Pompierii_Brasoveni_Nr_8

Ziu a

o Pr

ţiei c e t

Civile din

Rom â

a ni

28

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov

nr. 8, februarie 2011 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” - BRAŞOV În caz de urgenţă, sunaţi la 112!

POMPIERII

februarie 2011

Ziua Protecţiei Civile din România Mesajul Inspectorului General ...................................................... 3 Mesajul Guvernului României ...................................................... 4 Mesajul Preşedintelui Consiliului Judeţean .................................... 4 Mesajul Primarului Municipiului Braşov ........................................ 5 Mesajul Inspectorului Şef ............................................................. 5 Protecţia civilă în Europa .............................................................. 6 File de istorie - Protecţia populaţiei Braşovului contra atacurilor cu gaze 8 Responsabilităţile consiliilor locale şi judeţene conform Strategiei Naţionale de Prevenire a Situaţiilor de Urgenţă ............................. 11 Măsuri preventive, operative şi de refacere la nivel local în cazul fenomenelor meteorologice şi hidrologice periculoase ................... 12 Contribuţia pompierilor militari în domeniul apărării pasive, în perioada interbelică ..................................................................... 15 Activitatea de pregătire a populaţiei ............................................. 19 Activitatea serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă ....................................................................................... 21 Autospecială de intervenţie nuclear, biologic, chimic şi radiologic .. 23 Cutremurul de pământ, o permanentă ameninţare ........................ 26 Prevenirea situaţiilor de urgenţă la unitatiile sanitare, spitale, policlinici si dispensare ................................................................ 30

Colectiv redacţional: Col. Drd. Stelian RECHIŢEAN Col. Lucian BOGDAN Col. Mircea ŞOGLU,

Lt. Col. Lt. Col. Lt. Col. Lt. Sg. Maj.

Valentin LEPĂDATU Marian SANDU Viorel MĂZĂREL Ciprian SFREJA Mircea Costăchescu

Revistă editată de către Asociaţia Pompierilor „Ţara Bârsei” – Braşov în colaborare şi cu sprijinul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov Braşov, str. Mihai Viteazu, nr. 11, tel. 0268/42.88.88 2

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

, Ziua Protecţiei Civile din România

ffebruarie 2011

ˆ BARSEI”

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Ordin de Zi

la aniversarea Zilei Protecţiei Civile din România

78 de ani de la 28 februarie 1933 - zi în care Regele Carol al II-lea aproba Regulamentul Apărării Pasive, legiferând înfiinţarea primelor structuri cu atribuţii de protecţie civilă din România.

Momentul aniversar este un prilej de rememorare a activităţilor desfăşurate de specialiştii protecţiei civile care, de-a lungul timpului, s-au aflat permanent la datorie, împreună cu celelalte componente ale sistemului naţional de apărare şi siguranţă naţională, intervenind în sprijinul cetăţenilor ameninţaţi de dezastre naturale şi catastrofele care au afectat cuprinsul ţării.

Mereu prezente acolo unde datoria le-a cerut-o, cadrele protecţiei civile au demonstrat profesionalism şi devotament în intervenţiile desfăşurate în condiţii de risc, pentru prevenirea pierderilor de vieţi, diminuarea pagubelor şi asigurarea securităţii cetăţenilor.

Această tradiţie trebuie continuată, prin implicare şi muncă pusă în slujba celor aflaţi în pericol sau afectaţi de diversele calamităţi naturale. Activitatea protecţiei civile solicită un înalt standard de operativitate şi viteză de reacţie, sub semnul solidarităţii umane, şi o

www.isujbv.ro

Marcel LUCACIU

reală responsabilitate civică, aceste eforturi fiind răsplătite cu recunoştinţa semenilor noştri.

Răspunzând standardelor de ţară membră a Uniunii Europene şi NATO, protecţia civilă din România trebuie să continue procesul de modernizare şi flexibilizare instituţională, pentru a asigura servicii profesioniste şi eficiente şi a fi, la nevoie, un furnizor de asistenţă umanitară internaţională.

La această aniversare adresez specialiştilor protecţiei civile calde urări şi succes în activitatea profesională, sănătate şi împliniri în viaţa personală.

La Mulţi Ani!

Împuternicit Inspector General, Colonel Marcel LUCACIU

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

3

POMPIERII

februarie 2011 GUVERNUL ROMÂNIEI Instituţia Prefectului – Judeţul Braşov.

Ion GONŢEA

În România, protecţia civilă a luat fiinţă prin Decretul regal din 28 februarie 1933 sub denumirea de “apărare pasivă” având ca scop “limitarea efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei sau resurselor teritoriului, prin protecţie directă sau micşorând eficacitatea atacurilor aeriene”.

Astăzi, după 78 de ani de activitate, protecţia civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu eficient de prevenire şi reducere a riscurilor de producere a dezastrelor. În condiţiile existenţei riscului producerii unor dezastre, cutremure, inundaţii, alunecări de teren, accidente diverse, epidemii, cetăţeanul are dreptul la protecţie, care trebuie să-i fie asigurată de oameni competenţi.

În calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, pot afirma cu certitudine că structurile protecţiei civile şiau dus întotdeauna la bun sfârşit, cu devotament şi profesionalism, atribuţiile ce le revin, în numeroasele acţiuni de intervenţie pentru combaterea efectelor inundaţiilor, a accidentelor tehnice, a înzăpezirilor sau accidentelor rutiere şi a intervenţiilor in numeroase zone de risc.

Acum la moment aniversar gândurile noastre se îndreaptă spre cei care, acţionând sub deviza “cu viaţa mea apăr viaţa”, se găsesc permanent în slujba cetăţenilor pentru a-i preveni, ocroti, salva şi ajuta să învingă stihiile naturii sau orice pericole majore.

Vreau să vă mulţumesc pentru înaltul profesionalism de care daţi dovadă, stând de strajă 24 de ore din 24, pentru ca noi să putem să ne desfăşurăm viaţa în siguranţă. Am convingerea că veţi continua să cinstiţi, prin fapte demne, memoria înaintaşilor dumneavoastră.

La mulţi ani!

Prefect, Ion GONŢEA

MESAJUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN

Aristotel CĂNCESCU

La 28 februarie sărbătorim 78 de ani de la înfiinţarea Protecţiei Civile în România.

Apărută ca o necesitate în asigurarea protecţiei forţelor necombatante, după prima conflagraţie mondială, Protecţia Civilă şi-a extins permanent domeniul de activitate, justificându-şi pe deplin titulatura de „armă a celor fără apărare”. „Cu viaţa mea apăr viaţa” – deviză rămasă înscrisă în tradiţia armei – a fost onorată şi consacrată prin misiunile dificile executate pentru salvarea vieţii şi înlăturarea efectelor distrugătoare produse de dezastrele naturale şi catastrofele care au marcat de atâtea ori ultimii zeci de ani. În condiţiile existenţei riscului producerii unor dezastre, cutremure, inundaţii, alunecări de teren, accidente sau epidemii, cetăţenii au dreptul la 4

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

protecţia şi siguranţa asigurate cu profesionalism şi dăruire de colectivul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Angajaţii din structurile acestei instituţii merită recunoştinţa noastră pentru intervenţiile pe care le fac indiferent de ora din zi sau din noapte când accidentele sau catastrofele ne pun viaţa în pericol. Suntem conştienţi că siguranţa noastră, a braşovenilor, se află în mâinile dumneavoastră.

Cu ocazia acestei aniversări, transmitem conducerii şi tuturor angajaţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” Braşov aleasa noastră consideraţie pentru eforturile pe care le fac pentru apărarea şi salvarea vieţii noastre, cu preţul vieţii lor.

La mulţi ani şi misiuni reuşite!

Cu consideraţie, Aristotel CĂNCESCU, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov

ˆ BARSEI”

, Ziua Protecţiei Civile din România

ffebruarie 2011

MESAJUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI BRAŞOV 78 de ani de excelenţă în Apărare civilă ISUJ Braşov

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ “ŢARA BÂRSEI” AL JUDEŢULUI BRAŞOV

Mesajul Inspectorului Şef Ca in fiecare an, ziua de 28 februarie este dedicata Protectiei Civile, data la care a fost aprobat Regulamentul de functionare al Aparari Pasive contra Atacurilor Aeriene printr-un decret regal. Protecţia Civilă a apărut ca o necesitatate în asigurarea protecţiei forţelor combatante, îndeosebi după prima conflagraţie mondială şi şi-a extins domeniul de activitate odată cu folosirea armelor de distrugere în masă, cu efecte distrugătoare nu numai asupra militarilor ci şi asupra populaţiei civile.

La 8 noiembrie 2004, Parlamentul României a adoptat Legea nr.481 prin care Protecţia Civilă din România devine o componentă importantă a sistemului securităţii naţionale, iar în decembrie 2004, prin fuzionarea Inspectoratului Judeţean de Protecţie Civilă cu Grupul de Pompieri ”Ţara Bârsei” Braşov a luat fiinţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Tara Barsei” al judeţului Braşov.

Lucrătorii acestei nobile profesii s-au aflat în permanenţă acolo unde semenii noştri au fost în

George SCRIPCARU

dintre noi şi îi asigur că vor găsi în Municipalitate un partener de încredere, care ştie să preţuiască această instituţie.

Felicitări şi La Mulţi Ani!

Primarul Municipiului Braşov George SCRIPCARU

www.isujbv.ro

Aniversarea a 78 de ani de Apărare Civilă este un bun prilej pentru a onora Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru activitatea desfăşurată şi pentru modul în care acesta îşi face datoria faţă de cetăţeni.

Pentru Municipalitate, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Ţara Bârsei - Braşov a fost şi este unul dintre partenerii noştri de încredere, este acea instituţie care prin profesionalismul de care dă dovadă în fiecare zi se bucură de respectul comunităţii.

Indiferent de momentul şi situaţia în care leam solicitat ajutorul, ei ne-au acordat tot sprijinul necesar, ceea ce spune foarte mult despre modul în care ISU ştie şi are capacitatea de a rezolva orice problemă care apare.

Le mulţumesc pentru tot ceea ce fac pentru cetăţenii acestui oraş, pentru siguranţa fiecărui

Stelian RECHIŢEAN

suferinţă, ameninţaţi de numărul tot mai mare al dezastrelor naturale şi tehnologice care s-au produs din nefericire tot mai des pe tot cuprinsul ţării. În decursul celor 78 de ani de existenţă, multitudinea, însemnătatea şi amploarea acţiunilor Protecţiei Civile au lăsat urme adânci în viaţa societăţii şi în conştiinţa cetăţenilor.

Cu ocazia zilei Protecţiei Civile din România, adresez felicitări pentru rezultatele deosebite tuturor specialiştilor din domeniul Protecţiei Civile, solicitând în continuare îmbunătăţirea permanentă a activităţilor desfăşurate pentru creşterea continuă a siguranţei cetăţeanului si a comunitaţii.

La mulţi ani!

Inspector Şef Colonel Drd. Stelian RECHIŢEAN

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

5

POMPIERII

februarie 2011

PROTECŢIA CIVILĂ ÎN EUROPA Col. Lucian BOGDAN

N

ecesitatea unui mod de abordare mai vast a protecţiei civile din Europa a căpătat un nou sens de urgenţă: statele membre au conştientizat faptul că Uniunea are nevoie de o strategie coordonată de reacţie împotriva dezastrelor, în cazul în care un atac similar ar avea loc într-un stat membru. Comisia Europeană a reacţionat la aceste preocupări şi, în noiembrie 2001, a elaborat un raport detaliat sugerând iniţiative concrete. Raportul a subliniat măsurile ce pot fi luate pentru a preveni atacurile asupra amplasamentelor sensibile, cum arfi fabricile chimice sau centralele nucleare, şi a sugerat modalităţi de coordonare a reacţiilor Europei în cazul în care ar avea loc un asemenea atac.

A propus de asemenea modalităţi de abordare şi de a face faţă unei situaţii de atac terorist cu arme chimice, biologice sau nucleare. Înainte de toate, NATO a realizat schimbări ale modului de abordare folosit în perioada războiului rece şi a plasat pe podium protecţia populaţiei civile alături de misiunile sale militare, analizând propriile misiuni în contextul posibilei utilizări a CBR împotriva populaţiei civile în interiorul şi în afara ariei sale de responsabilitate.

