2 minute read
Mihai Talpoș – Care sunt semnalele că noua socie - tate tehnologizată nu mai funcționează corect
Care sunt semnalele că noua societate tehnologizată nu mai funcționează corect
Realitatea tehnologică are nevoie de suportul uman pentru a fi sustenabilă
Advertisement
Așa cum ființa umană (formată din trup, minte și suflet) are nevoie de corpul său fizic pentru a putea exprima ceea ce se întâmplă în straturile sale cele mai profunde, utilizând: gesturi, cuvinte sau desene pentru a putea exprima ideile, gândurile, sentimentele, așa și computerele au nevoie de periferice, fără de care, în multe privințe, ele însele nu ar fi de nici un folos.
Mihai Talpoș
Co-fondator Școala Informală de IT
Cel mai modern computer personal din lume și-ar pierde total utilitatea dacă nu ar avea clasicul periferic: ecranul, fără de care utilizatorul său nu s-ar descurca. La fel de adevărat este și faptul că o capacitate extraordinară de procesare a unui computer nu servește la nimic dacă perifericele nu-l pot urma, adică nu pot exprima această putere, așa cum nu servește la nimic computerului să aibă periferice extraordinare dacă memoria sa ori capacitatea de calcul nu este la înălțime.
Iată deci că - la fel ca în privința omului și a existenței sale - și în cazul existenței tehnologice, echilibrul pare să fie cheia reală a sustenabilității.
Dacă la om echilibrul dintre cele trei paliere amintite ale existenței sale (trup, minte și suflet) are de suferit, apar mesaje și semnale de alarmă care să îl avertizeze pe acesta că are ceva de schimbat, ceva de îmbunătățit.
Ființa umană beneficiază, în principal, de trei tipuri de semnale sau mesaje interioare de discordanță. Aceste trei tipuri de mesaje sunt: tensiunile fizice sau nervoase, traumatismele fizice sau psihologice și bolile organice sau psihologice.
Care sunt semnalele?
Care să fie însă, în societatea tehnologizata, mesajele și semnalele de alarma ce ar trebui să ne avertizeze asupra faptului că ansamblul nu mai funcționează coerent?
Pentru a încerca să găsim răspuns la aceasta incitantă întrebare, vom porni la drum analizând succint procesele „fiziologice“ care se desfășoară într-o societate (ca organism viu), fie ea și tehnologizată. Va fi deci necesar să studiem interacțiunea, adică acțiunile reciproce, și subordonarea principalelor „organe“ și „țesuturi“ care alcătuiesc acest organism viu.
Conform dicționarului explicativ al limbii române, noțiunea de societate umană se referă la un grup de persoane între care se manifestă relații permanente (interese comune, valori și scopuri). Iată deci că principalele „organe“ și „țesuturi“ care alcătuiesc organismul viu societal sunt: interesele comune, valorile comune și scopurile împărtășite.
Conform doctrinelor universalismului, a realismului conceptual, a colectivismului și a anumitor reprezentanți ai psihologiei structuraliste (Gestaltpsychologie), societatea este însă o entitate care își trăiește propria viață, independentă și separată de viețile diverșilor indivizi, care acționează pe cont propriu și urmărește propriile sale țeluri, diferite de țelurile urmărite de indivizi.
Mai are societatea obiective comune cu membrii ei?
În acest caz, desigur, poate apărea un antagonism între obiectivele societății și cele ale membrilor ei. Pentru a asigura înflorirea și dezvoltarea continuă a societății devine necesar să fie controlat egoismul indivizilor, iar ei să fie siliți să-și sacrifice țelurile lor egoiste în beneficiul societății.
Să fie acesta un prim semnal de alarmă care să ne avertizeze ca ansamblul societății tehnologizate nu mai funcționează coerent:
