Nr.10-11 by Dubasari Raionul

Ziarul Consiliului Raional Dubăsari

Nr. 10-11 (226-227)

pag. 5

pag. 2

Miting de comemorare în satul Corjova

7 martie - 13 martie 2012

Agricultorii vor suferi pierderi colosale în acest an din cauza îngheţurilor

pag. 6

pag. 7

„Stopaţi tuberculoza pe durata vieţii”

modul de stabilire şi de plată a compensaţiei anuale pentru cheltuielile de deservire cu transport a persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor

Mult aşteptată

Primăvară

A fost război ecoul lui şi acum răsună

În conformitate cu planul de activitate a Consiliul raional Dubăsari, pe data de 1-2 martie au fost organizate manifestări de comemorare a eroilor căzuţi în conflictul armat de pe Nistru: organizarea marşului păcii în localităţile din stînga Nistrului, depunerea de flori la mormintele, monumentele eroilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţii Republicii Moldova, mese de pomenire şi înmînarea medaliei „ Crucea Comemorativă”, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la declanşarea conflictului armat de pe rîul Nistru.

Prin vremea lui martie

Prin vremea lui martie, Gloanţele zburau şi oameni omorau. Cu vină şi fără de vină... Au pus mîna pe armele grele, Şi împuşcau în noi...iar înapoi tăcere. N-am vrut razboi şi azi nu vrem, Dar nevoiţi sîntem azi, cum

am fost şi ieri. Ţara de duşmani s-o apărăm, Pe fiara neagră s-o alungăm. Acel război şi azi ne doare, Căci feciorul mamei era mare. Şi într-o zi s-a dus de-acasă, Să-şi apere casa părintească. Şi dus a fost pe valuri de Nistru, Iar mama-l tot aşteaptă tristă,

Tata nu s-a întors nici el, Dar azi cu toţii îl aşteptăm, Il aşteptăm, iar el nu vine. Omorît a fost de gloanţele păgîne, Duşmani ai neamului au fost Şi un război ce n-avut rost. Ce-a adus doar lacrimi şi durere, Doar suferinţă şi tăcere...

Mult stimatele noastre bunici, mame, soţii, surori şi fiice

întem în cel mai frumos anotimp al anului şi în preajma celei mai frumoase sărbători ale acestuia - ziua de 8 Martie. E ziua Dumneavoastră scumpele noastre femei, dătătoare de viaţă şi lumină, dragoste şi fericire. Încălziţi fiind de soarele divin al primăverii, venim cu sincere şi alese urări de bine şi noroc. Frumuseţea, dragostea, sinceritatea, respectul şi rafinamentul acestei flori ale omeniei să vă însoţească oriunde şi oricînd. Luminate de înţelepciune, să aveţi parte de şoapte de dor şi drag, să fiţi mereu model de corectitudine profesională. Bucuraţi-vă, căci numai bucuriile sînt tămăduitoare şi numai bucuria pe care o aducem altora, se întoarce la noi şi mai e vie. S-o facem prin fapte, nu prin timp. Toate gîndurile bune vi le aducem într-un buchet mare de viorele, pentru că

sunteţi cele care înseninează zilele bărbaţilor , cele care numai privind către copiii voştri, daţi lumii mai multă frumuseţe, pentru că sînteţi cele care găsiţi timp pentru orice problemă şi orice nevoie a celor dragi, pentru că, deşi vă mai plîngeţi cîteodată, o luaţi de la capăt în fiecare zi, mai puternice şi mai hotărîte, pentru că sufletul vostru ştie ce e iubirea, cum se dăruieşte şi cum se primeşte ea. Pentru voi timpul se opreşte puţin în loc la fiecare început de Primăvară. Sănătate, împliniri şi tot farmecul vieţii alături de cei dragi.

Cu drag şi respect pentru Dumneavoastră, Preşedintele raionului Dubăsari,

Grigore Policinschi

cum cu 20 de ani în urmă prin vremea lui martie în estul republicii, din cauza unor factori geopolitici, din cauza unei strategii politice ascunse dintre Vest şi Est, din cauza unor jocuri politice murdare între marele puteri, în Europa de Sud – Est apare un conflict armat cu implicare

separatistă fiind susţinut de puterea de Est aşa cum au fost susţinute şi alte conflicte de acest gen, cum ar fi cel din Georgia(Abkhazia şi Osetia de Sud), Armenia şi Azerbaijan (Karabahul de Munte) anume în astfel de condiţii ia naştere conflictul din Transnistria. Începe un război între două maluri de

Nistru, între un popor cu acelaşi sînge, tradiţii şi obiceiuri. Un factor de separatism infiltrat cu violenţă în inima ţării a dus la îndepărtarea malurilor şi la destrămarea ţării. A doua zi a primei luni de primăvară pentru R. Moldova este “Ziua comemorării eroilor căzuţi în conflictul

armat din 1992”. Astfel la data de 1 martie cu această ocazie a avut loc înmînarea medaliei “Crucea Comemorativă” veteranilor ce au participat la acţiunile militare din 1992. Eveniment la care au participat mai multe persoane oficiale: viceministru al afacerilor interne dl. Dragomir Vasile, preşedintele r-lui Dubăsari, dl. Grigore Policinschi, Petrică Nicolae Mifodie – general de brigadă, comisarul rlui Dubăsari, dl. Grabovski Vitalie. Dumnealor au dat dovadă de stimă şi respect faţă de veterani cu o responsabilitate imensă au traversat gheaţa rîului Nistru pentru a fi alături de combatanţi la ceremonia de înmînare a medaliilor. Cu un discurs tematic s-a prezentat preşedintele r-lui dl Grig-

ore Policinschi, în care a menţionat urmările tragice ale conflictului, şi-a exprimat regretul faţă de acele persoanele care nu s-au mai întors de pe cîmpul de luptă, condoleanţe faţă de acele persoane care şi-au pierdut rudele apropiate în tragicul război, dumnealui a menţionat faptul că nici după 20 de ani R. Moldova nu este integră, iar etapa la care se află problema transnistreană a asociat-o ca un război rece dus pe ambele maluri ale Nistrului. Evenimentul s-a finisat cu un concert consacrat tragicului eveniment din 1992, cu cîntece de suflet, cu cîntece patriotice. Mihail Tanasiev, specialist în domeniul tineret

pag. 2

Noutăţi Nistrene

Cocieri a adus omagiu eroilor căzuţi în tragicul conflict de pe Nistru

itatea patriotică pentru ţara aceasta.” După omagiile aduse a urmat depuneri de flori la Monumentul eroilor căzuţi pentru Integritatea Republicii Moldova în războiul din anul 1992, Cocieri. Manifestaţia a continuat cu marşul Memoriei din faţa monumentului pînă la cimitirul din localitate. Oamenii au mers pe jos la fel cum acum 20 de ani au răspuns apelului de a merge la război. Cei care au luptat îşi stăpînesc şi acum cu greu lacrimile. La cimitir preotul bisericii Iulian Pînteac a ţinut liturghia de pomenire a celor căzuţi în tragicul conflict. Preşedintele raionului a depus flori la mormintele eroilor.

Timpul trece, rănile rămîn. Cei care au luptat în războiul de pe Nistru şi-au comemorat camarazii.

itingul a început cu omagii din partea celor prezenţi la acţiune. Alături de locuitorii satului Cocieri au fost prezenţi combatanţii, ostaşii ce-şi fac serviciul în zona de securitate, colaboratorii Comisariatului raional de poliţie, consilieri locali şi raionali din localitate. Invitaţii de onoare au fost Preşedintele raionului Dubăsari Grigore Policinschi, viceministrul Afacerilor Interne Vasile Dragomir şi procurorul raionului Dubăsari Valentina Bradu. În memoria poliţiştilor şi voluntarilor căzuţi, Preşedintele raionului Dubăsari Grigore POLICINSCHI în omagiul său a menţionat importanţa acestei zile, totodată aducînd sincere mulţumiri pentru poziţia civică demonstrată, pentru faptul că necătînd la toate încercările, la toate greutăţile de zi cu zi, locu-

C omemorarea celor căzuţi în război a început cu mitingul recviem organizat la Monumentul eroilor căzuţi pentru Integritatea Republicii Moldova în războiul din anul 1992.

7 martie - 13 martie 2012

itorii din Cocieri, totuşi ţin la statul nostru – Republica Moldova. „Astăzi Republica Moldova consemnează o zi care va rămînea în istoria ţării noastre pe vecie – Ziua Memoriei, memoria pentru acei patrioţi ai Moldovei care în anii 1991 – 1992 şi-au dat viaţa pentru ţara aceasta, s-au ridicat pentru a o menţine,

pentru a ajuta ţara să se dezvolte conform acelui jurămînt care ne-a fost dat de Ştefan cel Mare. Este foarte important ca noi creştineşte, într-adevăr să-i pomenim zi de zi pe toţi acei care au căzut. Să-i proslăvim pe eroii, pe patrioţii neamului nostru, care şi astăzi zi de zi ştiu să lupte pentru a menţine vertical-

Acţiunile au finisat cu masa de pomenire, organizată de combatanţii platoului Cocieri. Alături de participanţii la război ce sau adunat pentru a-şi comemora camarazii a participat şi preşedintele raionului Grigore Policinschi. Ec. Racoveţ, şef Serviciul relaţii cu publicul

Miting de comemorare în satul Corjova

Au devenit istorice evenimentele tragice ale anului 1992, cînd conflictul militar de pe Nistru a curmat vieţile părinţilor noştri şi copiilor. Irecuperabilă este durerea pentru taţii, fraţii şi mamele noastre, care şi-au pierdut fiinţele dragi.

