Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
EUROPA ESTE UN CONTINENT - PETRILA, UN MIC UNIVERS... http://www.infopetrila.ro TRASEE TURISTICE - MUNTII PARANG
Orasul principal al minerilor din Valea Jiului, Petrosani, este si un puternic centru turistic, care isi desfasoara activitat ea pe muntii din vecinatate, atit la est, cit si la vest de axa Jiului Mare. Afluenta de sportivi-turisti in anumite perioade ale anului (august si m artie) spre Retezat si spre Paring se aseam ana celei de pe Valea Prahovei. Panoram a impunatoare a Paringului, care domina asezarea Petrosanilor, invita la drumetie pe locuitorii Vaii Jiului, ca si pe turistii veniti mai de departe. Pentru prima portiune a traseului nr. l, turistii au la dispozitie 3 variante mar cate cu banda rosie .
1
Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
VEZI TRASEELE PE HARTA - SURSA: elixir.ro
2
Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
Refugiul Carja Muntii Parang Conditii: - 8 locuri, in conditii de bivuac, nu exista priciuri (16-18 locuri la nevoie) - Mai mult un adapost decat un refugiu, construit din pietre, cu acoperis de lemn - Localizare: Sub Vf. Carja, pe traseul Parangul Mic - Vf. Carja (BR), Altitudine: 2200 m. Altele: - NU EXISTA APA! - Atentie! Iarna, dupa ninsori abundente, este ingropat si greu de localizat! De asemenea, intra zapada printre pietre si printre scandurile refugiului! NU UITA sa lasi refugiul asa cum ai dori sa-l gasesti, pe cat se poate de cur at si intreg, cu usa inchisa!
Grupa Muntilor Parang Se intinde intre vaile raurilor Olt (est), Jiu si Strei (vest), fiind cea m ai extinsa subunitate din Carpatii Meridionali. Sunt formati predominant din roci crist aline si numai in nord-vest si in sud sunt culmi calcaroase cu chei si pesteri. Raurile Jiul de Est, Sebes, Sadu si Lotru ii separa in mai multe masive. In sud-vest se afla Muntii Parang, cei mai importanti, cu varfuri ce depasesc 2 400 m (Parangu Mare, 2 519 m), un relief glaciar la obarsiile raurilor Jiet, Lotru (cir curi, vai si lacuri, intre care Galcescu) si intinse pajisti alpine . in sud-est sunt Muntii Capat anei, cu cateva varfuri la pe ste 2 100 m, cu chei (Oltetului) si pesteri (Polovragi, Muierii), iar in nord-vest, Muntii Sureanu, alcatuiti dintr-un sector central inalt, cu rod cristaline, varfuri la peste 2 000 m si circuri glaciare, din care pornesc culmi ce coboara pana la 1 000 m, unele alcatuite din calcare cu formatiuni carstice si chei. Pe valea Or astiei se afla cetatile dacice, intre care Sarmizegetusa Regia. in nord-est sunt Muntii Cindrel, avand o culme centrala din care se desprind altele mai mici ce se termina brusc deasupra Depresiunii Sibiului. intre vaile Sadu si Lotru sunt Muntii Lotrului (vf. Steflesti, 2 242 m), unde se afla lacurile Vidr a si Malaia, hidrocentrale, statiunea balneoclim aterica Voineasa etc.
3
Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
PETROSANI-CABANA RUSU-CABANA PARING VARIANTA A Traseul este accesibil si iarna. Timp de mers: 3-3 1/2 ore. Mar caj: banda rosie . Timp de mers: 2-2 l/4 ore. Prima din variantele descrise este cea m ai lunga, dar si cea m ai comoda (drum de sosea) fiind de altfel socotita ca principal a. Soseaua Petroseni-Maleia-cabana Rusu este carosabila in intregime. Ea se ramifica din soseaua nationala, la restaurantul "Minerul" (stalp cu indicator de marcaje). La inceput urca prin or as spre est, intrind pe fagasul vaii Maleia. Dupa cca. 2 km sose aua strabate co muna Maleia, schimbindu-si directia de la est catre sud. Vom remarca pe stinga o ramific atie a soselei, care conduce in comuna Jiet situata la e st de coam a dealului Moluvisu. De la r amificatie ur cam pe valea Maleii si traversam apa pe malul sting. Dupa o ora de mers intilnim pe dreapta soselei un indicator fixat acolo unde var ianta B se uneste cu varianta A (km 4). Mai departe cu 300 m traversam din nou pe malul drept; in apropiere de marele cot al vaii intilnim ca reper o casa veche chiar linga sosea (km 6). Tr aversam din nou pe malul sting. Di n punctul in care ne aflam se desprinde din nou poteca variantei B, spre sud-est (dreapta); noi urm am in continuare firul soselei (varianta A), in lungul culmilor golase ale Dealului Negru (nord), catre care traversam din nou piriul, inca 2 km ne mai despart de locul de urcus: " Podul lui Rusu" (1100 m alt.; 8 km de la Petroseni); ajunsi aici trecem pentru ultima oar a pe stinga vaii si urcam serpetinele de pe muntele Rusu. In c ca. 10 min ajungem la cabana Rusu (1168 m). De la "Podul lui Rusu" se formeaza o scurtatura, marcata cu banda rosie, care urca dire ct la stina Rusu. Ace asta scurtatura se recomanda mai ales acelora care urca dire ct la cabana Paring, fara sa se opreasca la cabana Rusu.
VARIANTA B Timp de mers: 1 3/4 - 2 ore. Este de fapt drumul cel mai scurt din centrul orasului Petroseni spre cabana Rusu, insa obliga turistii la o orientare mai riguroasa de cit in cazul variantei A. Itinerarul incepe de la Posta, pe sose aua care urca spre Institutul de mine - Petroseni. Parcurgem 400 m, trecem de o serpentina si inainte ca soseaua sa intre pe pod spre institut, o vom parasi, ur cind la dreapt a pe poteca. Vom avea in vedere ca dire ctia de inaint are sa fie spre est; la inceput strabatem padurea de pini, apoi o serie de poienite. Mar cajul apare pe copaci, dar destul de rar. Dupa 10 min de urcus ajungem pe culmea de alului Mosie (sub cota 831 m), iesind din padure. Traversam culmea si coborim usor, la dreapta, pe versantu l estic. Dupa ce intram pe curba de nivel, ocolim virful dealului si ne apropiem de o sa scurta. Culmea muntelui formeaza aici un " S" strins, pe care il vom par curge si noi. Culmile in lungul carora mergem sint golase, ajutindu-ne la orientarea precisa asupra traseului. In stinga potecii ramine stina Slatinioar a, iar in dreapta, izvoarele Slatinioarei. Pe valea Slatinioarei, unde vom identifica lesne si catunul cu acelasi nume, urca si traseul variantei C. Vom urm a in continuare drumul de creasta pina dincolo de vf. Slatinioara, unde se adince st e o curmatura; de aici inainte traseul de creast a apartine numai variantei C. Noi vom scurta drumul spre cabana Rusu, coborind direct la soseaua din valea Maleia (cca. 30 m diferenta de nivel); la indicatorul metalic de linga sosea traseul var iantei B se uneste pentru cca. 2 km cu cel al variantei A . Depasind curba m are a vaii, imediat dupa casa veche, pe m alul sting al piriului, se ramifica la dreapta o mare poteca, scurtatura frecvent folosita spre cabana. Urcam timp de 10 min prin defrisare si sosim din nou pe culmea impadurita; aici se unifica cu traseul variantei B si cel al variantei C. Urcam pe culme spre rasarit, avind tot timpul in stinga adincul vaii Maleia, pina la cabana Rusu (1168 m), unde ajungem dupa 20 min.
