8
HRISTOS A ÎNVIAT!
Mie dor... Mie dor de satun care, am învăţat să merg Desculţ, prin iarba crudă, cosită de curând, De cumpăna fântânii, mie dor, să mai alerg În braţele bunicii, mai mult decât oricând. Mie dor, să văd cireada cum trece peste deal Şi lasăn urmă colbul, sub muget de talangă Să mân în goană calul, şi cantrun vis real Să strâng în braţe muguri, din fiecare creangă.
Moartea pe cruce se desavarseste prin Inviere, care a innoit firea umana, definitivanduse astfel procesul de innoire si indumnezeire a omului. In acest context, crucea insasi are puterea de a produce Invierea, de a birui asupra raului si mortii. Asadar intre inviere si cruce exista o legatura nevazuta, acestea completandusi reciproc valorile simbolice. Lumânarea de înviere
Mie dor, sascult legenda tăciunilor din foc Ori geamătul pădurii şial florilor de mac, Saprind în noapte lampa şi să adorm la loc Iar zorii să mă prindă, cu ou şi cozonac.
In noaptea Invierii credinciosii care merg la slujba iau cu ei o lumanare. Aceasta este aprinsa la miezul noptii de la preot, care ii indeamna sa vina sa ia Mie dor să trec prin noapte cu sufletul curat lumina in timp ce canta Pe strada Învierii, ce nimeni no cunoaşte, "Hristos a inviat..." si o tin Să bată veşnic toaca, şin margine de sat astfel aprinsa pe toata durata Să îl aştept pe Domnul, la fiecare Paşte. slujbei. Dupa incheierea acesteia, fiecare om se intoarce cu lumina DS Pană aprilie 2012 acasa. Lumanarea este stinsa in grinda casei si multi o pastreaza tot timpul anului pentru a o aprinde in caz de primejdie sau in timpul furtunilor. Aceasta este simbolul suprem al Invierii, al Crucea biruintei vietii, luminii si bunatatii divine Crucea este unul din cele mai vechi si asupra a tot ceea ce este rau pe pamant. raspandite simboluri ale umanitatii, fiind asociat cu divinitatea inca de la aparitia primelor civilizatii istorice. Aceasta a fost declarata simbol al crestinatatii in anul 325 d.Hr. de catre imparatul Constantin, in cadrul Consiliul de la Niceea. Mantuitorul a restabilit echilibrul intre Divinitate si oameni prin jertfa sa pe cruce, a luat asupra sa toate nelegiuirile noastre, asadar aceasta reprezinta un element al mantuirii fiintei umane si dovada nemarginitei iubiri a lui Dumnezeu pentru creatia sa.
SIMBOLURI PASCALE
2014
aprilie 2014
HRISTOS A ÎNVIAT!
2
HRISTOS A ÎNVIAT!
ORIGINEA PAŞTELUI Pastele crestin isi are originea in Pastele evreiesc, numit Pesach. Aceasta sarbatoare dureaza 8 zile si, spre deosebire de Pastele crestin care nu are o data fixa ci trebuie sa cada intro Duminica, Pesachul este o sarbatoare cu data fixa si poate sa inceapa in orice zi a spatamanii. Prin Pesach evreii sarbatoresc eliberarea din robia egipteana. Pentru prima data, Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos (conform Scripturilor, data la care evreii au parasit Egiptul). In Vechiul Testament (Exodul/Iesirea) este prezentat felul in care se sarbatorea Pastele in timpul lui Moise. Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, in fiecare dintre familiile evreilor a fost sacrificat cate un miel. Apoi, cu sangele mielului au fost unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intii nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa singele mielului (a 10a plaga trimisa de Dumnezeu pentru ai pedepsi pe egipteni). In casele evreilor nu a murit nimeni pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus singele mielului pe usile lor. Semnificatia Pastelui crestin difera fundamental de semnificatia Pesachului. Prin aceasta sarbatoare crestinii sarbatoresc Invierea lui Iisus Hristos, triumful asupra mortii, triumf care a devenit triumful tuturor oamenilor care il primesc pe Iisus in viata lor. Iisus a suferit si a murit pentru cruce pentru pacatele oamenilor, pentru a scapa omenirea de povara pacatului primordial si apoi a inviat din morti aratind lumii ca moartea fi invinsa.