Tradiţional, la Corjova s-au pregătit pentru desfăşurarea paşnică a manifestaţiilor dedicate celor 20 de ani de la declanşarea războiului de pe Nistru din 1992, însă cu părere de rău nici anul acesta, deşi a fost un apel către misiunile diplomatice din Moldova, reprezentanţii Ucrainei şi Rusiei, OSCEului, către comisia unifiată de control pentru organizarea paşnică a manifestaţiilor de comemorare, autorităţile neconstituţionale de la Tiraspol au intimidat participanţii la manifestaţie, blocînd drumurile cu auto speciale, miliţioneri, cazaci, concentrîndu-i în locurile pe unde urma să treacă marşul păcii,

organizat de către autoritatea publică locală şi asociaţia veteranilor de război. Şi de data aceasta, primarul actual al localităţii a fost invitat la organele de forţă din Dubăsari, avertizîndu-l despre arborarea tricolorului şi utilizarea simbolicii de stat în cadrul manifestaţiilor, în caz contrar vor avea loc incidente şi el va fi tras la răspundere. Totuşi, pe data de 2 martie, anul curent, în s. Corjova a avut loc mitingul de comemorare a celor căzuţi în timpul tragicului război de pe Nistru. Alături de combatanţii localităţii, oamenii de rînd, părintele bisericii, primarul satului şi elevii gimnaziului, la miting a participat şi

Maria Jimbei - vicepreşedintele raionului Dubăsari, Valeriu Berzan, secretarul consiliului raional, Grabovschi Vitalie – comisar CPR Dubăsari şi Profire Petru, reprezentantul Guvernului în teritoriu. Cu toţii au mers în coloană pe traseul de la primărie pînă la cimitir, s-au oprit la fiecare cruce unde au căzut camarazii de luptă, au depus flori şi coroane iar continuare pag.3

Noutăţi Nistrene

7 martie - 13 martie 2012

pag. 3

Molovata Nouă îşi plînge eroii căzuti în războiul armat de pe Nistru din anul 1992 „Geme tărişoara noastră mică, Dar Moldova n-are frică, Cu eroii ei bravi A salvat meleagul drag. „

Pe data de 2 martie s-au împlinit 20 de ani de la declanşarea conflictului armat de pe Nistru.

părintele a săvîrşit cîte o litie de pomenire la fiecare din aceste locuri. Au mers la biserică pentru a petrece slujba de pomenire, după care s-au deplasat la cimitir, unde la fel părintele bisericii localităţii a petrecut serviciul divin, a citat pe nume fiecare persoană ucisă în timpul războiului imprimat pe monument. Cu un discurs de pomenire a celor căzuţi la datorie a venit primarul localităţii, conducerea raionului, cîţiva combatanţi, directorul gimnaziului şi trei elevi, care au recitat poezii în cinstea eroilor. A urmat ceremonia de decernare a medaliilor, celor care au dat dovadă de vitejie şi patriotism în timpul războiului de pe Nistru din 1992, apoi depunere de flori şi coroane

la monumentul eroilor din 1992 şi în final masa de pomenire. În drum spre consiliul raional, la ieşirea din localitatea Doroţcaia, un grup de elevi de la liceul teoretic Doroţcaia s-au adunat la monumentul eroilor căzuţi în 1992, ei făceau lecţia civică predată de către directoarea liceului, Eleonora Cercavschi, unde li s-a adus la cunoştinţă istoria şi rolul monumentului, construit în memoria celor căzuţi la datorie. Doamna Maria Jimbei s-a alăturat şi a susţinut iniţiativa profesoarei, care nu s-a speriat de timpul de afară şi a ieşit cu elevii pentru a preda acestă lecţie anume în această zi de comemorare.

de indiferenţa autorităţilor centrale, „o medalie nu poate să n-e tămăduiască rana care săngerează în continuu” a spus cu lacrimi în ochi un combatant prezent la ceremonia de decernare a medaliilor. Pentru locuitorii satului Molovata Nouă, data de 2 martie este o zi plină de amintiri şi slujbe de pomenire a celor care şi-au data viaţa, pen-

tru ca acuma toţi să trăiască în pace. Deja de 20 de ani încoace, în această zi se organizează de către autoritatea publică locală împtreună cu preotul mitinguri de comemorare, cu depunerea florilor la monumentul eroilor căzuţi în războiul din martie 1992, slujbe şi mese de pomenire . Reprezentanţii consiliului raional au fost prezenţi

20 de ani de la începutul acţiunilor de luptă

tatul a considerat că eroismul acestor bravi patrioţi, care şi-au pierdut camarazii, prietenii, părinţii şi cel mai de preţ lucru sănătatea, poate fi echivalat cu o medalie şi o legitimaţie. Mulţi din cei care au participat la tragicul conflic de pe Nistru au fost nemulţumiţi

Irina Glod, redactor

cum 20 de ani au trecut de la acţiunile de luptă pentru apărarea Integrităţii şi Independenţei Republicii Moldova, dar durerea pierderii rudelor ramîne în suflet. Mulţi tineri şi-au dat viaţa, alţii au rămas invalizi pe viaţă , pentru ca să fie un cer senin asupra capului. Din satul Oxentea au

la manifestaţiile organizate, aducînd un omagiu eroilor căzuţi şi sincere condolianţe rudelor lor. Recitalu de poiezii a elevilor gimnaziului „Anatol Codru”, a atins sufletele fiecăruia din cei prezenţi, lacrimi fierbinţi curgeau pe obrajii combatanţilor, mamelor, soţiilor, care ţin minte acel masacru din martie 1992. Ziua

A fost război – ecoul lui şi acuma răsună... participat în conflictul din 1992: Beznos Dumitru, Iliev Mihail, Savin Ilie, Buzila Tudor, Savin Anatolii, Rusu Dionisie şi Corbu Natalia.

de comemorarea s-a sfîrşit cu o masă de pomenire la tabăra Nistru, preşedintele raionului Dubăsari, dl Grigore Policinschi a reuşit să vină şi la Molovata Nouă, ca personal să strîngă mîna acestor bravi patrioţi şi să-i comemoreze pe cei căzuţi pe cîmpul de luptă, pentru integritatea Republicii Moldova. Combatanţii au

Administraţia publică locală în coloborare cu bibliotecarele Bejenari Elena, Bordos Galina au organizat masa rotundă cu participanţii la acţiuni de luptă din 1992, unde a fost invitaţi şi elevii clasa a IX, a decurs o convorbire interesantă, elevii dau întrebări dar participanţii în conflictul din 1992 povesteau cum au luptat, după ce au mers toţi la cimitir şi au depus flori la mormîntul d-lui Leahu Vasile, care a fost caterist şi orga-

mulţumit organizatorilor pentru atenţia şi sprijinul acordat. La masa de comemorare s-au povestit peribeţii hazlii de pe timpuri, astfel creînd o atmosferă plăcută, de parcă toţi camarazii lor ar fi în viaţă. „Noi vă vom cinsti memoria, prin veşnica pomenire...” Natalia Ivanov, corespondent

niza trecerea în ambele maluri ale Nistrului. Pentru toţi participanţii la acţiuni de luptă pentru apărarea Integrităţii şi Independenţei Republicii Moldova şi participanţi în războiul din Afganistan a fost organizat în incinta centrului de zi pentru copii o masă de pomenire, unde a fost înmînat cîte un mic ajutor material din partea Consiliului local. Asistent social s.Oxentea

pag. 4

Noutăţi Nistrene

7 martie - 13 martie 2012

Va rămîne în memorie pînă la sfîrşitul vieţii

(INTERVIU) Serghei Morcov, veteran al războiului de pe Nistru, platoul Coşniţa.

