Nr.14-15[1] by Dubasari Raionul

Ziarul Consiliului Raional Dubăsari

6-12 aprilie 2012

Un Centru Comunitar în incinta gimnaziului Corjova

Activitatea şomerilor – la control

pag. 7

pag. 5

pag. 3

pag. 2

Nr. 14-15 (230-231)

Competiţii sportive la tenis de masă în memoria lui Nicolae Sotnicenco

Formaţia folclorică “Nistrenii” la o frumoasă aniversare de 30 de ani

Primăvara A plecat în nefiinţă -

dar a rămas

în memorie

Primăvara anului 1992 va rămîne în memoria neamului ca o filă neagră, plină de durere pentru vieţile nevinovate răbite în traficul răyboi de pe Nistru, ce a răpit sute de vieţi nevinovate. Pe 31 martie 1992, satul Pîrîta şi-a pierdut primul brav barbat ca un brad, în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova. Boris Dovgani şi-a pierdut viaţa pe cîmpul de luptă din preajma satului Coşniţa. Un fecior scump şi drag pentru părinţi, un soţ iubitor pentru soţie şi un tată grijuliu pentru fecior.

n fiecare an, la data de 31 martie, localnicii satului Pîrîta organizează miting, depuneri de flori şi coroane la mormintele celor căzuţi la datorie, la monumentul ridicat în memoria lui Boris Dovgani. Consătenii îşi comemorează eroul, care şi-a apărat localitatea cu preţul vieţii sale. La mitingul de comemorare au fost prezenţi: preşedintele raionului, dl Grigore Policinschi; primarul s. Pîrîta, Soltan Iurie; Comisarul CPR Grabovschi V.; Colonelul Ministerului apărării, dl Andrei Şarban; colonelul Ministerului apărării, şeful G1 direcţia personal, dl Eduard Ohlaciuc; directorul gimnaziului Pîrîta, dl Verlan G. şi soţia lui Boris Dovgani dna Aliona. Dl Grigore Policinschi şi-a exprimat sincera recunoştinţă faţă de eroismul celor care au ţinut piept acestui crîncen conflict armat şi a adus condoleanţe familiilor ce şi-au pierdut soţii, feciorii, taţii.

De asemenea combatanţii au fost decoraţi de către colonelul Ministerului apărării, dl Andrei Şarban cu medalia ”Crucea comemorativă ”, dedicată celor 20 de ani de la declanşarea con-

flictului armat de pe Nistru. Boris Dovgani a fost decorat cu această medalie post-mortem, respectiv, medalia primind-o soţia acestuia. Soţia lui Boris Dovgani, dna Aliona a mulţumit conducerii raionului, primarului şi localnicilor pentru gestul acesta, care deja a devenit o tradiţie. După partea solemnă a urmat depunerea de flori la monumentul lui Boris Dovgani, înălţat de către combatanţii şi prietenii de luptă. Apoi a urmat masa de pomenire, la care s-au adunat toţi cei care în 1992 au luptat alături de Boris Dovgani, unde şi-au amintit de vremurile paşnice, cînd toţi erau în viaţă, îşi iubeau soţiile şi îşi creşteau copiii. Natalia Ivanov, corespondent

pag. 2

Noutăţi Nistrene

Utilizarea resturilor vegetale ale păioaselor ca sursă bioenergetică

Scrisoare de mulţumire

Consiliul Raional Dubăsari

În societatea noastră agroindustrială de energie totul depinde de ceva. Cu ajutorul ei se mişcă automobilele, tractoarele, zboară avioanele. Cu ajutorul ei se poate prăji pîine, încălzi o încăpere şi pune în funcţiune televizoarele, a lumina străzile ect..

e aduce mulţumire colaboratorilor Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Secţiei Situaţii Excepţionale din r. Dubăsari, pentru activitate notorie, devotament, curaj civic şi responsabilitate la îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu, la salvarea, acordarea primului ajutor în situaţii excepţionale, pentru sîrguinţă în acţiunile desfăşurate pentru binele cetăţenilor şi ţării, şi cu prilejul sărbătorii profesionale „Ziua Salvatorului”. Cu respect, Gr. POLICINSCHI Preşedintele raionului

Un Centru Comunitar în incinta gimnaziului Corjova

ineva poate spune că energia este şi petrolul şi gazele naturale. Dar nu este aşa. Pentru a scoate energia din ele, acestea trebuie arse, aşa ca şi benzina, cărbunele sau lemnele. De cînd există civilizaţia noastră de multe ori s-a produs schimbul resurselor tradiţionale de energie cu altele mai noi, mai perfecte. Soarele a luminat şi a încălzit omul tot timpul: şi totuşi odată oamenii au preluat focul şi au început să ardă lemnul. Apoi lemnul i-a lăsat locul cărbunelui de pămînt. Rezervele de lemn se credeau infinite, însă maşinile cu aburi cereau „hrană mai calorică”. Dar şi aceasta a fost doar o etapă. În curînd, cărbunele a lăsat loculpetrolului. Şi astăzi cele mai populare resurse de energie sînt petrolul şi gazul natural. Dar pentru fiecare metru cub de gaz sau tonă de petrol e nevoie să mergem tot mai departe spre nord şi est, să ne adîncim tot mai mult. Evident, că gazul şi petrolul cu fiecare an, ne vor costa tot mai mult. Schimbul ? Trebuieşte o nouă sursă. De ce anume acum a apărut întrebarea: ce aşteaptă omenirea - foamea energetică sau belşugul energetic? De pe paginile ziarelor şi jurnalelor nu dispar articole despre criza energetică. De la petrol izbucnesc războaie, înfloresc şi sărăcesc state, se

schimbă guverne. Comunicările despre lansarea noilor instalaţii şi noilor invenţii în domeniul energeticii au devenit sensaţii. Se proiectează programe energetice mari, realizarea cărora necesită eforturi enorme şi cheltuieli colosale. Însă se poate şi cu cheltuieli mai mici. Cel mai important argument în utilizarea paielor ca sursă energetică este faptul că paiele au o valoare energetică destul de înaltă şi sunt neutre la emisiile gazelor cu efect de seră, mai ales acum cînd gazele naturale şi energia electrică se scumpesc esenţial. Pe viitor ne aşteptăm la scumpiri şi mai mari.

-1 tonă de paie în echivalent energetic substituie

550 kg de cărbune 350 m3 de gaze naturale *1 tonă paie = 35 USD 550 kg cărbune = 101 USD 350 m3 gaze = 170 USD *Căldura inferioară de ardere Paie-14,400 kj/kg Cărbune-22.563 kj/kg 350 m3 naturale- 35,000kj/m3 Anual în mediu pe raion se produc circa 6000 tone de paie de grîu, orz şi rapiţă, dintre care 5000 tone pot fi folosite în scopuri energetice, adică prin balotarea lor şi brichetarea ulterioară. Deoarece 1 tonă de paie brichetată se

La 2 aprilie curent, în incinta gimnaziului Corjova a fost deschis Centrul Comunitar pentru pregătirea copiilor preşcolari către şcoală.

cest Centru a fost deschis datorită insistenţei directorului gimnaziului Corjova, dlui Constantin Sucitu. Motivaţia tendinţei de a deschide un asemenea centru au fost adresările părinţilor din sat ce doresc ca copiii lor să fie instruiţi în limba maternă. Mulţi părinţi au fost nevoiţi să-şi dea copiii în şcolile cu predare în limba rusă sau în şcoala cu predare în grafia chirilică, fiindcă ei frecventează grădiniţile

6-12 aprilie 2012

echivalează cu 1.25 tone de cărbune, evident că face rost de a implimenta producerea propriilor surse de căldură, fiind astfel create noi afaceri şi locuri de muncă, şi nu în ultimul rînd, fiind protejat mediul ambiant pentru generaţiile viitore. În contextul celor expuse, prin Dispoziţia preşedintelui raionului dl. Gr. Policinschi a fost format grupul de lucru, care se va ocupa nemijlocit de implementarea Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova. Acest Proiect este finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat, implimentat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Bugetul total al Proiectului este de 14,56 milioane EURO, acordat de Uniunea Europeană (14 mln. EURO) şi PNUD Moldova (560.000 EURO). În şedinţa sa, pe data de 02.04.2012 grupul de lucru a efectuat studiul de opinie în cadrul proiectului privind producerea brichetelor din biomasă şi consumul lor la nivel local, cu prezentarea ulterioară pentru selectare- Centrului de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Pshilogice ( CIVIS). Gospodăriile agricole CAP „DoroţcaiaAgro”, administrator dl. V. Bacioi şi CAP „Victoria-Cocieri” administrator dl. P. Nirca, care posedă suprafeţe impunătoare de cereale de o grupă au fost desemnate şi înaintate pentru participare în Proiectul menţionat pentru selectare. Despre informaţii suplimentare adresaţivă la Direcţia agricultură şi cadastru a Consiliului raional. Tel. de contact 44- 748.

