CETĂŢENIA EUROPEANĂ
Copyright © 2010 Editura Nomina Lex. Toate drepturile rezervate Editurii Nomina Lex. Nicio parte din această lucrare nu poate fi copiată, reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloace mecanice sau electronice fără acordul scris al Editurii Nomina Lex. Drepturile de distribuţie în străinătate aparţin în exclusivitate Editurii Nomina Lex. Niciun exemplar din lucrarea de faţă nu poate fi comercializat decât însoţit de semnătura şi ştampila editorului, aplicate pe interiorul ultimei coperte. EDITURA NOMINA LEX Director editorial: Av. Eduard Dragomir Redactor şef: Av. Roxana Paliţă Tehnoredactor: Marieta Ilie
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DRAGOMIR, EDUARD Cetăţenia europeană / Eduard Dragomir, Dan Niţă. – Bucureşti : Nomina Lex, 2010 ISBN 978-606-8153-11-7 I. Niţă, Dan 342.71(4) Editura Nomina Lex Bucureşti, Sect. 6, Bd. Timişoara, nr. 19, Bl. C6, Sc. B, Ap. 38, parter Tel./Fax. 021/413.40.27; 0745.757.098; 0723.845.248; 0761.694.248; Website: www.nominalex.ro; Email: ejuridice@yahoo.com Program: Luni/Vineri – 1000-1600 Notele, aprecierile, ideile ori concluziile cuprinse în prezenta lucrare aparţin autorilor şi echipei de redacţie, acestea neangajând în niciun fel vreo instituţie publică sau privată. Această lucrare este editată în scop didactic şi educativ. În materie de legislaţie comunitară, pentru uzul profesional, recomandăm consultarea ediţiilor oficiale publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Bun de tipar: martie, 2010 Produs în România
Eduard
Dan
DRAGOMIR
NIŢĂ
CETĂŢENIA EUROPEANĂ
CUPRINS
ABREVIERI
ACP AELS Art. AUE BCE BERD BEI CECO CE CEE CEEA (Euratom) CES COREPER EUROPOL FRONTEX
– Africa, Caraibe, Pacific – Asociaţia Europeană a Liberului Schimb – Articolul – Actul Unic European – Banca Centrală Europeană – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – Banca Europeană de Investiţii – Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – Comisia Europeană – Comunitatea Economică Europeană – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice
– Comitetul Economic şi Social – Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi – Oficiul European de Poliţie – Agenţia Europeană pentru Managementul Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene op. cit. – Opera citată ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite OSCE – Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa JAI – Justiţie şi Afaceri interne JOCE/JOUE – Jurnalul Oficial al Comunităţilor (Uniunii) Europene PAC – Politica Agricolă Comună 5
CETĂŢENIA EUROPEANĂ p. PE PESC RPC RPCE RPCJ RPPE RPT RPTFP SEBC SEE SME SRL TUE TFUE TPI UE UEO
6
– Pagina – Parlamentul European – Politica Externă şi de Securitate Comună - Regulamentul de Procedură al Consiliului - Regulamentul de Procedură al Comisiei Europene - Regulamentul de Procedură al Curţii de Justiţie - Regulamentul de Procedură al Parlamentului European – Regulamentul de Procedură al Tribunalului - Regulamentul de Procedură al Tribunalului Funcţiei Publice – Sistemul European al Băncilor Centrale – Spaţiul Economică European – Sistemul Monetar European – Societate cu Răspundere Limitată – Tratatul privind Uniunea Europeană – Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene – Tribunalul de Primă Instanţă – Uniunea Europeană – Uniunea Europei Occidentale
CUPRINS
CUPRINS ABREVIERI ........................................................................................5 PREFAŢĂ..........................................................................................11 CAPITOLUL 1. Procesul integrării europene şi conceptul de „Cetăţenie Europeană” .............15 § 1. PROCESUL INTEGRĂRII EUROPENE. EVOLUŢII ISTORICE ŞI NORMATIVE ......................................................................... 