revista_2_2010

POMPIERII BISTRITENI BISTRITENI AUD ACI A ET DEVOTIO

175 ani de la înfiinţarea primei subunităţi de pompieri militari din România 1835 – 2010 Numărul 2 anul 3 - trimestrul II 2010 “La 15 mai 1835, comisia desemnată cu înfiinţarea primei unităţi de pompieri militari înainta un raport domnitorului prin care semnalează că au fost rezolvate problemele legate de organizarea unită ţii , completarea efectivelor, tehnica de intervenţie, cazărmile, uniformele şi asigurarea materială, pompierii militari ieşeni începându-şi a c t i v i t a t e a .

Unitatea de pompieri militari ieşeni, împlineşte în acest an 175 de ani de existenţă în slujba cetăţenilor.”

“Ca în fiecare an, în luna iunie atenţia noastră se îndreaptă către concursurile profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă. Şi de această dată tradiţia întrecerilor între voluntari ocupă un loc însemnat în specificul activităţii noastre deoarece serviciile voluntare şi private reprezintă un segment deosebit de important în cadrul complexelor activităţi desfăşurate de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Bistriţa”. Astfel, devotamentul şi profesionalismul structurilor de voluntari ne-au arătat în dese rânduri faptul că reprezintă o componentă esenţială în privinţa apărării vieţii omeneşti şi bunurilor materiale.”

- pag. 22 -

- pag. 2 -

În acest număr:

Editor coordonator:

- mr. Constantin FLOREA

Redactor şef:

- lt. col. Dan Gheorghe GHEORGHIŢĂ

Colectivul de redacţie:

Concursuri profesionale ale serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă

2

Admiterea 2010

3

Măsuri de prevenirea incendiilor la exploatarea unităţilor de cultură

4—5

Protecţia în caz de accidente nucleare şi urgenţe radiologice

6—7

- lt. col. Dan Gheorghe GHEORGHIŢĂ

Accidentul rutier produs în localitatea Josenii Bîrgăului în data de 26.04.2010

8—9

- lt. col. Vasile PUŢURA

Analiza de risc pentru inundaţii la nivel local

10—13

Proiecte în curs de realizare

14—15

- plt. Ioan SUCIU

Pompierii şi tehnica de intervenţie

16—17

- sg. maj. Natalia Nicoleta STRUNGAR

Sisteme de avertizare—alarmare publică

18

Analiza intervenţiilor pe primele patru luni ale anului 2010

19

- cpt. Lidia DRĂGUŞ - lt. Cristian GANEA

- P.C. Ionela GHERGHEL

Design şi tehnoredactare: - lt. Cristian GANEA

Zâmbet de copil—Concursuri tehnico— aplicative 175 ani de la înfiinţarea primei subunităţi de pompieri militari din România 1835—2010.

20—21 22

Pagina 2

POMPIERII BISTRITENI

CONCURSURI PROFESIONALE SERVICII VOLUNTARE ŞI PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Ca în fiecare an, în luna iunie atenţia noastră se îndreaptă către concursurile profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă. Şi de această dată tradiţia întrecerilor între voluntari ocupă un loc însemnat în specificul activităţii noastre deoarece serviciile voluntare şi private reprezintă un segment deosebit de important în cadrul complexelor activităţi desfăşurate de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Bistriţa”.

Astfel, devotamentul şi profesionalismul structurilor de voluntari ne-au arătat în dese rânduri faptul că reprezintă o componentă esenţială în privinţa apărării vieţii omeneşti şi bunurilor materiale. În data de 06.06.2010 a.c. s-au aliniat la startul competiţiei 10 servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă (Lechinţa, Maieru, Sîngeorz Băi, Şanţ, Livezile, Feldru, Ilva Mare, Josenii Bîrgăului, Teaca, Spermezeu) şi un serviciu privat (Silvania Internaţional Lunca Ilvei). Pe obrajii arşi de focul din timpul incendiilor, brăzdaţi de munca grea pe care o desfăşoară voluntarii în lupta cu focul şi alte situaţii de urgenţă, se citea mândria de a fi voluntar, profesionalismul şi ambiţia de a învinge şi de a demonstra că alături de noi - pompierii militari, pot face faţă cu succes la orice încercare dar şi de a-şi demonstra încă o dată locul bine meritat pe care-l ocupă în viaţa şi societatea noastră. Întrecerile au constituit un excelent prilej ca aceşti redutabili profesionişti ai luptei cu flăcările, să se confrunte de această dată nu cu tradiţionalul lor inamic – incendiul, ci cu proprii lor camarazi de breaslă.

După mai bine de 6 ore de luptă acerbă, pe o căldura toridă, timp în care participanţii şi-au arătat măiestria în cele trei probe ale concursului: pista de îndemânare, ştafeta 4x100 metri şi dispozitivul de intervenţie, cei mai buni dintre cei buni s-au detaşat în câştigători. În funcţie de timpii obţinuţi la probele de concurs clasamentul la serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă s-a prezentat astfel: - Locul I - Locul II - Locul III

– SVSU Feldru – SVSU Şanţ – SVSU Teaca

Cum era de aşteptat la serviciile private pentru situaţii de urgenţă locul fruntaş a fost ocupat de Silvania Internaţional Lunca Ilvei.

S-a evidenţiat încă o dată faptul că

participanţii la întreceri au făcut şi de această dată o convingătoare demonstraţie a calităţilor fizice şi morale de excepţie pe care fiecare dintre ei le-au dobândit şi consolidat an de an printr-un laborios program de pregătire.

Câştigătorii au fost premiaţi cu diplome şi trofee iar premiul fair-play a fost acordat anul acesta SVSU Spermezeu.

Cu speranţa că această întrecere a constituit o nouă experienţă pentru noi toţi şi cu încrederea că viitorul va fi mai bun pentru toţi pompierii din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, felicităm toţi participanţii pentru eforturile depuse şi urăm succes serviciului voluntar Feldru şi serviciului privat pentru situaţii de urgenţă Silvania Internaţional Lunca Ilvei care vor reprezenta judeţul nostru la etapa interjudeţeană.

Tradiţia acestor frumoase şi îndrăzneţe competiţii nu se opreşte aici, ea va continua cu aceeaşi implicare şi profesionalism şi în viitor.

Cpt. Drăguş Lidia - Compartiment Pregătirea Populaţiei -

Numărul 2 anul 3

Pagina 3

La sesiunea de admitere 2010 în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru arma pompieri şi protecţie civilă sunt scoase la concurs 175 locuri, astfel: - Facultatea de Pompieri - 50 locuri bărbaţi, din care : - 39 locuri – români; - 5 locuri – maghiari; - 1 loc - rromi; - 5 locuri - R. Moldova; - Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă “Pavel Zăgănescu” Boldeşti - 125 locuri subofiţeri pompieri şi protecţie civilă – bărbaţi, din care : - 119 locuri pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din care 1 loc pentru rromi; - 3 locuri pentru Inspectoratul General de Aviaţie; - 3 locuri pentru Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Pentru concursul de admitere la Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” – Sibiu au fost aprobate un număr de 12 locuri după cum urmează: - 3 locuri la specializarea „geniu”; - 3 locuri la specializarea „transmisiuni”; - 3 locuri la specializarea „apărare N.B.C.”; - 3 locuri la specializarea „administraţie publică”; Pentru concursul de admitere la Academia Tehnică Militară - Bucureşti au fost aprobate un număr de 3 locuri astfel: - 2 locuri la specialitatea „Blindate, automobile şi tractoare”; - 1 locuri la specialitatea „Calculatoare şi sisteme informatice pentru apărare şi securitate naţională, simulare şi conducere informatizată a acţiunilor de luptă”; Pentru concursul de admitere la Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Braşov au fost aprobate un număr de 20 de locuri, astfel: 10 locuri pentru specialitatea „Aviaţie piloţi de elicoptere”; 10 locuri pentru specialitatea „Aviaţie nenaviganţi”; Activităţile de recrutare şi întocmire a dosarelor de candidaţi se desfăşoară de către structurile de Resurse Umane din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud, cu respectarea prevederilor ordinelor M.A.I. în vigoare pe linie de resurse umane.

Pentru a participa la concursul de admitere, candidaţii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: - să aibă cetăţenie română şi domiciliul în România; - să cunoască limbă română scris şi vorbit; - să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat; - să nu fi fost exmatriculaţi, pentru abateri disciplinare, dintr-o instituţie de învăţământ; - să aibă vârsta de până la 27 de ani împliniţi în anul 2010; - să aibă capacitate deplină de exerciţiu; - să fi obţinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media generală minimum 8.00; - să fie declaraţi apt medical, fizic şi psihic; - să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate; - să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni; - să aibă înălţimea de minimum 1,65 m bărbaţii şi 1,60 m femeile (cu excepţia candidaţilor proveniţi din licee M.A.I. – promoţia 2010).

Potenţialii candidaţi, care întrunesc condiţiile de participare la concurs şi doresc să urmeze o carieră militară sunt aşteptaţi să se prezinte la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud cu sediul în Municipiul Bistriţa, str. Sigmirului, nr. 16 sau să ne contacteze la numărul de telefon 0263 / 239404, interior 140 – Birou Resurse Umane, unde li se vor prezenta şi alte detalii cu privire la desfăşurarea concursurilor de admitere.