Prin Iisus Hristos, Dumnezeu a reinnoit legamantul facut cu israelitii si acest legamant nu se mai adreseaza doar evreilor ci tuturor oamenilor care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. "Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." Ioan 3:16 In ultima seara petrecuta impreuna cu apostolii, Domnul Iisus Hristos a instituit noua sarbatoare a Pastelui. Masa de Paste a capatat o noua semnificatie: "Luati, mancati; acesta este trupul Meu" a zis Domnul despre painea de Paste. "Acesta este sangele Meu, sangele legamantului celui nou". Prin Invierea lui Hristos putem intelege scopul existentei omenesti, putem privi spre "zarea vesniciei", putem intelege si accepta moartea: neam nascut pentru a trai si muri, murim pentru a invia si inviem pentru a trai in veci cu Hristos.
"Fiindca plata pacatului este moartea: dar darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vesnica in Iisus Hristos, Domnul nostru." Romani 6:23.
7
HRISTOS A ÎNVIAT!
Sarbatoarea Pastelui este pentru romani, alaturi de Craciun, cea mai importanta din an, pentru care fiecare familie se pregateste cu mult timp inainte prin postul tinut. In biserica ortodoxa oamenii se pregatesc pentru intampinarea sarbatorilor de Pasti prin "postul Pastelui" numit si "Postul Cel Mare", post care dureaza 48 de zile. In mod oficial, postul incepe dupa "Duminica iertarii", in ziua de luni a saptamanii a 7a de dinaintea sarbatorii de Pasti. Ultima saptamana din Postul Pastelui se numeste "Saptamana Patimilor" si incepe in duminica Floriilor, duminica in care se comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. "Saptamana Patimilor" comemoreaza prinderea lui Iisus, crucificarea si moartea Lui. In acesta ultima saptamana, multe biserici tin slujbe in fiecare seara, slujbe numite "Denie". De luni pana joi se comemoreaza ultima masa, prinderea si inchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste "Joia Mare". Vineri, numita "Vinerea Mare" se comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. In acesta zi, se tine "post negru", adica nu se mananca nimic. Desi aceasta sarbatoarea reprezinta pentru toti romanii invierea Domnului Iisus Hristos, ea se sarbatoreste oarecum diferit in regiunile Romaniei. Astfel... In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele. Flacaii trebuie sa se duca cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a isi arata consimtamantul, trebuie sa le ofera un ou rosu. În zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea
simbolurilor, a credintei, in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie. La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti celor saraci. O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata in prima zi de Pasti, copiii(pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor "Sarbatori fericite!".
PAŞTELE
LA ROMÂNI
6
HRISTOS A ÎNVIAT!
HRISTOS HRISTOS AA ÎNVIAT! ÎNVIAT!
PAŞTELE ÎN LUME In Austria, ouale se impodobesc cu frunze si flori, pentru celebrarea primaverii In Marea Britanie, in unele orasele de provincie, barbatii defileaza pe strazi si ofera portocale femeilor, in schimbul unui sarut Bulgarii aduc oua vopsite la biserica in seara de Inviere si le ciocnesc de ziudurile sale. In Spania, Saptamana Sfanta se sarbatoreste cu festivitati si care alegorice, ca in cele mai mari festivaluri din lume In SUA se ascund ouale de Paste prin casa, iar copiii trebuie sa gaseasca multe dintre ele, pentru a primi daruri In Suedia, in Joia Mare se sarbatoreste un fel de Halloween, copiii imbracati in costume ciudate cutreierand pe la casele vecinilor dupa dulciuri! In Germania se aprinde un foc mare simbolizand venirea primaverii. Desi acesta se face cu brazii de la Craciun, in zilele noastre, germanii ies pur si simplu la un gratar, in aer liber! In Franta, Pastele se sarbatoreste in aer liber, alaturi de prieteni si vecini, dar si de necunoscuti dornici sa surprinda traditiile locale In Europa de est, (Cehia, Slovacia, Ungaria), femeile sunt udate cu apa si batute cu ramuri de salcie pentru a ramane frumoase si curate tot timpul anului. In Rusia acest obicei de biciuire rituala cu ramuri de salcie se adreseaza si barbatilor si nu doar de Paste, ci la mai toata baile publice sau "saloanele" de masaj traditionale.
