Ziarul Consiliului Raional Dubăsari
24 august 2012
Dobîndire ilegală a nisipului prundiş din albia minoră a rîului Nistru
MUNCA NEDECLARATĂ ÎN AFARA LEGII
LA UN AN DE ACTIVITATE – DAREA DE SEAMĂ
Pămîntenii noştri – Eroi ai Uniunii Sovetice Grigore Mihailovici Sorochin s-a născut în anul 1914 în satul Horovinscoe, regiunea Tomsc. Din 1934 şi pînă la chemarea în rîndurile armatei roşii, a trăit şi a lucrat în satul Doroţcaia raionul Dubăsari, RASS Moldovenească. După terminarea serviciului militar a depus documentele la o şcoală militară din Leningrad. În primii doi ani de război a activat în ilegalitate. A participat la eliberarea popoarelor Europei de sub jugul cotropitorilor (germano-fascişti). A dat dovadă de vitejie în luptele cu tancurile duşmanului. A căzut eroic la 17 aprilie 1945, iar titlu de erou al Uniunii Sovietice i s-a conferit post-mortem la 31 mai 1945.
Ora amintirilor rigorii a lucrat Moldovenească se punea baza „G înainte de război unei vieţi noi. Lucram la cîmp. secretar al Sovetului sătesc Ne simţeam fericiţi, pentru că pe lîngă dragostea ce o nutream pentru copii noştri, mai încolţea şi bucuria pentru munca depusă, pentru activitatea în numele societăţii. În 1936 Grigorii a plecat la armată. Deseori îmi scria despre viaţa lui de
continuare pag.3
militar. Se îngrijora de situaţia internaţională încordată pînă la maximum, de militarizarea Germaniei hitleriste. Cînd termenul serviciului militar a expirat, Grigorii a depus documentele la o şcoală de profil militar din Leningrad. Dar n-a reuşit s-o absolvească, fiindcă fasciştii au
Şedinţa cu privire la proiectele investiţionale înderulare şi priorităţile de dezvoltare pentru perioada 2012-2013 Gafeli A,.şef adjunct direcţie investiţional şi corelarea pla-
L
a data de 20 august 2012 în incinta Consiliului raional Dubăsari a avut loc şedinţa cu privire la proiectele investiţionale în derulare şi priorităţile de dezvoltare pentru perioada 2012-2013. Ordinea de zi a şedinţei a cuprins următoarele subiecte: 1. Prezentarea propunerilor de proiect înaintate spre finanţare către organizaţiile donatoare; Raportor: Gafeli A, şef adjunct direcţie economie 2. Prezentate a posibilităţilor de accesare a surselor financiare şi altor mijloace de suport pentru domeniul privat; Raportor:
economie 3. Identificarea şi corelarea priorităţilor de dezvoltare a localităţilor raionului pentru perioada 2012-2013; Raportor: Gafeli A, şef adjunct secţia economie Deşi iniţial şedinţa a avut un caracter informativ, aceasta s-a dovedit a fi un bun exerciţiu de comunicare între autorităţile administraţiei publice de ambele niveluri în ceeace priveşte domeniul
continuare pag.2
pag. 4
pag.3
pag.3
pag. 2
Doroţcaia. Se scula cu noaptea în cap şi pleca la lucru. Se întoarcea foarte tîrziu. Era atît de obosit, încît numai punea capul pe pernă şi îndată adormea. Erau timpuri cînd în Republica Autonomă Socialistă
Nr. 36 (252)
nurilor de dezvoltare locală. În acest sens, prin intermediul şedinţei convocate la iniţiativa Preşedintelui raionului, Dl. Grigore Policinschi, a fost efectuată o totalizare a rezultatelor procesului de atragerea investiţiilor la nivel de raion. Adusă la cunoştinţa primarilor, secretarilorconsiliilor locale, şefilor de secţii şi direcţii din cadrul Consiliului raional Dubăsari,
INVITAŢIE DE PARTICIPARE
Stimaţi locuitori ai raionului Dubăsari C
u prilejul aniversării a XXI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova şi sărbătorii naţionale „Limba Noastră”, Vă aduc cele mai sincere urări de sănătate şi fericire, mult noroc şi bunăstare, cît mai multe succese şi frumoase realizări. Această zi poate fi cu adevărat marcată ca Ziua Republicii. Îmi exprim cu această ocazie ferma convingere că fiecare dintre Noi va continua să dea dovadă de dragoste şi mîndrie de ţară, înalt patriotism, mobilizîndu-ne eforturile, capacităţile fizice şi spirituale, talentul, perseverenţa şi răbdarea întru promovarea şi prosperarea fiecărei localităţi şi întregului raion, astfel inevitabil vom obţine reîntregirea Moldovei. Dragi locuitori ai raionului Dubăsari, să aveţi parte de împliniri majore alături de cei dragi şi apropiaţi, să vă mîngîie blînd aurul acestui sfîrşit de anotimp văratic, să oferiţi mereu din cupa sufletului – credinţă, încredere şi dragoste. Să vă ferească bunul Dumnezeu de zile grele, să vă aducă noroc în toate lucrurile zămîslite şi pornite întru binele neamului şi a ţării noastre. Cu respect, Preşedintele raionului Dubăsari, Grigore POLICINSCHI
Mult stimaţi veterani ai Marelui Război pentru Apărare Patriei din 1941-1945
La 24 august curent se împlinesc 68 ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupaţia fascistă în Marele Război pentru Apărare Patriei din 1941-1945, o zi ce a stabilit pacea şi liniştea în ţara noastră.