4
Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
PETROSANI-CABANA RUSU-CABANA PARING VARIANTA C Timp de mers: 2 ore. Aceast a varianta e ste mai rar folosita. Itinerarul incepe din cartierul blocurilor noi, din sudul Petrose -nilor . Ca reper indicam stilpul de marcaj si pompa de apa aflata la capatul strazii Slatinioara. Ur cam spre catunul Slatinioara unde sosim dupa cca. 3 0 min de la ple care. De aici incepem urcusul pe dealul Slatinioara, pina in culme, unde intilnim traseul variantei B. Din curmatura adinca, unde varianta B se desprinde din creast a spre valea Maleia, noi vom merge pastrind linia crestei. Trave rsam pe culme spre sud-vest si incepem un urcus prelung pe de alul Chiciora. Dupa o or a de mers trecem de virful dealului si coborim intr -o alta sa, la o ram ificatie a drumurilor de caruta; sintem in punctul num it curmatura Calinii. Lasam in dreapta o ramificatie a dru mului, mai intilnim ceva m ai departe (150 m) troita Calinii si apoi incepem urcusul. Pe stinga noastra se formeaza o vale "scurta", vale a Calinii, afluenta a Maleii. In continuare, pe creasta, vom trece pe linga "Ripele Mari" (dreapt a) si dupa aproape 1 ora de la plecare intersectam poteca var iantei B pentru a doua oara: ace asta ur ca din valea Maleia, incepind de la casa ve che. Pina la cabana Rusu potecile var iantelor B si C se desfasoara pe creasta conform descrierii variantei B. Spre cabana Paring ramine o singura poteca principala, mar cat a cu banda rosie, pe care o vom urma chiar din fata cabanei Rusu. Dur ata urcusului este de 1-11 ora. La 150-200 m est de cabana trecem pe linga stinele Rusu, aflate pe creasta, apoi traversam in int regime curmatura pina la piciorul Paringului Mic. Linga stine vom remarca, pe stinga, "scurtatura" m arcat a de la "Podul lui Rusu". Inainte de urcus putem sa luam apa chiar din apropierea potecii (dreapta). Urcusul incepe pe muchie, printr-o goliste in faget. Dupa cca. 10 min de urcus poteca parase ste culmea si se indreapta spre sud-est (dreapta) pe coast a impadurita, inainte de a iesi din padure observam o banca pentru odihna. In golistea care urmeaza pot eca se mai mentine pe curba de nivel cam 300 m dupa care urca (cca. 180 m diferenta de nivel). Pina in acest punct de urcus accentuat am ocolit obirsia piriului Sasa (vest). Ur cusul pe muntele Troita, de-a lungul stilpilor de marcaj, continua pina in dreptul stinii lui Stedie, de unde poteca reintra in padure, pe curba de nivel (dreapt a). L asam astfel plaiul care se intinde spre est pina l a pirtia de schi "Ia Tr oita". Drumul placut, prin padurea de brazi, ne conduce fara prea m are efort pina sub cabana Paring, pe care de altfel o zarim prin rariste. Intram pe ultimele bucle ale potecii care urca m ai accentuat pina pe muchia stincoasa, unde se afla cabana Paring (1579 m). De la aceast a cabana ne sint deschise posibilitatile de a urca in inima Muntilor Paringului, catre crestele inalte din care in prim plan rasar e virful Cirja.
5
Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
CABANA OBIRSIA LOTRULUI – PETROSANI CABANA OBARSIA LOTRULUI - POIANA MUIERII - CABANA VOIEVODUL - COMUNA LONEA - PETRILA - Petrosani / Virful Piatra Lesului - Cheile Piatra Rosie - Petrosani Traseul este accesibil si iarna turistilor antrenati. Timp de mers: 6-7 ore. Comuna Lonea-Petroseni - timp de mers: 11 ora. Comuna Lonea-Petrila - timp de mers: 1 ora. Petrila-vf. Lesului-Petrosani - timp de mers: 4 ore. Mar caj: cabana Obirsia Lotrului - comuna Lonea: triunghi rosu. Ca amplasare cabana Obirsia Lotrului (1400 m) este asezata la rascrucea a numeroase trasee, putind fi socotita o adevar ata capit ala turistica a muntilor dintre Olt, Jiu si Strei. Traseul nr. 6 porneste pe soseaua alpina in directia muntelui Tartarau (traseul nr. 22 in sens invers). Marcajul comun triung hi albastrutriunghi rosu se reduce in curind num ai la cel albastru. Aici apare o eroare de marcaj pe unele lucrari turistice, care trase aza poteca cu triunghi rosu peste muchia de sud-est a Pr avatului si apoi pe creasta acestuia. Traseul real si cel m ai scurt pina la Poiana Muierii nu urca in vf. Pr avatul; el foloseste soseaua alpina aproape 3 km spre nord, dupa care se desprinde la stinga. Abia la r amificatie apare mai convingator marcajul cu triunghi rosu. Triunghiul albastru (uneori chiar si triunghi rosu) ram ine sa urmeze firul soselei alpine spre saua Tartarau (traseul nr . 22). Traversam izvorul apartinind Pravatului si prin poieni si pilcuri de padure urcam lent pe panta din stinga (sud) a unui vilcel, pe directia in care se gaseste saua Poiana Muierii. Atingem un colt de padure, pe care il ocolim, si dupa aproape 1l/2 ora de la plecare intilnim prima si cea mai de jos dintre stinele Poiana Muierii. Poiana, foarte larga, este usor inclinata spre sud -est, astfel ca pina la stina urmatoare, aflata chiar in sa, mai urcam aproape 5 min. In apropierea acestei stine, intr-un cadru foarte atragator, facem un scurt popas, mai ales ca ne aflam pe creasta de legatura dintre muntii Paringului si Sureanului, chiar in zona lor de imediata ve ci natate turistica. De altfel creasta desparte doua m ari bazine hidrografice, cel al Lotrului la sud-est si cel al Jiului de Est . Putem spune deci ca Poiana Muierii, unde ne aflam , in afar a de latura pitoreasca, prezinta si o m are importanta geografica. Catre nord porneste pe creasta traseul nr . 16 marcat cu banda albastra, spre cabana Surean. Catre sud, spre Groapa Seaca si stina Zanoaga, se desfasoar a traseul nr . 