Petru Porubin,specialist principal a Direcţiei agricultură şi cadastru

Şedinţa a avut loc, ca de obicei, în prima zi de marţi a lunii, şi a fost prezidată de preşedintele raionului, dl Grigore Policinschi. La întrunirea dată au mai participat şi colaboratori din cadrul Aparatului preşedintelui raionului, şefii serviciilor desconcentrate din raionul Dubăsari, serviciile descentralizate ale Consiliului rational şi primarii localităţilor.

din oraşul Dubăsari în care predomină comunicarea în limba rusă. Direcţia gimnaziului Corjova s-a încadrat într-un proiect organizat de către organizaţia internaţională pentru învăţămînt UNICEF şi a fost acceptată pentru a deschide şi în gimnaziul Corjova un Centru Comunitar pentru pregătirea copiilor preşcolari către şcoală. Ministerul Finanţelor a acceptat finanţarea personalului didactic

şi alimentaţia copiilor, precum şi deservirea Centrului. UNICEF a dotat acest Centru Comunitar cu mobilier în sumă de 15 mii 735 lei, un computator cu imprimantă în sumă de 10 mii 958 lei. Pentru data 9 aprilie este preconizată dotarea Centrului cu literatură metodică, materiale didactice, planşe, jucării. Deschiderea acestui Centru Comunitar îşi va aduce aportul binefic la instruirea şi educarea generaţiei tinere din satul Corjova. Bacioi Natalia, metodist DGÎTS Dubăsari

e ordinea de zi a fost stabilită o singură întrebare şi anume: Cu privire la măsurile şi activităţile petrecute în luna martie, sistematizarea măsurilor şi activităţilor pentru luna aprilie. În acest context, au fost prezentate rapoartele şi informaţia de către şefii serviciilor desconcentrate în teritoriul raionului şi primarii localităţilor. Totodată au fost examinate propunerile înaintate întru ameliorarea situaţiei în raion. Reieşind din rapoartele şi informaţia prezentată de către şefii serviciilor descentralizate şi desconcentrate din teritoriul raionului şi examinînd propunerile înaintate în organizarea activităţii pe perioada lunii februarie, au fost exprimate următoarele SOLICITĂRI şi INDICAŢII:

Şedinţa serviciilor desconcentrate şi descentralizate ale raionului Dubăsari

1. CPR Dubăsari(V. Grabovschi) de comun cu SE (A.Gîncu), APL de nivelul I vor asigura ordinea publică prin organizarea gărzii populare pe parcursul sărbătorilor Sfintelor Paşti 2. Direcţia construcţii (E.Nicolaev) de comun cu SASP (Iu.Cazac) vor întreprinde măsurile necesare privitor la problemele apărute în circuitul electric şi canalizarea Centrului de sănătate Cocieri şi Holercani. 3. Directorul CMF IMSP Dubăsari (V.Gulica) va prezenta

preşedintelui raionului informaţia cu privire la datele stării actuale în raion la tuberculoză. 4. Primarii localităţilor vor prezenta DJRU (S.Grigoriev) acceptul sau refuzul de a participa la campionatul raional de fotbal pînă la data de 10 aprilie 2012. În final, dl Grigore Policinschi, preşedintele raionului Dubăsari, a mulţumit pe toţi cei prezenţi pentru participarea la şedinţă, exprimînd speranţa unei conlucrări fructuoase şi în continuare.

Alexandra Vatav, specialist principal Secţia administraţie şi servicii publice

Noutăţi Nistrene

6-12 aprilie 2012

Ajută-i pe cei mici să păşească cu încredere în orice clipă pe cărările vieţii de zi cu zi

pag. 3

Din activitatea autorităţilor publice locale (Interviu)

Sergiu Batrîncea

primar de Marcăuţi

„Îmi iubesc mult satul şi ţin mult la el”

ăspunsuri pentru dilemele cu care se confruntă educatorii în proiectarea activităţilor pe centre, elaborarea, selectarea şi adaptarea materialelor didactice, adevărul universal despre joc şi jucărie, directorii şi educatorii le-au găsit participînd la seminarul raional desfăşurat pe data de 22 martie în incinta instituţiei preşcolare „ Izvoraş ” s. Oxentea. Tema seminarului teoreticopractic a fost: „Implementarea ghidului, 1001 idei pentru educaţia timpurie de calitate”. Directoarea instituţiei împreună cu cadrele didactice au organizat şi au desfăşurat activităţi didactice la toate compartimentele ariei curiculare: I. Dezvoltarea personală educaţia pentru familie şi societate. Tema „Bunicii – comoara înţelepciunei”, educator R. Giderman. II. Dezvoltarea limbajului şi a comunicării. Tema „Florile gingaşe”, educator N. Burghilă. III. Ştiinţe, cunoaşterea me-

diului şi cultura ecologică. Tema „Spune unde se găseşte”, educator E. Leca. IV. Educaţia prin arte. Literatura artistică. Tema „Cocoarele” memorizarea poeziei, educator E. Buzilă. V. Cunoaşterea lumii, dezvoltarea personală şi socială. Tema „Ziua de naştere a lui Iepurică”, educator S. Pascari.

VI. Educaţia fizică şi pentru sănătate. Tema „În ospeţie la bunica”, educator A. Bejenari. În cadrul seminarului a fost demonstrată o activitate extracuriculară dedicată a 30 ani de activitate a instituţiei preşcolare „Izvoraş”, cu tematica „Mărţişor iubit, bine ai venit” de către dna L. Rusu, educatoarea grupei pregătitoare „Garofiţa”. Activitatea dată a fost bine gîndită, structurată şi prezentată la un nivel foarte înalt. A fost o activitate de suflet pe parcursul căreia copiii au cîntat, au recitat poezii, glume, s-au jucat şi au dansat. Despre măiestria educatorului ne-au vorbit metodele şi tehnicele moderne ce au fost aplicate, cîntecele ce vin din adîncul sufletului, inimei dumneaei, versurile fiind din creaţia proprie. Sperăm că cele prezentate în cadrul activităţilor vor avea continuitate în grădiniţele raionului nostru. Misiunea personalului implicat în educaţia timpurie a copiilor este foarte dificilă, deoarece lucrul cu copiii reclamă o abordare bilaterală: pe de o parte, cei implicaţi în formarea preşcolarilor trebuie să cunoască modelul ideal

al dezvoltării psiho-comportamentale, iar pe de altă parte să surprindă şi să considere configuraţia reală de dezvoltare a fiecărui copil în parte. E important ca efortul dvs să se regăsească în servicii educaţionale de calitate oferite copiilor, părinţilor, comunităţii. Vă considerăm parteneri fideli în procesul de reformare a educaţiei timpurii. N. Bacioi, metodist DGÎTS Dubăsari

ergiu Batrîncea, stundent la Universitatea de stat din Moldova, facultatea de drept, la moment îndeplineşte funcţia de primar al satului Marcăuţi, s-a născut în prima zi de toamnă a anului 1985, într-o familie de muncitori din satul Marcăuţi, raionul Dubăsari. Îi place mult sportul (tenis de masă, volei şi fotbal), este pasionat de dansuri. Îşi iubeşte enorm familia, în care alături de fratele său Dumitru, sora Marina şi alături de mama sa Nadejda şi tatăl Mihai se simte cel mai fericit şi împlinit copil. Tatăl său munceşte acum peste hotare pentru aşi întreţine familia, mama sa este şef Direcţie asistenţă social în localitatea sa de baştină. Îndeplinind funcţia de primar, dl Sergiu este bucuros de faptul că familia sa îi este alături. Reporter: Cum aţi descrie în cîteva cuvinte satul Marcăuţi? Sergiu Batrîncea: Satul Marcăuţi este unul pitoresc, amplasat pe un vîrf de stîncă, deasupra rîului Nistru, care atrage atît turiştii cît şi investitorii. R.: Ca cel mai tînăr primar atît din raionul Dubăsari cît şi din întreaga republică, ce va atras în venirea la funcţia de primar? S. B.: Am vrut să fiu primar în acest sătuc, fiind că dezvoltarea lui lasă de dorit şi eu vreau ca satul în care m-am născut să fie un exemplu pentru celelalte sate din raion. Sunt dispus să susţin în special tinerii, care pînă în prezent au fost lăsaţi de o parte, este nevoie de implicarea lor în activităţile de interes social cu autorităţile de ambele nivele. R.: Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai importantă realizare din funcţia de primar, al satului Marcăuţi? S. B.: În funcţia de primar vreau să realizez următoarele proiecte: canalizarea, asfaltarea şi reparaţia drumurilor, iluminarea şi amenajarea teritoriului, dar cel mai important proiect, care este pe primul plan este canalizarea şi asfaltarea. R.: Cîte proiecte investiţionale aţi reuşit să adunceţi în comunitate timp de aproape un an de activitate? S. B.: Timp de un an de activitate am realizat şi sunt în lucru următoarele proiecte: iluminarea gimnaziului Marcăuţi în valoare de 237 000 lei şi canalizarea staţiei de epuare, care este în proces de lucru, în valoare de 4 500 000 de lei. R.: Aveţi în sat un loc