Şef Birou Resurse Umane Col. Ioan RUSU

Pagina 4

POMPIERII BISTRITENI

Măsuri de prevenire a incendiilor la exploatarea unităţilor de cultură (teatre, muzee, biblioteci, case de cultură, case memoriale, cinematografe) Pentru reducerea riscului de incendiu, sistemele, instalaţiile, dispozitivele, aparatele, maşinile şi utilajele cu care sunt echipate şi dotate construcţiile se vor utiliza, exploata şi întreţine în conformitate cu instrucţiunile de funcţionare şi a măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. Este interzisă utilizarea acestora cu defecţiuni, improvizaţii sau fără protecţia corespunzătoare faţă de materiale sau substanţele combustibile din spaţiul în care se utilizează. În sălile aglomerate şi în general, în incintele amenajate pentru activităţi cu public este interzis: - accesul cu produse şi/sau substanţe inflamabile ori cu alte mijloace care pot produce incendii sau explozii; - accesul persoanelor în număr mai mare decât capacitatea maximă stabilită şi declarată; - introducerea provizorie a scaunelor mobile în incinta sălilor de spectacole peste numărul de locuri al sălii, nu se admite accesul unui număr mai mare de persoane decât capacitatea sălii.

Este interzis fumatul şi utilizarea focului deschis în locurile cu risc de incendiu şi/sau pericol de explozie. Locurile şi zonele în care se aplică aceste interdicţii se stabilesc şi marchează potrivit instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor aprobate de conducerea fiecărei unităţi.

Este interzis fumatul în următoarele spaţii: - biblioteci publice; - muzee; - depozite şi arhive de documente şi/sau filme; - teatre; - circuri şi alte amenajări temporare pentru spectacole; - săli de spectacole, întruniri, cinematografe, săli de lectură şi de conferinţă; - ateliere, laboratoare,depozite, etc. cu risc de incendiu, anexe ale unităţilor.

Este interzisă utilizarea focului deschis în următoarele situaţii: - în afara locurilor amenajate , a condiţiilor şi distanţelor stabilite; - în condiţii de vânt; - aprinderea focurilor cu benzină sau alte lichide uşor inflamabile; - în magazii, depozite, ateliere, poduri şi orice alt loc unde există pericol de incendiu sau de explozie; - efectuarea lucrărilor în timpul programului cu publicului.

Pentru arhive şi biblioteci: - spaţiile de depozitare a arhivei, precum şi fondul special al bibliotecilor, se amenajează în construcţii sau încăperi rezistente la foc; - depozitele de arhive şi depozitele bibliotecilor se recomandă să fie amplasate la caturile inferioare ale construcţiilor, cu excepţia subsolurilor şi demisolurilor; - se interzice amenajarea depozitelor bibliotecilor şi arhivelor în situaţiile : - în apropierea magaziilor cu substanţe combustibile sau explozibile ; - în masardele sau podurile clădirilor ; - în construcţii provizorii sau în cele executate din materiale combustibile.

- încăperile destinate pentru săli de lectură, camere de lucru, cercetare, conservare, administraţie sau dezinfectare trebuie să fie separate de spaţiile de depozitare a arhivei şi a fondului special al bibliotecilor prin elemente de construcţie, incombustibile, rezistente la foc; - instalaţiile electrice ale depozitelor de arhivă şi ale bibliotecilor ce deţin peste 100 metri liniari de rafturi cu cărţi şi material arhivistic trebuie să fie astfel executate încât să se poată deconecta din afara depozitului; - între corpurile de iluminat electrice cu incandescenţă şi materialele combustibile trebuie să se asigure o distanţă de siguranţă de cel puţin 35 cm pentru corpuri cu putere de 60 W, 40 cm pentru 75 W şi 50 cm pentru 100 W; - rafturile, fişierele, dulapurile, rastelele, poliţele etc. utilizate în depozite trebuie să fie executate din materiale incombustibile, iar în cazul utilizării materialelor combustibile acestea se tratează cu substanţe ignifuge sau termospumante; - în interiorul laboratoarelor de conservare, vasele cu lichide combustibile utilizate pentru conservarea materialelor documentare sau pentru alte operaţii tehnice, vor fi de capacitate redusă (cel mult 1 litru) şi închise cu capace sau dopuri;la amplasarea mobilierului în sălile de studiu şi de lectură, se ţine seama de următoarele recomandări: - asigurarea unor culoare de circulaţie şi evacuare corespunzător dimensionate; mesele de maxim 8 locuri se amplasează cu cel puţin o parte a lor lângă un culoar de evacuare; - mesele dreptunghiulare, amplasate cu latura lungă perpendicular pe culoarele de evacuare, vor avea pe fiecare latură cel mult 8 locuri dacă au acces la un singur culoar, sau 16 locuri dacă au acces la două culoare de evacuare. În capetele acestor mese nu se prevăd scaune pe culoarele de evacuare; - dacă numărul de locuri de pe o latură este mai mare de trei (între culoar de evacuare şi perete) sau de şase (între două culoare) se prevăd treceri de acces la culoarele de evacuare având o lăţime liberă de cel puţin 0,45 m; - lăţimea liberă a culoarelor de evacuare se stabileşte în raport numărul persoanelor (pentru a asigura trecerea numărului de fluxuri determinat prin calcul), fără a fi mai mic de 0,90 m (0,80 m în cazul utilizării scaunelor rabatabile); - la stabilirea lăţimilor libere de trecere se au în vedere şi dimensiunile scaunelor (retrase la o distanţă de 0,15 m de marginea mesei).

Pentru expoziţii şi muzee: - în muzee, circuitul vizitatorilor va fi indicat prin săgeţi, începând cu uşa de intrare în sălile de expunere, până la ieşire. Circulaţia vizitatorilor se va face numai într-un singur sens şi va fi dirijată de către personalul de supraveghere; - întocmirea planurilor de evacuare a exponatelor, (în primul rând a celor cu cea mai mare valoare, precizând locurile de depozitare, personalul de supraveghere etc.), iar pentru obiectele voluminoase ce nu se pot evacua, se prevăd prelate care în caz de incendiu vor fi umezite cu apă înainte de aşezarea lor pe obiectele ce urmează să fie

Numărul 2 anul 3

- încăperile folosite numai în scopul păstrării şi depozitării obiectelor şi documentelor muzeale vor fi separate faţă de restul construcţiilor prin pereţi şi uşi antifoc; - cărţile, cataloagele, manuscrisele, fişele etc. se depozitează în rafturi sau după caz în stive, în încăperi cu parametrii de mediu şi nivele de performanţă adecvate, astfel încât să fie ferite de foc; - la încăperile folosite pentru depozitarea obiectelor de artă pentru becurile de iluminat cu incandescenţă vor fi prevăzute globuri de protecţie; - între rafturile sau stivele de depozitare se asigură spaţii libere pentru accesul şi evacuarea uşoară în caz de necesitate; - pentru exemplarele şi/sau colecţiile cu valoare deosebită (unicate, cărţi rare şi cărţi de patrimoniu etc.) se va asigura o protecţie deosebită, iar în caz de incendiu se va organiza salvarea cu prioritate a acestora; - în sălile de lectură cu expunere liberă a cărţilor în rafturi stelaje, se vor asigura spaţii corespunzătoare de circulaţie şi evacuare. Se recomandă utilizarea rafturilor (stelajelor) executate din materiale incombustibile (Co); - atunci când sălile respective se încadrează în categoria sălilor aglomerate, se respectă în exploatare şi măsurile specifice acestora; - instalaţiile electrice pentru iluminatul obiectelor expuse în vitrine şi panouri să fie realizate şi menţinute în exploatare conform prevederilor normelor tehnice de specialitate; - în muzeele de literatură, documentele prevăzute cu sigilii de ceară şi cele scrise pe diferite pergamente, vor fi expuse în vitrine cu sistem electric de iluminat din exterior şi aşezate la distante corespunzătoare faţă de sursele de căldură din vecinătate; - reproducerile textelor, facsimilelor, sigiliilor etc. nu se efectuează în sălile de expunere ale muzeului, ci în încăperi separate şi amenajate corespunzător reglementărilor, prevăzute cu instalaţii electrice corespunzătoare şi dotate cu mobilierul necesar (mese îmbrăcate cu tablă, dulapuri metalice pentru păstrarea substanţelor toxice etc.); - la muzeele de artă, instalarea stelajelor şi a vitrinelor pe care sunt expuse ţesături, costume, cusături etc. se face la distanţă de cel puţin 0,50 cm faţă de elementele de încălzire centrală şi sobele cu acumulare de căldură şi de cel puţin 1,00 m faţă de sobele acumulare de căldură; - atunci când se curăţă pardoselile din materiale combustibile (duşumea, parchet, etc.) cu lichide inflamabile şi/sau ceară se întrerupe focul în sobe şi se aerisesc încăperile până la evacuarea totală a gazelor şi uscarea pardoselii. Se interzice curăţarea costumelor, stofelor etc. cu substanţe inflamabile în interiorul sălilor de expuneri Pe toată durata timpului de exploatare a construcţiilor, căile de evacuare a utilizatorilor vor fi menţinute libere şi întreţinute corespunzător, astfel încât prin acestea, în caz de incendiu, persoanele să poată ajunge la nivelul terenului sau al carosabilului în timpul cel mai scurt, şi în condiţii de siguranţă, direct în exterior sau prin scări de evacuare.

Traseele căilor de evacuare vor fi marcate cu indicatoare standardizate, astfel încât să asigure posibilitatea recunoaşterii cu uşurinţă a traseului urmat către exterior, cât şi circulaţia lesnicioasă. Când este cazul, vor fi marcate şi căile de circulaţie care duc pe terase, în refugii sau în alte locuri special amenajate.

Pagina 5

Uşile de evacuare vor fi astfel întreţinute încât deschiderea lor să fie sigură şi uşoară. Este interzisă utilizarea, la uşile de pe căile de evacuare, a unor mecanisme care se pot bloca pe timpul funcţionării. Se interzice prevederea pe căile de evacuare a oglinzilor, pragurilor sau a altor elemente (covoare, mochete) care pot crea dificultăţi în timpul evacuării.