15. De la indicatorul cu marcaje din sa pornim spre vest. Coborim putin prin poiana si int ram in padure pe poteca mar cata cu triunghi rosu. Treptat schimbam directia spre nord-vest, intrind pe pantele impadurite ale Sterrninosului. Dupa un drum de mai bine de o jumatate de ora de la pornire trecem pe muchia muntelui, coborind lent catre vest. Coborirea devine din ce in ce mai accentuata pe masura ce inaintam. Apar raristi si poieni in care solul uneori pietros este presarat cu tufe de ienuperi m ir ositori; mica, acest mineral atit de original, sclipeste in multe portiuni printre tufele de iarba, pe poteca si pe rocile din prea jma ei. Strabatem o defrisare si cam la 1100 m altitudine incepem sa coborim serpentinele dese, care ne conduc pe versantul vestic pina la talpa vaii. Ultimele sute de metri pina la I. F. Voivodul (821 m) le parcurgem pe vale, pe linga un scoc vechi pentru lemne, apoi pe un drum de care. La I.F. Voivodul intilnim calea ferat a ingusta. Cabana turistica Voivodul (Lonea) se afla in afara traseului nostru, la dre apta, pe v. V oivodului in sus. Daca dorim sa vizitam cabana, ur cam pe vale citeva minute si dupa ce traversam piriul pe malul sau drept, suim usor intr-o poiana; pe tapsanul ei se afla cabana Voivodul (950 m), unde putem lua m asa de prinz. Pentru a continua traseul nostru spre Petrila (ves t) ne inapoiem la "gur a vailor", la I. F. Voivodul, de unde reluam si poteca mar cata cu triunghi rosu. Lungimea traseului pina la Lonea este de 12 km, iar pina la Petrila de cca. 14 km; drumul se poate parcurge si cu trenuletul caii ferate forestiere, evitind obose ala a 3 or e de mers pe jos. Incepind de la "gur a vailor" se formeaza apa Jiului de Est; calea ferata pe malul sting si o poteca mare transformata treptat in sose a, pe malul drept, o insotesc pe tot cursul pina la Lonea. >>>continuare>>>
6
Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
>>>urmare>>> Prima asezare omeneasca pe vale este Cimpa (704 m), o localitate de mineri; pina aici am strabatut cca. 8 km de la "gur a vailor". Continuam traseul nostru si dupa aproape 3/4 ora intram in comuna Lonea (675 m), alta asezare miniera mult mai m are. Dupa un cot al Jiului se deschide in stinga valea Jietului; traversam Jietul pe pod. Incepind de l a Lonea spre vest, valea se largeste din ce in ce mai mult . Dupa 10 min de mers traversam pe pod apa Jiului, pe malul drept, si dupa catunul Lunca intram in orasul Petrila (630 m). Pe m alul Jiului, sub pantele terminale ale Paringului, se insira cladirile intreprinderii miniere, mina si prepar atia de carbune Petrila, vestite in intreaga tara. Calatoria cu trenuletul poate fi continuata pina in Petroseni la gar a mica. Aici putem ajunge, de asemenea, si pe sose a , pe jos sau cu autobuzul. Pina in centrul or asului mai avem cca. 1500 m.
VARIANTA A Turistii care isi incheie excursia in munti la Petroseni, si care dispun de un plus de citeva ore in momentul in care sosesc in Petrila, pot face un scurt si frumos traseu nemar cat pe varianta 6 A. Acest lucru este indicat mai ales celor care au calatorit de la I.F. Voivodul cu trenuletul; ei pot cobori in Petrila la poarta minei. Ace asta completare a traseului nr . 6 este deosebit de atractiva si ofer a, pe linga privelistile inedite ale vaii Rosiei si cheii acesteia, o perspectiva asupr a Masivului Paring (versantul nordic) si asupra V aii Jiului in general. Itinerarul patrunde in coltul de sud-vest al Muntilor Sureanului mai mult sub aspe ctul unei tatonari. Traversind Jiul de Est pe pod, pe linga caminele muncitoresti, ajungem in centrul orasului, incepem urcusul pe linga biserica, pe o straduta, si dupa 200-300 m iesim in afara orasului, la poalele dealului golas al Petrilei. Urcam pe un hatas, cistigind treptat inaltime. In maxim um 30 min sosim pe culmea dealului (830 m), de unde ne apare orasul Petrila, dar si un colt al Petrosenilor, continuat cu soseaua nationala spre pasul Banita-Merisor. Spre nord privelistea e foarte interesanta: adincul vaii si cheile Rosiei, strajuite de frumosul munte calcaros, ne atrag privirile vreme indelungata. Continuam sa urcam pe poteca firava la dreapta, pe creasta golasa spre nord-est in direct ia crestei inalte a vf. Piatra Lesului (1289 m). Ur cusul este relativ dificil pe prima portiune . Dupa citeva minute coborim intr -o mica sa, apoi tot pe creasta ur cam in continuare spre cocoasa de sud a virfului, pe o panta mad inclinata. Dupa aproape 13/4 ora de urcus din Petr ila sosim pe micul platou; fara sa ne oprim aici ne indreptam spre saua de nord si ajungem in citeva minute pe piscul cel m ai inalt al virfului Piatra Lesului, destul de stincos si proeminent. Din virful pe care ne aflam porneste spre vest, in jos, o creasta accidentata, care sfirseste in peretii cheilor. Rocile sint color ate in nuante rosietice, dind o nota originala acestor calcare, inconjurate de fete ierboase. Mult mai jos zarim copaci cu frunze cazatoare si tufe de arbusti. Pentru ca sa ajungem in cheile Rosiei, ne vom indrepta din virf inapoi spre sud, apucind dupa cca. 200 m la dreapta, in cobor ire pe povirnisul ierbos, mai primitor. Cotim usor la dreapta si coborim paralel cu creast a stincoasa a muntelui, mai bine de 100 m diferenta d e nivel, pina la prim ii copaci. De aici ne indreptam la dreapta pe poteca intilnita, pina in cheile Rosiei (aprox. 800 m alt.), pe care le putem strabate usor in amonte; dincolo de chei valea este mult mai primitoare si domoala. Ne oprim insa la capatul nordic al cheilo r si revenim in strimtoarea muntelui pe acelasi drum . In peretii de est ai cheilor se deschide gura unei grote destul de interesante, in car e putem face o scurta vizita. Pentru a ajunge in Petroseni si a incheia traseul nostru, vom cobori pe linga piriul Rosiei care, inainte de a iesi in adinca vale a Jiului, spre sud, m ai face doua cotituri. Putem alege unul din firele de poteca de pe malurile sale inclinate, dar golase (de preferinta pe dreapta); dupa 200-300 m intram pe o sosea si strabatem in lungime tot catunul Rosiei (cca. 1,2 km). In apropiere de confluenta piriului Rosiei cu piriul Banit a intram pe soseaua nationala Hateg-Petroseni.