Pe de altă parte, UE a trebuit să îşi schimbe mentalitatea în ceea ce priveşte rolul şi importanţa protecţiei civile în cadrul uniunii, în momentul actual aceasta fiind în subordinea Direcţiei Generale de Mediu, iar fondu6

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

rile alocate pentru dezvoltarea componentei cu mult mai mici decât cele alocate pentru scopurile propuse în domeniul mediului.

Evident, protecţia populaţiei civile este acum o prioritate pe agenda Alianţei şi a UE, reflectând preocuparea în asigurarea unui mediu sigur în teritoriile lor.

Instrumente şi mecanisme în domeniul protecţiei civile.

Uniunea Europeană -UE Europa este expusă în mod regulat la dezastre majore, cum ar fi inundaţiile şi incendiile de pădure, la fel ca şi accidentele tehnologice, cum ar fi exploziile din fabrici sau deversările chimice, Ca rezultat, diferitele state membre au realizat treptat expertize de reacţie la dezastre pentru diferite domenii, de aceea cooperarea în problemele de protecţie civilă în interiorul Comunităţii este atât de importantă.

Direcţia Generală de Mediu este structura Comisiei Europene responsabilă cu probleme de mediu, protecţie civilă şi protecţia împotriva radiaţiilor. Direcţia Generală de Mediu produce rapoarte regulate şi publicaţii acoperind întregul spectru pe teme de mediu, incluzând protecţia civilă. Prin schimbul de experienţă şi de puncte de vedere, experţii din domeniul protecţiei civile de pe teritoriul Uniunii pot învăţa unii de la alţii cele mai bune practici şi îşi pot îmbunătăţi capacitatea globală pentru a face faţă catastrofelor.

, Ziua Protecţiei Civile din România

ffebruarie 2011 mecanismele din domeniul protecţiei civile, compus din reprezentanţi ai statelor membre şi conduse de către Comisie în sine.

Naţiunile Unite-UN În decembrie 1991 Adunarea Generală a O.N.U. a adoptat Rezoluţia 46/182, menită să întărească modalităţile de reacţie atât în cazul urgenţelor complexe, cât şi în cazul dezastrelor naturale. Pe lângă aceasta, a lansat îmbunătăţirea eficacităţii globale a operaţiunilor umanitare din O.N.U. în acest domeniu. Hotărârea a creat de asemenea cea mai înaltă poziţie - de Coordonator pentru Ajutor la Urgenţe-ERC. Aceasta funcţie ar trebui să îmbine în cadrul unui singur punct focal funcţiile îndeplinite de reprezentanţii Secretarului General pentru urgenţe majore şi complexe, la fel ca şi funcţiile din domeniul dezastrelor naturale, care au fost îndeplinite de Coordonatorul pentru Ajutor la Dezastre din cadrul Naţiunilor Unite. UNDORO. A fost creat Serviciul pentru Coordonarea Relaţiilor Umanitare-OCHA. Mandatul său a fost extins pentru a include coordonarea reacţiilor umanitare, a politicilor de dezvoltare şi a asistenţei juridice umanitare. OCHA îndeplineşte înainte de toate funcţia de coordonare prin intermediul Comitetului Permanent Inter-Agenţii, care este condus de către ERC. Participanţii sunt toţi partenerii umanitari, de la agenţiile O.N.U., fonduri şi programe, până la Crucea Roşie şi ONG-uri. Col. Lucian BOGDAN

www.isujbv.ro

Guvernele din cadrul UE au fost de acord oficial pentru prima dată să-şi coordoneze strategiile de protecţie civilă la o întâlnire la nivel ministerial la Roma, în 1985.

Toate iniţiativele în domeniul protecţiei civile la nivelul UE sunt implementate pe baza principiului de subsidiaritate, iar Comisia Europeană a avut întotdeauna ca scop sprijinirea şi încurajarea eforturilor făcute la nivel local, regional şi naţional. în octombrie 2001 guvernele ţărilor UE au căzut de acord asupra creări unui nou mecanism pentru a facilita cooperarea în intervenţiile pentru acordarea de asistenţă civilă. Mecanismul este bazat pe un plan extins prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2001 şi stabileşte strategii detaliate pentru preîntâmpinarea urgenţelor majore care pot necesita reacţia urgentă, clasificându-se de la dezastrele în timp de pace, cum ar fi cutremurele, până la ameninţări sau atacuri teroriste. Noul plan a fost adoptat în ciuda unui context favorabil dezastrelor majore care au afectat UE şi întreaga lume în ultimii ani. Printre acestea s-au numărat cutremurele din Grecia şi Turcia, furtunile ce au cauzat pagube majore în multe dintre ţările europene şi naufragiul petrolierului care a poluat 400 km de linie de coastă în Franţa. în 2000 deversările chimice de la Baia Mare au otrăvit fluviul Dunărea atât pe teritoriul României, cât şi pe cel al Ungariei, iar o fabrică de artificii a explodat în Olanda provocând decesul a 20 de persoane.

La baza noului mecanism stă înfiinţarea unui Centru de Informare şi Monitorizare-MIC al protecţiei civile din cadrul UE, coordonat de Comisia Europeană de la Bruxelles şi, la fel ca şi structura operaţională pentru protecţia civilă existentă în cadrul Comisiei, va funcţiona 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. Centrul poate să atragă o reţea de expertize oricând şi, în general, să reunească o echipă de reacţie la dezastre şi să asigure prezenţa echipei la locul catastrofei, oriunde în lume, în 12 ore.

Manualul de operare conţine, pentru Statele Membre, ţările EEA şi ţările în curs de aderare, puncte de contact pentru autorităţile competente, puncte de contact operaţionale şi puncte de contact pentru corespondenţă naţională.

Pentru implementarea programului de acţiune şi pentru ca mecanismele Comunităţii să faciliteze consolidarea cooperării în intervenţiile de asistenţă civilă, Comisia este asistată de Comitetul pentru Programul de Acţiune şi de

ˆ BARSEI”

Va urma ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

7

POMPIERII

februarie 2011

File de istorie

Col. Lucian BOGDAN

A

tacurile aeriene cu bombe explozive şi incendiare executate de armata germană asupra localităţilor de pe teritoriul naţional, atacurile cu gaze de luptă şi agenţi microbieni au generat sute de mii de victime şi în rândul populaţiei civile. Lipsa unor măsuri elementare de pregătire şi protecţie a populaţiei civile, anterior intrării ţării în război, a amplificat numărul victimelor, suferinţelor umane şi pierderilor materiale.

Există toate motivele obiective ca situaţia creată în primii ani după încheierea războiului, când se fac tot mai auzite voci autorizate dintr-un şir de state europene, despre caracterul unui eventual viitor război, ca autorităţile vremii din România să întreprindă măsuri privind instruirea şi protejarea populaţiei civile în situaţii de război.

Debutul în această importantă problemă de stat, l-au făcut unele cadre din armată, care au propus organizarea unui compartiment de gaze cu atribuţii de studiere, organizare, pregătire de specialitate şi înzestrare 8

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

cu mijloace de protecţie antichimică a unor unităţi chimice din compunerea armatei. Întreaga perioadă 1920-1939 este caracterizată de preocupări asidue pentru pregătirea armatei şi a populaţiei civile pentru cunoaşterea concepţiei în care se va purta un viitor război: mijloace tehnice de purtare a războiului aerochimic; urmările atacurilor aeriene cu bombe brizante, incendiare, chimice biologice; comportarea şi acţiunile populaţiei în cazul atacului aerian; cunoştinţe în legătură cu alarmarea, protecţia individuală şi colectivă, acordarea primului ajutor în caz de arsuri, rănire şi contaminare cu gaze toxice de luptă; pregătirea psihologică, etc Pregătirea teoretică a populaţiei din toate mediile se realizează prin conferinţe organizate în şcoli şi instituţii, prin broşuri şi conferinţe la radio, prin presă, prin reviste de specialitate, manuale, lecţii, şedinţe practice, etc Preocuparea principală în anii 19231924, la nivelul conducerii armatei româ-

,

voltarea doctrinei războiului total, dar şi de semne evidente ale unui eventual război. Pe acest fond o atenţie cuvenită se acordă pregătirii şi protecţiei populaţiei civile în caz de război.

La 23 martie 1933 apare Regulamentul Apărării Pasive contra atacurilor aeriene, care instituia răspunderea prefecţilor şi primarilor referitor la protecţia populaţiei civile.

De asemenea,, se stabileau sarcini concrete autorităţilor publice locale,, măsuri pre-ventive desti-enate să proteţia jeze populaţia tra civilă contra pgazelor de luptă şi bombar-dementelor şi apare ca document Planul Apărării Pasive. În Braşov autorităţile au organizat activităţi în acest sens. Asfel, în ziua de 26 ianuarie 1933 Comitetul de Protecţie a Populaţiei Civile din judeţul Braşov s-a întâlnit la Prefectura judeţului Braşov şi a dezbătut Planul e protecţie a populaţiei civile din judeţul şi municipiul Braşov contra atacurilor cu gaze de luptă, care cuprindea: 1. Planul organizării serviciului de pândă şi alarmă pe raza municipiului şi judeţului Braşov.

2. Planul organizării adăposturilor pentru personal şi materiale.

3. Planul organizării camuflajului 4. Planul organizării serviciului sanitar.

5. Planul organizării stingerii incendiilor.

6. Planul evacuărilor 7. Planul organizării serviciului de poliţie şi control.

8. Propuneri pentru realizarea instrucţiei personalului şi populaţiei civile Ţinând cont că sub un bombardament cu gaze toxice, populaţia trebuie să cunoască mijloacele de protecţie individuală şi să

www.isujbv.r

Ziua Protecţiei Civile din România

ffebruarie 2011

ne, a fost organizarea trupelor chimice, dar fără a neglija protecţia populaţiei împotriva urmărilor atacului cu gaze de luptă într-un eventual război. În această perioadă se fac demersuri pentru constituirea unui organism specializat, destinat pregătirii personalului de comandă şi a trupei pe linia gazelor de luptă. Astfel, la 20 noiembrie 1924 se înfiinţează Şcoala Apărării Contra Gazelor menită să răspândească în armată, dar şi în rândul populaţiei civile toate cunoştiinţele în legătură cu domeniul gazelor de luptă, iar în 1926 se elaborează Instrucţiuni provizorii asupra protecţiei, contra gazelor de luptă, care pun bazele organizării şi funcţionării armei chimice în armata română. Referitor la protecţia populaţiei civile, instrucţiunile prevedeau „Răspunderea protecţiei populaţiei civile nu e în sarcina armatei”. Totuşi Comandamnetul dă autorităţilor civile cel mai mare ajutor pentru punerea în aplicare a protecţiei populaţiei, făcându-le cunoscut zonele în care s-au asigurat măsuri de protecţie contra gazelor de luptă şi asigurarea cu instructori (ofiţeri cu gazele, specialişti, medici) pentru pregătirea populaţiei.

Instrucţiunea prevedea, de asemenea, protecţia populaţiei din zona de operaţiuni ale armatei pe o adâncime de 5 km de la linia frontului prin evacuare în special a copiilor şi femeilor. Ca mijloace de protecţie individuală se prevedea că din stocul armatei să se distribuie populaţiei civile în proporţie de 10%, măşti contra gazelor, iar pentru restul, se indica confecţionarea unor mijloace simple de protecţie a căilor respiratorii şi a ochilor.

La începutul anului 1927 apare Revista Antigaz – buletin oficial al Serviciului Apărării Contra Gazelor din Ministerul de Război.

Pe linia pregătirii populaţiei civile, revista va deveni de-a lungul întregii perioade interbelice şi pe timpul celui de-al doile război mondial, organul de presă în care periodic se vor prezenta articole privind organizarea, pregătirea şi protecţia populaţiei civile împotriva efectelor gazelor de luptă.