Este interzis în exploatare: - amenajarea unor locuri de muncă sau activităţi pe căile de evacuare şi care ar împiedica sau periclita evacuare în caz de incendiu; - depozitarea de materiale sau obiecte pe coridoare sau rampele scărilor; - aşezarea pe căile de evacuare a dulapurilor, fişetelor, mobilierului etc.,dacă se reduce lăţimea acestora sub dimensiunile minime de trecere necesare conform reglementărilor tehnice; - blocarea sau reducerea prin orice fel a gabaritelor căilor de evacuare; - încuierea uşilor de evacuare a persoanelor; - scoaterea din funcţiune a iluminatului de siguranţă pentru evacuare.

Pentru asigurarea evacuării rapide şi sigure a persoanelor şi a bunurilor din clădire se întocmesc planuri de evacuare în caz de incendiu. Periodic se efectuează exerciţii practice, astfel încât în permanenţă să fie asigurat succesul operaţiunilor de evacuare.

Intrările în incintele unităţilor şi circulaţiile carosabile din interiorul acestora prin care se asigură accesul la clădiri şi instalaţii, la racordurile de alimentare cu apă, vor fi bine întreţinute, indiferent de sezon, curate şi libere de orice obstacole care ar putea împiedica intervenţia operativă pentru stingerea incendiilor sau se vor asigura şi marca în mod corespunzător căi de acces şi circulaţii ocolitoare.

Se vor asigura libere căile de acces pentru autospecialele de intervenţie la sursele de alimentare cu apă în caz de incendiu, precum şi posibilităţi de folosire a acestora în orice anotimp.

Accesul la hidranţi,mijloace speciale de stingere, stingătoare, vane principale ale conductelor de apă, gaze, combustibil lichid sau lichide inflamabile, tablouri electrice de distribuţie, trebuie lăsat liber pentru ca în caz de pericol să se poată interveni nestânjenit.

Sistemele şi instalaţiile, dispozitivele, aparatele şi alte mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor din echipare şi dotare vor fi întreţinute şi menţinute în stare de funcţionare la parametrii necesari operării acestora. Este interzisă scoaterea din funcţiune sau dezafectarea lor în alte situaţii decât cele permise de lege.

Pentru alarmarea în caz de incendiu se vor asigura mijloace corespunzătoare de semnalizare care să asigure anunţarea personalului şi alertarea serviciului de pompieri civili. Personalul va fi instruit pentru a cunoaşte mijloacele de alarmare şi alertare în caz de incendiu.

Sg. maj. Natalia Nicoleta STRUNGAR - Serviciul Prevenirea incendiilor -

Pagina 6

POMPIERII BISTRITENI

PROTECŢIA ÎN CAZ DE ACCIDENTE NUCLEARE ŞI URGENŢE RADIOLOGICE - RADIAŢIILE NUCLEARE

Doza de radiaţii încasată depinde de intensitatea sursei, distanţa faţă de sursă şi timpul de expunere.

RADIAŢIE ARTIFICIALĂ

,,Ciuperca” rezultată în urma unei explozii nucleare

În univers, majoritatea atomilor care compun elementele chimice sunt stabili. Cei mai stabili sunt cei care conţin un „număr magic" de neutroni (2, 8, 20, 50, 82, 126) sau de protoni (2, 8, 20, 50, 82). Această proprietate de stabilitate deosebită se explică prin existenţa unor „învelişuri" nucleonice complete.

Atunci când excesul de neutroni din nucleu depăşeşte o anumită limită, nucleul devine instabil. Depăşirea stării de instabilitate se poate realiza prin dezintegrări radioactive succesive si emiterea unor radiaţii nucleare. Deci, radiaţiile nucleare sunt emisii de particule elementare sau unde electromagnetice care se propagă în spaţiu, fiind însoţite de o energie pe care o cedează total sau parţial materiei cu care întră în contact. Materialele care emit astfel de radiaţii sunt denumite materiale radioactive.

Proprietatea nucleelor de a se dezintegra spontan, prin emisia unor radiaţii, se numeşte radioactivitate naturală. Prin bombardarea unor nuclee stabile cu neutroni sau alte particule se obţine radioactivitatea artificială.

TIPURI DE RADIAŢII Principalele tipuri de radiaţii ionizante întâlnite în natură, în centralele nucleare sau utilizate în domeniul medical sunt: •Radiaţii alfa; •Radiaţii beta; •Radiaţii gamma; • Neutronii; • Razele X ; • Radiaţiile cosmice (Ia altitudinea de 300 m este de aproape 3 ori mai mare decât la nivelul mării).

IRADIEREA NATURALĂ ŞI ARTIFICIALĂ

NATURALĂ

/

RADIAŢIE

Raze cosmice: 0,28 mSv/an Radiografie X: 0,4 mSv/expunere Călătorie cu avionul 0,04 mSv/h Televizor: 0,02 mSv/h Specialiştii susţin că, datorită efectelor biologice, pentru un individ din populaţie (nu cei expusi profesional), ar trebui să se admită o iradiere artificială în medie de numai 1 mSv/an peste iradierea naturală medie care este de 2,3 mSv/an. În reactoarele nucleare se produc cele mai însemnate cantităţi de materiale radioactive. în funcţionare normală, reactoarele energetice au o influenţă mică asupra mediului datorită măsurilor de protecţie si control. În schimb, în cazul unui accident grav influenţa asupra mediului si populaţiei poate fi nefastă. De aceea, se iau cele mai eficiente măsuri pentru creşterea siguranţei în funcţionarea centralelor nucleare.

Rapoartele de la mai multe centrale în funcţiune, au indicat că dozele individuale de expunere anuală a celor mai afectate categorii de personal de exploatare din centrală sunt cuprinse între 1 si 10 mSv, constatându~se, deci încasarea unor doze profesionale mult sub cele maxim permise.

EFECTELE RADIAŢIILOR Interacţia radiaţiilor cu materia, în faza iniţială nu diferă dacă materia este vie sau fără viaţă, constând dintr-un transfer de energie.

Utilizarea radiaţiilor în condiţii controlate poate avea efecte benefice asupra omului.

Este cunoscută utilizarea radiaţiilor în tratamentele medicale (distrugerea celulelor canceroase), diagnosticări (radiografii), în industria alimentară (conservarea alimentelor) si în industria farmaceutică (sterilizarea instrumentelor chirurgicale), etc.

Pe de alta parte, însă, radiaţiile pot produce importante distrugeri celulare.

Efectele biologice ale radiaţiilor pot fi grupate în: - efecte somatice, care apar la nivelul celulelor si acţionează asupra fiziologiei individului expus, provocând unele distrugeri care ar putea conduce la moarte sau la reducerea speranţei de viaţă; - efecte genetice, care apar în celulele germinale conducând, astfel la mutaţii genetice la descendenţi.

Potrivit specialiştilor în domeniu, o persoană care locuieşte în România primeşte în medie datorită surselor naturale de radiaţii, un echivalent de doză de 2,3 mSv/an, care se compune din: - radiaţia cosmică : 0,28 mSv/an (mili siervert-unitate de măsură în domeniul radioactivităţii); - radiaţia gamma terestră: 0,46 mSv/an; Această doză variază de la zonă la zonă, depinzând şi de alţi factori cum ar fi: altitudinea si acumulările locale de radon.

La iradierea naturală se adaugă iradierea medicală pentru diagnosticare si tratament care reprezintă cea mai importantă sursă de iradiere artificială pentru populaţie si care poate fi bine controlată. De asemenea, individul poate încasa radiaţii de la undele radio, radar, televizor sau cuptoare cu microunde.

Urmările unei explozii nucleare

Numărul 2 anul 3

CLASIFICAREA EVENIMENTELOR CE IMPLICĂ SURSE NUCLEARE O clasificare a situaţiilor de urgenţă determinate de accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice poate fi următoarea: - evenimente minore, cum ar fi incidente industriale, medicale, rutiere sau incendii în care sunt implicate surse radioactive, eliberării accidentale, pierderea de surse sau traficul ilicit de surse radioactive; - accidente la instalaţii nucleare aflate în afara graniţelor dar cu efecte transfrontaliere sau pe teritoriul ţării, inclusiv la nave maritime cu propulsie nucleară; - reintrarea în atmosferă a sateliţilor cu generatoare nucleare sau cu alte surse de radiaţii la bordul acestora; - accidente în care sunt implicate arme nucleare; - ameninţări sau atacuri teroriste privind utilizarea dispozitivelor cu material nuclear sau radioactiv; - accidente la instalaţii nucleare de pe teritoriul ţării, altele decât reactoarele nucleare.

In ceea ce priveşte zonele de risc la accident nuclear şi/sau urgenţă radiologică de pe teritoriul României, acestea sunt determinate de existenţa, nivelul de gravitate si amplasarea surselor radioactive.

MĂSURI SI MIJLOACE DE PROTECŢIE ÎN CAZ DE ACCIDENTE NUCLEARE ŞI URGENŢE RADIOLOGICE Potrivit anexei nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.2288/2004, accidentele nucleare şi/sau urgenţele radiologice sunt repartizate pentru management Ministerului Administraţiei si Internelor. Planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică se realizează potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin de către ministrul administraţiei si internelor (nr.684/2005).

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă monitorizează aplicarea respectivelor norme metodologice.

Normele metodologice se aplică pentru planificarea, pregătirea si intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologica, precum si pentru elaborarea planurilor de protecţie si intervenţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică în următoarele situaţiile enunţate mai sus.

Situaţiile de urgenţă nucleară sau radiologică se pot produce în: - instituţii medicale; unităţi nucleare; - instituţii de cercetare si învăţământ; - timpul transportului rutier, maritim ori fluvial; - ciclul combustibilului nuclear; - aplicaţii cu surse radioactive; - alte locuri (ca urmare a acţiunilor teroriste, traficului ilicit, depozitării de materiale refolosibile etc).