7
Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
CABANA PARING - CABANA OBIRSIA LOTRULUI CABANA PARING - VIRFUL CIRJA-VIRFU PARINGUL MARE-SAUA PIATRA TAIATA-LACUL CILCESCU-CABANA OBIRSIA LOTRULUI Traseul este accesibil iarna num ai pentru schiori si turisti bine pregatiti si num ai pe portiunile: cabana Paring-virful Cirja si cabana Obirsia Lotrului-lacul Cilcescu. Timp de mers: 11-12 ore. Mar caj: banda rosie . Traseul nr. 3, desi foarte lung, se poate par curge destul de usor intr-o zi de vara; ca lungime si dificultate este prezentat in aceeasi categorie cu traseele cele mai importante din muntii dintre Olt, Jiu si St rei. El poate fi par curs fie intr-un sens, fie in celalalt. Este de preferat totusi sensul in care il de scriem, adica pornind de la cabana Paring. Uneori turistii, care nu dispun de timp indelu ngat (cca. 3 zile) pentru un circuit Petroseni-Obirsia Lotrului-Petroseni, se multumesc si cu o vizita pina pe vf. Cirja, de unde pot privi partea cent rala si de vest a Paringului. Traseul nr. 3 strabate 8 piscuri de peste 2300 m, din care unul, de 2518 m (al 4 -lea gigant al tarii), coboara apoi in caldarea celui mai frumos lac glaciar si isi termina firul in minunata vale de obirsie a Lotrului. Pentru ca sa suplinim lipsa de izvoare de alt itudine pe acest traseu, ne vom aproviziona cu apa proaspat a chiar de la cabana. Traseul incepe din fat a cabanei Paring (1579 m), de linga indicatorul de m arcaj. Directia initiala de mers este spre rasarit. Urcusul debuteaza suficient de accentuat (timp de 5 min), pina intr-o poienita; aici aruncam o ultima privire asupr a cabanei, r amasa jos, si cotim usor la dreapta, in urcus lent, prin padure. Dupa 15 min de la cabana apare in stinga pe sub ramurile brazilor luminisul poie nii Nedeilor. In dreapta ei se afla stina, iar pe versantul nordic cabanele I.C.F. (cca. 1700 m alt.). Ur cam spre nord-est pe culmea golasa (culoar), chiar in lungul "pirtiei mici" de schi. Dupa ce depasim limit a superioara a padurii, privelistea se deschide mai cu se ama asupr a Cirjei; pe linga poteca apar stinci, iar in vf. Badea (1850 m) zona pietroasa se extinde. V irful masiv al Paringului Mic ramine singurul st apin al zarii spre rasarit. Daca privim cu atentie in stinga potecii noastre, jalonata des cu stilpi metalici, vom distinge defrisarea prin care intra pe versantul nordic "pirtia mare" de schi. Dupa cota 1850 urmeaza un mic platou si o adincitur a scurta, de unde poteca trece pe fata sudica a Paringului Mic, ocolind virfurile. La inceput descriem un ar c de cerc pe de asupr a izvoarelor Scaritei, apoi, dupa ce traversa m o cuta a muntelui Bade a, ur cam usor direct spre est, pina in saua Paringul Mic. Ne aflam pe creasta principala a muntilor, de unde privim pentru prima dat a in adinca si pr apastioasa vale a Mijei Mari. De aici spre vf. Cirja directia de mers se schimba spre sud-est. Pina acum am mers cca. 2 ore. Creasta este tot mai stincoasa si lasa m ai ales spre este povirnisuri din ce in ce mai pronuntate. Imediat din sa ur cam pe creasta, spre un mic virf, dupa care continuam ur cusul pina la primul din seria celor 3 virfuri ale m untelui Sourtu. Catre al 2-lea virf, poteca coteste la dreapta, ocolind capul de est al muntelui Scurtu si virful cel mai inalt (2220 m). Pe un brineag revenim apoi usor la stinga, spre creasta parasita pe care o atingem in saua Caprelor . In apropierea ei, ceva mai la sud, incepe zona stincoasa; chiar linga meterezul de stinca vom intilni un refugiu rudimentar, mai mult un bastion, construit din lespezi si adapostit in causul de piatra al crestei. De aici nu ne mai sta in fata decit piscul cu adevarat semet al Cirjei; pe de o parte un perete imens (nordul virfului), pe de alta o spinare inclinata, terminata intr-un cir c glaciar se c (nord-vest); acesta din urma sta la obirsia vaii Caprelor .
>>>continuare>>>
8
Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
>>>urmare>>> De la bordei pasim chiar pe creasta, care este acum destul de ascutit a; poteca reuseste sa-si gase asca fagas bun, de-a lungul celor 3040 m de traversare, si ne aduce la capatul "portitei" Caprelor. Stilpii metalici si poteca ne arat a un urcus greu, in serpent ine scurte, pina aproape de firul torentului, care increteste fruntea Cirjei. De aici urcusul devine pieptis. Pe ultim a parte, aproape de 2390 m, pant a se indulceste si formeaza un platou ierbos, neasteptat dupa un asemenea ur cus. La 150 -200 m zarim si baliza de la cota maxima: 2404 m. Durata ascensiunii din saua Caprelor si pina la virf nu depaseste, in mod normal, 30 de min. In vf. Cirja ni se dezvaluie o panor ama covirsitoare. Pe fundul caldarii Cirjei nesfirsite depozite morenice sint imprejmuite de peretii verticali, care o inconjura pe trei laturi. Caldarea este seaca si nu lasa loc piraielor la suprafata decit mult mai jos, in apropierea unei tirle de berbeci. Din virf se desprinde spre nord-est o creasta ascutita, frumoasa Custur a a Cir jei, descrisa in cadrul traseului nr. 11. Pornim spre sud; reperul corect al m arcajului aplicat pe stilpi si pe lespezi ne va calauzi usor, chiar pe ceata, mai ales ca pe prima portiune (de cca. 1 or a de mers) configur atia liniei de creasta este simpla. Poteca ocoleste virfurile crestei, de altfel putin iesite pe verticala, lucru pe care nu-i recom andam celor care vor sa urmareasca toata desfasurarea imensului cir c glaciar , care incepe de aici si sfirse ste cu toat e compartimentele sale abia in vf. Coast a lui Rus. Creasta coboar a citeva zeci de metri diferenta de nivel intr-o curm atura plata. In dreapta, pe tot par cursul traseului pina la vf. Paringul Mare, panta e mai dulce si ierboasa; in schimb, in stinga, profilul este prapastios. Poteca devine uneori tangenta cu m argine a peretilor stincosi, de unde cutreieram cu privirea am anuntele nesfirsite ale coltilor, peretilor fisurati, ale marilor blocuri de piatra, patate cu galbenul si cenusiul lichenilor. Primul pisc (2410 m) pe care poteca il ocoleste este cel al Stoenitei (vecinul sudic al Cir jei), al carui pinten de rasarit imparte in doua compartimente caldarea cu lacuri a Sliveiului. Cobor ind din virful Stoenita, pe care il putem atinge numai abatindu -ne la stinga din poteca pentru 10 minute, traversam o sa stincoasa din care porneste in jos un perete