SFATURI PENTRU PĂRINŢI !
Pentru siguranţa copiilor noştri Statisticile aratã cã incendiile provocate de jocului copiilor cu focul, grupa sub 6 ani, cuprind între 12% şi 14 % din incendiile la care s-a intervenit,cărora , uneori le–au căzut victime aceştia.
Pentru pãrinţi, educatori şi persoanele care au în îngrijire copii de vârstã preşcolarã este util a se şti câteva mãsuri care pot preveni astfel de evenimente: - educaţi şi supravegheaţi în permanenţã copii pentru a nu se juca cu focul; - nu lãsaţi la îndemâna copiilor chibrituri, brichete, lumânãri şi alte surse de foc; - nu încredinţaţi copiilor mici sarcina de a aprinde focul; - nu lãsaţi fãrã supraveghere copii de vârstã preşcolarã în încãperile unde este aprins focul în sobe sau se gãsesc în stare de funcţionare reşouri electrice, aragaze şi alte aparate de uz casnic.
Din pãcate, neatenţia unor pãrinţi, slaba educare a copiilor, în sensul pericolelor la care se expun dacã se joacã cu focul, este urmatã adesea de importante pagube aduse avutului public sau privat, iar uneori, lucru deosebit de grav, de suferiţe şi tragedii, cãrora le cad victime copii înşişi.
RECOMANDĂRI ÎN CAZ DE INCENDIU PENTRU UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT - primar şi gimnazial -
Păstraţi-vă calmul !
Anunţaţi incendiul Telefon pentru situaţii de urgenţă nr. 112 şi
CINE anunţă? CE s-a întâmplat? UNDE s-a întâmplat? Salvaţi pe cât posibil, persoanele aflate în pericol
Urmaţi căile de evacuare marcate. Nu vă întoarceţi spre locurile în care se manifestă incendiul pentru a pune la adăpost documente de valoare. Viaţa dumneavoastră are o valoare mult mai mare.
ATENŢIE ! Nu folosiţi ascensorul
Îndreptaţi-vă corespunzător
112
spre
locul
de
adunare
marcat
Numărul de telefon al serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă
Deoarece copii preşcolari nu ştiu să citească, educatoarele le prezintă şi explică fiecare imagine. Explicaţiile sunt însoţite de exerciţii demonstrative.
RECOMANDĂRI ÎN CAZ DE INCENDIU PENTRU UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT (preşcolari)
Păstraţi-vă calmul
Nu vă ascundeţi, anunţaţi-vă prezenţa
Ascultaţi sfaturile educatoarelor.
Urmaţi educatoarele ţinându-vă de mânuţe. Nu daţi drumul la mână. Dacă un coleg a dat drumul la mână anunţaţi educatoarele.
Urmaţi aceste semne până în ajungeţi în curte. Nu vă întoarceţi spre locurile în care se manifestă incendiul pentru a pune la adăpost documente de valoare. Viaţa voastră are o valoare mult mai mare. Când aţi ajuns în curte îndreptaţi-vă spre locul de adunare marcat corespunzător. Aici educatoarele fac prezenţa.
Aşteptaţi în linişte serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă.
PREGĂTIREA PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ A ELEVILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Pregătirea pentru situaţii de urgenţă a elevilor din învăţământul preuniversitar constituie o necesitate pentru înţelegerea şi aplicarea corectă a măsurilor de protecţie în cazul acestor tipuri de situaţii (inundaţii, cutremure, alunecări de teren, accidente chimice, incendii, epidemii). Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, stabileşte prin protocol temele şi activităţile practic-aplicative de educaţie privind pregătirea elevilor pentru situaţii de urgenţă, care trebuie să fie incluse şi în programele de învăţământ în cadrul orelor de dirigenţie, precum şi în planurile activităţilor extraşcolare. Scopul pentru care s-a încheiat acest protocol îl reprezintă asigurarea pregătirii elevilor pentru formarea unor comportamente adecvate în situaţii de urgenţă. Pregătirea elevilor pentru situaţii de urgenţă vizează două aspecte: - pregătirea pentru apărare împotriva incendiilor - pregătirea pentru situaţii de protecţie civilă În timpul pregătirii elevilor pentru situaţii de urgenţă se urmăreşte atingerea unor obiective generale: - cunoaşterea principalelor tipuri de risc la care sunt expuşi în timpul unor situaţii de urgenţă; - principalele forme de manifestare a situaţiilor de urgenţă; - cunoaşterea măsurilor de protecţie adecvate tipului de situaţie; - formarea şi perfecţionarea deprinderilor practice privind modul de comportare pe timpul situaţiilor de urgenţă; - formarea capacităţii de a folosi cunoştinţele în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru reglarea şi influenţarea comportamentului propriu şi de grup şi dezvoltarea spiritului de întrajutorare. Pregătirea elevilor claselor