Anii 1930, continuă să fie marcaţi de preocupări intense ale statelor pentru dez-

ˆ BARSEI”

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

9

POMPIERII

fie pregătită a se apăra, Comitetul P.P.C. judeţean Braşov, prin colonelul Slomnescu, a prezentat direcţiile de acţiune pentru anul 1933: • conferinţe ţinute de ofiţerii cu gazele la şcolile şi autorităţile din oraşul Braşov • întocmirea de instrucţiuni pentru comune privind apărarea contra gazelor, care să ţină loc conferinţelor • instrucţia practică a cercetaşilor, personalului pompierilor, personalului poştei, personalului poliţiei, stabilind program pentru fiecare • tipărirea şi răspândirea revistei Antigaz şi constituirea Ligii Antigaz.

• înfiinţarea unui muzeu în oraşul Braşov în scopul popularizării cunoştiinţelor referitoare la gazele de luptă, în care populaţia să vadă diferite aparate de apărare individuală precum şi date cu privire la apărarea colectivă Prefectul judeţului Braşov, Gh. Cuteanu, a recomandat: • pentru a obişnui populaţia cu problemela apărării contra gazelor, să se arate la cinematografe reclame cu acest subiect • să se scrie articole instructive cu privire la apărarea contra gazelor • prefectura şi primăria Braşov să prevadă în buget o sumă de 50.000 – 60.000 lei, pentru procurarea materialeor de protecţie.

Pentru punerea în aplicare a direcţiilor ţ p ş de acţiune stabilite s-a tipărit broşura

februarie 2011 „Apăraţi-vă de gaze”, care a fost editată în 5.000 de exemplare.

S-au organizat conferinţe şi şedinţe practice la şcolile secundare din oraşul Braşov .

Programul general al conferinţelor se referea la: Conferinţa nr.1 – durata 50 min.

• evoluţia gazelor de luptă • clasificarea gazelor de luptă • noţiuni asupra gazelor toxice (efecte şi tratament) Conferinţa nr.2 – durata 50 min.

• mijloace de atac cu gaze • mijloace de apărare individuale şi colective • aparate filtrante şi izolante Conferinţa nr.3 – durata 50 min.

Protecţia colectivă, baza protecţiei populaţiei civile • pe ce se bazează protecţia populaţiei civile • simplificarea problemei referitoare la protecţia populaţiei civile • organizarea adăposturilor • întocmirea planului de mobilizare • acticitatea Comitetului P.P.C. judeţean Conferinţa nr.4 – durata 50 min. Şedinţă practică – portul măştii contra gazelor Conferinţa nr.5 – durata 50 min.

O trecere prin camera de gaze.

Concomitent cu prefecţionarea cadrului organizatoric, cu amplificarea măsurilor de pregătire şi protacţie a populaţiei civile în caz de război, are loc un amplu proces de producere de mijloace de protecţie, în s special măşti contra gazelor şi complete de p protecţie.

Această operaţiune deosebit de im importantă arată grija autorităţilor pentru p protejarea populaţiei dar şi a soldaţilor din a armată.

Rezultatele acestor eforturi s-au văzut la s sfârşitul războiului când numărul victimelor, d rîndul populaţiei civile, datorită efecdin t telor gazelor de luptă a scăzut considerabil.

Col. Lucian BOGDAN

10

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

,

Inspector Şef Colonel Drd. Stelian RECHIŢEAN

onform Strategiei Nationale de prevenire a situatiilor de urgentă aprobată prin HG 762/2008 autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa fie pregătite să facă faţă gestionării situaţiilor de urgenţă prin comitetele judeţene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenţia altor autorităţi şi structuri. Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualităţii, astfel că deciziile iniţiale trebuie luate la acest nivel, context în care creşterea capacităţii de prevenire şi răspuns locale constituie prioritatea esenţială.

Principalele lor responsabilităţi, pe fazele dezastrului sunt: a) în faza pre -dezastru : 1 instituie măsurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă, analizează anual şi ori de cate ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; 2 aprobă organizarea activităţii de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale; 3 hotărăsc înfiinţarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea şi finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionarea acestuia în condiţii de operativitate şi eficienţă în conformitate cu criteriile minime de performanţă; 4 aprobă planurile anuale şi de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionarii situaţiilor de urgenţă; 5 elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărţile de risc şi asigură respectarea prevederilor acestor documentaţii; 6 determină necesităţile comunităţii locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje şi financiare in caz de dezastre; 7 asigură mobilizarea populaţiei la acţiunile de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă şi

organizează exerciţii şi aplicaţii, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenţiei operative; 8 asigură organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acţiunile de salvare-evacuare a populaţiei afectate de dezastre. b) pe timpul dezastrului : 1 desfăşoară activităţile cuprinse în legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă; 2 menţine în stare de funcţionare drumurile şi accesele în zonele calamitate; 3 coordonează acţiunile de ajutor; 4 înfiinţează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplineascăşi funcţia de transmitere a avertizării individuale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de înştiinţare -alarmare nu sunt disponibile, pe durata situaţiei de urgenţă; 5 asigură condiţiile necesare pentru acordarea asistenţei medicale; 6 asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite şi condiţiile corespunzătoare de trai, evidenţa populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate; 7 coordonează acţiunile pentru asigurarea necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau comunităţilor izolate. c) post dezastru: 1 participă la acţiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuinţelor şi gospodăriilor afectate de dezastre; 2 coordonează acţiunile de aprovizionare cu hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire a acestora, precum şi pentru cazarea în locuinţe temporare; 3 asigură condiţiile pentru asistenţa sanitară; 4 coordonează activităţile de reconstrucţie şi restaurare a activităţii normale; 5 organizează activităţi de ajutor financiar.

www.isujbv.ro

C

Ziua Protecţiei Civile din România

Responsabilităţile consiliilor locale şi judeţene conform Strategiei Naţionale de Prevenire a Situaţiilor de Urgenţă

ffebruarie 2011

ˆ BARSEI”

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

11

POMPIERII

februarie 2011

Măsuri preventive, operative şi de refacere la nivel local în cazul fenomenelor meteorologice şi hidrologice periculoase Lt.col. ing. Daniel CROITORU Teritoriul judeţului Braşov are o suprafaţă de 5363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa ţării şi cu o populatie de 589.000 de locuitori (din care 436 mii în mediul urban şi 153 mii în mediul rural).

Trăsăturile generale ale climei din judeţul Braşov sunt puternic modificate de influenţa reliefului muntos. Astfel se realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice. Începând cu cele mai joase trepte ale reliefului depresionar şi până pe crestele cele mai înalte ale munţilor înconjurători se întâlnesc numeroase etaje şi compartimente climatice: etajul climatic depresionar, premontan, montan şi alpin.

Regimul precipitaţiilor atmosferice în judeţul Braşov prezintă o mare variabilitate.

Astfel, sectorul cel mai de jos al depresiunii Bârsei, din zona Feldioara-Bod, primeşte cele mai mici cantităţi anuale de precipitaţii (500600 mm). În depresiunea Făgăraşului, în sectorul braşovean al colinelor Târnavelor şi în întreaga zonă piemontană din sudul şi sud-estul judeţului, cantitatea anuală de precipitaţii variază între 600-750 mm. Pe versanţii munţilor, cantităţile anuale de precipitaţii cunosc o evidentă variaţie altitudinală.

În etajul premontan, cantităţile de precipitaţii cresc de la 750 la 950 mm, în etajele climatice montane ajung până la 1200 mm, iar de la 1800 m altitudine în sus, în etajele alpine, precipitaţiile anuale depăşesc 1400 mm.

Cantităţile anuale de precipitaţii prezintă şi o accentuată variabilitate în timp, de la un an la altul. Astfel, în anii cu o activitate ciclonică intensă, la toate staţiile meteorologice din judeţul Braşov s-au înregistrat cantităţi anuale de precipitaţii mai mari de 1000 mm (Bod

Cantităţile maxime de precipitaţii înregistrate în ultimii ani, capabile să provoace apariţia viiturilor pe râuri, au atins următoarele valori: Localizare Braşov Cristianul Mare Poiana Braşov Postavarul Dâmbu Morii Babarunca Moieciu Zărneşti Tohanu Nou 12

Data iulie.1981 iunie.1988 iunie.1988 august.2005 iunie.2001 martie.2007 august.2007 iunie.2001 iulie.2009

Cantitatea (l/mp) 142.0 (40 min) 178.3 127.5 122,6 127,5 110,5 89,7 112.3 110,5

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

Localizare Predeal Ghimbav Dumbrăviţa Holbav Teliu Feldioara Şercaia Dacia Felmer

Data iulie.1994 august.2005 iulie.1994 mai.1998 iunie.1988 mai.2003 iunie.2001 august.2005 august.2005

Cantitatea (l/mp) 162,1 93,6 106.0 80.0 (7 ore) 117.7 91.2 113.8 84,0 (12 ore) 48,0 (20 min)

, Ziua Protecţiei Civile din România

Zona Hoghiz-Făgăraş, mai des afectată de viituri în ultimii ani, se caracterizează printro creştere rapidă a nivelurilor şi debitelor (în 10-12 ore se depăşesc pragurile de apărare la Hoghiz), cauza principală fiind afluenţii de pe partea dreaptă a râului Olt în compunere cu viitura dinspre amonte, la care se adaugă şi colmatarea albiei minore. În aceste condiţii se impune cunoaşterea la nivel local a măsurilor preventive, operative şi de refacere în cazul fenomenelor meteorologice şi hidrologice periculoase

ffebruarie 2011

CODUL VERDE Nu indică nicio precauţie particulară pentru perioada imediat următoare, dar nu implică o vreme frumoasa sau neapariţia în următoarele zile a unor fenomene meteorologice periculoase ce pot perturba diverse activităţi.

Sub incidenţa acestui cod trebuiesc luate următoarele:

www.isujbv.ro

1060 mm, Făgăraş 1166 mm, Vârful Omu 2401 mm). În anii deficitari, când persistă sistemele barice anticiclonice, cantităţile anuale de precipitaţii nu au depasit 400-500 mm în şesul depresionar al Bârsei şi 900 mm pe vârfurile alpine. În ultimul deceniu se constată o diminuare a cantităţilor anuale de precipitaţii în toate zonele geografice din judeţ, cu creşterea frecvenţei ploilor de tip torenţial ce produc spălări ale versanţilor şi degradări de terenuri.

Regimul vântului prezintă de asemenea importante particularităţi. Culmile cu altitudini peste 2000 m sunt supuse permanent acţiunii vânturilor de nord-vest şi vest a căror frecvenţă anuală depăşeşte 45% putând atinge viteze de 25-30 m/s.

Istoricul evenimentelor hidrometeorologice deosebite înregistrate în ultimii ani pe cursurile de apă din judeţ, având ca efecte formarea de viituri cu creşteri importante ale cotelor şi debitelor, se prezintă astfel: 1970 (mai), 1975 (mai-iunie), 1977 (aprilie-mai şi august), 1984 (iulie), 1998 (mai-iunie-iulie), 1999 (martie-aprilie), 2000 (martie-aprilie), 2001 (iunie şi august), 2002 (ianuarie-februarie, iulie şi august), 2003 (martie-aprilie şi iulie), 2004 (aprilie şi iulie), 2005 (februarie, martie, aprilie, mai, iulie, august şi septembrie), 2006 (martie-aprilie), 2007 (martie şi august), 2009 (iulie).

Se remarcă o creştere a frecvenţei fenomenelor hidrologice periculoase de scurgere pe versanţi, mult accentuate în zonele fără perdele forestiere de protecţie (comunele Şoarş, Cincu, Jibert, Sâmbăta de Sus, Moieciu şi oraşele Braşov, Săcele, Predeal etc). Deasemenea, datorită fenomenelor meteorologice extreme (precipitaţii cu caracter torenţial, însemnate cantitativ) se înregistrează tot mai frecvent viituri rapide cu amplitudine mare, îndeosebi pe cursurile de apă din zona montană. În ultimul deceniu se constată o accentuare a fenomenului de spălare a versanţilor şi eroziuni în albiile râurilor, care au drept urmare depunerea unor cantităţi mari de material aluvionar în zonele cu pantă mică sau la baza versanţilor, ce pot afecta obiectivele din zonă.