Acordarea poliţelor de asigurare medicală gratuite continua

preferat, sau mai bine zis un loc care defineşte cel mai bine localitatea? S. B.: Am un loc preferat în localitatea mea de baştină, unde îmi petrec timpul liber, este un izvor şi un loc de odihnă amplasat pe malul Nistrului. Acest izvor este ca o carte de vizită al satului, este amenajat de tinerii satului, care au venit cu această iniţiativă cu un an în urmă. Atunci ei au reuşit să evidenţieze frumuseţea naturii, au descoperit viaţa acestui izvor şi i-au dat un aspect foarte plăcut. R.: Ce aţi dorit să deveniţi după finisarea liceului, ce planuri de viitor aveaţi? S. B.: După finisarea studiilor doream să devin un manager în construcţii sau să fiu notar. R: Dacă nu aţi fi fost primar, în ce alt domeniu aţi fi dorit să profesaţi? S. B.: Dacă nu aş fi cîtigat alegerile şi nu aş fi venit la funcţia de primar, aş fi deschis propria afacere în construcţii, căci acest domeniu îmi este cel mai aproape de suflet şi simt că aş fi avut succes. R.: Care sunt planurile de viitor referitor la dezvoltarea localităţii pe care o reprezentaţi? S. B.: Ţinînd cont de visurile mele neîmplinite, la moment doresc să dezvolt satul şi să atrag populaţia să revină acasă, vreau să deschid locuri noi de muncă şi multe alte lucru în folosul societăţii, în folosul întregii localităţi. R.: Sunteţi admirat, sunteţi şi contestat, funcţia dvs. oarecum permite oamenilor să fie critici, ce le transmiteţi? S. B.: Sunt un om modest şi calm, căru-i place să asculte pe fiecare, dar să procedez după posibilităţi şi pentru interesul satului. R.: Dacă aţi fi un simplu cetăţean, ce calităţi credeţi că ar trebui să aibă un primar? S. B.: Dacă aş fi un simplu om, aş vrea ca un primar să fie înţelegător, săritor la nevoie şi la un nivel cu toţi. Satul Marcăuţi are o populaţie de 823 de personae, are tradiţii moldoveneşti şi obiceiuri, este o mîndrie faptul că locuitorii sunt uniţi la bine şi la rău, este un sat frumos, amplasat pe malul drept al rîului Nistru. În el sună cîntece din moşi – strămoşi, chiar dacă localnicii întîmpină o mulţime de greutăţi. Satul are structura unui strugure de poamă, este bogat în vii şi livezi. Irina Glod, redactor

stfel, pe data de 03 aprilie 2012, ora 13.00, în incinta Consiliului raional, sala mică de şedinţe, a avut loc şedinţa Comisiei pentru examinarea adresărilor cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) şi localităţile limitrofe frontierei administrative din categoriile pentru care calitatea de asigurat o are Guvernul.

În cadrul comisiei au fost examinate 44 de cereri depuse pe parcursul lunii, dintre care 42 au fost acceptate şi aprobate pentru acordarea poliţelor de asigurare iar 2 cereri au fost respinse pentru reexaminare şi reconfirmare legală a statutului de invalid. Alexandra Vatav, specialist principal Secţia administraţie şi servicii publice

Activitatea

şomerilor –

la control

Pe data de 30 martie a avut loc şedinţa cu privire la problemele legate de acordarea ajutorului de şomaj şomerilor cu statut special.

n cadrul şedinţei de lucru, prezidată de preşedintele raionului dl G. Policinschi, au participat vicepreşedinţii raionului M.Jimbei, L.Spinovschi, dl.V. Micu, şef Agenţie teritorială pentru Ocuparea Forţelor de Muncă Dubăsari, L.Crăciun inspector, Inspecţia muncii, A. Leaşco primar s. Doroţcaia, A. Leşan primar com. Coşniţa, inginerii cadastrali din com. Cocieri F. Basiu şi A.Cibuc com. Coşniţa, S.Guvir şef adjunct DAC şef Serviciu cadastru. Dl V. Micu, şef ATOFM a efectuat un control în toate primăriile în care activează şomerii cu statut special, în urma acestui control obiecţii grave nu s-au depistat. La moment sunt 4 primării care deţin şomeri cu statut special: primăria Cocieri – 85 de şomeri, com. Coşniţa – 36 de şomeri, Molovata Nouă – 19 şomeri şi s. Doroţcaia deţin cei mai mulţi şomeri 301 continuare pag.4

pag. 4 persoane. Au fost discutate mai multe întrebări referitor la participarea şomerilor la toate lucrările publice şi prelucrarea terenurilor după traseul RîbniţaTiraspol, aprobarea unui grafic de lucru, planul de lucru săptămînal, concedii anuale de odihnă. S-a propus: • monitorizarea problemelor legate de acordarea ajutorului de şomaj şomerilor cu statut special şi respectarea condiţiilor de evidenţă, control şi plăţi a acestuia. • de emis Dispoziţia preşedintelui privind

Noutăţi Nistrene aprobarea grupului de lucru privind evidenţa lucrărilor efectuate de către şomeri cu statut special • în luna aprilie de petrecut şedinţe de lucru cu şomerii în fiecare primărie • executarea cadrului legal şi stimularea programului de prelucrare a terenurilor după traseu. • de stabilit zile concrete şi ore de lucru. • să fie numită o persoană concretă de primar responsabilă pentru aceste lucrări • listele nu vor fi semnate şi vor fi retrocedate către primării,

dacă nu vor fi respectate condiţiile de prelucrare a terenurilor după traseu şi lucrările în folosul comunităţii. • limitarea termenului de lucru nu mai mult de 11 luni şi o lună la concediu anual de odihnă În termen de o săptămînă să fie formată organigrama la toate primăriile, să fie numit un conducător care va răspunde de repartizarea lucrărilor publice, de a implica şomerii la lucru. Înainte de lucrările publice primăria este obligată să instruiască şomerii referitor la securitatea şi condiţiile de

muncă, fiecare persoană este obligată să cunoască şi să semneze actul dat. Primarul are dreptul să nu semneze listele şomerilor dacă nu vor fi respectate cerinţele faţă de executarea lucrărilor în folosul comunităţii. Grupul de lucru respectiv va avea întîlniri în teritoriul primăriei, unde vor fi prezenţi primarul, reprezentat al Agenţia teritorială pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dubăsari, un specialist al Direcţiei agricultură şi cadastru. Atenţionarea primarilor localitătţilor Molovata Nouă, Cocieri,

Francofonia-

vector al comunicării

6-12 aprilie 2012

Ziua Internţională a Francofoniei, celebrată la 20 martie, este o zi dedicată limbii franceze, care reuneşte 200 de milioane de locuitori în întreaga lume şi 870 de milioane de persoane din cele 70 de state şi guverne ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

Doroţcaia şi Coşniţa asupra responsabilităţii pentru perfectarea şi semnarea actelor ce confirmă efectuarea lucrărilor şi a listelor beneficiarilor de ajutor de şomaj.

n acest an, Moldova împlineşte 15 ani de la aderarea la familia ţărilor francofone. Pe parcursul lunii martie pe tot teritoriul ţării, în şcoli şi instituţii culturale s-a sărbătorit limba franceză şi cultura ţărilor francofone. Profesorii de limbă franceză din raionul Dubăsari s-au încadrat activ în organizarea şi desfăşurarea a numeroase manifestaţii pedagogice, educaţionale, cognitive, cultural-artistice menite să promoveze atît limba lui Molière şi cultura Franţei, cît şi cultura şi valorile ţării noastre. În acest context s-au organizat concursuri de desene, de esee, recitări de poezii, concerte, derulări de filme, toate fiind interpretate şi regizate în limba franceză şi în stilul culturii franceze. Profesorii s-au străduit să trasforme sălile în adevărate oaze a artei şi culturii franceze,

M. Dicusar, specialist principal al Direcţiei agricultură şi cadastru

să trasmită tinerilor francofoni pasiunea pentru cea mai melodioasă şi armonioasă limbă. Fiind cosiderată drept limbă a frumosului şi a înţelegerii, King a numit franceza „limbă care transformă murdăria în iubire”. Activităţile dedicate Francofoniei sunt un prilej de a dialoga, de a promova diversităţile culturale şi lingvistice, de a dezvolta cooperarea, totodată făcîndu-ne să ne gîndim la identitatea noastră, care este fără îndoială cea mai mare bogăţie, oglinda sufletului fiecărui cetăţean şi a poporului întreg. Francofonia este o fereastră deschisă spre lume, un adevărat vector al comunicării care promovează pacea, înţelegerea şi toleranţa, trei valori esenţiale ale umanităţii.

Berzan Galina, metodist-coordonator, DGÎTS

Francophonie,

joli pays Liceul Teoretic Doroţcaia a fost gazda unui minunat eveniment consacrat Francofoniei cu genericul „Francophonie, joli pays”. Acesta a fost organizat la iniţiativa şi sub îndrumarea profesoarelor de limbă franceză Berzan Galina şi Berzan Ana, şi a avut menirea să promoveze limba franceză, valorile ţărilor francofone.

iezul activităţii a constituit TVCul cu echipele „La Marseillaise” (liceenii din a XI-a Uman) şi „Les Gaulois” (XI-a Real). Fiind puse la numeroase încercări, ambele echipe au dat dovadă de inginiozitate, curiozitate şi artistism. Ultima probă „ Surprises, Surprises” a uimit atît publicul, cît şi juriul prin originalitate. Prima echipă a transformat scena într-un adevărat teatru de marionete, înscenînd povestea „Chaperon Rouge”. „Les Gaulois” au prezentat o

surpriză complexă, îmbinînd arta dansului cu cea a picturii: în ritmul dansului interpretat de muze, sala urmărea apariţia turnului Eiffel, pictat concomitent de cîţiva liceeni. Între probele de concurs au participat elevii din alte clase, evaluînd ca nişte adevăraţi interpreţi, declamatori şi actori. Publicul a fost surprins de talentul micuţei Constantinov Anastasia, elevă în clasa a III-a, care a interpretat cîntecul „Je veux” şi au aplaudat-o stînd în picioare. Elevii din clasa a VIII-a B au venit cu un buchet de cîntece populare franceze şi înscenarea unui fragment din opera lui V. Hugo „Les Misérables”. O neubişnuită paradă de modă, a fost prezentată de tinerii modelieri din liceu Josan C., Molcean D. şi Caimac A. Întreaga colecţie a fost confecţionată din deşeuri, chiar şi celebra rochie neagră de la Coco Chanel. Activitatea dedicată Francofoniei a adunat nu numai elevii care studiază limba franceză, dar şi pe cei ce studiază limba germană. Ei

s-au alăturat cu nişte surprize artistice. La sfîrşitul serbării spectatorii au avut prilejul să facă o excursie prin Paris şi prin Berlin, vizionînd filmuleţe cu curiozităţile acestor oraşe. Elevii şi profesorii spun că au participat şi asistat cu mare plăcere la această sărbătoare, care a reuşit prin intermediul frumosului să trezească pasiunea atît pentru limba franceză, cît şi pentru alte limbi moderne, deoarece Francofonia presupune diversitatea culturală, solidaritate şi înţelegere. Maria Condriman, eleva clasei a XI-a Real, LT Doroţcaia

Tenis de masă şi sportul minţii – şah şi dame

u sosirea primăverii, mai mult ne adîncim în acţiunile cultural-sportive a DGÎTS, ce favorizează sănătatea tinerei generaţii în creştere. În luna martie curent, în incinta Liceului teoretic „Mihai Eminescu” s-a desfăşurat spartachiada şcolară raională gimnazii-licee la trei probe de sport: tenis de masă, şah şi dame. La măsură au participat 14 instituţii de învăţămînt, conform categoriilor de vîrstă (gimnaziilicee). După onorarea imnului, drapelului de stat şi a raionului Dubăsari, echipele au fost repartizate la probele nominalizate. Locurile pe echipe s-au repartizat conform punctelor acumulate. Tenis de masă – gimnaziile: primul loc gimnaziul Pîrîta, locul II gimn. Oxentea şi locul III gimn. „Anatol Codru” Molovata Nouă, locul IV gimn. Ustia, locul V gimn. Pohrebea, locul VI gimn. Marcăuţi, locul VII gimn. Roghi şi locul VIII gimnaziul Cotjova. La licee, pentru proba tenis de masă primul loc l-a luat l.t. „Mihai Eminescu” Dubăsari, al II-lea loc l.t. „Ştefan cel Mare” Molovata, locul III l.t. „Ion Creangă” Coşniţa, locul IV l.t. Doroţcaia, locul V „Vlad Ioviţa” Cocieri, locul VI l. t. Holercani şi locul VII l-a luat l. t. „Ştefan cel Mare şi Sfînt” or. Grigoriopol. La proba de sport şah- gimnaziile locurile s-au repartizat astfel: I loc-gimn. Pîrîta, II locgimn. Oxentea, III loc – gimn. Corjova, IV loc gimn. Ustia, V loc „Anatol Codru” Molovata Nouă, pe locul VI s-a clasat gimnaziul Roghi, pe locul VII gimn. Pohrebea şi pe locul VIII gimn. Marcăuţi. La licee, pe primul loc s-a plasat echipa din l. t. „M. Eminescu” Dubăsari, pe locul II l. t. „Ion Creangă” Coşniţa, locul III i-a revenit l. t. Holercani, pe locul IV s-a clasat echipa l. t. continuare pag.5

Noutăţi Nistrene

6-12 aprilie 2012 Doroţcaia, pe locul V l. t. „Vlad Ioviţa” Cocieri şi pe locul VI l. t. „Ştefan cel Mare” Molovata. La proba de sport dame- gimnaziile, primul l-a cîştigat gimnaziul Oxentea, locul II gimnaziul Roghi, locul III gimn. „Anatol Codru”, Molovata Nouă, pe locul IV s-a plasat gimnaziul Pîrîta, locul V Ustia, locul VI gimn. Corjova şi pe ultimul loc gimnaziul Pohrebea. La licee primul loc la ocupat l. t. „M. Eminescu” Dubăsari, locul II l. t. „Ion Creangă”, locul III l. t. Doroţcaia, locul IV i-a revenit l. t. „Vload Ioviţă” Cocieri, locul V l. t. Holerca şi cu locul VI vine l. t. „Ştefan cel Mare” Molovata.

La sfîrşitul acţiunii s-au făcut totalurile, echipele plasate pe primele trei locuri gimnazii-licee, din partea Consiliului raional şi a DGÎTS Dubăsari au fost menţionate cu diplome de gradul respectiv şi cadouri de preţ (seturi de tenis de masă, seturi de dame şi set-

uri de şah). La acţiune a fost prezentă asistenţa medicală, au participat 150 de elevi. De către administraţia liceului, toţi participanţii au fost alimentaţi. Consiliul raional, DGÎTS aduce mulţumire direcţiei liceului „M. Eminescu” Dubăsari pentru o bună organizare şi pregătire a sălilor de petrecere a acţiunii raionale nominalizate.

Mihai Bradu, sp. principal tineret şi sport

CĂTRE LUCRĂRILE DE PRIMĂVARĂTEHNICA AGRICOLĂ PREGĂTITĂ ŞI PĂSTRATĂ ! Conform evidenţei înmatriculării tehnicii agricole de către Inspectoratul de Stat pentru supravegherea tehnicii agricole „Intehagro”, precum a datelor de evidenţă în Gospodăriile agricole consolidate, a deţinătorilor de tehnică agricolă particulară, în cadrul efectuării reviziei tehnice anuale, raionul Dubăsari dispune de: 1. Tractoare total modificate -364 unităţi - inclusiv particulare-232 unităţi, s-au 64% inclusiv cu şenile - 19 unităţi - inclusiv particulare -5 unităţi 2. Excavatoare -18 unităţi - inclusiv particulare -10 unităţi 3. Combine -36 unităţi - inclusiv particulare- 6 unităţi 4. Remorci - 257 unităţi - inclusiv particulare- 162 unităţi 5. Pluguri -174 unităţi - inclusiv particulare-103 unităţi 6. Cultivatoare -172 unităţi - inclusiv particulare-81 unităţi 7. Sămănători - 111 unităţi - inclusiv particulare - 41 unităţi Coeficientul de pregătire a tehnicii agricole, în urma reviziei tehnice anuale, care a avut loc practic în toate gospodăriile agricole, indiferent de forma de propri-

etate şi în primăriile raionului, a parcului de maşini agriciole individuale, constituie în jurul la 80% din total. Deoarece suprafaţa agricolă totală - 13830.57 ha, a terenurilor consolidate constituie- 11244.7 ha şi a terenurilor individuale - 2586 ha, se poate face un calcul simplu. În mediu, în ansamblu pe raion la un tractor sarcina revine – 13830 ha : 358 = 38,63 ha. La un tractor, care este încadrat în lucru în gospodăriile consolidate, sarcina revine: 11244 ha. : (358-232) = 89 ha. La un tractor, care este exploatat în sectorul individual, sarcina revine: 2586ha. : 232 = 11 ha. Analiza acestor calcule, arată că în raion sarcina medie la un tractor este cu mult mai mică ca media pe Republică, ( 120 ha) şi demonstrează că lucrările agricole (operaţiunile tehnologice) pot fi, şi se efectuează în termeni optimali, cu excepţia a lucrărilor care necesită efectuarea a mai multor operaţiuni concomitente, conform procesului tehnologic. Din calcule reesă, că cea mai mică sarcină la un tractor este în sectorul individual -11 ha.

pag. 5

Competiţii sportive la tenis de masă în memoria lui Nicolae Sotnicenco Pe data de 25 martie 2012 în incinta liceului teoretic „Ion Creangă” din satul Coşniţa, de către Asociaţia veteranilor de război platoul Coşniţa a fost organizată a V-a ediţie a competiţiilor sportive la tenis de masă în memoria eroului Nicolae Sotnicenco, căzut în prima zi de război de pe platoul Coşniţa. Competiţiile sportive au fost deschise de către preşedintele asociaţiei veteranilor de război 1992 platoul Coşniţa, Anatolii Cibotenco cu onorarea drapelului de stat şi comemorarea eroului Nicolae Sotnicenco printrun minut de reculegere. La competiţiile sportive a participat activ şi preşedintele

raionului Dubăsari Grigore Policinschii, fiind membrul echipei combatanţilor din satul Doroţcaia. Competiţiile au decurs la un nivel înalt, fiind prezente spirite de concurenţă sportivă. Este plăcut că au participat mai multe echipe, îmbucurător este faptul că au participat şi tineri, deoarece turneul dat este o măsură de educaţie a tinerii generaţii în spiritul patriotismului şi dragostei faţă de neam, faţă de Republica Moldova. Turneul a fost arbitrat de către grupul de arbitri a şcolii sportive la tenis de masă din raionul Dubăsari. În urma desfăşurării competiţiei locul - I la cîştigat echipa Serviciului Situaţii Excepţionale din raionul Dubăsari, locul - II echipa Asociaţia veteranilor de război 1992 Platoul Coşniţa şi locul –III echipa sat. Pîrîta. Cei mai performanţi sportivi s-au dovedit a fi A. Morarenco clasat pe locul –I, A.Leaşco clasat pe locul –II şi V. Nagalisov clasat pe locul - III. Iu. Cazac, şef Secţie administraţie şi servicii publice

