CUVÂNT ÎNAINTE Acest volum este rodul iubirii pentru un artist autentic. Dar cred că sunt mulţi cei care îl iubesc pe Răzvan Mazilu. Nu poţi alerga pe acelaşi culoar cu ei. Aşa că mi-am propus să îl iubesc altfel. Când a auzit de o carte cu şi despre el, parcă s-a speriat. În stilul în care o face şi la repetiţii, a fugit puţin în el însuşi, probabil ca să caute răspuns. „Asemenea amintiri se scriu la final de carieră“, mi-a zis, zâmbind cu îndoială. Dar nu o carte de memorii îi propuneam eu, ci o fotografie a gândului său creator, la jumătatea vieţii. Nel mezzo del cammin... Şi aşa am început să vorbim... Ne întâlneam, când puteam, în salonul de protocol de la etajul întâi al Teatrului Odeon. Ne va fi dor de eleganţa lui uşor fanată. Sau, când Răzvan se pregătea pentru un spectacol în care dansa, îi puneam întrebări în cabina lui. Îmi răspundea, în timp ce se machia, luând tacticos câte ceva din cutiuţele de firmă, ordonat aşezate în faţa oglinzii. Altă dată îmi trimitea câteva gânduri pe e-mail, în miez de noapte sau în prag de dimineaţă. Dar toate acestea nu au fost de ajuns. Ca să înţelegi cum „moşeşte“ un regizor spectacolul, cum face, adică, să apară adevărul, din discuţiile cu echipa, trebuie să-l vezi la lucru. Aşa că în 2014 am fost alături de Răzvan, la Timişoara, ca să fiu martora venirii pe lume a unui musical. În acest fel s-au adunat cuvintele, impresiile, amintirile. Am păstrat şi în carte caracterul spontan al dialogurilor pe care le-am realizat cu Răzvan şi cu cei care s-au aflat, la un moment sau altul, pe 7
R Ă Z VA N
MAZILU. DE LA DANS LA MUSICAL
traiectoria lui, decupând astfel încât drumul artistului, de la dans la musical, să devină evident pentru cititor. Cum nu am dorit nici eu, nici Răzvan să facem un bilanţ, în forma unei exhaustive lucrări academice, am fost de acord că o structură caleidoscopică, fragmentară e potrivită. Cu această perspectivă îi invităm pe cititori să deschidă cartea. Aducem mulţumiri, pentru susţinerea acordată, prietenilor noştri: Dorina Lazăr, director general al Teatrului Odeon, Ada Lupu, director general al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu“ din Timişoara, Lucian Vărşăndan, director general al Teatrului German de Stat din Timişoara. Nu-l voi uita pe Valentin Nicolau, prea grăbit să plece dintre noi. Când cartea era doar un vag proiect, fondatorul Editurii Nemira mi-a dat curaj, acceptând imediat publicarea. Dar... să înceapă spectacolul!
1974 n Ia sfârşit criza petrolieră, începută în 1973. n Populaţia globului este de 4 miliarde de locuitori. n Suedezii de la ABBA câştigă Concursul Eurovision cu Waterloo. n Cancelarul Willy Brandt demisionează, ca urmare a descoperirii unui spion est-german infiltrat în guvernul său. n India detonează prima bombă nucleară, în cadrul proiectului Surâzătorul Buddha. n E descoperită frumoasa Lucy, femeia cu un schelet de 3,2 milioane de ani. n Turcia invadează Ciprul și Grecia înlocuieşte junta militară, cu un guvern civil. n John Lennon (ex-Beatles) cântă cu Elton John, la Madison Square Garden în New York. n Preşedintele Statelor Unite demisionează, în urma scandalului Watergate. n Se predă ultimul soldat japonez din Al Doilea Război Mondial. n Pepsi devine prima companie americană care vinde în U.R.S.S. şi în R.S.R. n Nicolae Ceauşescu, lider al partidului comunist, este ales preşedinte al R.S.R. n Mihail Baryshnikov fuge din Uniunea Sovietică. n La Bucureşti, pe 21 iunie, vine pe lume Răzvan Mazilu. Coborând dintr-o stea.
„Eu așa vreau să mă fac, când chesc mare“ Odată aterizat pe Pământ, a petrecut ceva vreme, pentru a se adapta la lumea muritorilor. Şi aproape că a reuşit. Apoi a trecut la lucruri mai serioase, fiindcă avea multe de spus. Şi a făcut-o în limba lui. Căci, aşa cum au şoptit ursitoarele, el era născut pentru a dansa. Mama lui a înţeles de la început că i-a fost trimis un copil cu stea. Şi l-a urmat. Doamna Dorina Mazilu Îi plăceau mult poveștile și, de la vârsta de trei ani, a început să danseze. La televizor se uita mai mult la balet. Când a văzut o înregistrare cu Lacul lebedelor, s-a așezat în pat, spunând: „eu așa vreau să mă fac, când chesc mare“ (că nu putea să-l pronunţe pe „R“). Tot atunci l-am dus la o școală de balet de pe Strada 11 Iunie, la doamna Fotescu prima dată, care ne-a spus să continuăm, că are baletul în sânge. „Acest copil este născut pentru a dansa.“ Răzvan Mazilu Mama mi-a povestit cum, odată, se transmitea baletul Romeo şi Julieta, iar eu dansam în sufragerie, imitându-i pe balerinii de la televizor. Dansam și mă învârteam și, la un moment dat, mă prăbușesc pe covor și nu mai mișc. Mama se sperie, dă să mă ridice, iar eu îi răspund: „Lasă-mă, nu vezi că tocmai a murit Julieta? “ 10