erghei Morcov, fost poliţist, actualmente este pensionar, s-a născut într-o familie de muncitori din satul Coşniţa. Tatăl lui, fost poliţist a lucrat toată viaţa în agricultură alături de mama sa, în familie au fost patru copii, două fete şi doi băieţi. Cînd a început conflictul armat de pe Nistru în 1992, Serghei avea 40 de ani, dintre care 18 ani lucraţi în poliţie, era căsătorit şi avea 3 copii. Reporter: Care au fost primele acţiuni din partea separatiştilor în conflictul armat de pe Nistru? Serghei Morcov: Acţiunile din partea separatiştilor au început mai înainte, încă era luna februarie, cînd mă întorceam de la servici şi văzusem că la podul de la Vadul lui Vodă stăteau cîţiva miliţioneri, iar la ieşirea din satul Pîrîta, lîngă pădurice era pus un vagon, unde aceştea se adunau să se încălzească şi să mănînce. Un caz a fost că, cîţiva colegi de-ai mei se întorceau de la servici, trecînd podul au fost reţinuţi de miliţioneri şi băgaţi într-un vagon, unde respectiv urmau să fie arşi de vii, dar cu ajutorul Domnului au scăpat. Reporter: De unde ştiau ei cine este poliţist şi cine simplu locuitor al satului? S. M.: Ei aveau deja listele cu toţi băieţii care lucrau în poliţie şi veneau pe acasă, ne căutau ca să ne aresteze. Ei nu vroiau să ne omoare ci să ne atragă de partea lor. Alte acţiuni agresive din partea lor era, că rupeau tricolorul din faţa primăriei Coşniţa şi puneau steagul lor. Aşa a fost de vreo cîteva ori şi noi nu aveam cu ce ne apăra. Reporter: Cum aţi reuşit să nu nimeriţi pe mîinile miliţionerilor? S. M.: Cînd au început să ne caute, noi nu mai puteam răzbate la servici şi am fost nevoiţi să ne adunăm pe grupe, ca să ne ascundem. Stăteam cîte o zi-două flămînzi, nu ne puteam apropia de casă, ne temeam să nu ne închidă. Odată ne-am adunat la Cazangeria de la grădiniţa nr.1 din satul Coşniţa, pentru a ne încălzi şi a ne alimenta cu ceva. Lucrătorii de acolo erau înştiinţaţi că dacă vor primi şi ascunde fugarii, vor fi omorîţi ei şi familiile lor. Respectiv, cînd am intrat în cazangerie, paznicul a vrut să fugă, dar ca să nu ne predea noi l-am oprit şi l-am închis ca să nu fugă. Prin furiş am înştiinţat pe soţia mea să ne pregătească ceva de a le gurii. Stăteam cîte unul la şuhir ca să nu ne prindă, ne păzeam noi pe noi. Reporter: Cum luptaţi, aveaţi arme ceva? S. M.: Prima dată am primit şapte arme, dar

pînă a le avea colindam satul cu o sticlă de benzină şi chibrite în buzunar, o pică de înjunghiat porci şi un cuţitaş în alt buzunar. Fiecare ne gîndeam, că dacă ar da peste mine, în luptă să pot lua pe lumea cealaltă măcar un inamic. Peste ceva timp au mai adus 14 arme şi deja erau mai mulţi băieţi înarmaţi, au început să mai vină poliţişti şi chiar oameni simpli din propria iniţiativă. Reporter: A fost destul armament pentru luptătorii noştri? S. M.: Tare mult armament se ducea peste Nistru, automate, grenade le duceau cu genţile în spate. Ei primeau arme ca să se ducă la poziţii, iar cînd făceau schimbul se duceau cu ele acasă şi la întoarcere nu le mai luau, dar cereau altele. Astfel, ilegal s-au furat o mulţime de arme. Nu a fost control. Reporte: Ce acţiuni au fost întreprinse de către miliţioneri pentru menţinerea lor pe platoul Coşniţa? S. M.: Miliţionerii mergeau pe trasă cu maşini blendate pentru a duce mîncare sau a face schimbul celor care stăteau la podul de la Vadul lui Vodă. Deplasînduse pe acest traseu ei împuşcau spre sat, ca să sperie oamenii din localitate şi să-i îndepărteze de ei, astfel creînd drum liber spre tovarăşii lor. Reporter: În timpul războiului aţi luptat numai pe platoul Coşniţa? S. M.: Băiatul meu Vanea, pe atunci avea 15 ani şi în loc să stea acasă, lîngă fraţii şi mama lui, el ieşea în luptă, nimerea chiar prin cele mai periculoase locuri. De două ori a fost rănit, ultima oară cînd a înaintat în luptă, din grupa sa, din cei 14 care erau au scăpat doar trei dintre care unul era el. El a cutreerat nu doar platoul Coşniţa, ci şi Cocieri. Eu, însă cu echipa mea am stat doar pe platoul Coşniţa. Noi mai mult păzeam satul, ca să nu vină să-şi bată joc de mamele, surorile noastre, auzeam că în partea cealaltă de lîngă oraşul Dubăsari se întîmplaseră multe asemenea cazuri. Reporter: Cum a murit Sotnicenco Nicolae, primul bărbat care a fost omorît pe platoul Coşniţa? S. M.: El lucra şofer, ducea oamenii la post, transporta mîncarea, iar cheile de la maşina sa le ţinea strict la el şi nu le dădea nimănui, nu avea timp de odihnă, nu dormea decît atunci cînd se oprea şi aştepta să-i descarce maşina de produse alimentare, sau să facă schimbul ostaşilor. El îşi lăsa capul pe mîinile de pe volanul maşinii, odihnindu-se aşa cîteva minute pînă a porni din nou la drum. În seara de 13 martie aflîndu-se la postul de la Fabrica de conserve din sat, îşi aştepta camarazii, ca de obicei spijinindu-şi capul

de volan, postul fiind părăsit în acel moment de cei responsabili, care s-au dus să se încălzească, aici au şi început să atace cazacii. Primul glonte i-a luat viaţa şoferului, care nici nu a dovedit să ridice capulde pe volan. Doi băieţi au fos arestaţi şi luaţi în plen, alţi trei răniţi au rămas pe loc. Din acel moment noi am stat mai duri şi am început să acţionăm. Reporter: Ce a fost greu în acele zile? S. M.: Am stat pe ploi, pe nevoi, ne ploua, ne ningea, era frig şi n-am avut dosală. Îi obijduitor, faptul că am auzit, au trimis două camioane cu îmbrăcăminte caldă, cu încălţăminte şi oghealuri. De la Chişinău, spuneau că s-au pornit, dar n-a ajuns nici una. Nu era destul, că la noi era nevoie, dar încă şi asta. Nu s-au căutat aceste camioane, nu se ştie unde s-au pierdut. Reporter:Au fost careva acţiuni ieşite din comun ale pacificatorilor moldoveni? S. M.: Da, chiar la Fabrica de conserve s-a furat foarte multă producţie. Pe atunci se făcea soc de mandarine, au venit cu BTR-ul şi au rupt uşile de la depozit, s-au încărcat cu saci cu zahăr, cu borcane de soc. Partea dreaptă a venit să ne ajute, dar nu la toţi le era de ajutor, se purtau ca nişte animale, furau de la oameni, se îmbătau, începeau să împuşte prin păsările domestice ale localnicilor, făceau dezastru în sat. Reporter: Ce ştiţi despre cazaci? S. M.: Ei erau puşcăriaşi, strînşi din puşcăriile Rusiei, Ucrainei,

erau ucigaşi, violatori. Le spuneau că luptă împotriva românilor. S-a aflat despre acest fapt, în timpul cînd vroiau să traverseze podul de la Vadul lui Vodă şi întrebau dacă mai e mult pînă la Tiraspol, respectiv atunci poliţia de la post a început să le verifice documentele, descoperind că sunt deţinuţi ai peniteciarelor ruseşti, care veneau după indicaţie. Mulţi n-au venit să lupte, dar să fure, ştiind faptul că multe gospodării sunt părăsite, jefuiau tot ce puteau şi duceau acasă la ei în Ucraina. Reporter: Ce aţi făcut după război? S. M.: După război am mai lucrat încă 7 ani în poliţie pînă am ieşit la pensia bine meritată. Mi-am crescut băieţii mari şi bravi, acum stau acasă, nu prea ma mişc din cauza durerilor de picioare. Reporter: Ce puteţi spune, statul are grijă de apărărători? S. M.: La moment, cu conducerea de astăzi ne-au scos toate indemnizaţiile. Dacă înainte ne duceam la Chişinău, plăteam doar drumul dus, înapoi luam bilete gratis cu legitimaţia. Acum însă au anulat aceste legitimaţii. Nu este dreptate în ţară la noi. P. S. Din partea d-lui Serghei: Pentru toţi băieţii care au luptat aş dori multă sănătate, să reziste greutăţilor din viaţa de azi, săşi crească nepoţii în armonie şi fericire. Cît mai mulţi bani şi mai puţini duşmani! Irina Glod, redactor

Noutăţi Nistrene

7 martie - 13 martie 2012

SUNT PROBLEME, DAR ŞI SOLUŢII

Promovarea tehnologiilor performante la prepararea nutreţurilor granulate

Agricultorii vor suferi pierderi colosale în acest an din cauza îngheţurilor. Din această cauză ei vor trebui să adopte măsuri urgente pentru a recupera măcar o parte din pagube. Mulţi mizează pe suportul statului. Autorităţile însă spun că vor putea da un răspuns doar după evaluarea tuturor pagubelor. Subiectul a fost abordat în cadrul şedinţei de lucru, care a avut loc pe data de 24.02.2012 în incita primăriei com. Coşniţa, cu participarea autorităţilor locale, agenţilor economici din sectorul agrar, precum şi a deţinătorilor individuali de terenuri.