F
iecare an ne îndepărtează tot mai mult de evenimentele acelor ani de grele încercări. Dar timpul nu-i în stare să şteargă din memorie durerea pierderii camarazilor de arme, timpul nu poate adumbri bucuria Victoriei care rămîne unul din cele mai strălucite evenimente în istoria neamului nostru, una din cele mai frumoase sărbători. Noi, generaţiile de astăzi
ne exprimăm nemărginita recunoştinţă faţă de Dumneavoastră, Stimaţi Veterani, care rămîneţi a fi şi în continuare un exemplu viu de patriotism şi bărbăţie, de cumsecădenie şi omenie. Cu acest prilej, Vă aducem în dar cele mai calde urări de bine şi sănătate, ani lungi şi fericiţi, prosperitate şi bunăstare,să trăiţi în permanenţă sentimentul fericirii şi al mulţumiri de sine.
Cu respect, Preşedintele raionului Dubăsari, Grigore POLICINSCHI
pag. 2
Noutăţi Nistrene
Dobîndire ilegală a nisipului prundiş din albia minoră a rîului Nistru
Interviu realizat cu inspectorul ecologic pe raionul Dubăsari, domnul Anatolie Grajdian.
R
eporter: Ca să înţelegem mai bine despre importanţa nisipului din rîul Nistru despre natura care ne înconjoară, spuneţi în ce constă această acţiune de extragere a nisipului prundiş din albia minoră a rîului Nistru, care are loc deja de repetate ori şi ilegal, pe partea dreaptă a rîului, în zona de lîngă plaja Coşniţa? Anatol Grajdian: Deşi Nistrul este bătrîn, biodiversitatea acvatică a acestuia este cunoscută prin diverse specii de peşti, raci, moluşte, fitoplancton şi alte organisme invizibile de ochiul omului. Multe din ele sunt introduse ca specii rare sau pe cale de dispariţie în Cartea Roşie a Republicii Moldova. Pe parcursul miilor de ani cu vietăţile de apă s-a format şi albia minoră a rîului pe fundul căreia s-a creat un filtru natural de nisip-prundiş, prin care apa rîului se infiltrează în orizonturile acvatice de ape freatice şi subterane, asigurîndu-ne necesităţile de apă potabilă. În anul 2006 Republica Moldova a aderat la acordul european, privind navigaţia internă pe rîurile Nistru şi Prut, care au fost clasificate ca artere de categoria „F” – de importanţă internaţională. Luînd în consideraţie că pe parcursul ultimilor 30 de ani, cît şi construcţia nodului hidroenergetic Dubăsari în aval de baraj, rîul a început să se înămolească intens, punînd punct de imposibilitate de navigare cu debarcadere sau alte nave de tonaj greu. Conform acordului menţionat, Ministerului transporturilor şi infrastructurii drumurilor al Moldovei i-a fost pus în sarcină să asigure navigaţia pe rîurile Nistru şi Prut, fapt pentru ce se încearcă stihiinic curăţarea senalului în regiunea localităţilor PîrîtaCoşniţa. R: Care au fost primele încercări de extragere a nisipului din rîu? A.G.: Primele încercări industriale de extragere a nisipului-prundiş din r. Nistru au fost în anii 70-80 al veacului trecut XX. Prin urmare, la insistenţa organelor de protecţie a mediului înconjurător, savanţilor,
Academiei de ştiinţe dovedindu-se că se prejudiciază grav ecosistema acvatică, proceselor hidrologice naturale cît şi terenurile din fîşia siverană a rîului, acestea au fost stopate. Din anul 2008 şi pînă în prezent patru întreprinderi contractînd tehnică fluvială şi primind acordul Căpitaniei portului Giurgiuleşti, în regiunea localităţilor PîrîtaCoşniţa, sub pretextul adîncirii senalului de navigare au dobîndit sute de tone de nisip-prundiş, care apoi erau realizate pe bani cheş, obţinînd profituri fără cheltuieli mari. R.: Cine este responsabil de aceste acţiuni, cui aparţin acele debarcadere de pe rîu? A. G.: Responsabil de lucrările realizate este Ministerul transporturilor cu infrastructura din subordinea Căpitaniei portului Giurgiuleşti, porturile fluviale Bender şi Ungheni, de la acestea şi se contractează tehnica fluvială de dobîndire a nisipului-prundiş. R.: Conform căror reguli, căror drepturi se fac asemenea lucrări în albia r. Nistru? A. G.: Ca specialist şi ca şef al instituţiei Ecologice Dubăsari, confirm că lucrările efectuate în albia minoră a fluviului Nistru contravin Legislaţiei Ecologice în vigoare şi anume: - coordonării cu organele superioare de mediu, sănătate, administraţiei publice raionale şi locale; - Legea privind zonele şi făşiile de protecţie a rîurilor şi bazinelor de apă nr. 440-XIII din 27.04.95, art. 4, 13; - Codul Apelor Republicii Moldova nr. 1532-XIII din 22.06.93. R.: Ce măsuri sunt întreprinse de autorităţile raionului, de către dumneavoastră ca inspector ecologic? A. G.: Am menţionat mai sus ca în anii 20082012 au fost stopate 4 întreprinderi ce dobîndeau zăcăminte din fluviul Nistru. Toţi conducătorii au fost sancţionaţi conform legislaţiei în vigoare, unele materiale au fost îndreptate organelor competente de procuratură, Comisariatu-
