Nr.31-32 by Dubasari Raionul

Ziarul Consiliului Raional Dubăsari

8-15 septembrie 2011

Nr. 31-32 (201-202)

Inceput de şcoala

Ziua independenţei – ziua libertăţii S

îmbătă, 27 august moldovenii din toată Rebublica Moldova au marcat două decenii de la proclamarea independenţei statului, cu defilări în pas occidental. În programul autorităţilor publice locale de nivel I şi II au figurat o serie de manifestări cultural-artistice ce au debutat cu depuneri de coroane şi flori. În satul Coşniţa această zi a avut un program special, care a început cu desfăşurarea mitingului la monumentul eroilor căzuţi în conflictul transnistrean din 1992. Aici au fost prezenţi majoritatea combatanţilor, participanţi la conflictul de pe Nistru, copii, părinţi, profesori, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi nu în ultimul rînd conducerea raionului Dubăsari. Concomitent cu acţiunile desfăşurate în satul Coşniţa, celelalte localităţi din raion au urmat un asemenea pro-

gram în prima jumătate a zilei, unde la fel nu a lipsit conducerea raionului, care a susţinut şi apreciat cu legitimaţii şi medalii participanţii de la conflictul de pe Nistru din 1992. Preşedintele raionului Gr. Policinschi a fost alături de comunitatea satului Cocieri, unde fiecare al V-lea locuitor este participant la conflictul transnistrean. Prin contextul de independenţă a unui stat mulţi consider că R. Moldova, deşi de 20 de ani este proclamată ca stat independent nu corespunde acestui termen. "Orice stat care capătă independenţa nu depinde de alt stat, aici oamenii sînt mai liberi, drept o perspectivă pentru un stat în curs de dezvoltare şi prosperare. Cu regret, observăm, că independenţa noi nu am obţinut-o. Respectiv, sîntem dependenţi economic, politic, ceea ce ne vorbeşte chiar şi faptul

Republica Moldova şi-a proclamat independenţa la 27 august 1991, în perioada în care s-a produs destrămarea Uniunii Sovietice, cînd în centrul Chişinăului a fost convocată Marea Adunare Naţională, iar în aceeaşi zi a fost convocată şedinţa extraordinară a Parlamentului, care a adoptat Declaraţia de independenţă cu majoritate absolută de voturi.

că oamenii noştri pleacă peste hotare (economic vorbind). Latura pozitivă este că oamenii pot să-şi expună opinia liber, pot să lupte pentru drepturile sale. Dar totuşi asta nu este pe deplin independenţă, încă este mult şi mult de lucru”, a declarat preşedintele asociaţiei veteranilor din com. Coşniţa, Anatolie Tvicenco. După părerea cetăţenilor, conflictul transnistrean nu este unicul motiv care depărtează statul de independenţă. "Am devenit independenţi, însă pe jumătate, o parte stă de-a nimănui. De 20 de ani, puţin ce s-a schimbat, ţăranii n-au de lucru, pămînturile nu se lucrează, toţi pleacă după agonisit bani peste hotare, parla-

mentul îşi face doar interesele sale. Aşa conducere de stat ar trebui să-şi dea demisia şi să vină oameni care pot lucra, să facă ceva pentru ţara asta. Independenţa înseamnă cînd statul e unit şi parlamentul lucrează pentru toată ţara”, menţionează V. Petru Bazga, participant la conflictul de pe Nistru din 1992. " Dacă ar fi o lege respectată, am fi simţit cu adevărat independenţa. Independenţa unui stat aduce onoare şi demnitate. De şi unii spun că avem libertate eu nu am fost lipsită nici pînă la independenţa statului de acest fapt. Sperămcă o să fie bine, dar atît timp cît există conflictul transnistrean, nu consider că Moldova este un stat independent”, spune

Stimate domnule consilier raional, Alexandru MIŢCUL Pe sforile anotimpului drag cînd toamna aurie adună belşugul pămîntului, cînd împreună cu cei dragi sărbătoriţi Ziua de naştere, Vă aducem în dar calde urări de bine, sănătate, noroc şi fericire, dorinduvă să Vă bucuraţi din plin de rodul muncii Dumneavoastră, încununat de frumoase realizări şi succese. Vă aducem profunda recunoştinţă pentru toţi anii de activitate, pentru munca asidue şi complicată în cadrul autorităţilor publice locale şi efortul adus de Dumneavoastră la dezvoltarea şi prosperarea localităţii. Să aveţi parte de stima şi recunoştinţa tuturor acelora care Vă înconjoară, să fiţi mereu plin de viaţă, senin la chip şi suflet. Cu respect,din numele Consiliului raional Dubăsari, Preşedintele raionului Grigore Policinschi

Elena Moţpan, preşedintele asociaţiei veteranilor din raionul Dubăsari. Unele nereguli în ţară observate de comunitate nu au graniţe şi deranjează direct necesităţile pentru o viaţă mai bună a fiecăruia dintre noi. " În ţara noastră predomină cumătrismul, aş dori mai multă dreptate. Mă deranjează foarte mult preţurile produselor alimentare şi a medicamentelor, care sunt foarte costisitoare în ultimul timp. Acest fapt ar trebui să se ţină sub controlul statului, dar se vede că cine şi cum vrea aşa măreşte preţurile, iar statul nu controlează”, susţine Aglaia Russu, directoarea grădiniţiei de copii nr. 2 din s. Coşniţa.

Pentru o încheiere plăcută a zilei independeţei statului moldovenesc, Secţia Cultura a raionului a venit cu un concert, unde au fost prezenţi locuitori din toate localităţile raionului Dubăsari. Gr. Policinschi, preşedintele raionului a venit cu un cadou, pentru cei prezenţi, ce a încremenit atenţia spre cerul înstelat şi luminat cu focuri de artificii. La sfîrşitul concertului preşedintele a înmînat diplome şi cadouri de preţ artiştilor ce au distrat cu melodii alese prezenţa măsurii date. Hora satului s-a aliat în completarea zilei ca o adevărată horă a moldovenilor. Irina Glod, corespondent

8-15 septembrie 2011

Noutăţi Nistrene

pag. 2

CONSILIUL RAIONAL ÎN ACŢIUNE Consiliul raional pe data de 25 august 2011, s-a întrunit într-o sedinţă ordinară, unde s-au discutat mai multe subiecte, printre care şi buna funcţionare a instituţiilor publice, a întreprinderilor din teritoriu, şi crearea condiţiilor optime de activitate în perioada de toamnă–iarnă 2011-2012.

În acest context prima întrebare de pe ordinea de zi a fost ” Cu privire la aprobarea Planului raional de măsuri privind pregătirea instituţiilor, întreprinderilor şi obiectivelor de menire socială din raion pentru funcţionare eficientă în perioada de toamnă–iarnă 2011- 2012”.

n conformitate cu art. 4 al Legii privind descentralizarea administrativă nr. 435XVI din 28.12.2006, art. 43, 46 ale Legii privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.576 din 28.07.2011 „Cu privire la măsurile de pregătire a economiei naţionale şi a sferei sociale pentru activitate în perioada de toamnă-iarnă 2011-2012”, dispoziţia preşedintelui raionului nr. 79-n din 04.08.2011„Cu privire la instituirea Comisiei raionale pentru organizarea, monitorizarea şi controlul pregătirii pentru sezonul de toamnă-iarnă 2011-2012”, în scopul asigurării activităţii viabile a întreprinderilor, instituţiilor publice din teritoriu şi a

prezentată. Se aprobă Planul raional de măsuri privind pregătirea instituţiilor, întreprinderilor şi obiectelor de menire socială din raion pentru funcţionarea eficientă în perioada de toamnă-iarnă 2011-2012 (anexă). Comisia raională pentru organizarea, monitorizarea şi controlul pregătirii către sezonul de toamnă– iarnă 2011-2012 de comun acord cu autorităţile publice locale de nivelul I, conducătorii serviciilor desconcentrate în teritoriul raionului, descentralizate ale Consiliului raional vor ţine la control permanent şi vor monitoriza soluţionarea problemelor privind pregătirea eficientă către perioada de toamnă–iarnă 2011-2012. Primarii localităţilor, şefii

populaţiei cu resursele energetice şi servicii comunale, precum şi crearea condiţiilor optime de activitate în perioada de toamnă–iarnă 2011-2012 şi examinînd informaţia prezentată de către dl. Gr.Policinschi, preşedintele raionului, Consiliul raional ADECIS: Se ia act de informaţia

secţiilor, direcţiilor şi subdiviziunilor din cadrul Consiliului raional, conducătorii serviciilor desconcentrate în teritoriu, conducătorii instituţiilor, serviciilor, întreprinderilor, indiferent de forma de proprietate şi subordine departamentală poartă răspundere personală, conform legislaţiei în vigoare, pentru