Pastele in Grecia In Grecia se organizeaza numerose evenimente de celebrare a Pastelor, evenimente de la care nu pot lipsi ingredientele specifice: miel, paine, oua si salate. Exista obiceiul ca oamenii sa plece de la biserica tinand in mana lumanarea aprinsa. Se spune ca lumina aduce noroc daca nu se stinge pina acasa. In aceste zile se mananca o paine speciala, numita painea lui Iisus. In centrul paini este marcata o cruce, iar pe margini este decorata cu ornamente sub forma de oua. Masa de Paste incepe duminica dupaamiaza, prelunginduse pina spre seara. Pastele in Bulgaria Ouale de Pasti se vopsesc in Joia Mare si fiecare crestin duce un astfel de ou la biserica.
Dupa
gospodar
isi
ce
este
ingroapa
sfintit, oul
fiecare in
vie,
despartinduse astfel, simbolic, de toate relele si necazurile pe care lea avut in anul trecut. In Vinerea Mare se cumpara oale si farfurii noi si se planteaza dovlecei, pentru ca noua recolta sa fie mai "dulce". Fetele tinere fac, pentru prima data in viata lor, gogosi cu miere si zahar. Dupa Liturghia de Inviere, fiecare sparge cate un ou rosu de zidurile bisericii, ritual care continua acasa, unde ouale sunt ciocnite intre membrii familiei. Se spune ca acela care a ramas pana la sfarit cu oul intact va avea un an norocos, plin de bucurii.
3
Oul roşu este unul din cele mai vechi simboluri pascale din lume. Forma sa ovala inglobeaza picatura de ploaie si semintele, doua elemente datatoare de viata. Oul insusi reprezinta viata si reinnoirea naturii, cu atat mai mult cu cat pasarile isi depun ouale in aceasta perioada, importanta sa fiind amplificata de faptul ca popoare precum persii sau egiptenii au credinta ca viata a inceput de la un ou. In antichitate, in Roma, China si Grecia, ouale se daruiau ca si cadouri de primavara, iar in Evul Mediu membrii familiei regale daruiau oua invelite in foi de aur. Obiceiul vopsirii oualor este inca practicat in Europa si Asia, dar spre deosebire de alte regiuni, unde obiceiul chiar a disparut, la noi a ajuns a fi o adevarata arta prin tehnica, materialele si simbolistica folosite. In folclor exista diverse legende despre inrosirea oualor, cea mai raspandita fiind cea conform careia Maica Domnului, venind la fiul sau, a asezat cosul langa cruce, acestea inrosinduse cu sangele lui Iisus. Vazand ouale rosii, Hristos a spus: "De acum inainte faceti si voi oua rosii intru aducere aminte de rastignirea mea". Rosul simbolizeaza pe de o parte focul, care purifica, precum si sangele Domnulu, rastignit pentru mantuirea pacatelor omenirii. Ciocnitul oualor reprezinta sacrificiul divinitatii pentru iertarea pacatelor si se bazeaza pe reguli clare: barbatul sau persoana mai in varsta rosteste "Hristos a inviat!" si ciocneste capul oului de cel al partenerului, care raspunde prin formula "Hristos a inviat!" Traditia populara considera oul rosu ca avand puteri tamaduitoare si de i ndepartare a raului, aducand sanatate, frumusete si spor. Mielul era deseori adus drept sacrificiu catre Dumnezeu, adus de c atre poporul evreu. Prin extrapolare, Iisus sa sacrificat intru iertarea pacatelor omenirii. Astfel, crestinii au vazut in miel un simbol al Invierii s i multe sunt popoarele care servesc miel la masa de Paste. Cea mai veche rugaciune de binecuvantare a mieilor a aparut in secolul VII d.Hr., intro manastire din Italia, iar in urmatoarea perioada obiceiul de a consuma miel la masa de Paste a fost adoptat de catre insusi Papa. Utilizarea mielului sa dezvoltat in timp, astfel ca in prezent mielul apare pe masa pascala si sub forma de fursecuri. Totodata, se considera aducatoare de noroc vederea unui miel, in special in aceasta perioada; diavolul poate lua forma oricarui animal, mai putin cea a unui miel, acesta fiind un simbol religios. Iepurele semnifica fertilitate, fiind asociat si cu inceperea primaverii. Iepurasul de Paste isi are originile in Germania, fiind mentionat pentru prima data in jurul anului 1500 in diverse scrieri. Potrivit legendei zeita saxona Eastre (zeita Lunii) a gasit intro iarna, pe camp, o P pasare ranita si a transformato in iepuroaica, pentru a o salva. Aceasta sia A pastrat insa capacitatea de a oua. Astfel ca, pentru ai multumi zietei ca a S salvato, iepuroaica isi decora frumos ouale si le oferea zeitei. C Imigrantii germani au dus aceasta traditie mai departe pe continentul american. Astfel ca, cei mici credeau ca daca sunt cuminti, vor primi de la iepuras oua si A dulciuri. In ajunul Pastelui, copii construiau cuiburi pentru iepuras, acestea L transformanduse in cosuletele de Paste frumos decorate din prezent. Din E America, traditia sa raspandit si pe celelalte continente.