Planurile de protecţie si intervenţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologica se întocmesc pe trei nivele, astfel: - planul naţional; - planul judeţean; - planul de protecţie si intervenţie al utilizatorului.

Prin planurile de proiecţie si intervenţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică, se asigură identificarea si monitorizarea surselor potenţiale generatoare de accidente nucleare sau urgenţe radiologice, evaluarea informaţiilor si analiza situaţiei iniţiale, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor optime pentru reducerea efectelor produse de radiaţiile ionizante şi se stabileşte concepţia de alarmare a instituţiilor si serviciilor publice descentralizate în scopul minimizării impactului asupra populaţiei şi a mediului.

Persoanele fizice si juridice cu responsabilităţi sunt: - iniţiatorul răspunsului;

Pagina 7

- managerul urgenţei; - coordonatorul la locul accidentului; - evaluatorul radiologie.

In funcţie de natura si gravitatea accidentului, funcţiunile managerului urgenţei si ale coordonatorului la locul accidentului pot fi realizate de o singură persoană, cel puţin în faza iniţială a răspunsului.

Procedurile se pun în aplicare când survine un accident major ori un eveniment necontrolat care, prin natura sa, poate provoca un accident major.

Principalele tipuri de accident radiologie sunt: - rătăcirea, pierderea sau furarea sursei; - găsirea unei surse etanse avariate; - dispersia emiţătorilor alfa; - căderea de sateliţi cu alimentare nucleară; - impact transfrontalier.

Protecţia nucleară în situaţii de alte emisii decât atacul nuclear.

Protecţia în caz de accident nuclear si urgenţe radiologice.

Accidentul nuclear este evenimentul care afectează instalaţiile centralei nuclearoelectrice sau ale reactorului nuclear si constă în iradierea sau contaminarea salariaţilor si a mediului înconjurător peste limitele maxim admise, ca urmare a difuzării în atmosferă a radiaţiilor nucleare si a produşilor de reacţie a combustibililor nucleari . În cazul unui accident nuclear există trei tipuri de riscuri: a) riscul inhalării aerului contaminat radioactiv; b) riscul datorat depunerilor; c) riscul rezultat din acumularea lentă a radioactivităţii .

Urgenţa radiologică este cauzată de deplasarea în spaţiul aerian al ţării, sau al unei zone din ţară a norului radioactiv rezultat în urma unui accident nuclear produs pe teritoriul altui stat sau chiar pe alt continent. Pe tot parcursul deplasării unui asemenea nor radioactiv rezultă o zonă contaminată ca urmare a depunerilor radioactive din nor pe direcţia de deplasare a vântului, contaminarea fiind mai puternică în zonele unde cad precipitaţii.

Se vorbeşte tot despre urgenţă radiologică şi în situaţiile enunţate mai jos; - căderilor de obiecte cosmice radioactive - accidente pe timpul transportului si depozitării deşeurilor radioactive - acţiunilor teroriste sau alte evenimente care duc la contaminarea radioactivă şi iradierea populaţiei si mediului.

Protecţia în cazul unui accident nuclear şi al unei urgenţe radiologice reprezintă un ansamblu de măsuri care se realizează prin: • executarea cercetării de radiaţie; • delimitarea sectoarelor contaminate radioactiv; • izolarea sectoarelor contaminate; • evacuarea populaţiei; • asigurarea tratamentului medical persoanelor afectate de iradiere.

Col. Ioan SCURT - Serviciul Protecţie Civilă -

Pagina 8

POMPIERII BISTRITENI

Accidentul rutier produs în localitatea Josenii Bîrgăului în data de 26.04.2010 Echipajele medicale ajung primele la locul accidentului, la ora 20.18, după ce au parcurs distanţa de 20 km. La scurt timp după sosirea echipajelor medicale sosesc şi autospecialele de intervenţie. În urma recunoaşterii efectuate la faţa locului a rezultat faptul că accidentul a fost provocat de către un autocamion marca Mercedes – Benz care se deplasa pe DN 17, sensul de mers Bistriţa – Vatra Dornei, care a intrat pe contra – sens şi a acroşat un autoturism marca Opel Meriva şi un VW Transporter. Autocamionul s-a oprit întrun stâlp de iluminat.

În data de 26 aprilie 2010, la ora 20.00 prin Serviciul de Apel Unic de Urgenţă 112, punctul de conducere al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă a fost anunţat despre producerea unui accident rutier în localitatea Josenii Bîrgăului.

Din primele informaţii primite s-a constatat că în accident au fost implicate mai multe autovehicule şi că numărul victimelor poate fi mare.

Conform procedurii de lucru privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de producerea accidentelor pe căile de transport, subofiţerul operativ din punctul de conducere al I.S.U. „Bistriţa” a informat inspectorul şef despre situaţia creată şi a alarmat garda de intervenţie din cadrul Detaşamentului de Pompieri Bistriţa.

Comandantul gărzii de intervenţie a ordonat deplasarea la locul accidentului a autospecialei de descarcerare, a autospecialei de lucru cu apă şi spumă de capacitate mică „Renault Midlum” precum şi a echipajelor medicale cu cele două ambulanţe din dotare, Ambulanţa de Terapie Intensivă Mobilă şi ambulanţa de acordare a primului ajutor calificat.

Numărul 2 anul 3

Servanţii autospecialei de descarcerare, împreună cu organele de poliţie au acţionat în prima fază la balizarea zonei accidentului şi la restricţionarea traficului. Au acţionat apoi cu accesoriile din dotarea autospecialei pentru crearea accesului rapid personalului medical către victime. Servanţii care au încadrat autospeciala de lucru cu apă şi spumă de capacitate mică de tipul Renault Mildlum au realizat un dispozitiv de intervenţie preliminar, format din 2 ţevi de înaltă presiune şi au decuplat bornele de la acumulatorii autocamionului.

Din fişa de urgenţă prespitalicească întocmită de către medicul cu care este încadrată ambulanţa T.I.M. rezultă că pacientul din autocamion, Rus Ioan de 39 de ani, a fost găsit în stop cardio-respirator cu căile respiratorii obstruate cu vărsături şi resturi alimentare. Nu au fost observate semne traumatice evidente, existând astfel posibilitatea ca decesul să se fi instalat înaintea producerii accidentului.

S-au întreprins următoarele manevre: - deschiderea manuală a căilor respiratorii; - aspiraţia căilor respiratorii; - administrarea de oxigen; - IOT fără inducţie; - ventilarea victimei pe balon; - monitorizarea EKG; - compresiuni toracice; - defibrilare la 200 de J, 2 şocuri; - s-a aplicat guler cervical; - pentru transport s-a folosit targa lopată.

Pagina 9

În accident, între autocamion şi o casă, a fost surprins şi numitul Pui Ioan de 18 ani, din localitatea Mijlocenii Bîrgăului, care a fost găsit în stop cardio-respirator, s-a observat că avea un traumatism toracic deschis, cu expunerea şi lezarea organelor vitale, leziuni incompatibile cu viaţa, ca atare nu s-au mai început manevrele de resuscitare. În urma accidentului s-a acordat prim ajutor calificat la un număr de 5 persoane. S-a constatat decesul la 2 dintre acestea, celelalte trei persoane având traumatisme uşoare, fiind transportate la U.P.U. Bistriţa.

După acordarea primului ajutor medical, s-a acţionat pentru curăţarea carosabilului de lichidele combustibile revărsate. Echipajele s-au retras din dispozitiv la ora 23.00. În urma accidentului au fost avariate 3 autovehicule, terasa unui magazin, peretele exterior al unei case precum şi un stâlp de iluminat.

Tehnica de intervenţie a funcţionat bine, servanţii şi-au cunoscut îndatoririle, au dat dovadă de profesionalism şi tărie de caracter în manevrele întreprinse de ei.

Intervenţia a fost îngreunată de tonajul greu al autospecialei, iar pentru scoatere victimei surprinse între autocamion şi casă a fost nevoie de ajutorul unui buldoescavator, pentru ridicarea autocamionului.

Şef Centru Operaţional Lt. col. Vasile PUŢURA

Pagina 10

POMPIERII BISTRITENI

Analiza de risc pentru inundaţii la nivel local

Elaborarea unei analize de risc serveşte drept fundament pentru managementul inundaţiilor. Aceasta oferă informaţii despre felul, numărul şi poziţia geografică a zonelor de risc şi permite a evaluare cantitativă a potenţialului de risc existent. În primul rând, pe baza acestei analize trebuie luate măsuri în sensul prevenirii riscurilor.

Deşi obiectivul este de a reduce cât mai mult riscurile existente, un aspect de luat în seamă este că întotdeauna rămâne un anumit risc rezidual. Elaborarea analizei de risc este esenţială şi pentru identificarea şi controlul optim al riscului rezidual.

1. Termeni şi definiţii 1.1 Pericol şi periclitare Prin Pericol se denumeşte posibilitatea apariţiei unei pagube care devine periclitare numai atunci când se suprapune în timp şi spaţiu cu un element de risc.

Această suprapunere în timp şi spaţiu este legată de o anumită probabilitate de apariţie. De exemplu, un pârâu de munte care se umflă puternic din cauza topirii zăpezilor şi precipitaţiilor puternice şi iese din albie este considerat pericol; abia atunci când ajunge în zona unui sat pe care îl inundă şi astfel se suprapune, de exemplu, cu elementele de risc „om” şi „casă” devine din pericol o periclitare. Probabilitatea de apariţie se aplică în acest exemplu prin faptul că pârâul iese din albie numai când se topeşte zăpada în acelaşi timp cu precipitaţii puternice.