executarea prevederilor prezentei decizii şi a planului aprobat. Controlul asupra executării prezentei decizii se pune în sarcina dl. Gr. Policinschi, preşedintele raionului. Prezenta decizie se aduce la cunoştinţă publică tuturor compartimentelor din subordinea Consiliului raional, consiliilor locale şi conducătorilor serviciilor descentralizate ale Consiliului raional şi desconcentrate în teritoriul raionului. O altă întrebare deosebit de importantă a fost „Cu privire la executarea bugetului raional pe semestrul I al anului 2011„ În conformitate cu art. 43, 46 ale Legii privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, art. 29 (3) al Legii privind finanţele publice locale nr.397 - XV din 16.10.2003, examinînd totalurile executării bugetului raional pentru semestrul I al anului 2011, în conformitate cu procesul-verbal al şedinţei comisiei de specialitate a Consiliului raional pentru problemele administrative, buget şi finanţe, Consiliul raional A DECIS: Se ia act de informaţia privind totalurile executării bugetului raional pentru semestrul I al anului 2011 (anexa 1). Se menţionează activitatea autorităţii executive a Consiliului raional Dubăsari pentru gestionarea optimă a bugetului raional la capitolul venituri şi cheltuieli. Se pune în sarcina preşedintelui raionului, primarilor satelor (comunelor), în calitate de ordonatori principali de credite: asigurarea încasării veniturilor şi lărgirea bazei fiscale prin încasări suplimentare la buget; eficientizarea şi optimizarea cheltuielilor prevăzute în buget, întru îmbunătăţirea activităţii instituţiilor bugetare, neadmiterea de supracheltuieli şi formării datoriilor creditare cu termen expirat. 4. Se pune în sarcina preşedintelui raionului (dl Gr. Policinschi) înaintarea, către următoarea şedinţă a Consiliului raional, a propunerilor privind aprobarea organigramei şi statelor de personal ale Aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor, secţiilor şi subdiviziunilor din subordinea Consiliului raional, întru eficientizarea procesului administrativdecizional. În scopul întreprinderii măsurilor ce ţin de utilizarea eficientă şi operativă a mijloacelor financiare, se împuterniceşte preşedintele raionu-

lui (dl Gr. Policinschi), în calitate de ordonator principal de credite, cu dreptul de: A redistribui alocaţiile, prevăzute în bugetul raional, între grupele funcţionale ale acestuia; A opera modificări, la partea de venituri şi cheltuieli a bugetului raional, ce ţin de încasarea veniturilor la categoria mijloacelor speciale „granturi, sponsorizări”, cu aprobarea ulterioară a acestora de către Consiliul raional. Controlul asupra executării prezentei decizii se pune în seama dlui Gr. Policinschi, preşedintele raionului. O altă întrebare deosebit de importantă a fost „Cu privire la situaţia despre profilaxia şi combaterea tuberculozei în raion” În conformitate cu art. 43:46 ale Legii privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, art. 4 (2) al Legii privind descentralizarea administrativă nr. 435-XVI din 28.12.2006, întru realizarea prevederilor Programului raional de control al tuberculozei pentru anii 20112015, aprobat prin decizia Consiliului raional nr. 01-11 din 18.03.2011, în scopul prevenirilor combaterii şi profilaxiei tuberculozei în teritoriul raionului, şi examinând informaţia prezentată de către dl. V. Gulica, directorul IMSP CMF Dubăsari, Consiliul raional ADECIS: Se ia act de informaţie prezentată. Directorul IMSP CMF Dubăsari (dl V. Gulica) de comun acord cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul I şi CPR Dubăsari (dl V. Grabovski) vor întreprinde şi în continuare toate măsurile de îngrijire în vederea prevenirii, combaterii şi profilaxiei a tuberculozei în teritoriul raionului. Controlul asupra executării prezentei decizii se pune în sarcina dnei M. Jimbei, vicepreşedintele raionului De asemenea în cadrul şedinţei menţionate a fost examinată întrebarea”Cu privire la comercializarea apartamentului nr. 6 din blocul locativ al Consiliului raional” În conformitate cu art. 4 (2) al Legii privind descentralizarea administrativă nr. 435-XVI din 28.12.2006, art. 43 al Legii privind administraţia publică locală nr. 436XVI din 28.12.2006, cap. II (pct. 7) al Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 136 din 10.12.2009 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitaţiile cu strigare şi

reducere”, Regulamentul cu privire la modul de administrare şi gestionare a fondului locativ al Consiliului raional, aprobat prin decizia Consiliului raional nr. 01-07 din 29.01.2009, decizia Consiliului raional nr. 04-16 din 07.05.2009 „Cu privire la administrarea şi gestionarea fondului locativ”, în scopul acumulării de venituri în bugetul raional şi examinând informaţia prezentată de către dna Ec. Moiseev, şef Secţie administrativ-financiară, Consiliului raionalADECIS: Se ia act de informaţie prezentată. Se acceptă scoaterea la licitaţie a apartamentului nr. 6, cu 2 odăi, din blocul locativ al Consiliului raional, cu nr. cadastral 3818100.366.03.006, suprafaţa totală de 67,6 m^2 la preţul iniţial de 300,0 mii lei. Se instituie comisia de licitaţie, în următoarea componenţă: Preşedinte – Gr. Policinschi, preşedintele raionului Secretar – S. Grigoriev, consultant-jurist în cadrul Aparatului preşedintelui raionului Membrii: V. Berzan, secretarul Consiliului raional Iu. Ţimbalist, director Direcţia generală finanţe Ec. Moiseev, şef Secţie administrativ-financiară V. Batrîncea, consilier raional, preşedintele comisiei consultative de specialitate a Consiliului raional pentru problemele administrative, buget şi finanţe T. Roşca, consilier raional, preşedintele comisiei consultative de specialitate a Consiliului raional pentru problemele învăţămînt, tineret, sport, protecţie socială, sănătate publică şi mass-media M. Soltan, şef IFS Dubăsari A.Morcov, consilier raional 4.Comisia instituită îşi va organiza activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare şi va prezenta Consiliului raional informaţia despre comercializarea apartamentului nominalizat. 5. Sursele financiare acumulate din comercializarea acestui apartament vor fi direcţionate la reabilitarea blocului locativ nr. 2 al Consiliului raional. 6. Controlul asupra executării prezentei decizii se pune în sarcina dlui Gr. Policinschi, preşedintele raionului. Pentru detalii (anexe) asupra problemelor discutate în cadrul şedinţei accesaţi pagina electronică a raionului www.dubasari.md

pag. 3

Noutăţi Nistrene

8-15 septembrie 2011

Şedinţa operativă cu participarea serviciilor desconcentrate în teritoriul raionului şi serviciilor descentralizate ale Consiliului raional Pe data de 6 septembrie 2011, în cadrul Consiliului Raional Dubăsari, a avut loc şedinţa operativă cu participarea serviciilor desconcentrate în teritoriul raionului şi serviciilor descentralizate ale Consiliului raional.

prezidat şedinţa dl Grigore Policinschi, preşedintele raionului Dubăsari, şi Ilie Nevmerjiţchi, şef-adjunct al Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat Chişinău. La şedinţă au participat şefii serviciilor desconcentrate şi descentralizate din raionul Dubăsari

Şedinţa Comisiei pentru examinarea adresărilor cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) din categoriile pentru care calitatea de asigurat o are Guvernul. Pe data de 06 septembrie 2011 a avut loc şedinţa Comisiei. pentru examinarea adresărilor cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) din categoriile pentru care calitatea de asigurat o are Guvernul.

Pe data de 1 septembrie curent, la ora 13.00, în sala de şedinţe a primăriei satului Ustia a avut loc o întrevedere a prim-vicepreşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc cu primari, agenţi economici, oameni de afaceri, lideri ai asociaţiilor neguvernamentale şi lideri de opinie din raionul Dubăsari.

edinţa a fost prezidată de preşedintele comisiei M.Jimbei, vicepreşedintele raionului. În conformitate cu Legea nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, Hotărîrea de Guvern nr.906 din 24.09.2010 privind crearea şi activitatea comisiilor pentru examinarea adresărilor cetăţenilor Republicii Mol-

dova domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) din categoriile pentru care calitatea de asigurat o are Guvernul şi examinînd actele prezentate de către solicitanţi, Comisia A DECIS: 1. Se acceptă cererile şi se aprobă lista cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) din categoriile pentru care calitatea de asigurat o are Guvernul.

Alexandra VATAV, specialist principal în problemele administraţiei publice

Vacanţa parlamentară

2. Decizia Comisiei şi lista aprobată se prezintă spre examinare şi soluţionare Agenţiei teritoriale Bender a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. 3. Dna Craciun Svetlana, reprezentantul Agenţiei teritoriale Bender a Com-

şi primarii localităţilor. În cadrul şedinţei s-au discutat mai multe chestiuni ce ţin de îndeplinirea programelor şi sarcinilor pe luna august şi sistematizarea măsurilor şi activităţilor pentru luna septembrie. În acest context, au fost prezentate rapoartele şi informaţia de către şefii serviciilor desconcentrate în teritoriul raionului şi primarii localităţilor. Totodată au fost examinate propunerile înaintate întru ameliorarea situaţiei în raion. În final, dl Grigore Policinschi, preşedintele raionului Dubăsari, a mulţumit pe toţi cei prezenţi pentru participarea la şedinţă, exprimînd speranţa unei conlucrări fructuoase şi în continuare.