(experienţă demonstrată de ani)

rezenţi deasemenea au fost de dorit să fie ministrul sau viceministrul agriculturii, însă nu au fost prezenţi. Şedinţa de lucru a fost dirijată de vicepreşedintele raionului

În satul Doroţcaia activează un agricultor deosebit – Semionov Mihail care se îndeletniceşte cu creşterea iepurilor de casă, nu numai pentru necesităţi personale ci şi în scopul comercializării. Afacerea acestui om se bazează pe conlucrarea cu alţi producători, numai în acest fel, la moment se poate de lucrat în agricultură.

l Mihail, activînd ca producător individual, mai este şi consultant local al Agenţiei ACSA pentru satul Doroţcaia, oferind consultaţii ce ţin de domeniu, locuitorilor din sat dar şi din satele apropiate. Pentru a facilita activitatea, dlui a construit o încăpere specială pentru prepararea nutreţurilor combinate. Dl Mihail, cîştigînd unele proiecte, cît şi din surse personale , a investit în procurarea unei mori pentru producerea nutreţurilor, a construit singur amestecătorul hrănii şi a procurat un granulator pentru nutreţuri combinate. Adăugător la creşterea iepurilor, dl Mihail, împreună cu soţia, ca şi orice oameni harnici de la sat, mai ţin şi o gospodărie auxiliară unde şiau găsit loc păsări, caprine şi alte animale. În funcţie de animalele cărora este destinată hrana, dumnealui pregăteşte nutreţurile după diferite recete. La rugămintea noastră, dl Mihai s-a împărtăşit cu o reţetă personală de preparare a nutreţurilor combinate granulate pentru iepuri, pe care,

cu permisiunea dumnealui o punem la dispoziţia şi altor producători: - Făină de iarbă – 30% - Orz - 12% - Porumb boabe – 10% - Grîu furajer - 12% - Tărîţe de grîu - 20% - Brochin (macuc) – 15% - Cretă furajeră - 0,5% - Sare alimentară - 0,5% Această reţetă nu este obligatorie pentru toţi producătorii, reţete fiind diferite, de la gospodar la gospodar, însă esenţa reţetei la toţi este aceeaşi. Pentru îndestularea iepurilor cu cele necesare, dl Mihail a instalat hrănitoare şi adăpătoare speciale, animalele folosind hrana şi apa după necesitate, acest fapt permiţînd economisirea nu numai a acestora dar şi a timpului stăpînului, acesta fiind ocupat cu alte lucrări în gospodărie. Dl Mihail ne-a relatal că, odată cu încălzirea timpului de afară va purcede la renovarea încăperii pentru întreţinerea iepurilor, pentru a îmbunătăţi condiţiile acestora. Să-i dorim dlui Mihail succese şi în continuare.

Vasile Popescu, şeful Direcţiei agricultură şi cadastru

pag. 5

dna Raisa Spinovschi, care a oferit cuvîntul dl P. Maleru, directorul Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA). Reînsămînţarea terenurilor cu culturi de primăvară ar fi o alegere, dar e criză de seminţe. Este mai dificil unde vom găsi acele seminţe de culturi de primăvară, care este un deficit în Republica Moldova. „Eu nu-mi închipui că în primăvară, să ieşim cu aceste suprafeţe, de unde vom lua sămînţa de grîu. Va trebui de procurat, dar sămînţa este scumpă”, a menţionat dl. Ş. Driga-administratorul SRL „Agro-Tiras”. Plantarea suprafeţelor cu legume ar fi o altă alternativă. Pare a fi o ideie bună, însă producătorii nu vor avea unde să-şi vîndă producţia, piaţa externă este ocupată, deja lucru cunoscut, nemaivorbind de faptul că fabrica de conserve „Coşniţa”, din teritoriu, este în proces de faliment. Ultima speranţă a agricultorilor este suportul din partea statului. Acesta ar putea fi acordat însă după ce Ministerul Agriculturii va evalua pierderile înregistrate care vor fi cunoscute la începutul lunii martie. „Noi suntem în discuţie pentru a găsi modalitatea

mai eficientă de a susţine agricultorii. Măsura numărul unu în Regulamentul de subvenţionare este compensarea ratei dobînzii creditelor. Vom veni şi vom anunţa ce putem face adăugător la ceea ce prevede Regulamentul de subvenţionare în agricultură”, a precizat dl. P. Maleru Administratorul CAP „Victoria-Cocieri” dl. P. Nirca, prezent la şedinţă,

şi-a făcut calculele. El spune că a pierdut aproximativ 3000 de lei la fiecare hectar. Pentru a reînsămînţa terenurile va mai suporta cheltuieli de cca 2000 de lei pentru un hectar. REGULAMENTUL DE SUBVENŢIONARE A FOST ADOPTAT: CE MODIFICĂRI AU INTERVENIT COMPARATIV CU ANUL TRECUT? Un avantaj considerabil al Regulamentului de subvenţionare pentru anul 2012 constă în faptul că toate cele 400 mln lei sunt disponibile din start în Legea Bugetului de Stat pentru 2012. Menţionăm faptul că anul precedent mijloacele disponibile erau de 250 mln lei, ca ulterior să mai fie suplimentate, prin rectificare, cu suma de 150 mln lei. În anul curent, în primieră, direcţiile de subvenţionare (măsurile de sprijin) sunt stabilite direct în Legea bugetului de stat pe anul 2012, adoptată la data de 27 decembrie 2011, Regulamentul fiind aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM din 31 ianuarie 2012. Potrivit cerinţelor donatorilor externi, măsurile de subvenţionare sunt axate, în acest an, pe finanţarea investiţiilor capitale, nu pe cheltuieli curente, deaceea au fost excluse 3 măsuri de sprijin din Regulamentul anterior şi anume: subvenţionarea producţiei ecologice, subvenţionarea compensării cheltuielilor energetice la pomparea apei pentru irigaţie şi subvenţionarea procurării produselor de uz fitosanitar, sumele financiare destinate acestor măsuri fiind direcţionate la majorarea sumelor pentru măsurile ce stimulează

investiţiile capitale. Acesta este un lucru deja stabilit şi nu se mai poate de schimbat nimic Conform prevederilor Regulamentului de subvenţionare, ediţia 2012, anul de subvenţionare va cuprinde investiţiile efectuate în perioada 1 noiembrie 2011 – 31 octombrie 2012. Perioada de depunere a cererii de sprijin este: 1 februarie 2012

– 31 octombrie 2012, în dependenţă de intrarea în vigoare a Regulamentului de Subvenţionare pentru 2012. Astfel, procesul de subvenţionare va demara cu cel puţin 3 luni mai devreme decît în anii precedenţi. Regulamentul pentru anul 2012 prevede achitarea plăţilor conform contractului în două tranşe: 1) În mărime de 75% din valoarea sumei autorizate la momentul încheierii contractului de acordare a sprijinului financiar; 2) Restul sumei va fi achitată în limita celor 25% după 01 noiembrie 2012, pentru ajustarea soldului disponibil al fondului la finalul anului de subvenţionare cu valoarea totală a dosarelor, astfel încît să nu mai fie admisă crearea datoriilor la fond şi să fie acoperite toate cererile de acordare a sprijinului financiar depuse pînă la data de 31 octombrie 2012, în condiţii echitabile. În finalul discuţiei mai mulţi participanţi şi-au exprimat poziţia proprie vis-a-vis de susţinerea statului, acordată sectorului agrar, care deseori vine cu întîrziere, sau lipseşte în totalitate. Dl Vasile Popa, agricultor din satul Pîrîta s-a indignat pe faptul complicării şi mai tare a procedurii de întocmire şi recepţionare a setului de acte pentru obţinerea subvenţiilor, alţii şi-au exprimat regretul că statul, în comparaţie cu alţi ani anteriori, a uitat de raionul Dubăsari, ca o zonă cu condiţii deosebite de activitate. La această întrunire au mai participat şi reprezentanţi ai societăţilor comerciale, specializate în plasarea pe piaţă a produselor de uz fitosanitar, care, folosindu-se de ocazie, au prezentat ofertele sale. T. Bulat, specialist principal al Direcţiei agricultură şi cadastru.

audiate cu intonaţie de pe CD, printre ei au fost Chirilov Damian, Panuş Dănuţ, Petraş Marina, Savin Marina, MuCreangă este un reprezentant perfect al sufletului românesc între popoare, al sufletului moldovenesc între duc Emilia, Ilev Anatol, Rînja Marina, Bejenari Cristian, români, al sufletului ţărănesc între moldoveni, al sufletului omului de munte între ţăranii moldoveni. Socolovschii Giulinara ş.a.. Opera lui Creangă se integrează lui”, revista bibliografică prezentată cititorilor un model exemplar de Creangă de aur este Creangă perfect în noţiunea de caracter pop- de Socolovschii Giulinara cl.VI, comportament, gîndire, simţire şi-l al nostru. Creangă de aur, care ular. În creaţia lui Creangă binele Guriţenco Maria cl.IX ne-a recitat o plasează pe autor printre povestito- rodeşte veşnic pe tulpina cobiruie răul, lumina - întunericul, poezie “La mormîntul lui I. Creanga” rii universali, alături de H.Ch.An- pacului de popor. G. Călinescu spunea: ”Ion generozitatea ticăloşia. Bibliotecara le-a citit poezia Agne- dersen, fraţiiGrimm, Ch.Perrault. Cei care au vizitat biblioteca la Creangă este întîiul mare scrii1 martie ziua de naştere a scriitoru- sei Roşca “Legenda mărţişorului”. lui, coincide cu frumoasa sărbătoare În sala de calculatoare a bibliotecii 1 martie pe la orele 16-00 au avut tor român ieşit din sînul popotradiţională “Mărţişorul”. a fost audiate poveştile la solicitarea ocazia să se informeze cu viaţa rului, scriind despre popor, însă Pe data de 1 martie 2012, în in- benefeciarilor de pe CD ”Soacra cu şi activitatea lui I. Creangă, să-şi ridicîndu-se la nivelul marii cinta bibliotecii publice Oxentea, 3 nurori”,”Ivan Tutbincă”, “Danila reamintească poveştile îndrăgite arte” r. Dubăsari s-a organizat expoziţie perpeleac” Bejenari Elena, şefa bibliotecii publice s.Oxentea, r.Dubăsari de carte “Creangă sufletul poporuPoveştile lui Creangă propun