S I M B O L U R I
4
REŢETE DE PAŞTI Ingrediente DROB • organele de la un miel (sau 800 g ficatei de pasare) • 3-4 oua • 1 prapure sau pesmet • 4 fire de usturoi verde • 5-7 fire de ceapa verde • 1 legatura de patrunjel • 1 legatura marar • sare si piper Mod de preparare Se spala bine organele in apa rece. Odata curatate, se pun la fiert in apa rece (fara sare) circa 30 de minute spuma si se fierb circa 20-30 de minute, apoi se lasa sa se raceasca putin (cat sa le puteti lua cu mana). Organele fierte se dau prin masina de tocat impreuna cu toate ingredientele (fara oua). Se gusta de sare si piper si se adauga si ouale batute cu furculita. Se amesteca bine pana cand se obtine o pasta inchegata, nefaramicioasa. Daca mai este faramicioasa se pot pune 2-3 linguri de smantana sau inca un ou. Daca nu aveti prapure se unge tava cu ulei si se tapeteaza cu pesmet. Prapurele se spala in cateva ape. Se pune prapurele pe fundul tavii cu marginile in afara, se pune carnea, iar cu prapurele ramas in afara se acopera. Se da la cuptor aproximativ 50 de minute pana se rumeneste frumos. Se scoate din tava dupa ce se raceste si se pastreaza in frigider invelit in folie de plastic.
PASCĂ Ingrediente • 700 g faina • 25 g drojdie • 5 oua • 600 g branza dulce • 6-7 linguri de zahar • 1/2 lingurita de sare. Mod de preparare Pregatiti un aluat din faina, 1 ou, 25 g drojdie, sare, 2 linguri de zahar si apa si il framantati cam 15-20 minute. Lasati-l la dospit aproximativ 1 ora si jumatate ca sa creasca si sa devina pufos. Intre timp pregatiti compozitia amestecand bine cu o furculita sau cu mixerul branza, 4 oua, 4-5 linguri de zahar, un praf de sare. Dupa ce a crescut, impartiti aluatul in trei: din doua parti intindeti cate o foaie de 2 cm grosime. Cu prima “imbracati” tava de cuptor unsa cu ulei si puneti peste ea compozitia de branza. Acoperiti-o cu cealalta foaie de aluat. Cu ultima parte, rulati trei bucati pe care le impletiti pentru a da forma crucii de pe pasca. In plus puteti opri putin aluat pentru cateva mingiute cu care sa ornati marginile.
5
HRISTOS A ÎNVIAT!
HRISTOS A ÎNVIAT!
Ingrediente •
pulpa de miel (aproximativ 2kg)
•
200 g slanina afumata
•
o jumatate de lamaie
•
usturoi
•
cimbru, sare, piper boabe
•
un pahar de vin alb
•
100 ml ulei
FRIPTURĂ DE MIEL
Mod de preparare Carnea se freaca bine cu lamaie, cimbru si mujdei, iar peste carnea astfel pregatita se pun felii subtiri de slanina. Se pune carnea in vas si se adauga uleiul, boabele de de piper si circa 200 ml de apa sau supa. Se da la cuptor, la foc iute, dupa o ora adaugandu-se si vinul. Cand friptura se rumeneste, se inchide focul si se lasa sa se raceasca.
STUFAT DE MIEL In
grediente
•
750 grame carne de miel
•
3-4 legaturi de ceapa verde
•
1-2 legaturi de usturoi verde
•
2 linguri untura (sau 50 grame ulei)
•
1 lingurita faina
•
1 lingura de bulion
•
1 pahar de bors
Mod de preparare Se taie carnea in bucati si se prajeste in grasime. Se taie ceapa si usturoiul in bucatele cat mai mici si se calesc in restul de grasime. Apoi se pun in cratita, impreuna cu carnea, se adauga faina, borsul (fiert si limpezit in prealabil) indoit cu apa, sarea si bulionul. Dupa ce incepe sa fiarba, se da la cuptor pana scade cat trebuie.
REŢETE DE PAŞTI