ION NEAGU
TRATAT DE PROCEDUR PENAL PARTEA GENERAL Edi ia a III-a, rev zut i ad ugit
Universul Juridic Bucure ti -2013-
Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L. Copyright © 2008, 2010, 2013, S.C. Universul Juridic S.R.L. Toate drepturile asupra prezentei edi ii apar in S.C. Universul Juridic S.R.L. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiat f r acordul scris al S.C. Universul Juridic S.R.L.
NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSO IT DE SEMN TURA AUTORULUI I TAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României NEAGU, ION Tratat de procedur penal : partea general / Ion Neagu. - Ed. a 3-a, rev. i ad ug. - Bucure ti : Universul Juridic, 2013 Bibliogr. ISBN 978-606-673-075-4 343(498)(035)
REDAC IE:
DEPARTAMENTUL DISTRIBU IE:
tel./fax: tel.: e-mail:
021.314.93.13 0732.320.666 redactie@universuljuridic.ro
tel.:
021.314.93.15; 0726.990.184 021.314.93.16 distributie@universuljuridic.ro
fax: e-mail:
www.universuljuridic.ro COMENZI ON-LINE, CU REDUCERI DE PÂNĀ LA 15%
5
ABREVIERI
ABREVIERI I. Titluri de lucr ri citate frecvent Basarab I
Matei Basarab, Drept procesual penal, vol. I, ed. a II-a, rev zut i ad ugit , Universitatea „Babe -Bolyai” Cluj, Facultatea de Drept, 1973.
Basarab II
Matei Basarab, Drept procesual penal, vol. II, ed. a II-a, rev zut i ad ugit , Universitatea „Babe -Bolyai” Cluj, Facultatea de Drept, 1973.
Comentariu I
Theodor Vasiliu, George Antoniu, tefan Dane , Gheorghe D rîng , Dumitru Lucinescu, Vasile Papadopol, Doru Pavel, Dumitru Popescu, Virgil R mureanu, Codul penal al României, comentat i adnotat. Partea general , Ed. tiin ific , Bucure ti, 1972.
Comentariu II
Theodor Vasiliu, Doru Pavel, George Antoniu, Dumitru Lucinescu, Vasile Papadopol, Virgil R mureanu, Codul penal al României, comentat i adnotat. Partea general , Bucure ti, Ed. tiin ific , 1972.
Comentariu III
Theodor Vasiliu, Doru Pavel, George Antoniu, tefan Dane , Gheorghe D rîng , Dumitru Lucinescu, Vasile Papadool, Dumitru C. Popescu, Virgil R mureanu, Codul penal al României, comentat i adnotat. Partea special , vol. II, Ed. tiin ific i Enciclopedic , Bucure ti, 1977.
Dongoroz I
Vintil Dongoroz, Siegfried Kahane, George Antoniu, Constantin Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica St noiu, Explica ii teoretice ale Codului de procedur penal
6
TRATAT DE PROCEDUR PENAL
român. Partea general , Academiei, Bucure ti, 1975.
vol.
I,
Ed.
Dongoroz II
Vintil Dongoroz, Siegfried Kahane, George Antoniu, Constantin Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica St noiu, Explica ii teoretice ale Codului de procedur penal român. Partea special , vol. II, Ed. Academiei, Bucure ti, 1976.
Dongoroz III
Vintil Dongoroz, Gheorghe D rîng , Siegfried Kahane, Dumitru Lucinescu, Aurel Neme , Mihai Popovici, Petre Sîrbulescu, Vasile Stoican, Noul cod de procedur penal i codul de procedur penal anterior – prezentare comparativ , Ed. Politic , Bucure ti, 1969.
Dongoroz IV
Vintil Dongoroz, Curs de procedur penal , ed. a II-a, 1942.
Dongoroz V
Vintil Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Rodica St noiu, Explica ii teoretice ale Codului penal român. Partea general , vol. I, Ed. Academiei, Bucure ti, 1969.
Dongoroz VI
Vintil Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Rodica St noiu, Explica ii teoretice ale Codului penal român. Partea general , vol. II, Ed. Academiei, Bucure ti, 1970.