lui de poliţie raional. Din 4 întreprinderi au stopat benevol sau forţat 3, doar o întreprindere SRL „Romirdo” conducător Şalopa Iurii, originar din municipiul Chişinău pînă în prezent continuă activitatea ilegală cu tehnica fluvială în regiunea localităţilor Oniţcani, Slobozia-Duşca şi Coşniţa. În luna august curent, de către IEDubăsari de comun cu ofiţerii Comisariatului raional Dubăsari la fluviul Nistru s. Coşniţa a constatat în repetate ori efectuarea lucrărilor ilegale de către SRL „Romirdo”. Pe cazul dat, conducătorului Şalopa Iu. i-a fost întocmit un proces verbal de contravenţie administrativă nr. 022152 pe articolul 113 al 3, pentru activităţi economice în zone de protecţie a apelor. Problema data la moment este precăutată de anchetatorii Ministerului de Interne. R.: De ce se întîmplă că, chiar atunci cînd s-a început această acţiune ilegală nu s-au întreprins măsuri de evacuare imediată a acelor mecanisme fluviale, care stingheresc oamenii ce vin la odihnă, căci e o zonă de plajă, iar vinovatul sa fie pedepsit conform legii? A. G.: Pe întreprinderea şi conducătorul SRL „Romirdo” în anul 2010 a fost deschis dosar penal, dar cu părere de rău judecata a constatat că acţiunile întreprinderii nu contravin legislaţiei şi prin aceasta a fost încurajată continuarea lucrărilor în albia fluviului Nistru. R.: Unde putem ajunge, dacă Nistrul va fi „scurs” de tot pietrişul nisipul care-l mai are? Pentru că, din spusele părinţilor mei ştiu că bătrînul Nistru nu tot timpul a fost aşa de nămolos şi murdar ca în prezent. A. G.: Cred că ultimul cuvînt în problema abordată de dumneavoastră trebuie s-o expună savanţii, care vor fi consecinţele şi viitorul fluviului Nistru a acelor localităţi amplasate pe malul acestuia, dar acest lucru se va întîmpla doar după o evoluţie complexă a impactului antropic în albia minoră a bătrînului Nistru. Irina Glod, redactor şef
24 august 2012
Şedinţa cu privire la proiectele în derulare şi priorităţile de dezvoltare pentru continuare
această informaţie a cuprins numărul proiectelor investiţionale implementate pe parcursul anilor 2010 – 2012, analiza ponderii principalelor investitori în volumele financiare atrase, lista proiectelor înaintate în anul 2012 către diferiţi investitori, o serie de propuneri pentru a fi luate în considerare pe viitor în cadrul apelurilor de propuneri de proiecte etc. În cadrul şedinţei, la solicitarea Preşedintelui raionului conducătorii unităţilor administrativ - teritoriale au anunţat care sunt priorităţile de dezvoltare locală ale acestora astfel evidenţiindu-se tendinţa necesităţii surselor financiare pentru domeniul aprovizionării cu
investiţionale perioada 2012-2013
apă potabilă şi canalizare - un obiectiv comun pentru toate localităţile raionului Dubăsari. Modul activ de participare la discuţii asupra subiectelor şedinţei date, au generat înaintarea propunerii de organizare regulată a astfel de întruniri şi pentru viitor. Astfelprimarii de comun cu Preşedintele raionului şi conducătorii serviciilor descentralizate au convenit asupra convocării şedinţei cu aceeaşi tematică lunar. A.Gafeli, şef-adjunct Direcţia DEIRT
Realizările raionului Dubăsari pe anul 2012, conform Legii bugetului pentru anul 2012, Hotarîrii de Guvern nr. 191 din 4 aprilie 2012 şi Hotărîrii nr. 516 din 18 iulie 2012 cu privire la „Programul activităţilor de reintegrare a ţării pe anul 2012” 1)S-au finalizat lucrările la grupul sanitar din Liceul Teoretic s. Doroţcaia, în sumă de 25,0 mii lei. 2)S-a elaborat şi verificat proiectul pentru construcţia acoperişului la Grădiniţa de Copii s. Cocieri, în sumă de 50,0 mii lei. 3)S-a petrecut licitaţia publică la construcţia apeductului din s. Molovata Nouă, în sumă de 9 400,0 mii lei. 4)Pe data de 13.07.2012 s-a petrecut concursul prin cerearea ofertelor de perţ nr.3599-op/12 pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie la CS din s. Doroţcaia r-nul Dubăsari, în sumă de 250,0 mii lei. 5)Pe data de 10.08. 2012, la Primăria s. Coşniţa s-a petrecut concursul prin cererea ofertelor de preţ nr.3541-op/12, pentru lucrări de construcţie a bucătăriei, la grădiniţa din s. Pohrebea, în sumă de 150,0 mii lei. 6) S-a finalizat prima etapă a lucrărilorReparaţia capitală la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din s. Coşniţa” în suma de 90 mii lei– bugetul de stat. Biroul reintegrării a alocat suma de 200,0 mii lei, pentru schimbarea ferestrelor la Liceu, care vor fi valorificate în timpul apropiat. 7) S-a petrecut concursul prin cererea ofertelor de perţ pentru finalizarea lucrărilor de amenajare şi reparaţie, la grădiniţa de copii s. Pîrîta, în sumă de 425,0 mii lei, dintre care 125,0 mii lei din Bugetul de stat şi 300,0 mii lei de la Biroul de Reintegrare. 8)S-a elaborat proiectul tehnic pentru