1.2 Element de risc Element de risc se consideră orice împrejurare în care se pot înregistra pagube din cauza unui pericol, respectiv a unei periclitări şi astfel poate fi luat în calcul în cadrul analizei de risc. Elementele de risc se diferenţiază după cum urmează: 1.2.1 Pagube umane: (deces, rănire / îmbolnăvire, evacuare, efecte psihice, infecţii) 1.2.2 Pagube materiale: locuinţe private (case, garaje, pivniţe,…), clădiri publice (şcoală, universitate, grădiniţă, sală de sport, spital,…), servicii şi comerţ (bănci, pieţe,

frizerie,…), industrie (domeniul construcţiilor, industria lemnului, industria constructoare de automobile,…), circulaţie (străzi, linii de cale ferată, aeroporturi, poduri,…), utilităţi publice (canalizare, linii de curent electric, instalaţii de epurare a apei, transformatoare,…), comunicaţii (reţea telefonică, internet, …), agricultură şi silvicultură (creşterea animalelor, sere, gospodării ţărăneşti,…), altele (elemente de protecţie la inundaţii,…); 1.2.3. Capital natural: Populaţii de animale (turme de oi, cai, specii pe cale de dispariţie, …), Păduri, terenuri agricole,…, Bogăţii naturale, Decapări sol / eroziuni, 1.2.4. Bunuri culturale: Biblioteci,…, Picturi / opere de artă,…, Muzee,…, Colecţii,…; 1.3 Risc Prin risc se înţelege suprapunerea în timp şi spaţiu a unei periclitări cu un element de risc care poate suferi pagube de un anumit grad din cauza acesteia.

1.4 Vulnerabilitate Prin vulnerabilitate se înţelege „fragilitatea” unei element de risc, aşadar cât de mare este paguba cauzată de un anumit fenomen de inundaţii.

Vulnerabilitatea depinde de expunere şi predispoziţie.

De exemplu, o casă veche care stă în apă (la inundaţii) 3 zile este mai „fragilă” şi suferă pagube mai mari decât una nouă, stabilă şi care este expusă apei numai timp de 2 ore.

1.5. Probabilitate Probabilitatea este cel mai mare factor de nesiguranţă într-o analiză de risc, deoarece aici nu se pot face afirmaţii certe. În acest caz trebuie să ne bazăm pe experienţe legate de evenimente de inundaţii din trecut, calcule statistice şi opiniile experţilor.

Numărul 2 anul 3

2. Algoritmul analizei de risc Algoritmul analizei de risc (Schreiber, 2008) se structurează astfel: Etapa 1 : Stabilirea domeniilor de analiză Etapa 2 : Identificarea, descrierea şi evaluarea pericolelor Etapa 3 : Identificarea, descrierea şi evaluarea elementelor de risc Etapa 4 : Analiza riscului existent Etapa 5 : Elaborarea hărţilor de risc Etapa 6 : Stabilirea priorităţilor Etapa 7 : Stabilirea obiectivelor de protecţie

2.1 Stabilirea domeniilor Ca primă etapă a unei analize de risc trebuie stabilit în detaliu domeniul pentru care se analizează riscul.

Aici este foarte important să se evite suprapunerile cu domeniile învecinate (de exemplu, localităţi alăturate,…).

Pentru a stabili clar domeniile este necesar material cartografic adecvat. Aici se diferenţiază, între altele, următoarele tipuri de hărţi: Hărţi Hărţile sunt la scară prea mare pentru o analiză de risc şi de aceea nu sunt prea potrivite pentru o analiză de risc detaliată a unei localităţi. Pentru a obţine o privire de ansamblu a riscurilor existente, respectiv a zonelor de risc într-un judeţ sau la nivelul întregii ţări, hărţile sunt singura posibilitate de reprezentare a suprafeţelor întinse pe o hartă de dimensiuni mai reduse Însă din aceste hărţi nu se pot deduce informaţii detaliate.

Planuri ale localităţilor Planurile localităţilor se pretează foarte bine la a fi folosite pentru analiza de risc oferind şi un excelent raport preţ-eficienţă, deoarece pe acestea se pot reprezenta detaliat elementele de risc, respectiv pericolele individuale (de exemplu poduri, companii industriale individuale,…)

Modele 3-D O metodă profesionistă, dar din păcate foarte scumpă este utilizarea aşa-numitelor modele tridimensionale ale planurilor localităţilor pe care se pot recunoaşte

Pagina 11

tridimensional diferenţele de nivel la aceeaşi scară şi formele clădirilor.

Hărţi cu curbe de nivel O soluţie de compromis între planurile localităţilor, care sunt ieftine, şi modelele tridimensionale – scumpe – sunt aşa-numitele hărţi cu curbe de nivel care corespund, în principiu, unui plan al localităţii, pe care sunt reprezentate, prin linii, diferenţele de nivel. Distanţa dintre liniile de nivel corespunde, de obicei, unei diferenţe de nivel de 5 metri, însă există şi hărţi cu linii de nivel pe care distanţa dintre linii corespunde unei diferenţe de numai 1 metru.

Cu ajutorul hărţilor cu linii de nivel se poate prevedea, cu răbdare şi cu ajutorul calculelor, ce zone vor fi inundate, până la ce nivel şi ce zone rămân protejate de inundaţie.

Pe lângă alegerea unei hărţi adecvate la scară potrivită, mai este important ca harta respectivă să fie cât mai actuală posibil.

Dacă s-a hotărât ce hartă se foloseşte, trebuie desenate pe ea graniţele domeniului de analizat. Bineînţeles, într-o localitate există mai multe domenii de analizat. Acesta este cazul, de exemplu, dacă pe baza hărţilor cu linii de nivel sau cu măsurători ale nivelului (diferenţe de nivel) există zone mai ridicate sau dealuri care sunt în mod clar mai puţin expuse pericolului inundaţiilor decât arealele mai joase.

2.2. Analiza pericolelor A doua etapă a unei analize de risc este evaluarea pericolelor existente. Pentru aceasta există metode foarte diverse (puncte, vectori, procente …) care au fiecare avantaje şi dezavantaje.

Pentru acest algoritm s-a ales procedura cu puncte pentru că a fost considerată cea mai adecvată şi cea mai relevantă pentru analiza de faţă.

Baza reprezintă o evaluare a (posibilelor) pericole existente pe următoarea scară de evaluare de la 1 punct la 5 puncte: 1 punct : Pericol foarte mic 2 puncte : Pericol mic până la mediu 3 puncte : Pericol mediu 4 puncte : Pericol mediu până la mare 5 puncte : Pericol foarte mare

Pagina 12

Cu ajutorul analizei pericolelor trebuie identificate şi evaluate pe cât posibil toate pericolele care apar şi posibilele scenarii referitoare la pagube.

Aici este necesară o analiză sistematică a domeniului ce trebuie evaluat.

Pentru identificarea pericolelor se pot folosi următoarele instrumente: Evenimente istorice Prin evenimente istorice şi date de observaţie se înţeleg evenimente de inundaţii care au apărut cândva şi ale căror efecte sunt cunoscute suficient şi detaliat din propria experienţă, din înregistrări sau relatări ale martorilor oculari. Totuşi aici trebuie ţinut cont de faptul că modificările de natură constructivă şi construirea de sisteme de apărare la inundaţii pot schimba substanţial efectele acestor fenomene.

La analiza evenimentelor istorice inundaţiile se diferenţiază, între altele, după frecvenţa de apariţie (de exemplu, inundaţii car apar o dată la 100 de ani – HQ-100, inundaţii care apar o dată la 1000 de ani – HQ - 1000,… ) sau după nivelul apelor la evenimentul respectiv.

Procedura cu linii de nivel Cu ajutorul aşa-numitei proceduri cu linii de nivel, se poate anticipa cu o oarecare exactitate suprafaţa inundată. Exactitatea este determinată prin felul hărţilor cu linii de nivel existente care constituie premisa. Pe hărţile mai detaliate cu linii de nivel unde distanţa dintre liniile de nivel pe hartă corespunde unei diferenţe de nivel de numai 1 metru se pot trasa mai detaliat zonele inundabile.

Realizarea de scenarii referitoare la pagube O dificultate deosebită constă în realizarea aşa-numitelor scenarii referitoare la pagube, deoarece este vorba de pagube care nu s-au înregistrat niciodată până la acel moment şi ale căror efecte pot fi, prin urmare, necunoscute. Printre acestea se numără, de exemplu, ruperi de diguri, defecţiuni la sistemele de apărare la inundaţii, ruperi de stăvilare. Şi pericolele combinate (de exemplu, inundaţii care apar o dată la 100 de ani şi precipitaţii puternice) pot fi considerate un posibil scenariu referitor la pagube.

Opinia experţilor Experienţa şi cunoştinţele de specialitate facilitează şi identificarea posibilelor surse de pericol existente. În acest fel este posibil ca după ce aţi efectuat propria analiză a pericolelor să apelaţi la un expert, care să identifice în unele cazuri şi alte pericole (ascunse) pe baza experienţei de care dispune.

Calcule şi simulări Cea mai costisitoare, îndelungată şi complicată, dar şi cea mai eficientă metodă pentru identificarea pericolelor (ascunse) este să efectuaţi calcule tehnice şi simulări pe computer ale evenimentelor de inundaţii. Cu ajutorul acestora se poate simula, în funcţie de nivelul programat al apelor, modelul tridimensional al inundaţiei în fiecare punct al zonei analizate.

POMPIERII BISTRITENI

Şi aici este nevoie de o analiză a pericolelor realizată „manual” în prealabil. Fiecare pericol identificat în parte este trecut într-un tabel şi evaluat cu ajutorul sistemului pe puncte descris anterior. După aceea se face evaluarea generală pentru (sub)domeniul analizat, după următoarea formulă: Suma punctelor pe (sub)domeniul respectiv / Numărul evaluărilor pe (sub)domeniul respectiv = Evaluarea pericolelor pentru (sub)domeniul respectiv 2.3. Analiza elementelor de risc A treia etapă a unei analize de risc este evaluarea elementelor de risc existente. Pentru aceasta există, de asemenea, metode foarte diverse (puncte, vectori, procente, …) care au fiecare avantaje şi dezavantaje.