15 1.1. Ideea de „Europa Unită” ..................................................15 1.2. Tratatul de la Paris. Instituirea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) .................16 1.3. Tratatele de la Roma: Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom, CEEA) ...............................19 1.4. Tratatul de fuziune de la Bruxelles. Unificarea instituţională ......................................................................22 1.5. Actul Unic European (AUE).............................................23 1.6. Tratatul de la Maastricht ..................................................23 1.7. Tratatul de la Amsterdam ................................................26 1.8. Tratatul de la Nisa .............................................................27 1.9. Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa .........28 1.10. Tratatul de la Lisabona (intrat în vigoare la 1 decembrie 2009) .................................................................29
7
CETĂŢENIA EUROPEANĂ
§ 2. NOŢIUNEA DE „CETĂŢENIE”. CETĂŢENIA EUROPEANĂ ........ 30 2.1. Evoluţii istorice ..................................................................30 2.2. Identificarea noţiunii ........................................................33 2.3. Natura juridică ...................................................................36 § 3. PREZENTAREA CADRULUI LEGAL ÎN MATERIE DE CETĂŢENIE EUROPEANĂ ............................................................................ 41 CAPITOLUL 2. Cetăţenie europeană şi drepturi cetăţeneşti ...........................................................48 § 1. CONSIDERAŢII GENERALE .................................................... 48 § 2. DREPTUL CETĂŢENILOR EUROPENI DE A CIRCULA LIBER ....... 49 2.1. Lucrătorii ..........................................................................50 2.2. Dreptul de stabilire ........................................................55 § 3. DREPTURILE POLITICE CONFERITE DE CETĂŢENIA EUROPEANĂ. DREPTUL DE A ALEGE ŞI DE A FI ALES .................................. 58 § 4. DREPTUL CETĂŢENILOR EUROPENI DE A ÎNAINTA PETIŢII...... 74 § 5. DREPTUL CETĂŢENILOR EUROPENI DE A SE ADRESA MEDIATORULUI EUROPEAN (OMBUDSMAN-ULUI) ................. 78 5.1. Apariţia instituţiei în Europa ..........................................78 5.2. Răspândirea instituţiei în spaţiul european .................83 5.3. Instituţia Mediatorului (Ombudsmanul) European ..........87 § 6. PROTECŢIA DIPLOMATICĂ A CETĂŢENILOR EUROPENI ......... 101 CAPITOLUL 3. Drepturile cetăţeanului european potrivit Cartei Drepturilor Fundamentale ... 104 § 1. UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI DREPTURILE OMULUI. ASPECTE GENERALE .......................................................................... 104 § 2. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE DIN PERSPECTIVĂ ISTORICĂ .............................. 107 § 3. CONŢINUTUL CARTEI DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE ........................................................... 110
8
CUPRINS
§ 4. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE ŞI CONVENŢIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI 115 § 5. APLICABILITATEA CARTEI DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE ........................................................ 140 CAPITOLUL 4. Cetăţenia Europeană conform noului Tratat de la Lisabona ......................................147 § 1. ASPECTE GENERALE ............................................................. 147 § 2. TRATATUL DE LA LISABONA ŞI CETĂŢENIA EUROPEANĂ ....... 151
DOCUMENTE ALE UNIUNII EUROPENE ÎN MATERIE DE CETĂŢENIE
TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 ....................................................... 156 TRATATUL PRIVIND FUNCŢIONAREA UNIUNII EUROPENE astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Extras ................ 199 CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE(2007/C 303/01) ............................................................ 212 DIRECTIVA 93/109/CE A CONSILIULUI din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege şi de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru în care nu sunt resortisanţi .................................................................. 227
9
CETĂŢENIA EUROPEANĂ