foarte inclinat; in continuare urcam un mot pietros si traversam din nou o sa. Caldarea se aca foarte inalta a Stoenitei este una din cele m ai dificile din Carpati, inaintea noastra spre sud se asterne o portiune de drum mai plata, care se termina intr-un ur cus usor pe primul din cele doua virfuri "gemene" ale Gem anarii; de aici traversam o mica depresiune infiltrata in creasta si urcam in virful principal Gemanarea (2432 m), care nu este altceva decit culminatia vestica a crestei Sliveiul. Culmea Sliveiul m ai este denumita uneori de turisti muchia Zanoaga Sliveiului. Creasta desprinsa spre rasarit separa doua circuri glaciare: cel al Sliveiului (nord), de cel al caldarii seci a Rosiilor (su d); imparatia acestuia din urma, cea m ai vasta aglomerare de stinci din masiv, "culege" toate "torentele" de grohotis de sub peretii de vest si mai ales a celor de sub vf. Paringul Mare (flancul de nord-vest). Virful Gemanarea formeaza si spre vest un picior ierbos, masiv, inclinat la 30 -4 0 grade. Coborim acum din virf, urmind poteca spre sud, si dupa citeva minute putem observa in stinga faimoasa surplomba a Gemanarii. sub care se adinceste peretele cautat de alpinisti in ultimul timp, pentru clasa sa alpina (aproximativ gradul 5). Traversam o sa, din care porneste catre stinga un horn pr apastios, apoi ocolim un mic virf stincos, a carui dezvolt are redusa spre est nu reuseste sa imparta caldarea in compartimente. El este ocolit prudent de poteca, aceast a angajindu -se pe fruntea lata din vest, prin care turistii merg in voie. Incepind de aici, creasta inalta de peste 2400 m incepe sa se inalte spre altitudini mai mari, anuntind apropie rea celor 2500 m. De altfel si orientarea traseului sufera o schimbare importanta, poteca cotind tot mai mult spre est; lucrul aces te devine certitudine in virful de vest al Paringului Mare. Din coltul sau se desprinde un important munte spre sud-vest, care se prelungeste pina in Valea Jiului. Creasta inalta de 2500 m alt. se dirijeaza spre rasarit si dupa ce parcur gem in lungime poate ce a mai inalta sa carpatina, urcam printre lespezi m arunte si portiuni ierboase in crestetul muntilor, pe Paringul M are.
>>>continuare>>>
9
Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
>>>urmare>>> Ne aflam la baliza care mar cheaza 2518 m alt. Virful nu prea ascutit se inalta binisor din podul crestei; cu usoare deplasari pe un cerc cu raza mica putem cuprinde o panoram a uriasa, similara aceleia de pe Negoiul sau Moldoveanul. Dupa cele 5 ore de mers ne putem permite un popas mai indelungat . Linga baliza exista o mica adincitura intre stinci, ferita de vint, unde putem sa ne adapost im. Turul de orizont din vf. Paringul Mare cuprinde aproape intreg masivul.
Lacul Cilcescu - podoaba turistica a Paringului Valea Jietului, m arginita de creasta Cirja-Paringul Mare si de ramificatiile acesteia la vest, precum si de Deresul-Pietrele-Ciobanul-Capr a la est, se desfasoar a intr-un frumos evantai, puternic reliefat; in deschizatura imensului uluc glaciar isi fac loc in zare Muntii Sureanului. In sectorul sudic remarcam clinurile prelungi, r amificate si inalte ale Papusii -Cornesu, iar central, enormul trident dirijat de vf. Molidvisul spre Fintina Untului (vest) si Plasele-Rotunda (est). Creasta de legatura dintre acestia cu vf. Paringul Mare trece prin vf. Tapul si vf. Mindr a (2360 m), vecinul de la sud al celui m ai m are pisc. Pina de curind numele de Mindr a era dat chiar Paringului Mare. De altfel, localnicii numesc si acum virful cel m ai inalt al masivului in doua feluri: ciobanii de pe versantele sudice, din Oltenia, il numesc Par ingul Mare, in schimb cei din caldarile nordice ale Rosiilor si Deresului, care apartin comunelor Livezeni si Petrila, il numesc tot Mindr a. N umirea oficiala adoptata recent este aceea de Paringul Mare, asa cum il numim si noi in prezenta calauza. Din virf pornim spre rasarit mai intai la virful secundar, situat tot pe acoperisul Paringului Mare. De aici se deschide cea m ai profunda priveliste spre caldarea Rosiilor in care atit lacul Mindra, situat pe prima terasa cit si L acul Mare al Rosiilor, pe a treia terasa, ne apar sclipitoare in imensitatea cimpurilor m ate de grohotis, cu care e presarata valea. Din coltul de est.al a coperisului incepem cea mai dur a coborire a traseului pe linga muchia de rasarit a virfului pina in saua Gruiul. Saua, la rindul ei, este intrerupta de o proe minenta care desparte doua mici strungi, fiecare formind spre nord cite un horn. Cel de la est poate fi folosit la coborire, pentru traseul nr. 14. In fata, spre rasarit, se inalta puternicul virf triunghiular Gruiu (2345 m), cu pr avalis si pereti la nord si cu pante ierbo ase foarte inclinate pe alocuri, la sud. Inaintea noastra poteca urca moderat spre Gruiul, apoi cam la jum atatea ascensiunii incepe sa-l ocoleasca pe fat a sudica. Creasta face si ea un cot spre nord la vf. Piclesa. Ocolul dureaza cca. 10 min, dupa care sosim din nou in creasta, chiar in saua dintre Gruiul si Piclesa. Acest ultim virf este foarte greu de identificat din traseu, deoarece se inalta putin din creasta. Ur cam la cot a maxima Piclesa (2372 m), apoi coborim "usor spre nord-est in saua lesul, situata de asemenea la altitudine mare. Atit din saua Piclesa, cit si din saua lesul se deschide o priveliste extraordinar a asupra lacurilor din caldarea Rosiile, completata de data aceasta cu marele perete de nord al Paringului Mare. De aici se disting bine pe fundul caldarii lacurile Mindr a, Rosiile, Zanoaga Stinei si Lacul Lung . Parasind saua lesul, ne luam adio de la compartimentul acestei minunate caldari. Dupa ce trecem si de vf. lesul (2361 m), vom capata alte perspective. Semnalam ca din vf. lesul se desface spre nord muchia despartitoare intre caldarea Rosiilor si ce a a Deresului: muntele Deresul. Din vf. lesul coborim in continuare pe linga marginea abruptului pe poteca m arcat a; in caldarea din stinga noastra zarim pe terasa superioara sub vf. Deresul lacul cu acelasi nume, mai mic si mai putin adinc decit lacurile vecine de la vest , asezat int r-o zona cu relief mult mai blind. Coborirea in saua Deresul dureaza cca. 15 min,in care pierdem mult din inaltime. Prin ace asta adinca sa se poate traversa lesne de pe versantul nordic pe cel sudic si invers.