a competiţiile sportive au participat 12 echipe: asociaţia veteranilor de război 1992 platoul Coşniţa, asociaţia veteranilor din Afganistan a raionului Dubăsari, Consiliul raional Dubăsari, combatanţii din satele Doroţcaia şi Pîrîta, liceul teoretic „Ion Creangă”, Centrul orăşelul copilăriei „Concordia” din s. Pîrîta, batalionului nr-1, nr-2 şi nr-3 de infanterie independentă al forţelor de menţinere a păcii, Comisariatul de poliţie Dubăsari şi echipa Serviciului Situaţii excepţionale din raionul Dubăsari. Acasta arată tendinţa în creştere din an în an a proprietarului de teren agricol, să fie înzestrat cu tehnică proprie. Conform evidenţei de înmatriculare a tehnicii agricole de către inspecţia „Intehagro”, în mediu pe an sunt înregistrate din nou, a cîte 8-10 tractoare. Pe parcursul anilor 2004-2009, în raion au fost formate 6 staţiuni tehnologice de tractoare şi maşini agricole, cu un număr total de tractoare noi, (marca MTZ-82) de 22 unităţi, precum aproximativ la număr de pluguri, cultivatoare, sămănători, grapiţe ect.. La fel, în sectorul privat în această perioadă au fost procurate circa 30 de tractoare, ceea ce-a permis esenţial renovarea parcului de tractoare şi maşini agricole cu eficientizarea petrecerii lucrărilor agricole. Deoarece această tehnică este nouă se exploatează practic fără staţionări din pricina defecţiunilor tehnice şi evident a economiei de motorină. În fiecare an agricol (începutul lunii martie) de către Inspectoratul de Stat „Intehagro” tehnica agricolă este testată prin revizuire de a primi permisul respectiv de a fi exploatată conform cerinţelor tehnice. Dacă în sectorul consolidat, adică în Cooperativele agricole de producere, societăţile cu răspundere limitată tehnica agricolă se păstrează şi staţionează în locuri speciale, ce priveşte păstrarea tehnicii de către particulari este de dorit. Recent în cadrul unui control preventiv reviziei tehnice anuale a fost petrecut un raid pe străzile primăriilor, cu reprezentanţii serviciului inspectoratului de poliţie de sector, a reprezentanţilor din primării ( inginerii cadastrali), în urma căruia s-a constat, că tehnica agricolă aflată în posesiune

particulară în mare parte se păstrează în afara locurilor speciale sau în gospodăriile auxiliare, ca de regulă se află la păstrare în afara acestor locuri, adică în teren adiacent hotarului gospodăriei, ce evident aduce dificultăţi la traficul rutier pe străzile localităţilor, precum şi încălcărilor de păstrare a tehnicii agricole, conform cerinţelor tehnice. Evident, că în primăriile Oxentea, Marcauţi, Molovata-Nouă, Holercani, Molovata-Nouă, Cocieri, unde terenurile agricole sunt în mare parte consolidate numărul de tehnică agricolă particulară este scăzut faţă de primăriile Coşniţa, Pîrîta şi Ustia, care prelucrează terenul agricol în mod individual. Numărul de gospodării individuale în aceste primării constituie circa de 1868 la număr. În urma raidului au fost depistate păstrarea tehnicii agricole în afara terenului adiacent: Primăria Doroţcaia-Polevoi Stepan-remorca 2PTS-4, Ctitor Stepan-T-40,remorcă 2PTS-4 SajinAnatol,-Tractor- UMZ-6, Remorca 2PTS-4,seceritoare CS2.1 Zavtoniev Ion,Remorca 2PTS-4,Seceritoare CS-2.1,plug PN-3-35 Ivanov Andrei, Remorca 2PTS-4,Rezervuar de apă VR-3 Primăria Coşniţa Cibuc VladimirCombină SC-5, Semănătoare SZ-3.6 Tractor MTZ-80, Cultivator CPS-4.2 Rus Vasile,- Remorca 2 PTS-

4,Stropitoare OPV-2000. Ilarionov Ion,-Remorcă 2PTS-4,Plug PN-3-35 Primăria Pîrîta-Şcodin Vera,Stropitoare VR-3, Mogildea Fiodor,-Remorcă 2PTS-4, Plug PN3-35,VUC-3 Fandeev Vitalie,- Remorcă 2 PTS-4, Tincu Iurie,- Remorcă 2PTS4,VUC-3 Tudosov Petru,- Remorcă 2 PTS-4 GŢ „Smuncila Vera,” – Grabiţă BDT-3,Cultivator CPS-4, Plug PN-3-35, Încărcător PG0.5 Boşcanian Nicolai,-Remorcă 2PTS-4. Primăria Ustia – Panfilii Ion,Remorca 2PTS-4,Plug PN-335,Cultivator CPS-4,2 Andronache Petru,-Remorcă 2 PTS-4. Chirilov George,-Remorcă 2 PTS-4. Savin Semion,-Remorcă 2PTS-4,Sămănătoare SZ-3,6. Cultivator CPS 4,2 Primăria Molovata –Nouă - Celonenco Mihail,-Remorcă 2PTS-4,Cisternă de apă VR-3. Axentiev Vitalie –Stropitoare OVP-2000 Batrînca Stepan, -Remorcă 2PTS, Plug PN-3-35. Sus numiţii deţinători de tehnică agricolă au fost informaţi, întru neadmiterea păstrării tehnicii în afara terenului adiacent şi le-au fost predat termen de executare. Cu prezenta informaţie au fost informaţi primarii localităţilor respective.

P. Porubin, specialist principal pe problemele mecanizării V. Novacovsci,- Inspector - şef supraveghere tehnică „Intehagro”

pag. 6

Noutăţi Nistrene din creaţia cititorilor

Meleag natal

oldovenii din stînga Nistrului, din cele mai vechi timpuri aveau trăsăturile unei societăţi sedentare, continuau să practice ocupaţiile tradiţionale, agricultura şi creşterea vitelor, la care se adăugau meşteşugurile. Cele două ocupaţii de bază s-au îndrăgit reciproc, contribuind la asigurarea necesităţilor de produse vegetale şi animale. Ele erau o sursă de materie primă meşteşugurilor rurale. Cea mai mare pondere în domeniul vităritului a constituit-o bovinele, utilizate în calitate de animale de tracţiune, dar şi pentru carne sau produse lactate. Urmau apoi în ordine degresivă ovinele, porcinele şi cabalinele. Pe timpul de vară ovinele, bovinele şi cabalinele erau păscute pe imaşuri cu iarbă din apropierea localităţilor. Pentru iarnă, din timp se cosea iarbă, care apoi se usca la soare. Aici se semăna grîu de toamnă şi grîu de primăvară, de asemenea se semăna orz, secară şi ovăz. Localnicii semănau malai, care dădea o roadă bogată. Pentru o oră de lucru la pămînt se utilizau cîte trei, patru perechi de boi. În anul doi şi trei de eploatare a solului se obţinea o roadă bogată de 16 boabe la un bob semănat. În sursele istorice sunt menţionate multe mori de apă şi de vînt. Spre exemplu la Corjova şi Coşniţa erau cîte două mori de apă. (ÎN anul 1772) cerealele se păstrau în gropi văruite, ca să nu sufere de umezeală şi insecte. În circumscripţia Dubăsari se ocupau cu viticultura, legumicultura şi pomicultura. A. Meier enumeră şapte sorturi de struguri: muscatul, coarna de Ţarigrad etc. În fiecare vie şi livadă se află cîte un teasc pentru strivitul strugurilor şi cîte un cuptor pentru uscatul prunelor şi merelor. În fiecare an se exportau în Polonia cantităţi mari de fructe uscate. Viile şi livezile se aflau atît pe lîngă casă cît şi pe cîmp. Livezi şi vii aveau moldovenii din localităţile rurale, dar şi reprezentanţii altor etnii. Spre exemplu, în 1771, în s. Doroţcaia se afla o vie şi o livadă, care aparţinea unui evreu. O altă livadă se afla la Coşniţa, pe o insulă. În stînga Nistrului păşteau turme numeroase de oi, sub supravegherea unor ciobeni, care pe un an primeau de la stăpîn cîte 6 oi din 50. Oile erau de soi caracul, care se realizau bine. Polonezii cumpărau în primul rînd lînă din această zonă. În calitate de animale de tracţiune erau utilizaţi boii şi caii. În anul 1774, la 346 familii din 13 localităţi ale ţinutului Dubăsari, reveneau 635 vite de tracţiune, inclusiv 501 boi şi 134 cai. În mediu, unei familii îi reveneau 1,8 vite de tracţiune, inclusiv 1,7 boi. Mai asiguraţi erau

locuitorii din s. Coşniţa, cărora le revenea în mediu 2,1 capete. Armatele beligerante, deseori în timpul războiului jefuiau locuitorii. Vitele de tracţiune, fiind utilizate la muncile agricole şi căratul încărcăturilor. Pe unele moşii se întîlneau păduri nu prea mari şi tufărişuri. Lemnul se utiliza ca material de construcţie şi în scopuri energetice. O parte din locuitori se ocupau cu vînătoarea pentru hrană, astfel obţinînd pieli, blănuri etc. Livezile, pădurile, florile de cîmpie creau condiţii favorabile pentru dezvoltarea apiculturii (albinăritul). Cei mai mari apicultori erau şi cei mai bogaţi oameni din ţinut. Spre exemplu, în 1771 caimacanul Ştefan Agachi avea 27 de ştiubee de albine. Apicultura oferea locuitorilor miere pentru îndulcitul bucatelor şi ceară, utilizată la iluminarea încăperilor. În apele Nistrului se aflau cantităţi mari de peşte, locuitorii veneau să pescuiască pentru a se hrăni. Unii pescari, care aveau bărci, îndeplineau şi funcţii speciale, pescuiau pentru a vinde peştele la piaţă sau iarmaroace. Populaţia din ţinutul Dubăsari locuiau în case şi bordeie. În anul 1772, în 15 localităţi din ţinutul Dubăsari au fost înregistrate 485 de locuinţe pe pămînt şi 91 de bordeie. Numărul mare de bordeie s-ar putea explica prin faptul că la începutul războiului ruso-turc din 1768-1774, o parte de locuinţe au fost incendiate de armatele beligerante. Pentru a se feri de frig, oamenii în primul rînd îşi construiau bordeie, după care îşi