ˆ BARSEI”

MĂSURI PREVENTIVE 1. Realizarea periodică a acţiunilor de salubrizare a cursurilor de apă (îndepărtarea depozitelor de material lemnos şi de deşeuri de pe malul şi din albiile cursurilor de apă) realizarea şi întreţinerea şanţurilor şi rigolelor de scurgere în localităţi. Organizarea acţiunii se va face cu prioritate în perioada februarie – martie a fiecărui an.

2. Constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie operativă.

3. Instruirea periodică, a consilierilor locali şi şefului serviciului voluntar asupra atribuţiilor ce le revin pentru diminuarea pagubelor produse de inundaţii în localităţi.

4. Pregătirea membrilor serviciului voluntar pentru participare la acţiuni operative de intervenţie (supravegherea secţiunii podurilor şi podeţelor, îndepărtarea plutitorilor, supraînălţarea malurilor, supraînălţarea şi consolidarea digurilor).

5. Organizarea periodică a adunărilor cetăţeneşti pentru conştientizarea asupra riscului pe care îl prezintă inundaţiile şi asupra măsurilor ce se întreprind de fiecare cetăţean în situaţii de urgenţă.

6. Elaborarea şi actualizarea planului local de apărare împotriva inundaţiilor.

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

13

POMPIERII

7. Afişarea la sediul primăriei a planului de situaţie al localităţii cu amplasarea zonelor inundabile, căilor şi zonelor de evacuare a populaţiei şi animalelor.

CODUL GALBEN În cazul producerii de fenomene meteorologice temporar periculoase pentru anumite activităţi, dar altfel obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată. Se recomandă urmărirea periodică a evoluţiei fenomenelor meteorologice pentru detalii cu privire la intensitatea fenomenelor în zilele urmatoare. Acest cod este similar unei atenţionări meteorologice. În cazul producerii de fenomene hidrologice periculoase, acest cod corespunde situaţiei de atenţie şi nu reprezintă neapărat un pericol. Efectele posibile ale mesajelor de avertizare pot fi următoarele: risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei, neconducând la pagube semnifica-

februarie 2011 tive, dar care necesită o vigilenţă sporită în cazul desfăşurării unor activităţi sezoniere şi/ sau expuse la inundaţii. În cazul prognozării atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestivă a acestora, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă ia următoarele măsuri: MĂSURI OPERATIVE A. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase – COD GALBEN 1. Asigurarea permanenţei la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului judeţean şi pentru transmiterea informaţiilor privind evoluţia fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate şi măsurilor suplimentare necesare.

2. Avertizarea populaţiei din zone potenţial afectabile din revărsări de pâraie locale, revărsări de văi nepermanente, scurgeri de pe versanţi.

3. Folosirea mijloacelor existente pentru avertizarea obiectivelor aflate în zonele de risc la inundatii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi şi accidente la constructii hidrotehnice.

4. Verificarea construcţiilor cu rol de apărare şi urmărirea asigurării condiţiilor de scurgere a apelor mari.

5. Îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile şi de pe malurile cursurilor de apă şi asigurarea scurgerii apelor pluviale prin şanţuri şi rigole.

6. Îndepărtarea materialului lemnos rezultat din exploatarea perdelelor de protecţie), a utilajelor şi animalelor din zonele digmal şi de pe insule.

Informarea popuaţiei despre posibilitatea producerii poluărilor accidentale.

B. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice – COD GALBEN 1. Supravegherea cursurilor de apă, digurilor, barajelor mici.

2. Elaborarea şi transmiterea, conform fluxului, a rapoartelor operative privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase.

Lt.col. ing. Daniel CROITORU

14

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

ˆ BARSEI”

, Ziua Protecţiei Civile din România

ffebruarie 2011

Pavilionul pompierilor Steaua Dorobanţului, Braşov

Contribuţia pompierilor militari în domeniul apărării pasive, în perioada interbelică

Î

n Regulamentul Apărării Pasive Contra Atacurilor Aeriene, aprobat prin Decretul Regal nr. 468 din 28 februarie 1930, publicat în Monitorul Oficial nr. 69 din 23 martie 1933, se prevăd sarcini de apărare pasivă pentru formaţiunile de pompieri militari. În afară de stingerea incediilor, misiune la fel ca în timp de pace, acestea au primit alte misiuni de apărare pasivă şi anume: - descoperirea şi semnalizarea incendiilor care se pot produce în urma unui atac aerian; - dezinfectarea localurilor şi străzilor contaminate, - curăţirea de dărâmături a străzilor şi imobilelor; - ridicarea proiectilelor neexplodate.

Aceste misiuni se realizau de către personal recrutat şi pregătit din timp de pace.

Legea nr. 815 din 3 aprilie 1936, privind organizarea pompierilor militari, clarifică şi stabileşte organizarea şi misiunile de apărare pasivă a unităţilor militare de pompieri. În statele de organizare la război se prevedeau constituirea şi înzestrarea în cadrul unităţilor militare de pompieri, de pe întreg teritoriul ţării, a unor subunităţi militare de pompieri de apărare pasivă în specialităţile: - veghe (observare); - cercetare gaze: determinarea şi identificarea gazelor de luptă, prin echipe de cercetaşi cu gazele (primele elemente de intervenţie, ce intrau în zona incendiată în urma bombardamentelor aeriene, pentru stabilirea naturii STL);

www.isujbv.ro

Lt.col. Sandu Marian

- dezinfectare teren şi clădiri; - prim ajutor sanitar gazaţilor şi răniţilor; - salvare de sub dărâmături; - înlăturarea dărâmăturilor de pe străzi; - ridicarea şi distrugerea bombelor de avion neexplodate.

Aceste misiuni au impus înfiinţarea în cadrul Corpului Pompierilor Militari a Şcolii de Gaze proprie pentru instruirea tuturor cadrelor active şi de rezervă de pompieri. În anul 1936, din iniţiativa colonelului POHRIB GHEORGHE, comandantul Corpului Pompierilor Români, în cadrul comandamentului Corpului Pompierilor Militari se înfiinţează un Birou pentru Apărare Pasivă şi Gaze de Luptă. De asemenea, în cadrul serviciului de stingere a incendiilor, de la municipii şi oraşe, se constituite formaţii de pompieri de apărare pasivă, din specialităţile mai sus menţionate, cu personal fără obligaţii militare la decretarea mobilizării.

La sfârşitul anului 1936 apărarea pasivă trece din subordinea Ministerului de Interne în a Ministerului Aerului şi Marinei, unde se constituie un Comitet de Coordonare al Apărării Pasive. Secretarul acestui comitet era şeful de stat major al Comandamentului Artileriei Antiaeriene a Teritoriului, ajutat de personalul Biroului de Apărare Pasivă, nou înfiinţat în cadrul comandamentului.

Legea Apărării Antiaeriene Active şi Pasive a Teritoriului din 6 martie 1939 stabilea organizarea de Centre de Instrucţie de Apărare Pasivă la principalele ministere, judeţe, municipii şi oraASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

15

POMPIERII

şe. Astfel ofiţerii de pompieri, de la toate treptele ierarhice, erau prezenţi în organizarea şi desfăşurarea cursurilor de apărare pasivă, ca lectori, cu materiale, şi în pregătirea şi desfăşurarea unor exerciţii demonstrative. În fiecare judeţ, pompierii militari au înfiinţat un Centru de instruire de apărare pasivă, pe care l-au asigurat cu o echipă de instructori şi materiale necesare. Aceştia se deplasau, săptămânal, în fiecare reşedinţă de plasă unde ţineau cursuri de apărare pasivă la care participau pretorii, primarii, preoţii, secretarii comunali, agenţii sanitari, şefii de echipe ai formaţiilor de apărare pasivă de pompieri săteşti, care la rândul lor, pregăteau locuitorii din comunele de care aparţineau.

O formă de concretizare a măsurilor de apărare pasivă şi de instruire practică a personalului de conducere şi formaţiilor de apărare pasivă, la care participa şi populaţia civilă, desfăşurate de unităţile militare de pompieri militari, au fost exerciţiile demonstrative: - în data de 25 aprilie 1935, la Postul Central de Pompieri din Bucureşti a fost organizată o demostraţie de apărare pasivă, la nivel naţional, la care au participat 150 secretari generali şi secretari ai comisiilor de apărare pasivă de la ministere, judeţe, municipii şi oraşe, reprezentanţi ai unor întreprinderi de categoria I, ofiţeri cu gazele de la Cercurile de recrutare judeţene, inspectori de gaze ai Comandamentelor de Corp de Armată Teritoriale, ofiţeri şi subofiţeri din Comandamentul Corpului Pompierilor Români, ofiţeri şi subofiţeri din Compania centrală de Pompieri din Bucureşti, elevii (ofiţeri, subofiţeri) din seria a cincea a şcolii de cadre a Corpului Pompierilor militari.

- în data de 9 mai 1935, la Pavilionul expoziţional din Parcul Carol a fost organizat un exerciţiu de apărare pasivă de amploare în faţa regelui Carol al II-lea.

- în data de 29 septembrie 1938, Serviciul de Apărare Pasivă din cadrul Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului organizează un exerciţiu naţional. Acest exerciţiu, la toate nivelurile, este pregătit cu participarea activă a tuturor unităţilor şi formaţiunilor de pompieri militari şi civili.

16

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

februarie 2011 În anul 1936, Comandamentul Corpului Pompierilor înfiiţează o Şcoală de Apărare Pasivă, unde toţi comandanţii de unităţi militare de pompieri din ţară participă, în perioada 19361938, la cursurile de apărare pasivă. Aici se învaţă cum să se organizeze şi să se desfăşoare exerciţii demonstrative. Astfel începând cu anul 1937, după modelul şi învăţămintele reţinute de cursanţi la Şcoala de cadre de Apărare Pasivă a Comandamentului Corpului Pompierilor Militari, subunităţile militare de pompieri au organizat exerciţii la judeţe, municipii, oraşe şi comune, la care au participat autorităţile locale cu atribuţii pe linie de apărare pasivă, cadre militare ale unităţilor armatei, un număr mare de reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor locale.

Pentru comunele rurale, s-a organizat mai întâi la nivel judeţean un exerciţiu demonstrativ de apărare pasivă, apoi fiecare primar, a trebiut să organizeze asemena exerciţii, cu ajutorul formaţiilor de pompieri comunali. Un exerciţiu demonstrativ la nivel judeţ a fost organizat în data de 16 octombrie 1937, în comuna Hălchiu, de către Grupul V de Pompieri Militari. În anul 1940, conform ordinul nr. 55980 al Marelui Stat Major, se înfiinţează, în cadrul Corpului de Pompieri Militari, un Batalion de Pompieri de Apărare Pasivă format din 3 companii pompieri de apărare pasivă şi 1 companie pionieri de apărare pasivă. În darea de seamă pe anul 1940 comandantul Corpului Pompierilor Români, colonelul LUPAŞCU NERON, evidenţiază activitatea pompierilor militari în domeniul apărării pasive14 prin: - întărirea formaţiilor de apărare pasivă prin concentrări de rezervişti specializaţi pe tipuri de misiuni; - dotarea cu mijloace şi materiale de apărare pasivă: autocamionete Ford, pentru deplasarea rapidă la locul intervenţiei a echipelor de salvare şi dezinfecţii; motociclete cu ataş, pentru echipele de detecţie; maşini „Tempo”, pentru posturile mobile de ajutor medical şi pentru echipele de ridicare a dărâmăturilor; aparate izolante, tărgi metalice pliante, costume sanitare, corturi de dezinfectare pentru toate unităţile de pompieri; - instruirea în cadrul Centrului de Instrucţie al Corpului Pompierilor Militari, în colaborare cu Pirotehnia Armatei, a ofiţerilor şi subofiţerilor pentru ridicarea şi distrugerea bombelor neexplodate. Lt.col. Marian SANDU

Ziua Protecţiei Civile din România

,

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

17

POMPIERII

18

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

februarie 2011

, Ziua Protecţiei Civile din România

ffebruarie 2011

ˆ BARSEI”

ACTIVITATEA DE PREGĂTIRE A POPULAŢIEI Lt. Began Cristiana

n anul 2010, Compartimentul Pregătirea Populaţiei a organizat şi desfăşurat o serie de activităţi specifice care au avut ca scop : - conştientizarea populaţiei cu privire la riscurile naturale şi antropice la care pot fi expuşi, modul de prevenire a situaţiilor de urgenţă şi modul corect de comportare la producerea acestora; - pregătirea autorităţilor administraţiei publice locale în managementul situaţiilor de urgenţă; - creşterea capacităţii de intervenţie şi a operativităţii serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă constituite la nivelul consiliilor locale şi al operatorilor economici. În acest sens au fost organizate şi desfăşurate 11 convocări de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă, astfel: cu primarii (preşedinţii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă), cu secretarii localităţilor din judeţ, cu şefii serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, cu şefii serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, cu reprezentanţii cultelor religioase, cadrele tehnice p.s.i., preşedinţii celulelor de urgenţă de la operatorii economici sursă de risc, preşedinţii asociaţiilor de proprietari amplasate în clădiri înalte şi cu coordonatorii de proiecte şi programe din cadrul unităţilor de învăţământ din judeţ.