>>>continuare>>>
10
Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
>>>urmare>>> Mar cajul ne arata firul traseului care se indreapta acum spre rasarit pe panta sudica a unui alt virf inalt: Coasta lui Rus. Poteca ocoleste economic virful in urcus continuu spre saua aflata la est de cupola muntelui. Ea continua pe creasta inalta, spre sud -est, inca cca. 15 min. Un indicator aflat pe creasta, la m arginea abruptului nordic, ne avertizeaza ca am ajuns in saua Piatra Taiat a. Pe aici vom face traversarea de pe versantul sudic al muntelui pe cel nordic. Coasta lui Rus este locul de unde se ram ifica importanta creasta de legatura cu muntii Sureanului, Cibinului si Lotrului, fiind unul din cele mai importante noduri orografice din m asiv. Piscul st a la hotarul a doua mari bazine hidrografice: bazinul Jiului la vest si bazinul Lotrului la est. Este curios faptul ca pe versantul sudic nu se afla nici o ramificatie, fie e a cit de slaba, muntele prezentind o netezime remarcata pe kilometri intregi pina in vf. Plescoaia. Ascensiunea acestui virf se recom anda totusi, deoarece privelistile frurnoase, dar mai ales posibilitatea unei bune orientari ne ajuta mult in continuarea traseului. Pentru ace asta ne vor fi necesare un plus de maximum 15 min. Ajungind la cota 2306 m, ne aflam pe un platou usor bombat, terminat cu abrupt spre nord. De aici muntele se ramifica: culmea inalta care porneste la miazanoapte se poate u rmari aproape pina la muntele Pietrele (traseul nr. 13). La nord-est se adinceste vasta caldare Gauri, cu citeva mici laculete. Cel m ai insemnat dintre ele este lacul Gauri (2090 m). Pornim spre est-sud-est pe creasta inalta; mai intii coborim intr-o mica sa alpina si urcam iar pina la o noua cota (2302 m) in vf. Piatra Taiata . De aici se desface spre nord muchia lui Stanciu, care desparte caldarea Gauri de caldarea Zanoaga Mare. Ce alalta ram ificatie, numita muchia Pietrei Taiate este usor valurit a si conduce spre sud-est pina in saua Piatra Taiat a, unde apare si poteca turistica. Pe tot parcursul din vf. Coasta lui Rus si pina in saua Piatra Taiat a, si de acolo m ai departe pina la vf. Plescoaia, vom ave a pe st inga (nord) un perete, care margineste caldarile Gauri, Zanoaga Mare si caldarea Dracului. In saua Piatra Taiat a se desprinde un traseu turistic m arcat cu triunghiuri rosii, urmind creast a spre Plescoaia-Mohorul si Ur dele, pe care le lasam in dreapt a (traseul nr . 13). Dupa o ultima privire aruncat a spre sectorul sudic al masivului traversam saua Piatra Taiata si coborim spre nord pe marcaj la baza unui perete. Mergem pe o brina scurta si ocolim usor spre nord, in lungul muchiei stincoase , un p inten ramificat din creast a. Dupa o coborire accentuata ajungem in grohotisul caldarii Zanoaga Mare; dupa o scurta traversare prin grohotis cotim la dreapta spre pilcurile de jnepeni, care apar acum in locul numit ,,Intre izvoare". Traversam un piriu, apoi prin grohotis ne apropiem de lacul Cilcescu (1921 m), aflat la dreapta, pe platform a plina cu jnepe n i vigurosi. La sud de lac se inalt a scutul granitic, brodat cu jnepeni, al bordului terasei, separ ator de nivel pentru terasele superioare; la r asar it o creasta salbatica, pravalit a, desparte acest "ochi de mare" de vecinul sau aflat dincolo: lacul Iezer. Poteca noastra apare initial pe malul apuse an, mai putin ospitalier, al lacului Cilcescu. Ocolim lacul pe la nord, sarim peste piriul lacului, care se indreapta spre nord s i sosim pe pajistea de la rasarit de lac, unde putem sa ne odihnim in voie . In zilele insorite putem urmari salturile facute de pastravi dupa musculitele ratacite deasupra lacului, a carui adincime maxima atinge 10 m. Jnepenisul inconjur a cu o bariera naturala m arele lac, facind excursia noastra de recunoastere in jurul tarmurilor destul de anevoioasa. In coltul de sud-est pe platform a mlastinoasa, un pir iu bogat alimenteaza lacul cu apa proaspata. Deasupra lacului la cca. 80 m se zareste penultima terasa superioara a caldarii, dominata de virful masiv Ple scoaia. L acul Cilcescu si regiunea inconjuratoare sint decretate rezervatie stiintifica de catre Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii de pe linga Academia R.P.R. Pescuitul si vinato area, distrugerea jnepenisului, pasunatul nu sint admise in aceasta zona de mare interes stiintific. Turistii care dispun de un timp suficient (inca 3-4 ore pina la asfintit) isi pot satisface o curiozitate legitima: oare dincolo de bordul stincos al lacului, deasupra lui ce se afla ? Pentru ca sa putem raspunde la ace asta intrebare, ne sint necesare minimum. 45 min.