Dongoroz VII
Vintil Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Rodica St noiu, Explica ii teoretice ale Codului penal român. Partea special , vol. III, Ed. Academiei, Bucure ti, 1971.
7
ABREVIERI
Dongoroz VIII
Vintil Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Rodica St noiu, Explica ii teoretice ale Codului penal romﾃ｢n. Partea special , vol. IV, Bucure ti, Ed. Academiei, 1972.
Neagu I
Ion Neagu, Lucia Moldovan, Drept procesual penal. ﾃ始dreptar de practic judiciar , Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1982.
Neagu II
Ion Neagu, Drept procesual penal. Tratat, Ed. Academiei Romﾃ｢ne, Bucure ti, 1988.
Neagu III
Ion Neagu, Drept procesual penal, vol. I, Ed. Euro-Trading, Bucure ti, 1992.
Neagu IV
Ion Neagu, Drept procesual penal, vol. II, Ed. Euro-Trading, Bucure ti, 1992.
Neagu V
Ion Neagu, Tratat de procedur penal , Ed. Pro, Bucure ti, 1997.
Neagu VI
Ion Neagu, Drept procesual penal. Tratat, Ed. Global Lex, Bucure ti, 2002.
Neagu VII
Ion Neagu, Carmen-Silvia Paraschiv, Mircea Damaschin, Drept procesual penal. Practic judiciar . Teste gril , Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2003.
Neagu VIII
Ion Neagu, Drept procesual penal. Partea general . Tratat, Ed. Global Lex, Bucure ti, 2004.
Neagu IX
Ion Neagu, Drept procesual penal. Partea special . Tratat, Ed. Global Lex, Bucure ti, 2004.
16
TRATAT DE PROCEDUR PENAL
III. Titluri de periodice A.U.B. A.U. „Al.I.Cuza” Ia i Dr. J.N. L.P. P.L. R.D.C. R.R.D. R.R.D.O. R.D.P. R.R.D. S.C.J. S.D.R.
Analele Universit ii din Bucure ti, Seria tiin e juridice Analele Universit ii „Al. I. Cuza“ din Ia i Revista Dreptul Justi ia Nou Legalitatea Popular Revista Pro Lege Revista de Drept Comercial Revista Român de Drept Revista Român pentru Drepturile Omului Revista de Drept Penal Revista Român de Drept Studii i Cercet ri Juridice Studii de Drept Românesc
IV. Referiri la denumiri de acte normative, instan e, hot râri judec tore ti B. Of. c.7, c 9 etc. C.D. col. mil. col. pen. C. civ. C.E.D.O. C. fam. Conven ia C. pen. C. pr. civ. C.S.J., s. pen. C.S.J., s. mil. C. Apel C.S.M. dec. dec. îndrumare dec. civ.
Buletinul Oficial (în R.S.R.) Completul de 7 judec tori, completul de 9 etc. Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem colegiu militar colegiu penal Codul civil Curtea European a Drepturilor Omului Codul familiei Conven ia european a drepturilor omului Codul penal Codul de procedur civil Curtea Suprem de Justi ie, sec ia penal Curtea Suprem de Justi ie, sec ia militar Curtea de Apel Consiliul Superior al Magistraturii decizie decizie de îndrumare decizie civil
17
ABREVIERI
dec. pen. D.I.I.C.O.T. D.N.A. H.C.M. H.G. Î.C.C.J., s. pen. Î.C.C.J., c 9 Î.C.C.J., s.u. Î.C.C.J., complet RIL J. s. pen. s. I-a pen. s. a II-a pen. sent. M. Of. O.G. O.U.G. T. jud. T. mun. Bucure ti T.S. T.S., c 7
T.S., s. mil. T.S., s. pen.