paniei Naţionale de Asigurări în Medicină va asigura transparenţa informaţiei privind procurarea poliţelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru anul 2011 pentru proprietarii de teren agricol (cotaş) şi pentru persoanele neangajate (fondatori Î.I, deţinători de patentă etc.). Alexandra Vatav, specialist principal Secţia administraţie şi servicii publice

upă expunerea parlamentarului, asemenea măsuri, organizate în toate raionele R. Moldova, se desfăşoară în vacanţa sa parlamentară. Respectiv, acestea au drept scop elucidarea principalelor probleme cu care se confruntă comunitatea fiecărui raion în parte, soluţionarea şi depăşirea acestora. Respectiv, în raionul Dubăsari, pentru fiecare participant a fost un prilej de a se expune, a face propuneri şi viziuni de claritate. În discursul său Vlad Plahotniuc a menţionat problemele întîlnite în alte raioane şi anume problema politicii fiscale, politicii de exploatare a activelor nefolosibile, unde foarte multe complicaţii sunt la grădiniţe, şcoli şi alte imobile aşezate în republică, care nu sînt folosibile şi aparţin Ministerului Culturii, Ministerului Educaţiei. „Vreau să propun ca aceste imobile nefolosibile să fie transmise spre gestiune autorităţilor locale”, a declarat dumnealui. Primarul de Oxentea a dat frîu întrebărilor ce urmau a fi expuse primvicepreşedintelui Parlamentului Republicii Moldova de către cei prezenţi în sală. Lista problemelor a fiecăruia a fost minimalizată întru cît timpul era foarte constrîns. Timp de o oră s-a pus în discuţie problema de creditare, legea 440, care nu permite construcţia

la o distanţă de 1000 metri în apropierea rîului a imobilelor făcute din piatră. Acest fapt opreşte dezvoltarea turismului rural. „ Investitorii vin, se pocnesc de lege, în stînga în dreapta forfotesc şi nu găsesc ieşire, şi pleacă”, a menţionat primarul de Oxentea. S-a accentuat problema agriculturii cu care se confruntă agenţii economici, atunci cînd trebuie să strîngă şi să exporteze roada, irigarea care s-a scumpit de trei ori timp de un an, impozitul pe venit care la fel s-a majorat. Din partea reprezentanţilor instituţiilor şcolare s-a pronunţat liceul teoretic „M. Eminescu” din Cocieri care se află în afara protecţiei Ministerului Educaţiei, cerînd susţinere şi ajutor precum şi încadrarea bibliotecilor lor în fondul de carte, pentru a fi completate şi înnoite. Problema ce a atins

protecţia comunităţii din preajma rîului Nistru, este damba cu o distanţă de 28 km, ce se află într-o stare avariată şi necesită implicarea nemărginită a Parlamentului Republicii Moldova. O probleme mai veche, care şi astăzi este sub semnul întrebării, este postul de vamă plasat în centrul Moldovei, la podul de la Vadul lui Vodă, ce intimidează locuitorii satelor din împrejurime cu diferite controale şi restricţii. La finalul întrevederii participanţii cointeresaţi de soluţionarea problemelor cu care se confruntă au primit promisiunea parlamentarului că toate acestea vor fi luate sub controlul său personal şi aduse la un compromis. Care ar fi acesta, se va vedea cu timpul. Irina Glod, corespondent

8-15 septembrie 2011

Noutăţi Nistrene

pag. 4

DAS - componenta non-contributivă a sistemului de protecţie socială A

sistenţa socială are ca aspiraţie realizarea unei societăţi nu numai prospere, dar şi înalt suport pentru toţi cetăţenii ei, aceasta referindu-se şi la cei care, din motive subiective sau obiective se află în poziţii marginale. Într-o societate modernă, democratică, asistenţa socială este atît o necesitate a întregii societăţi, cît şi un drept cetăţenesc. Asistenţa socială constituie procesul propriu-zis prin care cetăţenii beneficiază de măsurile de protecţie socială şi de ajutor profesionist în vederea satisfacerii trebuinţelor lor şi a unei bune integrări în societate. Sistemul de asistenţă socială poate fi definit ca totalitatea principiilor umanitare pe care se întemeiază ajutorul acordat unor membri ai comunităţilor, aflaţi în nevoie. Acesta reuneşte ansamblul mijloacelor tehnico-financiare utilizate de administraţia publică centrală şi locală pentru materializarea politicilor sociale naţionale. Asistenţa socială este componenta non-contributivă a sistemului de protecţie socială şi reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul, autorităţile publice ale administraţiei locale şi societatea civilă asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane. Cuprinde prestaţiile şi serviciile sociale

acordate în vederea dezvoltării capacităţilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea unei societăţii incluzive si coezive. În cadrul acestei direcţii, care îşi adduce aportul în raionul Dubăsari din anul 2003, activează Vladimir Vancea- şef DAS, Constantinov Elena- şef-adjunct, Bacioi Elena - contabil-şef, Vascan Olga - şeful Serviciului asistenţă socială comunitară, Postavic Olesea- specialist principal în asistenţă socială, Botnari Eugen - specialist principal în problemele drepturilor copilului, Lipceanu Ana - specialist principal în problemele persoanelo în etate şi cu disabilităţi, Stasev Zinaida - specialist principal pentru administrarea ajutorului social, Coica Ghenadie -felcerprotezist, deasemeni 12 asistenţi sociali şi 26 lucrători sociali. Obiectivul principal îl constituie protejarea persoanelor care, datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru participarea activă la viaţa socială. Caracteristicile asistenţei

Rezultatele implementării Legii cu privire la ajutorul social (133-XVI din 13 iunie 2008) P

rezenta lege are drept scop asigurarea unui venit lunar minim garantat pentru familiile defavorizate prin acordarea unui ajutor social stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al fiecărei familii şi cu nevoia acesteia de asistenţă socială. Acum însă ajutorul social este bazat pe principiul nevoilor sau a gradului de vulnerabilitate al familiilor. Modul după care se stabileşte cît de vulnerabilă este familia şi ce sumă de bani îi va fi alocată se bazează pe două componente. O componentă este datele care sunt introduse de către operator la nivel de raion şi a doua care reflectă caracteristicile materiale ale fiecărei familii. La baza acordării ajutorului social stă baza materială a fiecărei familii. Pentru a beneficia de ajutor social, fiecare persoană este în drept să depună o cerere către organul de asistenţă socială din localitate sau către autoritatea publică locală. Această cerere presupune o autoevaluare a propriilor venituri cu prezentarea unor acte care să confirme acest lucru, precum şi o asistare a persoanei din familie în procesul de evaluare de către asistentul social comunitar. Ajutorul social se va acorda pe o perioadă de 6 luni. Dacă la finalul celor 6 luni nu a intervenit nici o modificare, comunicaţi în scris asistentului social despre faptul că de la solicitare nu au intervenit schimbări cu

privire la componenţa familiei, venituri sau bunuri. Astfel, numai în această situaţie, Direcţia de asistenţă socială şi protecţia familiei poate continua plata ajutorului social. În caz contrar, acesta încetează. Există cazuri cînd cererea ar putea fi refuzată. O problemă este declararea veniturilor. Noi ştim că există situaţii în care, de cele mai multe ori, persoanele nu vor să spună care este cu adevărat starea familiei lor. În primul rînd, în calitate de beneficiar, trebuie să ştiţi că vă daţi acordul pentru verificarea la domiciliu a cererii şi pentru restituirea sumelor necuvenite. Pentru a evita această situaţie, prezentaţi informaţii complete şi corecte. În luna septembrie 204 familii vor benefia de ajutor social, suma totală constituind 177810 lei, comparativ cu luna august unde nunărul beneficiarilor a constituit 243 şi suma de 2529991lei. Analizînd datele obţinute observăm o scădere semnificativă a numărului de beneficiari de ajutor social, aceasta se datorează faptului că unii din beneficiari s-au angajat în cîmpul muncii şi nu mai solicită prestaţia de ajutor social. Considerăm că acesta este un indicator semnificativ de important, ce va contribui la scăderea ratei sărăciei în Republica Moldova. Zinaida STASEV, specialist principal pentru administrarea ajutorului social

sociale sunt: • asistenţa socială, ca o componentă a sistemului de protecţie socială este o instituţie relativ independentă şi se adresează persoanelor care nu pot munci sau sunt dezavantajate social; • sistemul juridic care îi reglementează acţiunile şi intervenţiile, aplică programele umanitare pentru asigurarea în practică a politicilor sociale stabilite de administraţia publică centrală şi locală; • finanţarea serviciilor sociale şi a ajutoarelor, indemnizaţiilor şi alocaţiilor familiale se asigură de la bugetul de stat şi bugetele locale. Asistenţa socială îmbracă forme variate de sprijin pentru persoanele în dificultate şi se bazează pe următoarele principii: • respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii; • universalitatea, potrivit căruia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege; • solidaritatea socială, potrivit căruia comunitatea

participă la sprijinirea persoanelor care nu îşi pot asigura nevoile sociale pentru menţinerea şi întărirea coeziunii sociale; • parteneriatul, potrivit căruia instituţiile publice şi organizaţiile societăţii civile cooperează ţn vederea organizării şi dezvoltării

Pe data de 10 septembrie în întreaga lume este marcată Ziua mondială a Suicidului, sub genericul, în acest an, “Prevenţia suicidului în societăţile multiculturale”.