>>>continuare>>>
11
Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
>>>urmare>>> Lasam de ci poverile sacilor , pe care ii ascundem undeva in jnepeni, si urcam voiniceste pe linga m alul lacului spre sud. Chiar de la mica delta cu 3 brate, formata de piriul care se varsa in lac, traversam panta ierboasa inclinata si urcam la mica distanta pe pr agul stincos in dreapta. Dupa 10-12 min de ascensiune pasim pe terasa a doua in caldarea lui Vidal; la altitudinea de 1987 m se odihnesc intr-o salbaticie de stinci doua lacuri vecine micute, dar atragatoare: lacul lui V idal (1988 m) (mai mare) si lacul lui Pencu (1991 m). Caldar ea este marginita de peretii intunecati care cad in trepte mari pina linga pinza de grohotis. Urcam mai departe in directia terasei superioare, folosind ca orientare piriul Pasari, care se varsa in lacul lui V idal la co ltul sau nordic. Ne catar am pe muchia stincoasa din stinga piriului Pasari si apoi prin grohoti s si pilcuri mici de jnepi atingem si terasa superioara, ce a a caldarii Dracului. Lacul Pasari (2078 m) ne retine atentia imediat. Desi mic ca intindere, el oglinde ste maretul si asprul pe isaj al caldar ii Dracului, strajuit la sud de vf. Plescoaia (2339 m), iar la sud-vest de culme a tesita a virfului Setea Mica (2279 m). Presarate pe fundul acestei caldari se mai afla citeva ochiulete de apa. Pina la lacul Pasari am facut aproape 30 min. Timpul scurt pe care-l avem la dispozitie nu ne mai ingaduie un ragaz si deci ne intoar cem pe acelasi traseu, coborind din terasa in terasa pina la lacul Cilcescu, unde am lasat sacii cu lucrurile noastre. Coborirea nu dureaza mai mult de 15 min. Reveniti in acest loc, ne vom lua ramas bu n de la superbul lac glaciar. Mar cajul cu banda rosie continua de la lac spre nord, la inceput pe linga firul izvorului, iar mai departe pe coasta rasariteana a vaii Cilcescu. Dupa cca. 3 min de mers pe linga piriu traversam pe stinga; continuam drumul printre jnepeni paralel cu piriul, apo i, ajungind la marginea terasei lacului Cilcescu, zarim in stinga noastra o "deschizatura" intre stinci napadite de jnepeni. Parasim piriul, care formeaza in cale a lui o cascada, si incepem coborirea prin jgheabul pietros, umed, impinzit de izvoare. Este de fapt bordul terasei a treia. Dupa cca. 5 min de coborire pe panta mare ajungem pe fundul terasei a patra, lata, neteda si ierboasa. Poteca continua sa coboare in lung ul vaii, pe latura estica. Curind auzim linga poteca si apele izvorului Cilcescu slobozite peste peretele pragului si care ne insoteste zgomotos la vale. Dupa un mars de 3-4 min ajungem la confluenta piriului Cilcescu cu izvorul Zanoaga Mare venit din stinga. De la confluenta (1823 m) coborim pe linga piriul m are, pina la lim ita padurii de conifere; la inceput patrundem prin rariste, apoi intram in padurea pr opriu-zisa. Mar cajul este uneori rar si de stul de greu de urmarit datorita ve chimii sale. In dreapta, muntele Cilcescu se termina cu un n oian de grohotis. Acum putem vedea m ai bine deschizatura larga a vaii Iezerului in directia sud-sud-est. Piriul Iezer se aduna cu piriul Cilcescu in apropiere; de aici apele Lotrului se indreapta navalnic spre nord, in lungul traseului nostru. In aceste locuri pitoresti, dar pline de desisuri, avem nevoie de toat a atentia pentru orientare. Mar cajul este slab si chiar lipseste pe citeva sute de metri. Trebuie sa avem in vedere ca accesul turistilor pe firul V aii Lotrului spre nord este foarte dificil, prin pad urea deasa, cu terenul accidentat. Poteca in principiu ocoleste valea, trecind pe pantele muntelui Carbunele (in dreapta noastra). Ne aflam de ci in punctul de confluenta Cilcescu- Iezer, pe malul sting al Lotrului. Coborim pe acest mal inca cca. 200 m spre nord, chiar pe linga apa, si traversam piriul pe malul drept. Dupa liziera de copaci de linga apa iesim intr-o poiana. De aici incepem sa urcam usor spre stinga (nord); la o dist anta de 50- 60 m intilnim din nou mar cajul cu banda rosie pe brazi. Firul potecii reapare si el, la inceput mai slab conturat. Traversam un vilcel, apoi ur cam lent prin padure. Directia principala de mers este sud-nord. Panoram a ramasa in spatele nostru in directia caldarilor de unde am coborit capata un aspect deosebit de atragator in cadrul padurii din primul plan .
>>>continuare>>>
12
Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
>>>urmare>>> Vom putea mari ritmul de mers pe poteca din ce in ce mai buna, inscrisa pe curba de nivel la aproape 1750 m alt. Trave rsam un piriu si trecem peste un picior de munte destul de voluminos; in vilcelul urmator ajungem la stina din muntele Carbunele, pe care o de pasim , ocolind-o ceva m ai sus. Toate izvoarele traversate se varsa in Lotru, coborind diferente de nivel apreciabile. Traversam deci izvorul de linga stina si continuam traseul pastrind directia de mers spre nord. Dupa inca 15 min intilnim a doua stina din calea noastr a, prin dreptul careia trecem insotiti de "salutul" mai mult sau m ai putin curtenitor al ciinilor. Trecem peste alt piriias si, parasind golul alpin, intram in padurea de asa. Ne descurcam binisor intr-o zona mocirloasa si dupa 2 ore de coborire de la lacul Cilcescu, iata-ne pe soseaua alpina Novaci-Sebes, care coboara si ea in serpentine dese din saua Stefanul (traseele nr. 5 si 10). Coborim pe sosea la stinga. De aici si pina la cabana ne mai r amin de parcurs 7 km . In curind poposim in vale; traversam pe pod Lotrul, devenit foarte voluminos, si astfel ne aflam din nou pe malul sting parasit tocmai la confluenta piriului Cilcescu cu izvorul Iezer; mai avem de parcurs cca. 4 km . Din dreptul podului incepe pe malul sting spre sud traseul nr. 13 A. Dupa 3 km de mars traversam izvorul Gropii (vest), de unde soseste si traseu l nr. 13 B. Lunca se largeste si, dupa ce lasam in dreapt a matca lacului de baraj Pravatul, ajungem la marele cot al vaii, unde se aduna si apele Pravatului. Parcurgem curba larga a soselei, trecem pe linga un grup de case, traversam pe podet Pravatul si poposim, in sfirsit, la caba na Obirsia Lotrului (1400 m). Soseaua coteste brusc spre nord, ur cind pe vale a Pravatului spre Tartarau (traseul nr. 22). Incheiem aici un traseu lung, insa foarte solicit at de turisti, deoarece intr-o singur a tura ei reusesc, desigur cu un efort fizic corespunzator, sa cunoasca in buna m asura "tainele" zonei de vest si centrale a Muntilor Parang.