decizie penal Direc ia de Investigare a Infrac iunilor de Criminalitate Organizat i Terorism Direc ia Na ional Anticorup ie Hot rârea Consiliului de Mini tri (al R.P.R./R.S.R.) Hot rârea Guvernului României Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, Sec ia penal Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, Completul de 9 judec tori Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, Sec iile Unite Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, Completul competent s judece recursul în interesul legii Judec toria Sec ie penal Sec ia I-a pen. Sec ia a II-a pen. sentin Monitorul Oficial al României Ordonan a Guvernului României Ordonan a de Urgen a Guvernului României Tribunal jude ean Tribunalul municipiului Bucure ti Tribunalul Suprem Tribunalul Suprem, Completul de 7 [compunerea prev zut în art. 39 alin. (2) i (3) din vechea Lege pentru organizarea judec toreasc ] Tribunalul Suprem, Sec ia militar Tribunalul Suprem, Sec ia penal V. Alte abrevieri
alin. apud
alineat indic o citare preluat de la alt autor, nu din original
18
art. ed. Ed. ibidem infra. lit. n.a. n.n. op. cit. p. pct. pp. R.S.R. statul subl. n. supra .a. vol.
TRATAT DE PROCEDUR PENAL
articol edi ie Editura în acela i loc (în aceea i lucrare) mai jos (dedesubt) litera nota autorului nota noastr (a autorului) opera citat pagina punctul paginile Republica Socialist România statul român sublinierea noastr (a autorului) mai sus (deasupra) i al ii (altele) volumul
NOTE 1. Alte surse bibliografice consultate se citeaz neabreviat. 2. Ori de câte ori în lucrare sunt men ionate articole de lege f r indicarea legii din care fac parte, avem în vedere Codul de procedur penal al României, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1969, cu modific rile ulterioare.
NO IUNEA I SISTEMUL PROCESULUI PENAL
19
CAPITOLUL I NO IUNEA I SISTEMUL PROCESULUI PENAL I ALE DREPTULUI PROCESUAL PENAL Sec iunea I Procesul penal ca mijloc de realizare a justi iei penale § 1. Defini ia procesului penal Împotriva celor care s vâr esc infrac iuni, statul, prin intermediul organelor sale specializate, intervine pentru a-i sanc iona, reeduca i reda societ ii. Reac ia societ ii fa de cei ce intr în conflict cu legea penal nu este arbitrar , ci, dimpotriv , chibzuit , amplu reglementat prin dispozi iile legii1. De aceea, între s vâr irea infrac iunii i aplicarea unei sanc iuni penale autorului ei se situeaz procesul penal ca activitate organizat în vederea adopt rii unei solu ii corespunz toare datelor concrete ale fiec rei cauze penale. Descoperirea infrac iunilor, identificarea i prinderea infractorilor, strângerea i administrarea probelor, tragerea la r spundere penal se constituie într-o activitate complex desf urat de c tre organele specializate ale statului. La înf ptuirea justi iei penale particip i persoanele care au drepturi i obliga ii ce decurg din s vâr irea infrac iunii, persoane care poart denumirea de p r i, precum i alte persoane care, potrivit legii, sunt chemate la rezolvarea cauzelor penale. Fa de cele ar tate mai sus, definim procesul penal ca fiind activitatea reglementat de lege, desf urat de organele competente, cu participarea p r ilor i a altor persoane, în scopul constat rii la timp i în mod complet a faptelor ce constituie infrac iuni, astfel ca orice persoan care a s vâr it o infrac iune s fie pedepsit potrivit vinov iei sale i nicio persoan nevinovat s nu fie tras la r spundere penal . 1
G. Stefani, G. Levasseur, B. Bouloc, Procédure pénale, 21e édition, Dalloz, Paris, 2008, p. 1; J. Larguier, P. Conte, Procédure pénale, 21e édition, Dalloz, Paris, 2006, p. 1; Pop I, p. 3; G. Stefani, G. Levasseur, Droit pénal général et procédure pénale, t. II, Paris, Dalloz, 1975, p. 1.