onform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproape 3000 de oameni se sinucid în fiecare zi. Rata sinuciderilor a crescut în ultimii 50 de ani cu 60% în majoritatea ţărilor, astfel încât suicidul a devenit o problemă de sănătate publică. Sinuciderea este o problemă de sănătate publică, fiind o cauză majoră a deceselor premature. Printre indicatorii de sănătate publică, alături de mortalitatea infantilă, mortalitatea maternă infantilă, mortalitatea cauzată de boala cardiovasculară sau canceroasă, figurează şi mortalitatea prin sinucidere. Conştientizarea faptului că şi sinuciderea este o cauză majoră a deceselor, este un fapt pozitiv. În veacul al XXI-lea, mai ales în rândul anumitor grupe populaţionale, sinuciderea a devenit a treia cauză de mortalitate. Cea mai afectată este grupa de vârstă cuprinsă între 18 şi 25 de ani. Ea face parte din populaţia activă şi astfel naţiunea riscă să piardă persoanele care pot crea valori importante în folosul ei. Este şi o problemă de politică populaţională, întrucât dacă scade natalitatea şi creşte rata sinuciderii, este afectat raportul natalitate/ mortalitate. O persoană care se sinucide este o persoană în care statul a investit foarte mult până la data sinuciderii. Iată că suicidul nu este doar o problemă de domeniul sănătăţii mintale sau publice, ci şi al economiei, necesitând o strategie naţională de prevenţie. Suicidul este procesul care are ca scop terminarea propriei vieţi. Felul în care este văzut suicidul variază mult de la o societate la alta în funcţie de cultură şi de religie. De exemplu, multe culturi occidentale dar şi iudaismul, islamul, creştinismul tind să vadă actul de a-ţi curma singur viaţa ca un lucru negativ Ratele de suicid sunt mai crescute la bărbaţi decât la femei. Se estimează, că există în jur de 10 sau 20 milioane de tentative de suicid în fiecare an pe tot mapamondul. Factorii cu potenţial suicidar crescut sunt: factori familiali: relaţiile conflictuale în familie, familii dezbinate şi dezorganizate, abuzuri în familie (abuz emoţional, fizic, neglijare, abuz sexual), divorţul, moartea unei persoane apropiate. performanţele şcolare: notele au devenit unul din principalele motive pentru care copiii şi adolescenţii recurg la suicid. Presiunea familiei

şi a şcolii prin standarde iraţionale impuse îl determină pe copil să rezolve “eşecul” prin suicid. stresorii sociali: lipsa abilităţilor de comunicare, de exprimare emoţională, de relaţionare sunt factori importanţi în creşterea riscului suicidar. factori individuali: emoţionali – sentimentul de singurătate, depresia, neajutorarea, lipsa de speranţă, distres emoţional; cognitivi - lipsa abilităţilor de rezolvare de probleme şi a strategiilor de coping adaptativ; comportamentali - consum de substanţe; de sănătate - boli terminale, psihopatologie gravă. factorii biologici: factorii genetici au un efect asupra riscului de sinucidere într-un procent care variază de la 30% la 50%. O mare parte dintre aceste acţiuni ale eredităţii influenţează direct boala psihică. De asemenea există dovezi care sugerează că, dacă un părinte s-a sinucis, acesta este un factor puternic de predicţie în rândul urmaşilor. factorii socio-economici cum ar fi şomajul, sărăcia, lipsa locuinţei şi dicriminarea pot să determine gânduri suicidale. Sărăcia nu poate fi o cauză directă dar poate creşte riscul sinuciderii, aşa cum sărăcia este un factor de risc şi pentru depresia majoră Care sunt semnele şi simptomele suicidului? Semnele de avertizare asupra faptului că o persoană planifică în mod iminent să îşi ia viaţa pot include: persoana îşi pune afacerile în ordine, brusc îşi viziteză membrii familiei sau prietenii (pentru ultima dată), îşi cumpără instrumente de sinucidere cum ar fi un pistol, furtun, frânghie, pastile sau alte medicamente, are o scădere bruscă sau o stare neobişnuit de bună a dispoziţiei sau scrie un bilet de adio. Contrar credinţei populare, mulţi oameni care ajung să se sinucidă nu spun despre planul lor terapeutului sau oricărui alt profesionist cu luni înainte de a comite acest act. În cazul în care ei comunică planul lor, este mai probabil să spună celor foarte apropiaţi, cum ar fi un prieten sau un membru din familie. Persoanele care îşi iau viaţa de obicei suferă de anxietate sau depresie severă ale căror simptome pot include abuzul moderat de alcool, insomnie, agitaţie severă, pierderea interesului pentru activităţile de care se bucurau (anhedonie), lipsa de speranţă şi gânduri persistente despre posibilitatea de a se întâm-

serviciilor sociale; • subsidiaritatea, potrivit căruia statul intervine atunci cănd iniţiativa locală nu a satisfăcut sau a satisfăcut insuficient nevoile persoanelor. Prin intermediul asistenţei sociale este promovată solidaritatea socială care contribuie la menţinerea unităţii

şi specificitătii societătii. Astfel este permis accesul acelor persoane care nu se pot adapta prin forţe proprii la societatea în care trăiesc si care nu se pot bucura de drepturile elementare şi fundamentale. DAS

Suicid.

pla ceva rău. Deoarece comportamentul suicidar este adeseori impulsiv, eliminarea din mediul de viaţă imediat a armelor, medicamentelor, a cuţitelor şi a altor instrumente pe care persoana le-ar putea folosi pentru a se sinucide, poate să fie o metodă care îi dă timp persoanei să gândească lucrurile mai clar şi să aleagă în mod raţional cum să facă faţă durerii cu care se confruntă. Efectele suicidului Efectele comportamentului suicidal sau ale suicidului ca act înfăptuit asupra prietenilor şi membrilor familiei sunt adeseori devastatoare. Oamenii care îşi pierd un prieten apropiat sau o rudă prin suicid sunt mai expuşi riscului de a deveni preocupaţi de problema suicidului în timp ce doresc să nege sau să ascundă cauza morţii celui apropiat care a înfăptuit acest act. Ei se întreabă dacă ar fi putut să prevină acest act şi se învinovăţesc pentru problemele care au condus spre acest act pe cel care l-a înfăptuit. Ei se simt abandonaţi de cei care îi iubesc şi se simt stigmatizaţi de cei din jur. Supravieţuitorii trec printr-o mare încărcătură emoţională conflictuală, simţind totul prin prisma unor emoţii intense care merg de la durere şi tristeţe în legătură cu pierderea persoanei apropiate în acest mod, la sentimente de neaju-

torare în ceea ce priveşte prevenirea acelui act, le este dor de persoana pe care au pierdut-o şi sunt furioşi pe decizia ei de a-şi lua viaţa în cazul în care a luat această decizie după ani de suferinţă din cauza unei boli fizice sau mentale. Acest lucru este uşor de înţeles având în vedere că persoana care este în doliu este în acelaşi timp o victimă cât şi un autor al actului fatal. Indivizii care supravieţuiesc unei pierderi a unei persoane apropiate care s-a sinucis au tendinţa să treacă prin suferinţe complexe ca reacţie la această pierdere. Simptomele de pierdere care pot fi experimentate de supravieţuitorii apropiaţi victimei includ sentimente intense de izolare şi vid lăuntric, evitarea acţiunilor care rememorează pe cel decedat şi alte probleme cum ar fi cele de somn şi lipsa interesului pentru activităţi plăcute odinioară şi a capacităţii de a se bucura în general. Intervenţii eficiente pentru prevenirea actelor suicidale constă în: 1.Strategiile care implică restricţiile de acces la metodele comune de suicid s-au dovedit a fi eficace în reducerea ratei de sinucidere; cu toate acestea, există o nevoie de a adopta abordări multisectoriale care implică alte niveluri de intervenţie

şi activităţi, cum ar fi centrele de criză. 2. Elaborarea planurilor şi măsurilor de profilaxie în baza particularităţilor zonale ale fenomenului suicidal, prin urmărirea morbidităţii şi mortalităţii; 3. A se ţine cont de particularităţile de vîrstă ale conduitei autodistructive; 4. Implicarea medicală stringentă în cazul depistării unui potenţial suicidal; 5. A se petrece seminare de informare şi instruire a părinţilor, a pedagogilor şi a altor persoane, aflate în contact cu suicigaşii, pentru reintegrarea lor pozitivă în societate şi în mediul microsocial; 6. Intervenţia nemijlocită a familiei în înlăturarea mediatorilor autoagresivi; 7.A efectua profilaxia indirectă prin combaterea anumitor anomalii sociale, narcomania, prostituţia, toxicomania, alcoolismul, etc. 8. A se elabora măsuri de prevenire suicidală cu orientare multilaterală, cu urmărirea sistematică a modificărilor în determinismul suicidal şi ţinînd cont de caracterul multifactorial al acestui fenomen. M.Cara, vicedirector CMF Dubăsari

pag. 5

Noutăţi Nistrene

8-15 septembrie 2011

Totalizarea procesului de recoltare a spicoaselor 2011 Pe data de 6 septembrie, în sala mică de şedinţe din cadrul CRD, s-a desfăşurat şedinţa de totalizare a procesului de recoltare a spicoaselor 2011. Şedinţa a fost condusă de către Raisa Spinovschi, vicepreşedintele raionului, preşedintele Stafului raional.

umneaei a depus jurămîntul funcţionarului public în faţa simbolurilor de stat, în prezenţa preşedintelui raionului Dubăsari, dl. Grigore Policinschi şi comisia pentru confirmare în funcţie publică. Conform Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, funcţionarul public debutant a desfăşurat perioada de probă, care i-a permis să facă cunoştinţă cu specificul şi exigenţele administraţiei publice dînd dovadă de cunoştinţe şi abilităţi necesare întru îndeplinirea funcţiei publice. Astfel funcţionarului public Stasev Zinaida i s-a conferit gradul de calificare „ Specialist principal pentru administrarea ajutorului social ”. Domnul Grigore Policinschi, preşedintele raionului a felicitat funcţionarul public, dorindu-i succes şi mari realizări în activitatea profesională.