renovarea sistemului de încălzire şi cazangerie la Grădiniţa de copii s. Ustia. 9) Se află în stadie de finalizare, proiectul pentru dotarea cu aparatj tehnic a cazangeriei Liceului Teoretic s. Holercani, unde lucrările de dotare cu aparatj tehnic a cazangeriei în sumă de 250,0 mii lei, vor fi finalizate pînă la începutul sezonului rece. 10)S-au finalizat lucrările de renovare a sistemului de iluminare la Liceul Teoretic din s. Marcauţi, în sumă de 50,0 mii lei. 11) Se elaborează devizele de cheltueli pentru reparaţia Comisariatului de Poliţie s. Ustia, în sumă de 250,0 mii lei. 12) S-a elaborat documentaţia pentru petrecerea achiziţiilor publice, la obiectul „Reparaţia Centrului raional de cultură, tineret şi sport” s. Coşniţa. Solicităm, implicarea mai activă a APL niv. l , pentru implementarea eficientă a programelor şi proiectelor de dezvoltare a raionului! Direcţia construcţii, dezvoltare comunală şi amenajarea teritoriului
TEHNICĂ AGRICOLĂFĂRĂ STĂPÎN
S
ăptămîna trecută, de către Inspectoratul de Stat „Supraveghere tehnică Intehagro” ( dl, .Novacovschi),inspectorii poliţisti de sector (dnii A. Bazga, capitan de poliţie, D.Rîmari, locotenent de poliţie), specialist principal a Direcţiei agricultură şi cadastru, ( P. Porubin), de comun cu reprezentanţii primăriilor a fost efectuat un „raid-control” în vederea respectării păstrării tehnicii agricole de către persoanele fizice în localităţile raionului. De fapt, acest control preventiv se efectuează deja de mai mulţi ani. Se poate de constatat că numărul de tractoare şi maşini agricole care staţionează în locurile publice, care pot afecta trecerea şi circulaţia liberă pe drumurile locale, din an în an se micşorează. Evident, că în localităţile unde activează cooperativele agricole, s-au SRL, tehnica agricolă staţionează în locuri special amenajate, adică să
zicem în brigăzile de tractoare. O altă situaţie este la deţinătorii de tehnică agricolă particulară, care păstrează tehnica în afara gospodăriei, adică în preajma casei pe la drum, în locurile deja publice. Deoarece în s. Pîrîta se numără cel mai mare număr de deţinători de teren agricol individuali şi posesorii de tehnică sunt mai mulţi, a caror tehnica staţionează în locuri publice-Chirilov A., remorca 2- PTS-4, fără număr de înmatriculare, Mogîldea P. remorca 2 PTS-4,Nicolaev N, remorca 2-PTS-4., Tudosan P, remorca 2-PTS-4, Doban Iurie, remorca 2-PTS-4, TVS-4, cultivator CPS-4.2, boronă BDT-2.5, Ţurcan Gr, semănătoare SPC-4.2, cultivator CRN-5.6, stropitoare OVP-300,Verlan V., remorcă 1 PTS-2,Verlan S, cultivator CPS 2.8, Pisari A, plug PN -3-35, tractor UMZ 6. În s. Doroţcaia, Rusu P., cultivator CRN-4.2 cisterne -10-5 tone. În Molovata-Nouă-M.
Celonenco, remorcă 2 PTS-4, cisternă ZJV-1.8, Batrîncea S., remorcă 2 PTS-4. În com. Cocieri, Saca S., exavator Э-153. În s. Ustia,Savin S.,semănătoare SPC 4.2,cultivator CPS 4.2,Cîrnaţ V.,ZIL-130, Tiaca S. Remorcă 2 PTS-4. În s. Holercani, Sandu Ion, semănătoare SPC 4.2. În primăriile Molovata, Oxentea, gospodăriile agricole sunt consolidate şi practic deţinători de tehnică particulară, păstrează tehnica în gospodăriile personale. Deţinătorii de tehnică “fără stăpîn” au fost preîntîmpinaţi de faptul păstrării tehnicii în locurile publice, le-au fost dat termen de o săptămînă, întru înlăturarea tehnicii agricole din locurile publice. Primarii localităţilor vor ţine la control respectarea cerinţelor. Inspector “Intehagro” , V. Novacovschi
pag. 3
Noutăţi Nistrene
continuare
Pămîntenii noştri – Eroi ai Uniunii Sovetice dezlănţuit războiul. La 22 iunie 1941 se afla pe un poligon de instrucţie din Belorusia”. Grigorii a nimerit în încercuire. Se afla în pădurile din regiunea Vitebsc, într-un detaşament de partizani, care nu avea arme. Fasciştii şi-au pus scopul să-i facă prizonieri. Dar planul lor a eşuat, deoarece oamenii puşi la grea încercare au fost ajutaţi de o unitate militară specială. Întorcînduse în sat, Grigorii Sorochin avea să formeze o organizaţie ilegală cu scopul de a furniza comandamentului sovetic informaţii despre inamic. Ajunse acasă la începutul lui martie 1942. Dar a doua zi a fost arestat. Tovarăşii lui, însă, i-au ajutat în clipa grea şi el a fost salvat. Împreună cu Vasile Juravliov şi cu alţi tineri din sat, Grigorii aduna arme, furîndu-le de la nemţi şi le transmitea membrilor unei organizaţii ilegale din Dubăsari. În afară de aceasta ilegaliştii din Doroţcaia informau, prin intermediul unor curieri speciali, comandamentul sovetic despre numărul de soldaţi şi ofiţeri ai duşmanului, ce se aflau în satele din apropiere, cu ce sînt înarmaţi ei. În primăvara şi vara lui 1944 Armata Sovietică s-a apropiat de hotarele republicii noastre. ,, Grigorii a plecat imediat la comisariatul militar, cerînd să fie trimis pe front. L-am petrecut într-o noapte posomorîtă împreună cu încă cîţiva flăcăi din satul nostru”. A fost repartizat în regimentul 132 de artileriştii de gardă, fiind la deservirea tunului. A început să lupte într-un colectiv multinaţional şi a luptat pînă cînd a căzut eroic pe pămînt străin. Într-o gazetă militară din acei a fost publicată o schiţă despre mem-