DIRECTIVA 94/80/CE A CONSILIULUI din 19 decembrie 1994 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege şi de a fi ales la alegerile locale pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru a cărui cetăţenie nu o deţin .......................................................................... 239 DECIZIA REPREZENTANŢILOR GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIŢI ÎN CADRUL CONSILIULUI din 19 decembrie 1995 privind protecţia cetăţenilor Uniunii Europene prin reprezentanţele diplomatice şi consulare (95/553/CE) ....................................................................... 253 DIRECTIVA 2000/43/CE A CONSILIULUI din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică ............ 259
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ....................................................... 272
10
PREFAŢĂ
PREFAŢĂ Aşa cum se va putea conchide din întregul parcurs al lucrării de faţă, în primul rând conceptul general de „cetăţenie” are o latură politică prin faptul că modalităţile de stabilire şi cadrul legal de instituire nu reprezintă altceva decât expresia voinţei suverane a unui popor. Mai mult decât atât, orice om dintr-o societate îşi poate singur da seama că participă, în calitatea sa de cetăţean, la exercitarea puterii, astfel încât se poate spune că oricăruia dintre noi îi revine o foarte mică parte din puterea suverană a poporului. Ca exemplu elocvent în acest sens, poate fi dat dreptul cetăţenilor de a alege şi de a fi aleşi în instituţiile parlamentare. O altă latură a cetăţeniei este cea civilă, care se referă, spre exemplu, la drepturile privind libertatea individuală. În fine, cea de-a treia latură a cetăţeniei este cea socială, care include, spre exemplu, drepturile cetăţenilor la un standard decent de viaţă, dreptul la sănătate, dreptul al educaţie, dreptul la locuinţă etc. Cetăţenia reprezită cu aceeaşi forţă un statut (juridic şi politic), dar şi un rol, un rol social. Astfel, din perspectiva statutului, cetăţenia reprezintă atât totalitatea drepturilor şi libertăţilor pe un care un stat le acordă cetăţenilor săi, dar şi totalitatea obligaţiilor pe care aceştia le au faţă de stat. Din perspectiva rolului său social, cetăţenia reprezintă una dintre identităţile individului şi presupune dezvoltarea anumitor competenţe sau a unei culturi civice care fac posibilă exercitarea efectivă a statutului de cetăţean.
11
CETĂŢENIA EUROPEANĂ
Tot ceea ce am amintit în rândurile precedente este valabil şi pentru cetăţenia europeană, care reprezintă ansamblul drepturilor şi libertăţilor pe care Uniunea Europeană le acordă cetăţenilor celor 27 de state membre. Ca statut de drepturi, cetăţenia europeană ajută la observarea naturii compozite a Uniunii Europene, care este ea însăşi o comunitate de drept, un sistem socio-economic şi, din ce în ce mai mult, o entitate politică (amintim în acest context că începând cu 1 decembrie 2009, data când a intrat în vigoare noul Tratat de Reformă de la Lisabona, Uniunea Europeană a dobândit personalitate juridică proprie). Sub aspect politic, cetăţenia europeană este expresia tuturor proceselor politice sau de negociere interguvernamentale, a interpretărilor, impulsurilor comunitare şi a mobilizărilor sociale. Tocmai la acest nivel putem regăsi dinamica cetăţeniei, noutatea sa şi în acelaşi timp aspectele sale cele mai controversate. Totodată, trebuie reamintit, aşa cum bine ştim, că încă de la începutul construcţiei comunitare, Uniunea Europeană şi-a pus întrebări despre scopul său final. Este ea o simplă piaţă comună care face doar să dispară frontierele statale? Sau Uniunea Europa se îndreaptă pas cu pas către formarea unei federaţii politice, succedându-se statului aşa cum şi acesta s-a succedat cetăţilor şi statelor feudale? La astfel de întrebări am încercat să vorbim pe larg în cele patru capitole ale lucrării de faţă, încercând o abordare multidisciplinară a conceptului de cetăţenie europeană, atât din perspectivă juridică cât şi politică şi chiar sociologică, acolo unde s-a impus o astfel de abordare. Îaninte a a vorbi efectiv despre conceptul de cetăţenie, şi cel de cetăţenie europeană, în special, în capitolul 1 al lucrării, intitulat sugestiv „Procesul integrării europene şi conceptul de cetăţenie europeană”, am avut în vedere şi o scurtă incursiune în istoria constituirii unei identităţi europene, de la începuturi şi până în zilele noastre. În continuare, partea 12