20
TRATAT DE PROCEDUR PENAL
Defini iile date în literatura de specialitate sunt apropiate de aceea enun at mai sus, con inând i unele aspecte diferen iate. Astfel, unii autori1 arat c , la procesul penal, particip p r ile „ca titulare de drepturi i obliga ii”. Sub acest aspect apreciem c se subîn elege din defini ia dat de lege p r ilor c acestea au drepturi i obliga ii (art. 23 i 24) i, în consecin , pentru simplificarea defini iei, am renun at la precizarea amintit . Al i autori2, în defini ia pe care o dau procesului penal, men ioneaz , al turi de scopul imediat, i scopul mediat al acestuia. Apreciem c , ar tând în defini ie scopul imediat, este prefigurat, în mod implicit, i scopul mediat, i anume ap rarea ordinii publice, ap rarea propriet ii, înt rirea legalit ii, prevenirea infrac iunilor, precum i educarea cet enilor în spiritul respect rii legilor i a regulilor de convie uire social 3. Pe de alt parte, scopul relevat mai sus nu este propriu procesului penal, acesta fiind realizat i prin specificul altor activit i judiciare4 sau f r caracter judiciar. În alte defini ii se men ioneaz i raporturile ce se nasc între participan ii la activitatea procesual penal 5. Apreciem c nu este necesar o asemenea precizare, deoarece, a a cum se arat în opinia unor autori6, desf urarea activit ii procesual penale implic în mod necesar existen a unor raporturi juridice tipice. În sfâr it, în alte opinii, defini ia procesului penal cuprinde sublinierea c acesta se înf i eaz ca o suit de acte diverse, efectuate de autorit ile publice pentru rezolvarea problemelor legate de consecin ele ce decurg din s vâr irea unei infrac iuni7. Procesul penal este o categorie juridic foarte complex i nu trebuie confundat cu no iunea de activitate judiciar în materie penal , aceasta din urm având o arie de cuprindere mai restrâns , incluzând numai totalitatea manifest rilor organelor judiciare penale8. Or, în 1 2
Theodoru III, p. 20. Volonciu I, p. 7; a se vedea, în acela i sens, Volonciu III, p. 13; Basarab I,
p. 5. 3
Theodoru III, p. 20. Acest scop îl are i procesul civil (a se vedea V.M. Ciobanu, Tratat teoretic i practic de procedur civil . Teoria general , vol. I, Ed. Na ional, Bucure ti, 1996, pp. 148-149; I. Deleanu, Tratat de procedur civil , vol. I, Ed. Europa Nova, Bucure ti, 1995, pp. 24-25; I. Stoenescu, S. Zilberstein, Tratat de drept procesual civil, Tipografia Universit ii din Bucure ti, 1973, p. 17). 5 A se vedea, în acest sens, Basarab I, p. 5; M.S. Strogovici, Unele probleme ale procesului penal sovietic, în J.N. nr. 5, p. 716. 6 Volonciu I, p. 8. 7 G. Stefani, G. Levasseur, B. Bouloc, op. cit., p. 5; J. Pradel, Droit pénal. Procédure pénale, tome 2, Éditions Cujas, Paris, 1980, p. 4. 8 Volonciu III, p. 9. 4
NO IUNEA I SISTEMUL PROCESULUI PENAL
21
perimetrul procesului penal, al turi de organele judiciare penale, particip i al i subiec i care, potrivit legii, sunt chema i s contribuie la atingerea scopului acestei activit i sociale (organele operative din Ministerul Administra iei i Internelor, organele de constatare, inculpatul, partea v t mat , partea civil , partea responsabil civilmente, ap r torul, martorii, exper ii etc.). Procesul penal nu poate fi confundat nici cu justi ia penal , aceasta din urm fiind opera organelor judec tore ti. În acest sens, în art. 126 pct. 1 din Constitu ia României1 se precizeaz c justi ia se realizeaz prin Înalta Curte de Casa ie i Justi ie i prin celelalte instan e judec tore ti stabilite de lege. Justi ia penal este, deci, actul de justi ie subsumat procesului penal. Conchizând, putem spune c procesul penal este o categorie juridic cu o sfer de cuprindere mai larg decât activitatea judiciar penal , iar justi ia penal este un segment al activit ii judiciare penale incluse în procesul penal.