S-au organizat două cursuri de pregătire a personalului de specialitate din cadrul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, la care

au participat 58 de persoane, din mai multe localităţi din judeţ. Cele două cursuri au completat seria de pregătire începută din anul 2008, având ca scop pregătirea voluntarilor pentru a desfăşura activităţi de prevenire (controale la gospodăriile populaţiei pentru a verifica modul în care sunt respectate regulile de prevenire a incendiilor şi a altor situaţii de urgenţă şi activităţi de informare preventivă) în localităţile unde îşi au domiciliul.

S-au organizat şi desfăşurat 4 exerciţii complexe de alarmare şi evacuare în situaţii de urgenţă, la SC TohanSA Zărneşti, SC Viromet SA Victoria, Fabrica de Pulberi – Depozitul Dejani şi Nitroporos SA Făgăraş. La aceste exerciţii au participat structurile pentru situaţii de urgenţă de la operatorii economici şi localităţile implicate precum şi pompierii militari de la Secţia Zărneşti, Detaşamentul 1 Braşov, Secţia Victoria şi Detaşamentul Făgăraş. În anul 2010 s-a continuat campania de informare preventivă „O casă sigură, o viaţă în plus”, cu Proiectul 2 „Cutremurul”. Aceasta se adresează copiilor din învăţământul preşcolar şi şcolar, cu vârste cuprinse între 3 şi 14 ani şi are ca obiective principale conştientizarea de către populaţie a riscurilor la care se pot expune în caz de cutremur şi crearea spiritului preventiv prin cunoaşterea şi asigurarea măsurilor corecte premergător, pe timpul şi după cutremur. Publicul ţintă a fost astfel ales deoarece se consideră că,

www.isujbv.ro

Î

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

19

POMPIERII

o dată educaţi şi informaţi de la vârste fragede, copiii pot constitui vectori de diseminare a informaţiei în rândul familiilor lor şi există garanţia că vor avea un comportament preventiv la maturitate.

Pentru derularea proiectului cadrele compartimentului au fost sprijinite de cadre din subunităţile de intervenţie ale Inspectoratului, astfel încât mesajul campaniei să ajungă la cât mai mulţi copii şi, în general, să fie conştientizat de un număr cât mai mare de populaţie. Acţiunea se desfăşoară până la sfârşitul anului şi constă în vizite ale cadrelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov la unităţile de învăţământ din judeţul nostru, prezentări de filme educative, de tehnică de intervenţie şi mijloace de protecţie, dezbateri având ca temă regulile şi măsurile de prevenire în domeniul situaţiilor de urgenţă şi exerciţii practice de comportare în cazul producerii unui cutremur sau al unui incendiu. Până la această dată, proiectul s-a derulat în 116 de unităţi de învăţământ din judeţul nostru, având ca participanţi 13535 de copii şi 1007 cadre didactice.

Pentru creşterea receptivităţii şi diversificarea formelor de pregătire a populaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă, în lunile mai şi iunie au fost organizate şi s-au desfăşurat 4 concursuri cu elevii şi cu personalul serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, după cum urmează: 1. Concursul cu tematică de protecţie civilă „Cu viaţa mea apăr viaţa”, la care au participat 48 de copii si 12 cadre didactice, de la mai multe unităţi de învăţământ din judeţ. Concurenţii, împărţiţi pe două categorii de vârstă, au parcurs trei probe, una teoretică, constând în 30 de întrebări din domeniul protecţiei civile şi două probe practice.

2. Concursul „Prietenii Pompierilor”, la care

Clasamentul la ciclul gimnazial (grupa de vârstă 10 – 14 ani) a fost următorul: Locul I

Liceul Teoretic Zărneşti, cu 98 de puncte

Locul II

Şcoala Generală nr. 11 Braşov, cu 93 de puncte

Locul III Liceul Teoretic „I.C. Drăguşanu” Victoria, cu 92 de puncte.

Clasamentul la ciclul liceal (grupa de vârstă 15 – 18 ani) a fost următorul: Locul I

Liceul Teoretic Zărneşti, cu 91 de puncte;

Locul II

Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa” Braşov, cu 90 de puncte;

Locul III Colegiul Tehnic „Al. Bărbat”, cu 89 de puncte.

20

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

februarie 2011 au participat un număr de aproximativ 60 de elevi şi 6 cadre didactice. Concurenţii, elevi de gimnaziu, au parcurs o probă teoretică, constând în 10 întrebări referitoare la măsurile şi mijloacele de prevenire a incendiilor şi două probe practice, Pe primele trei locuri sunt următorii: Locul I

Şcoala Generală Prejmer

Locul II

Şcoala Generală nr. 31 Braşov

Locul III Şcoala Generală nr. 11 Braşov

3. Pentru prima dată, în acest an, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov a răspuns invitaţiei adresate de Asociaţia Austriacă de Protecţie Civilă de a participa, cu un lot de elevi, la concursul internaţional „Safety Tour”. Pentru aceasta, cadrele compartimentului au pregătit, teoretic, practic, dar şi cu bază materială constând în găleţi-stingător şi panouri metalice pentru antrenamente, un echipaj de 25 de elevi de la Şcoala nr.2 Râşnov.

Echipajul a reprezentat ţara noastră la Viena, în luna iunie, clasându-se pe locul 11.

4. La concursurile profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, au participat 7 servicii voluntare şi 6 private pentru situaţii de urgenţă, cel mai bine pregătite din judeţ, iar câştigătorii – serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă Prejmer şi serviciul privat pentru situaţii de urgenţă Andiva - au participat la etapa interjudeţeană, desfăşurată în luna iulie în municipiul Alba-Iulia. În data de 13.10.2010 a fost sărbătorită Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale. Cu această ocazie, cu sprijinul Detaşamentului 2 Pompieri Braşov au fost organizate o serie de activităţi care au reunit un număr de aproximativ 160 de copii de la 5 unităţi de învăţământ din judeţ: Colegiul Naţional Andrei Şaguna, Colegiul Tehnic de Transporturi, Grădiniţa nr. 9, Grădiniţa nr. 24 şi Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă de recuperare Hipoacuzici.

Cu această ocazie au fost executate de cadrele detaşamentului mai multe aplicaţii practice, a fost prezentată tehnica de intervenţie la dezastre, mijloacele de protecţie şi au fost prezentate filme educative pentru copii cu tematică privind modul de comportare în situaţii de urgenţă şi modul de prevenire şi reducere a efectelor dezastrelor naturale. Lt. Cristiana BEGAN

,

Lt. Began Cristiana

www.isujbv.ro

Î

n ultimii ani România a fost afectată grav de situaţii de urgenţă, cauză pentru care s-a intensificat preocuparea pentru îmbunătăţirea capacităţilor sale tehnice şi instituţionale actuale de prevenire, protecţie şi intervenţie. În acest context, prin Ordinul ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 718/2005, au fost aprobate Criteriile de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.

Acest ordin a fost modificat şi completat de Ordinul ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 195/2007, ordin ce vine cu precizări şi modificări importante. În plus, prin Ordinul ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 158/2007, au fost aprobate Criteriile de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă. Conform prevederilor acestor reglementări serviciile voluntare se constituie în comune, oraşe şi municipii în subordinea consiliilor locale, iar serviciile private în cadrul operatorilor economici şi institutiilor publice sau ca societăţi comerciale prestatoare de servicii. Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă desfăşoară atât activităţi specifice de prevenire a situaţiilor de urgenţă cât şi activităţi de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora.

Pe teritoriul judeţului Braşov sunt constituite 57 de servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă, 35 de servicii private pentru situaţii de urgenţă, constituite în cadrul operatorilor economici şi 1 serviciu privat constituit ca societate comercială.

Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă (SVSU) se clasifică în patru categorii, în funcţie de dotarea cu autospeciale şi tehnică de intervenţie, iar în judeţul nostru îşi desfăşoară activitatea 31 de servicii de categoria I-a, 2 servicii de categoria a II-a, 18 servicii de categoria a III-a şi 6 servicii de categoria a IV-a. Acestea sunt dotate în total cu 32 de au-

Ziua Protecţiei Civile din România

ACTIVITATEA SERVICIILOR VOLUNTARE ŞI PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

ffebruarie 2011

ˆ BARSEI”

tospeciale pentru stingerea incendiilor şi 5 autospeciale de alt tip (autosanitare şi autospeciale pentru descarcerare). Sunt încadrate cu 112 persoane angajate şi 2933 de voluntari, constituiţi în compartimentul de prevenire, grupe sau echipe pentru stingerea incendiilor, echipe specializate de înştiinţare-alarmare, evacuare, cercetare-căutare, deblocare-salvare, protecţie CBRN şi sanitare.

Din evidenţele Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov referitoare la numărul de gospodării/locuinţe individuale existente în unităţile administrativ - teritoriale unde nu fiinţează subunităţi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei „ al Judeţului Braşov, pentru respectarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea seviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

21

POMPIERII

rezultă că sunt necesare minim 61 autospeciale pentru stingerea incendiilor. În vederea asigurării unui specialist de prevenire, voluntar, pentru 500-1000 de locuinţe individuale /gospodării din mediul urban, respectiv pentru 200 gospodării cetăţeneşti din mediul rural sunt necesare 355 persoane, în prezent existând 296 specialişti de prevenire. În baza Ordinului MIRA nr. 483/2008 Inspecţia de Prevenire din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov a organizat 9 cursuri de pregătire a specialiştilor de prevenire în şase zone ale judeţului, iar prin aceste cursuri au fost pregătiţi 240 de specialişti.

Serviciile private pentru situaţii de urgenţă (SPSU) se clasifică în cinci categorii, iar în cadrul operatorilor economici din judeţul Braşov funcţionează 11 servicii de categoria a II-a, 6 servicii de categoria a III-a, 10 servicii de categoria a IV-a, dintre care unul este constiutit ca societate comercială şi 6 servicii de categoria a V-a . Acestea sunt dotate cu 204 instalaţii pentru stingerea incendiilor, 22 motopompe, 21 autospeciale pentru stingerea incendiilor şi 7 autospeciale de alt tip. Sunt încadrate cu 313 persoane angajate şi 1333 de voluntari. În acest an, la concursurile profesionale ale serviciilor voluntare şi private au participat 7 servicii voluntare şi 6 servicii private pentru situaţii de urgenţă. Câştigătorii locurilor I la fiecare dintre cele două categorii – SVSU Prejmer şi SPSU Andiva – au reprezentat judeţul nostru la etapa interjudeţeană a concursurilor, desfăşurată în municipiul Alba Iulia, judeţul Alba. În anul 2010 se constată o creştere a operativităţii SVSU şi SPSU, acestea intervenind la

22

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

februarie 2011

106 situaţii de urgenţă, cu aproximativ 25% mai multe decât în anul trecut, astfel: Serviciile voluntare au intervenit în 70 de acţiuni pentru stingerea incendiilor, dintre care 17 au fost lichidate fără sprijinul pompierilor militari, 28 de arderi necontrolate, dintre care 25 fără sprijinul pompierilor militari, la 4 inundaţii, la 2 dintre ele intervenind singure, au acordat asistenţă pentru 2 persoane şi au salvat 2 animale.