Să ia aminte

tinereţea

ridicau case la nivelul pămîntului. Majoritatea caselor erau formate dintr-o cameră. Doar în Tîrnăuca (3), Sucleia (1), Doroţcaia (1), Coşniţa (1), Molovata (1) au fost înregistrate case cu două încăperi. Locuinţele erau de mărime medie şi mică, în Coşniţa erau 54 case de mărime medie şi 40 de mărime mică. Uneori o famile de 5-9 oameni erau nevoiţi să locuiască într-o casă sau bordei de mărime mică cu o cameră. Kleeman, negustor austriac, menţionează că în ţinuturile supuse hanului din Crimeea, casele erau acoperite cu stuf sau şindrilă. Pereţii se construiau din lampaci. Unele case ale moldovenilor din ţinutul Dubăsari erau construite din bîrne şi nuiele unse cu lut ca şi în alte părţi. Astfel de case au ajuns şi pînă în zilele noastre. Aceste case erau prevăzute pentru zonele cu risc de inundaţie, care era un pericol enorm în fiecare primăvară pentru satele noastre (Coşniţa, Pohrebea (parţial), Pîrîta şi Doroţcaia). În calitate de hrană, moldovenii din ţinutul Dubăsari utilizau în primul rînd mămăliga din porumb şi malaiul din mei. Porumbul a ajuns pe la noi din America în sec. Al XVIII, iar în secolul următor el a devenit cultură principală a moldovenilor ca şi roşiile. Mai coceau plăcinte cu brînză de oi sau vacă. Din nuci cu miere se făcea halva. Se bea vin, mied (băutură fermentată din miere) şi alte băuturi. Surplusurile de produse erau realizate la Dubăsari, Oceacov şi în alte oraşe din dreapta Nistrului. Diplomatul francez Peyssonel mărturiseşte că principalele articole de export le constituiau bovinele, ovinele şi cabalinele. Se mai realizau meiul, grîul, tutunul, pieile de animale, brînza, untul, icrele negre, seul etc. Tot prin intermediul oraşelor Căuşeni, Tighina şi a altor oraşe de pe malul drept al Nistrului se importau mărfuri aduse din Iaşi, Bucureşti, Rusciuc şi Adrianopol. Printre acestea se numărau stofa, bumbacul, pînza, ţesături din bumbac, lînă, mătase, cafea, diferite unelte de muncă etc. Din a doua jumătate a sec. XIV, pînă la finele sec. XVII, Moldova cu potenţialul ei material şi uman redus, n-a putut să concureze în lupta pentru dominaţia din stînga Nistrului cu Imperiul Otoman şi Polonia. În sec. al XVIII-lea, aceste două mari puteri au împărţit între ele spatial din stînga Nistrului. Însă moldovenii, în calitate de populaţie majoritară a reuşit să redea unele trăsături specific unui teritoriu întinr (îngust) din stînga Nistrului. În anul 1761 a fost sfinţită biserica de la Pohrebea, în 1763 biserica de la Doroţcaia, Mohala (suburbia Dubăsari 1770), Cocieri (1772). În 1774, în ţinutul Dubăsari au fost înregistrate 19 familii de feţe bisericeşti ortodoxe: Dubăsari (1), Coşniţa (1), Pîrîta (1), Cocieri (1), Pohrebea (1), Corjova (1), Molovata (1) mai sînt trei sate fără preoţi: Goeni, Doroţcaia şi Delaceu. Din cauza războiului aceste trei biserici nu funcţionau din cauza lipsei preoţilor. Majoritatea bisericilor erau construite din bîrne, împletite din nuieli lipite cu lut, după modelul străvechi al caselor de locuit al moldovenilor. În 1789, în locul biseriilor din lemn, probabil arse la începutul războiului ruso-turc (1787-1791), au început să fie construite noi biserici din piatră: a Sf. Nicolae din Speia, Corjova şi Pîrîta. Continuarea va urma

Grogore Vatav, vice preşedintele Asociaţiei istoricilor “Meleag Natal” din R. Moldova

6-12 aprilie 2012

“Musica Vivat Ornat”

La 8 aprilie 2012 in incinta Şcolii de Arte din comuna CoŞnita a avut loc Concursul raional de interpretare instrumentală “Musica Vivat Ornat”, la concurs au participat 26 elevi din cele trei şcoli de arte din raion.

oncursul a prevăzut stimularea şi promovarea actului de interpretare profesionistă printre elevii de la instituţiile din domeniul învăţămînt artistic, participanţii au evoluat la compartimentele: a) instrumente cu clape: pian b) instrumente cu corzi: vioară, chitară c) instrumente populare: 1. acordeon, 2. ţambal, nai, cobză, fluier, ocarină, caval. d) instrumente aerofone: clarinet, trompetă, saxofon, trombon, tubă, flaut. Juriul format din specialişti care activează la Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga”în următoarea componenţă: Preşedintele juriului, Irina Bogataia, profesor de pian; Vitalie Grib, profesor de vioară; Vasile Antohi, profesor de clarnet; Gheorghe Nicolaescu,directorul cabinetului metodic, Ministerul Culturii; Anatol Cojocaru, metodist în creaţia populară, Direcţia Cultură şi Turism. Membrii juriului au ţinut cont de măiestria tehnică interpretativă; măiestria artistică scenică; caracterul individual de interpretare al fiecărui concurent; gradul de însuşire a particularităţilor

de stil. În urma evoluării, membrii juriului au decis să ofere diplome de gradul I următorilor participanţi: Corina Andreev, Doroţcaia; Alina Sajin, Doroţcaia; Stanislav Popov, Cocieri; Maxim Gherlac, Doroţcaia; Marina Neboisea, Coşniţa; cristian Lupşa,Cocieri; Ion Berzan, Doroţcaia. De premiul II s-au învrednicit: Ana Gîncu, Coşniţa; Eugen Coica, Coşniţa;Daniel Braguţa, Doroţcaia;Loredana Memei, Coşniţa;Cristi Terentiev, Coşniţa; Maria Avxentiev, Cocieri; Mihai Ivanov, Doroţcaia; Dimploma de gradul III a fost obţinută de: Maria Policinschi, Doroţcaia; Artiom Diordiţa,Coşniţa; Gheorghe Stavenschi, Cocieri;Alexandru Grimaliuc, Doroţcaia;Nicoleta Iliin, Coşniţa; Daniel Creţ, Coşniţa;Vadim Nicolaev, Doroţcaia. Ceilalţi participanţi s-au ales cu diplome de participare: Zinaida Andreev, Cocieri;Ana Bordean, Doroţcaia;Dumitru Rus, Coşniţa; Pavel Nacul,Coşniţa; Andrei Diordiev, Doroţcaia. Concursul raional de interpretare instrumentală “Musica Vivat Ornat”, ediţia a II-a se organizează bienal în raion şi are ca scop stimularea şi promovarea elevilor din cadrul şcolilor de arte din raion.

Olga Cibotenco, sp. princ. în activitatea artistică de amatori şi creaţie populară

Noutăţi Nistrene

6-12 aprilie 2012

APELUL I

nspectoratului Ecologic de Stat catre organele administratiei publice locale (primarii) şi structurile teritoriale ale organelor de drept (politia de sector), catre alte institutii publice sa previna şi sa combata, iar catre cetateni sa se abtina de la practica nociva a arderii anvelopelor uzate in noaptea de Sfintele Paşti. Stimati cetăţeni! Aprinderea de ruguri, de alta data, arderea resturilor vegetale materialului lemnos in noaptea de Paşti transforma frumosul ritual mesaj de purificare, in ultimul timp, intr-o actiune profund daunatoare sanatatii omului mediului inconjurator urmare utilizarii extinse a anvelopelor uzate ca material de combustie. Cu regret, Omul se lasa atras de efectul impunator al arderii acestora şi inconştient contribuie la denaturarea unei traditii creatine de milenii şi polueaza masiv, cu consecinte grave, mediul inconjurator. Arderea in aer liber a anvelopelor uzate emana in atmosfera circa 23 substante chimice periculoase, inclusiv: oxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, plumb, mercur, zinc, benzen, dioxine, policloruri bifenile şi hidrocarburi poliaromatice. Opt dintre aceste substante reprezinta compuşi cancerigeni. Cele mai periculoase, - dioxinele se acumuleaza in plante, in tesuturile animalelor, peştelui şi a omului. In dependenta de caracteristica şi directia vintului dioxinele pot fi dispersate pina la distante de 160 km, afectind astfel arii şi ecosisteme largi. Este important sa se cunoasca efectul asupra organismului uman al substantelor nocive de la arderea anvelopelor: monoxidul de carbon - о substanta toxica care afecteaza celulele creierului, provocind hipoxie; compuşi toxici sunt hidrocarburile ce afecteaza sistemul nervos, sistemul respirator, provocind bronşita, exacerbarea unor boli cronice, astma, conduce la dezvoltarea de intoxicari pulmonare; compuşii fenolici din gazele toxice ale arderii afecteaza func|:ia hepatica, provoaca hepatita toxica şi cauzeaza exacerbarea bolilor cronice ale tractului gastro - intestinal. Atunci cind este arsa о tona de anvelope in atmosfera se elimina 270 kg de fum negru (funingine) şi 450 kg de gaze toxice cu continut complex: benzopyrene, dioxine, furani, hidrocarburi aromatice policiclice, bifenili policlorurati (PCB), oxizi de arsenic, crom şi cadmiu, bifenil, antracen,