§ 2. Analiza defini iei procesului penal Fiind o activitate complex , cu o autonomie bine determinat în cadrul activit ilor sociale, procesul penal, în defini ia pe care am enun at-o, cuprinde o serie de tr s turi specifice, ce se impun a fi explicate, pentru a în elege cum se cuvine acest fenomen de via juridic 2, de importan major în restabilirea ordinii de drept înc lcate prin s vâr irea unor fapte ce prezint pericol social. a) Denumirea de proces deriv din cuvântul latin „processus”, care semnific înaintare, progres (pro – înainte i cessus, cedere – a merge). În cazul procesului penal, aceast no iune indic mi carea, ac iunea, activitatea ce trebuie s se desf oare pentru aplicarea dreptului penal, pentru descoperirea, prinderea, cercetarea i judecarea acelora care s vâr esc infrac iuni3. În sensul ar tat mai sus, procesul penal se înf i eaz ca un complex de acte succesive, care, datorit desf ur rii lor coordo1 Constitu ia României a fost republicat în M. Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003, în urma modific rii i complet rii prin Legea nr. 429 din 23 octombrie 2003, publicat în M. Of. nr. 758 din 29 octombrie 2003. 2 Dongoroz I, p. 10. 3 Pop I, pp. 5-6. I. Tanoviceanu, întemeietorul colii de drept procesual penal român, considera procedura penal ca fiind „modul cum de la infrac iune se ajunge la pedeaps , ar tând autorit ile competente de a judeca, precum i modul lor i al justi iabililor de a proceda” (I. Tanoviceanu, Curs de procedur penal român , „Atelierele grafice SOCEC & Co., Societate Anonim ”, Bucure ti, 1913, p. 2).
22
TRATAT DE PROCEDUR PENAL
nate i progresive1, d imaginea unei activit i organizate în care se urm re te aflarea adev rului i pronun area unei solu ii juste în leg tur cu conflictul de drept dedus spre rezolvare organelor competente. Termenul de proces a intrat în patrimoniul conceptelor juridice aproximativ în secolul al XII-lea gra ie activit ii glosatorilor2. În vorbirea curent , no iunea de proces cap t , în mod ne tiin ific, semnifica ia de „cauz penal ” sau „pricin penal ”3. b) Procesul penal este o activitate reglementat de lege; aceast înscriere între coordonatele stricte ale legii s-a materializat în timp în adagiul „nullum judicium sine lege”. De i reglementarea de c tre lege nu caracterizeaz numai procesul penal, apreciem totu i c , în mod special, se cuvine subliniat acest lucru în cazul acestei activit i sociale. O asemenea men iune î i g se te justificarea în faptul c , mai mult decât orice alt sector al activit ii judiciare, legiuitorul, prin reglementarea pe care o face procesului penal, precizeaz pân în cele mai mici am nunte cum s se procedeze în rezolvarea cauzelor penale4. De asemenea, trebuie ar tat c stricta legalitate a procesului penal se impune i datorit unor institu ii procesuale cu caracter de constrângere (m surile de preven ie, m surile asigur torii), care, în cazul folosirii lor în afara legii, pot aduce v t m ri drepturilor i libert ilor fundamentale ale persoanei. În cazul procesului penal, drepturile p r ilor sunt înso ite de o suit de garan ii, iar eficien a exercit rii drepturilor prev zute de lege este strâns legat de realizarea tuturor activit ilor procesuale în conformitate cu legea. În cazul înc lc rii legalit ii în procesul penal, pot fi aplicate sanc iuni de ordin administrativ5, civil6 sau penal1 subiec ilor procesuali 1
Dongoroz I, p. 7; în acela i sens, V. Manzini, Trattato di diritto procesuale penale, Torino, Unione, Tip. Edit. Torinese, 1931, vol. I, p. 69. 2 Glosele sunt altera iuni de texte, f cute din gre eal , cu ocazia transcrierii manuscriselor jurisconsul ilor clasici. Glosele nu trebuie confundate cu noti ele prin care speciali tii de la începuturile Evului Mediu explicau textele legisla iei lui Justinian i care poart acela i nume (v. E. Molcu , Drept privat roman. Terminologie juridic roman , Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2011, p. 56). 3 Theodoru I, p. 10. 4 Uneori, legea prevede chiar orele între care poate fi efectuat un act procedural, spre exemplu, perchezi ia domiciliar (a se vedea art. 103). 5 Amenda judiciar , care se aplic în cazul s vâr irii unor abateri în cursul procesului penal, este, în opinia noastr , o sanc iune cu caracter administrativ (a se vedea art. 198). 6 În ipoteza repar rii pagubei materiale sau a daunei morale în cazul condamn rii pe nedrept sau al priv rii ori restrângerii de libertate în mod nelegal, potrivit art. 507, statul are ac iune în regres împotriva aceluia care, cu rea-credin sau din