Pentru această etapă a algoritmului s-a ales, în relaţie de echivalenţă cu evaluarea pericolelor, procedura cu puncte pentru că aceasta a părut cea mai adecvată şi cea mai relevantă. În plus, dacă ar exista proceduri diferite de evaluare pentru analiza pericolelor şi analiza elementelor de risc, ar fi nevoie de metode de convertire a valorilor.

Ca bază funcţionează o evaluare a vulnerabilităţii elementelor de risc existente pe următoarea scară de evaluare de la 1 la 5 puncte: 1 punct : Vulnerabilitate foarte scăzută 2 puncte : Vulnerabilitate scăzută până la medie 3 puncte : Vulnerabilitate medie 4 puncte : Vulnerabilitate medie până la ridicată 5 puncte : Vulnerabilitate foarte ridicată Cu ajutorul analizei elementelor de risc trebuie identificate şi evaluate pe cât posibil toate elementele de risc. Aici este inevitabilă o analiză sistematică a domeniului ce trebuie evaluat.

Fiecare element de risc identificat în parte este trecut într-un tabel şi evaluat cu ajutorul sistemului pe puncte descris anterior.

După aceea se face evaluarea generală a elementelor de risc pentru (sub)domeniul analizat după următoarea formulă: Suma punctelor pe (sub)domeniul respectiv / Numărul evaluărilor pe (sub)domeniul respectiv = Evaluarea pericolelor pentru (sub)domeniul respectiv 2.4 Analiza de risc Cea de-a patra etapă a unei analize de risc este calculul riscului (total) existent în respectivul (sub) domeniu analizat pe baza evaluării pericolelor şi evaluării elementelor de risc.

Acest calcul al riscului general se face cu ajutorul următoarei formule: Evaluarea pericolelor + evaluarea elementelor de risc / 2 = Evaluarea elementelor de risc pentru (sub-)domeniul respectiv Pentru acest algoritm s-a ales metoda de evaluare în puncte, similar ca la evaluarea pericolelor şi a elementelor de risc, întrucât s-a dovedit a fi cea mai potrivită şi mai relevantă pentru această analiză.

Numărul 2 anul 3

Pagina 13

Ca bază funcţionează o evaluare a riscului general pe următoarea scală de evaluare de la 1 punct la 5 puncte: 1 punct : Risc foarte mic 2 puncte : Risc mic spre mediu 3 puncte : Risc mediu 4 puncte : Risc mediu spre mare 5 puncte : Risc foarte mare Cu ajutorul acestei evaluări a riscului general se analizează intensitatea riscului existent pentru fiecare (sub)domeniu.

2.5 Hărţi de risc La sistemele complexe când se analizează mai multe (sub)domenii, este posibil şi chiar recomandabil ca riscul calculat şi evaluat să fie reprezentat pe o hartă. În acest fel şi persoanele nespecializate în acest domeniu pot recunoaşte imediat ce elemente geografice (de exemplu, localităţi, sate, aşezări de-a lungul unor drumuri,…) sunt periclitate mai mult sau mai puţin.

O metodă răspândită şi foarte bună este haşura colorată / reprezentarea fiecărui (sub)domeniu în parte în funcţie de riscul calculat, respectiv evaluat.

Ca bază funcţionează o reprezentare cromatică a riscului general pe următoarea scară de evaluare de la 1 punct la 5 puncte: 1 punct : Risc foarte mic : ALB 2 puncte : Risc mic spre mediu : VERDE 3 puncte : Risc mediu : GALBEN 4 puncte : Risc mediu spre mare : PORTOCALIU 5 puncte : Risc foarte mare : ROŞU

2.7. Stabilirea obiectivelor de apărare După ce s-au stabilit priorităţile se poate stabili lista obiectivelor de protecţie. De exemplu, între altele, de obiective de protecţie pot fi: întărirea digurilor, protecţie tehnică la inundaţii, măsuri constructive de protecţie la inundaţii, interdicţie de construire prin lege în zonele cu risc ridicat, elaborarea unui plan de apărare la dezastre, informarea şi pregătirea populaţiei, stocarea de saci cu nisip în numărdestul de mare pentru a proteja o clădire socială (şcoală, biserică, primărie, ...), elaborarea planurilor de evacuare, etc.

Algoritmul (Schreiber, 2008) poate fi utilizat relativ uşor pentru elaborarea unei analize de risc şi fără a avea cunoştinţe tehnice speciale. Ca la aproape toate procedeele de elaborare a unei analize de risc, autorul analizei are destul spaţiu pentru variaţii şi modificări personale.

Bibliografie; Analiza de risc pentru inundaţii la nivel local, lucrare elaborată în cadrul Proiectului RO PHARE 2005/017-690.01.04 “Contribuţia pentru stabilirea unei administraţii, la nivel local şi regional, privind managementul dezastrelor”

Adjunct al inspectorului şef Lt. col. ing. dipl. Dan Gheorghe GHEORGHIŢA

2.6. Stabilirea priorităţilor Dacă în domeniul geografic respectiv s-au luat până la acel moment puţine măsuri de protecţie înainte, respectiv după o inundaţie este imposibil să se introducă şi să se execute toate măsurile necesare pe termen scurt sau chiar pe termen mediu, pentru că adesea se depăşesc posibilităţile financiare în acest sens.

Pe baza hărţii de risc elaborate la capitolul 2.5 şi riscului calculat în capitolul 2.4 pentru fiecare (sub) domeniu, se pot stabili priorităţile în ceea ce priveşte măsurile de protecţie la inundaţii, astfel încât în prim plan sa se afle, pe de o parte, îndepărtarea pericolelor acute şi, pe de cealaltă, protecţia elementelor de risc periclitate grav.

Pagina 14

POMPIERII BISTRITENI

PROIECTE ÎN CURS DE REALIZARE „Responsabilitatea faţă de semeni, este un curaj pe care şi-l pot însuşi numai oamenii puternici, iar pentru orice realizare primul pas este curajul” (J. W. von Goehte)

Garda de Intervenţie Prundu Bîrgăului Local în investiţie

Se poate vorbi de responsabilitate şi curaj chiar şi atunci când modul lor de manifestare îmbracă forme mai puţin obişnuite.

Responsabilitatea faţă de semenii lor a fost mobilul care a angrenat autorităţile locale în demararea acţiunilor necesare pentru înfiinţarea unor noi subunităţi de pompieri. În urma solicitărilor şi demersurilor întreprinse de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „ Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud şi cu sprijinul autorităţiilor locale s-au demarat lucrările de construcţie la două subunităţi de intervenţie la Sîngeorz-Băi şi Prundu-Bîrgăului şi continuarea lucrărilor la Garda de Intervenţie Beclean. Înfiinţarea şi operaţionalizarea acestor subunităţi de pompieri era necesară din mai multe considerente: - specificul localităţiilor, în zona Bîrgăului acestea fiind legate unele de altele formând o singură comunitate cu un număr total de 25 484 locuitori, iar în zona Sîngeorz-Băi fiind relativ apropiate, marea majoritate a locuinţelor fiind

din lemn; - fondul forestier ocupând suprafeţe întinse, mafjoritatea în zonă de munte greu accesibilă în caz de incendiu, aspect care duce la mărirea timpului de răspuns al efectivelor participante la intervenţii; - în zonă se desfăşoară o activitate economică , de prestări servicii şi turistică intensă, atât la obiectivele economice şi turistice vechi (Barajul de acumulare Colibiţa, Hidrocentrala Bistriţa-Bîrgăului, Complexul Hotelier Tihuţa, Hotel „HEBE”, Hotel „Someş”, cât şi la un număr mare de intreprinderi mici si mijlocii (S.C. RAAL, S.I.L. Susenii-Bîrgăului, S.I.L. Lunca Ilvei, Exploataţia Minieră Rodna, Fabrica de tricotaje Sîngeorz-Băi); - distanţa mare dintre Detaşamentul de Pompieri Bistriţa, respectiv Secţia de Pompieri Năsăud şi localităţile din zonă, majoritatea în zonă de munte fapt ce face ca în multe situaţii intervenţia pompierilor să fie tardivă.

Garda de intervenţie Sîngeorz Băi Investiţie în curs

Sediul actual

Numărul 2 anul 3

Pagina 15

Din punct de vedere al infrastructurii, primăriile asigură amenajarea clădirilor şi utilităţiile necesare cazării, hrănirii şi instruirii efectivelor, garării tehnicii de intervenţie şi depozitării bunurilor materiale, iar Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” asigură tehnica de luptă şi personalul necesar pentru intervenţiile în situaţii de urgenţă.

Astfel Garda de Intervenţie Prundu Bîrgăului va avea în dotare o autospeciala APCA R12215 DFA si o autospecială Mercedes pentru intervenţii incendii şi echipament descarcerare, Garda de Intervenţie Beclean are în dotare o autospecială APCA R12215 DFA şi o autospecială Mercedes pentru intervenţii incendii şi echipament descarcerare.

incendii marca APCT 8135 DIESEL, care la solicitarea noastră, în funcţie de nevoi, poate fi transferată subunităţii de pompieri nou înfiinţate.

În prezent stadiul de realizare al lucrărilor este de 80%, iar cu sprijunul factorilor implicaţi (primării si consilii locale) există speranţa ca la finele anului 2010 acestea să fie încheiate, clădirile putând fi date în funcţiune.