nformaţia de totalizare a campaniei de recoltare 2011 a fost prezentată de către Vasile Popescu, şef Direcţie agricultură şi cadastru. Membrii stafului, şefii serviciilor desconcentrate au adus la cunoştinţă rapoarte privitor la respectarea de către gospodăriile agricole a condiţiilor stipulate în planul de acţiuni în vederea petrecerii secerişului 2011. D-na R. Spinovschi, şi-a exprimat regretul de faptul absenţei unor membri a stafului. A solicitat de la membrii stafului, precum şi şefilor serviciilor desconcentrate să-şi expună fiecare punctul său de vedere în aprecierea veridică a respectării condiţiilor stipulate în Dispoziţia Primministrului RM nr. 60 din 09.06.2011 şi în Planul de acţiuni pentru organizarea şi desfăşurarea campaniei de recoltare a spicoaselor de prima grupă, roada anului 2011, aprobat la şedinţa Stafului raional pentru monitorizarea şi desfăşurarea procesului de recoltare a spicoaselor 2011, din 05.07.2011. D-na M. Cojocari, a menţionat că, datele finale ale recoltării2011 nu au fost prezentate de toţi agenţii economici, îndeosebi de SRL „ElvitisCom”, care este candidat la menţionare. A regretat, că nu a influenţat pe parcursul recoltei la măsurile de monitorizare a evidenţei contabile a roadei obţinute în gospodăriile agricole. Dl.P. Driga, a solicitat includerea pentru menţionare şi a celui „mai tînăr combainer”. Dl. A. Hîncu, gospodăriile agricole, precum şi lucrătorii angajaţi în recolta -2011, cărora le-au fost depistate încălcări conform cerinţelor normative, vor fi excluşi din lista pentru menţiune, însă spre bine, a constatat că candidaţii propuş nu au avut încălcări. S-A DECIS: 1. S-a luat act de informaţia prezentată de către V. Popescu, precum a membrilor stafului. 2. De pregătit informaţia finală privitor la totalizarea procesului de recoltare a spicoaselor 2011 (dl. V. Popuşoi) şi de prezentat pentru aprobare Preşedintelui raionului dl.Grigore Policinschi cu propunerile parvenite după cum urmează:. Capitolul. I Locul I- colectivul de mecanizatori CAP „Victoria Cocieri”, Locul II- mecanizatorii CAP „Oxentia Service”, Locul III- mecanizatorii SRL „Elvitis-Com”. Capitolul. IV. –De inclus categoria „Cel mai tînăr combainer”-dl. Rusu Genadie Ion- a. n.1992, CAP „Oxentia-Service” 3. De înmînat, celor menţionaţi, cadouri de preţ în locul primelor băneşti. 4. Menţionările respective de efectuat în cadrul sărbătoririi Zilei profesionale a lucrătorului din domeniul agriculturii şi industriei prelucrătoare 2011

Natalia Ivanov, redactor

Petru Porubin, secretarul stafului raional

Un nou specialist în familia funcţionarilor publici din cadrul Consiliului raional Dubăsari D

Pe data de 09 septembrie curent, ora 10.00, a fost confirmată în funcţie publică Stasev Zinaida, funcţionar public debutant.

8-15 septembrie 2011

Noutăţi Nistrene

pag. 6

Orchestra „ Gheorghe Murgu ” în concertul din Piaţa Marii Adunări Naţionale. „ Pentru un artist, libertatea este la fel de necesară ca talentul şi inteligenta ”

iua Independenţii este cel mai potrivit prilej pentru a reitera valorile care ne unesc pe noi, moldoveni, ca cetăţeni ai acestei ţări; dragostea pentru ţară, pentru tradiţiile noastre şi respect pentru identitatea noastră, libertatea şi demnitatea cetăţeanului, voinţa de a merge pe calea progresului spre viitor frumos pe care cu certitudine îl merităm. Pe data de 27 august Orchestra de muzică populară „ Gheorghe Murgu ” a consiliului raional Dubăsari, condus de Anatol Cojocar a avut marea onoare de a evolua pe scena oraşului Chişinău

alături de cele mai renumite colective de dans şi muzică la concertul de zile mari, organizat cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la proclamarea independenţii Republicii Moldova. Se zice : „ Unde joacă moldovenii, Acolo pămîntul geme ” , ziua de 27 august a fost o dovadă elocventă . Horele moldoveneşti a colectivelor de cîntece şi dansuri populare „ Hora” , „Mărţişor ” ş.a , au creat o atmosferă plină de bucurie şi voe bună. Costumaţiile naţionale, dansurile populare şi chipurile vesele a participanţilor, parcă îţi creau impresia ca esti undeva în trecut, undeva pe vremea horelor ademenitoare şi a şezătorilor tîrzii la opaiţul lămpii. A deschis concertul renumitul Teatru Epic de Etnografie şi Folclor „ Ion Creangă ” condus de Valentin Chiperi, dupa parada militară şi partea solemnă a evenimentului respectiv. Orchestra consiliului raional Dubăsari a interpretat

în concertul respectiv, două suite de melodii populare şi o piesă muzicală interpretată de solista orchestrei Alina Crăijdan. „ Am avut o deosebită plăcere şi mîndrie de a fi invitaţi să evoluăm la concertul jubiliar a Republicii Moldova, pe scena din inima ţărişoarei noastre independente. ”, spune domnul Anatol Cojocar, conducătorul orchestrei raionale. De asemenea a evoluat renumita Orchestră municipală „Taraful fraţilor Advahov” împreună cu emerita interpretă de muzică populara Zinaida Julia, care a interpretat cele mai renumite cîntece populare. O atmosferă de veselie molipsitoare

„La poalele Ţiglei - o sărbătoare tradiţională” clorice aveau organizată „ Casa Mare ”, unde fiecare în parte au prezentat o tradiţie a neamului „ Naşterea copilului ”. O „Casă Mare” împodobită cu covor moldovenesc, prosoape ţesute, laiţa, zestre pentru fetele mari, pături, leagăn pentru copil o avea şi gospodina din localitate, care era în aşteptarea copilului de la botez. Împreună cu micuţul trebuia să apară şi cumătrii mari, oaspeţii pe care îi aştepta o masă plină cu bucate

Satul Văsieni, un sat obişnuit, ca multe alte localităţi din RM, cu oameni harnici, plini de viaţă, frumoşi la chip şi la suflet, care ţin mult la tradiţiile neamului. Cînd a venit timpul să organizeze un muzeu istoric n-au cugetat mult, au ales un loc pitoresc la marginea satului, de acest loc îi leagă multe amintiri. Tot aici la poalele unui munte au înălţat o cruce cu o înălţime de şapte metri. Astăzi locuitorii satului au cu ce se mîndri. Există multe lucruri frumoase în localitate, construite de ei înşişi, printre care şi Muzeul istoric etnografic, care poartă numele primului organizator „ Anatol Candru ”. Zilele acestea în ograda Muzeului istoric a fost organizată ce-a de-a IVediţie a festivalului „ La poalele Ţiglei ”, unde a fost invitată şi meşterul popular din localitatea noastră Natalia Bejenari. La sărbătoare au fost prezenţi colaboratorii Secţiei cultură, reprezentanţi ai consiliului raional, consilieri din localitate, invitaţi din alte raioane ale republicii, colective folclorice, meşteri populari, locuitori ai satului. În faţa tuturor cu o blagoslovire a venit părintele Andrei. După un scurt miting a început lupta la probele sportive: berbec, iepure , cocoş. Prin aplauze mari ale spectatorilor învingătorii au primit în dar cele meritate. În faţa muzeului, colectivele fol-

alese. În „ Casa Mare ” a vecinilor din satul Ulmu, copilul nou născut numai ce venise de la botez şi tinerii mame i se înmîna copilul. Unul mai interesant decît altul şi-au demonstrat măestria colectivele folclorice venite la sărbători. La alte mese meşterii populari şiau prezentat lucrările aduse la expoziţie. Cu multă dragoste şi căldura au fost admirate de către juriu şi vizitatori lucrările meşterului popular din localitatea noastră N. Bejenari, care au fost apreciate cu o medalie şi o diplomă. Sincere mulţumiri le aducem organizatorilor, directorului Muzeului Istoric S. Candru, colaboratorilor Secţiei Cultură, Consiliul raional, Consiliului primăriei din localitatea pentru invitaţie şi pentru toată frumuseţea, pe care am văzut-o în organizarea acestui manifestări culturare. Într-adevăr „ Frumuseţea va salva omenirea ” E. Procop. Biblioteca Publică s. Molovata

împînzea centru capitalei. Un program de muzică instrumentală a fost interpretat de orchestrele de instrumente aerofone din oraşele Comrat, Nisporeni, Rezina, Briceni. Organizatorii concertului, Centru Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial au adus sincere mulţumiri pentru contribuţia Orchestrei: „ Ţinem să menţionăm că Orchestra de muzică populară „Gheorghe Murgu ” a demonstrat un nivel artistic impecabil, fapt ce a făcut-o deosebită comparativ de alte colective” Scena din Piaţa Marii Adunări a fost gazda a 13 colective de muzică şi dans, care au reînviat tradiţiile şi