Agenţilor econmici, care practică activitatea de comercializarea mărfurilor supuse marcării cu timbre de acciz

fluoranten, piren, benzo (a) piren etc. Doi dintre aceşti compuşi, şi anume: bifenilul şi benzo (a) pirenul sunt cancerigeni puternici. Astfel, arderea de anvelope este extrem de daunatoare mediului şi omului. Daca ne imaginam ca in aceasta noapte pe intreaga Тага, in fiecare sat se aprinde cite un rug, sau chiar mai multe, de acest fel şi daca vom contabiliza produsele arderii ne vom ingrozi de efectul urmare caruia Moldova se aseamana cu un gigant combinat chimic explodat in dispersie, iar manifestarile nocive nu se vor lasa mult aşteptate. Produsele arderii in scurt timp se depun la sol, prin sedentare sau cu precipitatiile, lasindu-se absorbite in primele plante care vor deveni alimente pentru om şi animale, generind astfel о stare generala de morbiditate. л In scopul ocrotirii sanatapi populatiei şi protecfiei mediului Inspectoratul Ecologic de Stat indeamna cetatenii sa renunte la arderea anvelopelor in noaptea de Paşti pentru a preveni poluarea aerului. Comportarea ecologica şi respectul pentru mediul inconjurator in acest ritual, in nici un caz, nu aduce atingere traditiei creatine, care-şi are inceputurile din vremurile, cind despre aceste substante nici nu putea sa se ştie şi exteriorizarea excesiva a focului prin aşa practici ne indeparteaza de la originile acesteia. In contextul celor enunfate şi in scopul ocrotirii sanatatii populatiei şi protecfiei mediului Inspectoratul Ecologic de Stat se adreseaza cu un Apel fata de toti semenii noştri şi comunitatile creatine, autoritatile locale, asociatiile obşteşti de mediu şi sanatate pentru a preveni poluarea aerului atmosferic in rezultatul arderii anvelopelor practicata foarte des in multe localitati ale Tarii. In aceste zile Agentiile şi Inspectiile ecologice din raioane şi municipii vor intreprinde masuri şi actiuni efective de lamurire şi infonnare impreuna cu autoritatile publice locale şi vor contribui la constituirea echipelor de combatere a acestui flagel in ziua de Paşti. Pentru subiectii de drept contraventional din teritoriu cu functii de control şi supraveghere amintim ca in confonnitate cu art. 154 (1) al Codului Contraventional al Republicii Moldova arderea neautorizata a anvelopelor se sanc^ioneaza cu о amenda in valoare de la 20 la 40 de unitati conventionale sau 60 de ore de munca in interesul public pentru persoanele fizice şi intre 200 şi 300 de unitati conventionale pentru persoanele juridice. Va indemnam sa intilnim Sfintele Paşti in sinul familiei, cu sufletele impacate şi dragoste de aproapele, neumbriti de efectul constringerilor legale sau apasati de pacatul prejudicierii naturii in mijlocul careia traim. Paşte fericit tuturor! Vadim STINGACI, şef adjunct al IES

(băuturi alcoolice, mărfuri de tutungerie)

rin prezenta, Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-l Dubăsari, întru evitarea cazurilor de necunoaştere a prevederilor legislative şi, ca consecinţă, aplicarea sancţiunilor fiscale, aduce la cunoştinţa tuturor agenţilor economici prevederile legislaţiei fiscale şi răspunderea pentru încălcările admise la realizarea bunurilor supuse marcării cu timbre de acciz (băuturi alcoolice, mărfuri de tutungerie), după cum urmează: 1) Lipsa “Timbrelor de acciz” la mărfurile supuse accizelor pasibile de marcare obligato-

pag. 7

Formaţia folclorică “Nistrenii” la o frumoasă aniversare de 30 de ani

olclorul neamului nostru a supravieţuit în timp şi ne-a rămas ca o moştenire de nepreţuit, ca o perlă ce nu are seamă, o fîntînă călăuză ce ne-a dăinuit în secole. O argumentare la cele relatate a fost evoluţia şi activitatea formaţiei folcorice “Nistrenii ”, pe parcursul a 30 de ani. Fondată în anul 1982, în baza dinastiei “Tataruş”, colectiv folcoric cunoscut în acele timpuri, condus de neobositul promotor al valorilor naţionale, dl Ion Ocoman. Formaţia folclorică “Nistrenii” a fost şi este o părticică componentă a culturii noastre. Participantă la mai multe activităţi raionale şi republicane, cîştigătoarea a mai multor trofee, formaţia folclorică “Nistrenii ”continuă să impresioneze publicul prin originalitate şi profesionalism. Ca o dovadă la cele spuse, această formaţie cu titlu model a prezentat pe data de 6 aprilie un concert minunat “Şezătoarea”. La acest eveniment au fost invitaţi oaspeţi de onoare : dl Grigore Oxinte-consultant superior la Ministerul Culturii, dna Silvia Zagurean-şef secţie arte tradiţionale, la Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial; dna Snejana Frija-specialist principal la CNCPPCI; dl An-

Folclorul constituie una din componentele esenţiale ale lăzii cu zestre a poporului nostru şi prezintă un element preponderent de admiraţie a creatorilor populari, care de-a lungul secolelor au realizat valori patrimoniale.

acestei măsuri culturale, la care au contribuit: directorul casei de cultură, dl Ion Nicolaev, primarul s. Doroţcaia dl Andrei Leaşco, conducatorul formaţiei folclorice “Nistrenii” dl Ion Ocoman, conducătorul artistic dna Eugenia Berzan şi şefa secţiei cultură şi turism, dna Valentina Semionov. O atmosferă de nedescris, de parcă am călători în trecut, unde valorile culturale aveau o însemnătate considerabilă. Au răsunat melodii din cele mai alese, cîntece culese din sat, glume, vrăji, obiceiuri din cele mai vechi. Pentru generaţia tînără această

drei Leaşco, primarul s. Doroţcaia; dna Valentina Semionov, şef Direcţie Cultură şi Turism; dna Olga Cibotenco, specialist principal, Direcţia Cultură şi Turism. Oaspeţii au apreciat organizarea

şezătoare a fost binevenită, pentru a le demonstra că plăcutul poate fi combinat cu utilul, părinţii noştri au crescut într-o societate sănătoasă şi educată, unde valorile culturale, morale predominau esenţial. Dorim formaţiei folclorice “Nistrenii” mult succes în activitatea profesională, să ne bucure cu datine şi cîntece strămoşeşti încă mulţi ani înainte.

Natalia Ivanov, corespondent, Eugenia Berzan, conducător artistic, Casa de Cultură s. Doroţcaia

rie sau utilizarea “Timbrelor de acciz” falsificate ori nevalabile se sancţionează, în cazul în care contribuabilul comercializează, transportă sau depozitează mărfuri “Timbre de acciz” sau cu “Timbre de acciz” falsificate ori nevalabile, cu o amendă în mărime de 50000 lei, iar în cazul comiterii repetate a încălcărilor în cauză, se sancţionează cu o amendă de 100000 lei, iar încălcările comise a treia oară şi mai mult se sancţionează cu o amendă de 250000 lei pentru fiecare caz. 2) Comercializarea ţigaretelor cu filtru ce nu se regăsesc în listele ce cuprind preţurile maxime de vînzare cu amănuntul declarate de către agenţii economici producători şi importatori se sancţionează cu amendă de 50% din valoarea ţigaretelor cu filtru aflate în stoc la momentul controlului, pornind de la preţul de comercializare, dar nu mai puţin de 1000 de lei. 3) Comercializarea ţigaretelor cu filtru la preţuri mai mari decît preţurile maxime de vîn-

zare cu amănuntul declarate sau, începînd cu 1 ianuarie 2009, fără indicarea preţului maxim de vînzare cu amănuntul declarat şi a datei fabricării imprimate pe ambalaj (pe pachetul de ţigarete cu filtru), se sancţionează cu amendă în mărime de 50% din valoarea ţigaretelor cu filtru, aflate în stoc la momentul controlului, pornind de la preţul de vînzare cu amănuntul, dar nu mai puţin de 1000 de lei, cu confiscarea ţigaretelor care nu au imprimate pe ambalaj (pe pachetul de ţigarete cu filtru) preţul şi data fabricării. Reieşind din cele relatate, IFS pe r-l Dubăsari solicită efectuarea inventarierii tuturor mărfurilor supuse accizelor pasibile marcării obligatorii cu timbre de acciz aflate în stoc şi înlăturarea tuturor neajunsurilor constatate pînă la iniţierea controalelor fiscale la entităţile ce vă aparţin (existenţa facturilor fiscale, facturilor, certificatelor de conformitate şi calitate, etc.). Direcţia administrare fiscală

pag. 8

Noutăţi Nistrene

Stimaţi locuitori ai raionului Dubăsari

6-12 aprilie 2012

Cu profund respect colaboratorii DGÎTS

Stimată doamnă

Larisa BRADUCEAN,

primăvară şi sîntem în preajma uneia dintre cele mai frumoase sărbători creştine – Sfintele Paşti – Învierea Domnului. Cu această ocazie, din numele Consiliului raional Dubăsari, vin către Dumneavoastră cu cele mai alese urări de bine, fericire şi prosperitate. Luminoasa sărbătoare să vă alunge din inimi tristeţea, durerea sau neca-