Creangă al veşniciei noastre

pag. 6

Noutăţi Nistrene

Ei ne apără de foc, de apă şi de toate capricile naturii

La data de 2 martie curent preşedintele r-lui Dubăsari, dl. Grigore Policinschi, a întreprins o vizită de serviciu în cadrul Secţiei Situaţii Excepţionale Postul Salvatori şi Pompieri din s.Cocieri. Aici dumnealui s-a familiarizat cu activitatea de bază a colaboratorilor ce îşi desfăşoară serviciul prin contract, precum şi cu condiţiile tehnice cu care aceştia activează.

dată ajuns pe teritoriul postului, preşedintelui raionului i s-a raportat situaţia din ultimele 24 de ore de către ofiţerul de serviciu, fiind menţionat că situaţii excepţionale sau momente ieşite din comun în raza de deservire nu au fost semnalate. Un raport mai amplu şi generalizat pe baza activităţii anuale a Secţiei i-a fost prezentat de către şeful Secţiei Situaţii Excepţionale (SSE) a r-lui Dubăsari, dl. Gîncu Andrei. De asemenea, în cadrul acestei vizite, în urma unui dialog deschis între colaboratorii Postului de Salvatori şi Pompieri s.Cocieri şi con-

De ce nu avem roadă ?

e mai multe ori se găseşte de vină anotimpul, lipsa de precipitaţii, temperaturile scăzute sau ridicate, lipsa de atenţie din partea organelor de conducere de diferite niveluri şi altele. Principalii factori care influenţează direct şi considerabil cantitatea şi calitatea roadei sunt îngrăşămintele. Agricultura este ramura principală a economiei raionului, ramura care ar trebui să satisfacă cerinţele raionului în produse alimentare. Asigurarea unor recolte înalte, de calitate superioară, cu costuri reduse necesită astăzi cunoştinţe tehnologice şi economice profunde pentru a avea posibiliitate de a valorifica raţional resursele naturale, în primul rînd exploatarea corectă a solului şi sporirea fertilităţii lui. Unul din factorii principali care asigură stoparea degradării şi majorarea fertelităţii solului sunt îng răşămintele. Deţinătorii de terenuri agricole, indiferent de forma lor juridică, trebuie să posede cunoştinţe despre aplicarea îngrăşămintelor

ducerea raionului au fost discutate atît succesele, cît şi problemele cu care se confruntă colaboratorii în timpul executării sarcinilor de serviciu. O solicitare specifică dar strict necesară pe care angajaţii au pus-o în discuţie a fost problema lipsei unei cabine de duş, avînd în vedere că localul în care activează e în reparative, această necesitate rămîne a fi rezolvată pe viitor. La finele vizitei preşedintele raionului şi-a exprimat încrederea atît în capacităţile teoretico – practice ale angajaţilor, cît şi în baza tehnică specială de care dispune postul dat.

Tanasiev Mihail, specialist în domeniu tineret

De ce? Se întreabă, agricultorii raionului Dubăsari, roada pe cîmpurile noastre este atît de mizeră. şi procedurile de majorare a fertilităţii solului. Trebuie de evidenţiat faptul că, fără întoarcerea în sol a elementelor nutritive evacuate prin recoltă, eroziune ş.a.m.d este cu neputinţă de a obţine recolte înalte. Reeşind din cele expuse mai sus, să analizăm cum stau lucrurile în ramura agricolă a raionului. Prima problemă este nivelul de pregătire a specialiştilor antrenaţi în acest domeniu. Cu părere de rău majoritatea conducătorilor de întreprinderi nu au astfel de cunoştinţe. Problema poate fi soluţionată prin angajarea în gospodării a unor profesionişti în agricultură (agronomi), care ar putea consulta sau realiza cunoştinţele lor în practică. Doar în 10 (zece) gospodării sunt angajaţi agronomi sau conducătorul este de specialitate agronom. Celelalte gospodării se folosesc de sfaturile primite de la diferite surse, care nu poartă nici o răspundere de veridicitatea lor. O soluţie ar fi angajarea prin contract a specialiştilor agronomi, fie pe o perioadă concretă de timp, ori pentru petrecerea unor lucrări specifice ce necesită cunoştinţe speciale. Practica a dovedid şi continuă să dovedească

că, numai un profesionist poate face faţă cerinţelor zilei de azi. Nesoluţionarea acestei probleme se răsfrînge negativ şi asupra hotărîrii următoarei probleme, şi anume: Folosirea Îngrăşămintelor. Ca urmare a exploatării agricole îndelungate şi nechibzuite a solului, fără respectarea legii naturii de întoarcere în sol a elementelor nutritive, actualmente balanţa lor în solurile Republicii Moldova este negativă. Deficitul sumar al NPK la 1 ha alcătuieşte: azot-2699kg, fosfor2151kg, potasiu-37896kg. Deficitul element elor nutritive, în special al azotului, intensifică procesul de mineralizare a humusului, micşorarea cantităţii acestuia duce la înrăutăţirea calităţii solului. Învăţaţii au constatat că anual din această cauză de pe 1ha de sol al republicii se pierde, în medie de la 0,5 pînă la 1,3 tone humus. Pentru restabilirea a 1t de humus este necesar de a încorpora în sol nu mai puţin de 20 t de îngrăşăminte organice. În realitate îngrăşămintele sunt folosite doar la legume, iar la celelalte culturi se folosesc doar îngrăşămintele de azot. Practic au fost fertilizate

ociologia a fost definită diferit: ca ştiinţă a culturilor societăţii; ca ştiinţa nivelului de viaţă culturală. Cuvîntul cultura – în conştiinţa comună, deseori sugerează o formă de artă superioară: opera, balet, muzee etc. O persoană cultă este definită, ca fiind rafinată, sofisticată, avînd cunoştinţe din domeniul artei şi capacitatea de a o aprecia. În acest sens cultura este o caracteristică a individului, iar noi nu putem să excludem şi acest aspect, fiind că omul şi cultura este o componentă a vieţii, societăţii integrală cu toate celelalte aspecte. Deci cultura - constituie totalitatea valorilor create de omenire, complexul care include cunoaşterea, credinţa, arta, moravurile, legea, obiceiurile şi alte capacităţi dobîndite de om ca membru al societăţii, care trebuie să fie transmise din generaţie în generaţie. Cultura unei societăţi este memoria ei, este mijlocul prin care se poate întrupa în toţi şi în fiecare ceea ce numim identitate naţională, etnică, religioasă, profesională etc. Prin cultură se asigură continuitatea conştiinţei colective; individul uman devine o personalitate prin culturalizare, în măsura în care participă prin propria conştiinţă la conştiinţa grupului din care face parte. Din cele multiple sensuri ale noţiunii de cultură vreau să menţionez sensul etnologic, care cuprinde atît avantajele şi dezavantajele realizărilor umane, atît elementele ma-

7 martie - 13 martie 2012

ROLUL CULTURII ÎN SOCIETATE Procesele complexe ale organizării societăţii în diferite comunităţi umane nu pot fi înţelese fără a fi dezvăluite şi din perspectiva aspectelor întegrării culturale. În acest context problema ce ţine de cultură, în general, şi de sociologia culturii, în special, au fost abordate pe parcursul multor decenii de mulţi oameni de ştiinţă: filosofi, sociologi. teriale cît şi cele spirituale, deoarece acesta este sensul cel mai larg posibil avînd la bază ideea că omul şi cultura sunt părţi coexistente în cadrul sistemului social. Am impresia că viaţa societăţii noastre se limitează la nişte valori, care reprezintă mai mult satisfacţia trupească. De aici apare întrebarea, dar noi prezenta generaţie, în ce societate trăim, care sunt valorile societăţii actuale, ce aşteptăm noi de la viitor? Oare nouă, celor care actualmente ducem misiunea pe care ne-am aleso, aducem aportul în societate prin activităţile noastre, prin acţiunile noastre, mîine n-o să ne fie ruşine pentru ceea ce facem astăzi, sau să trăim cu gîndul „că în urma noastră – măcar potop să fie”? Vreau să vă confirm din suflet, că mie o să-mi fie ruşine, deoarece nu pot să fiu indiferentă de tot ceea ce fac, ce se petrece şi ce va fi pe viitor. Vreau să mă credeţi, că n-am avut scopul de a vă ţine o lecţie despre fenomenul cultură şi domeniul sociologie, dar sper că o să înţelegeţi mesajul meu şi acesta o să vă pună pe gînduri, din care sper că, vor urma concluzii şi ele vor fi unele pozitive. De multe suntem lipsiţi,

2666 ha cu azot, 300 ha cu fosfor şi 300 ha cu potasiu din cele peste 16000 ha de terenuri agricole din raion. Iar dacă înpărţim îngrăşămintele folosite la toată suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă obţinem, că în anul 2011 au fost încorporate în sol în mediu cîte 17kg/ha de azot, 1,45kg/ha de fosfor şi 1,4kg/ha îngrăşăminte de potasiu. În ce priveşte îngrăşămintele organice au fost folosite doar 50t. De multe ori se înţelege că folosirea doar a unui element nutritiv hotărăşte problema. Da hotărăşte, dar numai pe o perioadă de timp scurtă. Diagnosticul corect şi la timp al asigurării plantelor cu elementele nutritive la diverse etape de creştere va permite a le îndestula cu nutriţie optimizată în fazele de creştere şi de dezvoltare critice, realizarea potenţialului productiv genetic determinat, economisirea fertilizanţilor şi excluderea poluării mediului. Vremea ne cere să ne conformăm timpului şi cerinţelor actuale, ori facem faţă, ori rămînem acolo unde suntem. De pildă regiunea Crasnodar, Rusia, în anul 2011 a strîns o roadă medie pe regiune de grîu de 5,7 t/ha. Iată orentirul minimum spre care ar trebui să ne îndreptăm. Cu atîrnarea noastră faţă de problema fertilizării solului, rezultatele pot a fi prognozate. Desigur noi ne-am oprit doar la unul din factorii de bază în obţinerea roadei, ştiind că ei sunt cu mult mai mulţi. Printre ei : prelucrarea solului, folosirea materialului semincer, protecţia plantelor, irigarea şi altele.

Anatol Gîra, Inspector în domeniul control semincer, Direcţia Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer Dubăsari

cei din domeniul culturii, în deosebi din localităţile rurale. Deseori nu suntem susţinuţi în multe lucruri, începînd cu condiţiile de lucru, asigurarea cu cele necesare pentru o activitate bună: instrumente muzicale, aparataj, vestimentaţie, mobilier. Dar cînd ajunge vorba de promovarea colectivelor, participarea la festivaluri, concursuri, participări la diferite concerte, care este un element necesar pentru creşterea nivelului artistic a colectivelor, schimb de experienţă, colaborarea şi concurarea cu alte colective, deseori nu se reuşeşte soluţionarea situaţiilor date. Vă îndemnăm pe toţi să vă întoarceţi cu faţa spre cultură, în deosebi cei, care au nemijlocită tangenţă cu domeniul respectiv de activitate. Fiind că domeniul culturii are scopul de culturalizare, educaţie şi are un rol foarte important în societate, pentru generaţiile în creştere. Datoria şi obligaţiunea noastră este de a transmite din generaţie în generaţie tradiţiile frumoase ale neamului nostru, experienţa cea bună, acumulată de la strămoţii noştri, fiind că nu există viitor fără trecut!

V. Semionov, şef Direcţie cultură şi turism

„Stopaţi tuberculoza pe durata vieţii” În fiecare an, la data de 24 martie se celebrează în întreaga lume Ziua Mondială de profilaxie a tuberculozei, declarată încă din 1993 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca o “urgenţă mondială”, prilej cu care OMS sensibilizează opinia publică, că tuberculoza rămâne o problemă epidemiologică mondială, producând moartea a milioane de oameni anual.

iua Mondială de profilaxie a tuberculozei se desfăşoară în acest an sub sloganul „Spotaţi tuberculoza pe continuare pag.7

7 martie - 13 martie 2012 durata vieţii”. Tuberculoza a reprezentat o problemă de sănătate publică încă din secolul XIX, boala fiind responsabilă de 1/3 din decese în Europa. O dată cu descoperirea antibioticelor antituberculoase, în anii 1940, s-a crezut că tuberculoza va fi eradicată. După o scădere constantă a incidenţei, care a continuat până în anii ’80, ulterior s-a constat o recrudescenţă a bolii cauzată se pare de extinderea pandemiei SIDA, dar şi de pauperizarea unui segment tot mai mare al populaţiei. În prezent, tuberculoza afectează aproximativ 10 milioane de persoane anual (trei sferturi dintre acestea trăind în ţările lumii a treia), din care mai mult de jumătate ar fi contagioase, iar aproximativ 3 milioane de oameni mor în fiecare an. Astfel, tuberculoza este a 2-a cauză infecţioasă de deces în lume, doar infecţia HIV făcând mai multe victime. Astăzi, se estimează că aproximativ 1/3 din populaţia globului este infectată cu bacilul Koch, iar la cca 5-10% dintre aceştia infecţia latentă progresează într-o formă de boală activă. Creşterea numărului de cazuri de tuberculoză pe plan mondial se datorează unei serii de factori : - sporirea numărului de imigranţi din ţările în care tuberculoza este endemică; - pandemia SIDA; - apariţia unor tulpini bacteriene rezistente la tuberculostatice, generând TB – MDR. Din perspectiva sănătăţii publice, tratamentul incomplet sau inadecvat este deosebit de periculos, bolnavii putând rămâne contagioşi prin întreruperea tratamentului înainte de termen, iar bacteriile putând dezvolta o rezistenţă la medicamente. Mai mult decât atât, persoanele pe care le pot infecta, vor dezvolta la rândul lor o forma de tuberculoză multi-drog-rezistentă. De aceea este necesară informarea continuă a populaţiei cu privire la acestă problemă, pentru stabilizarea situaţiei epidemice şi reducerea răspândirii. În Republica Moldova morbiditatea prin tuberculoză în anul 2011 s-a menţinut la un nivel ridicat, remarcîndu-se devieri nesemnificative pentru unii indicatori, în comparaţie cu anul precedent. Astfel, incidenţa globală prin tuberculoză în anul 2011 a înregistrat o rată de 113,3 la 100.000 populaţie, practic la acelaşi nivel cu anul 2010 care este de 113,2 la 100 000 populaţie. Cazurile noi, notificate în anul 2011, a constituit 3802 cazuri sau 93,0 la 100.000 populaţie. Prin urmare, numărul de cazuri noi înregistrate în anul 2011 a determinat o creştere nesemnificativă cu 1,5% faţă de anul precedent. Recidivele notificate în anul 2011 au constituit 829 cazuri sau 20,3 la 100.000 populaţie, cu 6,2% mai puţine decît în anul 2010. Prevalenţa prin tuberculoză se menţine, pe parcursul ultimilor cinci ani, la un nivel relativ constant, constituind 152,7 la 100.000 populaţie sau 6242 cazuri în anul 2011. În anul 2011 în raionul Dubăsari au fost înregistrate 59 - cazuri noi de tuberculoză, la copii – 5 cazuri comparativ cu 2010 42 . Analiza datelor remarcă o creştere cu 1,4% faţă de anul 2010.Cele mai afectate localităţi sunt: Cocieri- 24 cazuri,Pîrîta – 19,Coşniţa -15,Oxentea - 11,Holercani – 8.În localitatea Coşniţa s-a înregistrat un focar cu – 5 cazuri dintre care – 3 copii. Alarmant este faptul, că în 2011 în republică a crescut tuberculoza în rîndurile celor infectaţi HIV, din 4631 pacienţi cu tuberculoză cazuri noi şi recidivă pe anul 2011, 254 sau 5,1% , au fost HIV infectaţi. Rata mortalităţii a înregistrat cifre înalte şi în anul 2011, determinînd 15,4 la 100.000 populaţie, fiind în scădere faţă de anul 2010 cu 13,4%. Îngrijorător este faptul că din numărul total de decese, 26,6% au fost înregistrate decese pînă la un an de tratament, cea ce ne denotă depistarea tardivă a cazurilor de tuberculoză. De asemenea, despre depistarea tardivă ne indică şi ponderea înaltă a formelor destructive localizare pulmonară din numărul cazurilor noi, care, în anul2011, a constituit 37,9%. Tuberculoza este o boală infecţioasă provocată de bacteria Mycobacterium tuberculosis, numită si bacilul Koch. Forma cea mai frecventă de tuberculoză atacă plămânii (tuberculoza pulmonară), unde bacteriile distrug ţesuturile şi creează