Dintre serviciile private pentru situaţii de urgenţă care au intervenit în diferite situaţii de urgenţă, serviciul privat al SC Viromet SA Victoria s-a remarcat prin lichidarea cu forţe proprii a unui incendiu şi prin intervenţia, în cooperare cu pompierii militari, pentru înlăturarea efectelor produse de un accident de transport în care au fost implicate substanţe periculoase.

Rolul şi locul serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă în cadrul comunităţilor locale este de importanţă deosebită, deoarece ele trebuie să asigure prima intervenţie în cazul producerii oricărei situaţii de urgenţă şi să se supună principiului conform căruia serviciile profesioniste vin în sprijinul serviciilor voluntare şi private. De aceea consiliilor locale, respectiv conducătorilor operatorilor economici, le revine sarcina legală de a crea toate condiţiile materiale şi financiare pentru dotarea cu autospeciale şi utilaje şi încadrarea cu personal calificat a serviciilor voluntare/ private în conformitate cu prevederile criteriilor de performanţă. Lt. Cristiana BEGAN

,

CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOLOGIC ŞI NUCLEAR Lt. col. NEGOIŢĂ LUCIAN

A

utospeciala este destinată intervenţiei în cazul accidentelor nucleare, biologice, chimice şi radiologice şi pentru decontaminarea personalului de intervenţie şi a celui afectat.

Response permite obţinerea unei prognoze, în timp foarte scurt (sub un minut), prin introducerea unui număr restrâns de informaţii de la locul evenimentului. CBRNE Response permite integrarea senzorilor în vederea transmisiei automate de date către un terminal comun.

Autospeciala în configuraţia sa permite integrarea în sistemul naţional de supraveghere NBC, echipamentele si software-ul folosit fiind compatibile cu echipamentele din dotarea MApN şi IGSU.

Ziua Protecţiei Civile din România

AUTOSPECIALĂ DE INTERVENŢIE

ffebruarie 2011

ˆ BARSEI”

Autospeciala are capabilitatea de a monitoriza chiar în timpul deplasării, zone cu potenţial ridicat de contaminare (chimic, biologic, nuclear si radiologic), astfel: - monitorizarea chimica a aerului; - analiza probelor de aer, sol si lichide, in regim staţionar. Baza de date permite pe lângă identificarea compuşilor chimici şi identificarea drogurilor şi a explozivilor; - monitorizarea substanţelor toxice de luptă (spectrometrul de mobilitate ionică RAID M) - monitorizarea radiaţiilor gamma şi a fluxului de neutroni (detectorul SVG2).

Aceste doua echipamente, RAID M si SVG2 funcţionează independent, dar rezultatele se citesc într-un software comun instalat pe un calculator. În cabină este montat un monitor secundar astfel încât echipajul de intervenţie să aibă în permanenţă rezultatele monitorizării afişate. Acesta va asigura vizualizarea tuturor datelor preluate de la echipamentele aflate în compartimentul de lucru. Conectarea acestui calculator la sistemul de comunicaţii din dotare permite transmisia de date în timp real.

Software-ul de analiză şi prognoză CBRNE

www.isujbv.ro

COMPONENŢA AUTOSPECIALEI A. ECHIPAMENT NUCLEAR

Detector de radiatii alfa, beta, gamma si flux de neutroni - tip SVG 2 - este un instrument pentru detecţia şi măsurarea radiaţiilor γ şi a fluxului de neutroni şi a contaminării radioactive α, β, γ (în cazul conectării unei sonde externe). SVG 2 poate fi utilizat ca instrument staţionar sau mobil, putând fi montat pe mijloace de transport.

Analizor radionuclizi multicanal Model: LB 125 - analizor portabil, de mână, utilizabil pentru identificarea şi măsurarea surselor gamma în teren, cât şi pentru măsurarea dozelor produse de acestea în teren (Cs, Sr, Am, U, I, Ba, Co, Ra, etc) software incorporat pentru analiza spectrală.

B. ECHIPAMENT CHIMIC

Aparat de detecţie gaz cromatograf cuplat cu spectrometru de masă - spectrometru de masă este portabil, se montează pe vehicul şi funcţioneză în timpul mişcării. Acesta asigură detecţia, identificarea şi cuantificarea compuşilor chimici toxici industriali, substanţelor toxice de lupta, explozivi, droguri, pesticide, etc. Aparatul este funcţional pentru efectuare de analiASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

23

POMPIERII

ze din lichide, aer, sol: sistem prelevare aer; asigură înregistrarea cromatogramelor mixturilor complexe şi identifica substanţele cu ajutorul librăriilor furnizate sau ale utilizatorului.

Analizor gaze multipid - este un aparat de detecţie şi măsură, utilizat pentru substanţele organice volatile din aer, care foloseşte ca principiu de funcţionare proprietatea de fotoionizare a substanţelor. Se utilizează pentru: detectarea scăpărilor din rafinării şi industria chimică, detectarea scurgerilor din rezervoare, punerea în evidenţă a substanţelor după accidente şi investigarea cauzelor incendiilor.

Pompa accuro cu tubusoare colorimetrice - pompă manuală pentru tuburi colorimetrice cu timp scurt de răspuns cu deschizător de tuburi.

Spectrometru pentru detecţia si identificarea STL şi STI - RAID M 100 Instrumentul este conceput pentru detecţia, ţiia, a alarmarea, ala larm rmar aree identificarea rapidăă şi nivelului de şi determinarea dete de te concentraţie a substanţelor conc co ncee toxice de luptă (STL) şi tox a substanţelor toxice c industriale (STI).

Se S utilizează pentru: detectarea prezentei d substanţelor chimice s periculoase în aer, sub forma de vapori, monitorizarea contaminării personalului şi a echipamentului, detecţia, clasificarea, identificarea şi determinarea cantitativă a agenţilor chimici de război şi a substanţelor toxice industriale, precum si monitorizarea nivelului de concentraţie a acestora, monitorizarea în timp real a substanţelor chimice industriale periculoase.

Analizor gaze CO, O, LEL (senzori interschimbabili) - este un detectorr de gaze de generaţie nouă, special proiectat pentru monitorizarea personală; măsoară gazele şi vaporii substanţelor combustibile Senzori: 1 senzor Ex 1 senzor electrochimic O2 1 senzor electrochimic CO 1 senzor electrochimic H2S 1 senzor electrochimic NH4

24

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

februarie 2011 C. ECHIPAMENT BIOLOGIC

1.Trusă prelevare probe biologice din aer - sistem de prelevare destinat monitorizării nivelului de contaminare biologica în aer (fabrici, spitale, laboratoare, spaţii industriale, etc).

2. Hota microbiologică transport probe clasa de protectie 3 - asigură protecţia operatorului, a probei şi a mediului, atunci când se lucrează cu agenţi biologici activi şi materiale toxice. Se montează pe autospecială, asigurând protecţie la transportul probelor biologice, evitând contaminarea interiorului autospecialei, a mediului şi a echipajului de intervenţie.

3. Trusă prelevare apă – pentru prelevarea probe apă.

4. Trusă prelevare sol – pentru prelevarea probe sol.

5. Ph – METRU - destinat măsurării pH-ului apei 6.Trusă meteo portabilă - aparatul este o unitate compactă, ce permite măsurarea intensităţii luminoase, umidităţii, temperaturii şi a vitezei curenţilor de aer. Este necesar pentru introducerea in ntr tro oducerrea e facfac torului meteo toru to rului ru mete teo o în calculul calcu ulu lull propro pr o gnozelor. gn noz ozel elor el or.. or

D. ECHIPAMENT LOGISTIC ŞI PENTRU DECONTAMINARE

Cort de decontaminare personal – este un sistem modular, conceput pentru a asigura decontaminarea a minim 80 persoane/ora.

Structura gonflabilă este din poliuretan de înaltă rezistenta, ignifugă, sistemul având astfel o greutate scăzuta (800g/mp) şi putând fi ridicat in timp foarte scurt fiind complet funcţional în aprox. 10 min de la sosirea la locul evenimentului. Structura modulară poate fi montată pe orice tip de suprafaţa, datorită sistemului de fixare cu balast de apă (pentru suprafeţe dure), în plus fata de sistemul tradiţional de ancorare cu frânghii şi cuie.

2. Complet marcare – este destinat marcării zonei contaminate conform STANAG 2002NBC şi include: banda marcare inscripţionată, suporţi fixare banda, semne de avertizare (simboluri din fiecare (nuclear, chimic, biologic).

E. COMPONENŢA AUTOSPECIALEI

1. Platforma auto cu cabina dublă Model: MERCEDES-BENZ 813D A/4250 Vario BM 67045313 Producător: MERCEDES Germania, Cabina: 1+3 locuri. Instalaţie de avertizare opto-acustica şi comunicaţii permit punerea în evidentă a autospecialei atât pe timpul deplasării cât şi la locul intervenţiei.

2.Remorca-cuprinde partea de echipamente destinate decontaminării: cabina decontaminare personal, corturi decontaminare populaţie precum si cort logistic. Remorca este carosata tip furgon, uşi rabatabile la partea din spate şi jaluzele laterale pentru acces uşor la descărcarea/incărcarea corturilor şi a componentelor lor.

F. ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE

Echipament de de protecţie chimică şi biologică de nivel A Costum dintr-o singură piesă cu protecţie la particule solide, lichide şi gazoase, cu manşetă de faţă sau mască integrată. Ideal pentru lucrul în medii agresive cu agenţi lichizi, solizi, gaze sau bacterii.

Lt. col. Lucian NEGOIŢĂ

Ziua Protecţiei Civile din România

2. Echipament de protecţie chimică şi biologică de nivel B Costumul de protecţie NBC asigura: protecţie împotriva căldurii convective şi/sau radiante, precum şi de influenţa directă a armelor incendiare (Napalm, etc.); protecţie împotriva influentelor mecanice; rezistenţa la produse petroliere; protecţie împotriva agenţilor chimici specifici.

3. Echipament de protectie chimica si biologica pentru antrenament si instructie Costum într-o singură bucată cu glugă. În talie, la baza mânecii a piciorului şi la marginea glugii sunt prevăzute cu elastice pentru o mai bună izolare. Costumul se închide cu un fermoar plasat pe faţă în mijloc şi protejat cu o bandă din acelaşi material prevăzută cu un arici de fixare. Se poartă împreună cu o masca completă cu filtru.

Domeniul de utilizare: Medii care conţin: lucrări cu pesticide, chimie agrară, deşeuri de asbest, lucrări de dezinfecţie, lucrări cu răşini şi fibre de sticlă, protecţie împotriva viruşilor şi a sângelui.

4. Măşti de protecţie NBC cu cartus filtrant - compatibilE cu Echipamente de de protecţie chimică şi biologică de nivel A şi B 5. Aparate de respirat cu aer comprimat - ARIAC-PLUS este un aparat de protecţie respiratorie, autonom, cu circuit deschis, cu aer comprimat.

6. Dozimetre individuale - permit setarea a câte două praguri de alarmare şi prealarmare pentru doza echivalentă şi debitul dozei cumulate echivalente. La depăşirea acestora se avertizează sonor astfel încât personalul de intervenţie poate fi protejat. .

7.Echipamente de comunicaţii - terminale portabile şi mobile TETRA-Motorola – permit executarea comunicaţiilor radio între membrii echipajului sau cu alte formaţiuni participante la intervenţie.

La sfârşitul anului trecut prin accesarea unor fonduri europene la nivelul Regiunii 7 Centru, s-a reuşit achiziţionarea pentru Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Ţara Bârsei” al Juţului Braşov a 7 autospeciale echipate complet pentru intervenţii în situaţii de urgenţă dintre care şi o autospecială de cercetare NBCR (nuclear, biologic, chimic şi radiologic).

www.isujbv.ro

4. Cort logistic - cort gonflabil, pe structura pneumatică, dotat cu folii interioare, iluminat interior, panou electric, sisteme ancorare etc.

Se poate folosi pentru cazare sinistraţi, punct de comandă, spaţiu relaxare şi recuperare, medical, etc.