brii bateriei lui Sorochin: „Diverse au fost drumurile pe care au venit în Armata Roşie aceşti oameni. Alexandr Orlov a fost chemat la datorie din oraşul Chirovograd, unde lucra contabil la o fabrică. Piotr Litvinenco s-a înrolat în armată ca voluntar. Înainte de război a fost secretar al unui comitet raional de partid din regiunea Stavropol. În rîn-
Spre atenţia angajatorilor!
Î
durile apărătorilor patriei s-a aliniat şi Vasile Ruschih, un electrician din oraşul Ijevsc. Moldova însorită l-a trimis la armată în cel de-al treilea an de război pe Grigorii Sorochin. Erau nişte oameni diferiţi, dar drumurile războiului, străbătute de ei, i-au apropiat. Tuspatru s- au întîlnit într-o baterie de tunuri uşoare. Alexandr Orlov, leitenant superior de gardă, membru de partid, s-a împrietenit îndată cu cel mai în vărstă membru al bateriei, cu Piotr Litvienco, care are acelaşi grad militar. Vasilii Ruschih, un tînăr modest şi simplu, a legat prietenie cu Grigore Sorochin, servant de tun, un flăcău calm, disciplinat. Tînărului din Moldova îi plăcea să discute despre viitor, iar Vasilii îl asculta cu multă atenţie. Da, oameni diferiţi s-au adunat în această baterie. Dar inimile lor băteau în unison, pentru că erau inimi de patrioţi, inimi pline de dragoste faţă de patrie şi ură faţă de duşmanii ei”... împreună au străbătut drumurile urgiei, împreună au împărţit ultima bucată de pîine ultima bucurie... împreună au săvârşit fapte eroice, dovedindu-le tuturora că o familie multinaţională poate ţine piept grozăviilor războiului. MEMORIAL La 21 martie 1945, în luptele de lărgire a capului de pod bateria a intrat în luptă, în apropierea nemijlocită de poziţiile duşmanului. Tovarăşul Sorochin a nimicit cu tunul său patru mitraliere şi o instalaţie antitanc. Susţinînd cu foc continuu atacul vertiginos al infanteriei, el a nimicit, 40 de soldaţi nemţi. La 27 martie 1945 duşmanul, după o pregătire artilerie, a trecut la ofensivă, dispunînd de 34 de tancuri şi de avioane de luptă. 15 tancuri au pătruns în centrul de atac al infateriei, iar în sectorul apărat de bateria a opta distanţa dintre cele două forţe a fost de 150-200 metri. Acţionînd cu mult calm şi precizie, tovarăşul Sorochin cu patru obuze a aprins doi „tigri”. Apoi, îndreptînd focul în direcţia infanteriştilor nemţi, ce urmau tancurile, el a reuşit să doboare 60 dintre ei. La 27-28 martie duşmanul a întreprins 13 contraatacuri în răstimpul a 32 de ore. Tovarăşul Sorochin n-a părăsit tunul şi trăgea din o ploaie de ghiulele în direcţia tancurilor şi soldaţilor duşmani. Astfel el a distrus încă 5 tancuri şi a doborît vre-o 40 de soldaţi. Rămînînd fără 100 de soldaţi şi ofiţeri, duşmanul a fost nevoit să se retragă pe poziţia iniţială. Pentru bărbăţia manifestată în această luptă ostaşul de gardă Sorochin merită să i se confere titlul de Erou al Uniunii Sovetice. Zemleanschii, comandantul regimentului de artilerişti de gardă, maior. La 31 mai 1945 pămînteanului nostru i s-a conferit post-mortem titlul de Erou al Uniunii Sovietice. Grigore Vatav
24 august 2012
n scopul contracarării muncii nedeclarate, aşa zisei „munca la negru”, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în anul curent mai multe modificări a legislaţiei muncii. Astfel art. 10 din Codul Muncii al Republicii Moldova, modificat prin Legea nr. 254, obligă angajatorii să aprobe în prima lună de la începutul activităţii, iar în continuare – în prima lună a fiecărui an calendaristic, statele de personal ale unităţii şi în termen de 2 luni de la data aprobării acestora, să prezinte un exemplar al statelor de personal inspectoratului teritorial de muncă. Deasemenea angajatorul este obligat să acorde salariaţilor un permis nominal de acces la locul de muncă, iar salariaţii la rîndul lor, în corespundere cu prevederile art. 9 din Codul Muncii al RM, sînt obligaţi să poarte în permanenţă asupra sa permisul nominal de acces la locul de muncă, acordat de angajator. Recent, prin Legea nr. 169 din 11.07.2012, Codul Muncii al RM a fost completat cu art.7, care interzice munca nedeclarată,