PREFAŢĂ
a doua a primului capitol încearcă să lămurească câteva aspecte esenţiale pe care le implică conceptul de cetăţenie, şi în special concepţia juridico-politică asupra acesteia. Finalul capitolului 1 (Prezentarea cadrului legal în materie de cetăţenie europeană) şi Capitolul 2 (Cetăţenie europeană şi drepturi cetăţeneşti) sunt şi trebuie considerate ca fiind partea centrală a lucrării. Dacă în primul capitol sunt dezbătute, pe rând, atât noţiunile de cetăţenie europeană, cât şi dimensiunile exprimate în literatura de specialitate privitoare la acest nou concept, Capitolul 2 analizează în detaliu drepturile pe care tratatele comunitare le conferă cetăţeanului european, şi anume: dreptul la liberă circulaţie, dreptul de a înainta petiţii în faţa Parlamentului European, dreptul la protecţie din partea Mediatorului European (un fel de „avocat al poporului”, în comparaţie cu sistemul din ţara noastră) şi dreptul la protecţie diplomatică. Continuând, practic, linia începută în Capitolul 2, următorul capitol prezintă celelalte drepturi ale cetăţeanului european aşa cum sunt ele garantate prin noua Cartă a Drepturilor Fundamenle care, odată cu intrarea în vigoarea a Tratatului de la Lisabona a căpătat forţă juridică obligatorie. O importanţă deosebită am acordat prezentării în paralel şi a articolelor corespondente din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului adoptată încă din 1950 sub auspiciile Consiliului Europei şi la care Uniunea Europeană este parte. Nu trebuie neglijat şi un alt punct esenţial dezbătut în lucrare, care pune în evidenţă faptul că în marea majoritate a statelor membre UE, cetăţenii au posibilitatea de a participa la luarea în comun a anumitor decizii, în contextul în care esenţa democraţiei reprezintă un sistem de guvernare care este cu şi pentru cetăţeni. Este vorba de aşa-numita democraţie participativă – acel „dialog cu cetăţeanul” atât de trâmbiţat în ultima vreme şi care se poate realiza practic 13
CETĂŢENIA EUROPEANĂ
prin consultări, sondaje, întâlniri cu autorităţile, e-mailuri, forumuri de discuţii etc. În contextul în care, la 1 decembrie 2009, a intrat în vigoare un nou tratat în domeniu, care să asigure buna funcţionare a Uniunii care reuneşte în prezent nu mai puţin de 27 de state membre, din prezenta lucrare nu putea lipsi şi un capitol care se dezbată principalele elemente de noutate ale noului tratat – Tratatul de Reformă de la Lisabona.
14
PROCESUL INTEGRĂRII EUROPENE ŞI CONCEPTUL DE „CETĂŢENIE EUROPEANĂ”
CAPITOLUL 1
Procesul integrării europene şi conceptul de „Cetăţenie Europeană” § 1. PROCESUL INTEGRĂRII EUROPENE. EVOLUŢII ISTORICE ŞI NORMATIVE1
1.1. Ideea de „Europa Unită”
Se cunoaşte faptul că Uniunea Europeană, în forma în care se găseşte astăzi, nu a luat naştere dintr-o dată, ci în mai multe etape istorice, fiecare ocupând un loc aparte şi bine-meritat în definitivarea acestei puteri economice şi politice mondiale. Mai mult, este important de amintit că originea ideii de „Europa Unită” se pierde în umbra istoriei, expresii de acest gen existând în operele unor mari filosofi, scriitori, istorici, jurişti, politicieni şi oameni de ştiinţă de pe bătrânul continent începând chiar din antichitate. Cu titlu de exemplu amintim aici pe Dante Aligheri care în 1306, în opera sa „De Monarchia”, solicita crearea unei monarhii europene universale sub un împărat romano-german; un an mai târziu, în 1307, juristul francez Pierre Dubois în opera sa „De recuperatione Terra Sancte” propunea crearea unei Europe unite din punct de vedere politic, ca o condiţie pentru păstrarea păcii pe continentul european. Astfel de propuneri au devenit mult mai numeroase începând cu sec. XVI-XVII. Dan Niţă, Eduard Dragomir, Instituţiile Uniunii Europene, Editura Nomina Lex, Bucureşti, 2010, p. 25-39. 1
15