Noutăţi Nistrene cavităţi. În tuberculoza extrepulmonară, bacteriile atacă alte regiuni ale corpului – oase, rinichii, ganglionii limfatici, meningele şi sistemul nervos central. Exista şi tuberculoză diseminată, în care bacteriile se răspândesc prin sistemul sangvin şi atacă întreg organismul. Riscuri pentru infectare Persoanele au un risc crescut de a se infecta cu tuberculoză atunci când: - întra în contact cu cineva care are tuberculoză activă (în casă, la serviciu, la şcoală ); - îngrijesc persoane, care prezintă tuberculoza activă netratată (personalul medical); - locuiesc în condiţii de aglomeraţie, unde pot veni în contact cu oameni, care au tuberculoză, cum ar fi cei care lucrează în penitenciare, în spitale, azile, cazarmele militare, adăposturile pentru oamenii fără locuinţă; - au acces precar la ingrijirea medicală, cum ar fi oamenii străzii, persoane care consumă droguri sau alcool; - călătoresc din/în regiuni, unde tuberculoza este des întâlnită. Semnele şi simptomele principale ale tuberculozei - tuse cu sau fără expectoraţie, care persistă mai mult de 3 săptămâni; - subfebrilitate sau febră; - dispnee (greutate în respiraţie); - uneori dureri toracice; - oboseală; - lipsa poftei de mâncare şi scădere în greutate; - transpiraţii nocturne; - uneori expectoraţie cu sânge (hemoptizie). Peste 50% din cazuri, nu prezintă nici un simptom, o lungă perioadă de timp. Tusea este cel mai frecvent simptom de tuberculoză. Deoarece, debutul este insidios, persoana infectată pune de multe ori tusea pe seama fumatului sau a unei viroze recente. A devenit o realitate faptul, că oricine se poate îmbolnăvi de tuberculoză, sărac şi bogat deopotrivă. Deşi este o boală veche de mii de ani, omenirea nu a ajuns încă să înţeleagă fenomenul tuberculoză în toată complexitatea sa. De aceea OMS a declarat tuberculoza o “urgenţă mondială” întrucât, omul bolnav de tuberculoză activă pulmonară sau extrapulmonară este în acelaşi timp rezervorul şi agentul transmiterii bacilului Koch. O singură persoană bolnavă de tuberculoză poate infecta alte 10-15 persoane într-un an. La fiecare 10 secunde undeva în lume o persoane moare de tuberculoză şi la fiecare 4 secunde cineva se îmbolnăveşte de tuberculoză. Măsurile de prevenire Există două aspecte ale prevenirii tuberculozei: evitarea transmiterii infecţiei la alte persoane, tratarea precoce a infecţiei latente înainte de progresia către forma activă a boliişi vaccinarea nou-născuţilor la 4-5 zi după naştere. Pentru a preveni infecţia cu TBC se recomandă: - evitarea aglomeraţiei; - evitarea transformării tuberculozei latente în tuberculoză activă; - evitarea contactului strâns cu cineva care are TBC activ; - o alimentaţie bogată în vitamine; - evitarea consumului de alcool şi a fumatului; - adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Promovarea parteneriatelor inovatoare Pentru a învinge TB, avem nevoie de a consolida parteneriatul cu societăţile civile, care se implică la luarea deciziilor. Avem nevoie de oameni de la toate nivelurile şi organizaţiile pentru a asigura asistenţă şi angajament. În ciuda progreselor înregistrate în domeniul diagnosticării şi al tratamentului, lupta împotriva TBC-ului continuă. Pentru a face faţă noilor provocări este necesară o acţiune coordonată în care să fie implicaţi toţi partenerii posibili, nu doar sistemele sanitare şi personalul medical. Principalii parteneri pot fi organizaţii de la nivelul comunităţilor, care au şansa unică de a informa şi educa grupurile cu risc, de a identifica bolnavi, de a iniţia contactul cu pacienţii şi de a-i ajuta pe aceştia să continue tratamentul. Centrul Sănătate publică Criuleni

pag. 7

Seminar de instruire privind sursele de informare europeană

entrul Pro-European de Servicii şi Comunicare, în cooperare cu Centrul de Resurse “Dialog-Pro” a organizat, la 3 martie 2012, ora 12.00, un seminar de instruire la care au participat specialiştii din cadrul bibliotecilor publice raionale. Formatorul seminarului, dna Lilia Snegureac, Preşedinte de onoare al Centrului de Resurse “Di-

cest serviciu prevede documentarea, înregistrarea şi evidenţa persoanelor prin intermediul oficiului mobil de documentare. De acest serviciu pot beneficia toţi cetăţenii Republicii Moldova, serviciul funcţionează pe întreg teritoriul RM. Oficiul mobil de documentare este înzestrat cu echipament tehnic specializat, care asigură prestarea serviciilor la adresa de domiciliul/reşedinţă sau la locul aflării solicitantului cu respectarea tuturor etapelor tehnologice preconizate în Biroul de evidenţă şi documentare a populaţiei. Prin intermediul oficiului mobil de documentare se prestează următoarele servicii: comanda actelor de identitate / buletin de identitate, fişa de însoţire, paşaport al cetăţeanului Republicii Moldova, act de identitate provizoriu/, înregistrarea la domiciliul/reşedinţă, precum şi înregistrarea persoanelor cu atribuirea numărului de identitate de stat.

alog-Pro”, expert în informare europeană, a oferit informaţii despre sursele de informare şi bazele de date europene. Printre subiectele abordate: importanţa informării europene la etapa aspiraţiilor de integrare în UE; principalele surse de informare europeană; biblioteci şi baze de date ale Consiliului Europei şi Uniunii Europene, masivele informaţionale

ale Centrului Pro-european de servicii şi comunicare. Participanţii şi-au manifestat interesul faţă de subiectele expuse şi au discutat despre rolul actual al bibliotecilor publice în informarea cetăţenilor cu privire la tematica europeană. La acest seminar a fost delegată şefa Bibliotecii raionale, Rîbin Veronica. Direcţia cultură

Î.S. “CRIS”Registru” extinde spectrul serviciilor Începînd cu 16 ianuarie cetăţenii Republicii Moldova pot solicita un serviciu nou, implementat de Î.S. “CRIS”Registru”. La prima etapă comanda oficiului mobil de documentare poate fi efectuată prin apelul telefonic la numărul unic 25-70-70. În curînd serviciul va putea fi comandat şi prin internet. Totodată menţionăm că serviciul poate fi efectuat prin cererea depusă la orice secţie/birou/ de evidenţă şi documentare a populaţiei. Achitarea serviciului va putea fi efectuată prin cîteva modalităţi: în oficiile teritoriale ale băncilor, care deservesc Î.S. “CRIS”Registru”, în oficiile teritoriale ale Î.S. “Poşta Moldovei”, în curînd on-line prin intermediul cardului bancar, accesînd portalul serviciilor electronice, www.e-services.md. Costul solicitării serviciului - 450 lei. Documentul perfectat va putea fi ridicat la oficiul indicat de solicitant sau livrat la adresa solicitată în raza teritorială a mun. Chişinău. Pentru livrarea actelor de identitate în capitală solicitantul va achita 60 de lei. În afara Chişinăului, acest serviciu va costa cu 40 de lei mai mult. Natalia Rîbin, Şef BEDP Coşniţa

Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 08.02.2012 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului” În temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 8 februarie 2012 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului” au fost operate modificări şi completări la punctul 7 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi de plată a compensaţiei anuale pentru cheltuielile de deservire cu transport a persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1268 din 21 noiembrie 2007 şi respectiv compensaţia anuală pentru cheltuielile de deservire cu transport a persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor a fost stabilită în mărime de 500 lei (pînă la 1 ianuarie 2012 cuantumul acestei compensaţii a fost în mărime

de 400 lei). De asemenea, prin prezenta hotărîre au fost operate modificări şi completări la aliniatul unu şi doi din punctul 10 al Hotărîrii Guvernului nr. 198 din 16 aprilie 1993 „Cu privire la protecţia copiilor şi familiilor socialmente vulnerabile”, potrivit cărora cuantumul indemnizaţiilor pentru fiecare copil înfiat, copil orfan şi rămaşi fără îngrijire părintească, luat sub tutelă (curatelă) a fost stabilit în mărime de 600 lei (pînă la 1 ianuarie 2012 cuantumul acestei indemnizaţii fiind de 500 lei). Prezentele modificări şi completări la hotărîrile nominalizate mai sus intră în viguare începînd cu 1 ianuarie 2012.