La 28 august 2011, o zi însorită de sfîrşit de vară a avut loc Festivalul Naţional a tradiţiilor şi obiceiurilor populare „ La poale de codru” organizat de către Centru Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Secţia Raională Culturală Străşeni şi Primăria Satului Căpriana sub egida Ministerului Culturii din Republica Moldova.

obiceiurile populare, au reamintit locuitorilor oraşului Chişinău că trăim într-o ţară bogată spiritual, cu oameni foarte talentaţi , care păstrează şi promovează valorile spirituale ale acestei naţiuni, Republica Moldova. Succesele Orchestrei „ Gheorghe Murgu ” se datorează susţinerii continuă din partea Consiliului raional Dubăsari, în special, a preşedintelui raionului Dubăsari d- lui. Grigore Polichinschi, cu care se mîndreşte atît raionul nostru, cît şi republica. Natalia Ivanov, corespondent

Festivalul Naţional a tradiţiilor şi obiceilor populare „ La poale de codru ”

ormaţia folclorică „ Cocierianca” din satul Cocieri am avut onoarea să participăm la acest festival, prezentînd obiceiurile „ Logodna” şi „ Şezătoarea ” În cadrul acestui festival au evoluat colectivele: „ Busuioc Moldovenesc ” satul Laipuzeni, raionul Cimişlia cu „ obiceiuri păstoreşti-cupăitul oilor” „ Dumbrava verde ” oraşul Străşeni cu obiceiul „ Sfîntul Toader ” „ Vatra strămoşească „ satul Coptele, raionul Briceni cu obiceiul „ Secerişul” „ Bodiţa ” satul Şestaci, raionul Şoldăneşti cu obiceiul „ Viţa de vie ”„ Geana codrului ” satul Ineşti, raionul Teleneşti, cu obiceiul „ Jocul pe toloacă ” „ Frunze de dor ” satul Pîrliţa, raionul Soroca cu obiceiul „ Petrecerea în armată ” „Giurgiuleanca ” satul Giurgiuleşti, raionul Cahul cu obiceiul „ Ulilica ” – obicei din Postul Mare „ La stînă ” satul Cîrpeşti, raionul Cantemir cu „Obiceiuri păstoreşti ” „ Muguraşii ” satul Căpriana, raionul Străşeni cu „ Jocuri pe toloacă din folclorul copiilor ” „ Tudoriţele” satul Todireşti, raionul Ungheni cu obiceiul „ Nunta în ograda nunului ” „ Sălcenii ” şi „ Pănuşiţele ” satul Săseni, raionul Călăraşi cu obiceiurile „ Sînzîienile ” şi „ Drăgaica ” „ Lozioara ” satul Sărăteni Vechi, raionul Teleneşti cu obiceiuri „ Nunta –gătitul miresii, zestrea ” „ Sînzîienile ” satul Căpriana, raionul Străşeni cu obiceiul „ Petrecerea la armată ” „ Vatra nistreană ” oraşul Ştefan Vodă cu „ Obiceiuri

păstoreşti ” „ Vatra ” oraşul Botoşani, România cu obiceiul „ Împletitul găluştelor la soacra mare ” „ Suslenenii” satul Susleni, raionul Orhei cu obiceiul „ Rusaliile ” „ Dor de Tîrnavă ” localitatea Cetatea de Baltă, judeţu Alba Iulia, România cu obiceiul „ Nunta ” La începutul colectivele participante la festival s-au aliniat la Casa de Cultură din Căpriana pentru parada portului popular. Fiecare colectiv purta o pancartă pe care se indica localitatea şi denumirea colectivului. Alaiul a trecut pe drumul central ce duce la Mănăstire, punctul de oprire. La intrare pe stadionul satului, unde s-a desfăşurat festivalul, fiecare colectiv s-a prezentat cu cartea de vizită – un cîntec, o melodie instrumentală de voie ce se cîntă frecvent în localitatea proprie. Pe stadion a fost amenajat şi o expoziţie cu vînzarea a meşterilor populari. Oaspeţiide onoare au fost: Viceministrul culturii GR.

Postică Directorul CNCPPCL D. Dicusari Preşedintele raionului P. Voloşciuc Deputat V. Stratan Şefa Secţiei Cultură şi Turism CL. Scutaru Primarul satului Căpriana T. Scutaru Colectivele participante la finele festivalului s-au ales cu diplome de participar, premii băneşti şi suvenire. Organizatorii festivalului au demonstrat că poporul nostru este ospitalier. Fiecare colectiv a fost ospătat într-un local foarte bine amenajat şi cu bucate tradiţionale. Acest festival a fost un schimb de experienţă atît pentru colectivul nostru, cît şi pentru celelalte colective. Ne v-om strădui ca experienţa acumulată s-o implementăm în activitatea noastră. Conducătorul formaţiei „ Cociereanca ” L. Cuşnariov.

pag. 7

Noutăţi Nistrene

Conform dispoziţiei Preşedinţelui raionului Dubăsari nr.53-n din 09.06.11 “Cu privire la organizarea în raion a acţiunilor culturale, consacrate marcării a 67 ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupaţia fascistă în Marele Război pentru Apărarea Patriei, din anii 1941-1945 şi a sărbătorilor naţionale – 20 ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldovei şi „Limba Noastră””, în scopul promovării valorilor educative-civice şi patriotice ale cetăţenilor din teritoriul raionului şi întru organizarea şi desfăşurarea eficientă a acţiunilor dedicate sărbătorilor naţionale nominalizate. A fost aprobat Planul raional de acţiuni paralel şi Planul Secţiei cultură privind organizarea şi desfăşurarea festivităţilor dedicate sărbătorilor naţionale.

-a deschis luna lui august cu dezvelirea monumentului în cinstea eroilor căzuţi în războiul din 1992 pentru independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova ce s-a desfăşurat la c. Cocieri 6 august 2011. La acest eveniment au participat foşti şi actuali demnitari, prin care Preşedintele interimar al R. Moldova Marian Lupu, Preşedintele raionului Dubăsari Grigore Polichinschi, primul Preşedinte al R. Moldova Mircea Snegur şi alţi invitaţi , participanţi, oaspeţi, etc. Secţia cultură mulţumeşte primarului de Cocieri pentru minunata sărbătoare petrecută la nivel şi totodată pentru

invitaţie. La 24 august s. Coşniţa a fost organizat mitingul de comemorare la monumentul eroilor căzuţi pe cîmpul de luptă în cel de-al II Război Mondial, eveniment consacrat marcării a 67 ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupaţia fascistă. La miting au participat Consiliul local Coşniţa, Colaboratorii Consiliului Raional în frunte cu Vicepreşedinţii raionului Dubăsari, locuitorii satului Coşniţa şi alţi participanţi. În incinta Sălii Festive a Casei de Cultură din satul Doroţcaia la 25 august, ora 16.00. a avut loc Adunarea Solemnă şi Concertul Festiv dedicat „Zilei Republicii”- 20 ani de la Proclamarea Independenţei Republicii Moldova. Această zi din istoria ţării va rămîne ca una ce a marcat profund întreg circuitul evenimentelor, readucînd ţării noastre statutul de ţară independentă şi suverană, care a putut să-şi exprime libera dorinţă de a trăi după principiile democraţiei şi a pluralităţi, de a conlucra şi colabora cu comunitatea mondială, de a-şi onora în veci atributele statalităţii: drapelul, stema, imnul republicii şi limba de stat. Ca de fiecare dată, evenimentul a demarat cu onorarea drapelelor RM, a raionului Dubăsari şi imnul ţării. Aşa cum se cuvine unui adevărat gospodar, Preşedintele de raion, care este şi cetăţean de onoare al raionului Dubăsari a fost primul, care a ţinut să adreseze un mesaj de felicitare tuturor celor prezenţi în sală. Rînd pe rînd au urcat în scenă şi alţi

invitaţi. După închierea adunării solemne, spectatorii au urmărit un concert organizat de către Secţia cultură cu participarea interpreţilor şi colectivelor din raion. Ansamblul de dans modern „Strikt dance” din localitatea Doroţcaia au uimit publicul, dînd dovadă de individualitate, aceştia au jucat dansul tricolorului- un număr colorat, dinamic şi destul de ingenios. Ansamblul folcloric de copii de la Concordea satul Pîrîta au demonstrat că obiceiurile şi tradiţiile neamului se împletesc cu cîntecul folcloric. În acea seară specială, publicul a avut parte de minunata şi tînăra pereche de dansatori profesionişti

ai ansamblului de dans “Codreanca” Alexandru şi Oxana care ne-au distrat privirile cu două numere de dans în ritmuri moderne . Cu braţele deschise a fost întîmpinată în scenă Orchestra raională de muzică populară „Gheorghe Murgu”, talentaţi, profesionişti, pasionaţi de muzică şi promotori adevăraţi ai culturii, muzicienii au interpretat cu fervoare melodii speciale, iar publicul a fredonat ritmic toate melodiile din repertoriul orchestrei, dînd tonul bunei dispoziţii. Şi-a demostrat calităţile vocale interpreta de muzică uşoară Doina Pîslari, s.Holercani cu piesa „Dumă în Moldova mea”. Pe tot parcursul manifesaţiei, doritorii au avut şansa să admire holul casei de cultură care a fost împodobit cu expoziţiile extraordinar de frumoase asigurate de meşterii populari amatori din raion (picturi, sculpturi, croşetării, broderii, compoziţii din pănuşi etc.) La organizarea expoziţiei au contribuit: Eugenia Procop, şeful bibliotecii publice din s. Molovata; Casa de Cultură din Molovata Nouă; Galina Malin şi Maria Verlan, şefele bibliotecilor publice din comuna Coşniţa; Viorica Bacioi, director al Liceului Teoretic s. Doroţcaia; elevii Şcolii de Arte din s.Doroţcaia la clasa pictură; lucrătorii casei de cultură s. Doroţcaia.Le mulţumim tuturor pentru o colaborare frumoasă. Să fie pace în toată lumea, pentru că pacea adevărată nu există decît în independenţa popoarelor. La Mulţi Ani Republica Moldova!