MUNCA NEDECLARATĂ ÎN AFARA LEGII
adică interzice orice muncă prestată de o persoană fizică, fără de a încheia un contract individual de muncă în corespundere cu art. 56 şi 58 din Codul Muncii al RM şi cu toate clauzele prevăzute în art. 49 a prezentului cod. Tot prin această lege au fost stabilite şi sancţiuni administrative mai dure. Astfel, dacă anterior sancţiunile administrative pentru utilizarea muncii nedeclarate erau aceleaş ca şi pentru admiterea altor încălcări din domeniul muncii,Codul contravenţional al RM, modificat şi completat cu art. 551, pentru utilizarea muncii nedeclarate, pentru fiecare persoană identificată, prevede următoarele amenzi: pentru angajatori – persoane fizice 2000 – 3000 lei pentru persoane cu funcţii de răspundere 5000 – 7000 lei pentru persoane juridice 7000 – 10000 lei În legătură cu numărul mare de accidente de muncă, produse ca rezultat al nerespectării cerinţelor şi a normelor de securitate şi sănătate în muncă, art.
55 din Codul contravenţional al RM modificat, a stabilit noi sancţiuni administrative pentru admiterea a astfel de încălcări, mărimea amenzilor fiind de la 2000 la 9000 lei. Iar amenzile pentru admiterea minorilor la locuri de muncă care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea lor, sau atragerea minorilor la muncă ce prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea lor constituie 8000 – 10000 lei. Ţin să menţionez că inspectorii de muncă al ITM Chişinău sînt disponibili, de fiecare dată, să acorde ajutorul consultativ şi metodologic în domeniu atît angajatorilor cît şi angajaţilor şi speră că toţi ei înţeleg necesitatea acestor modificări şi vor respecta prevederile actelor legislative, ca mai apoi să nu se recurgă la aplicarea sancţiunilor administrative. Pavel Driga, Inspector de muncă al ITM Chişinău
LA UN AN DE ACTIVITATE – DAREA DE SEAMĂ SERGIU PRIMAR DE OPREA CORJOVA. Născut la 18 septembrie anul 1961, în com. Corjova, s. Mahala. Căsătorit, 3 copii. Studii superioare tehnice. În urma alegerilor locale din 2011 a fost ales primar pe lista PCRM.
Î
nspre apusul soarelui pe la orele 20:00, fiind zi de sîmbîtă (11.08.2012), în apropiere de malul Nistrului, se adunau încet şi liniştit, locuitorii com. Corjova. Era vădit lucrul, fiindcă cam demult n-au fost îndemnaţi să se adune împreună şi să discute darea de seamă a primarului. Apoi, se resimţea şi o oarecare nelinişte din partea autorităţilor neconstituţionale. Dar să începem...să descriem ce s-a petrecut şi cum s-a petrecut. Aşa a şi fost îndemnul primarului de Corjova dl. Sergiu Oprea, care în raportul de dare de seamă a activităţii sale şi în ansablu a Consiliui local a menţionat: „Vin în faţa Dumneavoastre stimaţi locuitori la un an de cînd prin votul Dumneavoastre am fost ales primar de Corjova, pentru a Vă raporta la un
an de activitate asupra situaţiei social -economice şi de mediu în localitate. Principalul meu obiectiv cu care m-am lansat în compania electorală 2011 a fost consolidarea comunei Corjova, în încrederea locuitorilor faţă de autoritatea publică locală. Prezenţa locuitorilor, a consilierilor locali la această adunare, precum şi prezenţa vicepreşedintelui raionului dna Raisa Sinovschi, deja confirmă acest fapt. Împreună cu funcţionarii primăriei am asigurat executarea deciziilor Consiloiului local, executarea bugetului pentru anul 2012, care a fost aprobat la partea de venituri în sumă de 407,5 mii lei şi pînă la moment s-a executat suma de 323,6 mii lei, adică în jurul la 80%. Soldul la începutul anului a fost de 114,1 mii lei, dintre care au fost alocate 54,0
mii lei pentru indemnizaţiile consilierilor la expirarea mandatului de consilier, 10 mii lei au fost alocate pentru petrecerea şi organizarea mesei de 2 martie, în legătură cu pomenirea celor căzuţi în conflictul armat din 1992, 1500 lei au fot alocaţi pentru ziua biruinţei de 9 mai de la Marele război mondial, care au fost repartizaţi veteranilor, Coţofan Filip Efremovici şi Beşleaga Alehandru Hariton a cîte 300 lei şi a fost organizată o masă de pomenire. Din acelaşi sold au fost alocate 12 000 lei, pentru amenajarea teritoriului şi a fîntînilor. 500 lei au fost alocate ca ajutor material dna Dorofeev Ludmila, în legătură cu decesul soţului, fost veteran al conflictului armat 1992. continuare pag.4
pag. 4 continuare