,

ffebruarie 2011

3. Cabină decontaminare – este un sistem compact pentru decontaminare personal, utilizabil în cazul contaminării cu substanţe chimice periculoase sau agenţi biologici. Cabina de decontaminare tip 2000 este proiectată pentru a răspunde cerinţelor operaţionale ale echipelor de intervenţie rapidă care trebuie să acţioneze în medii contaminate sau zone „fierbinţi”, unde este nevoie de decontaminare personală.

ˆ BARSEI”

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

25

POMPIERII Cutremurul

februarie 2011

de pământ,

o permanentă ameninţare

Lt. col. NEGOIŢĂ LUCIAN

C

utremurul este unul dintre cele mai terifiante fenomene care se produc în natura. În general credem ca pământul pe care stăm este extrem de solid şi stabil. Un cutremur poate spulbera instantaneu acest mod de gândire, de cele mai multe ori intrun mod extrem de violent. În secolul trecut, s-au făcut mari progrese: oamenii de ştiinţă au identificat forţele care cauzează cutremurele şi au dezvoltat tehnologia necesară pentru a afla magnitudinea şi originea acestora. Astăzi, înţelegem acest fenomen mult mai bine decât am făcut-o cu 50 de ani în urmă, dar încă nu putem să ne împotrivim cutremurelor. Ele sunt provocate de procese geologice puternice şi fundamentale, care nu pot fi controlate.

Aceste procese sunt destul de imprevizibile, astfel încât nu este posibil în acest moment ca oamenii sa fie anunţaţi exact când va avea loc un cutremur. Primele unde seismice detectate ne vor spune ca vor sosi vibraţii mai puternice, însă acest fapt ne avertizează cu cel mult câteva minute înainte de momentul producerii cutremurului.

Cutremur sau seism sunt termenii folosiţi pentru mişcările pământului, ce constau în vibraţii originale în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibraţii rezultă din mişcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică. În unele ţări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mişcări ale plăcilor tectonice care provoacă daune majore şi seism sau mişcări seismice pentru cele care trec neobservate Cutremurele pot avea diverse cauze: erupţii vulcanice, impactul cu meteoriţi, explozii subterane (un test nuclear subteran, de exemplu), edificii care se surpă (de exemplu o mină).

26

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

Însă majoritatea cutremurelor naturale sunt cauzate de plăcile tectonice. Învelişul extrem al Pământului este format din placi tectonice mobile. Cele mai puternice cutremure se produc în interiorul pământului, la marginile acestor placi. Mişcarea plăcilor nu este uniformă, se acumulează o tensiune de-a lungul marginilor, până când rocile se rup, iar plăcile intră în balans. Energia acumulata se eliberează sub forma unor cutremure mai mici sau mai mari.

Efectul depinde de intensitatea cutremurului, de adâncimea la care se produce şi de natura rocilor de la suprafaţa. Pământul se poate ridica, deschide sau surpa. În munţi se pot produce avalanşe, alunecări de teren, chiar şi pe pantele mai puţin abrupte, solul argilos se poate scurge asemenea lavei topite.

Amestecul afânat de nisip si argilă este supus unei forţe atât de mari, încât se lichefiază şi se transformă în nisipuri mişcătoare. Sursa seismică este partea din interiorul pământului unde are loc ruperea sau modificarea stării de tensiuni şi de unde încep să se propage undele seismice. Simplificat, succesiunea fenomenelor este următoarea: roca (placa) este supusa unor forte (tectonice, vul-

, Ziua Protecţiei Civile din România

www.isujbv.ro

unui cutremur de grad 6, respectiv o energie de circa 30 de ori mai mare. Cutremurele de magnitudine mai mica decât 2 sunt numite microcutremure, nu sunt simţite de oameni şi sunt înregistrate doar de seismografele locale.

Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4,5 sunt destul de puternice pentru a putea fi înregistrate de seismografele sensibile de pe întregul glob, fiind simţite de oameni de cele mai multe ori. Cutremurele cu magnitudinea mai mare de 6 sunt considerate cutremure mari, iar cele mai mari de 8 grade, majore. Cu toate ca scară Richter nu are, teoretic, limita superioara, exista totuşi o limita şi anume aceea a celui mai mare cutremur produs până în prezent: 8,8.

Evaluările făcute pe baza scării Richter nu dau decât o idee generală despre impactul real al unui cutremur. Forţa de distrugere a unui cutremur variază în funcţie de compoziţia solului dintr-o anumită zonă şi în funcţie de arhitectura, respectiv localizarea structurilor realizate de om.

Intensitatea, exprimată de obicei pe scară Mercalli modificată, este o măsură subiectivă care descrie cât de puternic a fost simţit un soc într-un loc dat. Ea se bazează pe efectele observate ale mişcărilor produse de un cutremur asupra oamenilor, clădirilor, terenului etc.

Cuantumul daunelor este evaluat de scara Mercalli. Gradele Mercalli, care se prezintă sub forma unor cifre romane, se bazează pe o apreciere mult mai subiectivă. Un cutremur de intensitate mică, mai precis unul în care doar unii oameni simt vibraţiile şi în urma cărora nu rezultă pagube materiale importante, este considerat a fi de gradul II. Cel mai înalt grad, XII, se aplică doar cutremurelor în care sunt distruse construcţii, pământul se crapă şi

ffebruarie 2011

canice, magmatice) care o deformează, energia de deformaţie se acumulează în placă până când starea de eforturi care se creează produce o rupere bruscă şi violentă, iar energia eliberată se disipează local sau se transforma in unde seismice.

Sursele seismice se pot împărţi în trei mari categorii: • inter-placi - la contactul dintre plăcile tectonice; • intra-placi - în interiorul plăcilor tectonice (regiuni continentale stabile); • intermediare - intre cele doua categorii precedente.

Severitatea unui cutremur poate fi exprimată în mai multe feluri, atât prin intermediul magnitudinilor cât şi prin cel al intensităţilor.

Cu toate ca aceşti doi parametri sunt foarte diferiţi, ei sunt de foarte multe ori confundaţi.

Magnitudinea unui cutremur, exprimată de obicei pe scară Richter, este o măsură a tăriei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. Este o mărime specifică unui cutremur, şi se determină instrumental folosind amplitudinea maximă şi frecvenţa oscilaţiilor, măsurată pe seismogramele înregistrate.

Scară Richter este folosită pentru a evalua magnitudinea unui cutremur – cantitatea de energie eliberata. Este numită astfel după Dr. Charles F. Richter de la California Institute of Technology şi este cea mai cunoscută scară de măsură a magnitudinilor. Richter a inventat aceasta scară in 1935 ca instrument matematic pentru compararea mărimilor cutremurelor. Aceasta este calculată folosind informaţiile adunate de un seismograf. Scara este logaritmică, astfel încât o înregistrare de gradul 7 (de exemplu) indică o mişcare a solului de 10 ori mai mare decât cea corespunzătoare

ˆ BARSEI”

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

27

POMPIERII

sunt iniţiate şi alte dezastre naturale, cum ar fi alunecări de teren sau tsunami-uri.

Evaluarea numărului de grade pe scară Richter se face imediat după un cutremur, de îndată ce seismologii pot compara datele din diferite locaţii ale seismografelor. Pe de alta parte, evaluarea făcută pe baza scării Mercalli, nu poate fi făcuta până când cei care investighează nu au avut timp să vorbească cu cât mai mulţi martori oculari, pentru a afla ce s-a întâmplat în timpul cutremurului. Odată ce şiau făcut o părere despre pagubele produse, sunt folosite criteriile Mercalli pentru a stabili numărul de grade pe care le-a avut cutremurul pe aceasta scară.

Din punct de vedere al scărilor utilizate in istoria seismologiei menţionam scările RossiForel (1873), Mercalli (1883), Mercalli-CancaniSieberg (MCS 1903-1923), Mercalli Modificata (MAI-1931), Mendvedev-Sponheuer-Karnuk (MSK-1964), scară Japoneza etc.

Cea mai veche scară de intensităţi este Rossi-Forel, RF, creata in 1873, scară cu 10 grade de intensitate. Ea a fost ulterior înlocuită de scară de intensităţi Mercalli, utilizata mai ales în forma ei modificata in 1931 MMI (Modified Mercalli Intensity), modificare propusa de cercetătorii americani pe baza experienţelor din California. Scară MMI are 12 grade.

In Europa Centrala si de Est in 1964 a fost creata scară MSK (Medvedev- Sponheuer-Karnik), tot de 12 grade. Ea a fost recomandata de Comisia Seismologica Europeana ESC (European Seismological Commission) si utilizata intensiv in Europa. O forma uşor modificata a MSK a fost introdusa in 1981, iar recent, in 1992, in cadrul celei de a XXIII-a Adunări generale a ESC s-a definitivat Scară Macroseismică Europeana EMS (European Macroseismic Scale), bazata pe scara MSK. Scară EMS are tot 12 grade, dar introduce şi aprecieri cantitative ale efectelor cutremurelor evaluând cantitativ (în procente) gradul de avariere a construcţiilor prin clasele:

28

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

februarie 2011 puţine (0-20%), multe (10-60%) si majoritatea (50-100%). O corespondenţă între cele mai importante scări este prezentată în tabel.

Nimeni nu poate pronostica exact momentul declanşării cutremurului. Câteva cutremure mari şi-au “anunţat” sosirea printr-o serie de cutremure mai mici. Modificările fine ale formelor de suprafaţă, precum si unduirile locale ale câmpului magnetic al Pământului sunt studiate ca posibile prevestitoare ale cutremurelor. Cercetătorii studiază şi apele fântânilor în zonele seismice. Imediat înainte ca rocile subterane să se sfărâme în bucăţi, structura lor cristalină devine deschisă, apoi se închide din nou, eliberând radon în apele freatice; radonul ajunge şi în fântâni.

Creşterea concentraţiei radonului în apele de fântână, poate fi un semnal de avertizare al cutremurului. Imediat înainte de seism se pot elibera şi gaze cu încărcare electrică, acestea sunt slab incandescente; se numesc “lumini seismice”. Cercetătorii au observat că înainte de cutremur, concentraţia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare lângă liniile de refracţie. În 1975, locuitorii unui oraş chinezesc au observat mai multe semne ale cutremurului, printre care comportamentul ciudat al animalelor, părăsindu-şi locuinţele cu câteva ore înainte de cutremur Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur. Câinii scheaună, caii se sperie, păsările devin neliniştite şi zboară în Lt.col. Lucian NEGOIŢĂ cerc.

Mişcarea foarte slaba, resimţită numai de persoanele care locuiesc la etajele superioare .

Se distrug majoritatea construcţiilor corespunzător proiectate si executate (clădiri, poduri, baraje, cai ferate etc.). distrugerea conductelor subterane. Fracturi si deplasări ale terenurilor pe toate direcţiile.

Distrugerea totala a construcţiilor. Modificarea radicala a formei suprafeţei pământului.

II – Greu perceptibil (foarte slab) III - Slab

IV - Moderat

V - Suficient de puternic

VI - Puternic

VII – Foarte puternic

VIII - Distrugător

IX – Devastator

X - Nimicitor

XI – Catastrofal

XII – Foarte catastrofal

Se simte de puţine persoane, in special de cele ce se găsesc la etajele superioare ale clădirilor

Se percepe in interiorul clădirilor, mai pronunţat la etajele superioare. Durata poate fi apreciata.

In timpul zilei este resimtit de multe persoane care se afla in interiorul clădirilor. In exterior putin perceptibil.

Este simţit aproape de toţi oamenii.

Uşoare degradări ale tencuielilor, iar unele obiecte instabile se răstoarnă.

Mişcarea este simţită de toată lumea producând panică. Tencuiala cade, clădirile suferă avarii. Avarii neînsemnate la clădirile slab executate.

Produce panica, iar oamenii părăsesc locuinţele. Avarii uşoare până la moderate la structurile de rezistenta obişnuite. Avarii considerabile la construcţiile slab executate sau necorespunzător proiectate. Coşurile se prăbuşesc.

Avarii uşoare la structurile proiectate seismic. Avarii considerabile la clădirile obişnuite. Prăbuşirea structurilor de rezistenta defectuos executate. Dislocări ale zidăriei de umplutura, căderea coşurilor înalte, monumentelor etc.