şef Direcţie generală învăţămînt, tineret şi sport, aniversarea zilei dumneavoastră de naştere ne oferă plăcutul prilej de a vă adresa acest sincer şi cald mesaj de felicitare. Munca nobilă ce o desfăşuraţi cu cinste şi demnitate în domeniul învăţămîntului vă conferă o poziţie de om destoinic al acestui neam. Pentru tot ceea ce reprezentanţi vă dorim din tot sufletul sănătate, multe bucurii de la cei dragi, realizări dintre cele mai frumoase şi aprecierea colegilor dumneavoastră. Vă dorim să aveţi parte de frumoase succese şi realizări notorii în activitatea desfăşurată întru creşterea şi educarea tinerei generaţii. La mulţi ani şi baftă în toate !!! Cu respect, colaboratorii Consiliului raional Preşedintele raionului, Grigore POLICINSCHI

zul şi să coboare peste noi toţi bucurii duhovniceşti, pace şi bună înţelegere. Să încercăm să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară şi să dăruim iubire celor dragi. Sărbătoarea divină să reverse asupra tuturor belşug şi bunăstare, să vă înalţe spre noi trepte spirituale şi să vă însoţească paşii pe drumul vieţii. Multă lumină şi căldură în inimile şi casele Dumneavoastră, să aveţi un Paşte fericit alături de cei dragi, o viaţă mai frumoasă şi un an mai bun. Vă doresc multă sănătate, realizări întru prosperarea noastră, a raionului şi a ţării. Hristos a Înviat! Cu respect, preşedintele raionului Grigore POLICINSCHI

SĂ SPUNEM ,,STOP,, COMERCIALIZARII BĂUTURILOR ALCOOLICE ŞI A PRODUSELOR DIN TUTUN MINORILOR

egislaţia Republicii Moldova interzice comercializarea alcoolului şi ţigărilor către minori. Doar că în prea puţine cazuri legea este respectată, astfel încît ţigările şi băuturile alcoolice ajung lejer în mâinile copiilor, prin intermediul celor maturi. Grupul Minori al Comsariatului de poliţie raional Dubăsari atenţionează toţi agenţii economici că în conformitate cu legislaţia în vigoare, articolul nr. 91 al. (2) Cod Contravenţional al Republicii Moldova: Comercializarea către minori a produselor din tutun şi a băuturilor alcoolice se sancţionează cu amendă de la 60 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Totodată menţionăm faptul că, unităţile comerciale, care comercializează sau deţin autorizaţie pentru comercializarea produselor de tutun şi a băuturilor alcoolice sunt obligate să afişeze la loc vizibil informaţia privind interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor, iar vânzătorii sunt în drept să verifice actele de identitate ale cumpărătorului, pentru a se convinge că aceştia din urmă au împlinit vârsta de 18 ani. ÎMPREUNĂ VOM FACE VIAŢA COPIILOR NOŞTRI MAI SĂNĂTOASĂ, FERICITĂ ŞI FRUMOASĂ !!! Ruslan Rotaru, Inspector Superior al Grupului Minori al Comisariatului de poliţie Dubasări,căpitan de poliţie

Instituirea serviciului de pompieri şi salvatori în cadrul Consiliului raional Dubăsari

În atenţia locuitorilor

din teritoriul platoului Coşniţa!

ncepînd cu primele zile ale lunii aprilie a fost instituit serviciul de pompieri şi salvatori în cadrul Consiliului raional Dubăsari, în baza dispoziţiei nr 56/1-n din 04.04.2012 “Cu privire la instituirea serviciului de pompieri şi salvatori în cadrul Consiliului raional Dubăsari”, dispoziţiei nr. 41-i din 03.04.2012 “Cu privire la angajarea în serviciu”, deciziei Consiliului raional nr. 01-06 din 21.02.2012 “Cu privire la instituirea postului de pompieri şi salvatori, angajaţi civili în cadrul Consiliului raional Dubăsari, pe platoul Coşniţa”, examinînd demersul dlui A.Gîncu, şef Secţie situaţii excepţionale Dubăsari nr. 30 din 07.02.2012, demersul dlui V.Ţanga, specialist principal în domeniul protecţiei civile şi serviciului civil nr.46 din 07.02.2012, în scopul executării politicii de securitate a raionului în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, salvării vieţilor omeneşti, şi bunurilor materiale de la incendii şi alte situaţii excepţionale în sectorul rural. Responsabil de activitatea Serviciului se desemnează dl V.Ţanga, specialist principal în domeniul protecţiei civile, SASP. În acest context vă informăm că în caz de incendiu sau orice alt gen de situaţie excepţională, d-stră puteţi apela la următoarele numere de telefon: 901- Serviciul republican Situaţii Excepţionale 55234- unitatea de gardă al Comisariatului raional de poliţie Dubăsari 06743227-nr de contact al serviciului de pompieri, platoul Coşniţa

În plină primăvară - frumoasaniversară, În jurul mesei fie doar oameni de-omenie S-aveţi în casă pace, doar ca fiind vivace, Ani mulţi, la mulţi prieteni, cît frunza de pe cetini. Vă fie dragă viaţa, precum e dimineaţa, Lumina fericirii în clipele pornirii. Brînduşele-au împînzit pămîntul, Răsar vioi şi toporaşii, Au înflorit şi ghioceii, De-ţi fură ochii, drăgălaşii. Un zîmbet cald de primăvară, Cu farmec blînd de început, Ecou ce viaţa ne măsoară,

Multă stimă

dna Brăducean ! Avînd misterul conceput. Natura ştie ce-i mai bine La sînul ei de-a ocroti Azi gîndul bun să ne aline, Răbdarea-n noi de-a preţui. Iar azi, cînd ştim de rostul vieţii, Să preţuim valori divine. Am zis precum au zis poeţii: „Mai bine-ar fi, dac-ar fi bine” Iar a sosit o primăvară; Haotic timp în devenire Astrale note de vioară Invocă-a noastră amintire.

STIMATI CONTABILI!

Ziua profesională a D-stră ne oferă prilejul de a vă adresa cele mai sincere felicitări şi urări de

noi împliniri. Apreciind înalt calităţile profesionale, perseverenţa, onestitatea şi responsabilitatea pe care le manifestaţi D-stră zi de zi, în executarea sarcinilor care Vă sunt încredinţate întru gestionarea corectă şi eficientă a patrimoniului public şi privat, în corespundere cu actele normative în vigoare, ţinem s-ă vă urăm noi performanţe şi realizări, multă sănătate, prosperitate şi bucurii în familiile D-stre. MILŢI, MULŢI ANI FERICIŢI! Cu respect, Colectivul Direcţiei generale finanţe Dubăsari

Mult stimată Doamna Sandu!

În plină primăvară vă oferim buchetul recunoştinţei pentru tot ce aţi creat în numele frumosului şi al viitorului ţării. Simfonia cu dulci note cântă viaţa orişicui, Avem şanse-n astă lume de-a gusta poame-amărui, Nici de gustul cel mai dulce nu uităm în fericire, Din al LUI cuvânt fierbinte primim tot ca ispitire. Unde-i zâmbet sunt şi lacrimi, căci aşa-i zidită viaţa... Visul meu dintotdeauna e de-a vă urma povaţa. E firesc, când viaţa curge, laşi în urma ta „avere” Rugăciunea mea cea sfântă e s-aveţi mereu putere...! Anii trec şi tot se duce, dar rămâne amintirea Pentru noi, elevi de breaslă, - să păstrăm în veci sclipirea. Aţi transmis prin ani cuvântul cu-al lui dor frumos, divin, Vom trăi slova fierbinte cu-al ei farmec în suspin...

E firesc, comoara vieţii, să se vadă-n generaţii. Liliac în primăvară şi îndemn spre aspiraţii!!! Cu profund respect Violeta Tolstenco.

JUDECĂTORIA DUBĂSARI

solicită prezentarea cet. BURLACU Lilia Vladimir pentru data de 04.05.2012, ora 12:15, la şedinţa de judecată (str. Ştefan cel Mare nr. 9, s. Ustia, r-nul Dubăsari) în calitate de pîrît pe cauza civilă nr. 2-133/12 de încasare a sumei, intentată la cererea ATB CNAM. În caz de neprezentare cererea va fi examinată în lipsa d-voastră. C. BUCĂTARU, judecător

AVIZ

Centrul de Plasament pentru Copii de tip Familial “ConcordiaOrăşelul Copilăriei” s. Pîrîta rnl. Dubăsari anunţă angajarea la serviciu pentru următoarea funcţie: - Educator Scopul general al funcţiei: participa ac-

Tipografia “Universul” Comanda Nr. 5491

solicită prezentarea cet. Babascura Svetlana Vladimir pentru data de 03 mai 2012, ora 10:30 la şedinţa de judecată ca parte pe dosar pe cauza civilă nr. 2-160/12, privind încasarea silită a restanţelor faţă de Bugetul Public Naţional în sumă de 784,21 lei. solicită prezentarea

tiv la procesul de educare a copiilor în scopul integrării sociale a acestora, evaluarea permanentă a calităţii şi impactul activităţii desfăşurate. Pentru a fi invitat la convorbire e necesar de transmis preventiv în forma electronică următoarele acte: - CV- (în detalii) - Scrisoarea de motivaţie

cet. Lozanu Vasile Alexandra pentru data de 03 mai 2012, ora 10:00 la şedinţa de judecată ca parte pe dosar pe cauza civilă nr.2161/12, privind încasarea silită a restanţelor faţă de Bugetul Public Naţional în sumă de 1773,17 lei. Ion Malanciuc, judecător

(de ce doriţi să activaţi anume în cadrul centrului). Acordăm lucru într-o echipă de profesionişti într-un anturaj de familie. Pentru candidaţii din alte localităţi se acordă gazdă gratis, inclusiv luarea mesei o dată pe zi. CV-ul şi scrisoarea de motivaţie vă rugăm să trimiteţi la:

Gherb Tatiana tatiana.gherb@concordia.or.at

Tel.: 43-410 Tiraj:2000 ex.

Redactor.: Irina Glod, Natalia Ivanov