LA UN AN DE ACTIVITATE – DAREA DE SEAMĂ În această perioadă consiliul local a fost convocat în 10 şedinţe, din care 7 extraordinare. Acest fapt dovedeşte că activitatea primăriei a fost destul de amplă şi diversă. Ca structură funcţională primăria comunei a elaborat 44 de proiecte de decizii dintre care 43 au fost adoptate. În cadrul executării atribuţiilor de primar au au fost emise 81 de dispoziţii, dintre care au fost cu caracter personal. Trebuie de menţionat, că în urma controalelor legalităţii de către Cancelaria de Stat a fost abrogată o singură decizie şi o unică dispoziţie. Am primit la audienţă 323 de cetăţeni cu diverse probleme sociale. Cetăţenilor le s-au eliberat 277 certificate şi adeverinţe, 27 de procure. În 2011 la 28 august a fost organizat şi petrecut „Hramul satului” unde au fost cheltuite surse financiare în sumă de 3 mii lei, pentru participanţii învingători la concursurile organizate în această zi însemnată pentru locuitori şi totodată se apropie şi în acest an această sărbătoare la care mă voi strădui să fie organizat şi pregătit un program mai vast, cu concert, concursuri, jocuri sportive, ect., la care învingătorii vor fi premiaţi. În toamna anului 2011 am înaintat demersuri la Ministerul Muncii, întru acordarea ajutoarelor umanitare şi care au fost distribuite de către lucrătorii primăriei şi personal de mine, celor în vîrstă bolnavi, singuratici, familiilor social vulnerabile. Am contribuit activ la plasarea a doi cetăţeni dintre care unul combatant, Pralia Efim şi Popov Stepan la instituţia de stat ”Centrul de Reabilitare”.Pe perioada de iarnă am ţinut permanent sub control situaţia de deszăpezire a drumurilor din comună. În toi de iarnă cetăţeanca Coica Natalia Efim,văduvă cu doi copii din categoria social-vulnerabilă s-a adresat la primărie pentru acordarea lemnelor de foc, din sursele proprii am rezolvat această problemă Au fost întocmite 64 de anchete sociale, în sumă de 25200 lei. Am contribuit la eliberarea a 76 de poliţe de asigurare medicală pentru cetăţeni. Pentru dna Nichiforov Veronica, Iovv Olga şi Barcari Alecsandru, personal am fost implicat în primirea poliţei, întru necesitatea de operaţii medicale urgente. În cadrul campaniei de salubrizare au fost depistate şi lichidate 2 gunoişti din preajma fostei şcoli profesionale SPTU-39. A fost evacuat gunoiul de pe un sector a malului Nistrului,după ce sa efectuat nivelarea cu nisip, în urma căruia a fost amenajat un teren de plajă cu scaune de odihnă. Au fost vopsite opririle şi instalate 9 coşuri pentru gunoi. La solicitarea locuitorilor de pe str. Rîbniţa din bugetul disponibil a primăriei au fost alocate7800 lei pentru amenagarea fîntînii. La 1 iunie a fost organizată ziua copiilor, la care s-a alocat 1500 lei, întru organizarea şi petrecerea manifestaţiei.” Deoarece se întuneca deja, din partea locuitorilor către primar a fost făcută o adresare colectivă întru soluţionarea de comun cu autorităţile transnistrene a iluminării străzilor din comuna Corjrova, precum a soluţionării problemei de aprovizionare cu apă potabilă a unei străzi de la marjinea satului Corjova. În fine locuitorii satului au rămas mulţumiţi de această dare de semă, deoarece au audiat informaţia din prima sursă – primarul localităţii. Direcţia agricultură şi cadastru
Noutăţi Nistrene
24 august 2012
VISUL UNUI ADOLESCENT
La mulţi ani!
Pentru directoarea grădiniţii - creşă „Izvoraş” din s. Oxentea, dna Maria Guriţenco
U
n trai decent, o viaţă fără lipsuri,o familie fericită, aceasta e dorinţa fiecaruia dintre noi. Acelaşi lucru işi doreşte şi un adolescent, însă pe lîngă toate acestea el mai are şi visul lui, visul pe care şi-l doreşte realitate. Un adolescent are visul de a călători cu balonul cu aer cald. Călătoria cu balonul şi-o doreşte la răsăritul soarelui, atunci cînd soarele la orizont va fi scăldat în roşu şi auriu, iar atmosfera sa fie calmă şi priveliştea foarte deosebită, acestea îşi dorea să fie primele semene ale unui răsărit de soare minunat. Călătoria cu balonul îi va aduce o experienţă unică, o senzaţie pe care nu o va putea compara cu nimic. Doar datorită balonului cu aer cald, va putea vedea cele
mai extraordinare lucruri, va putea admira fiecare colţişor de natură şi în sfirşit i se va realiza şi mult doritul lui vis.
Cu ocazia împlinirii frumoasei vîrste de 60 ani, Vă dorim ca anii ce-i împliniţi astăzi să vă aducă strălucire şi frumuseţea stelelor, înţelepciunea şi puterea zeilor, zîmbetul copiilor şi dorinţa de a trăi pentru ei. Cu plecăciune şi adînc respect, colectivul grădininiţei - creşă „Izvoraş”
Alina Ivanov, adolescentă, locuitoare a s. Pîrîta
INVITAŢIE DE PARTICIPARE
Proiectul „Suport în utilizarea remitenţelor pentru crearea noilor afaceri şi a locurilor de muncă” invită persoanele interesate să participe gratuit la activităţile de instruire în domeniul antreprenoriatului şi beneficierea de suportul necesar la lansarea afacerilor private.