Având în vedere necesitatea existenţei unui serviciu medical de urgenţă care să fie capabil să gestioneze pacienţii aflaţi în stare gravă (cu risc vital), pacienţi care până în momentul respectiv aveau şanse minime de supravieţuire, în 3 noiembrie 2008 a fost înfiinţată la Sîngeorz-Băi o celulă S.M.U.R.D. Aceasta funcţionează provizoriu într-un corp de imobil pus la dispoziţie prin grija autorităţiilor locale, până la definitivarea lucrărilor la noua subunitate. De asemenea, în oraşul Sîngeorz-Băi funcţionează un serviciu voluntar pentru situaţii de urgenţă care deţine o autospecială de stins

Garda de Intervenţie Beclean

P.C. GHERGHEL Ionela - Serviciul Logistic -

Pagina 16

POMPIERII BISTRITENI

Pompierii şi tehnica de intervenţie S-a mai scris despre pompieri. Curajul şi bărbăţia lor sunt adesea relatate în ziare sau la televizor. Cine sunt ei? Care sunt uneltele, accesoriile şi maşinile care le folosesc la intervenţie?

Tocmai în acest scop doresc să prezint o parte din autospecialele folosite la intervenţii de către echipajele de pompieri.

Autospecialele de stins incendii cu apă şi spumă sunt autospeciale de intervenţie care acţionează nemijlocit sau în cooperare cu altele pentru limitarea şi stingerea incendiilor, fiind dotate cu utilajele, accesoriile şi echipamentele specifice şi care folosesc ca substanţe de stingere apa şi/sau spuma.

- ampatament – 3665 + 1270 mm ; - ecartament faţă/spate – 1912/1664 mm ; - raza minimă de viraj – 9,25 m ; - unghi de atac - 30º ; - unghi de degajare - 23º; Masa autopompei cisternă: - masa totală – cca 21500 kg ; - pe puntea faţă – 5500 kg ; - pe puntea spate – 2 x 8000 kg ; - masa proprie – cca 10000 kg .

Autospeciala de capacitate mărită IVECO MAGIRUS TLF 22/50-5

AUTOPOMPA CISTERNĂ DE ALIMENTARE CU APĂ ROMAN 12215 DFA (A.P.C.A.A. 12215 DFA)

Autopompa cisternă de alimentare cu apă Roman 12215 DFA face parte din grupa maşinilor de stins incendii de mare capacitate şi este destinată dotării unităţilor militare şi formaţiilor civile de pompieri. Această maşină dispune de un rezervor de apă, de 9000 l, un rezervor de spumant, de 800 l, şi o pompă de debit mare, care, în raport cu organizarea şi dotarea sa, îi asigură posibilităţi sporite de utilizare în intervenţiile de stingere a incendiilor, cu apă sau spumă mecanică, putând lucra independent sau în cooperare cu alte maşini.

Principalele acţiuni ce se pot realiza cu acest tip de maşină sunt următoarele: - refularea apei absorbită din cazanul propriu sau de la sursă naturală pe linii de furtun echipate cu ţevi de mână. Operaţia se poate extinde şi la apă îmbunătăţită, făcând uz de instalaţia de amestec cu detergenţi (substanţe tensioactive în apă); producerea şi refularea spumei aeromecanice prin linii de furtun echipate cu ţevi portative generatoare de spumă, asigurând un debit maxim de 30 m3 /min (pentru 6 ţevi de 5000l).

Capacităţi: - rezervorul pentru apă - 9000 l ; - rezervorul de spumogen lichid – 800 l ; - rezervorul de detergent – 100 l .

Dimensiuni: - lungime totală (cu cărucior port-furtun) – 8600 mm; - lăţime – 2500 mm ; - înălţime totală (descărcat) – 3100 mm ; - garda la sol – 300 mm ;

Autospeciala de capacitate mărită TLF 22/50-5 este echipată cu o pompă centrifugală antrenată de motorul autovehiculului, un rezervor de apă şi spumă, două dispozitive de răspuns rapid, un tun manual de apă şi spumă montat pe acoperişul autospecialei şi alte echipamente de luptă cu focul.

Datorită capacităţii mari a rezervorului de apă, autospeciala de capacitate mărită TLF 22/50-5 este destinată în deosebi intervenţiei la incendii.

Componentele autospecialei de capacitate mărită TLF 22/50-5 sunt următoarele: - cabina şi şasiul; - compartimente pentru echipamentul specific; - pompa centrifugă de stins incendii şi panoul de comandă din spate; - rezervorul de spumă; - rezervorul de apă.

Numărul 2 anul 3

Pagina 17

Autospeciala este destinată intervenţiei la stingerea incendiilor, independent sau în cooperare cu alte autospeciale, îndeosebi în localităţi urbane şi semi- rurale.

Autospeciala asigură transportul unui echipaj compus din comandant, conducător auto, transmisionist sau un paramedic şi patru servanţi, accesorii de trecere a apei şi spumei, mijloace de protecţie şi dispozitive de iluminare.

Asigură intervenţia la toate operaţiunile de stingere, operaţiuni de salvare, descarcerare şi prim ajutor.

Autospeciala asigură intervenţia la stingerea incendiilor cu refularea apei pe două nivele de presiune (joasă : 6-8 bar şi înaltă : 30-40 bar) şi în secundar prin prepararea şi refularea spumei aeromecanice.

Autospeciala poate asigura şi intervenţia asupra unor începuturi de incendii, cu ajutorul stingătoarelor portative cu pulberi.

Date tehnice Şasiul este de tip Iveco Magirus MP 260 E 44W cu următoarele caracteristici: - putere nominală - 324 kW( 440 CP) la 1900 rpm - viteza maximă - 127 km/h - masa proprie - 13 900 kg - masa maximă admisă - 26 000 kg - lăţime totală - 2 500 mm - diametrul de viraj- 16 640 mm - echipaj - 5+1.

Domeniul de temperaturi în care poate fi folosită autospeciala între -15 şi 35oC. Echipamentele speciale: a) rezervorul de apă este confecţionat din oţel inoxidabil şi are o capacitate de 5000 litri; b) rezervorul de spumă este confecţionat din oţel inoxidabil şi are o capacitate de 500 litri. c) tunul pentru apă şi spumă este de tip ALCO HH 365 având domeniul de rotire pe orizontală de 3600 şi domeniul de rotire pe verticală cuprins între -150 şi +750. d) pompa centrifuga.

Pompa centrifugă pentru stins incendii este de tip EFPH 230 A cu trei etaje având următoarele caracteristici: - capacitatea nominală a pompei – 3100 l/min la 8 bari de la o înălţime geodezică de 3 metrii şi 400 l/min la 40 bari; - număr de etaje : două pentru presiune normală şi unul pentru presiune înaltă; - carcasa pompei, paletele şi rotoarele, carcasa de aspiraţie sunt confecţionate din aliaj rezistent la apa sărată; arborele pompei este confecţionat din oţel inoxidabil, iar inelele de etanşare din termoplastic; - golirea pompei se face cu ajutorul robinetului de golire ce se află în partea de jos a carcasei pompei.

Caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei - Lungime totală - 6320 mm - Lăţime totală - 2400 mm - Înălţime totală fără sarcină - 3100 mm - Ampatament - 3,25m - Masa totală sub sarcină- 10000 kg - Masa fără sarcină - 6000 Kg. Pompa angrenată de motor - Debit nominal - 2000 l/min- 8bari la 3,00m - Rezervorul de apă - 2000 litri - Rezervorul de spumogen - 120 litri.

Cabina este de tip avansat, basculantă cu 6 locuri.

Aceasta este construită din oţel, cu tablouri din ţevi mufate, asamblate prin sudură electrică.

Cabina are 4 uşi ce se pot deschide dând acces la spaţiul de condus, scaunul şoferului şi la băncile personalului.

Locurile în cabină sunt repartizate astfel: - în faţă - 1 loc pentru conducătorul auto, reglabil pe înălţime: - 1 loc pentru şeful de maşină; - în spate - 1 banchetă de 4 locuri, cu faţa la drum, formând o ladă pentru scule şi accesorii de mari lungimi.

Caroseria este de tip monobloc împreună cu un saşiu suplimentar, el însuşi fiind fixat de saşiu. Aceasta conţine la interior: cisternă, rezervor HP, bloc hidraulic.

Ansamblul montat formează patru spaţii vaste dotate cu etajere destinate a primii ansamblul de materiale. Caroseria, la partea superioară, cuprinde: suporţi pentru scară, o intrare ce dă acces spre cisternă şi o ladă pentru cele 5 aspiratoare.

Căile de acces laterale sunt în număr de 4 ( 2 pe dreapta şi 2 pe stânga), iar în spate prin prelată ( uşa din spate) ce oferă acces către blocul hidraulic.

Aceasta mai cuprinde o traversă ce formează, împreună cu saşiu, sistemul anti-şoc.

AUTOSPECIALA DE POMPIERI RENAULT MIDLUM 220 dci

Comandant Detaşamentul de Pompieri Bistriţa Cpt. ing. Florin RĂCILĂ

Slt. ing. Ciprian Avram GABOR - Detaşamentul de Pompieri Bistriţa -

Pagina 18

POMPIERII BISTRITENI

Sisteme de avertizare - alarmare publică Sistemele de avertizare – alarmare publică în general, şi sirenele de protecţie civilă în special, intră pe piaţa din România în baza Regulamentului (CE) NR. 765/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93. Conform acestor norme europene dacă un produs se comercializează liber în alt stat membru, se va introduce liber în orice alt stat mebru al UE.

Software-ul sistemului - reprezentare grafica - accesibilitatea tuturor functiilor sistemului - functii de testare automata - functii de detaliere si selectare a zonelor de interes - acces prin parola, protejat pe nivele de acces.

Compunerea sistemelor de avertizare – alarmare.

Un sistem de avertizare – alarmare publică se compune din: - Sistem de control şi monitorizare – dispecer - Reţele de comunicaţii - fir, radio, GSM, satelit - Echipamente de alarmare – sirene (electrice sau electronice).

