Educație tehnologică, manual clasa a VI-a - aprobat 2023

Page 12

Gabriela Lichiardopol

Educație tehnologică și aplicații practice

Manual pentru clasa a VI-a

MINISTERUL EDUCAȚIEI 6
Maria Rădoi

Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.

Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară

aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3393/28.02.2017.

116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii

Educație tehnologică și aplicații practice

pentru clasa a VI-a
Manual
MINISTERUL EDUCAȚIEI 6
Lichiardopol Gabriela Maria Rădoi

Manualul

școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin ordinul de ministru nr. .............................2023

Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2023–2024.

Inspectoratul școlar .................................................................................................................................................................................................................................

Școala/Colegiul/Liceul

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:

Anul Numele elevului Clasa Anul școlar Aspectul manualului* la primire la predare

* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.

• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.

• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Educație tehnologică și aplicații practice. Manual pentru clasa a VI-a Gabriela Lichiardopol

Referenți științifici: Conf. univ. dr. ing. Mirel Florin Delia, Universitatea Tehnică de Construcții București Profesor gr. I Zlătoianu Ioana, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”, București

Copyright © 2023 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate

Editura Litera

tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României LICHIARDOPOL, GABRIELA

Educație tehnologică și aplicații practice: manual pentru clasa a VI a/ Gabriela Lichiardopol, Maria Rădoi. – București: Litera, 2023

Editor: Vidrașcu și fiii

Redactor: Gabriela Niță

Corector: Carmen Bîtlan

Credite foto: Dreamstime, Shutterstock

Ilustrație copertă: Getty Images

Copertă: Lorena Ionică

Tehnoredactare și prepress: Dorel Melinte

ISBN 978 630 319 183 6

I. Rădoi, Maria 37

1 2 3 4
62

La școală și acasă, suntem în mediul construit

În acest an școlar, la disciplina Educație tehnologică și aplicații practice, vei continua să descoperi lucruri interesante despre mediul înconjurător, atât cel natural, cât și cel construit, în care a intervenit omul, prin diferite activități.

Vei folosi cunoștințe din anii anteriori, dobândite la disciplinele Istorie, Geografie, Biologie, Matematică, pentru a observa și a descoperi lucruri interesante din domenii precum: construcții, transporturi, amenajări interioare și exterioare.

 Conținuturile din acest manual fac referire detaliată la:

• mediul construit: clădiri, rețele de utilități, transporturi;

• proiectarea și amenajarea locuinței;

• proiectarea și amenajarea școlii.

 Aplicațiile practice propuse, executate individual, în perechi sau în echipe, vor conduce la formarea de abilități pentru realizarea unor produse de calitate, prin folosirea eficientă a resurselor materiale, financiare și de timp, precum și de atitudini responsabile față de sănătate, de mediu și muncă, prin aplicarea măsurilor de securitate a muncii, a normelor de prevenire și de stingere a incendiilor.

 Activitățile propuse constau atât în realizarea de produse (machete, afișe, scheme etc.), cât și în lucrări scrise (referate, fișe, proiecte etc.), care alcătuiesc portofoliul personal.

 La sfârșitul fiecărei unități de învățare, îți vei aprecia propria activitate prin completarea Fișei de observare a comportamentului.

Acasă, la școală și în comunitate, rezultatele activităților tale sunt mai bune dacă le pregătești dinainte!

Mult succes!

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE, CONFORM PROGRAMEI ȘCOLARE PENTRU DISCIPLINA

EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ ȘI APLICAȚII PRACTICE, CLASA A VI-A, APROBATĂ PRIN O.M.E.N. NR. 3393/28.02.2017

1. Realizarea practică de produse utile și/sau de lucrări creative pentru activități curente și valorificarea acestora

1.1. Executarea unor produse simple/machete pornind de la o fișă tehnologică realizată cu sprijin din partea profesorului

1.2. Utilizarea achizițiilor de bază din matematică și științe pentru realizarea unui produs, în condiții de eficiență

1.3. Aprecierea calității produselor realizate din perspectiva reinvestirii beneficiilor obținute

2. Promovarea unui mediu tehnologic favorabil dezvoltării durabile

2.1. Selectarea măsurilor de securitate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor aplicabile în diverse contexte de activitate

2.2. Identificarea de modalități pentru economisirea resurselor și pentru reutilizarea deșeurilor

3. Explorarea intereselor și aptitudinilor pentru ocupații/profesii, domenii profesionale și antreprenoriat în vederea alegerii parcursului școlar și profesional

3.1. Argumentarea preferințelor personale pentru activități/meserii/profesii explorate prin experiența directă

3.2. Realizarea unor activități/produse inovative pe baza descompunerii/recompunerii/reutilizării creative a elementelor unor produse inițiale date

3

PREZENTAREA MANUALULUI

VARIANTA TIPĂRITĂ

Manualul de Educație tehnologică și aplicații practice pentru clasa a VI a este structurat pe trei unități de învățare, în cadrul cărora sunt prezentate detaliat conținuturile prevăzute în programa școlară și se formează noi competenţe specifice care contribuie la dezvoltarea celor generale iniţiate în anul școlar anterior. Informațiile transmise asigură eficiența învățării prin cooperare, învățare durabilă, interacțiuni și corelații, formarea unei gândiri logice, a unor comportamente flexibile și dezvoltarea unor atitudini adecvate lucrului în echipă.

Evaluarea performanțelor în învăţare este realizată permanent, prin activități individuale sau în echipe, prin aplicarea de metode moderne, complementare, dar și tradiţionale, aspecte benefice pentru evoluția progresivă a elevilor.

PAGINĂ DE PREZENTARE A UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE

Actualizarea cunoștințelor Ce vom afla?

Detalieri ale conținuturilor

Ce vom reuși?

Abilități și atitudini

Întrebări tip ancoră

Ce știm? Oamenii se deplasează de la un loc la altul, pe diferite distanțe, folosind mijloace de transport terestru, aerian și naval (pe apă).

Ce vom afla? Tipurile de căi mijloace de transport specifice transportului terestru.

Ce vom reuși? Să clasificăm căile și mijloacele de transport terestru.

Activitate în echipe

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

PROIECTAREA ȘI AMENAJAREA LOCUINȚEI ȘI

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

PREZENTARE GENERALĂ.

Observăm și discutăm

a b c

Să comparăm diferite mijloace de transport din aceeași categorie. Să identificăm diferite trasee rutiere.  Pentru imaginea a precizați: pe unde circulă pietonii și mașinile; ce tipuri de mijloace de transport observați.  Ce reprezintă calea ferată pentru trenul din imaginea b  Care sunt tipurile de mijloace de transport din imaginea și la ce folosesc ele?

Precizați asemănările și deosebirile dintre trenurile din imaginile următoare.

Transporturi

Căile de transport rutier sunt drumurile, cu amenajările și construcțiile situate pe parcursul lor, precum: poduri, tuneluri, viaducte etc. Drumurile sunt special amenajate pentru circulația vehiculelor (partea carosabilă) și pentru cea a pietonilor (trotuarele). În funcție de importanța lor, drumurile sunt: naționale (autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale europene etc.), județene și locale (străzi, drumuri comunale etc.). Pentru a informa participanții la circulație (trafic) asupra distanțelor dintre localități, pe marginea drumurilor sunt montate indicatoare kilometrice (borne – fig. 2). 122 19 Satu Mare 10 km Decebal a

4 65 Toderița km c

km 255 A 2 d Fig. 2. Indicatoare kilometrice: a – drum național; b drum județean; c – drum comunal; d – autostradă Mijloacele de transport rutier de persoane sunt: bicicleta, care folosește pentru deplasare forța musculară umană; motocicleta, care se deplasează cu ajutorul unui motor; automobilul, care este pus în mișcare cu ajutorul unui motor. Automobilele se clasifică în: autoturisme, autobuze (urbane, interurbane, autocare), automobile de performanță (de curse, sport etc.). Troleibuzele sunt mijloace de transport rutier echipate cu motoare electrice alimentate prin două trolee (tije metalice) de la o linie cu două fire electrice aeriene; ele circulă numai în orașe. Mijloacele de transport rutier de mărfuri sunt: autocamioanele (cu platformă deschisă sau acoperită cu prelată, cu benă – fig. 3a cu container – fig. 3b autocisternele (sunt echipate cu recipiente pentru transportul lichidelor – fig. 3c), autoizoterme (au caroseria închisă și termoizolantă – fig. 3d etc.

Căile de transport feroviar sunt căile ferate formate din două șine metalice paralele, fixate pe traverse din lemn sau beton. Calea ferată poate fi construită pe sol, în subteran (prin tunele) sau suprateran.

Conținut științific

b Transport terestru Rutier transport

Aflăm mai mult

Tronsonul București – Pitești este parte din autostrada A1, prima dintre cele construite în România.

Feroviar

transport

Căi

Fig. 1. Căi și mijloace de transport terestru

din echipă; coordonatorul dirijează dezbaterea în cadrul echipei și prezintă concluziile;

de persoane de persoane trenul (marfar)

Mijloacele de transport feroviar de persoane sunt: trenul, format din locomotivă și vagoane; tramvaiul fig. 4a), care se deplasează cu ajutorul motoarelor electrice alimentate printr-un pantograf; metroul (fig. 4b – un tren electric care circulă pe calea ferată amenajată în tuneluri subterane. La noi în țară există patru tipuri de trenuri de călători: Regio (R), Regio Express (RE), Inter Regio (IR), Inter Regio Night (IRN, pentru transport ocazional, cu vagoane tip cușetă). Mijloacele de transport feroviar de mărfuri sunt trenurile numite marfare, formate din locomotivă și vagoane speciale (pentru cereale, cisterne, izoterme etc.). Pe traseele mijloacelor de transport în comun (autobuze, troleibuze, tramvaie, metrou) sunt amenajate stații, care permit așteptarea, coborârea sau urcarea călătorilor, iar în cazul trenurilor sunt amenajate gări.

Imagini corelate cu informații din text

autotractorul metroul

Fig. 4. Mijloace de transport feroviar de persoane a b pantograf – dispozitiv montat pe acoperișul unui vehicul electric, ce face legătura între instalația electrică a acestuia și cablul electric aerian. container – ladă metalică cu anumită formă și dimensiuni, folosită pentru transportul mărfurilor. Dicționar Fig. 3. Mijloace de transport rutier de mărfuri a b d Dicționar

A ȘCOLII Locuința: tipuri, funcții și scheme funcționale Elemente de limbaj grafic specific realizării de produse necesare pentru locuință Planul locuinței Amenajarea și decorarea locuinței Buget financiar, buget de timp, disciplina bugetului necesar realizării unui produs Activități, ocupații și meserii din domeniul amenajărilor interioare Construcția la scară a unor machete pentru locuințe Şcoala: tipuri, amplasare, funcții și scheme funcționale Planul școlii. Elemente de limbaj grafic specific Amenajarea și decorarea școlii Construcția la scară a unor machete pentru școală RECAPITULARE TEST DE EVALUARE RECAPITULARE FINALĂ EVALUARE FINALĂ Bibliografie Competențe specifice: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 3.2. 63 Conținuturi Titlul unității de învățare Competențe specifice PAGINI DE LECȚII (CONȚINUT) 46 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi Citim și descoperim Transporturile reprezintă ramura economiei care a avut dintotdeauna un rol important în viața oamenilor și în dezvoltarea societății. Prin activitățile de transport se realizează deplasarea în spațiu atât a oamenilor, cât și a bunurilor. În funcție de mediul în care se desfășoară, există transport terestru, naval (pe apă), aerian și special (prin conducte sau pe cabluri). Din punctul de vedere al specificului căilor de transport, transportul terestru este organizat în transport rutier și transport feroviar. Căile și mijloacele de transport terestru sunt prezentate în fig. 1 TRANSPORTURI.

47

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

• în cadrul fiecărei echipe, purtați discuții privind calitatea serviciilor poștale, timp de 6 minute; se prezintă o situație de trimitere poștală (a unui colet, scrisoare etc.) în care nu sunt îndeplinite condițiile privind calitatea serviciilor poștale, ca în cazurile din imaginile următoare sau altele întâlnite de voi; se propun soluții de îmbunătățire a caracteristicilor de calitate ale acestora;

b d

coordonatorul prezintă ideile echipei;

• purtați discuții la nivelul colectivului clasei și alegeți cele mai bune soluții propuse; profesorul oferă concluziile privind participarea elevilor la desfășurarea activității și eficiența acesteia apreciată prin soluțiile propuse.

Activități individuale

TEMA: TRANSPORTURI

1. Aplică metoda de evaluare Jurnalul reflexiv notează, pe o foaie de hârtie, răspunsuri, opinii, gânduri împărtășite, chiar aspecte critice, sentimente, referitoare la tema dată, răspunzând la întrebări asemănătoare celor de mai jos sau altele propuse de tine.

Ce ai învățat nou din această temă?

Cum ai învățat? (Prin ce activități?)

Care idei discutate ți s-au părut mai interesante?

Ce dificultăți ai întâmpinat? – La ce noțiuni ai nevoie de clarificări?

Cum poți să utilizezi în viitor experiențele de învățare de la această temă?

Sunt și activități care nu ți-au plăcut? Dacă da, explică motivul.

Dacă ai putea schimba ceva privind învățarea (sarcinile de lucru și cunoștințele obținute), ce ai face?

Foaia completată poartă titlul Jurnalul reflexiv Autoevaluează-l! Reflectează asupra răspunsurilor date pentru a-ți îmbunătăți învățarea, modul de rezolvare a sarcinilor și rezultatele școlare! 2. Transcrie pe o foaie și completează Fișa de observare a activității și a comportamentului de la pagina

Aplicații practice

Aflăm mai mult Rubrică de informare Activitate în perechi

De reținut! Model Calculăm cheltuielile (financiare și de timp) pentru realizarea unui scaun din lemn pentru Activitate în perechi Calculați cheltuielile, venitul și beneficiul care pot fi obținute prin comercializarea unui tablou pictat de voi, pentru un profit de 8 lei. Formulați două posibilități de reinvestire a beneficiului obținut. Urmăriți modelul dat.

Model de rezolvare Activitate individuală Activitate individuală

– timpul estimat pentru executarea operațiilor tehnologice: măsurare t – 5 min; trasare – 2 min; tăiere – 5 min; îmbinare – 2 min; finisare – 2 min. Rezolvare: Cheltuielile (bugetul financiar): K = Km + Ku = 20 + 4 + 40 = 64 lei Bugetul de timp: BT = t + + + + = 5 + 2 + 5 + 2 + 2 = 16 min Activitate individuală PROIECT BUCĂTĂRIA PE CARE MI-O DORESC Timp de ucru: două săptămâni. Sarcini de lucru: realizarea la scară a planului bucătăriei; întocmirea unui referat care să propună soluții de reamenajare și decorare, în scopul îmbunătățirii confortului ambiental, având în vedere: mobilierul și echipamentele; finisajul pereților; modul de iluminare, reutilizarea unor obiecte din mediul natural sau folosirea deșeurilor; prezentarea proiectului (planul bucătăriei și a referatului) în fața colegilor. Analizarea

critică, de către colegi, a proiectelor realizate având în vedere soluțiile de reamenajare decorare ș argumentele aduse.

43 și analizează ce s-a modificat față de fișa anterioară. Jurnalul reflexiv și Fișa de observare a activității și a comportamentului completată sunt componente ale portofoliului personal. 75

APLICAȚII PRACTICE
4 61 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi Activitate în echipe TEMA: CALITATEA SERVICIILOR POȘTALE Aplicați metoda Philips 6/6 respectând sarcinile date. Parcurgeți următoarele etape de lucru. Etape de lucru: împărțiți colectivul clasei în echipe de câte 6 colegi (4 membri, 1 secretar, 1 coordonator al echipei); secretarul este membru activ al echipei, îndeplinind și sarcina suplimentară de a consemna ideile colegilor
bucătărie și venitul obținut prin vânzarea acestuia pentru un profit (beneficiu) de 10 lei/buc., în următoarele condiții: – cheltuielile financiare estimate: 20 lei – materiale (lemn, adeziv, cuie); 4 lei – consumul de energie electrică al utilajului pentru prelucrarea lemnului; 40 lei – munca omului;
Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii La amenajarea și decorarea locuinței se ține seama de destinația acesteia, de spațiul disponibil, de culorile finisajelor, ale mobilierului, ale perdelelor, ale covoarelor etc. și de formele acestora. • Pentru realizarea unui produs se fac cheltuieli care însumează bugetul financiar; prin vânzarea produsului se obține un venit care conține și un profit (beneficiu). • În domeniul amenajărilor interioare lucrează oameni creativi, precum decoratori, designeri, arhitecți de interior etc. Venitul (prețul de vânzare): P K + Pr = 64 + 10 = 74 lei
CĂI ȘI MIJLOACE DE TRANSPORT TERESTRU
de
Căi ferate
naționale autocamionul
județene motocicleta autocisterna trenul Mijloace de transport Mijloace de transport
locale automobilul tramvaiul
66 203K Beceni km b
Ce știm?

Aplicații practice

Activitate în perechi

Timp de lucru: o zi. FIȘĂ TEHNOLOGICĂ

Denumirea produsului Schema traseului rutier casă – școală

Imaginea produsului Harta din imaginea de mai jos

Materialele utilizate calculator conectat la internet, imprimantă, riglă

Operațiile tehnologice (activități de îndeplinit) se folosește adresa (https://maps.google.com) pentru a identifica harta localității; se identifică pe harta localității pozițiile școlii și ale domiciliilor celor doi elevi din echipa proiectului; se copiază zona respectivă din hartă în aplicația Paint; se marchează pe hartă pozițiile locuințelor celor doi elevi și se trasează, folosind culori diferite, câte două trasee de acasă până la școală (ca în exemplul dat în imagine); se printează harta cu traseele marcate (în două exemplare); se compară dimensional (prin măsurare) variantele de trasee și se alege pentru fiecare elev o variantă a traseului; se verifică dacă traseul ales este cel parcurs cel mai des pentru a merge sau a se întoarce de la școală.

Legendă: T1

E1 – elev 1 – trasee

Investigație

Fișă pentru activitate personală

de metrou a municipiului București (dată în figura următoare) și site-ul Socie-

tății de Transport București (S.T.B.); notează pe fișa investigației rezolvarea sarcinilor de lucru din plan. Timp de lucru: două săptămâni. Planul investigației: 1. analizează harta, identifică și răspunde la următoarele întrebări: care sunt liniile de metrou pe care sunt situate stațiile: Jiului, Piața Muncii, Constantin Brâncoveanu, Obor? (exemplu: stația 1 Decembrie 1918 este pe linia Preciziei – Anghel Saligny);

b. care este linia de metrou pe care circulă Mihai și la a câta stație coboară când pleacă de acasă la școală? pe ce linie/linii de metrou circulă George pe traseul casă – școală? d. care sunt stațiile de metrou cu corespondență între linii, în care George schimbă metroul când merge la școală?

de transport pentru transportul: aerian; b. feroviar; naval; d. special. 3. Navele de croazieră transportă: mărfuri; b. mărfuri și persoane; persoane; d. persoane pe râuri și fluvii. II. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens, să respecte adevărul științific. (2 × 15 p. = 30 de puncte)

1. Canalele … sunt căi de transport naval. 2. Partea … a drumurilor este desinată circulației vehiculelor.

III. În prezent, se folosesc tot mai mult mijloace de transport moderne.

Răspunde la următoarele întrebări:

1. Ce mijloace de transport rutier moderne cunoști? Numește trei dintre ele. (3 × 2 p. = 6 puncte)

2. Prin ce se deosebesc mijloacele de transport feroviar moderne de cele tradiționale? Caracterizează câte unul din fiecare tip. (2 × 10 p. = 20 de puncte)

3. În ce constă transportul intermodal? (4 puncte) Transcrie chestionarul de mai jos pe o foaie și completează spațiile punctate.

Numele și prenumele elevului__________________________ Clasa __________ CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE

1. Cred că activitatea mea pe parcursul acestei teme poate fi apreciată cu calificativul: ...

2. Prin parcurgerea conținuturilor și rezolvarea sarcinilor de la aplicațiile practice am învățat: ...

3. Ce am învățat (cunoștințe și abilități practice) îmi sunt utile pentru/la: ...

4. Cel mai mult din această temă mi-a plăcut:

E1 E2

E2 – elev 2 – trasee Școala

Schema traseului rutier casă – școală este componentă a portofoliului personal.

VARIANTA DIGITALĂ

Varianta digitală cuprinde integral conținutul manualului în variantă tipărită, având în plus exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme și simulări. Activitățile multimedia interactive de învățare (AMII) aduc un plus de valoare cognitivă.

Paginile din manual pot fi vizionate pe desktop, laptop, tabletă, telefon, oferind o experiență excelentă de navigare. Navigarea în varianta digitală permite parcurgerea manualului și revenirea la activitatea de învățare precedentă.

BUTOANE FOLOSITE ÎN VARIANTA DIGITALĂ

AJUTOR Deschide ghidul de utilizare a manualului digital.

CUPRINS Deschide cuprinsul manualului digital și permite deschiderea de conținuturi/lecții.

Permit parcurgerea manualului și deschiderea unei anumite pagini.

AMII

 Cuprinde animații sau filme, activități care se găsesc în partea de jos a paginii. Pentru vizionare, se activează butonul Redă ( ).

AMII STATIC

Fișa pentru activitatea personală motivarea notei și Chestionarul de autoevaluare sunt componente ale portofoliului personal.

Chestionar de autoevaluare

 Cuprinde desene, fotografii, simboluri, informații suplimentare care se derulează cu ajutorul butoanelor de navigare.

AMII INTERACTIV

AMII INTERACTIV  Cuprinde exerciții cu alegere duală, cu alegere multiplă, de asociere, de completare, de ordonare, situate în partea de jos a paginii.

 Butoanele de validare sunt: Resetează (care aduce exercițiul la starea lui inițială) și Verifică (prin care se verifică rezolvarea).

 Utilizatorul are la dispoziție trei încercări de a răspunde corect, după care răspunsul corect este afișat automat.

METODE COMPLEMENTARE DE EVALUARE
5
ANIMAT
48 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi Activitățile de transport (de persoane și de mărfuri) se desfășoară terestru, pe apă (naval) ș aerian; există ș transport special, realizat pe cabluri sau prin conducte. Căile de transport rutier sunt drumurile; transportul feroviar se realizează pe căi ferate. • Mijloacele de transport sunt specifice fiecărui tip de transport și se diferențiază în două grupe: pentru transportul de persoane și pentru transportul de mărfuri. De reținut! PROIECT TRASEUL RUTIER CASĂ – ȘCOALĂ Planul temei proiectului se va realiza pe baza fișei tehnologice următoare.
T1 T2 T2 49 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi INVESTIGAȚIE
Investigația
lângă
locuiește în apropierea stației de metrou Eroii Revoluției George a fost coleg în clasele de gimnaziu cu Mihai, cu care este și vecin. Acum, George învață la Colegiul Tehnic Grivița, situat lângă stația de metrou Grivița Indicații: folosește harta rețelei
ORIENTAREA PE TEREN FOLOSIND HĂRȚILE
are în vedere următoarea situație: Mihai învață la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși”, situat
stația de metrou Pipera și
(vezi semnul din legendă) există traseu comun (casă – școală) pentru Mihai și George? Enumeră stațiile. f. dacă pornesc amândoi de acasă în același timp, care crezi că ajunge primul la școala unde învață? Argumentează răspunsul. 2. caută informații pe internet și identifică mijloacele de transport în comun, de suprafață, cu care s-ar putea deplasa Mihai și George de acasă până la școală; notează aceste trasee pe fișa de investigație și compară mijloacele de transport privind numărul și tipul lor (exemplu: Mihai circulă cu patru mijloace de transport de suprafață: un tramvai, două autobuze și un troleibuz). 3. recomandă celor doi elevi mijloacele de transport cu care să meargă la școală. Justifică alegerea făcută. 4. prezintă în scris rezultatul investigației, într-o formă de redactare aleasă de tine. Evaluarea investigației se face pe baza unei fișe de evaluare (ca în modelul următor). FIȘĂ DE EVALUARE Sarcina de lucru Punctaj Maxim Acordat 1a 12 1b 6 1c 9 1d 3 1e 10 1f 10 2 30 3 10 4 10 Analizați la ora de Educație tehnologică și aplicații practice rezultatele investigației și soluțiile propuse. Completează portofoliul personal cu fișa investigației. 53 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi Aplicații practice TEMA: CĂI ȘI MIJLOACE DE TRANSPORT FIȘĂ PENTRU ACTIVITATE PERSONALĂ Citește cu atenție, transcrie pe caiet și notează rezolvarea sarcinilor date. După autoevaluarea pe care o faci (prin corectare cu altă culoare decât cea cu care ai scris rezolvările) folosind manualul și caietul de notițe sau baremul de corectare și de notare dat de profesor, motivează de ce ți-ai acordat nota respectivă. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 15 minute I. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (3 × 10 p. = 30 de puncte) 1. Este mijloc de transport rutier de mărfuri: a. avionul; b. autocisterna; c. cargoul; d. marfarul. 2. Telecabina face parte din grupa mijloacelor
... 5. De interes pentru mine a fost: ... 6. Pe parcursul temei am întâmpinat următoarele dificultăți: ... 7. Voiai să afli mai mult la această temă? Dacă da, ce anume: ... 8. Cred că aș putea să-mi îmbunătățesc calificativul dacă (formulările pot fi legate de modul tău de a învăța, de implicarea în activități, de colaborarea cu colegii, de materialele folosite sau de lipsa acestora etc.): ...
Proiect
PREZENTAREA MANUALULUI ................... 4 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 MEDIUL CONSTRUIT .......................... 7 Mediul construit. Prezentare generală ............ 8 Clădiri: funcții, tipuri și destinații 10 Alcătuirea constructivă a clădirilor și materiale de construcții pentru locuință, clasă, școală ..... 13 Reguli de urbanism. Amplasări ale clădirilor ..... 17 Calitatea în construcţii. Siguranţă și securitate în construcţii ............ 19 Tradiţional și modern în construcţii 22 Reţele de utilităţi pentru: apă, canalizare, energie electrică ............................... 24 Reţele de utilităţi pentru: gaze, energie termică, telecomunicaţii ................................ 28 Elemente de confort ambiental ................. 32 Soluţii de protejare a mediului. Spaţii verzi (amenajare și întreţinere) ....................... 34 Economisirea resurselor. Casa „inteligentă”. Localități „verzi”. Reutilizarea deșeurilor ......... 36 Activităţi, ocupaţii, meserii din domeniile construcţii, amenajări exterioare și peisagistică ............. 39 RECAPITULARE 41 TEST DE EVALUARE ................................ 44 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 TRANSPORTURI ............................ 45 Transporturi. Prezentare generală. Căi și mijloace de transport terestru ............ 46 Căi și mijloace de transport pe apă. Căi și mijloace de transport aerian .............. 50 Tradiţional și modern în transporturi ........... 51 Siguranţă și securitate în transporturi ............ 54 Calitatea serviciilor de transport și a serviciilor poștale ........................................ 55 Educaţie stradală 57 Activităţi, ocupaţii și meserii în serviciile de transport ...................................... 58 RECAPITULARE 60 TEST DE EVALUARE ................................ 62 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 PROIECTAREA ȘI AMENAJAREA LOCUINŢEI ȘI A ȘCOLII ....................... 63 Locuinţa: tipuri, funcţii și scheme funcţionale ... 64 Elemente de limbaj grafic specific realizării de produse necesare pentru locuinţă ............ 66 Planul locuinţei ................................ 70 Amenajarea și decorarea locuinţei .............. 73 Buget financiar, buget de timp, disciplina bugetului necesar realizării unui produs 74 Activităţi, ocupaţii și meserii din domeniul amenajări interioare .............. 74 Construcția la scară a unor machete pentru locuințe ....................................... 76 Școala: tipuri, amplasare, funcţii și scheme funcţionale .................................... 85 Planul școlii. Elemente de limbaj grafic specific ... 87 Amenajarea și decorarea școlii .................. 88 Construcția la scară a unor machete pentru școală ... 89 RECAPITULARE ................................... 93 TEST DE EVALUARE ................................ 94 RECAPITULARE FINALĂ ............................. 95 EVALUARE FINALĂ ................................. 96 BIBLIOGRAFIE .................................... 96 CUPRINS 6

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

MEDIUL CONSTRUIT

Mediul construit. Prezentare generală

Clădiri: funcții, tipuri și destinații

Alcătuirea constructivă a clădirilor și materiale de construcții pentru locuință, clasă, școală

Reguli de urbanism. Amplasări ale clădirilor

Calitatea în construcții. Siguranță și securitate în construcții

Tradițional și modern în construcții

Rețele de utilități pentru: apă, canalizare, energie electrică

Rețele de utilități pentru: gaze, energie termică, telecomunicații

Elemente de confort ambiental Soluții de protejare a mediului. Spații verzi (amenajare și întreținere)

Economisirea resurselor. Casa „inteligentă”. Localități „verzi”. Reutilizarea deșeurilor

Activități, ocupații, meserii din domeniile construcții, amenajări exterioare și peisagistică

RECAPITULARE

TEST DE EVALUARE

7
Competențe specifice: 2.1; 2.2; 3.1; 3.2.

Ce știm?

• În mediul nostru de viață există factori naturali (aer, apă, relief, sol, viețuitoare) și elemente realizate prin activitatea oamenilor (așezări, activități economice, poluare etc.).

Ce vom afla?

• Care sunt componentele mediului construit.

• Cum au influențat unii factori mediul construit.

Ce vom reuși?

• Să comparăm mediul natural cu mediul construit.

• Să definim mediul construit.

• Să ne informăm despre diferite rezervații naturale din țara noastră.

• Să explicăm modul în care mediul construit a fost influențat de diferiți factori, de-a lungul timpului.

Știind că biosfera cuprinde totalitatea plantelor și a animalelor care trăiesc pe pământ, în aer și în apă, explicați de ce Delta Dunării este rezervație a bio sferei la nivel național.

MEDIUL CONSTRUIT. PREZENTARE GENERALĂ

Observăm și discutăm

 Priviți cu atenție imaginile a, b și c. Ce asemănări și ce deosebiri ob servați între ele?

 În care dintre cazurile ilustrate credeți că a intervenit omul? În ce a constat activitatea sa?

 Precizați și alte transformări realizate de oameni în mediul înconjurător.

Citim și descoperim

Din cele mai vechi timpuri, omul a trăit în mijlocul naturii căutând sau construind adăposturi.

Mediul natural este cel în care omul nu a intervenit asupra elementelor naturale precum: apa, aerul, relieful, viețuitoarele (plantele, animalele sălbatice) etc. La noi în țară sunt nenumărate locuri în care natura este nealterată. Printre acestea se remarcă: Parcul Național Cheile Nerei Beuș nița (fig. 1a), care cuprinde păduri dese, în care trăiesc multe animale sălbatice, dar și lacuri și cascade; Poiana Narciselor (fig. 1b), cu un adevărat covor de narcise sălbatice; Delta Dunării, care constituie un mediu prielnic pentru multe specii de păsări sălbatice (pelican – fig. 1c, egretă etc.), mamifere (nurcă, vulpe etc.), plante (nufăr, crin galben etc.), insecte etc.

Dicționar

• rezervație naturală – zonă naturală protejată al cărei scop este protecția și conser varea unor specii de plante și/sau animale.

Acțiunile efectuate de om asupra elementelor din mediul natural sau asupra relațiilor dintre ele, prin realizarea unor construcții sau de lucrări folo sitoare omului, au dus la obținerea unui ansamblu numit mediu construit Este spațiul creat de oameni în care aceștia trăiesc, muncesc și se recreează în fiecare zi. Este oglinda comunității locale, se dezvoltă continuu și este de terminat de mai mulți factori, precum: relief, climă, obiceiuri și trecutul isto ric, viața de zi cu zi a oamenilor etc.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 8 Mediul construit
Fig. 1. Elemente din mediul natural a a b b c c

Oamenii preistorici locuiau în adăposturi naturale, cu precădere în peșteri (fig. 2a); treptat și au construit adăposturi săpate în pământ (bordeie) sau rea lizate din materiale găsite în mediul înconjurător: stuf și paie, piei de animale, paie și lut (fig. 2b), cărămizi din lut ars la soare, blocuri de zăpadă sau gheață.

Evoluția economică, dar și cea a relațiilor dintre oameni au determinat organizarea și apariția primelor așezări umane – satele. În funcție de struc tură și de forma de relief pe care se găsesc, acestea sunt: adunate (situate în zonele de câmpie), răsfirate (specifice zonelor de deal) și risipite (în zonele montane).

Populația a crescut continuu și s a produs o diversificare a activităților eco nomice care a dus la apariția de meserii și ocupații noi. Prin extinderea terito riilor satelor au apărut orașele.

Mediul construit a fost influențat nu numai de factorul economic, ci și de cel istoric, organizatoric și religios. S au construit: ziduri de apărare în jurul ora șelor, piețe, biserici sau catedrale, castele sau palate ale conducătorilor (fig. 2c).

Odată cu revoluția industrială (în secolele al XVIII lea și al XIX lea) a crescut necesarul de forță de muncă în marile orașe industriale și ca urmare populația din mediul rural a migrat către cel urban. Necesarul de noi locuințe a condus la extinderea suprafețelor destinate orașelor.

Căile ferate, drumurile și podurile, rețelele de electricitate, străzile pavate etc. sunt componente ale mediului construit care au contribuit, de asemenea, în mare măsură la dezvoltarea orașelor.

În prezent, a crescut mult numărul orașelor cu o dezvoltare economică pu ternică, fapt ce a determinat ca populația urbană să fie majoritară la nivel glo bal, iar marile așezări urbane să se transforme în metropole (de exemplu: New York, Londra, Paris, Tokio etc.) sau în megalopolis (mari aglomerări urbane).

În țara noastră există mai multe zone metropolitane (de exemplu: zona me tropolitană București – fig. 3a, zona metropolitană Cluj, zona metropolitană Brașov – fig. 3b, zona metropolitană Craiova etc.), fiecare cuprinzând un mare centru urban, precum și localitățile urbane și rurale din zona apropiată.

De reținut!

• Mediul natural este mediul ale cărui componente nu au fost modi ficate de om.

• Mediul construit reprezintă ansamblul a tot ceea ce este clădit și amenajat de om în mediul natural.

• Mediul construit al unei comunități este influențat atât de mediul său natural, cât și de istoria și de obiceiurile oamenilor, de viața zil nică a acestora.

Aplicații practice

Activitate individuală

Culege informații de pe internet privind o rezervație naturală din țara noastră. Realizează o povestire ilus trată în care să prezinți caracteristicile și importanța acesteia, precum și caracteristicile mediului construit din apropierea rezervației.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 9 Mediul construit
Fig. 2. Componente ale mediului: a – natural, b și c – construit Fig. 3. Zone metropolitane din România a b c a b

Ce știm?

• Într-o localitate sunt clădiri care au diferite destinații: școală, primărie, poliție, farmacie etc.

Ce vom afla?

• Ce funcții și destinații au clădirile.

• Ce tipuri de clădiri există.

Ce vom reuși?

• Să clasificăm clădirile după anumite criterii.

• Să identificăm diferite tipuri de clădiri.

CLĂDIRI: FUNCȚII, TIPURI ȘI DESTINAȚII

Observăm și discutăm

Teatrul Național „I.L. Caragiale” din Bu curești (fig. a) este o clădire impunătoare, situată în cen trul capitalei.

Mănăstirea Sucevița (fig. b) este situată în localitatea cu același nume de lângă Rădăuți, județul Suceava. Spuneți vă părerea privind destinația fiecăreia dintre aceste clădiri și ce activități se desfășoară în spațiile lor interioare.

 Pentru clădirile din imaginile a, b și c precizați denumirea fiecăreia și activitățile care se desfășoară în interiorul lor.

 Dați câte un alt exemplu de clădire cu utilitate asemănătoare fiecă reia dintre ele.

 Precizați care credeți că este destinația clădirilor din imaginile d, e și f.

 Dați exemple de clădiri din localitatea voastră. Precizați care este destinația fiecăreia dintre clădirile exemplificate.

Citim și descoperim

Componente importante ale mediului construit sunt clădirile.

Clădirile sunt construcții închise și compartimentate la interior, în care se desfășoară anumite activități, și sunt prevăzute cu dotări de instalaţii și mobilier necesare acestora.

Compartimentarea clădirilor se realizează corespunzător funcției și destinației acestora.

După funcția îndeplinită, clădirile se împart în trei grupe:

a. clădiri civile – care adăpostesc oameni și activități umane neproductive;

b. clădiri industriale – care adăpostesc și servesc diferite procese tehnologice;

c. clădiri agrozootehnice – care sunt destinate producției și depozitării produselor din sectoarele agricole.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 10 Mediul construit
d e f a b c
a b

După destinație, clădirile din grupele enumerate anterior sunt de mai multe tipuri

a. Clădirile civile sunt:

• clădiri pentru locuit (case, blocuri);

• clădiri social-culturale, de exemplu:

– clădiri pentru învățământ (grădinițe, școli, universități – fig. 4a);

– clădiri pentru sănătate și ocrotire socială (spitale, policlinici, sanatorii, centre de îngrijire pentru bătrâni etc.);

– clădiri administrative (primărie, prefectură, poliție, parlament – fig. 4b etc.);

– clădiri pentru cultură (biblioteci, teatre, cinematografe etc.);

– clădiri și amenajări pentru sport (săli de competiții, bazine de înot, sta dioane, patinoare etc.);

– clădiri comerciale (magazine – fig. 4c, piețe agroalimentare etc.);

– clădiri pentru servicii turistice (hoteluri, moteluri, pensiuni, cabane etc.); – clădiri pentru transporturi (gări, aeroporturi, autogări etc.);

– clădiri cu destinații speciale (unități militare, biserici, mănăstiri etc.).

Dicționar

• sanatoriu – instituție medi cală (așezată într un loc priel nic la munte, la mare etc.) destinată tratamentului anu mitor boli cronice.

• parlament – organ legislativ din unele țări, compus din una sau din două camere și constituit din reprezentanți ai diferitelor partide politice, aleși prin votul cetățenilor.

Protejează mediul și propria persoană

✓ Școala este și casa ta. Men ține o curată atât în interior, cât și în curtea ei!

✓ În orice clădire te ai afla, comportă te civilizat!

Aflăm mai mult

Fig. 4. Clădiri social-culturale: a – Universitatea Politehnica București; b – Parlamentul României; c – supermarket

b. Clădirile industriale se diferențiază în funcție de procesele industri ale pe care le adăpostesc (de exemplu: hale, fabrici, ateliere, stații de prepa rare a apei calde, stații de epurare a apei etc.).

c. Clădirile agrozootehnice se diferențiază în funcție de sectorul căruia îi sunt destinate; de exemplu: clădiri pentru sectorul agrovegetal (sere –fig. 5a, crame, fabrici de nutrețuri etc.); clădiri pentru sectorul zootehnic (adăposturi pentru animale și păsări – fig. 5b, abatoare etc.); clădiri auxiliare producției (hambare, silozuri pentru nutrețuri fig. 5c etc.).

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj este al doilea ca mărime din țară. Construirea sa a fost finalizată în 1932 și a funcționat până la distrugerea sa în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. După 1960 au început modernizările, iar în prezent se fac extinderi ale clă dirii și se suplimentează numă rul porților de îmbarcare.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 11 Mediul construit
a b c
a b c
Fig. 5. Clădiri agrozootehnice

De reținut!

• Clădirile sunt construcții închise, împărțite în diferite spații (încăperi), în care se desfășoară anumite activități.

• După funcția îndeplinită, clădirile sunt: civile, industriale și agrozootehnice; fiecare din aceste grupe cuprinde mai multe tipuri de clădiri, în funcție de destinația pe care o au.

Aplicații practice

Activități în perechi

1. Pentru trei clădiri existente (din categoriile social culturale, industriale, agrozootehnice) din localitatea voastră precizați: denumirea, funcția, destinația, tipul (de exemplu: Farmacia; funcția: clădire civilă; destinația: clădire social-culturală; tipul: clădire pentru sănătate).

2. În fiecare din imaginile următoare sunt prezentate activități din interiorul unei clădiri. Analizați le și precizați pentru fiecare clădire: denumirea; tipul acesteia, după funcția îndeplinită; tipul acesteia, după destinație.

Activitate individuală

REFERAT • CLĂDIRI DIN LOCALITATEA/JUDEȚUL MEU

Planul referatului:

a. alegerea a trei clădiri (din categoriile social culturale, industriale, agrozootehnice) din localitatea sau jude țul în care locuiești și prezentarea pe scurt a instituțiilor sau a agenților economici pe care îi găzduiesc;

b. caracterizarea fiecărei clădiri privind funcția, destinația, tipul;

c. descrierea istoricului (anul construirii, dacă a găzduit și alte instituții, de a lungul timpului etc.) pentru una dintre clădirile alese la punctul a;

d. justificarea alegerii clădirii de la punctul c (de exemplu: personalitate legată de clădirea respectivă);

e. importanța clădirii pentru oamenii din localitate, județ, la nivel național, la nivel internațional;

f. imagini ale clădirilor alese, cuprinse într un colaj.

Timp de lucru: o săptămână

Evaluarea se va face pe baza unei fișe de evaluare (ca în modelul de mai jos).

FIȘĂ DE EVALUARE

Numele și prenumele elevului……………………………………….. Clasa ……………………

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 12 Mediul construit
Sarcina de lucru Punctaj Maxim Acordat Denumirea instituțiilor, a agenților economici 15 Caracterizarea fiecărei clădiri privind funcția, destinația, tipul 25 Prezentarea istoricului uneia dintre clădiri 10 Justificarea alegerii clădirii respective 10 Importanța clădirii la nivel local, național sau internațional 20 Colajul cu imagini 10 Pentru originalitatea lucrării, corectitudinea exprimării
folosirea termenilor de specialitate 10 TOTAL 100 a b c d
și

ALCĂTUIREA CONSTRUCTIVĂ A CLĂDIRILOR

ȘI MATERIALE DE CONSTRUCȚII PENTRU LOCUINȚĂ, CLASĂ, ȘCOALĂ

Observăm și discutăm

 Ce asemănări și ce deosebiri sunt între clădirile din imaginile a, b și c?

 Câte niveluri are fiecare dintre aceste clădiri?

Ce știm?

• Orice clădire pentru locuit sau pentru învățământ este realizată din mai multe încăperi.

• Pentru executarea unei clădiri se folosesc mai multe materiale (de exemplu: cărămidă, beton, lemn, gresie, faianță, țiglă etc.).

Ce vom afla?

• Care este alcătuirea constructivă a unei clădiri.

• Care sunt tipurile de materiale folosite la realizarea clădirilor.

Ce vom reuși?

• Să identificăm părțile principale ale unei clădiri.

• Să precizăm rolul elementelor de construcție ale unei clădiri.

• Să identificăm diferite tipuri de materiale utilizate la construirea și dotarea locuinței și a școlii.

acoperiș perete planșeu fundație elevație

 Ce părți (elemente) puteți identifica la clădirile din imaginile d și e?

 Ce rol credeți că au ușile și ferestrele unei clădiri? Din ce materiale se pot confecționa ele?

 Ce instalații sunt necesare pentru bucătăria dotată ca în imaginea f?

Citim și descoperim

Orice clădire, indiferent de destinația ei (pentru locuit, învățământ, cul tură etc.) are aceeași alcătuire constructivă; cele două componente prin cipale (fig. 6) sunt:

• infrastructura – partea situată sub nivelul terenului natural, care cu prinde fundațiile (pentru clădirile fără subsol); fundațiile, elementele constructive ale subsolului și planșeul peste subsol (pentru clădirile cu subsol);

• suprastructura – partea situată deasupra terenului natural, care cu prinde elevația (formată din pereți, planșee, stâlpi, grinzi, scări) și acoperișul (element care închide clădirea la partea superioară).

Fig. 6. Alcătuirea constructivă a unei clădiri

Aflăm mai mult

Betonul este un produs ar tificial obținut prin întărirea unui amestec omogen format din agregate (nisip și pietriș), liant (ciment), apă și unele adaosuri (care le îmbunătățesc proprietățile).

Cărămizile pentru construc ții sunt produse ceramice obţi nute din argilă, poroase; pot fi pline, sau pot avea goluri verti cale sau orizontale.

Olanele sunt piese de forma unor jgheaburi și se obțin din argilă, prin presare și apoi ardere.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 13 Mediul construit
a d b e c f

Principalele tipuri de elemente de construcții ale unei clădiri sunt:

• elemente de rezistență – asigură rezistența și stabilitatea clădirii; de exemplu: fundațiile, pereții exteriori, stâlpii, planșeele, scările etc.;

• elemente de închidere și compartimentare – separă încăperile între ele și interiorul clădirii de mediul înconjurător; acestea sunt: pereții, tâmplăria (ușile și ferestrele), acoperișul, planșeele;

• elemente de finisaj – asigură confortul și aspectul estetic plăcut al clădirii; principalele tipuri sunt: tencuieli, zugrăveli, placaje, tapete, vopsitorii etc.;

• elemente de instalații – asigură funcționalitatea clădirii și condiții de confort necesare; între acestea, importante sunt: instalațiile elec trice, cele de apă – canalizare, de gaze naturale, de încălzire, de tele comunicații etc.;

• elemente de izolații – protejează clădirea împotriva unor agenți na turali (apă, căldură, frig, zgomot) sau a unor agenți artificiali provo cați de diferite procese tehnologice; există izolații: termice, fonice, anticorozive etc.

Elementele componente ale clădirii au roluri bine definite în ansamblul acesteia și sunt realizate din materiale de construcții cu proprietăți cores punzătoare (tabelul de mai jos).

Elemente componente ale clădirilor

Materiale utilizate la realizarea lor

Fundații Beton armat (beton cu bare sau plase din oțel – fig. 7)

Pereți Cărămidă, piatră naturală (fig. 8), beton celular auto clavizat (B.C.A.), panouri din aluminiu, materiale plas tice, sticlă, lemn, pământ etc.

Stâlpi Lemn, cărămidă, oțel, beton armat etc.

Planșee Beton armat, lemn, cărămidă

Scări Beton armat, lemn, oțel

Acoperiș (învelitoare) Țiglă și olane din argilă arsă (fig. 9a), tablă zincată, de cupru sau de aluminiu (fig. 9b), lemn (șindrilă), carton bitumat, materiale plastice etc.

Tâmplărie Lemn, materiale plastice, aluminiu

Placaje Marmură, plăci ceramice, parchet din lemn etc.

Zugrăveli Var, soluții apoase cu anumite culori etc.

Izolații Polistiren, vată de sticlă, vată minerală, materiale bitu minoase etc.

De reținut!

• Din punct de vedere constructiv, clădirile sunt alcătuite din in frastructură și suprastructură.

• În alcătuirea clădirilor intră mai multe tipuri de elemente de con strucții, fiecare cu rol bine definit în ansamblul acestora.

• Elementele din alcătuirea clădirilor se realizează din materiale de construcții ale căror proprietăți trebuie să asigure calitatea, stabili tatea și rezistenţa clădirii.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 14 Mediul construit
Fig. 7. Realizarea fundației din beton armat
a b
Fig. 9. Acoperișuri
a b
Fig. 8. Materiale utilizate la executarea pereților: a – cărămidă; b – piatră naturală

Aplicații practice

Activități în perechi

1. Analizați imaginea a și notați pe caiete, pentru fiecare element numerotat de la 1 la 5: denumirea, grupa elementelor de construcții din care face parte, materialul din care este executat (de exemplu: perete exterior, face parte din grupa elemente de rezistență, este executat din cărămidă sau B.C.A., are element de finisaj vopsea crem).

Privind alcătuirea constructivă a clădirii din imaginea b, notați pe caiete:

– denumirea componentelor 1, 2, 3 (de exemplu: 3 – pod amenajat numit mansardă) și din ce sunt alcătuite;

– denumirea elementelor 4, 5, 6, 7 și materiale din care pot fi realizate.

2. Analizați elementele de finisaj din sala voastră de clasă; notați pe caiete denumirile lor și materialele din care sunt realizate. Comparați aceste informații cu cele similare de la activitatea 1 referitoare la imaginea a

Formați cinci echipe din colectivul de elevi și parcurgeți următoarele etape de lucru:

• fiecare echipă extrage dintr un bol (pahar) un bilet pe care este scrisă denumirea unei clădiri, astfel:

1 – casă de vacanță la mare; 2 – casă de vacanță la munte; 3 – școală; 4 – casă de locuit; 5 – bloc de locuințe;

• pentru clădirea înscrisă pe biletul extras, purtați discuții în cadrul echipei și notați pe o foaie materialele de construcție pentru:

– fiecare dintre elementele de rezistență;

– uși și ferestre;

– acoperiș;

– izolare termică și fonică;

– finisaje ale pereților;

• după expirarea timpului stabilit de către profesor, un reprezentant al fiecărei echipe prezintă în fața clasei rezultatul activității acesteia;

• comparați materialele de construcție folosite în funcție de destinația clădirii.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 15 Mediul construit
Activitate în echipe a 1 2 3 4 5 b 1 2 3 4 7 6 5

PORTOFOLIU • EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ ȘI APLICAȚII PRACTICE

Conținutul portofoliului:

• coperta (care cuprinde titlul, numele și clasa celui care l a realizat) și lista conținutului acestuia, care se com pletează pe măsură ce sunt introduse componentele care se realizează;

• lucrările care se realizează individual sau în grup pe parcursul anului școlar: testele de evaluare; fișele pentru activitate personală; referatele; rezultatele investigațiilor, ale studiilor de caz, ale proiectelor etc.; chestionarele de autoevaluare; povestirile ilustrate; fotografii care arată activități desfășurate etc.

Evaluarea portofoliului se face periodic sau la final, pe baza unei fișe de evaluare, ca în modelul următor.

FIȘĂ

sau a blocului în care este situat apartamentul în care locuiești împreună cu familia, identifică, analizează și notează pe o fișă cu titlul „Casa noastră”:

• numărul nivelurilor clădirii;

• existența (sau nu) subsolului și rolul acestuia;

• tipurile de instalații existente;

• materialele folosite la finisarea pereților exteriori și interiori.

Adaugă pe fișă tabelul următor și completează l cu informațiile cerute, cu referire la „Casa noastră“. Element

Finisaj la bucătărie

Fişa „Casa noastră“ este componentă a portofoliului personal.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 16 Mediul construit
EVALUARE
DE
Sarcina de lucru
acordat Maxim La autoevaluare De către profesor Mod de prezentare (estetică generală, conține toate componentele) 15
cunoștințelor și deprinderilor la realizarea lu crărilor (calitatea lucrărilor, concordanța cu temele date) 30 Concluzii
dacă
fost cazul,
20 Punerea în ordine cronologică a materialelor 5 Prezentarea lucrărilor 10 Cooperarea în scopul realizării lucrărilor 10 Se acordă din oficiu 10 TOTAL 100 Activitate individuală Pentru clădirea casei
Numele și prenumele elevului……………………………………….. Clasa ……………………
Punctaj
Utilizarea
personale asupra propriei activități (progresul făcut, aprecierea propriei munci, a lucrului în cadrul echi pei,
a
nota pe care crezi că o meriți)
al clădirii Rolul elementului Materiale din care este realizat Acoperiș Planșeu

REGULI DE URBANISM. AMPLASĂRI ALE CLĂDIRILOR

Observăm și discutăm

 Care credeți că este diferența dintre numărul de locuitori ai cartiere lor din imaginile a și b? Motivați răspunsul.

 Care este motivul realizării clădirilor din imaginea c în zone din preajma unor orașe?

 Cum sunt așezate clădirile din imaginea a față de stradă?

Citim și descoperim

Urbanizarea este procesul de dezvoltare a orașelor ca urmare a creșterii numărului de locuitori și a dezvoltării lor economice. Această transformare s a realizat în timp, prin extinderea suprafeței orașelor existente sau prin trecerea unor așezări rurale la categoria de localități urbane.

Urbanismul reprezintă ansamblul de măsuri arhitecturale și adminis trative luate în vederea dezvoltării armonioase a așezărilor umane.

Pe teritoriul unei localități urbane sau al uneia rurale, modul de utilizare a terenurilor și condițiile de ocupare a acestora cu construcții sunt regle mentate prin documentații de urbanism (fig. 10) precum: Planul Urbanistic General (PUG), Planul Urbanistic Zonal (PUZ), Planul Urbanistic de Detaliu (PUD).

Ce știm?

• O parte dintre comunele țării au devenit orașe.

• Ca urmare a dezvoltării economiei, multe orașe s-au extins prin construirea de noi locuințe și de clădiri industriale.

Ce vom afla?

• Care sunt regulile ce trebuie respectate la construirea unei clădiri.

• Unde se amplasează diferitele tipuri de clădiri pe teritoriul unei localități.

Ce vom reuși?

• Să precizăm regulile de urbanism.

• Să propunem soluții pentru cazurile de încălcare a regulilor de urbanism.

• Să justificăm importanța amplasării diferitelor tipuri de clădiri în anumite zone ale localității.

Cum explicați am plasarea școlilor și a piețelor în zonele cu locuințe?

Dicționar

• aliniament – limita dintre do meniul privat (particular) și domeniul public.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 17 Mediul construit
a
c a b c
b
Fig. 10. Documentații de urbanism: a și b – planuri urbanistice; c – macheta unui cartier

Planul Urbanistic Zonal este proiectul care cuprinde de talieri ale unei anumite zone din teritoriul localității și face referire la organizarea rețelei stradale, a rețelelor de utilități, la protejarea monumentelor is torice etc.

Activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism trebuie să res pecte regulile de urbanism prevăzute de legislația în vigoare. Dintre acestea, enumerăm:

• orientarea față de punctele cardinale se face astfel încât să se asigure însorirea suficientă a spațiilor interioare ale clădirii;

• amplasarea față de aliniament a clădirilor se realizează la limita acestuia (fig. 11a) sau retrase față de aliniament (fig. 11b);

• posibilitățile de acces la drumuri publice de la clădire vor fi atât pentru pietoni, cât și pentru mijloacele de colectare a deșeurilor menajere și al celor de stingere a incendiilor;

• posibilitatea racordării clădirii la rețelele de utilități (de apă, canalizare, energie electrică, gaze etc.) existente;

• regimul de înălțime are în vedere ca diferența de înălțime dintre clădirile învecinate să nu fie mai mare de două niveluri (fig. 12a);

• aspectul exterior al clădirii trebuie să corespundă funcției acesteia și să nu deprecieze aspectul general al zonei (fig. 12b).

La amplasarea clădirilor se va ține seama de destinația zonei în care se vor construi acestea; astfel, într o localitate există mai multe tipuri de zone: rezidențiale (de locuințe), social culturale, industriale, de circulație și transport, de recreere.

Amplasarea clădirilor pentru locuit (locuințele) se face în zonele rezi dențiale, evitându se apropierea lor de zone cu poluare fonică (aeropor turi, autostrăzi) sau chimică (zone industriale).

Clădirile pentru învățământ se construiesc în zonele de locuințe.

Spitalele sunt situate, de regulă, în zone rezidențiale, fiind interzisă ve cinătatea cu surse de poluare (aeroporturi, industrii nocive etc.).

Clădirile comerciale se amplasează, de regulă în zone rezidențiale, iar cele pentru servicii turistice (moteluri, pensiuni etc.) se construiesc în zone nepoluate.

Clădirile pentru cultură (biblioteci, teatre etc.) și cele administrative (primărie, poliție etc.) se amplasează în zona centrală a localității.

De reținut!

• Trecerea unor așezări rurale în categoria de așezări urbane sau ex tinderea orașelor existente sunt principalele căi prin care se reali zează urbanizarea.

• La construirea clădirilor noi este necesar să se respecte o serie de reguli de urbanism, prevăzute de legile în vigoare.

Aplicații practice

Activitate în perechi

Analizați critic imaginile și precizați regulile de urbanism respectate.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 18 Mediul construit
a b c
Aflăm mai mult Fig. 11. Amplasarea clădirilor față de aliniament
a a b b
Fig. 12. Respectarea regimului de înălțime și a aspectului exterior al clădirilor

CALITATEA ÎN CONSTRUCȚII.

SIGURANȚĂ ȘI SECURITATE ÎN CONSTRUCȚII

Observăm și discutăm

 Spuneți vă părerea privind elementele de semnalizare din imaginile a și b. Care este motivul pentru care sunt amplasate?

 Ați văzut și în școala voastră astfel de semnalizări? Pentru răspuns afirmativ, precizați ce reprezintă ele și unde sunt amplasate.

 Care credeți că este motivul pentru care clădirea din imaginea c s a deteriorat? Pentru răspuns corect (aprobat de profesor), dați exem ple de măsuri care știți că se iau în acele condiții.

Citim și descoperim

Calitatea unei construcții este dată de totalitatea caracteristicilor ce pri vesc comportarea acesteia în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existență, a cerințelor utilizatorilor acesteia.

Realizarea și exploatarea unor construcții de calitate corespunzătoare au ca scop protejarea vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a me diului înconjurător.

Pentru a asigura calitatea construcțiilor, există anumite cerințe care tre buie respectate.

Rezistența și stabilitatea sunt date de proprietățile mecanice ale materia lelor de construcții folosite. Acestea trebuie să asigure rezistența la acțiunea unor factori din mediul înconjurător precum: temperatura, umiditatea, pre siunea (aerului, apei, a unor substanțe chimice cu acțiune agresivă), radiați ile solare, cutremure etc.

Siguranța în exploatare presupune protecția utilizatorilor (inclusiv copii, persoane vârstnice și persoane cu dizabilități) în timpul exploatării unei clă diri (fig. 13) și are în vedere:

• siguranța circulației pietonale în timpul deplasării în interiorul și în exte riorul clădirilor (prin spațiul pietonal de legătură dintre stradă și clădire);

• siguranța circulației cu ascensorul (liftul) sau cu scara rulantă;

• siguranța cu privire la riscuri provenite din instalații (electrică, termică, de gaze etc.);

Ce știm?

• La executarea clădirilor se folosesc materiale de construcții cu anumite proprietăți pe care le transmit și elementelor de construcții în a căror alcătuire intră..

Ce vom afla?

• Ce reprezintă calitatea în construcții.

• Care sunt principalele cerințe care privesc calitatea unei construcții.

• În ce constă siguranța și securitatea în construcții.

Ce vom reuși?

• Să definim calitatea unei construcții.

• Să precizăm cerințele ce trebuie respectate la realizarea unei construcții.

• Să identificăm semne grafice care privesc semnalizarea în cazul unor pericole.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 19 Mediul construit
a
c
b
Fig. 13. Semnalizarea zonelor cu risc de: a – alunecare; b – cădere pe scări; c – cădere în gol; d – lovire la cap b
c d b
Spuneți vă părerea privind semnificația semnelor grafice următoare. a a

Fig. 14. Semnalizare în caz de incendiu: a – hidrant; b – furtun; c – întrerupător general; d – buton de alarmă; e – ușă de evacuare

• siguranța în timpul lucrărilor de întreținere prin activități de curățire sau de reparare;

• siguranța împotriva eventualelor acte de violență, hoție, vandalism, co mise de răufăcători din exterior.

În aceste cazuri, se pot produce accidente prin: alunecare, lovire, că dere, împiedicare, electrocutare, intoxicare, arsuri etc. Pentru a asigura protecția împotriva riscurilor de accidentare, se iau măsuri privind: alege rea materialelor pentru pardoseli, a dimensiunilor pieselor de mobilier și a echipamentelor, existența balustradelor la scări, a interfonului în cabinele ascensoarelor, a dispozitivelor de întrerupere automată de alimentare cu energie electrică, gaze, sisteme de semnalizare și alarmă etc.

Securitatea la incendiu (fig. 14) a construcțiilor se poate realiza prin apli carea unor măsuri prin care să se asigure:

• stabilitatea construcției în timp prin utilizarea de materiale de con strucții incombustibile sau cu rezistență la incendii;

• preîntâmpinarea propagării incendiului la interiorul și la exteriorul con strucției prin folosirea instalațiilor de stingere a incendiilor (hidranți in teriori și exteriori etc.);

• securitatea persoanelor la evacuare prin asigurarea, semnalizarea și ilu minarea căilor de acces, de evacuare și de intervenție;

• securitatea forțelor de intervenție.

Semne grafice privind economia de energie și izolarea termică: a și b – casă și bec cu consum energetic redus; c – panou solar; d – casă izolată termic

Protejează mediul și propria persoană

✓ Economisirea de energie electrică în sectorul casnic se realizează prin: programe de izolare termică a blocurilor de locuințe, instalarea siste melor de încălzire care utili zează energie regenerabilă, folosirea aparatelor electro casnice cu consum redus de energie.

(Obiectiv din Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030)

Acțiunea mediului asupra oamenilor este o cerință prin care construc țiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât să nu constituie o amenințare pentru igiena și sănătatea ocupanților sau a vecinilor. Pericole pot apărea în următoarele situații: degajări de gaze toxice, prezența în aer a unor particule sau gaze periculoase, emisia de radiații periculoase, polu area sau contaminarea apei sau a solului, evacuarea defectuoasă a apelor reziduale, a fumului și a deșeurilor solide sau lichide, prezența umidității în părți ale construcției sau pe suprafețele interioare ale acesteia.

Economia de energie și izolarea termică (fig. 15) în cazul construcțiilor face referire la instalațiile acestora de încălzire, răcire, ventilare și electrice, care trebuie să aibă un consum de energie scăzut (clasele A, B, C) în raport cu condițiile climatice locale, însă fără a afecta confortul termic al ocupanților, precum și la izolarea lor termică, în scopul prevenirii pierderilor de căldură. Protecția împotriva zgomotului se asigură prin măsuri corespunzătoare. Zgomotul perceput de către utilizatori sau de către persoane aflate în apropiere trebuie menținut la un nivel la care să nu fie periclitată sănăta tea acestora, permițându le să doarmă, să se odihnească și să lucreze în condiții satisfăcătoare.

Pe lângă aceste cerințe, prezintă importanță securitatea oamenilor aflați în interiorul construcțiilor în timpul producerii unor fenomene natu rale precum inundații, cutremure etc. Principalele măsuri care se iau sunt: întreruperea alimentării cu energie electrică și gaze, adăpostirea sub un element de mobilier (masă, bancă etc.) sau sub tocul solid al unei uși, evi tarea coborârii pe scări sau cu liftul (în cazul cutremurelor) etc.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 20 Mediul construit
a c b d a c b
e
d
Fig. 15.

De reținut!

• Calitatea construcțiilor este dată de modul în care se comportă acestea pe toată durata de utilizare.

• Principalele cerințe de calitate ale construcțiilor și ale elementelor de construcții sunt: rezistența și sta bilitatea; siguranța în exploatare; securitatea la incendiu; igiena, sănătatea oamenilor și mediul; econo mia de energie și izolarea termică; protecția împotriva zgomotului.

Aplicații practice

Activități în echipe

Formați echipe de câte 4 5 colegi, observați imaginile date și desfășurați activitățile următoare.

1. În imaginile notate a, b, … f sunt reprezentate semne grafice ce privesc măsurile care trebuie luate în cazul unui incendiu. Parcurgeți următoarele etape de lucru: – analizați imaginile cu atenție, discutați în cadrul echipei și notați, pentru fiecare imagine, măsura reprezentată;

spuneți vă părerea privind ordinea în care credeți că trebuie realizate acțiunile respective;

prezentați rezultatul activității în fața colegilor;

– după acordul dat de profesor, notați denumirea semnelor/măsurilor și ordinea lor corectă.

2. În imaginile notate g, h, … m sunt prezentate măsuri ce trebuie urmate în caz de cutremur, astfel: g i k m h j l

– g și h: în timpul cutremurului, de către persoanele aflate în interiorul clădirii;

– i și j: în timpul cutremurului, de către persoanele aflate în exteriorul clădirii;

– k, l, și m: după cutremur.

Precizați, pentru fiecare imagine, măsura care trebuie luată.

STUDIU DE CAZ • SIGURANȚA ȘI SECURITATEA ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Desfășurarea activității:

• vizitați clădirea școlii (inclusiv a corpurilor de internat, cantină, sală de sport etc. dacă există) și notați:

– materialele de construcții (vizibile) din care sunt executate elementele de construcții;

posibilele riscuri de accidentare;

– modul în care sunt respectate cerințele de calitate ale construcției, apreciate prin: semnalizarea zonelor de risc, semnalizarea în caz de incendiu, existența semnelor grafice pentru igienă, sănătate și mediu (toalete, apă pota bilă, coșuri de gunoi pentru materiale reciclabile etc.), posibilități de economisire a energiei electrice și termice;

– existența informațiilor privind măsurile ce trebuie luate în caz de cutremur;

• propuneți soluții pentru prevenirea riscurilor de accidentare identificate;

• elaborați și afișați, la locuri vizibile, materiale utile și pentru elevii din alte clase, care privesc măsurile ce tre buie respectate:

– în cazul unui incendiu;

– în cazul unui cutremur.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 21 Mediul construit
a 112
c e b d f

Ce știm?

• Procesul de urbanizare a determinat creșterea numărului de locuințe, a construcției de blocuri cu număr mai mare de etaje, a unor clădiri cu noi destinații și aspect modern.

Ce vom afla?

• Care sunt elementele ce privesc caracteristicile de tradițional și cele de modern ale construcțiilor.

• Prin ce se caracterizează clădirile tradiționale.

• Care sunt tendințele moderne în construcții.

Ce vom reuși?

• Să comparăm clădirile moderne cu cele tradiționale.

Caracterizați și comparați clădirile școlilor din imaginile următoare.

TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN CONSTRUCȚII

Observăm și discutăm

 Pentru clădirile din imaginile a și b spuneți vă părerea privind: mate rialele de construcții folosite (vizibile); aspectul exterior; zona unde credeți că sunt construite.

 Caracterizați clădirea din imaginea c privind tipul clădirii după des tinație, forma construcției și a acoperișului, materiale din care sunt realizate elementele de construcții care se văd.

Citim și descoperim

Domeniul construcțiilor cunoaște o evoluție importantă, manifestată prin diversitate și complexitate. Caracteristicile de tradițional și de modern se pot evidenția prin arhitectura construcțiilor, materialele și tehnologiile folosite.

Arhitectura construcțiilor s a modificat în timp odată cu evoluția socie tății care a creat o; ea reflectă nivelul dezvoltării economice, stilul de viață, progresul tehnologic, dar și cultura, sentimentele și dorințele oamenilor. Privind arhitectura, se are în vedere atât spațiul interior, prin modul de organizare al clădirii, în funcție de nevoile de utilizare și elementele sale structurale, cât și exteriorul clădirii, frumusețea acesteia dată de îmbinarea armonioasă a componentelor sale.

Materialele de construcții, atât cele naturale (lemnul, piatra naturală), cât și cele artificiale (cărămizi, beton, oțel, materiale plastice etc.) se folosesc pentru o gamă variată de elemente de construcții.

Dicționar

• termopan – ansamblu etanș format din două sau mai multe geamuri de sticlă între care se introduce aer uscat sau un gaz (argon), care asi gură izolarea termică și fo nică și care se montează la ferestre sau la uși.

Tehnologiile folosite pentru obținerea materialelor, a construcțiilor sau a instalațiilor cu care sunt echipate clădirile, reflectă și ele evoluția științei și a economiei, a societății în ansamblu.

Casele de locuit realizate în stil tradițional, au, de regulă, un singur nivel, un număr mic de încăperi și anexe gospodărești. Materialele de bază folosite sunt lemnul (cu precădere în zonele de deal și de munte), cără mida și piatra. La casele din cărămidă, pereții interiori și exteriori sunt ten cuiți, iar ca material de finisare este folosit varul stins. Acoperișul este din șindrilă sau țiglă, cu una sau două pante.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 22 Mediul construit
a b
c
a b

În fig. 16 sunt ilustrate case tradiționale din țara noastră. Clădirile în stil modern (fig. 17) se evidențiază prin anumite tendințe și caracteristici.

• Din punct de vedere arhitectural, clădirile au mai multe niveluri, in cluzând uneori și spații de parcare (la subsol sau demisol); au forma rectangulară (de cub sau de paralelipiped); numărul de elemente orna mentale este redus; acoperișul este plat, orizontal; ferestrele au supra fețe mari, uneori formează o mare parte a pereților exteriori etc.

• Materialele de construcții utilizate sunt naturale, dar și artificiale. Se folosesc materiale sub diverse forme: lemn acoperit cu uleiuri, lacuri etc., materiale ceramice colorate și smălțuite, beton din spumă sau cu adaos de nisip, tencuieli decorative, tabla pentru acoperiș este ondu lată și acoperită pentru protecție anticorosivă etc.

• Tehnologiile de obținere atât a diferitelor materiale și elemente de construcții, cât și a construcției, în ansamblul ei, sunt variate: pereți din panouri structurale izolatoare realizate din materiale ce pot fi reciclate, caracterizate prin rezistență la foc, izolatoare termic, montaj rapid; tâm plărie din lemn, material plastic sau metal cu termopan; plăci din fibră de ciment pentru fațade etc.

Realizarea construcțiilor moderne are în vedere folosirea materialelor

și a tehnologiilor care să asigure: un mediu curat, economie de energie, capacitate de construire rapidă, greutate scăzută, stabilitate și durabilitate ridicate etc.

De reținut!

• Arhitectura clădirilor, tipul de materiale și tehnologiile folosite în domeniul construcțiilor au evoluat în timp, dar ele pot avea carac teristici atât tradiționale, cât și moderne.

• Fiecare din cele două stiluri au caracteristici care le diferențiază, dar și unele comune.

Aplicații practice

Activitate în perechi

Comparați clădirile din imaginile următoare făcând referire la caracteristicile de tradițional sau de modern ale fiecăreia.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 23 Mediul construit
a b
Fig. 16. Case tradiționale: a – din Bucovina; b – din Dobrogea
a b a b c d
Fig. 17. Clădiri moderne: a – de birouri; b – casă

Ce știm?

• În casele noastre, dar și la școală, în spitale, în unități economice etc. este nevoie de: apă, curent electric, căldură în anotimpul rece, telefon, conectare la internet.

Ce vom afla?

• Care este rolul rețelelor de utilități într-o localitate.

• Cum se face alimentarea cu apă și energie electrică a localităților.

Ce vom reuși?

• Să precizăm componentele rețelelor de apă, canalizare, energie electrică.

• Să identificăm locuri de folosire a apei și a energiei electrice acasă, la școală, în localitate.

• Să oferim soluții pentru reducerea consumului de apă și de energie electrică acasă, la școală, în localitate.

REȚELE DE UTILITĂȚI PENTRU: APĂ, CANALIZARE, ENERGIE ELECTRICĂ

Observăm și discutăm

 Cum credeți că ajunge apa la fântânile arteziene din imaginea a? De unde provine ea?

 Unde se duce apa pe care o folosim la spălatul legumelor, din imagi nea b? Propuneți două soluții de refolosire a apei acasă sau la școală.

 Ce rol credeți că are castelul de apă din imaginea c?

Comparaţi ilumina rea străzilor cu becuri electrice (fig. a) cu cea realizată cu lămpi cu gaz (fig. b), precizând avantaje și dezavantaje pentru fiecare caz.

 Pentru ce se folosește hidrocentrala din imaginea d? Precizați alte tipuri de astfel de centrale pe care le cunoașteți.

 Ce rol au firele de pe stâlpii din imaginea e? Propuneți două posibili tăți de economisire a energiei electrice în localitatea voastră.

 Denumiți aparatele electrice pe care le identificați în imaginea f. Dați și alte exemple pe care le aveți acasă.

Citim și descoperim

Dezvoltarea socială și cea economică a localităților, dar și confortul în locuințe și la locurile de muncă au impus nevoia de existență sau de ex tindere a rețelelor de utilități pentru apă, energie electrică, gaze, energie termică etc.

Dicționar

• utilități – servicii (energie electrică, energie termică, apă, canalizare, gaze, telefon) prin a căror folosire sunt sa tisfăcute anumite necesități în activitățile economice sau în consumul personal.

Rețelele de utilități sunt ansambluri de ramificații prin care se trans portă și se distribuie consumatorilor utilitățile.

Rețeaua de apă are scopul de alimentare cu apă potabilă necesară consumului populației (pentru băut, prepararea hranei, satisfacerea ne cesităților igienico sanitare etc.), pentru nevoi publice (udat spații verzi, stropit și spălat străzi etc.), pentru stingerea incendiilor etc.

De regulă, o rețea de utilități face parte dintr un sistem, care are și alte componente.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 24 Mediul construit
a
e
d b
c f
a b

Sistemul de alimentare cu apă este format din construcții și instalații necesare pentru satisfacerea cerințelor de apă și are următoarea schemă generală (fig. 18):

1 – captarea cuprinde instalațiile prin care apa este preluată din surse naturale subterane (izvoare, pânze freatice) sau de suprafață (fluvii, râuri, lacuri);

– transportul apei brute (AB) se face prin aducțiuni, de la locul de captare până la cel de tratare, iar cel al apei potabile (AP) se face prin conducte principale, de la stația de pompare la rețeaua de distribuție;

2 – tratarea are ca scop îmbunătățirea calității apei și se realizează în stații de tratare (fig. 19a);

– pomparea are loc în stații de pompare (SP1, SP2); în aceste stații de pompare (fig. 19b) se mărește presiunea apei pentru a i asigura transportul și distribuția;

3 – distribuția apei se face prin rețeaua de distribuție care cuprinde conducte de serviciu (secundare), prin care apa este adusă de la conductele principale la punctele de consum (fig. 19c); branșamen tele sunt conducte prin care apa din rețeaua de distribuție trece în rețeaua interioară din clădire, unde este folosită la obiecte sanitare (lavoare, spălătoare, căzi de baie și de duș etc.).

18. Schema generală a unui sistem de alimentare cu apă

Pentru a asigura necesarul de apă, în anumite cazuri (creșterea con sumului, defecțiuni ale conductelor, stingerea incendiilor) este nevoie ca o anumită cantitate să fie înmagazinată în rezervoare, care constituie, de asemenea, componente ale sistemului de alimentare cu apă.

Rețeaua de canalizare are rolul de a colecta și de a transporta apele uzate și cele meteorice la stația de epurare, unde se reţin substanţele po luante pentru mediu, și apoi să le deverseze în cursul unei ape.

Apele transportate prin rețeaua de canalizare sunt:

• ape uzate menajere, rezultate din utilizarea lor în activitatea zilnică a oamenilor, în locuințe și în locuri publice;

• ape industriale, care provin din diferite procese industriale;

• ape agrozootehnice, care rezultă din activitățile de creștere și îngrijire a animalelor;

• ape meteorice, care provin din precipitații sub formă de ploi și zăpezi.

Colectarea și transportul apelor uzate se face printr o rețea de conducte subterane; apele meteorice se scurg la suprafață, prin rigolele străzilor, sau subteran, printr o rețea de canale.

Stația de epurare (fig. 20) are rolul de a reduce cantitatea de impurități din apele uzate, care apoi sunt analizate și deversate în râuri. Nămolul re zultat, tratat și uscat, este folosit în agricultură, fiind un bun îngrășământ.

✓ Bea zilnic apă în cantitatea necesară organismului tău!

✓ Economisește apa potabilă și energia electrică! Caută soluții și aplică le tu și cei din familie!

✓ Refolosește pentru udarea plantelor, apa cu care ai spă lat legume și fructe.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 25 Mediul construit
SP1 1 2 3 AB AP SP2
Fig. Fig. 19. Componente ale sistemului de alimentare cu apă
a b c
Fig. 20. Stație de epurare a apelor uzate Protejează mediul și propria persoană

Aflăm mai mult

✓ Utilizarea eficientă a apei în activități industriale, agricole și comerciale; extinderea reutili zării raționale a apelor tratate și reciclate.

✓ Colectarea selectivă și valo rificarea superioară a deșeuri lor (care sunt surse de poluare a solului și apelor subterane), transformarea deșeurilor biode gradabile netoxice în compost.

✓ Extinderea rețelelor de transport și distribuție a ener giei electrice în vederea asigu rării accesului consumatorilor casnici, industriali și comerciali la surse de energie pe cât posi bil regenerabile.

(Obiective cuprinse în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030)

Rețeaua de energie electrică asigură calitatea vieții în orice localitate.

La fel ca în cazul celorlalte tipuri de rețele de utilități, rețeaua de ener gie electrică face parte dintr un sistem, care se numește, la nivelul țării noastre, Sistemul Energetic Național (SEN). Acesta cuprinde ansamblul instalațiilor în care se realizează producerea, transportul, distribuția și uti lizarea energiei electrice.

Producerea energiei electrice se realizează în centrale electrice. În funcție de sursele folosite, acestea sunt: hidrocentrale (sursa: apă curgătoare), ter mocentrale (fig. 21a), centrale nucleare (folosesc energia unor substanţe ra dioactive), centrale eoliene (fig. 21b), centrale fotovoltaice (fig. 21c, utilizează lumina și căldura soarelui), centrale pe bază de biogaz etc.

Rețeaua de transport cuprinde liniile de transport aeriene (fig. 22a) și subterane și face legătura între centralele electrice și rețeaua de distribuție.

Rețeaua de distribuție este formată din linii electrice aeriene și subte rane și are rolul de a prelua energia electrică de la rețeaua de transport și de a o furniza consumatorilor.

Utilizarea energiei electrice deservește consumatorii casnici și indus triali, transportul public electric (tramvaie, troleibuze – fig. 22b, metrou), iluminatul public.

Atât rețeaua de transport, cât și cea de distribuție pot cuprinde echi pamente de transformare (stații de transformare) a parametrilor energiei electrice (fig. 22c).

Rețeaua de transport împreună cu rețeaua de distribuție formează re țeaua de energie electrică.

De reținut!

• Rețelele de utilități au rolul de a furniza consumatorilor dintr o localitate anumite utilități (de exemplu: apă, energie electrică, energie termică, gaze etc.); ele sunt formate din ramificații prin care se transportă și se distribuie utilitățile respective.

• Rețeaua de apă este folosită pentru alimentarea cu apă potabilă a gospodăriilor, a instituțiilor, a agenților economici etc.

• Rețeaua de apă este componentă a sistemului de alimentare cu apă a unei localități.

• Apele uzate și cele meteorice sunt colectate și transportate până la stația de epurare prin rețeaua de canalizare și după epurare sunt deversate în râu.

• Rețeaua de energie electrică este formată din rețeaua de transport și rețeaua de distribuție. La nivelul României, rețeaua de energie electrică face parte din Sistemul Energetic Național.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 26 Mediul construit
a b c Fig. 21. Centrale electrice
a b c
Fig. 22. Componente ale Sistemului Energetic Național

Aplicații practice

Activități în echipe

1. Analizați imaginea și îndepliniți sarcinile de mai jos:

a. dați un nume schemei prezentate;

b. precizați care este semnificația culorilor pe conductele de apă;

c. indicați semnificația cifrelor de pe traseul reprezentat.

PROIECT • APA ȘI ENERGIA ELECTRICĂ, LA NOI, ÎN LOCALITATE

2. Folosiți informații din diferite surse (vizite, discuții cu diferite persoane, articole de pe internet etc.) și în tocmiţi un referat care să cuprindă conținuturile indicate în tabelul de mai jos. Organizați o minicampanie prin care să promovați modalităţi de economisire a apei și a energiei electrice. Prezentaţi colegilor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 27 Mediul construit
12 34 56 78
din clasă materialele realizate în cadrul proiectului. Pentru evaluare, se propune acordarea punctajului
în tabel. Timp de lucru: trei săptămâni. Sarcini de lucru pentru realizarea proiectului Punctaj 1. Prezentarea surselor de apă existente în localitate 8 2. Componente ale rețelei de apă existentă în localitate 7 3. Utilizări ale apei acasă, la școală și în localitate 8 4. Propunerea de soluții pentru reducerea consumului de apă acasă și în localitate 8 5. Exemplificarea a trei surse diferite folosite la producerea energiei în diferite centrale electrice din țară 8 6. Componente ale rețelei de energie electrică existentă în localitate 7 7. Utilizările energiei electrice acasă, la școală și în localitate 8 8. Identificarea și propunerea de soluții pentru reducerea consumului de energie electrică acasă, la școală și în localitate 8 9. Realizarea unui poster, și afișarea la loc vizibil în școală, cu soluțiile propuse cu privire la reducerea consumului de apă și energie electrică acasă, la școală și în localitate 8 10. Desfășurarea în școală a unei minicampanii de informare privind evitarea risipei de apă și energie electrică 20 11. Prezentarea materialelor 10 Total 100
notat

Ce știm?

• Pentru a discuta două persoane aflate la distanță, fiecare are nevoie de un telefon sau de un calculator (laptop, tabletă) cu conectare la internet.

Ce vom afla?

• Din ce este format sistemul de alimentare cu gaze și cel de alimentare cu energie termică.

• Care sunt utilizările gazelor și ale agentului termic în locuințe și în spații publice.

• Cum se realizează comunicarea prin diferite rețele de telecomunicații.

Ce vom reuși?

• Să precizăm componentele rețelei și sistemului de alimentare cu gaze.

• Să precizăm componentele rețelei și sistemului de alimentare cu energie termică.

• Să identificăm tipuri de rețele de telecomunicații în localitatea noastră.

• Să oferim soluții pentru îmbunătățirea serviciilor care privesc furnizarea energiei termice și a telecomunicațiilor în localitatea noastră.

REȚELE DE UTILITĂȚI PENTRU:

GAZE, ENERGIE TERMICĂ, TELECOMUNICAȚII

Observăm și discutăm

 Prin conductele de culoare galbenă din imaginea a se transportă gaze. Există și la voi pe stradă sau la intrarea în clădirile locuințelor astfel de conducte? La ce se folosesc gazele în gospodării?

 Cum se încălzește caloriferul din imaginea b? Dar apa din mașina de spălat rufe?

 Ce fac copiii din imaginea c? Cum se numesc aparatele electronice pe care le au? Pentru ce le utilizează? Era mai bine să poarte o discu ție față în față decât să folosească aceste aparate? Motivați răspunsul.

Citim și descoperim

Rețeaua de gaze prezintă o importanță deosebită atât pentru localită țile urbane, cât și pentru cele rurale.

Gazele naturale se găsesc în scoarța Pământului, de unde se extrag prin forare, cu ajutorul sondelor.

În țara noastră, primul depozit de gaze naturale a fost descoperit în anul 1909, în județul Mureș (zona Sărmășel); cinci ani mai târziu a început transportul gazelor de la Sărmășel la Turda, oraș în care s a folosit pentru prima dată în Europa iluminatul cu gaz natural.

Sistemul de alimentare cu gaze are mai multe componente (fig. 23):

1 – sonda de extracție;

2 – stația de curățare unde are loc îndepărtarea impurităților existente;

3 – stația de tratare (prin odorizare), în care se introduc în gaz anumite substanțe care permit detectarea eventualelor scurgeri de gaz în instalații;

CT – conducta (magistrala) de transport (aeriană sau subterană) prin care se transportă gazele la presiune înaltă;

4 – stația de reglare măsurare, unde gazul este adus la presiunea nece sară consumatorilor, care este mai mică decât cea din conducta magistrală;

5 – rețeaua de distribuție.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 28 Mediul construit
a b
c
CT 1 2 3 5 4
Fig. 23. Schema unui sistem de alimentare cu gaze

De la rețeaua de distribuție, prin branșamente, gazul ajunge la instala țiile interioare de gaze din clădiri și apoi la aparatele consumatoare (fig. 24).

Rețeaua de energie termică asigură alimentarea cu agentul termic necesar la încălzirea spațiilor interioare ale clădirilor și a apei calde mena jere folosite în locuințe și în spații publice (școli, spitale, birouri etc.).

În țara noastră, încălzirea locuințelor se face cu sobe, care folosesc com bustibili solizi, cu centrale individuale (de regulă, cu gaze naturale), dar și cu sisteme centralizate de furnizare a energiei termice (de exemplu, apar tamentele din blocuri).

Un sistem centralizat de alimentare cu energie termică cuprinde un an samblu de instalații și echipamente destinat producerii, transportului, dis tribuției și furnizării energiei termice într o localitate.

Acesta cuprinde (fig. 25):

CT – centrală termică sau centrală electrică de termoficare care pro duce apa caldă necesară;

MT – magistrale de transport (conducte subterane sau supraterane izo late termic), care formează rețele de transport;

RD – rețele de distribuție formate din conducte care fac legătura între magistrale și punctele termice;

PT – puncte termice, utilizate în scopul transmiterii apei calde către in stalațiile consumatorilor (C), ele reprezentând elementele de legătură dintre acestea și rețeaua de distribuție.

Rețeaua de telecomunicații este un ansamblu de echipamente și mij loace de comunicare prin care se realizează transmisia și recepția la dis tanță a informațiilor (materiale scrise, imagini, sunete) și a datelor.

Prin comunicare se face cunoscută o anumită informație. Realizarea co municării necesită existența unui emițător (cel care transmite informația) și a unui receptor (cel care primește informația).

Oricare ar fi tipul de rețea de telecomunicații, ea este formată din căi de comunicație, noduri de comutație și terminale.

Căile de comunicație pot fi unde radio sau fire (cabluri).

Nodurile (centrele) de comutație asigură conectarea sau deconectarea liniilor care sunt legate la ele (de exemplu: centrala telefonică, stația de control în rețele de telefonie mobilă, servere în rețeaua internet).

Terminalele sunt aparatele cu ajutorul cărora se transmit și se recepțio nează informațiile și datele.

Principalele rețele de telecomunicații sunt:

• de telefonie fixă, prin care se transmit numai mesaje sonore;

• de telefonie mobilă; cea mai extinsă rețea este GSM (Global System Mobile for Communications – Sistemul Global de Comunicații Mobile)

care oferă diferite servicii: comunicații de sunete, voce, imagini, text, legătură la internet, e mail etc.;

• de radio, prin care sunt difuzate programele radio;

• de televiziune, sunt folosite pentru difuzarea și recepționarea la distanțe mari a imaginilor în mișcare și a sunetelor;

• informatică, care asigură utilizatorilor rețelei folosirea tuturor progra melor informatice, accesul la informații, comunicații interpersonale, activități interactive etc.

✓ În încăperea unde se găsește un aparat casnic consumator de gaz metan (aragaz, cen trală termică etc.) este nece sară montarea unui detector de gaze care sesizează even tualele scăpări de gaze astfel încât acestea să nu atingă valori care pun în pericol sănătatea oamenilor sau se curitatea încăperii. Astfel, în cazul prezenței scurgerilor de gaze în bucătărie, când aragazul este aprins, alimen tarea cu gaz este întreruptă automat.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 29 Mediul construit
Fig. 24. Aparate consumatoare de gaze Fig. 25. Schema unui sistem centralizat de alimentare cu energie termică
Protejează mediul și propria persoană a b CT MT RD RD PT PT PT PT PT C C C C C C C C C C C

În tabelul de mai jos sunt precizate componente ale principalelor tipuri de rețele de telecomunicații.

Tipul de rețea Căi de comunicații

Rețea de telefonie fixă Cabluri, unde radio (pentru telefon fără cordon)

Rețea de telefonie mobilă

Noduri de comutație Terminale (exemple)

Centrale telefonice Telefon (fig. 26a), fax (fig. 26b), telefax

Unde radio Antene de emisie recepție (fig. 27), stații de control

Telefoane mobile

Rețea de radio Unde radio Stație radio Aparate radio

Rețea de televiziune Unde radio, cabluri Stații de televiziune (fig. 28), antene de emisie recepție

Antene de recepție, televizoare

Rețea informatică (fig. 29) Unde radio, cabluri Servere Computere

De reținut!

• Rețeaua de gaze are rolul de transport și distribuție a gazelor, care sunt apoi consumate de diferite aparate (aragaz, centrală termică, boiler, șemineu etc.) existente în clădiri.

• Prin rețeaua de energie termică circulă apa caldă necesară pentru încălzirea spațiilor interioare în anotimpul rece și pentru consum (apa caldă menajeră).

• Transmiterea informațiilor la distanță se realizează prin intermediul rețelelor de telecomunicații, care sunt de mai multe tipuri; fiecare dintre ele are în componență căi de comunicații, noduri de comu tație și terminale.

Aplicații practice

Activitate individuală

Identifică acasă și precizează pe o fișă care sunt rețelele de utilități (sau sursele, unde este cazul) folosite pentru: funcționarea aragazului, încălzi rea camerelor în timpul iernii, transmiterea și primirea informațiilor între/ de către membrii familiei.

Activitate în perechi

Compară informațiile notate de tine pe fișa de la activitatea individu ală cu cele notate de colegul de bancă. Propuneți împreună soluții pentru îmbunătățirea serviciilor de furnizare a gazelor, a energiei termice și a tele comunicațiilor în localitatea voastră.

Această fișă (care include și soluțiile propuse) face parte din portofoliul personal.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 30 Mediul construit
Fig. 28. Studio de televiziune, componentă a stației de televiziune Fig. 29. Rețea informatică Fig. 27. Antenă de emisie-recepție
b a
Fig. 26. Terminale ale rețelei de telefonie fixă

Activitate în echipe

TEMA: REȚELE DE UTILITĂȚI

Aplicați metoda Ciorchinele pentru tema dată, parcurgând etapele de lucru indicate.

Etape de lucru:

• formați 6 echipe din colectivul de elevi al clasei;

• scrieți tema în centrul tablei din clasă;

• fiecare echipă primește o foaie de flipchart pe care este scrisă tema, într un cerc situat în centru, astfel: echipa 1: Rețea de apă; echipa 2: Rețea de canalizare; echipa 3: Rețea de energie electrică; echipa 4: Rețea de gaze; echipa 5: Rețea de energie termică; echipa 6: Rețea de telecomunicații;

• membrii fiecărei echipe trasează pe foaie săgeți, de la cercul central, spre alte cercuri în care notează su biecte legate de tema dată;

• după expirarea timpului stabilit de profesor, câte un reprezentant al fiecărei echipe prezintă la tablă rezul tatul activității acesteia;

• pe baza rezultatelor echipelor, se întocmește la tablă „ciorchinele” clasei pentru tema propusă (ca în exem plul de mai jos).

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 31 Mediul construit
De telefonie mobilă Unde radio Antene de emisierecepție Terminale Căi de comunicații Scop Sisteme de alimentare Alcătuire Alcătuire Tipuri Rețea de apă
de canalizare Rețea de telecomunicații
de
electrică
de energie termică Rețea de gaze
Sistem de alimentare Sistem centralizat Scop Scop Scop Scop Informatică
DE UTILITĂȚI
Rețea
Rețea
energie
Rețea
Scop
REȚELE

Ce știm?

• Acasă, dar și la școală, ne place să fie curat, liniște, iar obiectele folosite frecvent sau cele care înfrumusețează încăperile să fie așezate în ordine.

Ce vom afla?

• Care sunt factorii ce determină confortul ambiental.

• Elementele de confort caracteristice pentru fiecare tip de factori.

Ce vom reuși?

• Să identificăm tipuri de elemente care determină confortul într-o clădire.

• Să caracterizăm influența diferiților factori asupra confortului în spațiile unei clădiri (casă, școală, spital etc.).

Comparați cele două bucătării din imaginile următoare privind componentele din dotare (tipuri, aranjare), ma teriale folosite pentru fini saje, iluminat.

ELEMENTE DE CONFORT AMBIENTAL

Observăm și discutăm

 Ce credeți că reprezintă fiecare din imaginile a, b și c? Ce s a avut în vedere la împărțirea spațiilor respective? Dar la dimensionarea lor?

 Ce utilități sunt necesare în laboratorul școlar din imaginea c?

 De ce este deschisă fereastra din imaginea d? De ce deschideți feres trele acasă? Dar la școală?

 Caracterizați elevul a cărui cameră este redată în imaginea e.

 Care este motivul acoperirii cu plăci din polistiren a blocului din ima ginea f? Precizați și alte astfel de materiale.

Citim și descoperim

Oricare ar fi destinația unei clădiri, aceasta trebuie să asigure adăpost, securitate și confort oamenilor care desfășoară activități în interiorul ei. Confortul ambiental reprezintă totalitatea condițiilor materiale exis tente într o clădire care o fac plăcută, comodă și igienică.

Principalii factori care determină confortul ambiental într o clădire sunt: spațiali, fiziologici și psihologici.

Factorii spațiali privesc alcătuirea constructivă a clădirii și existența uti lităților; aceștia sunt:

• împărțirea optimă a spațiului clădirii astfel încât să corespundă scopului și nevoilor celor ce locuiesc sau își desfășoară activitatea;

• forma și dimensiunile spațiilor interioare, precum și modul de aranjare a elementelor de mobilier și a obiectelor decorative; se au în vedere numărul persoanelor, nevoile utilizatorilor, dar și estetica interioarelor;

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 32 Mediul construit
a d b e
c
f
a b

• finisajele interioare, care creează aspectul estetic plăcut și condiții igie nice; sunt realizate în funcție de destinația încăperilor: pentru pereți se folosește vopsea lavabilă (fig. 30a), tapet, faianță; pardoselile pot fi din scânduri, parchet, mochetă, gresie etc.; plafonul este zugrăvit, vopsit sau este acoperit cu plăci de ghips carton (fig. 30b);

• existența instalațiilor interioare pentru alimentarea cu apă, canalizare, utilizarea gazelor naturale, alimentarea și distribuția energiei electrice.

Factorii fiziologici și psihologici privesc microclimatul (caracteristicile aerului), iluminatul, culorile finisajelor, zgomotul.

Caracteristicile aerului influențează confortul din încăperile unei clădiri. Temperatura are valori cuprinse între 18 și 22 °C, în funcție de anotimp, umiditatea optimă este de 50 60%, iar compoziția se poate îmbunătăți printr o bună ventilație, realizată natural (prin deschiderea ferestrelor) sau artificial (cu ajutorul aparatelor de aer condiționat, ventilatoarelor – fig. 31 etc.).

Iluminatul încăperilor este, cu precădere, natural, iar pentru anumite activități, acesta poate fi suplimentat cu iluminat artificial, realizat local, în zona de lucru.

Culorile finisajelor vor fi armonizate cu orientarea către punctele cardi nale a încăperilor, cu forma, dimensiunile și utilitatea lor, dar și cu preferin țele celor care își desfășoară activitatea în spațiile respective.

Zgomotele din exterior își reduc efectul negativ asupra oamenilor din interiorul clădirii prin folosirea materialelor de construcții fonoizolante (fig. 32a și 32b) pentru pereți, acoperișuri, ferestre etc.

De reținut!

• Confortul ambiental al unei clădiri asigură o existență comodă, plă cută și igienică pentru cei ce locuiesc (în cazul locuințelor) sau își desfășoară anumite activități în interiorul acesteia.

• Factorii care determină confortul ambiental sunt: spațiali, fiziolo gici și psihologici.

Aplicații practice

Activitate în perechi

Pentru fiecare din imaginile următoare precizați care sunt elementele care determină confortul ambiental și grupa de factori din care fac ele parte.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 33 Mediul construit
a b c
Fig. 31. Aparate de ventilare și îmbunătățire a proprietăților aerului
b
Fig. 32. Materiale fonoizolante
a
Fig. 30. Finisaje interioare a
b

Ce știm?

• Urbanizarea a avut ca efecte extinderea localităților, reducerea suprafețelor acoperite cu plante, creșterea numărului clădirilor pentru locuit și pentru desfășurarea de activități economice, intensificarea traficului etc.

Ce vom afla?

• Care sunt măsurile de protejare a mediului și de combatere a poluării.

• Tipuri de spații verzi existente în localități.

• Lucrări de amenajare a spațiilor verzi și de întreținere a acestora.

Ce vom reuși?

• Să precizăm care sunt măsurile de protejare a mediului și de combatere a poluării.

• Să identificăm tipuri de spații verzi din localitate și lucrări de întreținere efectuate.

• Să participăm la activități de întreținere a spațiilor verzi din localitate.

Ce credeți că re prezintă spațiile verzi din imaginile urmă toare? Ce rol au ele pentru sănătatea oamenilor?

Care este scopul plăcuței din imaginea b?

SOLUȚII DE PROTEJARE A MEDIULUI.

SPAȚII VERZI (AMENAJARE ȘI ÎNTREȚINERE)

Observăm și discutăm

 Ce credeți că reprezintă, pentru mediul înconjurător, situațiile din imaginile a, b și c?

 Spuneți vă părerea privind efectele pe care gunoaiele aruncate la în tâmplare (în parc, în pădure, pe luciul lacului etc.) le produc asupra mediului.

 Pentru imaginea c, precizați un efect pozitiv și unul negativ, care tre buie evitat.

Citim și descoperim

Protejarea mediului este una dintre temele actuale importante atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare. Pentru a proteja mediul trebuie să cunoaștem factorii care îl afectează negativ.

Poluarea este procesul prin care se introduc în mediu materiale care au efecte dăunătoare asupra plantelor, animalelor și sănătății oamenilor. În funcție de componentul mediului asupra căruia acționează, se poate vorbi despre poluarea aerului, a apei și a solului.

Poluarea poate fi produsă de resturi ale unor procese industriale, gaze de eșapament, pesticide, îngrășăminte chimice, virusuri sau bacterii, zgo motele produse de circulația rutieră sau aeriană, de executarea unor con strucții etc.

Pentru protejarea mediului, în funcție de componentul care poate fi afectat, se iau măsuri de combatere a poluării

Pentru combaterea poluării aerului: utilizarea energiei obținute prin procedee nepoluante (în centrale eoliene, fotovoltaice etc.), dotarea cu instalații de purificare a aerului a echipamentelor industriale poluante, re ducerea defrișărilor și protejarea pădurilor, plantarea de puieți, extinderea și protejarea spațiilor verzi, folosirea carburanților nepoluanți sau a auto vehiculelor electrice, interzicerea claxonatului, a circulației pe anumite tra see sau intervale orare etc.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 34 Mediul construit
a b
c
a b

Pentru combaterea poluării apei: construirea de stații de epurare a ape lor uzate, eliminarea unor procese tehnologice poluante (de exemplu, în locuirea evacuării dejecțiilor lichide de la fermele zootehnice cu sisteme de evacuare uscate), menținerea curată a apelor (din parcuri, lacuri, ștran duri), din zone de agrement și de interes turistic (fig. 33a) etc.

Pentru combaterea poluării solului: administrarea de îngrășământ natural, menținerea suprafețelor împădurite, protecția terenurilor față de inundații, alunecări de teren și eroziune, prin îndiguiri și baraje, colectarea selectivă a deșeurilor menajere în recipiente speciale (fig. 33b) și reciclarea lor.

O soluție importantă de protejare a mediului o reprezintă crearea spa țiilor verzi.

Spațiile verzi sunt reprezentate de terenurile acoperite cu diferite plante, care există în localități sau în apropierea acestora.

Prin diversitatea și multitudinea plantelor care le compun, dar și prin poziția acestora pe teritoriul localităților, spațiile verzi îmbunătățesc con dițiile de desfășurare a unor activități sau de recreere a oamenilor. Spațiile verzi îndeplinesc mai multe funcții: sanitară, recreativă și decorativă.

În funcție de tipurile de teren pe care sunt amenajate, aceste spații pot avea diferite forme: parcuri, grădini, scuaruri, grădini botanice, spații din dotarea unor instituții publice (școli, unități sanitare, edificii de cult etc.), baze sportive, spații pentru agrement etc.

Pentru a îndeplini funcțiile pentru care au fost create, plantele de pe terenurile spaţiilor verzi trebuie să existe o perioadă cât mai mare a anului; de aceea este necesară amenajarea și întreținerea acestor spații.

Amenajarea spațiilor verzi constă în executarea de lucrări prin care sunt dispuse plantele pe terenul respectiv.

Indiferent de forma pe care o are un spațiu verde, după conceperea și proiectarea schiței de amenajare a acestuia se pregătește și se nivelează terenul, se delimitează suprafețele, se plantează arbori și arbuști ornamen tali, diferite specii de flori (fig. 34a), se seamănă gazon sau se montează rulouri de gazon (fig. 34b).

Pentru a se păstra și a se dezvolta, spațiul verde are nevoie de întreți nere corespunzătoare.

Întreținerea spațiilor verzi cuprinde un ansamblu de lucrări prin care acestea se mențin în condiții bune, corespunzătoare scopului pentru care au fost amenajate.

Lucrările de întreținere a spațiilor verzi pot fi: comune mai multor specii de plante (eliminarea manuală a buruienilor, combaterea bolilor și a dău nătorilor, administrarea periodică a îngrășămintelor, udarea etc.) sau spe cifice anumitor plante sau grupe de plante (de exemplu: pentru arbori și arbuști – modelarea prin tăiere de igienizare sau tundere – fig. 34c, pentru plante cățărătoare – dirijarea și stimularea creșterii, pentru gazon – tunde rea și reglarea înălțimii etc.).

✓ Eficiență sporită în utilizarea resurselor și adoptarea teh nologiilor și proceselor in dustriale curate și ecologice.

✓ Reducerea efectelor pe care poluarea atmosferică le are asupra sănătății umane și a mediului prin acordarea unei atenții deosebite calită ții aerului.

(Obiective cuprinse în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030)

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 35 Mediul construit
Fig. 33. Măsuri de combatere a poluării
b a c
Fig. 34. Amenajarea și întreținerea spațiilor verzi
a b
Protejează mediul și propria persoană

ECONOMISIREA RESURSELOR.

CASA „INTELIGENTĂ”. LOCALITĂȚI „VERZI”.

REUTILIZAREA DEȘEURILOR

Citim și descoperim

O altă măsură de reducere a poluării și de protejare a mediului o repre zintă economisirea resurselor, cu precădere a celor naturale; acestea sunt regenerabile, care se pot reface în timp (de exemplu, apa), și neregenera bile, care nu se pot reface în timp.

Fiecare dintre aceste resurse are importanță economică deosebită; o parte din resursele neregenerabile (cărbuni, gaze naturale, petrol, ura niu) este folosită pentru obținerea energiei electrice și energiei termice, utilizate în desfășurarea activităților umane.

Indiferent de tipul resurselor, atât agenții economici, cât și fiecare din tre noi trebuie să fim responsabili în privința utilizării și economisirii lor. Măsuri de economisire a apei:

• verificarea robinetelor, înșurubărilor, furtunurilor (din grădină) și repa rarea (dacă este cazul) a celor neetanșe (care au pierderi);

• înlocuirea băii în cadă cu utilizarea dușului;

• spălarea legumelor și a fructelor în vas cu apă și nu sub jet; reutilizarea apei folosite astfel pentru udarea plantelor;

• udarea grădinii numai dimineața sau seara, folosind instalație prin pi curare (fig. 35a);

• acoperirea solului din jurul pomilor și a altor plante cu resturi vegetale, pentru a le menține mai mult timp umiditatea;

• captarea apei de ploaie, stocarea și utilizarea ei pentru udatul grădinii (fig. 35b).

Măsuri de economisire a energiei electrice:

• utilizarea luminii naturale cât mai mult timp din zi;

• înlocuirea becurilor clasice cu cele economice (cu halogen, tip LED –fig. 36a etc.);

• folosirea becurilor de iluminat cu senzori de mișcare;

• achiziționarea de aparate electrocasnice care au un consum redus de energie (fig. 36b);

• scoaterea aparatelor electronice din priză când nu sunt folosite sau când bateria este încărcată (pentru telefon, laptop etc.).

Măsuri de economisire a gazelor și a energiei termice:

• acoperirea cu capac a vaselor în care se prepară alimentele, pe aragaz;

• folosirea de vase cu diametre potrivite față de cele ale flăcării de la ochiul de gătit pe care se așază (fig. 37);

• evitarea deschiderii ușii cuptorului de la aragaz în timpul funcționării lui;

• izolarea țevilor instalației termice interioare care trec prin încăperi ne încălzite iarna (garaje, cămări etc.);

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 36 Mediul construit
Fig. 37. Măsură de economisire a gazelor
a b
Fig. 35. Măsuri de economisire a apei
a b
Fig. 36. Economisirea energiei electrice prin folosirea de a – becuri economice; b – aparate electrocasnice din clasa energetică A (A+, A++, A+++)

• reducerea temperaturii mediului ambiant iarna, la plecarea de acasă mai mult de 24 de ore;

• iarna, menținerea liberă a zonei din apropierea caloriferului;

• izolarea termică a clădirilor.

Tot mai mulți oameni își pun problema economisirii energiei electrice și a resurselor naturale. O soluție este realizarea unei case „inteligente” (smart home), care asigură optimizarea consumurilor energetice, dar și si guranța, securitatea și confortul locatarilor.

Într o clădire inteligentă (fig. 38), aparatele și instalațiile existente pot fi controlate de la distanță, printr o simplă comandă transmisă prin telefon sau tabletă; astfel, pot exista automatizări pentru pornirea instalației de încălzire sau de condiționare a aerului, dirijarea luminii naturale cu ajutorul draperiilor sau al jaluzelelor acționate electric, aprinderea/închiderea becurilor la intrarea/ieșirea din casă sau din încăpere printr un sistem de lumini programat, supravegherea securității și a siguranței accesului în clădire folosind sisteme de alarmare și detecție etc.

Localitățile „verzi” reprezintă și ele modalități prin care se economi sesc resursele și se protejează mediul. O astfel de localitate trebuie proiec tată sau transformată din una existentă cu aportul edililor localității, dar și al fiecăruia dintre noi.

Câteva caracteristici importante ale acestor localități sunt următoarele: spații verzi amenajate sau extinse pe suprafețe cât mai mari (fig. 39a), iriga rea spațiilor verzi prin picurare cu sisteme de irigat automate, deplasarea pietonal, cu biciclete (fig. 39b), cu trotinete sau cu mijloace de transport public electrice, existența stațiilor de încărcare pentru biciclete și trotinete electrice, parcări (subterane și etajate) la intrarea în oraș, extinderea loca lității prin construirea clădirilor pe verticală, sisteme de iluminat public cu LED (fig. 39c) etc.

În strânsă legătură cu economisirea resurselor este reutilizarea deșeurilor, adică folosirea lor ca resurse pentru obținerea altor produse, astfel încât să se reducă necesarul de resurse noi care trebuie extrase.

Pentru că nu orice tip de deșeu poate fi reutilizat, trebuie să ținem seama de natura și proveniența acestuia.

Diferențiem următoarele categorii:

• deșeuri menajere, provenite din activități casnice, restaurante, instituții etc.;

• deșeuri stradale: hârtii, ambalaje, iarbă cosită, frunze uscate, crengi etc.;

• deșeuri industriale: metale, sticlă, materiale textile, plastice etc.;

• deșeuri din construcții: cărămizi, moloz, beton, lemn, sticlă etc.;

• deșeuri din echipamente electrice și electronice etc.

În fig. 40 sunt ilustrate câteva posibilităţi de reutilizare a deșeurilor din diferite materiale.

Dicționar

• deșeu – obiect pe care deți nătorul îl aruncă.

• optimizare – aplicarea solu ţiei (economice) mai avanta‑ joase.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 37 Mediul construit
Fig. 39. Caracteristici ale localității „verzi” Fig. 38. Casă „inteligentă”
b c a b a c
Fig. 40. Posibilități de reutilizare a deșeurilor din: a – material plastic; b material textil; c – lemn

De reținut!

• Pentru a proteja mediul, este necesar să se aplice măsuri de combatere a poluării aerului, a apei și a solului.

• Soluții importante de protejare a mediului sunt: întreținerea și extinderea spațiilor verzi, economisirea resurselor, cu precădere a celor neregenerabile, și reutilizarea deșeurilor; aceste soluţii sunt aplicabile la nivelul localităţilor și cu aportul fiecăruia dintre locuitorii acestora.

Aplicații practice

Activitate în perechi

Identificați soluții prin care localitatea voastră să devină o localitate „verde”. Propuneți activități la care să participați și voi, alături de alți membri ai comunității, în scopul realizării acestui deziderat. Invitați la școală un membru cu responsabilități la nivelul comunității (primar, viceprimar, consilier local); prezentați i soluțiile voastre și rugați l să ia în considerare și participarea voastră la activitățile propuse.

Activitate în echipe

TEMA: SOLUȚII DE PROTEJARE A MEDIULUI

Aplicați metoda Cubul parcurgând etapele de lucru indicate.

Etape de lucru:

• împărțiți colectivul clasei în 6 echipe;

• folosiți un cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: Descrie, Compară, Analizează, Asociază, Aplică, Argumentează;

• un reprezentant al fiecărei echipe rostogolește cubul și comunică celorlalți colegi cerința scrisă pe fața cubului;

• îndepliniți sarcinile de lucru pentru tema dată, pe o foaie de flipchart de formă pătrată (cu aceleași dimensiuni pentru toate echipele), astfel:

– Descrieți: Prezentați factorii care determină poluarea mediului.

– Comparați: Stabiliți asemănări și deosebiri între măsurile de combatere a poluării aerului și a solului și efectele lor asupra plantelor și oamenilor.

– Analizați: Precizați în ce constau lucrările de amenajare și întreținere a spațiilor verzi.

– Asociați: Scrieți pe o foaie, pe o coloană, tipuri de resurse (energie electrică, apă, gaze, energie termică) ce trebuie economisite pentru reducerea poluării și pe altă coloană, măsuri de economisire a lor. Asociați elementele din cele două coloane.

– Aplicați: Prezentați efectele produse de o casă „inteligentă” asupra consumului energetic, siguranței, securității și confortului locatarilor ei.

– Argumentați: Necesitatea reutilizării deșeurilor și exemplificați posibilități ale diferitelor tipuri de deșeuri.

• afișați pe tablă forma finală a desfășuratei cubului, pe ale cărui fețe ați completat rezolvarea cerințelor.

După expirarea timpului stabilit pentru rezolvarea sarcinilor, un elev din fiecare echipă prezintă în fața clasei rezolvarea sarcinii.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 38 Mediul construit
1. DESCRIE 2. COMPARĂ 6. ARGUMENTEAZĂ 3. ASOCIAZĂ 4. ANALIZEAZĂ 5. APLICĂ

OCUPAȚII, MESERII DIN

DOMENIILE CONSTRUCȚII, AMENAJĂRI EXTERIOARE ȘI PEISAGISTICĂ

Observăm și discutăm

 Ce ocupație credeți că au oamenii din imaginea a, care execută lu crări pe un șantier de construcții?

 Conceperea și construcția machetei din imaginea b, pentru o vii toare clădire, sunt activități complexe. Cine credeți că le realizează?

 După amenajarea parcului din imaginea c este nevoie de întreține rea lui. În ce constau lucrările de întreținere a spațiilor verzi?

Citim și descoperim

Dintotdeauna, construcțiile au avut un rol însemnat în asigurarea calită ții vieții, dar, în timp, acestea și au mărit importanța, prin efectele produse asupra transformării și protejării mediului înconjurător. Toate activitățile, de la concepția și execuția clădirilor până la amenajarea și decorarea spați ilor din interiorul și exteriorul acestora, sunt realizate de oameni cu meserii și ocupații specifice domeniilor respective.

Arhitectul proiectează construcții noi sau propune soluții de modi ficare și reamenajare a celor existente; realizează lucrări de proiectare și design, atât pentru întreaga clădire, cât și pentru unele detalii. Pe tot par cursul procesului de construcție, el colaborează cu ceilalți specialiști impli cați în lucrare.

Inginerul constructor transpune în realitate proiectul elaborat de ar hitect. Realizează calculele pentru structura de rezistență a clădirii având în vedere îndeplinirea condițiilor de siguranță, de stabilitate și durabilitate, organizează lucrările pe șantier și coordonează activitatea muncitorilor și a tehnicienilor din subordine.

Zidarul-pietrar-tencuitor realizează elemente de construcții din zidă rie și apoi execută tencuirea prin aplicarea mai multor straturi de mortar pentru a asigura o bună calitate finisajelor.

Ce știm?

• Executarea unui produs sau a unei lucrări creative se face pe baza unei fișe tehnologice care cuprinde desenul sau schița obiectului, materialele care se folosesc, operațiile tehnologice care se aplică; toate se realizează prin munca oamenilor.

Ce vom afla?

• Meseriile și ocupațiile specifice din domeniile construcții, amenajări exterioare și peisagistică.

• Activitățile desfășurate de oamenii care lucrează în aceste domenii.

Ce vom reuși?

• Să identificăm activitățile executate de oameni care au diferite meserii și ocupații.

Spuneți vă pă rerea privind acti vitățile pe care le desfășoară oamenii din ima ginile următoare și numiți meseriile lor.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 39 Mediul construit
ACTIVITĂȚI,
a b
c
a b

Aflăm mai mult

Ion Mincu (1852 1912) este o personalitate de renume din domeniile arhitectură și ingi nerie. A proiectat, a restaurat și a decorat o multitudine de clă diri. Dintre acestea, se remarcă decorațiunile interioare ale Pa latului de Justiție din București.

Fierarul-betonist (fig. 41a) este muncitorul care realizează plase din sârme și bare de oțel, pe care le folosește ca armături pe locurile unde se toarnă betonul, pentru obținerea, de regulă, a elementelor de rezistență ale clădirii.

Zugravul-ipsosar-vopsitor-tapetar (fig. 41b) execută activități spe cifice realizării finisajelor: pregătește suprafețele și soluțiile de materiale, execută zugrăveli, vopsitorii, ipsoserii, aplică tapete.

Activitățile din domeniul peisagisticii constau în decorarea spațiilor exterioare clădirilor, a parcurilor, a spațiilor de joacă și de recreere etc.

Arhitectul peisagist întocmește proiecte de amenajare a spațiilor ți nând cont de condițiile de mediu, de zona geografică și de calitatea so lului, astfel încât acestea să devină atractive din punct de vedere estetic, sigure și confortabile. El elaborează proiecte de amenajare a grădinilor, a parcurilor și a altor spații exterioare (fig. 42), stabilește locurile și tipurile de plante adecvate, materialele și alte elemente decorative, prin combinarea elementelor naturale cu cele create artificial.

Peisagistul floricultor se ocupă cu aplicarea în teren a proiectului, exe cutarea compozițiilor decorative, îngrijirea spațiilor verzi, întreținerea florilor.

De reținut!

• În domeniile construcții, amenajări exterioare și peisagistică, lu crează oameni cu ocupații și meserii diferite. Scopul activității lor este ca atât clădirile, în ansamblul lor, cât și spațiile dimprejur să fie sigure, confortabile și benefice pentru oameni și mediu.

• Oamenii care lucrează în aceste domenii au ocupații precum: arhitect, inginer constructor, fierar betonist, zugrav, arhitect peisagist etc.

Aplicații practice

Activitate individuală

Pentru meseriile și ocupațiile din imaginile următoare precizează denu mirea și activitățile desfășurate la locul de muncă.

Pentru o ocupație dintr un domeniu care crezi că ar fi de interes pen tru viitorul tău profesional (construcții, amenajări exterioare, peisagistică), caută mai multe informații și argumentează, pe o fișă ce o cuprinzi în por tofoliu, motivele pentru care a i alege o.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 40 Mediul construit
a b
Fig. 41. Ocupații din domeniul construcțiilor Fig. 42. Activități din domeniul peisagisticii
a b c

RECAPITULARE

Activitate în echipe

TEMA: CLĂDIRI

Aplicați metoda Harta conceptuală parcurgând etapele de lucru indicate.

Etape de lucru:

• formați echipe de câte 4 5 colegi din colectivul de elevi al clasei;

• fiecare echipă primește o foaie mare (o coală de flipchart) pe care este desenată harta conceptuală (o schemă, ca în figura de mai jos), care conține: noduri (reprezentate prin dreptunghiuri), în care se vor scrie noțiunile învățate; exemple (reprezentate prin ovale); săgeți care stabilesc legăturile dintre noțiuni;

• echipele mai primesc hârtii colorate adezive, de două culori, pe care vor scrie noțiuni, respectiv exemple;

• într un timp stabilit de profesor, echipele studiază legăturile de pe hartă, trasate prin săgeți, notează noțiunile pe care le consideră corecte pe hârtiile colorate (galben, ca în exemplul dat) și le lipesc în no durile corespunzătoare; completează apoi exemplele (pe hârtiile verzi, ca în exemplul dat) și le lipesc pe locurile marcate pe schemă;

• un reprezentant al fiecărei echipe prezintă harta conceptuală obținută;

• se analizează, împreună cu profesorul, noțiunile conform legăturilor date între ele;

• un reprezentant al fiecărei echipe notează pe foaia de lucru, în locul hârtiilor colorate, noțiunile și exem plele corecte;

• modelul de hartă conceptuală realizat poate fi folosit în viitor pentru a evidenţia alte noţiuni tematice și modul cum relaţionează acestea între ele.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 41 Mediul construit
Clădiri civile adăposturi blocuri școli ateliere hale hambare ................. ................. ................. ........ ........ ........ ........ ........ ................. ................. ................. agrozootehnice ................................................................... definiție clasificare după funcție exemplu exemplu exemplu exemplu exemplu exemplu exemplu exemplu exemplu exemplu clasificare după destinație (tipuri) clasificare după destinație (tipuri) clasificare după destinație gări exemplu pentru cultură exemplu comerciale exemplu

Activitate în perechi

Rezolvați rebusul de mai jos cu termeni din domeniul Rețele de utilități. Folosiţi exemplul dat.

1. Operație de îmbunătățire a calității apei brute.

2. Tip de energie produs în hidrocentrale.

3. Poate fi termică sau electrică și produce apă caldă într un sistem centralizat de alimentare cu energie termică.

4. Operație realizată pentru folosirea apei de ploaie la udarea grădinii.

5. Componente ale oricărei rețele de telecomunicații.

6. Rețele care transmit la distanță informații și date.

7. Cu ajutorul ei se transportă gaze, apă (caldă, rece) etc.

8. Ape uzate care sunt transportate prin rețeaua de canalizare.

9. Rețeaua prin care energia electrică ajunge de la rețeaua de transport la consumatori.

10. Nodurile de acest tip din rețeaua informatică sunt serverele.

11. Cu ajutorul acestui tip de sondă, gazele naturale ajung la suprafața Pământului prin forare.

12. Rețea care colectează și transportă apele uzate și cele meteorice.

13. Centrale în care energia electrică se produce cu ajutorul vântului.

14. Operație prin care se îndepărtează impuritățile din gazele naturale.

15. Unde de acest tip sunt căi de comunicații în toate tipurile de rețele de telecomunicații.

16. Conducta de transport în rețeaua de energie termică și cea de gaze poartă și această denumire.

17. Prin rețeaua de canalizare sunt transportate și aceste ape provenite din precipitații.

Fișa cu rezolvarea acestui rebus (care poate fi completat și pe o foaie de caiet de matematică) este componentă a portofoliului personal.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 42 Mediul construit
1 R 2 E 3 T 4 E 5 L 6 E 7 D 8 E 9 D I S T R I B U T I E 10 T 11 I 12 L 13 I 14 T 15 A 16 T 17 I

Activitate în echipe

TEMA: PROTEJAREA MEDIULUI

Aplicați metoda Explozia stelară parcurgând etapele de lucru indicate.

Etape de lucru:

• formați echipe de câte 5 6 colegi;

• fiecare echipă notează tema pe o foaie, în centrul reprezentării din figură, și elaborează o listă cu cât mai multe întrebări legate de această temă;

• după expirarea timpului propus de profesor, un reprezentant al fiecărei echipe comunică rezultatele activității echipei;

• evidențiați cele mai interesante întrebări și apreciați felul în care ați cooperat în cadrul echipelor;

• selectați întrebări și oferiți răspunsuri pentru ele.

Exemple de întrebări:

– Ce este poluarea?

– Ce soluții de protejare a mediului există?

– Unde se amenajează spații verzi?

– De ce este necesară economisirea resurselor naturale?

– Cine este responsabil de economisirea resurselor?

– Unde putem economisi resursele acasă?

– Când se face udarea grădinii pentru a face economie de apă?

– Ce este o casă inteligentă?

– De ce se reutilizează deșeurile?

Activitate individuală

Cine? Protejarea mediului

Ce? Unde? Când? De ce?

La sfârșitul fiecărei unități de învățare, transcrie pe o foaie și completează o fișă respectând modelul dat mai jos. Adună în portofoliu aceste fișe pentru a analiza ce se modifică de a lungul anului școlar. Astfel, vei putea să apreciezi în ce măsură te ai implicat în activitățile de la orele de Educație tehnologică și aplicații practice, cât de bine ai lucrat și cât de interesat/interesată ești de această disciplină pentru viitorul tău traseu profesional.

FIȘĂ DE OBSERVARE A ACTIVITĂȚII ȘI A COMPORTAMENTULUI

Numele și prenumele elevului Clasa ....................................................................................................................................................................................................................

Activitatea/Comportamentul Autoevaluare

Am fost atent/atentă la desfășurarea activităților din timpul orelor.

Am participat la discuții.

Am cooperat cu ceilalți colegi pentru îndeplinirea sarcinilor.

Am cerut ajutor când am avut nevoie.

Am dovedit interes pentru formarea de abilități practice.

Am avut atitudine responsabilă față de sănătate, de mediu și muncă.

Am dus la bun sfârșit sarcinile primite.

Pentru evaluare, variantele de răspuns vor fi codificate astfel: Î (întotdeauna); F (frecvent); U (uneori); N (niciodată).

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 43 Mediul construit
profesor
Evaluarea făcută de

TEST DE EVALUARE

Citește cu atenție, transcrie pe caiet și notează rezolvarea la sarcinile precizate. Folosește modelele de rezolvare date. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut. Timp de lucru: 30 de minute.

Subiectul I 45 de puncte

A. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (3 × 5 p. = 15 puncte)

1. Atelierul de cizmărie din localitate face parte din clădiri:

a. administrative; b. civile; c. industriale; d. zootehnice.

2. Stația de pompare este componentă a rețelei de:

a. apă; b. canalizare; c. energie termică; d. gaze.

3. Este măsură de combatere a poluării solului:

a. construirea de stații de epurare a apelor uzate; b. construirea de diguri și baraje;

c. folosirea carburanților nepoluanți; d. interzicerea claxonatului.

Model:

Este element de rezistență al clădirii:

a. acoperișul; b. gresia; c. scara; d. ușa.

B. Încercuiește litera A, pentru enunțurile apreciate adevărate (corecte), sau litera F, pentru enunțurile considerate false (incorecte).

A F 1. Terminalele din rețeaua informatică sunt computerele.

A F 2. Fierarul betonist execută și tencuirea clădirilor.

A F 3. Confortul ambiental dintr o clădire are în vedere și finisajele interioare.

Model:

A F

(3 × 5 p. = 15 puncte)

1. Securitatea la incendiu este o cerință a calității construcțiilor.

C. Înscrie în spațiul din stânga numerelor de ordine ale elementelor de construcții, din coloana A, litera din coloana B care corespunde componentului din categoria respectivă.

(3 × 5 p. = 15 puncte)

A B

____ 1. de rezistență

a. conducte de gaz

Model:

____ 2. de finisaj

b. fundație ____ 3. de izolații

c. hidroizolație

d. placaje

Subiectul al II-lea

b 1. clădiri agrozootehnice a. autogară

2. clădiri industriale b. abator c. hotel

45 de puncte

A. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens și să respecte adevărul științific. (3 × 7 p. = 21 de puncte)

1. Amenajarea teritoriului respectă anumite … de urbanism.

2. Fundațiile se execută din … armat cu bare de oțel.

3. Într un oraș verde importantă este … resurselor.

Model:

Elemente de tâmplărie sunt ușile și ferestrele.

B. Protejarea mediului prin aplicarea diferitelor măsuri este o responsabilitate a fiecăruia dintre noi.

Răspunde la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri de combatere a poluării cunoști? Scrie trei dintre ele. (3 × 3 p. = 9 puncte)

2. Care sunt măsurile de economisire a apei aplicate de tine? Precizează trei dintre ele. (3 × 3 p. = 9 puncte)

3. Care sunt aparatele/instalațiile dintr o casă inteligentă? Dă două exemple. (2 × 3 p. = 6 puncte)

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 44 Mediul construit
A B

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 TRANSPORTURI

Transporturi. Prezentare generală. Căi și mijloace de transport terestru

Căi și mijloace de transport pe apă. Căi și mijloace de transport aerian

Tradițional și modern în transporturi

Siguranță și securitate în transporturi

Calitatea serviciilor de transport și a serviciilor poștale

Educație stradală

Activități, ocupații și meserii în serviciile de transport

RECAPITULARE TEST DE EVALUARE

Competențe specifice: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 3.1. 45

Ce știm?

• Oamenii se deplasează de la un loc la altul, pe diferite distanțe, folosind mijloace de transport terestru, aerian și naval (pe apă).

Ce vom afla?

• Tipurile de căi și mijloace de transport specifice transportului terestru.

Ce vom reuși?

• Să clasificăm căile și mijloacele de transport terestru.

• Să comparăm diferite mijloace de transport din aceeași categorie.

• Să identificăm diferite trasee rutiere.

Precizați asemă nările și deosebirile dintre trenurile din imaginile următoare.

TRANSPORTURI. PREZENTARE GENERALĂ.

CĂI ȘI MIJLOACE DE TRANSPORT TERESTRU

 Pentru imaginea a precizați: pe unde circulă pietonii și mașinile; ce tipuri de mijloace de transport observați.

 Ce reprezintă calea ferată pentru trenul din imaginea b?

 Care sunt tipurile de mijloace de transport din imaginea c și la ce folosesc ele?

Citim și descoperim

Transporturile reprezintă ramura economiei care a avut dintotdeauna un rol important în viața oamenilor și în dezvoltarea societății. Prin activi tățile de transport se realizează deplasarea în spațiu atât a oamenilor, cât și a bunurilor.

În funcție de mediul în care se desfășoară, există transport terestru, naval (pe apă), aerian și special (prin conducte sau pe cabluri).

Din punctul de vedere al specificului căilor de transport, transportul terestru este organizat în transport rutier și transport feroviar.

Căile și mijloacele de transport terestru sunt prezentate în fig. 1.

de persoane

Aflăm mai mult

Tronsonul București – Pitești este parte din autostrada A1, prima dintre cele construite în România.

Feroviar

Mijloace de transport

de mărfuri

naționale bicicleta autocamionul

județene motocicleta autocisterna

Mijloace de transport

de persoane

locale automobilul autoizoterma tramvaiul

autotractorul metroul

trenul

de mărfuri trenul (marfar)

46 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi
a b c
Fig. 1. Căi și mijloace de transport terestru
a b
Transport terestru Rutier Căi de transport Căi de transport Drumuri Căi ferate
Observăm și discutăm

Căile de transport rutier sunt drumurile, cu amenajările și construcțiile situate pe parcursul lor, precum: poduri, tuneluri, viaducte etc. Drumurile sunt special amenajate pentru circulația vehiculelor (partea carosabilă) și pentru cea a pietonilor (trotuarele).

În funcție de importanța lor, drumurile sunt: naționale (autostrăzi, dru muri expres, drumuri naționale europene etc.), județene și locale (străzi, drumuri comunale etc.). Pentru a informa participanții la circulație (trafic) asupra distanțelor dintre localități, pe marginea drumurilor sunt montate indicatoare kilometrice (borne – fig. 2).

Dicționar

• container – ladă metalică cu anumită formă și dimensiuni, folosită pentru transportul mărfurilor.

• pantograf – dispozitiv mon tat pe acoperișul unui vehicul electric, ce face legătura între instalația electrică a acestuia și cablul electric aerian.

Fig. 2. Indicatoare kilometrice: a – drum național; b – drum județean; c – drum comunal; d – autostradă

Mijloacele de transport rutier de persoane sunt: bicicleta, care folosește pentru deplasare forța musculară umană; motocicleta, care se deplasează cu ajutorul unui motor; automobilul, care este pus în mișcare cu ajutorul unui motor.

Automobilele se clasifică în: autoturisme, autobuze (urbane, interur bane, autocare), automobile de performanță (de curse, sport etc.). Tro leibuzele sunt mijloace de transport rutier echipate cu motoare electrice alimentate prin două trolee (tije metalice) de la o linie cu două fire elec trice aeriene; ele circulă numai în orașe.

Mijloacele de transport rutier de mărfuri sunt: autocamioanele (cu plat formă deschisă sau acoperită cu prelată, cu benă – fig. 3a, cu container – fig. 3b), autocisternele (sunt echipate cu recipiente pentru transportul lichidelor – fig. 3c), autoizoterme (au caroseria închisă și termoizolantă – fig. 3d) etc.

Căile de transport feroviar sunt căile ferate formate din două șine me talice paralele, fixate pe traverse din lemn sau beton. Calea ferată poate fi construită pe sol, în subteran (prin tunele) sau suprateran.

Mijloacele de transport feroviar de persoane sunt: trenul, format din locomotivă și vagoane; tramvaiul (fig. 4a), care se deplasează cu ajutorul motoarelor electrice alimentate printr un pantograf; metroul (fig. 4b) – un tren electric care circulă pe calea ferată amenajată în tuneluri subterane.

La noi în țară există patru tipuri de trenuri de călători: Regio (R), Regio Express (RE), Inter Regio (IR), Inter Regio Night (IRN, pentru transport oca zional, cu vagoane tip cușetă).

Mijloacele de transport feroviar de mărfuri sunt trenurile numite mar fare, formate din locomotivă și vagoane speciale (pentru cereale, cisterne, izoterme etc.).

Pe traseele mijloacelor de transport în comun (autobuze, troleibuze, tramvaie, metrou) sunt amenajate stații, care permit așteptarea, coborârea sau urcarea călătorilor, iar în cazul trenurilor sunt amenajate gări.

47 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi
122 19 Satu Mare 10 km Decebal a 66 203K Vintilă Vodă 9 km Beceni 4 km b 4 65 Toderița 4 km c km 255
A 2 d
a b
Fig. 4. Mijloace de transport feroviar de persoane
a c b d
Fig. 3. Mijloace de transport rutier de mărfuri

De reținut!

• Activitățile de transport (de persoane și de mărfuri) se desfășoară terestru, pe apă (naval) și aerian; există și transport special, realizat pe cabluri sau prin conducte.

• Căile de transport rutier sunt drumurile; transportul feroviar se realizează pe căi ferate.

• Mijloacele de transport sunt specifice fiecărui tip de transport și se diferențiază în două grupe: pentru transportul de persoane și pentru transportul de mărfuri.

Aplicații practice

Activitate în perechi

PROIECT • TRASEUL RUTIER CASĂ – ȘCOALĂ

Planul temei proiectului se va realiza pe baza fișei tehnologice următoare.

Timp de lucru: o zi.

FIȘĂ TEHNOLOGICĂ

Denumirea produsului Schema traseului rutier casă – școală

Imaginea produsului harta din imaginea de mai jos

Materialele utilizate • calculator conectat la internet, imprimantă, riglă

Operațiile tehnologice (activitățile de îndeplinit)

• se folosește adresa (https://maps.google.com) pentru a identifica harta localității;

• se identifică pe harta localității pozițiile școlii și ale domiciliilor celor doi elevi din echipa proiectului;

• se copiază zona respectivă din hartă în aplicația Paint;

• se marchează pe hartă pozițiile locuințelor celor doi elevi și se trasează, folosind culori diferite, câte două trasee de acasă până la școală (ca în exemplul dat în imagine);

• se printează harta cu traseele marcate (în două exemplare);

• se compară dimensional (prin măsurare) variantele de trasee și se alege pentru fiecare elev o variantă a traseului;

• se verifică dacă traseul ales este cel parcurs cel mai des pentru a merge sau a se întoarce de la școală.

48 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi
E1 E2
E2
Școala Legendă: T1 T1 T2 T2
Schema traseului rutier casă – școală este componentă a portofoliului personal. E1 – elev 1 – trasee – elev 2 – trasee

INVESTIGAȚIE • ORIENTAREA PE TEREN FOLOSIND HĂRȚILE

Investigația are în vedere următoarea situație: Mihai învață la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși”, situat lângă stația de metrou Pipera, și locuiește în apropierea stației de metrou Eroii Revoluției. George a fost coleg în clasele de gimnaziu cu Mihai, cu care este și vecin. Acum, George învață la Colegiul Tehnic Grivița, situat lângă stația de metrou Grivița.

Indicații: folosește harta rețelei de metrou a municipiului București (dată în figura următoare) și site ul Socie tății de Transport București (S.T.B.); notează pe fișa investigației rezolvarea sarcinilor de lucru din plan. Timp de lucru: două săptămâni.

Planul investigației:

1. analizează harta, identifică și răspunde la următoarele întrebări:

a. care sunt liniile de metrou pe care sunt situate stațiile: Jiului, Piața Muncii, Constantin Brâncoveanu, Obor? (exemplu: stația 1 Decembrie 1918 este pe linia Preciziei – Anghel Saligny);

b. care este linia de metrou pe care circulă Mihai și la a câta stație coboară când pleacă de acasă la școală?

c. pe ce linie/linii de metrou circulă George pe traseul casă – școală?

d. care sunt stațiile de metrou cu corespondență între linii, în care George schimbă metroul când merge la școală? (vezi semnul din legendă)

e. există traseu comun (casă – școală) pentru Mihai și George? Enumeră stațiile.

f. dacă pornesc amândoi de acasă în același timp, care crezi că ajunge primul la școala unde învață? Argu mentează răspunsul.

2. caută informații pe internet și identifică mijloacele de transport în comun, de suprafață, cu care s ar putea deplasa Mihai și George de acasă până la școală; notează aceste trasee pe fișa de investigație și compară mijloacele de transport privind numărul și tipul lor (exemplu: Mihai circulă cu patru mijloace de transport de suprafață: un tramvai, două autobuze și un troleibuz).

3. recomandă celor doi elevi mijloacele de transport cu care să meargă la școală. Justifică alegerea făcută.

4. prezintă în scris rezultatul investigației, într o formă de redactare aleasă de tine. Evaluarea investigației se face pe baza unei fișe de evaluare (ca în modelul următor).

Analizați la ora de Educație tehnologică și aplicații practice rezultatele investigației și soluțiile propuse.

Completează portofoliul personal cu fișa investigației.

49 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi
FIȘĂ DE EVALUARE Sarcina de lucru Punctaj Maxim Acordat 1a 12 1b 6 1c 9 1d 3 1e 10 1f 10 2 30
10
10 Total 100
3
4

Ce știm?

• Odată cu dezvoltarea comerțului, oamenii au căutat și au găsit soluții pentru transportul lor mai rapid și mai sigur; așa a apărut transportul pe apă și, mai târziu, cel aerian. Ce vom afla?

• Tipurile de căi și mijloace de transport specifice transportului pe apă, aerian și a celui special. Ce vom reuși?

• Să caracterizăm tipurile de căi de transport specifice.

• Să comparăm diferite mijloace de transport care fac parte din aceeași categorie.

• Să identificăm trasee ale diferitelor mijloace de transport.

CĂI ȘI

MIJLOACE

DE TRANSPORT PE APĂ.

CĂI ȘI MIJLOACE DE TRANSPORT AERIAN

Observăm și discutăm

Spuneți vă părerea privind mijloacele de transport din imagi nile de mai jos referindu vă la: denumire, cale de trans port, utilitate.

 Ce mijloace de transport recunoașteți în imaginile a, b și c? Pe unde circulă ele? Precizați și alte mijloace de transport pe care le cunoaș teți, din aceeași categorie.

 Descrieți ce vedeți în imaginea b.

Citim și descoperim

Transportul pe apă (naval) se realizează pe mări, oceane, fluvii, râuri, canale navigabile, lacuri.

Căile și mijloacele de transport pe apă sunt prezentate în fig. 5.

Căi de transport

Transport naval (pe apă)

Mijloace de transport

Rute

Canale navigabile

de persoane

de mărfuri

maritime

fluviale

bărci

șalupe

hidrobuze

pacheboturi

nave de croazieră

iahturi nave portcontainere

nave tanc

cargouri

nave frigorifice

Căile de transport pe apă sunt rutele maritime, fluviale și canalele navigabile. Rutele maritime sunt trasee imaginare la suprafața mărilor și a oceanelor, pe care circulă mijloacele de transport naval. Rutele fluviale sunt albiile fluviilor sau ale râurilor în care adâncimea apei permite depla sarea navelor. Canalele navigabile sunt cursuri de apă care fac legătura între fluvii, între mări sau între oceane, între fluvii și mări (de exemplu, ca nalul Dunăre – Marea Neagră).

50 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi
a b a b c
Fig. 5. Căi și mijloace de transport naval (pe apă)

Mijloacele de transport naval de persoane sunt: bărcile (cu vâsle, cu pânze, cu motor), iahturile, șalupele, hidrobuzele (pentru transportul fluvial), pacheboturile și navele de croazieră (pentru transportul maritim – fig. 6a).

Mijloacele de transport naval de mărfuri sunt șlepurile (pentru trans portul fluvial al mărfurilor vrac) și navele maritime, care sunt de mai multe tipuri: portcontainer (fig. 6b), nave tanc (pentru transportul mărfurilor li chide), nave frigorifice, vrachiere (pentru transportul mărfurilor vrac: cere ale, minereuri etc.), cargouri.

Pentru transportul automobilelor sau al trenurilor împreună cu pasa gerii lor, pe distanțe mici, se folosește feribotul (fig. 6c).

Pe traseele rutelor fluviale și maritime sunt amenajate porturi de in trare și de ieșire a navelor, de încărcare și de descărcare a mărfurilor, de întreținere, de reparare și de adăpostire a navelor etc.

Transportul aerian se realizează pe distanțe mari și foarte mari, în tim pul cel mai scurt – comparativ cu celelalte posibilități de transport.

Căile de transport aerian sunt culoarele (rutele) aeriene; ele reprezintă trasee imaginare situate la înălțimi diferite, pentru a se evita ciocnirea avi oanelor în timpul deplasării.

Rutele se stabilesc între aeroporturi (fig. 7). Acestea cuprind: piste de aterizare decolare, turn de control, clădirea centrală cu puncte de control vamal, birou de informații, săli de așteptare, restaurante etc.

Mijloacele de transport aerian sunt avioanele și elicopterele. Avioanele pot fi civile (destinate transportului de persoane, mărfuri, poștă) și militare.

Pe lângă transportul terestru, pe apă și aerian, un caz special îl repre zintă transporturile prin conducte și pe cablu.

Transportul prin conducte este destinat transportului produselor li chide sau gazoase; de exemplu, pentru alimentarea cu apă potabilă a unei localități, transportul apei până la consumatori se face prin conducte.

Transportul pe cablu realizează deplasarea unor vehicule (telecabină, telescaun, telegondolă – fig. 8 etc.) cu ajutorul unor cabluri metalice fixate pe stâlpi rezistenți.

TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN TRANSPORTURI

Citim și descoperim

Deși economia a cunoscut o dezvoltare continuă în toate ramurile sale, în domeniul transporturilor coexistă elemente tradiționale și elemente moderne atât în privința căilor, cât și a mijloacelor de transport.

În transportul rutier, pe drumul bătătorit sau pietruit de pe ulițele satu lui se deplasează mijloace tradiționale de transport precum căruțe, bici clete și autoturisme care circulă cu viteze mai reduse.

Creșterea numărului de autovehicule a determinat crearea unor re țele de autostrăzi suprapuse moderne, iar reducerea gradului de poluare

51 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi
Fig. 7. Aeroportul Henri Coandă, București
a b
Fig. 8. Telegondola Azuga, județul Prahova
c
Fig. 6. Mijloace de transport naval

Pentru transportul pe distanțe mai mici, dar și pentru agrement, se fo losește skateboardul (placă de lemn alungită – fig. 9a), hoverboardul elec tric (placă formată din două bucăți identice, așezate în prelungire, fiecare având la capătul liber câte o roată – fig. 9b), trotineta electrică (cu un de sign asemănător celei clasice și dotări corespunzătoare.

În transportul feroviar , locomotivele cu abur au fost înlocuite cu cele electrice, cu vagoane confortabile și dotări multiple (aer condiționat, iluminat cu LED, prize de încărcare a aparatelor electronice etc.). Pen tru transportul de persoane există trenul monorai ( fig. 10a ), care circulă pe sau sub o singură șină, și trenul de mare viteză maglev ( fig. 10b ), care se deplasează pe baza câmpurilor magnetice, fără a fi în contact cu șina.

În transportul pe apă, navele de croazieră moderne sunt adevărate orașe plutitoare: sunt dotate cu restaurante, piscine, cinematografe, pa tinoare, cabine de cazare cu condiții de confort deosebite. Călătoriile de agrement pentru un număr mai mic de persoane, cu bărci și vaporașe cu motor, sunt înlocuite cu navele de agrement ecologice, care funcționează cu energie solară.

În transportul aerian, se încearcă reducerea masei avioanelor, precum și înlocuirea vehiculelor clasice, care funcționează cu combustibil lichid, prin montarea de panouri solare (fotovoltaice) pe aripile avioanelor.

Un element important în protecția mediului prin reducerea traficului rutier îl reprezintă transportul intermodal (fig. 11), care combină două sau mai multe moduri de transport; folosirea containerelor face acest tip de transport al mărfurilor să fie mai eficient și mai sigur, cu durate și cheltuieli mai mici pentru operațiile de încărcare – descărcare.

De reținut!

• Căile de transport navale sunt rutele (maritime și fluviale) și cana lele navigabile. Pentru transportul aerian căile de transport se nu mesc culoare, iar pentru cel special sunt conducte și cabluri.

• Elementele moderne în transporturi privesc infrastructura rutieră, căile de rulare la transportul feroviar, formele de energie utilizate, transportul intermodal etc.

• Mijloacele de transport moderne oferă confort sporit, posibilități de informare a pasagerilor, folosirea motoarelor electrice alimen tate de la baterii reîncărcabile sau panouri solare.

52 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi
Fig. 9. Skateboard (a) și hoverboard (b) b
a b
Fig. 10. Trenuri moderne
a
Fig. 11. Încărcarea – descărcarea containerelor pentru transport pe apă, feroviar și rutier
produs de cele care funcționează cu combustibil lichid a impus găsirea unor soluții nepoluante. Pe străzi, pe autostrăzi și pe drumurile naționale este în creștere numărul de autoturisme electrice, iar în mediul urban, pentru transportul în comun se adaugă autobuzele ecologice nepoluante fonic și chimic.

Aplicații practice

TEMA: CĂI ȘI MIJLOACE DE TRANSPORT FIȘĂ PENTRU ACTIVITATE PERSONALĂ

Citește cu atenție, transcrie pe caiet și notează rezolvarea sarcinilor date. După autoevaluarea pe care o faci (prin corectare cu altă culoare decât cea cu care ai scris rezolvările) folosind manualul și caietul de notițe sau baremul de corectare și de notare dat de profesor, motivează de ce ți ai acordat nota respectivă.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timp de lucru: 15 minute

I. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (3 × 10 p. = 30 de puncte)

1. Este mijloc de transport rutier de mărfuri:

a. avionul; b. autocisterna; c. cargoul; d. marfarul.

2. Telecabina face parte din grupa mijloacelor de transport pentru transportul:

a. aerian; b. feroviar; c. naval; d. special.

3. Navele de croazieră transportă:

a. mărfuri; b. mărfuri și persoane; c. persoane; d. persoane pe râuri și fluvii.

II. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens, să respecte adevărul științific. (2 × 15 p. = 30 de puncte)

1. Canalele … sunt căi de transport naval.

2. Partea … a drumurilor este destinată circulației vehiculelor.

III. În prezent, se folosesc tot mai mult mijloace de transport moderne.

Răspunde la următoarele întrebări:

1. Ce mijloace de transport rutier moderne cunoști? Numește trei dintre ele. (3 × 2 p. = 6 puncte)

2. Prin ce se deosebesc mijloacele de transport feroviar moderne de cele tradiționale? Caracterizează câte unul din fiecare tip. (2 × 10 p. = 20 de puncte)

3. În ce constă transportul intermodal? (4 puncte)

Transcrie chestionarul de mai jos pe o foaie și completează spațiile punctate.

Numele și prenumele elevului__________________________ Clasa __________

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE

1. Cred că activitatea mea pe parcursul acestei teme poate fi apreciată cu calificativul: ... .

2. Prin parcurgerea conținuturilor și rezolvarea sarcinilor de la aplicațiile practice am învățat: ... .

3. Ce am învățat (cunoștințe și abilități practice) îmi sunt utile pentru/la: ... .

4. Cel mai mult din această temă mi a plăcut: ... .

5. De interes pentru mine a fost: ... .

6. Pe parcursul temei am întâmpinat următoarele dificultăți: ... .

7. Voiai să afli mai mult la această temă? Dacă da, ce anume: ... .

8. Cred că aș putea să mi îmbunătățesc calificativul dacă (formulările pot fi legate de modul tău de a învăța, de implicarea în activități, de colaborarea cu colegii, de materialele folosite sau de lipsa acestora etc.): ... .

Fișa pentru activitatea personală, motivarea notei și Chestionarul de autoevaluare sunt componente ale porto foliului personal.

53 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi

Ce știm?

• Oamenii vor să fie în afara oricărui pericol atunci când circulă într-un mijloc de transport.

Ce vom afla?

• În ce constă siguranța și securitatea în transporturi.

• Cum se apreciază siguranța și securitatea pentru oameni și mărfuri în transportul terestru, naval și aerian.

Ce vom reuși?

• Să precizăm factorii de care depind siguranța și securitatea în transporturi.

• Să identificăm cauzele apariției unor accidente rutiere.

• Să identificăm măsuri de prevenire a accidentelor în transporturi.

SIGURANȚĂ ȘI SECURITATE ÎN TRANSPORTURI

Spuneți vă părerea privind cauzele apa riției unor accidente în cazu rile prezentate în imaginile următoare. Propuneți soluții pentru prevenirea acestor accidente.

 Pentru imaginile a, b și c, spuneți vă părerea privind siguranța per soanelor și a mărfurilor.

 În cazul unei imagini despre care răspunsul vostru este negativ, pre cizați cum credeți că trebuia procedat.

Citim și descoperim

Siguranța și securitatea privesc condițiile existente și măsurile care se iau pentru prevenirea accidentelor. În domeniul transporturilor, acestea se referă atât la persoane, cât și la mărfurile transportate.

Siguranța transportului, indiferent de tipul acestuia, depinde de calea de transport (terestră, aeriană sau pe apă), de mijlocul de transport (starea sa tehnică), de personalul de deservire (profesionalismul, sănătatea etc.). Pentru transportul rutier, siguranța este apreciată și din punctul de vedere:

• al pietonului, dată de calitatea drumului pe care circulă, dar și a conducăto rilor auto participanți la trafic, de respectarea regulilor de circulație etc.;

• al pasagerului, asigurată prin dotarea și folosirea centurii de siguranță (în autoturism, autocar etc.), a elementelor de sprijin (bare, inele) în mij loacele de transport în comun etc.;

• al mărfurilor, asigurată prin modul de așezare și ancorare al acestora. Un rol important în siguranța pasagerilor, al șoferilor și al mărfurilor transportate cu autovehicule îl au sistemele de supraveghere video montate în interiorul mijloacelor de transport și pe drumurile publice, care înregistrează și transmit în timp real; astfel, imaginile pot fi monitorizate de la distanță, prin internet, de către echipajele de urgență și intervenție.

În cazul transportului cu trenul, pentru prevenirea accidentelor călă torilor, aceștia vor respecta și următoarele reguli:

• urcarea și coborârea se va face în timpul staționării trenului;

• în gară, trecerea peste liniile de cale ferată se face perpendicular pe acestea, după asigurarea prealabilă că nu există niciun mijloc de trans port în mișcare pe calea ferată.

54 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi
a b b a c
Observăm și discutăm

Transportul cu avionul reprezintă una dintre cele mai sigure posibilități de transport. Cerințele de securitate impun ca în bagajele de mână să nu se transporte obiecte ascuțite (cuțit, forfecă, tirbușon etc.), substanțe inflamabile sau explozibile (de exemplu, artificii), arme. După îmbarcarea în avion, se vor respecta regulile de depozitare a bagajului de mână în spațiul indicat, de folosire a centurii de siguranță (fig. 12a) și a măștilor de oxigen (în cazuri de urgență).

În transportul maritim, securitatea și siguranța călătorilor și a persona lului de deservire a navei s a îmbunătățit continuu prin utilizarea sistemelor de inspecție a navei înainte de începerea cursei, de monitorizare a pasagerilor (număr, naționalitate etc.), prin efectuarea operațiunilor de salvare mai eficiente (fig. 12b) în cazul unui accident.

CALITATEA SERVICIILOR DE TRANSPORT

ȘI A SERVICIILOR POȘTALE

Citim și descoperim

Fiecare dintre noi dorește să folosească produse de calitate, oricare ar fi tipul lor (alimentare, îmbrăcăminte, mașină etc.), dar și să primească servicii de calitate.

Serviciile sunt activitățile pe care le desfășoară o persoană în folosul altei persoane.

Calitatea serviciilor de transport este dată de măsurile care asigură satisfacerea în bune condiții a transportului de persoane, respectiv de mărfuri.

Indiferent de modul în care se realizează transportul de persoane, calitatea călătoriilor realizate cu mijloacele de transport în comun este apreciată prin mai multe cerințe:

• siguranța și securitatea, asigurate de starea mijloacelor și a căilor de transport, viteza de transport, personalul de deservire (profesionalis mul, starea de sănătate) etc.;

• ritmicitatea și punctualitatea, exprimate prin respectarea programului de circulație afișat (fig. 13a);

• confortul la așteptarea în stații (amenajare, curățenie, acces etc.), la ur carea și la coborârea din mijlocul de transport (număr de uși, dispune rea lor, existența rampelor de acces pentru persoanele cu mobilitate redusă – fig. 13b), în timpul călătoriei (număr de scaune și dispunerea lor, număr de călători, microclimat) etc.;

• comportamentul personalului de deservire, apreciat prin atitudine, amabilitate, vestimentație (fig. 13c), promptitudine, calitatea informa țiilor oferite;

• mijloacele de informare a călătorilor: existența unui display cu informa ții privind ordinea stațiilor, ora exactă, transport intermodal;

• prețul călătoriei etc.

55 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi
a b
Fig. 12. a – utilizarea centurii de siguranță în avion; b – dotarea vaporului cu bărci de salvare
a b c
Fig. 13. Cerințe de calitate în transportul de persoane

Aflăm mai mult

Compania Națională Poșta Română S.A. este operatorul național care realizează servicii poștale și de curierat pe întreg teritoriul țării noastre. Serviciile pe care le oferă sunt: pentru ex peditori, pentru destinatari, de publicitate, de încasare a factu rilor, de plată a pensiilor etc.

Calitatea serviciilor de transport a mărfurilor se apreciază prin caracteristici care privesc: viteza și durata deplasării, punctualitatea, capacitatea de transport, siguranța și integritatea mărfurilor, costul serviciului, asigurarea mărfurilor și eventuale despăgubiri (dacă este cazul) etc.

Serviciile poștale destinate populației constau în colectarea, sortarea, transportul și livrarea la destinatar a trimiterilor poștale. Aceste servicii se pot desfășura la nivel național și internațional.

Trimiterile poștale (fig. 14) pot fi: scrisori, cărți poștale, cărți, reviste, ziare, colete, transfer de bani etc. Persoana (instituția, firma) care inițiază trimiterea poștală este expeditorul, iar cea care o primește la adresa indicată (de expeditor) este destinatarul.

Calitatea serviciilor poștale este determinată de următoarele caracte ristici:

• securitatea trimiterii poștale, apreciată prin integritatea sau gradul de deteriorare în care ajunge la destinatar;

• rapiditatea, este dată de timpul scurs de la introducerea în rețeaua poș tală până la primirea de către destinatar a trimiterii respective;

• regularitatea, care se reflectă în respectarea termenului de livrare la destinatar.

Aplicații practice

Activitate în perechi

STUDIU DE CAZ • O DESTINAȚIE, MAI MULTE MIJLOACE

DE TRANSPORT

De reținut!

• Siguranța și securitatea în transporturi depinde de: mijlocul de trans port, calea de transport, personalul de deservire.

• Pentru siguranța și se curitatea persoanelor și a mărfurilor, în timpul deplasării este necesar să se respecte anumite reguli specifice.

• Calitatea serviciilor poș tale are în vedere: securi tatea trimiterilor poștale, regularitatea și rapidita tea cu care ajung acestea la destinatar etc.

O persoană care locuiește în București (lângă stația de metrou Tineretului) și merge de acasă la Constanța, călătorește cu metroul, de acasă la Gara de Nord, și în continuare cu trenul, până la destinație; călătoria cu metroul durează 20 de minute și are prețul de 2,5 lei, iar cea cu trenul durează 2 ore și 15 minute și costă 60 de lei.

Cheltuiala pentru plata întregii călătorii reprezintă bugetul de bani și este de 2,5 + 60 = 62,5 lei. Durata călătoriei, numită bugetul de timp, este de 20 minute + 2 ore și 15 minute = 2 ore și 35 de minute.

Folosiți exemplul dat, consultați „Mersul trenurilor” și site uri ale firmelor care realizează transport în comun și îndepliniți următoarele sarcini.

1. Calculați bugetul de timp și bugetul de bani necesare pentru o călăto rie Oltenița (județul Călărași) – Galați;

2. Stabiliți mijlocul și calea de transport pe care le ați alege, din cele fo losite la punctul 1, pentru o călătorie pe care v o doriți în vacanța de vară, justificând alegerea în funcție de destinație, durată, confort, preț, securitate.

56 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi
Fig. 14. Trimiteri poștale

EDUCAȚIE STRADALĂ

Observăm și discutăm

 Spuneți vă părerea privind modul în care pietonul din imaginea a traversează strada.

 Unde se așteaptă tramvaiul în stația din imaginea b?

 Observați imaginea c. Precizați cine procedează corect și cine gre șește la traversarea străzii. Justificați răspunsul.

Citim și descoperim

Indiferent în ce calitate ne aflăm pe stradă, de pieton, biciclist, călător într un mijloc de transport în comun, trebuie să cunoaștem și să respectăm regulile de circulație corespunzătoare și să ne comportăm civilizat față de celelalte persoane din preajma noastră.

Pietonii sunt persoanele care se deplasează pe jos, pe un drum public; din această categorie fac parte și cei ce folosesc patine cu rotile sau alte dispozitive cu rotile (de exemplu, hoverboard, skateboard) și persoanele cu mobilitate redusă care folosesc pentru deplasare un scaun rulant.

În calitate de pieton, este necesar să se respecte următoarele reguli:

• se circulă pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe partea stângă a acostamen tului, în direcția de mers;

• traversarea se face perpendicular pe axul drumului, numai prin locurile special amenajate (marcate cu zebră, indicator etc.), cu semafor (la lu mina verde a acestuia) sau la semnalul agentului de circulație;

• înainte de traversare este necesar să se asigure că nu se apropie o ma șină, pe niciun sens de mers.

Biciclistul este persoana care are vârsta de minimum 14 ani și circulă pe un drum public conducând bicicleta.

Deplasarea bicicliștilor se face pe pistele special amenajate sau pe banda drumului de lângă bordură sau acostament, în sensul de mers. Bi cicleta trebuie echipată cu dispozitiv de frânare, cu sistem de avertizare sonoră și, pe timpul nopții, cu lumini corespunzătoare (albă sau galbenă în față și roșie în spate). Pentru bicicliștii cu vârste sub 16 ani este necesară echiparea cu cască de protecție, când se deplasează pe partea carosabilă.

La circulația cu mijloacele de transport în comun este necesară respec tarea anumitor reguli, prezentate în continuare.

Ce știm?

• Pe stradă putem merge pe jos, cu bicicleta, în mașină, împreună cu adulți, sau într-un mijloc de transport în comun.

• În timpul deplasării, trebuie să fim atenți pentru a preveni posibile accidente.

Ce vom afla?

• Regulile care trebuie respectate în timpul deplasării ca pietoni, bicicliști, călători în mijloacele de transport în comun.

Ce vom reuși?

• Să respectăm regulile de circulație și de comportament în calitate de pietoni, bicicliști și pasageri în mijloacele de transport în comun.

Ce fac bine și ce gre șesc pietonul și bici clistul din imaginile următoare?

Aflăm mai mult

✓ Bicicletele trebuie conduse, pe drumurile publice sau pe pistele amenajate, numai pe un singur rând.

✓ Viteza maximă de circulație cu bicicleta este de 30 km/h.

57 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi
a b
a b c

Protejează mediul și propria persoană

✓ Indiferent de modul în care te deplasezi, respectă regu lile specifice! Astfel, te vei proteja pe tine și pe cei din jur de accidente.

✓ În timpul deplasării cu bi cicleta, nu realiza și alte ac tivități (exemplu, vorbit la telefon) și menține ambele mâini pe ghidon!

✓ Nu te juca (singur sau cu alți copii) pe o stradă cu circula ție rutieră!

✓ Dacă vrei să înveți să mergi cu bicicleta, alege un loc ferit de pericole și solicită supravegherea unui adult!

La așteptarea în stații:

• persoanele așteaptă pe trotuar sau sub copertina special amenajată;

• apropierea de mijlocul de transport se face după oprirea acestuia în stație și deschiderea ușilor.

La urcare:

• urcarea se face pe la ușa din spate (fig. 15a), acordând prioritate persoa nelor în vârstă, celor care însoțesc copii, cu probleme locomotorii etc. În timpul deplasării mijlocului de transport:

• tinerii și elevii oferă loc pe scaune persoanelor în vârstă, cu probleme de sănătate, cu copii în brațe;

• persoanele care călătoresc în picioare folosesc pentru sprijin barele (fig. 15b) sau inelele de susținere din dotarea mijlocului de transport.

La coborâre:

• coborârea se face pe la ușile special destinate acestui scop (fig. 15c);

• se acordă prioritate și sprijin călătorilor mai în vârstă, a celor cu dizabi lități și a celor care însoțesc copii.

ACTIVITĂȚI, OCUPAȚII ȘI MESERII ÎN SERVICIILE DE TRANSPORT

Citim și descoperim

În serviciile de transport lucrează oameni cu pregătire și competențe care trebuie să asigure confortul, siguranța și securitatea persoanelor, dar și a mărfurilor, acolo unde este cazul.

Șoferul profesionist pregătește autovehiculul pentru cursă, supra veghează îmbarcarea și debarcarea călătorilor (sau a mărfii), efectuează transporturi de călători sau de mărfuri, execută operații de reparare a au tovehiculului etc.

Marinarul cunoaște nava pe care își desfășoară activitatea, ia parte la lucrările de întreținere și reparare a navei în sala mașinilor sau pe punte.

Mecanicul de aeronave efectuează verificări, montări, demontări, lu crări de întreținere la instalațiile de bord și la structura avionului.

Conductorul de tren verifică biletele de călătorie și are atribuții privind circulația și manevrarea trenului.

De reținut!

• În calitate de pietoni, bicicliști sau călători în mijloacele de trans port în comun, pentru siguranța noastră și a celorlalți participanți din apropierea noastră, pentru prevenirea accidentelor, este nevoie să respectăm anumite reguli specifice.

• Serviciile de transporturi sunt activități complexe și diverse, în care lucrează oameni cu pregătire, meserii și ocupații diverse.

58 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi
a b c
Fig. 15. Reguli respectate la circulația cu mijloacele de transport în comun

Aplicații practice

Activitate în echipe

PROIECT • RESPECTĂM SEMNELE ȘI REGULILE DE CIRCULAȚIE

Proiectul constă în realizarea de afișe, urmată de organizarea de minicampanii de informare și promovare. Împărțiți colectivul de elevi al clasei în echipe de 4 5 colegi. Sarcini de lucru:

• fiecare echipă realizează un afiș, pe un carton de format mare (841 x 1189 mm);

• afișul se împarte în 4 părți, care vor cuprinde imagini și text (unde este cazul), cu următoarele titluri:

1. Semne de circulație (pentru pietoni și bicicliști) și semnificația lor;

2. Reguli de circulație (pentru pietoni și bici cliști; de exemplu: zone stradale de deplasare, traversare, echipament pentru bicicliști etc.); 3. Reguli de compor tament în mijloacele de transport în comun; 4. Accidente posibile și prevenirea lor (ca în exemplul de mai jos);

• fiecare echipă realizează o minicampanie de informare și promovare a proiectului, care constă în organiza rea de întâlniri cu elevii claselor mai mici (de exemplu: echipa 1 – cu elevii claselor pregătitoare, echipa 2 –cu elevii claselor I etc.), în care prezintă importanța respectării semnelor și a regulilor de circulație, folosind afișele realizate;

• se poartă discuții, se dau răspunsuri la întrebările adresate de colegii mai mici.

Timp de lucru: o săptămână pentru realizarea afișului; două săptămâni pentru minicampanie.

RESPECTĂM SEMNELE ȘI REGULILE DE CIRCULAȚIE

2. Reguli de circulație • Pietonii ............................. .............................

• Bicicliștii ............................. .............................

pentru pietoni

3. Reguli de comportament în mijloacele de transport

• La urcare .............................................................................

• În timpul deplasării .........................................................

• La coborâre ........................................................................

Activitate individuală

4. Accidente posibile și prevenirea lor

Împreună cu profesorul de Educație tehnologică și aplicații practice, organizați o întâlnire la care să invitați câte un reprezentant al poliției din localitate, al unei firme de transport, un părinte care lucrează în domeniul transporturi.

Solicitați informații referitoare la: denumirea meseriei/ocupației, atribuțiile pe care le îndeplinește, aptitu dini și atitudini necesare pentru ocupația respectivă, programul de lucru, posibile riscuri la locul de muncă, pregătirea profesională necesară etc.

Notează pe o fișă una dintre ocupațiile pe care crezi că ți o dorești și argumentează această preferință.

Fișa cu argumentarea preferinței personale pentru ocupația precizată este componentă a portofoliului personal.

59 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi
1. Semne de circulație și semnificația lor Trecere

RECAPITULARE

Activitate în echipe

Aplicați metoda Diagrama Venn (care evidențiază asemănări și deosebiri), pentru a compara câte două tipuri de transporturi. Parcurgeți etapele de lucru indicate.

Etape de lucru:

• formați cinci echipe din colectivul de elevi ai clasei;

• notați pe foi A4 informații privitoare la căi și mijloace de transport pentru tipul menționat;

• echipa 1 – despre transportul rutier;

• echipa 2 – despre transportul feroviar;

• echipa 3 – despre transportul naval;

• echipa 4 – despre transportul aerian;

• echipa 5 – informațiile comune în fiecare din cele două cazuri pentru care se face comparația, ca în mo delele următoare;

• desenați pe tablă diagrame Venn și completați le, ca în modelele date mai jos;

• argumentați alegerea unui tip de transport pentru fiecare caz analizat, din perspectiva păstrării calității mediului și a sănătății oamenilor.

Transport rutier Transport feroviar

• căi de transport: drumuri (națio nale, județene, locale)

• mijloace de transport

Asemănări:

• pentru persoane

• pentru mărfuri

• ...

• ...

Activitate în perechi

• ...

• • ...

Transport naval Transport aerian

• căi de transport

• mijloace de transport

STUDIU DE CAZ • SIGURANȚA ȘI SECURITATEA NOASTRĂ CONTEAZĂ!

Desfășurarea activității:

• analizați cu atenție imaginile următoare;

Asemănări:

• căi de transport imaginare • ... •

• pentru fiecare situație ilustrată, precizați dacă au fost luate măsuri pentru prevenirea accidentelor și ex plicați care sunt acestea; în cazul răspunsului negativ, indicați modul de prevenire a posibilului accident;

• realizați în clasă o dezbatere privind siguranța și securitatea în transporturi, cu referire la existența ca merelor de luat vederi în mijloacele de transport în comun și pe șosele.

60 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi
• ... •
...
a c b d

Activitate în echipe

TEMA: CALITATEA SERVICIILOR POȘTALE

Aplicați metoda Philips 6/6 respectând sarcinile date. Parcurgeți următoarele etape de lucru.

Etape de lucru:

• împărțiți colectivul clasei în echipe de câte 6 colegi (4 membri, 1 secretar, 1 coordonator al echipei);

• secretarul este membru activ al echipei, îndeplinind și sarcina suplimentară de a consemna ideile cole gilor din echipă;

• coordonatorul dirijează dezbaterea în cadrul echipei și prezintă concluziile;

• în cadrul fiecărei echipe, purtați discuții privind calitatea serviciilor poștale, timp de 6 minute; se pre zintă o situație de trimitere poștală (a unui colet, scrisoare etc.) în care nu sunt îndeplinite condițiile privind calitatea serviciilor poștale, ca în cazurile din imaginile următoare sau altele întâlnite de voi; se propun soluții de îmbunătățire a caracteristicilor de calitate ale acestora;

a c b d

• coordonatorul prezintă ideile echipei;

• purtați discuții la nivelul colectivului clasei și alegeți cele mai bune soluții propuse;

• profesorul oferă concluziile privind participarea elevilor la desfășurarea activității și eficiența acesteia apreciată prin soluțiile propuse.

Activități individuale

TEMA: TRANSPORTURI

1. Aplică metoda de evaluare Jurnalul reflexiv: notează, pe o foaie de hârtie, răspunsuri, opinii, gânduri împărtășite, chiar aspecte critice, sentimente, referitoare la tema dată, răspunzând la întrebări asemănă toare celor de mai jos sau altele propuse de tine.

– Ce ai învățat nou din această temă?

– Cum ai învățat? (Prin ce activități?)

– Care idei discutate ți s au părut mai interesante?

– Ce dificultăți ai întâmpinat?

– La ce noțiuni ai nevoie de clarificări?

– Cum poți să utilizezi în viitor experiențele de învățare de la această temă?

– Sunt și activități care nu ți au plăcut? Dacă da, explică motivul.

– Dacă ai putea schimba ceva privind învățarea (sarcinile de lucru și cunoștințele obținute), ce ai face?

Foaia completată poartă titlul Jurnalul reflexiv. Autoevaluează l! Reflectează asupra răspunsurilor date pentru a ți îmbunătăți învățarea, modul de rezolvare a sarcinilor și rezultatele școlare!

2. Transcrie pe o foaie și completează Fișa de observare a activității și a comportamentului de la pagina 43 și analizează ce s a modificat față de fișa anterioară.

Jurnalul reflexiv și Fișa de observare a activității și a comportamentului completată sunt componente ale portofoliului personal.

61 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi

TEST DE EVALUARE

Citește cu atenție, transcrie pe caiet și notează rezolvarea la sarcinile precizate. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut. Timp de lucru: 30 de minute

Subiectul I

36 de puncte

A. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (3 × 4 p. = 12 puncte)

1. Sunt căi de transport rutier:

a. cablurile; b. canalele navigabile; c. culoarele de zbor; d. străzile.

2. Persoana care inițiază trimiterea unui colet se numește:

a. destinatar; b. expeditor; c. factor poștal; d. oficiu poștal.

3. Biciclistul are obligația:

a. să circule noaptea cu lanterna în mână; c. să circule pe trotuar;

b. să circule pe piste special amenajate; d. să poarte cască dacă are peste 16 ani.

B. Încercuiește litera A, pentru enunțurile apreciate adevărate (corecte), sau litera F, pentru cele considerate false (incorecte). (3 × 4 p. = 12 puncte)

A F 1. Feribotul transportă mărfuri pe distanțe mari.

A F 2. Pietonii pot circula cu patine cu rotile.

A F 3. Tramvaiul este alimentat cu energie electrică prin pantograf.

C. Completează în coloana A, pe spațiile libere, litera din coloana B corespunzătoare categoriei din care face parte mijlocul de transport. (3 × 4 p. = 12 puncte) A B

___ 1. avion

___ 2. iaht

___ 3. metrou

a. este mijloc de transport feroviar de persoane

b. este mijloc de transport feroviar de mărfuri

c. este mijloc de transport naval de persoane

d. este mijloc de transport aerian

Subiectul al II-lea 54 de puncte

A. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens, să respecte adevărul științific. (3 × 5 p. = 15 puncte)

1. Confortul este o cerință de … a serviciilor de transport în comun.

2. Biletele de călătorie sunt verificate de … de tren.

3. Vehiculele circulă pe partea … a drumurilor.

B. Pentru a preîntâmpina apariția accidentelor în timpul circulației persoanelor și a mărfurilor, este important să ținem seama de elemente care privesc mijlocul de transport, calea de transport, resursa umană.

Răspunde la următoarele întrebări:

1. Cum și pe unde se face traversarea drumului de către pietoni? Precizează trei reguli.

(3 × 5 p. = 15 puncte)

2. Ce reguli trebuie să respecte călătorii în cazul transportului cu trenul? Indică două reguli.

(2 × 5 p. = 10 puncte)

3. Care sunt cerințele de siguranță și securitate impuse la transportul persoanelor cu avionul? Preci zeză câte două reguli pentru bagajul de mână și pentru călători.

(2 × 7 p. = 14 puncte)

62 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Transporturi

PROIECTAREA ȘI AMENAJAREA LOCUINȚEI ȘI A ȘCOLII

Locuința: tipuri, funcții și scheme funcționale Elemente de limbaj grafic specific realizării de produse necesare pentru locuință

Planul locuinței

Amenajarea și decorarea locuinței

Buget financiar, buget de timp, disciplina bugetului necesar realizării unui produs

Activități, ocupații și meserii din domeniul amenajări interioare

Construcția la scară a unor machete pentru locuințe

Şcoala: tipuri, amplasare, funcții și scheme funcționale

Planul școlii. Elemente de limbaj grafic specific

Amenajarea și decorarea școlii

Construcția la scară a unor machete pentru școală

RECAPITULARE

TEST DE EVALUARE

RECAPITULARE FINALĂ

EVALUARE FINALĂ

Bibliografie

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3
Competențe specifice: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 3.2. 63

Ce știm?

• Locuința este clădirea în care oamenii se adăpostesc și desfășoară anumite activități.

• Locuința este formată, de regulă, din mai multe spații (încăperi).

Ce vom afla?

• Tipurile de locuințe care există în localități.

• Funcțiile încăperilor dintr-o locuință.

• Dotările încăperilor.

• Tipurile de scheme funcționale pe care le au locuințele.

Ce vom reuși?

• Să clasificăm locuințele în funcție de anumite criterii.

• Să identificăm încăperile locuinței după funcții.

• Să precizăm dotările fiecărei încăperi din locuință.

• Să justificăm avantajele și dezavantajele schemelor funcționale pentru locuințe.

Comparați locuin țele din imaginile ur mătoare privind numărul de familii care locuiesc, accesul, poziția încăperilor etc.

LOCUINȚA: TIPURI, FUNCŢII ȘI SCHEME FUNCŢIONALE

Observăm și discutăm

 Caracterizați locuințele din imaginile a și b privind numărul de nive luri și poziția ușii principale.

 Pentru imaginea c, precizați ce reprezintă aparatul montat la intrarea într un bloc de locuințe. Care este utilitatea lui?

 Cum ajung scrisorile de la poștaș la destinatarii care locuiesc într un bloc?

 Ce spații din locuință reprezintă fiecare din imaginile d, e și f?

 Spuneți vă părerea privind activitățile care se desfășoară în spațiile respective.

 Care sunt elementele de mobilier pe care le observați în fiecare încă pere din imaginile date?

Citim și descoperim

Locuința este construcția alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.

În funcție de modul unde sunt situate camerele de locuit, există:

• locuințe individuale (numite case, vile), la care camerele de locuit sunt situate la același nivel sau la niveluri diferite ale clădirii; fiecare locuinţă are acces direct și intrare separată;

• locuințe colective (numite și blocuri de locuințe) sunt grupuri de lo cuințe; au, de regulă, acces comun, și fiecare locuință (numită aparta ment) are intrare separată.

64 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
a d b e c f
a b

Funcțiile locuinței sunt îndeplinite de încăperile ce o compun; acestea sunt: de adăpostire, de destindere și primire a oaspeților, dormit, studiu, prepararea hranei, servirea mesei, igienă personală etc.

Vestibulul (holul) este poziționat la intrarea în locuință și reprezintă spa țiul de legătură între exterior și încăperile de locuit. Mobilierul din dotare este format din: cuier, oglindă, dulap pentru încălțăminte etc.

Camera de zi (sufrageria) este spațiul în care au loc întâlniri de familie, se primesc oaspeți, se desfășoară activități de relaxare. Mobilierul cuprinde: canapea, fotolii, măsuță, comodă; dacă spațiul permite, se poate aranja și un mobilier pentru servirea mesei (masă și scaune).

Dormitorul (fig. 1a) este destinat odihnei și somnului; de aceea, se ampla sează într o zonă a locuinței protejată de zgomotul stradal. Mobila pentru dor mitor include: pat (simplu, dublu), noptiere, dulap (șifonier) pentru haine etc.

Camera școlarului este încăperea în care elevul își pregătește lecțiile, se odihnește, se distrează. În dotarea acestei încăperi intră următorul mobi lier: pat, birou, bibliotecă etc.

Bucătăria (fig. 1b) este destinată, în principal, preparării hranei; este echipată cu: mașină de gătit (aragaz), masă de preparare și dulapuri pen tru depozitare, spălător de vase (chiuvetă), frigider. Bucătăria poate avea și funcția de servire a mesei (mic dejun, dejun, cină); în acest caz, există o dotare suplimentară cu masă și două patru scaune.

Baia (fig. 1c) este încăperea destinată igienei personale; are în dotare: cadă de baie sau duș, lavoar, vas de closet, oglindă etc.

Anexele gospodărești pot cuprinde: garaj, magazie de lemne, pivniță etc.

Legătura între spațiile interioare ale unei locuințe este reprezentată printr o schemă funcțională. Fig. 2a redă schema funcțională pentru o locuință decomandată, în care trecerea se face din hol în toate celelalte încăperi. Schema din fig. 2b este pentru o locuință comandată, la care una din încăperi este folosită și pentru trecerea spre alte încăperi.

De reținut!

• În funcție de poziția camerelor de locuit și de accesul locatarilor în clădire, locuințele sunt individuale (case, vile) și colective (blocuri de locuințe).

• Încăperile locuinței au diferite funcții și privesc nevoile locatarilor.

• Schema funcțională a unei locuințe arată modul în care se face le gătura între spațiile ei interioare.

Aplicații practice

Activitate individuală

Realizează schema funcțională a locuinței în care locuiești cu familia și precizează tipul acesteia. Explică avantajele și dezavantajele acestui tip de împărțire a spațiilor interioare.

65 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
a b c
Fig. 1. Încăperi ale locuinței Fig. 2. Scheme funcționale pentru locuințe
b
Baie Hol Hol Bucătărie Balcon Dormitor Cameră de zi a Baie Hol Bucătărie Balcon Dormitor Cameră de zi

Ce știm?

• Din cele mai vechi timpuri, oamenii au comunicat între ei folosind diferite semne și simboluri.

• Pentru a executa un obiect, mai întâi realizăm desenul acestuia.

Ce vom afla?

• Care sunt modurile de reprezentare a obiectelor în desen.

• Ce este cotarea și care sunt elementele cotării.

• Ce este scara grafică (de reprezentare).

Ce vom reuși?

• Să identificăm vederea unui obiect cu configurație simplă.

• Să identificăm cotele de gabarit ale unui obiect.

• Să calculăm dimensiunile reale ale unui obiect reprezentat pe desen la o anumită scară.. Care sunt asemă nările și deosebirile dintre imaginile următoare?

ELEMENTE DE LIMBAJ GRAFIC SPECIFIC REALIZĂRII DE PRODUSE NECESARE PENTRU LOCUINȚĂ

 Amintiți vă, de la lecțiile de istorie, de semnele gravate în piatră din imaginea a. Ce scop aveau? Cărui popor îi aparține această scriere?

 Prin ce se aseamănă reprezentările din imaginile a, b și c?

 Ce alte reprezentări pot folosi oamenii pentru comunicare, indife rent de limba vorbită?

 Precizați denumirile corpurilor geometrice din imaginea d.

 Priviți din față corpurile numerotate cu 1 4 din imaginea d. Ce figură geometrică din imaginea e corespunde fiecăruia? (exemplu: 1–D)

 Priviți de sus corpurile numerotate cu 1 4 din imaginea d. Ce figură geometrică din imaginea f corespunde fiecăruia? (exemplu: 4–Z)

Citim și descoperim

Pentru a transmite informații, oamenii folosesc diferite semne care al cătuiesc un limbaj; aceste semne pot fi: sunete, litere, imagini etc.

Limbajul grafic folosește imagini (desene) pentru comunicare. Este un limbaj universal, deoarece semnele grafice folosite pot fi înțelese de oa meni indiferent de limba lor de comunicare, de nivelul de cunoștințe, de locul unde se găsesc pe glob.

Pentru realizarea practică a unui obiect (a unui produs) este necesar să realizăm mai înainte, pe o coală de hârtie, un desen, folosind instrumente

66 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
c
a b
a b d e f A C B D X Z Y W 1 3 2 4
Observăm și discutăm

de desenat și elementele de desen geometric studiate în anii anteriori (linii drepte, linii curbe, unghiuri, figuri și corpuri geometrice).

Cel mai simplu desen este cel care cuprinde o singură reprezentare, numită proiecție.

Proiecția este reprezentarea pe un plan a obiectului văzut dintr o anu mită direcție; dacă această proiecție arată partea vizibilă a obiectului, ea se numește vedere.

În funcție de direcția din care este privit obiectul reprezentat, se obține:

– vedere din față (fig. 3a) – obiectul (paralelipipedul) este văzut din față, după direcția indicată prin săgeată;

– vedere de sus (fig. 3b) – cilindrul este văzut de sus, după direcția să geții reprezentate;

– vedere laterală (fig. 3c) – piramida este văzută din lateral.

În cazul unui produs (obiect, piesă) format din mai multe corpuri geo metrice, la reprezentarea în vedere se ține seama de partea vizibilă a fiecă rui component (fig. 4a și 4b).

Un desen este complet atunci când, pe lângă reprezentarea grafică a obiectului, cuprinde și dimensiunile lui.

Operația de înscriere pe desen a valorilor numerice ale dimensiunilor liniare și a celor unghiulare se numește cotare

Elementele cotării (fig. 5) sunt:

– cota – este valoarea numerică a dimensiunii elementului cotat și, de regulă, se exprimă în milimetri; cotele se scriu cu cifre arabe, deasu pra liniei de cotă, la o distanță de 1 2 mm de aceasta; pe desenele de construcții, cotele se exprimă în centimetri, pentru dimensiuni sub 1.00 m și în metri cu două zecimale, pentru dimensiuni egale sau mai mari cu 1.00 m;

– linia de cotă – este cea deasupra căreia se înscrie cota; se trasează cu linie continuă subțire, iar extremitățile ei se indică (reprezintă) prin puncte îngroșate, prin linii scurte înclinate la 45° sau prin săgeți de senate la intersecția liniei de cotă cu linia ajutătoare; distanța de la contur la linia de cotă, precum și între două linii de cotă apropiate paralele, este de minimum 7 mm;

– liniile ajutătoare – arată limitele porțiunii cotate; se trasează cu linii continue subțiri și sunt, de regulă, perpendiculare pe linia de cotă pe care o depășesc cu 2 3 mm.

Dimensiunile maxime ale obiectului reprezentat se numesc cote de gabarit.

Obiectul din fig. 6a, a cărui vedere este reprezentată în fig. 6b, are cotele de gabarit 600 și 450 mm.

67 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
Fig. 3. Reprezentarea în vedere a unor corpuri geometrice
a b c
a vedere din față b vedere laterală
Fig. 4. Reprezentarea în vedere: a – ansamblu format din cub și prismă; b – ansamblu format din cilindru și piramidă
unui obiect b 600 150 300 150 150 450 450 a
65 Linie
95 20
Fig. 6. Reprezentarea în vedere și cotarea Fig. 5. Elementele cotării
ajutătoare Linie de cotă Cotă

Modelul 1: O locuință re prezentată la scara S = 1 : 50 are pe desen înălțimea de 8 cm.

Calculăm înălțimea reală a clădirii.

În formula S = Id I r

înlocuim

datele cunoscute: 1 50 = 8 I r

Aplicăm proprietatea fun damentală a proporției și rezultă:

l r = 8 × 50 = 400 cm = 4 m

Răspuns: l r = 4 m.

Modelul 2: Cotele de gaba‑ rit ale unui garaj (L × l × h) sunt (6,20 × 3,50 × 2,20) m.

Determinăm scara la care vom reprezenta garajul ști ind că lățimea acestuia are pe desen 17,50 cm.

În formula S = Id l r

datele cunoscute:

S = 17,50 cm

.

De la lecțiile de matematică, ne amintim:

Raportul numerelor raționale pozitive m și n, cu n nenul, se notează m n ,

iar numărul rațional p = m n (1) se numește valoarea raportului m n .

Proporția este egalitatea a două rapoarte.

înlocuim

350 cm = 1 20

Răspuns: S = 1 20 sau S = 1 : 20

Aflăm mai mult

Desenele de arhitectură sunt executate întotdeauna la scări de micșorare, dar pentru elemente de detaliu, se folosesc scări de mărire, ca în cazul porțiunii de co loană din imagine.

a

b = c d (b și d sunt numere nenule) (2)

Formula (2) este o proporție; a, b, c și d se numesc termenii proporției; a și d se numesc extremi; b și c se numesc mezi.

Proprietatea fundamentală a proporției este următoarea: în orice pro porție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor.

Dacă a b = c d , atunci a · d = b · c.

Pentru a determina un termen necunoscut dintr o proporție, folosim relațiile:

un extrem = produsul mezilor celălalt extrem .

un mez = produsul extremilor celălalt mez .

În activitatea școlară, dar și acasă, în cabinete medicale etc. întâlnim deseori noțiunea de scară: de exemplu, o hartă are reprezentată o suprafață terestră, la o anumită scară, înscrisă pe hartă; desenele unor piese, clădiri etc. sunt reprezentări ale acestora pe un plan, ținând seama de dimensiunile lor reale. Atât hărțile, cât și desenele se execută la anumite scări.

În cazul hărților și al desenelor (tehnice, de construcții, arhitectură etc.), se folosește scara grafică (scara de reprezentare, notată S), care este ra portul dintre dimensiunea liniară măsurată pe desen (ld) și dimensiunea reală (l r) corespunzătoare a obiectului.

S = ld l r

(3), ld și l r, se măsoară în aceeași unitate de măsură.

Scările de reprezentare sunt de următoarele tipuri:

– de micșorare (reducere): 1 : 2; 1 : 5; 1 : 10; 1 : 20; 1 : 50; 1 : 100 etc.;

– de mărime naturală (reală): 1 : 1;

– de mărire: 2 : 1; 5 : 1; 10 : 1; 20 : 1; 50 : 1; 100 : 1 etc.

Exemple:

a. pe desenul unei locuințe, reprezentată la scara 1 : 100, 1 cm din desen reprezintă 100 cm (adică 1 m) din realitate;

b. lățimea unei uși de 1 m (adică de 100 cm) are, pe desenul reprezen tat la scara 1 : 20, dimensiunea de 5 cm;

c. un șurub cu lungimea de 30 mm, reprezentat la scara 2 : 1, are pe desen lungimea de 60 mm.

Știind scara de reprezentare a desenului, se pot determina dimensiunile reale ale obiectului prin măsurarea acestora pe desen și aplicând formula (2).

Aceeași formulă o aplicăm pentru a determina scara desenului pe care reprezentăm un obiect cunoscând dimensiunile reale și cele desenate.

68 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii

De reținut!

• Reprezentarea pe un plan a obiectului văzut dintr o anumită direcție se numește proiecție; dacă aceasta arată partea vizibilă a obiectului, ea se numește vedere.

• Cotarea este operația de înscriere pe desen a valorilor numerice ale dimensiunilor liniare și a celor un ghiulare ale obiectului reprezentat; elemente ale cotării sunt: cota, linia de cotă, liniile ajutătoare.

• Cotele de gabarit sunt dimensiunile cele mai mari ale obiectului reprezentat.

• Scara de reprezentare este raportul dintre dimensiunea liniară măsurată pe desen și dimensiunea reală corespunzătoare a obiectului.

• Scările de reprezentare pot fi: de micșorare, de mărire, de mărime reală.

Activități în perechi

1. Pentru fiecare din obiectele notate cu 1, 2, 3, 4, identifi cați vederea din față cores punzătoare (exemplu: 1 – d).

2. Pentru fiecare din obiectele notate cu 1, 2, 3, 4, identifi cați vederea de sus cores punzătoare (exemplu: 3 – a).

3. Care sunt dimensiunile gabaritice ale clădirii și cele ale piesei din imaginile următoare?

4. Dulapul din camera lui Mihai are lungimea de 1,40 m, lățimea de 40 cm, înălțimea de 1,60 m. Ajutați l pe Mihai să determine dimensiunile dulapului pentru a l desena la scara 1 : 5.

69 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
4,25 7,50 6,25 4,80 50 70 10 15 25 30 22 16 Ø10 1. 2. 3. 4. a. b. c. d. 1. 2. 3. 4. a. b. c. d.
Aplicații practice

Ce știm?

• Când privim un obiect dintr-o anumită direcție (din față, de sus, din lateral) îi reprezentăm proiecția pe un plan.

Ce vom afla?

• Care sunt caracteristicile planului locuinței.

• Reprezentările (semnele) convenționale folosite pe planul locuinței pentru unele elemente de construcție, obiecte de mobilier și echipamente.

• Instalațiile de utilități care sunt într-o locuință.

Ce vom reuși?

• Să realizăm planul unei locuințe.

• Să identificăm semnele convenționale existente pe planul unei locuințe.

Comparați imagi nile de mai jos; ce credeți că reprezintă fiecare dintre încăperile colorate?

PLANUL LOCUINȚEI

Dicționar

• canat – parte mobilă a ușii sau a ferestrei.

 Ce asemănări și ce deosebiri sunt între imaginile a și b?

 Cum se numește imaginea b?

 Ce reprezintă imaginea c? Precizați denumirile încăperilor și modul în care le identificați.

Citim și descoperim

Pentru executarea unei clădiri, deci și a unei locuințe, este nevoie să se realizeze un proiect care cuprinde mai multe desene; dintre acestea important este planul clădirii respective.

Planul este desenul prin care se reprezintă anumite obiecte din natură, micșorate și orientate după punctele cardinale.

Planul locuinței este desenul obținut prin secționarea (tăierea) acesteia cu un plan orizontal imaginar, care trece pe la jumătatea înălțimii dintre podea și tavan.

Acest plan are următoarele caracteristici:

• este proiecția privită de sus;

• este un desen la scară;

• poate fi completat cu reprezentări (semne) convenționale ale elemente lor de mobilier, ale echipamentelor, ale obiectelor sanitare.

Pentru realizarea planului unei locuințe deja construite se parcurg ur mătorii pași:

• alegerea scării de reprezentare și a mărimii formatului de hârtie pe care se va realiza planul;

• stabilirea și notarea pe plan a punctelor cardinale;

• trasarea pereților și poziționarea ușilor și a ferestrelor;

• reprezentarea elementelor din fiecare încăpere (mobilier, echipa mente etc.);

• măsurarea dimensiunilor încăperilor și notarea lor pe desen.

La reprezentarea planului locuinței, a mobilierului și a echipamente lor din dotare se folosesc semnele convenționale prezentate în tabelul următor.

70 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
a b c
a b
Observăm și discutăm

Reprezentare convențională

Denumire

Reprezentare convențională

Denumire

Perete Masă cu scaune

Fereastră simplă Scaun cu spătar

Ușă simplă cu un canat Masă pentru televizor

Ușă cu două canaturi Plantă decorativă

Pat simplu Frigider

Pat dublu Aragaz

Noptieră

Comodă (servantă)

Canapea cu două și trei locuri

Dulap pentru haine cu două și trei uși

Spălător (sau chiuvetă) cu platformă

Spălător (sau chiuvetă) dublu

Dulap de bucătărie

Cadă baie

Fotoliu Cabină duș

Bibliotecă Lavoar

Birou cu scaun Vas closet

Folosind reprezentările convenționale, în fig. 7b este reprezentat planul locuinței din fig. 7a.

71 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
a b V S N E
Fig. 7. Planul locuinței

Reprezentare convențională

Denumire Corp de iluminat Întrerupător

Priză cu protecție

Conductă de apă rece

Conductă de apă caldă

Asemănător rețelelor de utilități, prin care se transportă și se distribuie apa, gazele, energia electrică etc. în cadrul localităților, în locuință există instalații de utilități. Pentru reprezentarea lor pe planul unei locuințe se folosesc semne convenționale, linii și culori convenționale.

Instalația electrică interioară dintr o locuință este formată din circuite electrice de iluminat și de prize, aparate de conectare (prize și întrerupă toare), aparate de protecție (de exemplu, siguranțe fuzibile). În circuitul de iluminat se montează corpurile de iluminat (lustre, plafoniere, candelabre etc.) cu lămpi electrice (becuri cu incandescență, cu halogen, LED), cu rolul de a realiza iluminatul artificial al locuinței. Circuitul de prize este separat de cel de iluminat și asigură funcționarea aparatelor electrocasnice (frigider, mașină de spălat, aspirator, robot de bucătărie etc.) din dotarea locuinței.

Pe planul bucătăriei din fig. 8 s au reprezentat componente ale instala ției electrice interioare folosind semne convenționale din tabelul alăturat.

Instalația interioară de apă rece face legătura dintre rețeaua stradală sau hidroforul care aduce apa dintr un puț și locurile de consum (bucătărie și baie); dacă este cazul, asigură și legătura cu sistemul de încălzire a apei, de unde va rezulta apa caldă menajeră și pentru încălzirea radiatoarelor (ca loriferelor). Consumul de apă rece este înregistrat de un apometru montat după branșament.

Fig. 8. Instalația electrică dintr-o bucătărie

De reținut!

Instalația de apă caldă a locuinței cuprinde sistemul de încălzire a apei (centrală termică, boiler etc.) și conductele pentru transportul apei calde la punctele de consum din baie (lavoar, cadă, duș), bucătărie (spălător), corpuri de încălzire (calorifere, încălzire prin pardoseală, panouri radiante pe apă).

• Planul locuinței este desenul obținut prin secționarea acesteia cu un plan orizontal imaginar, care trece pe la jumătatea înălțimii dintre podea și tavan.

• Planului locuinței este proiecția privită de sus; se reprezintă la scară și poate fi completat cu semne convenționale ale elementelor de mobilier, ale obiectelor sanitare, ale echipamentelor. Pe plan pot fi reprezentate și instalațiile de utilități.

Aplicații practice

Activitate individuală

Folosind semnele convenționale din tabel și modelul dat în fig. 7, realizează planul locuinței familiei tale și mar chează traseele conductelor de apă rece și apă caldă.

Activitate în perechi

Pe planul locuinței din figura alăturată identificați: traseele conductelor de apă rece și apă caldă preci zând echipamentele alimentate, numărul corpurilor de iluminat, al întrerupătoarelor și al prizelor din fie care încăpere.

72 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
B CT C C – Calorifer; CT – Centrală termică; B – Branșament apă rece C C

AMENAJAREA ȘI DECORAREA LOCUINȚEI

Observăm și discutăm

 Denumiți fiecare încăpere din imaginile a, b și c.

 Caracterizați finisajele, dotările, mobilierul și echipamentele încăpe rilor din imagini.

 Comparați încăperile care au aceleași funcții.

Citim și descoperim

Amenajarea locuinței este o activitate complexă, căci modul în care sunt dispuse elementele de mobilier și de decor trebuie să corespundă funcției fiecăreia dintre încăperile acesteia și să asigure confortul familiei; stilul de amenajare ales evidențiază personalitatea și modul de viață al familiei.

La amenajarea locuinței, se vor avea în vedere, pe lângă destinația fiecărei încăperi și dimensiunile spațiului disponibil, elemente precum culorile pereților, stilul mobilierului, calitatea și culorile perdelelor, ale covoarelor, ale lustrelor etc.

În cazul reamenajării unei locuințe sau a uneia dintre încăperi, se vor lua în considerare și posibilitățile de reutilizare a unor obiecte din natură (crengi – fig. 9a, spice etc.) sau de folosire a deșeurilor (fig. 9b și 9c) din di ferite materiale (textile, lemn, metal, material plastic etc.); acestea vor avea efecte atât de ordin estetic, cât și asupra bugetului.

Ce știm?

• Locuințele sunt formate din mai multe încăperi, fiecare având una sau mai multe funcții.

• Pentru confortul locatarilor, locuințele sunt dotate cu mobilier, echipamente, obiecte de decor etc.

• Condițiile materiale existente într-o clădire care o fac plăcută, comodă și igienică reprezintă confortul ambiental.

Ce vom afla?

• Care sunt factorii ce se au în vedere la amenajarea locuinței.

• Ce posibilități de utilizare au diferite obiecte la reamenajarea și decorarea locuinței.

Ce vom reuși?

• Să propunem soluții de reamenajare a unei încăperi/ locuințe în scopul îmbunătățirii confortului ambiental.

Comparați imaginile următoare având în vedere: denumirea și funcți ile încăperii, elementele de confort ambiental care se diferențiază.

73 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
a
b
a a b b c c
Fig. 9. Folosirea obiectelor din natură și a deșeurilor pentru reamenajarea și decorarea locuinței

BUGET FINANCIAR, BUGET DE TIMP, DISCIPLINA BUGETULUI NECESAR REALIZĂRII UNUI PRODUS

Citim și descoperim

Pentru realizarea unui produs (de exemplu, pentru decorarea locuinței) sunt necesare atât resurse materi ale (materii prime și materiale, mașini, utilaje, energie electrică etc.), cât și resurse umane (oamenii care exe cută produsul prin munca lor). Cheltuielile (K) implicate de aceste resurse sunt:

K = Km + Ku, unde Km – cheltuieli cu resurse materiale; Ku – cheltuieli cu resurse umane.

În cazul vânzării (comercializării) produselor există atât cheltuieli, cât și venituri, care reprezintă bugetul de venituri și cheltuieli.

Prin vânzarea cu un anumit preț a produsului realizat, firma producătoare își propune să obțină și un bene ficiu (profit, notat Pr), pe care îl va reinvesti în continuare pentru achiziționarea de materii prime și materiale necesare continuării activității.

Venitul (V) realizat este obținut prin vânzarea produsului cu un anumit preț; el reprezintă suma dintre chel tuielile făcute pentru realizarea produsului și profit; V = K + Pr.

Orice produs se realizează într o perioadă de timp, numită buget de timp (BT), dată de suma bugetelor aferente executării fiecărei operații tehnologice (de exemplu: măsurare, tăiere, coasere etc.). Bugetul de timp depinde de modul de execuție (manual, mecanizat) al produsului, de proprietățile materialului (rezistență, duritate etc.) din care se execută, de gradul de complexitate al produsului etc.

Bugetul financiar (reprezentat de cheltuielile ocazionate de realizarea produsului) și bugetul de timp ne cesare se calculează încă din faza de proiectare a produsului; pentru aceasta, pe tot parcursul procesului de executare a produsului trebuie respectate normele (privind calitatea, cantitatea materialelor, timpul alocat fiecărei operații tehnologice etc.) care au stat la baza calculelor bugetelor respective, adică trebuie respectată disciplina bugetului. Aceasta presupune încadrarea în cheltuielile financiare și în durata estimată pentru rea lizarea produsului, fără a depăși valorile calculate (estimate). Aceste bugete pot fi reduse fără a afecta calitatea produsului, prin folosirea unor materiale mai ieftine, cu proprietăți asemănătoare (de exemplu, B.C.A. în loc de cărămidă), prin introducerea de noi tehnologii având ca efect reducerea timpului de execuție a produsului etc.

ACTIVITĂȚI, OCUPAȚII ȘI MESERII DIN DOMENIUL AMENAJĂRI INTERIOARE

Citim și descoperim

Arhitectul de interior (fig. 10a) realizează proiectarea și reabilitarea spațiilor interioare aferente clădirilor, lucrări prin care se asigură buna funcționare a spațiilor existente sau se propun schimbarea destinației aces tora și a unor elemente arhitecturale, proiectarea de mobilier adaptat spațiilor și funcțiilor încăperilor.

Decoratorii se preocupă de aspectele de suprafață ale amenajărilor interioare și se implică, spre finalul procesului de amenajare, în lucrări care privesc alegerile de mobilier, elemente de finisaje, accesorii și deco rațiuni (fig. 10b și 10c).

74 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
a b c
Fig. 10. Ocupații și activități din domeniul amenajări interioare

De reținut!

• La amenajarea și decorarea locuinței se ține seama de destinația acesteia, de spațiul disponibil, de culorile finisajelor, ale mobilierului, ale perdelelor, ale covoarelor etc. și de formele acestora.

• Pentru realizarea unui produs se fac cheltuieli iar prin vânzarea produsului se obține un venit care con ține și un profit (beneficiu).

• În domeniul amenajărilor interioare lucrează oameni creativi, precum decoratori, designeri, arhitecți de interior etc.

Aplicații practice

Activitate individuală

PROIECT • BUCĂTĂRIA PE CARE MI-O DORESC

Timp de lucru: două săptămâni.

Sarcini de lucru:

• realizarea la scară a planului bucătăriei din locuinţa familiei tale;

• întocmirea unui referat în care să se propună soluții de reamenajare și decorare, în scopul îmbunătățirii confortului ambiental, având în vedere: mobilierul și echipamentele; finisajul pereților; modul de iluminare, reutilizarea unor obiecte din mediul natural sau folosirea deșeurilor;

• includerea în referat a activităţilor realizate de tine privind întreţinerea și înfrumuseţarea locuinţei;

• prezentarea proiectului (planul bucătăriei și a referatului) în fața colegilor.

Analizarea critică, de către colegi, a proiectelor realizate având în vedere soluțiile de reamenajare, decorare, întreţinere a locuinţei și argumentele aduse.

Activitate în perechi

Calculați cheltuielile, venitul și beneficiul care pot fi obținute prin comercializarea unui tablou pictat de voi, pentru un profit de 8 lei.

Calculaţi bugetul de timp necesar realizării tabloului, dacă executarea picturii a durat 2 ore și 40 de minute, iar a ramei din carton, 30 de minute.

Formulați două posibilități de reinvestire a beneficiului obținut.

Urmăriți modelul dat.

Model

Calculăm cheltuielile (financiare și de timp) pentru realizarea unui scaun din lemn pentru bucătărie și venitul obținut prin vânzarea acestuia pentru un profit (beneficiu) de 10 lei/buc., în următoarele condiții:

– cheltuielile financiare estimate: 20 lei – materiale (lemn, adeziv, cuie); 4 lei – consumul de energie electrică al utilajului pentru prelucrarea lemnului; 40 lei – munca omului;

– timpul estimat pentru executarea operațiilor tehnologice: măsurare (t1) – 5 min; trasare (t2) – 2 min; tăiere (t3) – 5 min; îmbinare (t4) – 2 min; finisare (t5) – 2 min.

Rezolvare:

Cheltuielile (bugetul financiar): K = Km + Ku = 20 + 4 + 40 = 64 lei

Bugetul de timp: BT = t1 + t2 + t3 + t4 + t5 = 5 + 2 + 5 + 2 + 2 = 16 min

Venitul (prețul de vânzare): P = K + Pr = 64 + 10 = 74 lei

75 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii

Ce știm?

• Orice clădire, deci și o locuință, se execută pe baza unui proiect care are ca element principal planul acesteia.

• Planul locuinței este un desen realizat la o scară de micșorare folosind reprezentări convenționale specifice.

Ce vom afla?

• Ce sunt machetele și de câte tipuri sunt?

• Din ce materiale se execută machetele?

Ce vom reuși?

• Să executăm machete pentru locuințe, încăperi ale locuinței, elemente de mobilier din locuință, cartier de locuințe pornind de la o fişă tehnologică.

CONSTRUCŢIA LA SCARĂ

A UNOR MACHETE PENTRU LOCUINŢE

Observăm și discutăm

Aflăm mai mult

Un material des folosit la con strucţia machetelor este lemnul de balsa, care este moale, ușor, are rezistenţă bună.

 Care sunt elementele de identificare a destinației încăperilor din imaginile a și b?

 Ce deosebiri observați între încăperile din imaginile a și b privind direcția din care se observă spațiile respective?

 Ce reprezintă obiectul din imaginea c și din ce materiale a fost realizat?

Citim și descoperim

Pentru a vedea cum va arăta o construcție al cărui proiect a fost realizat, se execută macheta acesteia.

Macheta este un model realizat la scară redusă a unui obiect, a unei clă diri, a unui cartier etc. Se execută după un plan, pentru un obiect real sau care urmează a fi construit.

Se poate realiza o machetă de ansamblu (pentru un cartier – fig. 11a sau zone mai întinse), care cuprinde și elemente de decor exterior (străzi, par curi, mașini etc.) sau o machetă de detaliu (fig. 11b), pentru o clădire, unde se pot vedea încăperile, ferestrele și ușile acesteia, precum și elemente de mobilier și alte dotări, reprezentate prin semne convenționale.

Pentru machetele de ansamblu, se folosesc scări mai mici: 1 : 100; 1 : 200; 1 : 500. Pentru machetele de detaliu, se folosesc scările 1 : 50; 1 : 100.

Cele mai folosite materiale la realizarea machetelor sunt: carton, polistiren, material plastic, adezivi, scobitori, bețe de chibrituri, hârtie colorată etc.

Pentru uz școlar, machetele se execută de cele mai multe ori din carton nou sau refolosit de la diferite ambalaje. La realizarea machetelor se va ține seama de desfășuratele corpurilor geometrice.

76 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
a b c
a b
Fig. 11. Tipuri de machete

Desfășurata unui corp este figura geometrică obținută prin reprezentarea pe plan a fețelor acestuia, unele lângă altele. În fig. 12 sunt reprezentate desfășurate ale unor corpuri geometrice. Corpurile respective se obțin prin plierea și lipirea suprafețelor de îmbinare (aripioarelor).

Activitate individuală Model

PROIECT • MACHETA „BUCĂTĂRIA MEA“

Construim la scara 1 : 20 macheta bucătăriei ce are dimensiunile reale 3 × 3 m și înălțimea de 2,5 m. Desfășurata machetei este dată în fig. 13b. Pentru scara 1 : 20, podeaua are dimensiunile 15 × 15 cm, iar pereții,

Macheta se execută pornind de la fișa tehnologică dată în continuare.

77 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
Fig. 12. Corpuri geometrice și desfășuratele lor; a – paralelipiped; b – piramidă; c – cilindru Fig. 13. Macheta bucătăriei și desfășurata acesteia 15 × 12,5 cm.
a a b c Aplicații practice b 40,00 8,00 4,00 6,00 7,00 40,00 15,00 12,50 12,50 15,00 12,50 12,50

Denumirea produsului

FIȘĂ TEHNOLOGICĂ

Macheta „Bucătăria mea”

Imaginea produsului fig. 13a, pagina 77; scara 1 : 20

Materialele utilizate • coală de carton cu dimensiunile 40 × 40 cm (se poate folosi și ambalajul din carton al unor produse), creion, riglă, echer, gumă, foarfece, adeziv, cutter

Operațiile tehnologice (activitățile de îndeplinit)

• se măsoară și se trasează pe carton desfășurata bucătăriei;

• se desenează pe podea elementele din dotare folosind semne conven ționale; pe pereții opuși se trasează fereastra, respectiv ușa;

• se taie după conturul trasat cu linie continuă (la pereți, ușă și fereastră);

• se pliază după liniile întrerupte;

• se aplică adeziv pe suprafețele de îmbinare (aripioare) și se lipesc pe exte riorul machetei.

Controlul tehnic de calitate • se verifică cotele de gabarit ale machetei.

Bugetul de timp

• se calculează prin însumarea duratelor de execuție ale operațiilor tehnologice.

Se prezintă proiectul în fața colegilor și se analizează critic machetele privind respectarea scării de repre zentare și a fișei tehnologice.

Se organizează expoziția cu tema „Micii arhitecți”, pentru prezentarea produselor realizate.

Activitate în perechi PROIECT • MACHETA „CASA BUNICILOR”

Timp de lucru: o săptămână.

Se execută, la scara 1 : 50, macheta casei, care are cotele de gabarit 6 × 6 × 5 m, cu înălțimea parterului de 3 m.

Macheta casei și desfășurata acesteia

Macheta se execută pornind de la fișa tehnologică dată în continuare.

78 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
a 30,00 38,50 9,00 6,00 3,00 6,50 6,50 1,50 6,00 6,00 12,00 12,00 b

Denumirea produsului

FIȘĂ TEHNOLOGICĂ

Macheta „Casa bunicilor”

Imaginea produsului fig. a, pagina 78; scara 1 : 50

Materialele și instrumente utilizate

• coală de carton (nou sau din ambalaje) cu dimensiunile 38,5 × 30 cm, creion, riglă, echer, gumă, foarfece, adeziv, cutter

Operațiile tehnologice • se măsoară și se trasează pe carton desfășurata casei, inclusiv acoperișul (fig. b, pagina 78);

• se taie după conturul trasat cu linie continuă;

• se trasează ferestrele și ușa (fig. c, de mai jos) și se pliază spre interior, după liniile întrerupte (fig. d, de mai jos);

• se colorează acoperișul (sau se acoperă cu hârtie autoadezivă – fig. e);

• se aplică adeziv pe suprafețele de îmbinare (aripioare) ale fațadelor și se lipește peretele lateral cu ferestre și partea de acoperiș din continuarea acestuia;

• se aplică adeziv pe suprafețele de îmbinare ale fațadelor (pe aripioare) și se lipește peretele lateral fără ferestre și partea de acoperiș din continua rea acestuia.

Controlul tehnic de calitate • se verifică cotele de gabarit ale machetei. Bugetul financiar, bugetul de timp, beneficiul posibil prin comercializare la un preț cu 30% mai mare decât cheltuielile realizate

• bugetul financiar se calculează prin însumarea cheltuielilor necesare cu resursele materiale și resursa umană;

• bugetul de timp se calculează prin însumarea duratelor de execuție ale operațiilor tehnologice;

• profitul (beneficiul) se calculează aplicând formula de la lecția Buget financiar, buget de timp, disciplina bugetului.

Se prezintă proiectul în fața colegilor, propunându se și idei privind posibilitățile de reinvestire a beneficiu lui obținut prin comercializarea machetei. Se analizează critic machetele privind respectarea fișei tehnologice. Se compară variantele de machete executate din materiale diferite (noi și refolosite).

Se adaugă produsele realizate la expoziția „Micii arhitecți”.

79 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
c e d

Activități în echipe

1. PROIECT • MACHETE „ELEMENTE DE MOBILIER PENTRU LOCUINŢĂ“

Se formează echipe de câte 6 elevi; fiecare echipă execută, la scara 1 : 20, machete pentru trei elemente de mobilier: 1 – dulap pentru bucătărie (cote gabaritice: 150 × 60 × 90 cm); 2 – pat (cote gabaritice: 200 × 140 × 70 cm); 3 – bibliotecă (cote gabaritice: 120 × 60 × 180 cm). Desfășuratele machetelor și modele de machete sunt date în continuare. Se construiește fiecare machetă pe baza unei fișe tehnologice întocmite cu sprijinul profesorului, folosind și modelele anterioare.

Indicaţie: pe desfășuratele machetelor, cotele sunt date în centimetri.

80 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
21,50 3,00 3,00 4,50 10,50 3,00 7,50 7,50 4,00 6,00 6,00 12,00 9,00 16,00 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00 corp bibliotecă etajeră 1 2 3 7,00 3,50 spătar 10,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 2,50 spătar somieră (corp) 1,00 1,00 1,00

2. PROIECT • MACHETA „CARTIERUL LOCUINŢELOR NOASTRE”

Construirea machetei de ansamblu a cartierului din imagine se face pe baza fișei tehnologice prezentată în continuare.

FIȘĂ TEHNOLOGICĂ

Denumirea produsului

Macheta „Cartierul locuințelor noastre”

Imaginea produsului figura de mai sus; scara 1 : 500

Materialele

și instrumentele utilizate

• coli de carton colorat, ambalaje din carton, polistiren, hârtie autoadezivă verde, creion, riglă, echer, gumă, foarfece, adeziv, cutter, vată, scobitori, vop sea verde

Operațiile tehnologice • se trasează, pe cartonul postament, străzile din cartier;

• se execută machetele clădirilor de locuințe din cartier folosind modelul fișei tehnologice de la proiectul „Casa bunicilor” și desfășuratele acestora din fig. 1, 3, 4, 5, 6 de la paginile următoare;

• se execută componentele machetei bisericii (corp, clopotniță, acoperișul clopotniței), ale căror desfășurate sunt date în figurile următoare, care se îmbină prin lipire, rezultând macheta bisericii;

• se aplică adeziv și se lipește cartonul postament pe placa din polistiren de aceleași dimensiuni (lungime, lățime);

• se realizează copacii astfel: se taie scobitori în trei părți egale; se introduce un capăt al fiecărei părți în puțin adeziv (aracet), se modelează vată îm prejur; după rigidizare, se introduce „coroana” copacului în vopsea verde și se lasă la uscat câteva ore;

• se poziționează clădirile pe postament și se marchează spațiile verzi;

• se taie și se lipește hârtie autoadezivă de culoare verde pe conturul spați ilor verzi marcate;

• se aplică adeziv și se lipesc pe postament clădirile realizate;

• se realizează găuri cu ajutorul unei scobitori și se montează copacii, după ce se introduc „rădăcinile” în puțin adeziv.

Bugetul de timp

• calcularea timpului în care s a realizat macheta (aferent executării opera țiilor tehnologice).

81 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
1 2 3 4 5 6

Indicaţie: pe desfășuratele machetelor, cotele sunt date în centimetri.

Clădirea 1: a – desfășurata corpului clădirii; b – desfășurata acoperișului; c – macheta clădirii

Clădirea 2: a – desfășurata corpului bisericii; b – desfășuratele turlei și acoperișului; c – macheta clădirii

82 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
b c a c 12,00 6,00 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00 6,00 18,00 8,00 5,00 5,00 a 5,00 4,20 21,20 7,00 2,50 2,50 2,50 2,50 2,00 2,00 8,00 17,00 1,00 10,00
1,00 b 4,00 4,00 60° 60° 60° Acoperișul clopotniței Clopotniță 3,00 12,80 3,00 3,00 0,80 1,50 1,50 1,50 1,50 3,00

Clădirea 3: a – desfășurata corpului clădirii; b – desfășurata acoperișului; c – macheta clădirii

Clădirile 4 și 6: a – desfășurata blocului cu trei etaje; b – macheta blocului cu trei etaje

Clădirea 5: a – desfășurata blocului cu patru etaje; b – macheta blocului cu patru etaje

Se prezintă proiectul colegilor din clasă. Se analizează critic machetele construite din perspectiva respectă rii regulilor de urbanism și a fișei tehnologice.

Se completează, cu machetele realizate, expoziția organizată cu tema „Micii arhitecți”.

83 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
b b c a a b
4,00 4,00 4,00 4,00 10,00 18,00 20,00 6,00 6,00 4,00 4,00 20,00 6,00 6,00 4,00 4,00 8,00 16,00 12,00 5,00 5,00 a 10,00 12,00 22,00 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00 6,00

Evaluarea acestei activități se va face pe baza Listei de verificare și a Scării de apreciere, prezentate mai jos.

LISTĂ DE VERIFICARE

Numele și prenumele elevului: ______________________________________

Clasa: ____________________

Atitudinea față de sarcina de lucru Da Nu

A urmat instrucțiunile/cerințele (privind etapele de parcurs, materialele folosite, modul lor de utilizare etc.) din fișa tehnologică

A utilizat eficient achiziţiile anterioare

A cooperat cu ceilalți colegi pentru îndeplinirea sarcinilor

A cerut ajutor (colegilor sau profesorului)

A dus sarcinile până la capăt

A pus materialele la locul lor după utilizare

A făcut curat la locul de muncă (activitate)

SCARĂ DE APRECIERE

Numele și prenumele elevului: ______________________________________

Clasa: ____________________

Comportamentul Niciodată Uneori Frecvent (Deseori) Întotdeauna

A ascultat cu atenție expunerile făcute (de profesor sau de colegi)

A participat la discuții

A dovedit interes pentru acumularea de cunoștințe

A dovedit interes pentru formarea de abilități practice prin executarea de produse sau de lucrări

A avut atitudine responsabilă față de sănătate (a sa și a colegilor), mediu și muncă prin respectarea măsurilor de securitate a muncii

A utilizat noile tehnologii de informare și comunicare (internet, soft uri educaționale, aplicații etc.) pentru documentare, învățare, redactare etc.

Lista de verificare și Scara de apreciere completate sunt componente ale portofoliului personal.

84 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii

ȘCOALA: TIPURI, AMPLASARE, FUNCŢII

ȘI SCHEME FUNCŢIONALE

Observăm și discutăm

 Ce încăperi din unități de învățământ apreciați că sunt redate în imagi nile a, b, c? Ce destinație credeți că are fiecare?

 Cum vă propuneți să ajutați un coleg cu dizabilități, precum cel din ima ginea b, pentru a se deplasa în diferite încăperi sau spații din școală?

Citim și descoperim

Școala este instituția de învățământ unde se predau disciplinele pre văzute într un plan de învățământ. Are sediul într o clădire în care funcțio nează instituția respectivă.

În țara noastră, instituțiile de învățământ preuniversitar se clasifică în funcție de vârsta elevilor și de nivelurile de pregătire astfel: grădinițe, școli primare, școli gimnaziale, licee (teoretice, tehnologice, vocaționale), școli profesionale, școli postliceale.

Amplasarea școlilor se face în zonele și cartierele de locuințe ale locali tăților, astfel încât elevii care le frecventează să nu parcurgă distanțe mari. Zonele nu trebuie să cuprindă surse de poluare, ci, de preferat, spații verzi.

Terenul de amplasament cuprinde patru zone: zona de clădiri, curtea de recreație, terenurile și instalațiile sportive, zona verde.

În funcție de numărul clădirilor care alcătuiesc construcția școlii și de modul lor de dispunere, există școli de tip: monobloc (fig. 14 a), adică o singură clădire cu unu două, sau trei niveluri, tentacular (fig. 14 b), care cuprinde mai multe corpuri legate între ele, și pavilionar (fig. 14 c), format din mai multe clădiri independente.

Ce știm?

• Într-o localitate există grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee.

• În spațiile din școală se amenajează săli de clasă, laboratoare, cabinete etc.

Ce vom afla?

• Tipurile de unități de învățământ preuniversitar care există în țara noastră.

• Care sunt tipurile de spații dintr-o școală.

• Care sunt modurile de dispunere a spațiilor din școli.

Ce vom reuși?

• Să clasificăm spațiile din școală după funcțiile îndeplinite.

• Să întocmim schema funcțională a școlii noastre.

Comparați imaginile de mai jos; ce credeți că reprezintă fiecare dintre încăperile din imagini?

85 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
a b c
a b c
a b
Fig. 14. Moduri de dispunere a corpurilor de clădire ale școlilor

De reținut!

• Instituțiile de învățământ preuniversitar din țara noastră sunt: grădinițe, școli primare, școli gim naziale, licee, școli profe sionale, școli postliceale.

• Grădinițele, școlile pri mare și gimnaziale se amplasează în zonele și cartierele de locuințe.

• Spațiile dintr o școală au diferite funcții: învă țământ, educație fizică și sport, deservire ge nerală etc.

În alcătuirea școlilor intră mai multe tipuri de spații care au diferite funcții.

Spațiile pentru învățământ cuprind: săli de clasă (fig. 15a), cabinete specializate (pentru istorie, geografie, informatică, limbi străine, educație tehnologică etc.), laboratoare (de chimie – fig.15b, fizică, biologie), care au câte o cameră (anexă) de pregătire și de depozitare a aparatelor și a materialelor.

Spațiile pentru educație fizică și sport sunt sălile de sport și anexele aces tora: vestiare, depozit pentru material sportiv, grupuri sanitare, dușuri.

Spațiile pentru deservire generală cuprind: biblioteca cu sala de lectură (fig. 16), cabinetul medical, grupurile sanitare.

Spațiile pentru profesori și administrație sunt: cancelaria, birourile pen tru director, director adjunct, contabilitate, secretariatul, arhiva.

Spațiile pentru acces și circulație interioară sunt holurile (la intrarea în clădiri) și coridoarele; în cazul școlilor cu săli de clasă amplasate pe mai multe niveluri, legătura între acestea se face prin intermediul scărilor.

În funcție de modul în care se face legătura între spațiile de învățământ și așezarea lor față de coridor, schemele funcționale pot fi liniare, în forma literelor I (fig. 17), U, T, L etc. Astfel, sălile pot fi dispuse pe o singură latură a coridorului sau pe ambele laturi ale acestuia.

Activitate în perechi

Analizați corpul/corpurile de clădire ale școlii voastre, apoi rezolvați sarcinile:

• indicați numărul și modul de dispunere a clădirilor;

• desenați schema funcțională pentru nivelul la care este amplasată clasa voastră;

• colorați pe schemă spațiul sălii voastre de clasă;

• precizați tipurile de spații care nu există în școală (dacă este cazul) și propuneți soluții pentru reamenajarea spațiilor școlii.

86 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
Fig. 15. Spații pentru învățământ
a b
Fig. 16. Bibliotecă cu sală de lectură Fig. 17. Schema funcțională a unei școli
Legendă: 1, 2, 3, 7, 8, 9 – sală de clasă; 4, 5, 6, 10 – cabinet/laborator; H – hol; C – coridor; CN – cancelarie; D – birou director; S – secretariat Aplicații practice 3 7 9 S D H CN 1 4 6 8 5 2 H 10 C

PLANUL ȘCOLII. ELEMENTE DE LIMBAJ GRAFIC SPECIFIC

Observăm și discutăm

 Ce reprezintă clădirile din imaginile a și b? Ce părți ale clădirilor ob servați în aceste imagini?

 Ce reprezintă imaginea c? Putem să facem planul acestei încăperi?

Pentru răspuns afirmativ, precizați cum credeți că se va numi dese nul obținut.

Citim și descoperim

Planul școlii, asemănător planului locuinței, este un desen prin care se reprezintă încăperile existente, micșorate și orientate față de punctele cardinale.

Deseori, pentru uz școlar, se realizează și planul clasei. La întocmirea planului clasei se folosesc unele semne convenționale existente și pe planul locuinței (pentru perete, ușă, fereastră) și, în plus, se figurează reprezentări convenționale specifice pentru elemente de mobilier din dotarea clasei (date în tabelul alăturat).

Pentru sala de clasă (cu lungimea de 8 m și lățimea de 7,5 m), se realizează planul acesteia (fig. 18) parcurgând următoarele etape:

• se stabilesc pozițiile pereților clasei față de punctele cardinale;

• se măsoară și se notează dimensiunile pereților, ale ferestrelor și ale ușii;

• se alege scara de reprezentare (de exemplu, 1 : 100);

• se desenează planul clasei folosind reprezentările convenționale (vezi lecția Planul locuinței și tabelul alăturat).

Planul școlii se realizează parcurgând, în principiu, aceleași etape ca și în cazul planului clasei:

• se stabilește orientarea pereților exteriori față de punctele cardinale;

• se observă și se reține numărul de ferestre și uși de pe pereții exteriori;

• se identifică funcțiile încăperilor și pozițiile ușilor acestora pe coridoare;

• se notează informațiile pe plan.

Ce știm?

• O școală poate avea una sau mai multe corpuri de clădire dispuse pe unu-două sau trei niveluri.

• Componentele de bază ale clădirii școlii sunt sălile de clasă.

Ce vom afla?

• Care sunt semnele convenționale specifice folosite la reprezentarea planului clasei.

• Etapele care se parcurg pentru a întocmi planul clasei și al școlii.

Ce vom reuși?

• Să realizăm planul clasei și al școlii.

• Să identificăm semnele convenționale specifice.

Denumire Reprezentare convențională

Bancă

cu scaune

Catedră

cu scaun

Cuier

Dulap

Tablă

87 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
a
b c
Fig. 18. Planul clasei
E V N S

Fig. 20. Moduri de amenajare și decorare a școlilor

De reținut!

• Amenajarea sălii de clasă are în vedere: forma și culorile mobilierului din dotare, modul de dispu nere a acestuia, finisa jele pereților și armonia obiectelor de decor.

• Cabinetele și labora toarele au dotări cores punzătoare activităților specifice.

• Coridoarele pot fi dotate cu dulapuri pentru ma teriale și decorate cu ghi vece cu flori, tablouri etc.

1, 2, 3, 4, 5, 6 –

AMENAJAREA ȘI DECORAREA ȘCOLII

Citim și descoperim

Amenajarea și decorarea sălilor de clasă, dar și a școlii în ansamblul ei, trebuie făcute astfel încât să se asigure confortul ambiental, un mediu ce îi motivează pe elevi să învețe și să fie activi. Se va ține seama de forma și culo rile mobilierului din dotare, precum și de modul de dispunere a acestuia, de finisajele pereților și de armonia obiectelor de decor. Un rol important pentru confortul ambiental îl au culoarea finisajelor pereților, a perdelelor sau a jalu zelelor ferestrelor; se recomandă alb sau culori cu nuanțe deschise.

În funcție de modul de organizare a activităților de învățare, băncile se vor dispune în diferite forme (fig. 20a): semicerc, litera U, grupate câte două sau câte patru. Tabla din sala de clasă poate fi ceramică, pe care se scrie cu marker sau cu cretă, magnetică sau interactivă (fig. 20b).

Alte dotări ale sălilor de clasă sunt: cuierul, dulapul pentru materiale, avi zierul etc. Decorarea se face cu: ghivece cu flori, așezate pe pervazele feres trelor sau în diferite stative, tablouri, afișe și postere create de elevi etc.

Pe coridoare pot exista dulapuri pentru materiale, iar decorarea se poate realiza cu ghivece cu flori (fig. 20c), tablouri etc.

Activitate în perechi

PROIECT • VIITOAREA NOASTRĂ CLASĂ

Realizați, la scară, planul clasei voastre, parcurgând etapele date în lecție. Propuneți în proiect o altă variantă de îmbunătăţire a aspectului clasei prin participarea voastră la astfel de activităţi și justificați alegerea făcută.

Realizați în cadrul colectivului clasei analiza critică a proiectelor reali zate având în vedere soluțiile propuse de amenajare a spațiului.

Proiectul realizat este componentă a portofoliului personal.

88 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
a b c
Fig. 19. Planul școlii După parcurgerea etapelor precizate se realizează planul școlii, asemă nător celui din fig. 19. Legendă
Aplicații practice N E V 1 3 6 7 8 9 10 11 12 2 4 5 S 11
sală de clasă; 7 – secretariat; 8 – birou director; 9 – bibliotecă; 10 – cabinet medical; 11 – coridor; 12 – casa scării

CONSTRUCŢIA LA SCARĂ A UNOR MACHETE PENTRU ȘCOALĂ

Observăm și discutăm

 Comparați imaginile a și b; spuneți vă părerea privind conținutul lor.

 Ce reprezintă elementele din imaginea c? Unde le puteți folosi?

Citim și descoperim

Ce știm?

• Planul clasei și planul școlii sunt desene care se întocmesc la o scară de micșorare.

• Pentru reprezentarea acestor planuri se folosesc semne convenționale specifice.

Ce vom afla?

• Cum se realizează machetele pentru sala de clasă și pentru elemente de mobilier din clasă.

Ce vom reuși?

• Să construim machete pe baza unei fișe tehnologice date sau întocmite cu sprijinul profesorului.

Asemănător locuinței, în cazul școlii se pot executa machete de detaliu (pentru sală de clasă, obiecte de mobilier etc.) și machete de ansamblu (de exemplu, pentru cartierul școlii).

Pentru machetele executate la una din scările 1 : 50; 1 : 20; 1 : 10 se vor folosi desfășuratele acestora; se vor realiza dintr o singură bucată de carton, iar la machetele pentru școală sau pentru cartier se vor executa separat componente ale acestora, care apoi se vor îmbina.

Aplicații practice

Activități în perechi

1. PROIECT • MACHETA „SALA CLASEI NOASTRE”

Pentru sala de clasă cu cotele de gabarit 7 x 6,5 x 3,5 m, executăm, la scara 1 : 50, macheta care are cotele de gabarit 14 × 13 × 7 cm.

Timp de lucru: o săptămână.

89 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
b c
Macheta sălii de clasă și desfășurata acesteia a b 27,00 13,00 28,00 7,00 7,00 7,00 7,00 14,00

Macheta se execută pe baza următoarei fișe tehnologice.

FIȘĂ TEHNOLOGICĂ

Denumirea produsului Macheta „Sala clasei noastre”

Imaginea produsului fig. a, pagina 89; scara 1 : 50

Materialele

și instrumentele utilizate

• carton cu dimensiunile 28 × 27 cm, creion, riglă, echer, gumă, foarfece, adeziv, cutter, folie transparentă

Operațiile tehnologice • se măsoară și se trasează pe carton desfășurata machetei (fig. b, pag. 89);

• se desenează pe podea elementele din dotare folosind semnele con venționale; pe pereții opuși se trasează ferestrele, respectiv ușa, conform planului;

• se taie după conturul trasat cu linie continuă (la pereți, ușă și ferestre);

• se aplică adeziv împrejurul golurilor ferestrelor și se lipește folie transparentă;

• se pliază după liniile întrerupte;

• se aplică adeziv pe suprafețele de îmbinare (aripioare) și se lipesc pe exte riorul machetei.

Controlul tehnic de calitate

Bugetul financiar

• se verifică cotele de gabarit.

• se calculează prin însumarea cheltuielilor de achiziționare a resurselor materiale; activitatea elevului este apreciată ca voluntariat.

Se prezintă proiectul în fața colegilor și se analizează critic machetele din perspectiva respectării fișei teh nologice. Se compară calitatea machetelor și bugetul financiar pentru cazurile în care acestea au fost constru ite din materiale diferite (noi sau reutilizate).

2. PROIECT • MACHETA „BANCĂ ȘCOLARĂ PENTRU UN ELEV”

Se execută, la scara 1 : 10, macheta pentru un element de mobilier din clasă (la alegere), asemănător exemplului următor: bancă școlară pentru un elev (cote gabaritice: 65 × 50 × 70 cm); pentru scara de 1 : 10, cotele gabaritice ale băncii sunt 6,5 × 5 × 7 cm.

Pentru alte elemente de mobilier din clasă, se măsoară dimensiunile, se stabilește scara de execuție a machetei și se construiește macheta pe baza unei fișe tehnologice întocmite cu sprijinul profesorului și al modelului prezentat.

Macheta băncii școlare pentru un elev şi desfăşurata acesteia

90 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
1,50 1,00 2,00 1,50 1,50 6,50 7,00 5,00 4,00 7,00 5,50 Ad Ad – suprafață care se acoperă cu adeziv Ad 10,50 28,00 4,50 1,00 1,00 a b Ad

Activitate în echipă

PROIECT

MACHETA „ȘCOALA NOASTRĂ DE VIS”

Se execută macheta unei școli formată din trei corpuri de clădire (C1, C2, C3). Corpurile C1 și C3, poziționate simetric față de corpul C2, sunt formate din parter și trei etaje, iar corpul C2 are parter și două etaje. Corpurile C1 și C3 sunt prevăzute cu câte o ușă pe latura dinspre nord, iar corpul C2 are două uși: una pe fațadă și una pe latura dinspre nord. Pe fiecare nivel al corpurilor C1 și C3 sunt câte cinci săli de clasă/cabinet/laborator, iar la corpul C2 sunt câte patru săli la etajele 1 și 2, iar la parter, spații pentru desevire generală și administrație. În fiecare corp, sălile sunt poziționate pe o singură latură față de coridor, respectiv spre est (în corpul C1), spre vest (în corpul C3), spre sud (în corpul C2).

Macheta școlii (fig. a) se compune din trei corpuri de clădire, pe care le executăm independent (fig. b) și apoi le asamblăm. Pentru fiecare corp se realizează pereții, se asamblează, se montează corpul pe fundație și apoi se atașează acoperișul tip terasă. Se lipesc pe postament: corpul central C2 și simetric celelalte două corpuri C1 și C3.

Corpurile C1 și C3 au cotele de gabarit 35 × 8,5 × 15 m, iar corpul C2 are cotele de gabarit 28 × 8,5 × 12 m.

Pentru macheta construită la scara 1 : 200, cotele de gabarit ale corpurilor C1 și C3 sunt: 17,5 × 4,25 × 7,5 cm, iar pentru corpul C2, cotele sunt 14 × 4,25 × 6 cm.

Corpurile C1 și C3 (fig. c și d, pagina următoare) au dimensiunile pereților: P1 și P3: 17,5 × 7,5 cm; se adaugă câte 1 cm pentru aripioare la stânga, la dreapta (prinderea de pereții P2 și P4) și jos (prinderea de fundație); P2 și P4: 4,25 × 7,5 cm; se adaugă jos 1 cm (prinderea de fundație); dimensiunile fundației: 17,5 × 4,25 cm; dimensiunile acoperișului: 17,5 × 4,25 cm la care se adaugă câte 1 cm pentru prinderea de cei patru pereți (total 19,5 × 6,25 cm).

91 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
C1 C2 C3 N S V E a
b Corpul C1 Corpul C2 Corpul C3

Corpul C2 (fig. e) are dimensiunile pereților: P1 și P3: 14 × 6 cm; se adaugă jos 1 cm (prinderea de fundație); P2 și P4: 4,25 × 7,5 cm; se adaugă câte 1 cm pentru aripioare la stânga, la dreapta (prinderea de pereții P1 și P3); se adaugă jos 1 cm (prinderea de fundație); dimensiunile fundației: 14 × 4,25 cm; dimensiunile acoperișului: 14 × 4,25 cm; se adaugă câte 1 cm pentru prinderea de cei patru pereți (total 16 × 6,25 cm).

FIȘĂ TEHNOLOGICĂ

Denumirea produsului Macheta „Școala noastră de vis”

Imaginea produsului fig. a, pagina 91; scara 1 : 200

Materialele

și instrumentele utilizate

• carton, creion, cariocă, riglă, echer, gumă, foarfece, adeziv, cutter

Operațiile tehnologice • se măsoară și se trasează pe carton pereții pentru fiecare corp de clădire;

• se taie pereții după conturul trasat cu linie continuă;

• se măsoară și se desenează, pe fiecare perete, ferestrele și ușile (acolo unde este cazul);

• se pliază după liniile întrerupte;

• se aplică adeziv pe suprafețele de îmbinare (aripioare) ale pereților și se lipesc pe interiorul fiecărui corp al machetei;

• se aplică adeziv pe suprafețele de îmbinare ale pereților de fundație;

• se lipește fiecare corp al clădirii pe fundație;

• se aplică adeziv pe suprafețele de îmbinare ale fiecărui acoperiș;

• se lipește acoperișul (tip terasă) de corpul clădirii corespunzătoare;

• se marchează pe cartonul postament poziția fiecărui corp de clădire;

• se aplică adeziv pe fundaţia fiecărui corp de clădire și se lipește pe posta ment, pe poziţia marcată;

• se măsoară, se trasează, se taie după conturul trasat, se aplică adeziv și se lipește pe postament hârtie verde (gazon);

• se realizează și se lipește firma școlii.

Controlul tehnic de calitate • se verifică cotele de gabarit.

Se prezintă proiectul colegilor și se analizează critic machetele din perspectiva respectării fișei tehnologice. Se compară calitatea machetelor pentru cazurile în care acestea au fost construite din materiale diferite (noi sau reutilizate).

Se completează, cu machetele realizate, expoziția organizată cu tema „Micii arhitecți”.

92 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
Construcția la scară a acestei machete se face pe baza fișei tehnologice următoare.
Fundație P4 P3 P1 P2 Acoperiș c P4 P3 P1 P2 Acoperiș Fundație d Fundație P4 P3 P1 P2 Acoperiș e

TEMA: PROIECTAREA ȘI AMENAJAREA LOCUINŢEI ȘI A ȘCOLII

Activitate în echipe

Aplicați metoda Tehnica 6/3/5 parcurgând etapele de lucru indicate.

Etape de lucru:

• se împarte colectivul de elevi al clasei în echipe de câte 6 colegi;

• fiecare elev primește câte o foaie de hârtie împărțită în trei coloane și scrie 3 soluții (idei) privind tema dată (ca în exemplele date), într un timp maxim de 5 minute;

• după 5 minute, fiecare foaie este dată colegului din dreapta sa, care citește soluțiile deja notate și le modifică prin formulări noi, îmbunătățindu le;

• după expirarea timpului total de 30 de minute, foile ajung la posesorul inițial;

• se analizează soluțiile, se discută și se rețin cele mai bune, de la fiecare echipă.

Pentru realizarea unei locuințe se folosește planul acesteia.

În sala de clasă băncile se dispun în diferite forme, care facilitează colaborarea elevilor.

Activități individuale

Planul locuinței este desenul realizat la o scară de micșorare și orientat după punctele cardi nale.

Culorile mobilierului din dotare, ale finisajelor pereților și armo nia obiectelor de decor con tribuie la confortul ambiental al clasei.

Scara de reprezentare este raportul dintre dimensiunea măsurată pe desen și dimensi unea reală a obiectului.

Pentru decorarea coridoarelor din școală se folosesc ghivece cu flori și tablouri.

1. În careul alăturat, prin citirea pe orizontală și pe verticală a literelor, vei descoperi 10 denumiri de elemente de mobilier și de echipamente din dotarea locuinței și a școlii. Transcrie pe o fișă careul și încer cuiește denumirile găsite.

2. Pentru fiecare din obiectele notate cu 1, 2, 3, 4, iden tifică vederea corespunzătoare, notată cu a, b, c, d și preci zează tipul acesteia.

3. Transcrie pe o foaie și completează Fișa de observare a activității și a comportamentului de la pagina 43 și analizează ce s a modificat față de fișele anterioare.

Fișa cu careul tematic rezolvat și Fișa de observare a activităţii și a comportamentului completată sunt componente ale portofoliului personal.

93 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii
RECAPITULARE
1 a 2 b 3 c 4 d C A R W F I G N B O H P S Y M D U L A P I Z C A I A O S N E U R A L C R E M C V V I T U T A B L A L E L E F A G K R I A T A D U M A S A E V A S R E J Z A T C O S C A U N I P O D A M E C U I E R A T R

TEST DE EVALUARE

Citește cu atenție, transcrie pe caiet și notează rezolvarea la sarcinile precizate. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut. Timp de lucru: 30 de minute

Subiectul I 30 de puncte

A. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (3 × 5 p. = 15 puncte)

1. La scara 1 : 50 lungimea desenată a unei locuințe este de 17 cm. În realitate, valoarea lungimii este:

a. 85 cm;

b. 3,40 m; c. 8 500 mm; d. 8,5 dm.

2. Corpurile de clădire ale școlii pot fi dispuse:

a. comandat; b. decomandat; c. în formă de T; d. tentacular.

3. Macheta unei locuințe poate fi:

a. de ansamblu;

c. la scară de mărime naturală;

b. de detaliu; d. la scară de mărire.

B. Încercuiește litera A, pentru enunțurile apreciate adevărate (corecte), sau litera F, pentru cele considerate false (incorecte). (3 × 5 p. = 15 puncte)

A F 1. Cotele de gabarit ale unei școli pot fi 35 x 40 m.

A F 2. Schema funcțională a locuinței este un desen la scară.

A F 3. În toate școlile, sălile de clasă sunt dispuse pe ambele părți ale culoarelor.

Subiectul al II-lea 30 de puncte

A. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens, să respecte adevărul științific. (2 × 5 p. = 10 puncte)

1. Conducta de apă … din locuință se desenează pe plan cu linie de culoare roșie.

2. Școala formată din trei corpuri de clădire nelegate între ele are construcția în sistem … .

B. Pentru confortul ambiental al familiei, prezintă importanță amplasarea utilităților din locuință. Răspunde la următoarele întrebări:

1. Care sunt circuitele electrice din componența instalației electrice interioare a locuinței? (2 × 5 p. = 10 puncte)

2. Din ce este formată instalația de apă caldă a unei locuințe?

(2 × 5 p. = 10 puncte)

Subiectul al III-lea 30 de puncte

1. Care este bugetul de timp (exprimat în luni) în care se execută blocul de locuințe dacă lucrările încep la 1 mai 2023 și se termină la 30 noiembrie 2024? (5 puncte)

2. Ce beneficiu va obține firma prin vânzarea unui apartament în cazul în care acesta reprezintă 8% din cheltuielile totale estimate la 175 000 lei? (5 puncte)

3. Ce venit va obține firma din vânzarea unui apartament pentru cazul precizat la punctul 2?

(2 × 5 p. = 10 puncte)

4. Precizează două posibilități de reducere a cheltuielilor firmei de construcții din perspectiva economisirii resurselor.

(2 × 5 p. = 10 puncte)

Indicaţie: vezi lecţia Buget financiar, buget de timp și disciplina bugetului necesar realizării unui produs și modelul de la pagina 75.

94 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Proiectarea şi amenajarea locuinţei şi a şcolii

RECAPITULARE FINALĂ

Activitate în echipe

TEMA: MEDIUL CONSTRUIT. LOCUINŢELE ȘI ȘCOALA NOASTRĂ

Aplicați metoda R.A.I. (Răspunde – Aruncă – Interoghează). Elevii clasei, stând pe scaune sau în picioare, participă la acest joc de aruncare a unei mingii mici și ușoare de la un elev la altul. Regulile jocului:

• elevul care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare, din tema dată, celui care o prinde;

• elevul care prinde mingea răspunde la întrebare și apoi o aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare;

• cel care întreabă trebuie să cunoască și răspunsul la întrebarea adresată;

• elevul care nu cunoaște răspunsul iese din joc, iar răspunsul este dat de cel care a pus întrebarea; acesta mai poate adresa o întrebare;

• dacă elevul care adresează întrebarea este descoperit că nu cunoaște răspunsul la propria întrebare, este scos din joc;

• eliminarea treptată a celor care nu cunosc răspunsul la o întrebare (proprie sau adresată de un coleg) duce la rămânerea în joc a celor mai bine pregătiți.

Exemple de întrebări

Unitatea de învățare 1 Mediul construit

1. Ce este mediul construit?

2. Ce tipuri de clădiri sunt cele ale locuințelor și școlilor în mediul construit?

3. Care este alcătuirea unei clă diri?

4. Unde se amplasează clădirile de locuințe și școli într o loca litate?

5. În ce constă calitatea unei construcții?

6. Ce rețele de utilități sunt într o localitate?

7. Din ce este formată rețeaua de energie electrică?

8. Ce sunt localitățile verzi?

9. Ce măsuri pot lua elevii pen tru economisirea resurselor?

Unitatea de învățare 2 Transporturi

1. Cum este organizat transpor tul terestru?

2. Care sunt căile și mijloacele de transport cu care ajungi la școală?

3. Ce este transportul intermo dal?

4. Care sunt factorii care deter mină siguranța în transpor turi?

5. Ce servicii poștale sunt în lo calitatea noastră?

6. În ce situații oamenii au calita tea de pietoni?

7. Pe unde circulă corect bicicliș tii în localitatea noastră?

8. Ce activități desfășoară șofe rul de autobuz?

Unitatea de învățare 3

Proiectarea și amenajarea locuinței și a școlii

1. Ce tipuri de locuințe sunt în localitatea noastră?

2. Care sunt caracteristicile pla nului locuinței?

3. Ce tipuri de instalații de utili tăți sunt într o locuință?

4. La ce tip de scară reprezentăm planul școlii?

5. Ce tip de machetă putem face pentru clasa noastră?

6. Care este schema funcțională a școlii noastre?

7. Care sunt factorii de care de pinde confortul ambiental în școală?

8. Care sunt spaţiile pentru învă ţământ dintr o școală?

95

Transcrie chestionarul de mai jos pe o foaie și răspunde la întrebările date. Numele și prenumele elevului__________________________ Clasa __________

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE

1. Consideri că este utilă disciplina Educația tehnologică și aplicații practice? Justifică răspunsul.

2. Ce tip de activități ți au folosit mai mult în învățare?

3. Ce modalități de predare ar trebui folosite la ora de Educație tehnologică și aplicații practice? (De exemplu: metode interactive de predare și de stimulare a învățării, de evaluare, de colaborare etc.)

5. Ai fi dorit să fie predate și alte conținuturi? Enumeră le.

6. Ce activități ți ai dori să desfășori în cadrul acestor ore?

7. În urma orelor și a activităților de la această disciplină ți ai schimbat comportamentul? Motivează!

8. Ce domenii te au atras mai mult?

9. Realizezi și în familie activități practice legate de temele abordate la această disciplină? Dă exemple.

10. Te ar interesa să discuți cu oameni care lucrează în domeniile studiate? Argumentează răspunsul.

11. Ţi ar plăcea să îți alegi, pentru pregătirea de mai târziu, o meserie/ocupație din domeniile studi ate? Motivează.

12. Cum îți apreciezi activitatea desfășurată de tine în acest an școlar? Ai putea să o îmbunătățești? Justifică răspunsurile.

BIBLIOGRAFIE

1. Fianu, S., Materiale și substanțe chimice favorabile mediului înconjurător, suport de curs, Editura Universității din Pitești, 2009

2. Iacoviță, F., Rus, A., Pleșa, A., Ghidul profesorului de educație tehnologică, Editura CCD, ISJ Cluj, 2000

3. Letea, I., Vlăsceanu, Gh., Transporturi mondiale în secolul XX, Editura Albatros, 1993

4. Minea, E., Urbanism și amenajarea teritoriului, suport de curs, Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca, 2011

5. Oprea, C.L., Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, 2008

6. Pop, M., Construcții hidroedilitare, suport de curs

7. Prundeanu, D.A., Teoria arhitecturii, Editura Amphion, 2001

8. *** Construcții – pregătire practică, manual pentru clasa a IX a SAM, Editura CD Press, 2006

9. *** Desen tehnic, manual pentru clasa a X a, Editura All, 2000

10. *** Ghid de evaluare pentru educație tehnologică, Editura ProGnosis și SNEE, 2001

11. *** Ghidul Eco-cetățeanului, pentru un mediu sănătos, Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Pro tecția Mediului

12. *** Studiul materialelor de construcții – pregătire generală, manual pentru anul I, Editura Economică, 2000

13. *** Legislație rutieră

14. *** Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranță în exploatare, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, 2002

15. *** Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, 2016

16. *** Normativ privind proiectarea, realizarea și exploatarea construcțiilor pentru școli și licee, 2022

17. *** Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030, București, 2018

96
EVALUARE FINALĂ

Manualul este prezentat în variantă tipărită și în variantă digitală. Varianta digitală are un conținut similar celei tipărite.

În plus, cuprinde o serie de activități multimedia interactive de învățare (exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme, simulări).

Învățat e omul care nu termină niciodată de învățat.

ISBN 978-630-319-183-6

Lucian Blaga

Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.