SLÄ‚NIC MOLDOVA 5 Iunie 2018
orașul Slănic-Moldova este așezat în partea de SV a județului Bacău, într-o mică depresiune, îngustă și lungă, mărginită de culmi înalte, pe valea râului Slănic. se învecinează cu comuna Dofteana la nord, comuna Oituz la sud, la vest cu județul Covasna și la nord, nord-est cu orașul Tîrgu Ocna. pârâul Slănic străbate localitatea pe o lungime de circa 25 km, cu o diferență de nivel de peste 500m. punctele cele mai înalte ca altitudine din Munții Nemira sunt: Nemira Mare (1649 m), Nemira Mică (numit de localnici și țiganca, 1629 m), Sandru Mare (1640 m); Farcu Mic (1364 m), vârful Farcu Mare (1498 m); Cernica (996 m), Păltiniș (1015 m) și Cerbu (886 m);
Slănic Moldova are un climat de tranziție între climatul de dealuri și cel subalpin, cu veri nu prea călduroase și ierni blânde. media anuală a temperaturii este de 7,1 °C. (Verile nu sunt prea călduroase. Cea mai caldă lună este iulie, cu o medie de + 17,8 °C; nopțile sunt, în general, răcoroase). aerul este pur, bogat în aerosoli rășinoși, în ioni negativi de oxigen datorită circulației maselor de aer ozonat. vegetația este abundentă, pădurea coboară până la marginea stațiunii. toate aceste elemente conferă stațiunii Slănic Moldova și caracterul de stațiune climatică, oferind vizitatorilor posibilitatea de cură de aer de o deosebită puritate.
serdarul Mihalachi Spiridon, cămărașul ocnelor de la Tîrgul-Ocnei, aflat la vânătoare în anul 1801 descoperă întâmplător primul izvor;
FILE DE ISTORIE
tot el mai descoperă între anii 1804 -1807 izvoarele nr. 3, 4 și 5, reușind „prin tăierea pădurii și spargerea stâncilor să facă un fel de drum pe care oamenii erau în stare să meargă la izvoare cel puțin călare”. în anul 1808 serdarul Spiridon aduce pe valea Slănicului, în locul unde descoperise izvoarele, 12 familii de „rufetași”, țărani care lucrau la ocnele de sare și pe care, în schimbul scutirii de biruri pe timp de 10 ani, să îngrijească izvoarele și pe cei veniți la cură.
în 1820 erau la Slănic 40 de camere pentru bolnavi, făcute de serdarul Mihălucă. în anul 1824 se acordă un privilegiu domnesc pentru înființarea băilor. în 1836 Domnitorul Mihail Sturza porunci „să se deie încăperi fără plată de chirie până la numărul de 30 bolnavi fără mijloace materiale; tot în acest timp, de pe valea Oituzului și din împrejurimi, vin țărani care se așază pe valea Slănicului, întemeind satul Cerdac și Satul Nou. Astfel în 1840, stațiunea apare pentru prima dată pe harta țării, sub denumirea de Feredeiele Slănicului.
în 1856, din însărcinarea Epitropiei, protomedicul dr. Ludwig Steege întocmește, pe baza unor analize parțiale făcute în 1852 de farmaciștii Zotta și Abrahamfi și ajutați de chimiștii Schnnel și Th. Stenner, un studiu complet al izvoarelor, pe care le compară cu apele unor vestite stațiuni europene: Setters, Gleichenberg, Krahnchen, Aix-la-Chapelle, St. Marie, Vichy, Kissingen, Marienbad, Karlsbad, Kreuznach, Ems, Adelheid, Spa, Bruckenaud. în 1881, apele izvoarelor nr. 1, nr. 3 și nr. 4 obțin medalia de argint la Expoziția internațională de balneologie de la Frankfurt pe Main, iar în 1833, la Expoziția din Viena, medalia de aur. în perioada1887 - 1912 începe sistematizarea stațiunii. Vechea așezare este strămutată în partea de jos a localității, iar în locul ei apar noi construcții noi: hotelurile „Racoviță”, „Zimbru”, „Puf”, „Cerbu”, „Nemira”, „Dobru”, „Central”.
pe locul ocupat până atunci de căsuțele primilor coloniști se amenajează un imens parc, cu alei frumoase, flori și arbori ornamentali. În același timp se fac și lucrări de regularizare a cursului Slănicului, se construiesc poduri și podețe peste apă; se captează izvoarele, se introduc cele mai moderne instalații de băi, inhalații și pulverizații, pentru care se aduc aparatură și specialiști străini. prezente în continuare la diferite expoziții internaționale de balneologie, apele izvoarelor din Slănic obțin numeroase alte distincții. La Expoziția cooperativă din București, în 1894 și la Expoziția Universală din Paris, în 1900, primesc din nou medalia de aur. Slănic Moldova devine o stațiune balneoclimaterică modernă pentru acele vremuri, care putea sta alături de stațiunile străine, dar ... a venit războiul.
LINIA FRONTULUI CIREȘOAIA - COȘNA – OITUZ Rol decisiv în evoluția Primul Război Mondial
În cazul în care trupele austro-ungare treceau de Frontul Cireșoaia – Coșna aveau accesul asigurat spre inima Moldovei, iar Frontul Mărăști – Mărășești – Oituz era prins din două părți și cine știe care ar fi fost soarta României Moderne. Ordinul „Pe aici nu se trece” a fost respectat și plătit cu sânge și suferință.
HOTELUL RACOVIȚĂ 1932
abia după naționalizarea stațiunilor balneoclimaterice (1948), Slănic Moldova ia un nou avânt. Se construiesc clădiri noi, se fac reparații capitale și reamenajări la vilele existente. stațiunea este racordată la sistemul energetic național. se întreprind lucrări de modernizare și captare a izvoarelor minerale și se amenajează o mofetă. se pune în funcțiune o linie de autobuze între stațiune și Tîrgu Ocna. Slănic Moldova devine un centru modern de tratament hidromineral științific cu caracter permanent. din anul 1974, Slănic Moldova a fost declarată stațiune de interes internațional.
ASTĂZI
Slănic Moldova are 5159 locuitori; gospodarii: 3976 locuințe: 1942 grădinițe: 4 școli: 3 cabinete medicale: 2 piață agroalimentară: 1 în Slănic Moldova mai funcționează și alte instituții: Poliția Română, Jandarmerie Montană, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei și Serviciul Salvamont.
INFRASTRUCTURA DE TURISM Capacitatea de cazare a stațiunii este de aproximativ 3000 de paturi în 32 unități de cazare, dintre care Unități de 5 stele – 1; Unități de 4 stele – 7; Unități de 3 stele – 6; Unități de 2 stele – 5; Vile și pensiuni mai mici ; Apartamente cu destinație turistică - 417.
OBIECTIVE TURISTICE 6 trasee montane marcate, cu diferite grade de dificultate
CAZINOUL un monument istoric inclus în grupa A, având valoare națională și universală. A fost ridicat de către meșteri italieni și de meșteri slăniceni între anii 1892-1894, în stilul Art Nouveau. Este unul dintre simbolurile stațiunii alături de Parcul Central și de Izvoarele Minerale.
PAVILIONUL CENTRAL RACOVIȚĂ este o clădire monumentală, care îmbină stilul baroc cu elemente de arhitectură veche românească.
INHALATORUL
este o clădire monumentală, care îmbină stilul baroc cu elemente de arhitectură veche românească.
PARCUL CENTRAL are o suprafață de 4,16 ha și oferă posibilitatea turiștilor de a petrece timpul liber într-un cadru încântător.
FOIȘORUL MUZICAL Foișorul muzical este realizat în același stil arhitectural cu întregul ansamblu al Cazinoului, iar în sezonul estival de aici răzbat acorduri de fanfară sau muzică de promenadă care întregesc bucuria turiștilor.
mănăstirea ortodoxă cu obște de călugări, având hramul Sf. Ștefan cel Mare, situată de pe dealul Bolovanu, la aproximativ 6 km de localitate, aflat în apropierea Fermei Turistice ”Stâna Dacilor” biserica ortodoxă „Sf. Ilie” biserica catolică „Adormirea Maicii Domnului”
IZVOARELE
Din cele peste 20 de izvoare din valea Slănicului, sunt folosite în mod curent următoarele: Izvorul 300 de scări: apă oligo-metalică, cu mineralizare foarte redusă, a cărui apă este folosită în cura de diureză. Izvorul nr. 1 iese dintr-o stâncă, pe malul drept al pârâului Slănic, la circa 1 km de stațiune. Este o apă clorurată carbogazoasă bicarbonatată, sodică, slab sulfuroasă, hipotonă. Izvorul nr. 1 bis: apă clorurată bicarbonatată, sodică, carbogazoasă, slab sulfuroasă, hipertonă. Izvorul nr. 3: apă clorurată, bicarbonatată, sodică, carbogazoasă, slab sulfuroasă, hipertonă. Izvorul nr. 5: apă carbogazoasă, vitriolică, hipotonă. Nu se utilizează în cură internă. Se utilizează numai în inhalații și local.
Izvorul nr. 6 iese la suprafață din muntele Pufu Mare; apă clorurată, bicarbonatată, sodică, foarte slab sulfuroasă, hipertonă, foarte concentrată. Nu se bea decât cu prescripție medicală. Izvorul 8: apă clorurată, bicarbonatată, sodică, carbogazoasă, slab sulfuroasă, hipertonă. Izvorul 8 bis: apă vitriolică, feruginoasă, slab sulfurată, carbogazoasă, hipotonă. Izvorul 10: apă clorurată, bicarbonatată, sodică, carbogazoasă, slab sulfuroasă, hipertonă. Izvorul nr. 15: apă cloruro-bicarbonatată, sodică, carbogazoasă, sulfuroasă, hipertonă. Sonda nr. 2 (Izvorul care arde): este un izvor alcalin pur. Este mai puțin folosit în cura balneară.
BAZE DE TRATAMENT Slănic-Moldova este o stațiune cu caracter permanent, cu o climă temperată, cu aer foarte curat, renumită pentru izvoarele sale cu ape minerale vindecătoare, calitățile acestor ape au fost confirmate prin obținerea a numeroase medalii internaționale. Această stațiune este botezată: „Perla Moldovei”, are amenajate mofete pentru a se putea folosi în scop terapeutic gazul natural mofetic la izvoarele 3 și 11 cu proveniență legată de fenomenele vulcanice din Munții Harghita.
RESURSELE DE TRATAMENT Apele minerale bicarbonate, carbogazoase, sodice, hipertonice, hipotonice. Microclimat de salină (Salina din Tg. Ocna), gaz de mofetă, bioclimat de odihnă, relaxare.
PROCEDURI Se face cură internă cu ape minerale; aerosoli, băi cu apă minerală încălzită, inhalații cu ape minerale și medicamente adecvate prescrise, kinetoterapie, hidroterapie, psihoterapie, meloterapie, electroterapie, gimnastică medicală, mofetoterapie.
UNITĂȚI DE TRATAMENT: Sanatoriul Balnear Slănic Moldova, Hotel Venus, Hotel Perla, Complex Hotelier Euro Vacanta, Vila Ioana, Pensiunea Cristal. În fiecare an la Slănic Moldova vin cu tichete de tratament în jur de 18.900 pacienți. În afară de tratament, la Slănic Moldova vin anual peste 200.000 turiști și 150.000 de vizitatori. La 18 de km de stațiunea Slănic Moldova se află Stațiunea Tîrgu Ocna unde există alte baze de tratament balnear, Izvoare Minerale și Mina de sare „Salina”
IN CONTEXT | SLĂNIC MOLDOVA Proiect de rezidență artistică internațională ce urmărește să revitalizeze potențialul geografic și turistic al stațiunii Slănic Moldova, să redinamizeze social și cultural orașul prin schimburi artistice de durată, prin suscitarea interesului comunității locale pentru arta contemporană și prin dezvoltarea creativității în școlile din regiune, participante în activitățile programate în timpul rezidenței. Binecunoscută pentru izvoarele sale minerale premiate în trecut la expozițiile internaționale de la Paris și Viena, staţiunea are o identitate distinctă definită de munții Nemira și pădurile care o înconjoară, oferind un cadru natural favorabil artiștilor interesați de impactul activităților umane asupra mediului, educaţie ecologică, dezvoltare durabilă, calitatea vieţii, comunitate, spiritualitate.
VĂ MULȚUMIM ȘI VĂ AȘTEPTĂM SĂ REVENIȚI!