Sistemul de control şi monitorizare se compune din: - Control-PC (controlează sistemul şi interfaţa umană a acestuia) - Main Control Equipment (controlează componentele hardware).

Sirene Electronice Sirenele electronice pot opera şi în cazul căderilor de curent electric, fiind alimentate prin baterie încorporată cu sistem de back-up şi/sau sursă de energie solară.

Semnalele de alarmare sunt condiţionate de factori de ambient, zgomote de fond. Sirenele electronice oferă definiri atât a semnalelor ca intensitate şi impulsuri cât şi a mesajelor vocale, în funcţie de evenimente.

Acestea asigură: - siguranţă / durabilitate în timp - eficienţă ridicată - facilităţi audio vocale - semnale alarmare specifice

Centrul de control asigură monitorizarea directă şi controlul sirenelor, comunicarea către şi de la locaţiile sirenelor, interfaţarea cu senzorii de la sursele de risc, transmiterea semnalelor acustice şi a mesajelor vocale.

Centrul mobil de control poate îndeplini funcţiile unui Centru de Control şi a unei Staţii de Repetoare, funcţionând ca un sistem de back-up în cazul defectării sau căderii acestora.

Lt. Cristian GANEA - Compartiment Avizare—Autorizare -

Numărul 2 anul 3

Pagina 19

ANALIZA INTERVENŢIILOR ÎN PRIMELE PATRU LUNI ALE ANULUI 2010 1. S-au desfăşurat 1134 situaţii de urgenţă (în medie 9,14 pe zi), din care: - 957 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (84,39%); - 79 incendii (6,97%); - 36 alte situaţii de urgenţă (3,17%), - 8 asistenţă persoane (0,71%), - 32 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (2,82%), - 22 arderi necontrolate (1,94) 2. Intervenţiile serviciului mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare.

Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare a intervenit la 957 cazuri (în medie 7,54 pe zi), acordând ajutor medical calificat sau descarcerare la 957 persoane.

Intervenţii pentru acordarea primului ajutor calificat - 912 Intervenţii la asistenţă persoane: - 25 Intervenţii pentru descarcerarea victimelor - 20 3. Intervenţii pentru stingerea incendiilor şi a arderilor necontrolate. În primele patru luni ale anului 2010, în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa - Năsăud au avut loc 79 incendii (în medie 0,66 pe zi), faţă de 86 incendii (în medie 0,72 pe zi) produse în primele patru luni ale anului 2009.

Pe timpul intervenţiilor la incendii au fost salvate 85 de persoane (14 adulţi şi 71 copii) şi protejate bunuri în valoare de peste milioane Ron. Rata incendiilor a fost de 24,79 la suta de mii de locuitori, respectiv 14,73 la mia de km2.

Cauze de incendiu: - coş de fum defect sau necurăţat —34 (43,03%); - instalaţii electrice defecte sau improvizate —20 (20,25%); - mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate —8 (10,13%); - foc deschis —7 (8,86%); - fumatul —4 (5,06%); - acţiune intenţionată —1 (1,26%); - autoaprindere —1 (1,26%); - defecţiuni tehnice de montaj —1 (1,26%); - sudura —2 (2,53%); Arderi necontrolate În primele patru luni ale anului 2010 s-au înregistrat un număr de 22 arderi necontrolate, faţă de 166 în aceeaşi perioadă a anului 2009. Se observă o scădere simţitoare a intervenţiilor pentru stingerea arderilor necontrolate faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009.

4. Alte situaţii de urgenţă În primele patru luni ale anului 2010 s-au

înregistrat 68 de cazuri de alte situaţii de urgenţă (în medie 0,56 pe zi), astfel: - 21 acţiuni de înlăturare a efectelor negative ale inundaţiilor şi alunecărilor de teren (30,88%); - 32 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (47,06%); - 8 misiuni pirotehnice (11,76%); - 4 evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă (5,88%); - 1 acţiuni pentru distrugerea de zăpoare (1,47%); - 2 alte situaţii (2,94%).

Şef Centru Operaţional Lt. col. Vasile PUŢURA

Pagina 20

POMPIERII BISTRITENI

Zâmbet de copil— Concursuri tehnico aplicative

A devenit o tradiţie ca în fiecare an în luna mai să se desfăşoare concursurile cercurilor tehnico-aplicative de elevi ,,Prietenii Pompierilor” şi ,,Cu Viaţa Mea Apăr Viaţa”. În ziua de 28 mai a.c. ISU ,,Bistriţa” în colaborare cu ISJ Bistriţa - Năsăud dau startul acestor frumoase şi îndrăzneţe competiţii. Şi de această dată nu putem sta indiferenţi acestei

lumi miraculoase care este copilăria deoarece sensibilitatea noastră izvorâtă din farmecul acestui anotimp, din mirosul îmbietor al primăverii, soarele strălucitor, mireasma parfumată a florilor, zâmbetele gălăgioase şi fericite ale copiilor care se împletesc cu natura într-un tot unitar, ne obligă la seriozitate şi profesionalism în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea unor astfel de concursuri în care actorii principali sunt copiii.

Scopul acestor concursuri este pe de o parte unul instructiv-educativ prin care se urmăreşte formarea şi dezvoltarea unor deprinderi de comportament sănătos în diferite situaţii de urgenţă, dezvoltarea unor trăsături de personalitate cum sunt iniţiativa, spiritul de echipă, dârzenia, disciplina, cinstea şi corectitudinea, iar pe de altă parte de a produce zâmbete de bucurie şi multă fericire copiilor, iar noi de a uita pentru o clipă grijile zilnice, strigătul disperat de ajutor din timpul misiunilor de intervenţie, de a lăsa deoparte statutul de adult şi de a fi copii, toate împletindu-se într-un buchet al fericirii şi bucuriei, oferind astfel ,,O zi de neuitat ”.

S-au aliniat la startul competiţiei un număr de 19 echipaje, dintre care 9 la concursul ,,Prietenii Pompierilor” şi 10 echipaje la concursul cu tematică de protecţie civilă ,,Cu Viaţa Mea Apăr Viaţa”. S-a dat o luptă acerbă dar ambiţia, conştiinciozitatea, experienţa şiau pus puternic amprenta în departajarea echipajelor fruntaşe. Astfel la sfârşitul bătăliei au urcat pe podium următoarele echipaje:

Numărul 2 anul 3

Pagina 21

Prietenii pompierilor – mixt - Şcoala generală Şieuţ - Şcoala generală nr. 4 Bistriţa - Şcoala generală Feldru Prietenii pompierilor – fete -Şcoala generală ,,Avram Iancu” Bistriţa - Şcoala generală nr. 1 Bistriţa - Şcoala generală nr. 2 Bistriţa Cu viaţa mea apăr viaţa – gimnaziu - Şcoala generală ,,Avram Iancu” Bistriţa - Şcoala generală Galaţii Bistriţei - Şcoala de Arte şi Meserii Şieu

timp de bucurie şi fericire ale acestor ,,redutabili salvatori” ne obligă moral şi profesional să continuăm şi să înfrumuseţăm tradiţia acestor competiţii.

Cu viaţa mea apăr viaţa – liceu - Grup Şcolar ,,Infoel” Bistriţa - Grup Şcolar ,,Grigore Moisil” Bistriţa - Grup şcolar ,,C.R. Vivu” Teaca

Cpt. Lidia Drăguş Compartiment Pregătirea Populaţiei

Dorim să felicităm copiii pentru rezultatele obţinute şi conducătorii de cercuri pentru modul responsabil de care dau dovadă în pregătirea şi îndrumarea acestor mici salvatori şi de spiritul de sportivitate insuflat acestora. Totodată aducem mulţumiri Consiliului Judeţean Bistriţa—Năsăud care sprijină material an de an desfăşurarea în cele mai bune condiţii a concursurilor, astfel vă asigurăm de întreaga noastră consideraţie.

Chipurile brăzdate de oboseală dar în acelaşi

AU D AC I A E T DE VOTIO

Bistriţa, str. Sigmirului, nr. 16 — LOCAL 1 — Comanda Inspectoratului Bistriţa, b-dul Republicii, nr. 3-5 — LOCAL 2 — Inspecţia de Prevenire

Ne găsiţi pe internet la

Telefon: 0263-239404 — LOCAL 1 Fax: 0263-232128 — LOCAL 1 E-mail: isubistrita@yahoo.com

www.isu-bistrita.ro

Telefon: 0263-211809 — LOCAL 2 Fax: 0263-232046 — LOCAL 2

175 ani de la înfiinţarea primei subunităţi de pompieri militari din România 1835 – 2010 Datele şi documentele vremii atestă faptul că domnitorul Moldovei – Mihail Grigore Sturdza – a aprobat la 3 ianuarie 1835 „Proiectul Sfatului administrativ pentru formarea roatei de pojarnici pentru oraşul Iaşi”, cu rezoluţia de „punere grabnică în aplicare”.

La 15 mai 1835, comisia desemnată cu înfiinţarea primei unităţi de pompieri militari înainta un raport domnitorului prin care semnalează că au fost rezolvate problemele legate de organizarea unităţii, completarea efectivelor, tehnica de intervenţie, cazărmile, uniformele şi asigurarea materială, pompierii militari ieşeni începându-şi activitatea.

Unitatea de pompieri militari ieşeni, împlineşte în acest an 175 de ani de existenţă în slujba cetăţenilor.

Unităţile similare înfiinţate ulterior la Bucureşti şi mai apoi la oraşele mari ale principatelor României au constituit nucleele din care s-au dezvoltat companiile de pompieri ale României moderne şi mai apoi Corpul Pompierilor Militari din ţara noastră.

Lt. Cristian GANEA - Compartiment Avizare—Autorizare -

Drapelul pompierilor înmânat Regelui Carol

Pompieri secolul XIX