Bacteriile

Bacteriile sunt cele mai simple organisme, având corpul alcătuit dintr-o singură celulă. Ele sunt răspândite în toate mediile de viață: pe sol și în sol, în apă, pe corpurile plantelor, animalelor și omului, precum și în interiorul acestora, pe toate suprafețele.

Dimensiunile bacteriilor sunt de ordinul micronilor (miimi de milimetru), fiind vizibile doar la microscop. Există o mare varietate de bacterii, principalul mod de a le clasifica referindu-se la forma lor. Astfel, există bacterii sferice (coci), cilindrice (bacili), spiralate (spirili și spirochete) și în formă de virgulă (vibrioni).

Bacteriile pot fi clasificate și după mediul de viață, modul de hrănire etc.

Aplicații

Observă imaginea alăturată. Identifică cele trei forme de bacterii.

Identifică două tipuri de coci după descrierea de mai jos. ✓ Streptococii sunt bacterii sfe rice grupate în șiraguri. ✓ Stafilococii sunt bacterii sferice grupate în formă de ciorchini.

A B C

Află mai mult!

Bacteriile se înmulțesc foarte repede prin diviziunea celulei. Dacă au condiții favorabile – temperatură ridicată și hrană din abundență – bacteriile cresc și se divid la fiecare 20–30 de minute, din fiecare celulă rezultând alte două celule. Astfel, pornind de la o singură celulă, în 24 de ore se poate ajunge la milioane de celule.

Bacteriile se cultivă în la borator pentru a fi studiate mai bine. Fiecare punct alb din fig. 1 reprezintă un grup de celule bacteriene care s-au format pornind de la o singură celulă, prin diviziune.

Află mai mult!

Fig. 1 Cultură de bacilul fânului Fig. 2 Bacilul fânului (observat la microscop)

Grupurile de celule bacteriene din vasul de cultură poartă numele de colonii. Acestea nu sunt organisme pluricelulare.

Importanța bacteriilor

Ai aflat din lecțiile referitoare la relațiile trofice că bacteriile din sol, alături de ciuperci, reprezintă descompunători (B), viețuitoarele care transformă materia organică moartă din corpurile celorlalte organisme în substanțe anorganice care vor fi folosite de plante.

Alte bacterii din sol, care trăiesc în celulele rădăcinilor unor plante, ajută la preluarea azotului din aer, necesar hrănirii plantelor și fixării lui în sol. În imaginea (A) se văd rădăcinile unei plante leguminoase. Nodozitățile de pe rădăcini conțin bacterii A fixatoare de azot. Nodozități pe rădăcinile unei plante B

Relații trofice – descompunerea

Multe alimente suferă influența bacteriilor (fig. 3). Există bacterii care, prin activitatea lor, acresc laptele transformându-l în iaurt, acresc murăturile sau transformă vinul în oțet.

Bacteriile din corpul nostru pot fi folositoare sau dăunătoare. În tubul nostru digestiv trăiesc numeroase bacterii (fig. 4) care intervin în digestie și la producerea unor vitamine. Pe de altă parte, există și bacterii a căror activitate poate produce boli.

În prezența zahărului din alimente, bacteriile produc acizi care atacă Înțeleg și răspund smalțul dinților, provocând cariile dentare. Pe lângă consumul crescut de dulciuri, igiena necorespunzătoare favorizează dezvoltarea lor. Explică ce efect au unele bacterii asupra smalțului dinților.

murături bacterii

iaurt intestine bacterii

Fig. 3 Alimente transformate de bacterii

Află mai mult!

Fig. 4 Bacterii intestinale

• Unele dintre cele mai vechi bacterii trăiesc în condiții extreme: în lipsa oxigenului, la temperaturi foarte mari, în ape termale, în zone arctice, în soluri acide. Se presupune că aceste condiții de viață predominau pe Pământ în perioada apariției vieții, cu 3,5 miliarde de ani în urmă. • Unele bacterii seamănă cu algele; ele au fost numite alge albastre-verzi. În prezent se numesc cianobacterii.