PROMOVARE - CENTRUL DE INFORMARE TURISTICA VALEA JIULUI Este parte integranta dar distincta a SC COMPANIA DE TURISM VALEA JIULUI SRL din PETROSANI. Acest centru a luat fiinta in anul 2002 si are ca obiect de activit ate dezvoltarea turismului din Vale a Jiului. Prin informatiile ce le detine si care sunt puse la dispozitia turistilor, despre zonele turistice Par ang, Straja, Valcan, Retezat si Sureanu, despre posibilitatile de cazare, m asa cat si despre progr amele turistice, se adreseaza turistilor individuali cat si grupurilor organizate. Deasemenea se adreseaza agentiilor turistice, ce doresc mai multe informatii despre aceasta zona, in vederea trimiterii de turisti. Totodat a, prin noi puteti obtine rezervari la diferite cabane din zonele mentionate, puteti obtine informatii despre preturile practicate cat si despre programele turistice, atat pentru cele de sfarsit de sapt amana, pentru sejururi mai lungi, pentru grupuri organizate de copii sau pensionari, cat si despre programele de aventura. Noi suntem o interfata intre cabane si turisti, incercand sa facem si o reclama m ai buna acestei zone, bogate in frumuseti montane cat si pentru scurtarea distantei dintre turisti si cabanele ce va asteapta. Prin noi, puteti obtine preturi promotionale pentru grupuri, pentru diferite actiuni la munte, informatii despre agentiile turistice din zona, despre posibilit atile de petrecere a timpului liber in toate orasele din zona, noi fiind cei ce va vom usura activitatea turistica. Va oferim deasemenea informatii si sejururi la statiunile turistice din tar a si strainatate, cat si transport cu autocarul sau cu avionul, prin firmele colabor atoare. Contactati-ne si nu veti regreta. Asteptam sa va oferim cat mai multe informatii despre aceasta frumoasa zona turistica, recomandata atat pentru perioada de iarna, pentru schi, cat si pentru perioada de var a. In aceasta perioada, puteti face drumetii montane, ce va duce la recreerea de care aveti nevoie. Mai multe informatii pe - http://www.turisminfovaleajiului.ro Manager - pshs. Rosia Romeo
13
Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
STINA ROSIILE – CABANA PARANG STANA ROSIILE - VIRFUL SLIVEIUL - VIRFUL GEMANAREA - VIRFUL CIRJA-CABANA PARING Traseul nu este accesibil iarna Timp de mers: Stina Rosiile-vf. Gemanarea 1l/2-2 ore. Vf. Gemanarea-cabana Paring 2l/2-3 ore Mar caj: vf. Gemanarea-cabana 4-5 ore. Paring banda rosie Pentru turistii care doresc sa ajunga la cabana Paring, dupa excursiile din vasta caldare glaciar a a Rosiilor, acesta este dr umul cel mai scurt si accesibil. Traseul ofera in acelasi timp importante obiective de interes turistic cum sint: marele perete si surplomba luminarii, caldarea seaca a Paringului Mare, cre asta Sliveiul etc. Privelistea spectaculoasa asupra celor doua mari caldari vecine, cald area cu lacuri a Sliveiului si ce a a Rosiilor, cu toate intrindurile lor, ram ine cel mai important peisaj alpin, completat cu aparitia "cetatii" de piatra in ruina a Stoenitei, cu bastioanele sale zdrentuite si haosul de lespezi de la baza lor. Pornim de la stina Rosiile spre sud-vest, in directia lacului Zanoaga Stinei. Dupa 300 m ajungem in dreptul lacului, ocolind astfel zona mlastinoasa din aval de causul lui. Poteca incepe in apropiere. Ca reper de orientare luam "Punctul Rosu", aflat in peretele de la sudul lacului; fata de acest perete innegrit de licheni, pe care pata rosie de la care isi trage numele se distinge bine, noi vom caut a firul piriiasului, care vine din treapta in treapta spre Zanoaga. Acest piriu ia nastere din caldarusele ierboase aflate in dreapta noastra, la vest. Poteca este trasata pe m alul sting. Ur cam in serpentine scurte, timp de 6-7 min, pe linga apa. Trecem peste un prim prag si poposim pe platoul inferior al vastei caldari seci. In mijlocul platoului se afla o m lastina, care uneor i spre sfirsitul verii se aca. Poteca ciobaneasca ne calauzeste spre dreapta; urcam un dimb despartitor si din nou pasim pe platforma unei mici terase, in c are de data aceasta se odihnesc apele unui lac format de piriias. Mai la stinga, matca unei mlastini ne ar ata existenta unui lac in curs de colmat are. Sintem in locul numit Zanoagele Ursului. Cu citeva zeci de metri mai la nord, sub peretele caldarii, auzirn ultimul susur de izvoare. Poteca noastra traverse aza piriul ceva mai sus de nivelul apelor lacului. De aici vom schimba directia de mers. Ne indreptam brusc la dreapta, dar dupa 20-30 m poteca ne indrum a iar la stinga; ne aflam pe o brina care ocoleste un cap stincos, de pe care avem o vedere larga. Dupa stinca cotim iar la stinga, incheind astfel un semicerc si apoi in serpentine dese iesim pe o noua terasa. Traversam un izvor firav care la buza caldarii in apropiere de prapastie formeaza un laculet ciudat; acesta prezinta pe una din laturile sale trei golfuri. De la lac in jos piriul se arunca intr-o cascada destul de mare; primavara si la inceputul verii umple vaile cu zgomonul apelor sale, iar cei care trec pe creast a dintre Gruiul si Paringul Mare zaresc scanteierile de briliante ale suvoaielor . Abia acum putem spune ca ne aflam in caldarea seaca a Paringului Mare. Privirea noastra se plimba peste gramezile de lespezi, peste sfarim aturile muntilor care ne inconjura, se ridica apoi la peretii dezbracati de vegetatie si culmineaza in dreptul surplomb e i Gemanarii, traseu alpin de clasa inalta. Din nisa amintita incepem un ur cus mai serios spre dreapta, in diagonala, pe panta care ne aduce repede pe un taluz prelung (un depozit morenic); din punctul in care am iesit aici schimbam directia spre stinga, mergind pe taluz cam 300 m. Taluzul separa o depre siune longitudinala de sub coasta Sliveiului.
>>>continuare>>>
14
Revista de turism - Info Petrila – www.infopetrila.ro – iulie 2012 4
Revista ilustrata de turism - Valea Jiului. Editata de – Daniel Bolog
>>>urm are>>> Poteca, de stul de umblata, traverse aza ingusta depresiune si urca pe ultimele serpentine pina in creasta muntelui Sliveiul. Tot efortul nostru este compensat de extraordinara panoram a, cu totul neasteptata ce se desfasoara: la picioarele noastre, spre nord, se adinceste imensa, dar primitoarea caldare a Sliveiului, in care lacurile glaciare ne cheam a cu sclipirile lor; dincolo de ea o spectaculoasa priveliste alpina ne opreste in loc multa vreme, ca sa urm arim cu atentie toate ascunzisurile spinarii Mijei, atractiva Custura a Cirjei, Cirja insasi si ferestruita piramida a Stoenitei. De aici traseul devine o plimbare placuta pe creasta inalt a a muntelui, spre vest. Urcam usor pina in virful principal, Sliveiul (2420 m), apoi, pe pant a opusa, coborim lesne intr-o sa adinca. Ca sa ajungem in creasta princip ala a Paringului, unde se disting bine stilpii de marcaj, urcam pe contrapant a printre lespezi pina la vf. Gemanarea (2432 m) . Acesta are de fapt doua cocoase gemene, despratite intre ele printr-o mica depresiune. Pe fata vestica a muntelui se aduna pir aiele din sud ale Stoenitei. Spre sud cade si abruptul surplombei de care am pomenit. Pe vf. Gem anarea ne aflam in calea traseului nr. 3 , marcat cu banda rosie, care vine de la cabana Paring spre vf. Paringul Mare. Urmind din punctul amintit mai sus traseul nr . 3 in sens invers, ajungem dupa 23-31 ore la cabana, coborind in general pe directia nord-vest.
Refugiul Agatat Muntii Parang Conditii: - Constructie de lemn, ridicata in anii '80, situata pe o stanca, la inaltimea de 5,5 m . Un "hol" la intrare + o camera cu 2 priciuri suprapuse, 10 locuri in conditii lejere (se pot adaposti pana la 30 de persoane) - Soba functionala, m asa cu bancuta. Foarte bine izolat Localizare: Pe traseul Groapa Seaca - L acul Rosiile, sub caldarea Rosiile , in padure. Altitudine: 1750 m Altele: - Apa langa refugiu. N U UITA sa lasi refugiul asa cum ai dori sa-l gasesti, pe cat se poate de cur at si intreg, cu usa inchisa! SURSA - carpati.org, elixir.ro
15