primare se face avându-se în vedere ca acestora să li se asigure cunoştinţe generale despre: - principalele tipuri de risc în situaţii de urgenţă şi urmările acestora asupra sănătăţii populaţiei; - semnalele de alarmare şi avertizare; - mijloacele individuale de protecţie; - comportamentul şi modalităţile de limitare a urmărilor dezastrelor; - măsurile de prim ajutor în situaţii de urgenţă; Elevii învăţământului secundar se pregătesc pentru dobândirea cunoştinţelor privind: - semnalele de alarmare şi avertizare transmise prin mijloace specifice şi mass-media; - folosirea mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă; - acordarea primului-ajutor şi transportul răniţilor; - respectarea regulilor de prevenire a incendiilor în gospodăriile cetăţeneşti şi pe timpul drumeţiilor, excursiilor sau a cazării în comun; - identificarea surselor de incendiu; - modul de comportare în caz de incendiu; - modalităţile teoretice şi practice pentru stingerea focului; - profesia de pompier şi salvator; - obligaţiile şi drepturile cetăţenilor în situaţii de urgenţă;
- importanţa socială a activităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă; Pregătirea elevilor din licee şi şcoli profesionale constă în asigurarea cunoştinţelor despre: - factori şi tipuri de risc; - arme de distrugere în masă; - semnale de înştiinţare, avertizare şi alarmare; - protecţia nucleară, radiologică, chimică şi biologică; - protecţia prin adăpostire şi evacuarea în cazul situaţiilor de urgenţă; - limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă; - comportamentul populaţiei în caz de dezastre şi în alte situaţii care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea; Pregătirea în domeniul situaţiilor se realizează de cadrele didactice în colaborare cu specialişti din inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. Ministerul Educaţiei şi Cercetării în parteneriat cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv structurile inspectoratelor judeţene şi cu celelalte ministere şi instituţii cu funcţii de sprijin, elaborează suporturile de cursuri, pliante, broşuri, etc., cu tematica de specialitate pentru situaţii de urgenţă. Materialul bibliografic necesar pregătirii pentru situaţii de urgenţă se asigură sau se avizează , după caz de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Fiecare instituţie de învăţământ, cu sprijinul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, desfăşoară, semestrial, cel puţin un antrenament practic de simulare a modului de acţiune în cazul producerii unui dezastru. Concursurile specifice anuale, cel cu tematică de protecţie civilă şi cel cu tematică de prevenire şi stingere a incendiilor) se vor desfăşura în baza „Regulamentelor de organizare şi desfăşurare a concursurilor” emise de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Supravieţuirea în situaţii de urgenţe presupune pe lângă măsurile de protecţie ce se realizează de către autorităţile locale şi o pregătire corespunzătoare a fiecărui cetăţean, student sau elev în parte. REGULI GENERALE DE COMPORTARE LA PRODUCEREA UNOR SITUAŢII DE URGENŢĂ ŞI ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR - învăţaţi semnalele de alarmare transmise prin sistemul protecţiei civile; - păstraţi-vă calmul; - deschideţi difuzoarele, aparatele radio şi televizoarele şi ascultaţi informaţiile transmise, buletinele meteorologice, atenţionările transmise de autorităţile în drept; - folosiţi telefonul numai pentru a anunţa (semnala) autorităţilor locale evenimente importante, cum ar fi incendii, inundaţii, alunecări de teren, accidente, înzăpeziri, etc.; - aveţi la îndemână, în casă sau în jurul ei, un stoc de provizii suficient de mare ca să vă ajute să supravieţuiţi câteva zile; - dacă sunteţi acasă, aceste provizii vă vor ajuta să treceţi fără greutăţi peste perioada de pericol; - dacă sunteţi evacuaţi şi trebuie să vă deplasaţi în alte localităţi, trebuie să vă luaţi rezervele de alimente pentru a le folosi pe drum sau după ce ajungeţi în noua localitate; Cele mai importante resurse pe care trebuie să le păstraţi la îndemână sunt: - apa (de preferat păstrată în vase de plastic sau canistre); - hrana (în pachete conservate sau sigilate); - medicamente necesare membrilor familiei dumneavoastră şi în special trusa de prim ajutor; - cuverturi, saci de dormit, lumânări, lanterne, radioreceptor portabil; - luaţi cu dumneavoastră şi păstraţi documentele de identitate.
După producerea dezastrului acţionaţi astfel: - respectaţi cu stricteţe măsurile stabilite, îndrumările şi comunicările primite de la oficialităţi; - intraţi cu extremă precauţie în interiorul clădirilor care au fost avariate sau slăbite; - nu intraţi cu torţe, lumânări sau ţigări aprinse în clădirile avariate sau care au fost inundate; - nu atingeţi firele electrice căzute sau rupte; - dacă simţiţi miros de gaze deschideţi toate ferestrele şi uşile, închideţi robinetul principal de gaze, părăsiţi casa imediat şi anunţaţi (dacă este posibil) întreprinderea de distribuţie a gazelor; - dacă diferite aparate electrice sunt ude, întâi întrerupeţi sursa principală de curent electric, ştergeţi-le de umezeală, uscaţi-le, în final conectaţi-le pentru utilizare. (Atenţie! Nu faceţi acest lucru dacă sunteţi ud sau staţi în apă) - dacă sunteţi sfătuiţi să evacuaţi zona, faceţi prompt acest lucru; - verificaţi rezervele de apă şi hrană înainte de a o folosi; - nu consumaţi alimente care au luat contact cu apa de inundaţie; - urmăriţi instrucţiunile organelor de specialitate în legătură cu folosirea apei şi alimentelor; - dacă este necesar cereţi alimente, îmbrăcăminte, asistenţă medicală şi adăpost; - staţi departe de zonele afectate pentru a nu împiedica acţiunile de intervenţie; - nu vă deplasaţi la volan dacă nu este necesar, iar când o faceţi conduceţi cu atenţie - nu întrerupeţi liniile telefonice dacă ele sunt necesare pentru apeluri speciale; - anunţaţi rudele după trecerea pericolului, ca acestea să ştie că sunteţi în siguranţă, altfel autorităţile locale pot pierde timp căutându-vă; - nu întrerupeţi liniile telefonice dacă ele sunt necesare pentru apeluri nu transmiteţi zvonuri sau ştiri exagerate despre victime şi pagube.
SEMNALE DE ÎNŞTIINŢARE ÎN CAZ DE ALARMARE Situaţii de protecţie civilă Alarmă aeriană Alarmă chimică Calamitate naturală Încetarea alarmei
Durata
Semnificaţia
Prevenirea populaţiei despre 15 sunete (impulsuri) apariţia pericolului imediat de modulate cu durata şi intervale lovire a obiectivului (localităţii) de 4 secunde respectiv 5 sunete (impulsuri) a 16 Apariţia indicilor sau secunde fiecare cu pauze de 10 descoperirea contaminării secunde între ele radioactive, chimice sau biologice 3 sunete (impulsuri) a 32 Prevenirea populaţiei asupra secunde fiecare cu pauze de 15 pericolului produs de dezastre secunde între ele naturale Sunet continuu, de aceeaşi Înştiinţarea populaţiei despre intensitate cu durata de 2 aceea că pericolul a trecut minute
CUM SĂ PROCEDĂM LA DESCOPERIREA MUNIŢIILOR RĂMASE NEEXPLODATE Muniţiile rămase neexplodate din timpul războiului, de la trageri în poligoane sau de la aplicaţii cu trageri de luptă executate de unităţile militare sau de alte componente ale sistemului naţional de apărare, constituie un pericol real pentru populaţie şi în special pentru copii. Accidentele produse de explozia acestui tip de muniţie se soldează cu victime, mutilări corporale şi distrugeri de bunuri materiale. Reţineţi câteva reguli elementare, care trebuie respectate atunci când descoperiţi muniţie rămasă neexplodată (proiectile, bombe, rachete, grenade, cartuşe, et.c): -Nu atingeţi, nu loviţi, nu mişcaţi muniţia descoperită ! Nu introduceţi în foc şi nu apropiaţi focul de muniţia descoperită la o distanţă mai mică de 50 m! -Nu încercaţi să demontaţi focoasele sau alte componente ! Nu lăsaţi copiii să se joace sub nici o formă cu muniţiile descoperite! - Nu transportaţi muniţiile rămase neexplodate în încăperi şi locuinţe! - Nu aruncaţi la fier vechi, în fântâni, râuri, lacuri muniţii sau componente ale acestora ! - Nu înstrăinaţi muniţiile rămase neexplodate care au fost descoperite ! - În zonele unde se presupune că ar exista muniţie rămasă neexplodată nu executaţi săpături sau lucrări agricole, nu aprindeţi focul şi interziceţi circulaţia vehiculelor, oamenilor şi animalelor şi anunţaţi inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Mihail Grigore Sturdza” al judeţului Iaşi pentru cercetarea zonei; Locurile unde a fost găsită muniţie rămasă neexplodată trebuie păzite până la sosirea specialiştilor protecţiei civile; - În lipsa pazei, locul se îngrădeşte şi se plantează indicatoare de avertizare şi siguranţă ! Când luaţi cunoştinţă despre descoperirea muniţiilor rămase neexplodate, anunţaţi cel mai
apropiat post de poliţie sau Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „M.Gr.Sturdza” al Jud. Iaşi – telefon 112 sau 0232/41.21.21; 0232/21.44.70.
O R A R