Avarii însemnate la structurile de rezistenta proiectate antiseismic. Se produc inclinări ale clădirilor cu schelet de rezistenta bine proiectate. Distrugeri ale clădirilor slab executate. Crăpături in pământ. Conductele subterane se rup.

Majoritatea construcţiilor proiectate antiseismic se distrug odată cu fundaţiile.

Pământul se crapă puternic. Se produc alunecări de terenuri.

Puţine structuri de rezistenta rămân nedistruse. Apar falii la suprafaţa pământului.

Conductele subterane complet distruse. Prăbuşiri si alunecări puternice ale terenului.

Distrugere totala. Obiectele sunt aruncate ascendent in aer.

II – Slab sesizabil

III - Perceptibil

IV - Moderat

V - Serios

VI - Puternic

VII – Foarte puternic

VIII - Destructiv

IX – Ruinător

X - Dezastruos

XI – Foarte dezastruos

XII - Catastrofic

www.isujbv.ro

Construcţiile proiectate antiseismic se pră ţial sau in totalitate. Degradări importante in baraje şinele de cale ferată se deformează. Masive alunecări de terenuri.

Se produc avarii însemnate in structurile proiectate antiseismic. Construcţiile cu asigurare seismica moderata se distrug parţial sau se pră turnurile izolate, monumentele etc. se pră Crăpături in pământ.

Panica are caracter general. Toate construcţiile sunt afectate. Se produc avarii majore si distrugeri la clădirile ără asigurare antiseismica sau defectuos executate. Structurile proiectate in concept seismic pot suferi avarii moderate.

Cutremurul produce panica, iar majoritatea oamenilor părăsesc locuinţele. In clădirile slab executate apar avarii importante sau chiar distrugeri. În construcţiile proiectate şi executate corespunzător se înregistrează degradări moderate. Coşurile de fum se disloca puternic sau cad.

XII - Complet devastator

XI – Devastator

X - Puternic distrugător

IX – Distrugător

VIII - Producător de avariere gravă

VII – Producător de avariere

VI - Producător de avariere uşoară

V - Puternic

Se percepe de toate persoanele din interiorul locuinţelor si de majoritatea celor din exterior. Obiectele uşoare, nefixate, se răstoarnă.

Mişcarea este simţită în întregime producând panica.

Obiectele grele se deplasează. Degradări moderate in elementele nestructurate ale construcţiilor.

IV - Observat pe scară largă

III - Slab

II - Puţin sesizat

I - Nesesizat

Cutremurul este destul de puternic, vibraţii similare celor produse de circulaţia autocamioanelor grele. Obiectele suspendate, precum si lichidele din vase oscilează.

Se produc oscilaţii slabe, similare celor produse de circulaţia autocamioanelor uşoare, fiind sesizat de majoritatea persoanelor din interiorul locuinţelor.

Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea se află sub limita sensibilităţii oamenilor

I - Imperceptibil

Cutremurul nu este perceput decât de puţine persoane aflate in condiţii favorabile

MEDVEDEV-SPONHEUER-KARNIK (MSK 64)

I - Instrumental

MERCALLI-MODIFICATA (MAI)

Între 4 şi 5 grade

Simţit în interior de cei mai mulţi, în exterior de puţini.

Mulţi oameni care dorm se trezesc. Unii sunt speriaţi.

Clădirile trepidează în ansamblu. Obiectele atârnate oscilează considerabil. Obiecte mici alunecă. Uşile şi ferestrele se leagănă, se deschid sau se închid.

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

Ziua Protecţiei Civile din România

Mai mare de 8

8 grade

Între 7 şi 8 grade

7 grade

Între 6 şi 7 grade

6 grade

ffebruarie 2011

Aproape toate clădirile sunt distruse.

Majoritatea clădirilor bine realizate se prăbuşesc, chiar unele cu o bună proiectare antiseismică sunt distruse.

Multe clădiri obişnuite bine realizate se prăbuşesc.

Panică generală. Multe construcţii slabe se prăbuşesc. Chiar clădiri obişnuite bine realizate prezintă avariere foarte grea: distrugeri serioase de pereţi şi cedare structurală parţială.

Mulţi oameni simt dificultate în a sta în picioare. Multe case prezintă crăpături mari în pereţi. Unele clădiri obişnuite bine realizate prezintă distrugeri serioase ale pereţilor, în timp ce structuri mai vechi, slabe, se pot prăbuşi.

Majoritatea oamenilor sunt speriaţi şi fug în exterior.

Mobila este deplasată, iar obiectele cad de pe rafturi în număr mare. Multe clădiri bine realizate suferă avariere moderată: mici fisuri în pereţi, căderi de tencuială, părţi ale coşurilor cad, clădiri mai vechi pot prezenta crăpături pronunţate în pereţi şi ruperi de pereţi de umplutură.

Între 5 şi 6 grade

4 grade

Simţit în interior de mulţi oameni, în exterior de foarte puţini. Puţine persoane sunt trezite. Ferestrele, uşile şi vesela trepidează.

Mulţi oameni sunt speriaţi şi fug afară. Unele obiecte cad.

Multe case suferă avariere nestructurală uşoară, ca fisuri subţiri şi căderi de mici bucăţi de tencuială.

Între 3 şi 4 grade

Între 2 şi 3 grade

Între 1 şi 2 grade

MAGNITUDINE (în grade Richter)

Simţit în interior de puţini oameni. Persoanele culcate simt o legănare sau o uşoară trepidaţie.

Simţit numai de foarte puţine persoane individuale, în stare de repaos în case.

Neresimţit.

Forma scurtă a scării EMS-98

ˆ BARSEI” ,

29

POMPIERII

februarie 2011

Prevenirea situaţiilor de urgenţă la unităţile sanitare, spitale, policlinici şi dispensare Slt. Ing. Dragoş VOICA

S

pitalele adapostesc un mare numar de persoane, iar in incinta cladirilor sale se gasesc persoane suferinde, bunuri materiale, instalatii si aparate de mare valoare.

Dupa cum se cunoaste, in orice spital se gasesc instalatii electrice si de incalzire, magazii cu medicamente, laboratoare, farmacii, salii de operatii, sectii de urgenta si saloane care adapostesc bolnavi, in toate acestea se pot produce incendii daca nu se respecta regulile si masurile de prevenire a incendiilor.

Cladirile mai vechi sunt construite in marea lor majoritate din elementele de constructii combustibile, in care incalzirea se face cu lemne, existand sobe si cosuri pentru evacuarea fumului care strabat pe verticala o parte din elementele combustibile ale constructiei respective, putand produce o situatie de urgenta.

In prezent insa orientarea generala este de a se realiza constructii de locuinte in majoritatea din materiale si elemente de constructii incombustibile.

In cladirile combustibile incendiul se dezvolta in primul rand datorita materialelor combustibile, a instalatiilor si dotarii existente in interiorul incaperilor. Pot arde pardoselile combustibile, usile, tocurile si ferestrele din materiale combustibile, elementele acoperisului, mobilierului si obiectele de uz casnic din interiorul cladirilor destinate locuintelor.

30

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

Incendiul se propaga rapid in toate directiile prin golurile existente in elementele de constructie, pe canalele de ventilatie, golurile ascensoarelor, ferestrelor si caselor scarilor.

In caz de incendiu elementele de constructie din beton armat isi pierd rezistenta din cauza deteriorarii stratului exterior de beton sub efectul temperaturilor ridicate. In afara de aceasta, la racirea elementelor de constructie incalzita, datorita jeturilor de apa, refulate asupra lor, se produc variatii de temperatura la suprafata, crapaturi si desprinderi de beton din aceste elemente.

Instalatiile electrice de forta si iluminat constituie surse de pericol, in principal datorita eventualelor suprasolicitari de catre un numar foarte mare de aparate electrice folosite in diferite sectii ca cele de fizioterapie, operatii etc In salile de operatie trebuie asigurata o perfecta ventilatie, care se verifica cu atentie inainte de inceperea operatiilor.

Depozitarea si manipularea recipientelor de oxigen se va face conform normelor specifice. În încaperea în care se depozitează cliseele radiografice, fumatul si folosirea focului deschis sunt interzise Evacuarea bolnavilor din spitale este una din problemele de baza care trebuie efectuata rapid si in deplina siguranta. Aceasta nu este posibila fara a exista un plan de evacuare,

, Ziua Protecţiei Civile din România

www.isujbv.ro

a intervenţiei, în funcţie de încadrarea în clasificarea de protecţie civilă; c) organizează şi dotează, pe baza criteriilor de performanţă elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, servicii de urgenţă private şi stabilesc regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora ori încheie convenţii sau contracte cu alte servicii de urgenţă voluntare ori private, care dispun de forţe şi mijloace capabile să intervină operativ şi eficace în cazul situaţiilor de protecţie civilă; d) participă la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi conduc nemijlocit acţiunile de alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă desfăşurate de unităţile proprii; e) asigură gratuit forţelor de intervenţie chemate în sprijin în situaţii de urgenţă echipamentele, substanţele, mijloacele şi antidoturile adecvate riscurilor specifice; f) organizează instruirea şi pregătirea personalului încadrat în muncă privind protecţia civilă; g) asigură alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate; h) prevăd, anual, în bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de protecţie civilă; i) înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra factorilor de risc şi le semnalează, de îndată, cu privire la iminenţa producerii sau producerea unei situaţii de protecţie civilă la nivelul instituţiei sau agentului economic; j) stabilesc şi transmit către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor regulile şi măsurile de protecţie specifice, corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport şi depozitare; k) încheie contracte, convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenţă profesioniste sau voluntare; l) menţin în stare de funcţionare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spaţiile de adăpostire şi mijloacele tehnice proprii, destinate adăpostirii sau intervenţiei, ţin evidenţa acestora şi le verifică periodic; m) îndeplinesc alte obligaţii şi măsuri stabilite, potrivit legii, de către organismele şi organele abilitate.

Organizarea, conducerea şi asigurarea acţiunilor de evacuare se stabilesc prin planurile de evacuare. Slt.ing. Dragoş VOICA

ffebruarie 2011

care trebuie cunoscut de catre tot personalul muncitor. Faptul ca starea fizica a bolnavilor este diferita, unii dintre ei fiind netransportabili, necesită luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru a se asigura la nevoie salvarea lor, fără pericole. Pentru fiecare incapere in parte trebuie stabilite trasee de evacuare, locul unde vor fi adapostiti, mijloacele cu care sunt evacuati cei ce nu se pot deplasa singuri.

O atentie deosebita trebuie acordata evacuarii persoanelor din spitale neuro-psihiatrice, precum si a celor de pediatrie, unde problema evacuarii trebuie rezolvata in conformitate cu conditiile specifice.

In clădirile pentru sănătate in care sunt spitalizate persoane care nu se pot deplasa singure, sunt interzise din faza de proiectare scari cu rampe curbe sau cu trepte balansate, iar scarile deschise se admit doar intre două niveluri succesive.

Un rol deosebit în desfasurarea evacuarii il are calmul si autoritatea personalului insarcinat cu anuntarea si salvarea bolnavilor.

Dupa evacuare se impune un control atent al tuturor incaperilor, in special la spitalele de copii si la cele de neuro-psihiatrie.

Intocmirea unui judicios plan de evacuarea, stabilindu-se cai sigure de evacuare pe verticala si orizontala, cu responsabilitati precise, plan care trebuie cunoscut de tot personalul si verificat periodic in practica.

Dotarea cladirii cu mijloace de stingere, in conformitate cu normele in vigoare, asigurandu-se buna lor functionare in permanenta.

Executarea de controale periodice la nivelurile tehnice, urmarindu-se respectarea in permanenta a tuturor regulilor si masurilor de prevenire a incendiilor specifice instalatiilor montate in incaperile respective (instalatii electrice, ventilatie incalzire, aer conditionat, motoare electrice etc.). O atenţie deosebita se va acorda calculatoarelor electronice, precum si altor instalatii tehnice la care se va urmari respectarea riguroasa a masurilor de prevenire specifice.

Pe linia protectiei civile, conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate, au următoarele obligaţii principale: a) asigură identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de evenimente periculoase; b) stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire

ˆ BARSEI”

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

31

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov

ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” - BRAŞOV