8-15 septembrie 2011

Un august plin de manifestări culturale

27 august, ora 10.00 a avut loc un miting de comemorare la monumentul eroilor de la tragicul război de pe Nistru. Evenimentul a demarat cu un cuvînt de felicitare venit din partea vicepreşedintelui de raion, dna Maria Jimbei, de asemenea cu mesaje de comemorare au venit: Dl Alexandru Leşan, primarul comunei Coşniţa; Anatol Cibotenco, preşedintele asociaţiei teritoriale al veteranilor de război din 1992, platoul Coşniţa; Gheorghe Guşan, reprezentantul forţelor de menţinere a păcii; Cristina Cazac, eleva liceului „I. Creangă” c. Coşniţa; combatanţii; copii; părinţi etc. Veteranii care au luptat pentru Patrie, pentru integritatea Republicii Moldova, cei care au trecut prin gloanţe pentru a ne oferi şansa de a avea un viitor li s-au oferit insigna „Veteran al războiului”. Orchestra raională de muzică populară „Gheorghe Murgu” la data de 27 august 2011 a avut ocazia să-şi demonstreze încă o dată talentul, profisionalismul, pasionarea de muzică şi promotori adevăraţi ai culturii. Muzicienii au interpretat cu fervoare melodii speciale pe Piaţa Marii Adunări Naţionale or. Chişinău la manifestaţia naţională dedivcată marcării 20 ani de la Proclamarea Independenţei RM. În toate localităţile raionului Dubăsari s-au desfăţurat acţiuni dedicate marcării a 67 ani de la eliberarea Moldovei de sub jugul fascist, începînd cu zilele 24-28 august 2011. Au fost organizate şi desfăţurate mitinguri de comemorare a eroilor căzuţi în cel de-al II-a Război Mondial; depuneri de flori la monumentele eroilor; concursuri; măsuri sportive; concerte festive; victorine literare; expoziţii de carte şi documente istorice; hora satului; discotecă. Doamna Eugenia Procop meşter amator din s. Molovata la 28 august a fost delegată de către Secţia cultură la Sărbătoarea meşterilor populari „La Poalele Ţiglei” organizată de către Secţia cultură raionul Ialoveni s. Văsieni, în anturajul muzeului de istorie şi etnografie „Anatol Candu”.

Meşterul amator s-a întors cu diplomă de menţiune şi medalie de participare. Ansamblul folcloric „Cociereanca” din c. Cocieri a avut onoarea de a participa la 28 august 2011 la Festivalului Naţional al formaţiilor folclorice „La poale de Codru” organizat de Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a patrimoniului Cultural Imaterial şi Secţia cultură raionul Străşeni s. Căpriana. La care colectivul s-a întors cu experienţă nouă şi diplomă de participare. La 29 august cînd în calendarul ortodox este sărbătorită

Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul iar în satul s. Corjova s-a sărbătorit hramul satului unde au fost invitaţi colectivul artiştilor amatori de la casa de cultură s. Doroţcaia Au uimit publicul prin individualitate, perseverenţă şi profesionalism, au avut o prestaţie de succes, iar spectatorii veniţi în centrul satului i-au primit cu forfote de aplauze. Sărbătoarea Naţională “Limba Noastră” s-a organizat în toate bibliotecile publice şi pentru copii din raion cu expoziţii de carte, victorine literare, concursuri, etc.

„Sonorităţile Independenţei” S-a închiat luna cu desfăşurarea Festivalul raional de muzică uşoară „Sonorităţile Independenţei” cu participarea ansamblurilor vocalinstrumentale cu titlul „model” din raion petrecut la 27 august 2011, ora 20.00 pe Piaţa Păcii Centrul Coşniţa organizat de către Secţia cultură cu sprijinul Consiliului raional Dubăsari şi Preşedintele raionului Grigore Policinschi. Evenimentul a fost deschis de către Mariana şi Victor, o pereche de prezentatori foarte drăguţi, cu simţul umorului, care au adus în scenă zîmbetul şi buna dispoziţie. Formaţia „RetroRomantica” împreună cu formaţia de muzică uşoară „Integro” din comuna Coşniţa au fost primii care au evoluat în Piaţa Păcii, au distrat publicul cu melodii vesele. Formaţia de muzică uşoară „Miracol” din localitatea Doroţcaia ca de obicei au fost foarte veseli şi plini de viaţă, soţii Tatiana şi Sergiu

Grigoriev, cele două inimi gemene, au cîntat în unison melodii de dragoste şi dor, inchinate Patriei. Împreună cu Formaţia „Timpul” din localitatea Holercani am dansat şi am cîntat împreună cu Sergiu, Doina Pîslari şi Ghenadie Bejan. Pentru prima dată au evaluat pe şcena mare formaţia „Suflet deschis” în componenţa a şase domniţe talentate şi pasionate de muzică instrumentală fiind originale din s. Doroţcaia. Fetele din formaţie au trecut peste emoţiile adunate avînd o grupă de suporteri bine prigătiţi. La sfîrşitul festivalului a venit timpul şi pentru rock, iar cei mai potriviţi pentru acest gen de muzică sunt băieţii din formaţia „Meridian & Paralela 42”, din satul Pîrîta. Participanţii la festival s-au arătat plăcut surprinşi de nivelul de organizare a Evenimentului, mulţi dintre ei au afirmat că se află pentru prima oară la un asemenea concert. Surpriză Preşedintelui raionului, Grigore Po-

licinschi a luat start între orele 22.0023.00, Cerul a fost împînzit cu focuri de artificii, mii de luminiţe au colorat întunericul, iar cei prezenţi în piaţă nu şi-au putut ascunde fascinaţia. La sfîrşitul Festivalului, fiecare formaţie de muzică uşoară a fost menţionată cu cîte o diplomă şi daruri. Diplomele şi cadourile au fost înmînate de către Preşedintele raionului Dubăsari, dl Grigore Policinschi în comun cu Şeful Secţiei Cultură, dna Valentina Semionov. Festivalul raional „Sonorităţile Independenţei” a continuat cu o discotecă în aer liber, organizată de către directorul artistic al casei de cultură c.Coşniţa, Svetlana Chiriţa. Seara s-a dovedit a fi una specială, cu muzică bună, dispoziţie extraordinară, feţe zîmbitoare , un cer senin şi pace-n lume! Elena Pavlov, specialist pricipal Secţia cultură

pag. 8

Noutăţi Nistrene

8-15 septembrie 2011

Greşeli ruşinoase “Iar cînd fraţilor m-oi duce De la voi şi-o fi să mor Pe mormînt atunci să-mi puneţi Mîndrul nostru tricolor.”

( Ciprian Porumbescu)

e ce am numit articolul astfel? Republica Moldova a marcat pe data de 27 august Ziua Independenţei, 20 de ani de suveranitate şi prosperitate. S-a preconizat o manifestare de zile mari... „totul trebuie sa fie la cel mai înalt nivel” au afirmat demnitarii. N-a fost să fie, de Ziua Independenţei, centrul Capitalei a fost împânzit de panouri cu imaginea drapelului Republicii Moldova. Doar că acestea conţin o greşeală. În loc de ordinea corectă a culorilor tricolorului, de la stânga la dreapta - albastru, galben şi roşu, pe panouri e invers. În articolul 12 din Constituţia Republicii Moldova scrie negru pe alb că ordinea culorilor de pe drapelul de stat este albastru, galben şi roşu. Pe panouri însă ordinea a fost inversată. Cine se face vinovat pentru aceasta greşeală ruşinoasa? Unii cetăţeni spun că politicienii trebuie pedepsiţi pentru asta. “Şi nu doar că e inversată, văd că acolo sunt şi orizontale culorile, cred că este o greşeală destul de gravă. Şi politicienii ţării ar trebui mai des să se uite la drapelul ţării”, spune o femeie. ”Probabil au fost făcute de un neprofesionist care nu ştie cum arată drapelul moldovenesc. Desigur aşa ceva este inadmisibil. E un lucru grav, care trebuie sancţionat”, menţionează o altă persoană. ”Probabil s-au rătăcit demnitarii noştri şi au încurcat culorile, le-a plăcut mai mult galben”, crede o altă femeie. O altă persoană spune că ”nici nu a tras atenţie”. ”Eu nu mă uit pe sus”, explică femeia. Pentru a da o explicaţie vizavi de cele întîmplate, Primaria municipiului Chishinău , care erau responsabili de amplasarea panourilor ,nu a fost de gasit. Stimati locuitori ai raionului Dubasari, parinţi , elevi pentru a evita astfel de greşeli ruşinoase, trebuie să familiarizaţi persoanele apropiate şi nu numai – cu simbolurile, tradiţiile minunate ale poporului nostru. Persoanele care nu-şi cunosc simbolurile naţionale riscă sa-şi piardă identitatea.

Felicitare

Notă informativă.

STEMA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA (Regulamentul cu privire la Stema de Stat a fost aprobat prin Legea nr.337-XII din 3 noiembrie 1990, Vestile nr. 11/267, 1990)

tema de Stat a Republicii Moldova reprezinta un scut taiat pe orizontala avind in partea superioara cromatica rosie, in cea inferioara – albastra, incarcat cu capul de bour avind intre coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat in dreapta de o roza cu cinci petale, iar in stinga de o semiluna conturnata. Toate elementele reprezentate in

DRAPELUL DE STAT AL REPUBLICII MOLDOVA (Regulamentul cu privire la Drapelul de Stat a fost aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr. 17-XII din 12 mai 1990, Vestile nr.5/93, 1990)

rapelul de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – este simbolul oficial al Republicii Moldova. El simbolizeaza trecutul, prezentul si viitorul statului moldovenesc, reflecta principiile lui democratice, traditia istorica a poporului moldovenesc, egalitatea in drepturi,

prietenia si solidaritatea tuturor cetatenilor republicii. Drapelul de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – reprezinta o pinza dreptunghiulara, formata din trei fisii de dimensiuni egale, dispuse vertical in urmatoarea succesiune a culorilor de la

IMNUL DE STAT AL REPUBLICII MOLDOVA (Aprobat prin Legea cu privire la Imnul de Stat nr.571-XIII din 22 iulie 1995)

mnul de Stat al Republicii Moldova este cintecul "Limba noastra", versuri de Alexei MATEEVICI (strofele 1, 2, 5, 8, 12), muzica de Alexandru CRISTEA, aranjament de Valentin

ianuarie-iunie 2010. 3,4 milioane lei au constituit lucrarile de construcţiimontaj sau cu 10% mai puţin faţă de perioada respecţivă a anului precedent. • Activitatea în antreperiză. În ianuarieiunie 2011 întreprinderile în antrepriză au efectuat lucrări de construcţii în valoare de 968,2 mii lei (în preţuri curente) sau cu 10% mai puţin faţă de perioada respectivă a anului precedent. • Numărul pasagerilor transportaţi cu autobuzele şi microbuzele care efectuează transportări de pasageri pe traseele de folosinţă generală, în perioada de referinţă a fost în creştere cu 7,2% în comparaţie cu ianuarieiunie 2010.

hampa: albastru (azuriu), galben, rosu. in centru, pe fisia de culoare galbena este imprimata Stema de Stat a Republicii Moldova. Proportia dintre latimea Stemei si lungimea Drapelului este de 1:5, proportia dintre latimea si lungimea Drapelului – de 1:2.

DINGA Orice neam trebuie sa se mîndrească cu entitatea sa, meleagurile aburite de vreme, scaldate de singele străbunilor nostri, graiul melodios şi simbolurile naţionale care ne deosebesc de alte naţiuni. Drapelul şi imnul Republicii Moldova trebuie onorat în poziţie orizontală şi în linişte, ceea ce dă dovadaă de o cultura înalta şi patriotism.

Informaţie succintă privind situaţia social-economică a raionului Dubăsari în ianuarie-iunie 2011 ezultatele activităţii raionului Dubăsari în ianuarie-iunie 2011 se prezintă: • Întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de 7,4 milioane lei în preţuri curente sau 4.8% mai puţin în raport cu ianuarie-iunie 2010. • Zootehnia. În ianuarie-iunie 2010 sa micşorat producţia de ouă cu 27,8% faţă de perioada respectivă a anului precedent. • Investişii în capital fix din contul tuturor surselor de finanţare realizate în perioada de raport au fost însuşite în valoare de 4,2 milioane lei, în creştere cu 85,9% mai mult comparativ cu

scut sint de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtind in cioc o cruce de aur (acvila cruciala) si tinind in gheara dreapta o ramura verde de maslin, iar in stinga un sceptru de aur.

• Salariul mediu nominal lunar al unui lucrător de economie în ianuarie-iunie 2011 a constituit 2365,6 lei cu 12,9% mai mult faţă de perioada respectivă a anului precedent. • Suma restanţelor agenţilor economici şi sociali pentru remunerarea muncii (sume neachitate mai mult de o lună calendaristică) la 1 iulie 2011 a constituit 905,9 mii lei mai mult cu 129,9 mii lei faţă de 1 iunie 2011. • Numărul şomerilor oficial înregistraţi la 1 iulie 2011 a constituit 875 persoane, din numărul total de şomeri 49,0% o constituit femeile. Statistica.

Natalia Ivanov, corespondent

Stimaţi locuitori ai s.Cocieri, va aduc cele mai sincere felicitări şi urări de bine cu ocazia sărbătorii „Hramul satului”. Vă doresc ca în familiile voastre să domine mereu liniştea şi pacea, înţelegerea şi voia bună, fie ca dorinţele de azi să devină împlenirele de mîine iar împlenirile sa devină un rezultat pozitiv pentru întreaga societate în care trăim. Indemn toţi locuitorii, să fim uniţi să fim consolidaţi spiritual, să fim uniţi profesional pentru a dezvolta o localitate puternică cu locuitori gospodari şi tineri responsabili, căci tinerii pot face lucruri bune – dacă au o bază bună şi sunt susţinuţi de cei mai învîrstă . Cu drag, Mihail Tanasiev, specialist principal în domeniul tineret s. Cocieri

Stimaţi lucrători ai Asistenţei Sociale! Cu prilejul zilei profesionale (17 septembrie) ne exprimăm toată consideraţia faţă de colaboratorii sociali, care prin competenţă, devotament şi dăruire de sine, contribuie la buna prosperare a sistemului social. Graţie eforturilor dumneavoastră de a ajuta persoanele social vulnerabile , denotă faptul ca aveţi un suflet mare, este un act de caritate, demn de urmat. Apreciind înalt calităţile profesionale, perseverenţa, onestitatea şi responsabilitatea pe care le manifestaţi dvs. zilnic în exercitarea sarcinilor care vă sînt încredinţate pentru funcţionarea continuă şi calitativa a sistemului social. Vă mulţumim pentru lucrul aziduu, obiectivele realizate şi contribuţia însemnată la ridicarea nivelului de trai a locuitorilor raionului Dubasari. La mulţi ani! Cu respect, Asociaţia veteranilor de război şi muncă.

Stimaţi lucrători din sfera protecţiei sociale În legătură cu sărbătoarea profesională a lucrătorului din sfera protecţiei sociale a populaţiei, instituită ca o dovadă a aprecierii la justa valoare a muncii nobile pe care o desfăşoară lucrătorii din domeniu, adresez angajaţilor cele mai sincere felicitări şi urări de pace, sănătate şi prosperitate. Aduc sincere mulţumiri şi exprim recunoştinţă colaboratorilor Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Mună a raionului Dubăsari, care zilnic dau dovadă de dăruire şi efort deosebit, manifestă competenţă profesională şi operativitate. Le doresc sănătate, o pace trainică în suflet, succese spre binele oamenilor şi cît mai multe clipe fericite. V. Micu, director AOFM

ANUNŢ În conformitate cu Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova, vă aducem la cunoştinţa Dumneavoastră că pe data de 20 septembrie curent,ora 10.00, în incinta Consiliului raional Dubăsari, sala mare de şedinţe, et.2, va avea loc audienţa cetăţenilor din raion de către dl Dumitru Ursachi, viceministrul afacerilor interne.

Pentru detalii suplimentare contactaţi nr. de tel.:44-155, 44-749.

Miercuri, 28 septembrie, conform programului de activitate al Aparatului Preşedintelui raionului, va avea loc audienţa cetăţenilor de către Preşedintele raionului Grigore POLICINSCHI, în localitatea Pîrîta. Audienţa va avea loc în incinta primăriei cu începere de la orele 17:00 pînă la 18:00. Cetăţenii care necesită o consultare din partea Preşedintelui sînt invitaţi pentru discuţie.

AVIZ Direcţia agricultură şi cadastru informează că, în perioada 19-22 octombrie 2011,în incita C.I.E. „Moldexpo” se va desfăşura cea de-a XXI-a ediţie a Expoziţiei internaţionale de maşini, echipament şi tehnologii pentru complexul agroindustrial „MOLDAGROTEH” şi cea de-a XIV-a ediţie a Expoziţiei internaţionale specializate de produse, utilaje,tehnologii agricole şi meşteşugărit „Farmer 2011”. Pe parcursul manifestărilor expoziţionale se va desfăşura şi un vast program de afaceri, în cadrul căruia,tradiţional,au loc mese rotunde,concursuri,seminare pe problemele actuale ale dezvoltării ramurii, etc. În scopul familizării producătorilor autohtoni cu inovaţiile din domeniu, promovării potenţialului ştiinţific, şi falicitării dialogului între producători şi utilizatori de tehnică şi echipament agricol pentru industria prelucrătoare,producătorii şi utilizatorii de produse fitosanitare şi fertilizanţi destinate sectorului agroindustrial, Direcţia agricultură şi cadastru solicită, respectuos, prezenţa, cu invitaţie, a agenţilor economici din teritoriu, a producătorilor individuali, precum şi tuturor doritorilor, la expoziţiile nominalizate.

Informaţii suplimentare la tel: 44-748, Direcţia agricultură şi cadastru.

Tel.: 44-857 Tiraj:2000 ex.

Redactor.: Irina Glod, Lilia Stratenco