P
roiectul este finanţat de Comisia Europeană şi Agenţia de Dezvoltare a Republicii Cehe şi implementat de către Caritas Republica Cehă în parteneriat cu ONG “ProRuralInvest" . Durata Proiectului: Iulie 2011 – Iunie 2014. Obiectivul Proiectului Informarea migranţilor şi beneficiarilor de remitenţe privind procedura de creare şi gestionare a afacerilor proprii, precum şi utilizarea remitenţelor pentru crearea afacerilor. Participanţi (i) Migranţii (persoanele care au revenit acasă de la muncă de peste hotare). (ii) Beneficiarii de remitenţe (persoanele care primesc bani de la persoanele care muncesc peste hotare). Teritoriul de implementare Întregul teritoriu al Republicii Moldova, care este împărţit în 3 regiuni: Nord, Centru şi Sud şi conţine 32 de raioane. De ce să apelaţi la acest Proiect? Proiectul prevede acordarea asistenţei gratuite migranţilor şi beneficiarilor de remitenţe, pentru crearea şi dezvoltarea
unor afaceri private, cât şi crearea locurilor de muncă. Cum vă putem ajuta? Acordăm consultaţii şi asistenţă gratuită pentru crearea afacerilor noi, şi anume: * Instruirea în domeniul antreprenoriatului, management, planificarea afacerii, marketing, contabilitate etc. * Suport pentru înregistrarea întreprinderilor. * Elaborarea planurilor de afaceri. * Suport pentru obţinerea creditelor în procesul creării afacerii. * Asistenţă şi consultaţii după crearea afacerii etc. În cadrul proiectului doritorii de a-şi lansa propria afacere vor fi instruiţi cum să-şi lanseze afacerea, vor fi ajutaţi la înregistrarea afacerii şi le va fi elaborat un Business Plan. Cei care vor dori să acceseze surse de finanţare sau credite bancare vor beneficia de toată asistenţă necesară. Rezultatele planificate ale proiectului • Efectuarea studiului “Oportunităţi de afaceri pentru întreprinderile mici şi mijlocii din Republica Moldova”.
Din creaţia cititorilor noştri
Anunt
PLÎNG DOUĂ MALURI De ce cu cerul plin de stele Cu acelas soare blînd ăî zori Plîng două maluri între ele Că-i dezmembrat al meu popor? Cînd valul Nistrului rasună Prin două maluri despărţi şi, Avînd un grai, o naţiune Plîng cei de viacuri înrudiţi. Ieri m-a convins amurgul roşu, Iar astazi sufletul plăpînd,De rînd cu Nistrul plîng strămoşii Trezind afundul din pamînt. Scaldăte vara în verdeaţă
• Elaborarea şi diseminarea a 4000 de ghiduri, care conţin informaţii privind oportunităţile de afaceri existente. • Instruire în domeniul iniţierii unei afaceri pentru cel puţin 900 de persoane. • Înregistrarea şi lansarea a 150 de afaceri, cu elaborarea planurilor de afaceri. • Acordarea asistenţei post-creare pentru afacerile noi lansate (contracte de muncă, aspecte juridice, managementul afacerilor, dezvoltarea marketingului, contracte). • Elaborarea şi diseminarea a 3000 broşuri „Istorii de Succes în Afaceri”, conţinând informaţii privind istorii de succes ale afacerilor lansate în cadrul proiectului. • Organizarea şi desfăşurarea unor vizite de studiu în România pentru persoanele care au creat afaceri cu suportul proiectului. Cum participi în proiect? Decupează chestionarul din această pagină, completează-l şi expediază-l la tel/fax (022) 235080; sau telefonează la: Coordonator regional - Regiunea Centru: Ion Platon – mob.: 069-357-456, email: ionplaton@yahoo.fr * Prin intermediul nostru beneficiaţi de asistenţă şi consultanţă gratuită, instruire în domeniul creării şi gestionării afacerilor.
Prieteneşte ca doi fraţi Spre malul stîng întinde braţul Cel drept spre-a fi împreunaţi. O, fie timpul plin de vame, Ne face fraţi nedesparţiţi Un dor ce creşte între oameni De multe viacuri înrudiţi. La Nistru e în plin tăcerea Sper că aşa în veci va fi, Trecut-a jalea şi durerea O viaţă nouă faurim ! Dubăsari.
*Vlad Iastilov*
Poliţele de asigurare cu nr 020N020440 familia Alexeev Nina cu c/p 2001013128233 Tanasieva Nelea 020N017585 cu c/p 2002013034023 Pavlov Maria 020N017175 cu c/p 2002013011525 Miţcul Domnica 020N017194 cu c/p 2002013005038 Sajin Irina 020N019826 cu c/p 2002013005913 Se consideră nule din motiv de pierdere.
Responsabil de ediție: Maria JIMBEI, vicepreședintele raionului Dubăsari
Tipografia “Universul” Comanda Nr. 6720
Tel.: 43-410 Tiraj:2000 ex.
Redactor șef: Irina Glod Secretar
Tatiana Juc Redactor: Natalia Ivanov responsabil: