15 minute read
UNITATEA 5 • ELEMENTE DE FOLCLOR (II
Fiecare cântec popular românesc este modelul autentic al perfecțiunii artistice. Puterea sa expresivă este nebănuit de mare.
Bela Bartok (compozitor maghiar, 1881–1945)
Advertisement
Viața românului s-a împletit din cele mai vechi timpuri cu truda de a semăna, de a îngriji și de a culege roadele pământului. Ca urmare, fiecare etapă este strâns legată de tradiții și obiceiuri care să îi asigure țăranului belșugul. Tradițiile și obiceiurile de primăvară sunt marcate și de marile sărbători religioase: Floriile și Paștele.
• Ce obiceiuri și tradiții de primăvara se respectă în familia ta? • Ce cântece specifice perioadei
Paștelui cunoști? • Ce obiceiuri și tradiții de Florii și de Paști cunoști?
• Elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri din diverse
regiuni geografice)
• Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în
care a fost creată
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE FLORII
Descoperă
Sărbătoarea religioasă care marchează intrarea triumfală a Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim cu o săptămână înaintea Paștelui poartă numele de Florii. Credincioșii se pregătesc pentru marea sărbătoare cu ramuri de salcie, pe care le aduc la biserică, unde, după slujba religioasă, vor cânta colinde.
Audiază
• Ascultă, pe varianta digitală a manualului, colindele Astăzi la Florii și Veniți cu toți dimpreună și completează, pe caiet, tabelul alăturat. • Învață acest colind.
Prilejul cu care se cântă Cui se adresează Sentimente exprimate
O minune!
(după auz)
Exersează
Răspunde la întrebările de mai jos: • Ce este colindul? • Ce sentimente exprimă acest colind? • Prin ce se aseamănă cu un colind de Crăciun? • Care este refrenul acestui colind? • Intonează cântecul și acompaniază cu un clopoțel pe fiecare timp al refrenului. • Intonează cântecul cu denumirile notelor.
* asin – măgar. ** finic – curmal. • Citește textul de mai jos, apoi realizează un jurnal dublu (vezi pagina 38).
Duminica Floriilor face parte din galeria marilor sărbători religioase, fiind ziua în care Iisus Hristos a intrat triumfal în Ierusalim, călare pe un asin*. La intrarea în orașul sfânt, Hristos a fost întâmpinat de o mulțime de bărbați, femei și copii, care purtau în mâini ramuri de finic**, cântau și îl aclamau, deoarece înfăptuise minunea învierii lui Lazăr. Romanii obișnuiau să-și întâmpine biruitorii în războaie cu ramuri de finic. În țara noastră există obiceiul să se aducă la biserică și să se binecuvânteze ramuri de salcie. Credincioșii pun ramurile de salcie pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. În ziua de Florii, stupii sunt împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, pentru ca albinele să fie ferite de rele. Persoanele cu probleme de sănătate se încing cu ramurile de salcie sfințite pentru a se însănătoși. În această zi se cântă colinde care exprimă admirația pentru minunea înfăptuită de Iisus. Tot cu acest prilej sunt sărbătoriți cei care poartă nume de flori (Camelia, Florin, Narcisa, Brândușa, Violeta, Crina, Lili, Viorel etc.).
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PAȘTE
Paștele este prilej de bucurie și de sărbătoare în lumea creștină, iar poporul nostru respectă tradițiile și obiceiurile moștenite din vechime. Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri de Paște este încondeierea ouălor. În Bucovina, în noaptea Învierii, se aprind luminile în casă și în curte, lumini care nu se sting toată noaptea. În Maramureș, dimineața, în prima zi de Paște, copiii se duc la prieteni și la vecini ca să anunțe Învierea Domnului. Gazda dăruiește fiecărui urător un ou roșu.
Cântă
Cinstiți creștini
(după auz)
Reține
Tradiția colindelor de Paște este de dată recentă, din secolul al XIX-lea, față de cele de Crăciun care sunt mult mai vechi. Spre deosebire de colindele de Crăciun, inspirate din folclor, linia melodică a colindelor pascale este inspirată din vechile cântece religioase bizantine.* Colindele de Paște se cântă numai în biserică.
Audiază Știai că …
• Audiază, pe varianta digitală, colindul Coborât-a coborâtu și scrie în caiet emoțiile și sentimentele transmise de cântec. • Cântarea religioasă specifică acestei perioade și momentul culminant al slujbei din noaptea Învierii este Hristos a înviat. Intonează această cântare bisericească pe cuvinte și apoi cu denumirile notelor. Hristos a înviat!
… colindul Cinstiți creștini se cântă în Transilvania în noaptea Învierii, după miezul nopții, în turnul bisericii, în sunetul clopotelor, de către un grup de fete și de flăcăi?
PROIECT • TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PAȘTE
Citește despre diferite tradiții și obiceiuri de Paște de la noi din țară. Scrie și tu pe o foaie A4 despre un obicei care se respectă în localitatea în care trăiești. Prezintă-l colegilor.
În Țara Moților, în noaptea de Paște, toaca de la biserică este dusă în cimitir, unde trebuie să fie păzită de către feciorii din sat. Dacă nu reușesc să o păstreze în siguranță și este furată, paznicii care au dat greș vor oferi, a doua zi, o masă bogată. Dacă cei care au încercat să fure toaca nu au reușit, ei vor fi gazdele ospățului.
La Câmpulung Moldovenesc, oamenii merg în curtea bisericii cu mai multe coșuri pregătite de acasă pentru a fi sfințite de preot. În fiecare coș se află, după datina strămoșească, semințe de mac (care vor fi aruncate în râu pentru a alunga seceta), sare (pentru belșug), zahăr (folosit împotriva bolilor la vite), faină (pentru ca rodul grâului să fie bogat), ceapă și usturoi, care îi vor proteja împotriva insectelor. În Muntenia, în dimineața primei zile de Paște, se pune într-un ibric apă rece de la fântână, un ou roșu și un ban de argint. Cu această apă se spală pe față fiecare membru al familiei pentru a fi rumen în obraji ca oul, pentru a fi tari ca banul și pentru a avea belșug. În a doua zi de Paște, în
Oltenia și Transilvania, feciorii stropesc cu apă proaspătă de la fântână fetele cu care vor să se însoare. Se spune că fetele trebuie stropite pentru a le merge bine și pentru a fi frumoase și sănătoase tot anul. Feciorii sunt răsplătiți de fete cu băutură și daruri, iar băieților mai mici li se oferă ouă roșii și bănuți.
În regiunea Sibiului, există obiceiul ca de Paște să fie împodobit un pom de dimensiuni reduse, un arbust, asemănător cu cel de Crăciun. Doar că, de data aceasta, în locul globurilor se agață ouă vopsite, golite de conținut. Pomul poate fi așezat într-o vază și păstrat ca o podoabă a casei.
În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniță și spală limba clopotului cu apă neîncepută. În zorii zilei de Paște, fetele se spală cu această apă pe față ca să fie tinere și frumoase, iar feciorii să alerge la ele așa cum fug oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică. Flăcăii și fetele fac schimb de daruri pentru a-și arăta sentimentele. Ei vin cu flori, iar ele le oferă ouă roșii.
În Moldova se păstrează obiceiul ca, de Paște, să se poarte haine noi. Așa că fetele și nevestele tinere încep cu una-două săptămâni înainte de Paște să coasă cămăși noi, atât pentru ele, cât și pentru părinți, frați, soți sau copii. Se crede că îmbrăcămintea nouă are rol purificator. În timpul slujbei de Paște, în întreaga țară, se țin lumânările aprinse. Oamenii se întorc cu acestea acasă. După ce intră cu lumânările în casă și se închină, le sting de grindă, făcând semnul crucii. Aceste lumânări se păstrează, aprinzându-se în vremuri de primejdie (furtuni, inundații etc.). La Călărași, la slujba de Înviere, credincioșii aduc cocoși albi. Cocoșii sunt crescuți special pentru împlinirea acestei tradiții. Datina din străbuni se leagă de momentul când Petru s-a lepădat de Iisus, la al treilea cântec al cocoșului, dar și de vestirea Învierii Domnului. Primul cocoș care cântă aduce belșug stăpânului. După slujbă, cocoșii sunt dăruiți oamenilor săraci.
Descoperă
CĂLUȘUL
Cel mai spectaculos obicei de primăvară este Călușul, dans tradițional românesc, prezent din timpurile străvechi în Moldova, în Oltenia, dar și în Transilvania. Acest joc bărbătesc se dansează în perioada cuprinsă între Înălțarea Domnului Iisus Hristos și Rusalii*, având rolul de a fertiliza solul și de a vindeca bolile. Rolul de vindecare al dansului s-a pierdut astăzi, păstrându-se doar dansul de mare virtuozitate.
Cea mai răspândită și mai cunoscută melodie din Căluș este Banu Mărăcine, a cărei denumire amintește de un vechi demnitar din Oltenia, credincios voievodului Mihai Viteazul. Audiază piesa și descoperă ritmul antrenant al acestui dans redat prin repetarea optimii cu punct, urmată de șaisprezecime.
Vioi
Banu Mărăcine
Muzica în context cultural-istoric
Temele din folclor l-au inspirat pe George Enescu în scrierea celor mai cunoscute lucrări ale sale. Rapsodia Română nr. 1 a fost compusă de George Enescu la vârsta de numai 20 de ani, pe când se afla la Paris. Rapsodia Română nr. 1 începe cu piesa lăutărească Stejarul, prelucrată cu titlul Câte țări sunt pe pământ. Urmează Hora lui Dobrică, apoi Banu Mărăcine și, în final, Ciocârlia – o piesă de mare virtuozitate. George Enescu folosește sonoritățile instrumentelor din lemn, asemănătoare celor populare.
PORTOFOLIU • EMOȚII ȘI SENTIMENTE
Ascultă cele două rapsodii compuse de George Enescu, compară sonoritățile acestora și scrie pe o foaie A4 impresiile tale. Care dintre piese ți-a plăcut mai mult? Prezintă colegilor sentimentele, emoțiile pe care ți le-a produs audierea fiecărei piese.
* Rusalii – sărbătoare creștină, în a cincizecea zi după Paște, denumită și Pogorârea Sfântului Duh.
Audiază
• Ascultă finalul Rapsodiei
Române nr. 1, de George
Enescu, și vei recunoaște jocul Banu Mărăcine. Reascultă rapsodia și ridică brațul drept atunci când recunoști cântecele populare preluate din folclor de marele compozitor (vezi paginile 63 și 73).
Știai că …
… dansul Călușul este atestat în timpul lui Mihai Viteazul? O cronică maghiară consemnează faptul că, la intrarea voievodului în cetatea Alba Iulia, acesta a fost întâmpinat de 100 de călușari având în repertoriu 100 de cântece și dansuri.
PORTOFOLIU • CĂLUȘUL – UNUL DINTRE CELE MAI RAPIDE DANSURI DIN LUME
Călușul este considerat a fi unul dintre cele mai rapide și spectaculoase dansuri din lume. În anul 2005, a fost inclus de UNESCO în patrimoniul cultural imaterial al umanității. Călușul nu este un simplu dans. Este un ceremonial plin de ritm și de viață. Este un ritual prin care sunt invocate vindecarea și protecția. Originea dansului Călușul este străveche. Se crede că își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și că aduce fericire, noroc și sănătate în satele în care este practicat. Călușul cuprinde o serie de jocuri, cântece, strigături și dansuri, interpretate de grupuri de dansatori bărbați (călușari), în număr impar.
Costumația
Călușarii au o îmbrăcăminte caracteristică: pălărie cu panglici, bastoane, ciucuri și zurgălăi la picioare, betele așezate cruciș peste cămașă. Clopoțeii, nelipsiți, sunt purtați de călușari la picior, la brâu sau la gât, zgomotul lor alungând spiritele rele. Inelele, păftăluțele, cordelele, florile, fluturele întregesc echipamentul călușeresc. Costumul călușarilor îmbină două culori: albul – semnificând puritatea, castitatea, jocul și roșu (brâul, fundele, betele încrucișate pe piept) – împotriva deochiului.
Personajele
În cadrul cetei, se detașează personaje importante: vătaful – conducătorul călușarilor, el coordonează întregul ritual; mutul – personaj considerat a avea puteri supranaturale de vindecare; în timpul ritualului nu are voie să vorbească; în schimb, poate să facă tot ce dorește pe durata dansului, să ia în derâdere călușarii care nu execută bine mișcările, să interacționeze cu spectatorii; uneori poartă mască; stegarul – cel care poartă steagul cetei de călușari.
Etapele ritualului
1. Alcătuirea cetei 2. Depunerea jurământului – se face la loc de taină, în pădure 3. Exersarea dansului 4. Desfășurarea dansului pentru vindecarea bolnavilor, pentru fertilitate și belșug 5. Dezlegarea călușului – ceata se destramă păstrând jurământul tăcerii până la următoarele Rusalii
• Scrie pe o foaie A4 ce te-a impresionat ascultând Călușul și citind informațiile de pe pagină. Motivează răspunsurile tale.
Însemnele cetei
Steagul călușarilor este alcătuit dintr-o prăjină lungă de 4–5 m în vârful căreia se leagă o năframă albă sau roșie, câteva căpățâni de usturoi, un fir de pelin și câte un spic de grâu de fiecare jucător. Toate sunt legate cu un fir de ață roșie cu care s-a luat măsura (înălțimea) vătafului. În vârful prăjinii se pune o legătură care conține, printre altele, nouă buruieni vindecătoare: tei, usturoi, pelin, răsură (măceș), soc, nuc, busuioc, mușețel, alun. După confecționarea steagului, se sare peste el, apoi în fața lui se face jurământul.
Dansurile călușarilor
Călușarii execută în timpul jocului figuri de dans asociate calului: merg la pas, imită tropăitul, galopul și nechezatul calului, fac diferite figuri de acrobație care sugerează încălecarea (Săritul Călușului) sau potcovirea (Bătutul la tălpi), salturi spectaculoase, scene războinice în care mimează lupta cu bețele, jucatul copiilor în brațe sau săritul peste ei, pentru a le alunga bolile.
Descoperă
DANSURI POPULARE
TĂRĂȘELUL
Dansul își are izvoarele în trecutul îndepărtat, la traci și geto-daci. Din cele mai vechi timpuri, viața poporului a fost însoțită de dansuri, în care s-a reflectat energia emoțională.
Până acum ai învățat jocuri populare care se dansează în grup. Învață melodia unui alt dans popular care se joacă în perechi.
Audiază pe internet piesa Tărășelul, de Nicolae Lungu, și dirijează. În ce măsură ai dirijat? În ce mișcare se cântă piesa? Ascultă din nou piesa și mișcă-te liber pe muzică, folosind pașii doriți. Explică ce pași ai folosit.
Audiază
Reține
Tărășelul este numele unui dans răspândit în zona Olteniei. Pornește într-un ritm potrivit, care devine din ce în ce mai rapid. Tărășelul se compune din două părți: deplasarea perechilor în semicerc și schimbarea locului fetelor din stânga în dreapta și invers.
Cântă
&b2 4
1. 2.
Tărășelul
(după auz)
Exersează
• Intonează cântecul și tactează măsura de două pătrimi. • Intonează cântecul și marchează cu tamburina pătrimile cu punct. • Intonează cântecul și marchează cu tobița doimile.
Descoperă
ALUNELUL ȘI JIANA
• În Oltenia se dansează un joc vechi: alunelul. • Ascultă pe internet piesa corală Alunelul oltenesc, de Nicolae Lungu, și scrie în caiet mișcarea în care se execută și impresiile tale în urma audiției. • Învață cântecul de mai jos. Cântă-l la un instrument cu clape, apoi acompaniat cu tobița.
Chifu
Alunelul înfundat
Reține
Alunelul este un vechi joc oltenesc, cu numeroase variante și denumiri: alunelul de mână, alunelul plimbat, alunelul bătut. Este dansat mai mult de bărbați, într-o mișcare rapidă. Se joacă în linie, cu brațele încrucișate la spate.