Rojco ANA, specialist principal în problemele persoanelor în etate şi cu dizabilităţi

pag. 8

Stimate

contribuabil!

inînd cont de faptul că publicaţia periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” reprezintă un ghid util în activitatea zilnică pe care o prestaţi, Î.S.”Fiscservinform” pune accent pe necesităţile Dvs şi Vă oferă posibilitatea de a participa la o acţiune promoţională. Astfel, incepînd cu data de 27 februarie, cei care vor procura abonament pentru anul 2012 la revista nominalizată, in sumă de 449 lei (6 numere), vor beneficia GRATIS de ediţiile anului 2011 (în limita stocului disponibil). Precizam că promoţia este valabilă doar pentru contribuabilii care vor achiziţiona abonament din cadrul I.S.”Fiscservinform”, situat pe adresa str. Stefan cel Mare 162, etajul 2, biroul 220 (în incinta Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare). Iar daca nu dispuneţi de timp ca să Vă deplasaţi la sediul instituţiei, am creat şi posibilitatea de abonare online. Accesaţi pagina web monitorul.fisc.md, completaţi formularul de abonare pentru anul 2012 şi deveniţi unul dintre cei peste 2000 de posesori ai revistei. Pentru informaţii suplimentare, ne puteţi contacta la numărul de telefon (022) 822 031 sau vizitaţi paginile web monitorul.fisc.md, servicii.fisc.md. Direcţia administrare fiscală a IFS Dubăsari

entru evitarea accidentelor este necesar de-a

cunoaşte: - Cu apariţia primului înveliş de gheaţă pe rîuri şi lacuri nu se permite plimbarea şi patinarea, din cauza că prima gheaţă este fragilă şi subţire şi nu suportă greutatea omului; - Pentru aflarea fără risc pe gheaţă este stabilit că grosimea ei trebuie să fie nu mai mică de 7 cm;

- Aflarea şi deplasarea în grup,formarea patinoarelor pe gheaţă este posibilă numai la stabilirea unui înveliş de gheaţă trainic cu grosimea nu mai mică de 15 cm. Gheaţa trainică se consideră cînd aceasta este transparentă şi are o nuanţă albăstrie sau verzuie, cu grosimea nu mai mică de 12 cm;

Noutăţi Nistrene

Scumpe, iubite şi gingaşe

doamne şi domnişoare! Primăvara, prin firea-i gingaşă şi de neimitat dăruieşte, din prima zi, sărbători demne de neuitat: Mărţişor 2012, 8 Martie Ziua Internaţională a Femeii, vă aducem odată cu zefirul primăvăratic, cu mirosul proaspăt al prevestitorilor ghiocei, pietatea stimei cu speranţa visurilor şi a împlinirilor . Sunteţi chipul blând cu izbândă în toate, sunteţi firi dormice de lucruri înălţătoare, sunteţi prezentul şi viitorul omenirii, pentru care vă aducem în dar buchete de ghiocei ce au asemănare

7 martie - 13 martie 2012 Stimate doamne şi domnişoare, dragele noastre mame, bunici, soţii şi surioare, în această zi a începutului primăverii, Ziua Internaţională a Femeii, la picioarele d-stră este tot ce e mai frumos în lume.

doar cu chipul Dră, cu dârzenia şi cu voinţa pe care doar Dră o aveţi. Sfintele raze ale începutului vesel să vă lumineze cu nemiluita. Să fiţi protejate de aura binelui, a frumosului, a încrederii şi a voinţei de a salva, prin frumuseţe, lumea.

Cu profundă consideraţiune Şef DGÎTS Dubăsari, Braducean Larisa

PROFILAXIA POPULAŢIEI PE TIMP DE IARNĂ Iarna este foarte plăcut de a face promenade la aer curat, a patina sau a organiza jocuri mobile pe gheaţă, dar luînd în consideraţie clima moale şi instabilă din Republica Moldova, gheaţa de pe bazinele acvatice prezintă un pericol sporit pentru viaţa şi sănătatea celor care se află pe ea. - În centrul lacurilor, rîurilor gheaţa este mai subţire decît lîngă mal, iar în locurile de confluienţă a pîrăurilor şi în locurile de scurgere a deşeurilor industriale, apa nu îngheaţă deloc, sau dacă îngheaţă, aceasta are o grosime neînsemnată; - Sub zăpadă grosimea gheţii este mult mai mică; - Un pericol sporit îl prezintă şi găurile mari în gheaţă lăsate de pescari după pescuit; Fiecăruia dintre noi i se poate întîmpla o nenorocire, dacă în timpul deplasării pe gheaţă nu a observat spărturile în gheaţă, ori dacă a nimerit pe gheaţă subţire. Dacă s-a rupt gheaţa şi va-ţi prăbuşit în apă chemaţi imediat în ajutor, străduiţi-vă să vă păstraţi calmul, nu vă bălăciţi, încercaţi să urcaţi cu pieptul pe marginea gheţii, cu mîinile aruncate înainte, încercaţi să vă ridicaţi sinestătător pe gheaţă, urcînd pe gheaţă mişcaţi-vă tîrîş spre

mal. Cei care acordă ajutor accidentatului trebuie să fie foarte atenţi pentru a cădea însuşi în primejdie. Apropiaţi-vă de cel accidentat pe tîrîş, pe burtă, cu mîinile şi picioarele desfăcute. Se recomandă să vă apropiaţi de accidentat nu mai aproape de 2-3 metri, întinzîndu-i unul din obiectele de salvare care

le aveţi la îndemînă, cum ar fi: o scîndură, creangă, funie, un fular, etc. Convingîndu-vă că accidentatul s-a apucat singur de obiectul întins scoateţi-l din apă tîrîndu-vă spre locul unde gheaţa este tare. Dacă accidentatul este extras din apă la începutul înecului, primul ajutor este simplu. Accidentatul trebuie imediat deplasat în încăpere caldă, dezbrăcat, încălzit prin frecţiune şi învelit s-au îmbrăcat în haine uscate, după ce este necesar să servească un ceai s-au apă fierbinte. La necesitate să fie transportat la spital. Dacă accidentatul este extras din apă fără cunoştinţă, cu

stăzi, noi ţinem să Vă mulţumim din suflet pentru tot ceea ce faceţi şi pentru că sunteţi – frumoae, blânde, grijulii, mereu alături de persoana dragă, care are nevoie de susţinere. Fie ca Dumnezeu să vă călăuzească calea şi să vă dăruiască multă sănătate,

Felicitare

belşug, linişte interioară, iar noi toţi cei care vă înconjurăm vom depunne tot efortul, ca viaţa să vă fie mai frumoasă, îndestulată, lipsită de griji şi nelinişte. Din numele tuturor bărbaţilor vă spunem un sincer „Mulţumesc” şi LA MULŢI ANI!

Cu profund respect, Partidul Popular din Moldova

Cele mai sincere urări de bine cu ocazia zilei de naştere pentru

GRIGORIEV VASILE FOCA,

veteran al Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi veteran al muncii. Vă dorim multă sănătate, bucurie în suflet să fiţi mereu înconjurat de cei dragi, voia bună să vă fie călăuză în continuare. La mulţi ani.

Elena Moţpan Cu respect preşedintele Asociaţiei Veteranilor r. Dubăsari

respiraţia şi inima oprită cu semne de moarte clinică, este necesar de a acţiona în modul următor: - eliberarea căilor respiratoare de corpuri străine (nămol, tină, mase vomitoare, etc.); - efectuarea respiraţiei artificiale din gură în gură, s-au din gură în nas; - aplicaţia masajului indirect al inimii pentru reînoirea activităţii inimii şi circulaţiei sangvine. Readucerea la viaţă a per-

soanei înecate aflată în stare de moarte clinică este posibil în cazul, cînd din momentul scufundării definitive sub apă şi pînă la începutul acţiunilor de reanimare, au trecut nu mai mult de 6 minute. Sunt cazuri, cînd înecatul a fost readus la viaţă şi după 10-15 minute de la înec. Ca regulă, rezultatul pozitiv poate fi obţinut cînd acţiunile de reanimare au fost începute în primele 2-3 minute.

Pavel Carpov, inspector superior al Serviciului apărării împotriva incendiilor al Secţiei situaţii excepţionale Dubăsari

AV I Z

Agenţia pentru Ocuparea Fortei de Muncă a raionului Dubăsari propune persoanelor neangajate în cîmpul muncii cursuri de calificare şi recalificare profesională în următoarele meserii : - secretar în oficiut; secretar referent; operator la calculator; - contabil – socotitor; manager; - bucătar – cofetar; chelner – barman; vînzător ; - frizer; masor; cosmetician; manichiuristăpedichiuristă; - croitor – cusător; - lăcătuş la repararea automobilelor; lăcătuş la repararea şi întreţinerea

utilajului electric; electrogazosudor; - lăcătuş electrician la repararea utilajului de uz casnic; - lăcătuş la repararea şi exploatarea utilajului cu gaze; operator în sala de cazane; lăcătuş instalator tehnică sanitară; - tencuitor - zugrav- placator cu plăci; pietrar-zidar, tîmplar – dulgher, parchetar; Solicitanţii se pot adresa : com. Cocieri, str.Ţărmului 2, AOFM a r. Dubăsari tel.52-462, 93-360. ACTELE NECESARE: 1.BULETINUL DE IDENTITATE(ORIGINAL ŞI 1 COPIE) 2. CARNETUL DE MUNCĂ 3.ACTELE DE STUDII 4.LIVRETUL MILITAR 5.CERTIFICAT CE CONFIRMĂ LIPSA COTEI DE TEREN AGRICOL.

Tipografia “Universul” Comanda Nr. 5197

Tel.: 43-410 Tiraj:2000 ex.

ANUNŢ

Poliţa de Asigurare cu nr. 020 N022842, familia Gandrabura Ana Vasile se socoate nulă din motiv de pierdere.

ANUNŢ Primăria comunei Corjova raionul Dubăsari anunţă concurs prin cererea ofertelor de preţ, pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie al sediului primăriei. Cererile vor fi depuse pînă la data de 19 martie 2012, ora 10.30, la primăria comunei Corjova, str.Ţărmului 2,,B”, telefon de contact (0248) 52 222. Desfăşurarea concursului va avea loc în aceeaşi zi la ora 11.00. Sergiu Oprea, primarul comunei Corjova

Redactor.: Irina Glod, Natalia Ivanov