Jiana (jieneasca) este un joc popular, practicat de ciobanii din jurul Sibiului, din Petroșani și din nordul Olteniei. Se joacă în grupuri mici (4–6 persoane) sau în perechi. Mișcarea este vioaie, acompaniată de multe strigături.
Hai, mândruță, să te joc
Exersează
RECAPITULARE
• Asociază fiecare cuvânt cu definiția sa.
Alunelul joc popular, practicat de ciobanii din jurul Sibiului, din Petroșani și din nordul Olteniei
Tărășelul joc bărbătesc dansat în perioada cuprinsă între Înălțare și Rusalii
Călușul vechi joc oltenesc, dansat mai mult de bărbați, cu brațele încrucișate la spate
Jieneasca dans în perechi, a cărui mișcare devine din ce în ce mai rapidă • Recunoaște cântecele după înălțimile notelor din fragmentele de mai jos, apoi intonează-le tactând măsura.
• Transcrie în caiet enunțurile adevărate. a. Vătaful este conducătorul cetei de călușari. A b. Jiana se joacă în grupuri mici sau în perechi. c. Alunelul este un joc oltenesc dansat mai mult de bărbați. d. Călușarii poartă cu ei un steag în vârful căruia se află o năframă albă sau roșie.
Învață să înveți
EXPLOZIA STELARĂ
Metoda „Explozia stelară” te ajută să faci cât mai multe legături între informații. Trebuie să observi problema scrisă în mijlocul stelei, ale cărei soluții trebuie să le descoperi. Apoi formulează cât mai multe întrebări care au legătură cu aceasta. Cuvintele care desemnează începutul întrebărilor, scrise în colțurile stelelor, te vor ajuta.
• Scrie pe caiet în ordine măsurile de mai jos pentru a reconstitui un fragment din colindul O minune!.
Lucrăm împreună
• Împărțiți-vă în grupe de câte patru elevi. Imaginați-vă că l-ați putea întâlni pe muzicianul George Enescu. Scrieți în caiete ce întrebări i-ați adresa. Citiți cartea Amintirile lui George Enescu, de Bernard
Gavoty, pentru a afla răspunsurile la întrebări.
Cum?
Ce?
Dansuri populare
De ce?
Unde? Cine?
Exersează
• Formulează cât mai multe întrebări despre dansurile populare. • Scrie-le pe caiet. Respectă următoarele reguli: – formulează corect întrebările; – respectă tema dată; – nu repeta întrebările adresate de alți colegi.
EVALUARE
1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F (fals). (6 × 2 p = 12 p) a. De Paște sunt sărbătorite persoanele care poartă nume de flori. b. Ceata de călușari dansează în perioada cuprinsă între Înălțare și Rusalii. c. Jocul Jiana este practicat de ciobanii din jurul Sibiului. d. Unul dintre obiceiurile de Florii este încondeierea ouălor. e. Alunelul este un vechi joc oltenesc jucat cu brațele încrucișate la spate. f. Colindele de Paște se cântă numai în biserică. g. De Florii se sărbătorește intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim.
Exemplu: Enunțul de la punctul b este adevărat.
2. Prezintă, în cinci enunțuri, un obicei de primăvară. (5 × 5 p = 25 p)
3. Completează, pe caiet, căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (5 × 4 p = 20 p)
3 4 1 2 1. Joc popular românesc dansat într-o mișcare foarte vioaie 2. Regiune în care se dansează Alunelul. 3. Dansator al Călușului. 4. Joc popular practicat de ciobanii din jurul Sibiului.
5 5. Dans în perechi, a cărui mișcare devine din ce în ce mai rapidă. 6 C Ă L U Ș 6. Obicei de primăvară și dans cu rol fertilizator al pământului. VERTICAL: Vechi joc popular din Oltenia.
4. Scrie în ordine, pe caiet, măsurile încurcate din cântecul popular Alunelul înfundat. (3 × 5 p = 15 p)
5. Intonează cântecul Alunelul înfundat și acompaniază-te cu un instrument de percuție. (18 p)
Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.