NO IUNEA I SISTEMUL PROCESULUI PENAL
23
care au realizat activitatea procesual f r respectarea legii. În acela i timp, actele procesuale i procedurale neconforme cu legea sunt invalidate prin sanc iuni procedurale2. c) La desf urarea procesului penal particip organele competente, p r ile i alte persoane. Organele competente s realizeze activitatea procesual sunt organele judiciare. Organele judiciare sunt organe de stat care, prin prepu ii lor, ac ioneaz ca subiec i oficiali în anumite faze ale procesului penal3. În faza de urm rire penal î i desf oar activitatea organele de cercetare penal i procurorul, acesta din urm având rolul de organ de supraveghere a întregii urm riri penale i competen a exclusiv de a dispune una dintre solu iile prev zute de lege la terminarea urm ririi penale ca faz a procesului penal. În faza de judecat î i desf oar activitatea instan ele judec tore ti i, de regul , este prezent procurorul4. Instan ele judec tore ti au rolul dominant în aceast etap a procesului penal, deoarece ele pronun solu ia la terminarea judec rii cauzei. Instan ele judec tore ti, în activitatea pe care o desf oar , colaboreaz cu procurorul i, foarte rar, cu organele de cercetare penal 5. grav neglijen , a provocat situa ia generatoare de daune. Cel împotriva c ruia se poate îndrepta ac iunea de regres poate fi numai un subiect oficial, judec tor, procuror sau organ de cercetare penal , deoarece numai ace tia pot dispune, în func ie de competen a pe care o au, condamnarea sau luarea unor m suri de preven ie. În doctrin s-a exprimat opinia c poate interveni i o r spundere civil delictual a tribunalelor sau a parchetelor de pe lâng tribunale, pentru actele de procedur întocmite de magistrat sau de personalul auxiliar de specialitate, sub semn tura magistratului, având în vedere calitatea de comitent a tribunalului i a parchetului corespunz tor. (G.C. Fren iu, R spunderea civil delictual , în calitate de comitent, a tribunalului sau, respectiv, a Parchetului de pe lâng tribunal, pentru actele de procedur întocmite de magistrat sau de personalul auxiliar, sub semn tura magistratului, în Dr. nr. 3/2001, p. 39). 1 În cazul în care se s vâr esc anumite infrac iuni împotriva înf ptuirii justi iei, când subiectul este circumstan iat prin calitatea de judec tor sau procuror (a se vedea art. 266 i 268 C. pen.). 2 Sanc iunile procedurale sunt: inexisten a, dec derea, inadmisibilitatea i nulit ile. 3 V. R mureanu, Competen a penal a organelor judiciare, Bucure ti, Ed. tiin ific i Enciclopedic , 1980, pp. 30-31. 4 Procurorul particip la judecarea tuturor cauzelor penale, excep ie f când cele care intr în competen a judec toriei, unde procurorul particip obligatoriu numai în cinci categorii de cauze, conform art. 315. 5 Colaborarea dintre instan i organele de cercetare penal este exclus , deoarece procurorul este „st pânul” fazei de urm rire penal i, în consecin , el este „reprezentantul” tuturor organelor de urm rire penal ; procurorului îi sunt imputabile eventualele neajunsuri, constatate de instan , în leg tur cu desf urarea urm ririi
24
TRATAT DE PROCEDUR PENAL
Al turi de organele competente, la desf urarea procesului penal particip p r ile i alte persoane. P r ile sunt persoane fizice sau juridice care au drepturi i obliga ii localizate în con inutul principalelor raporturi juridice, de ordin penal sau civil, care se nasc în activitatea procesual penal . Sunt p r i în procesul penal: inculpatul, partea v t mat , partea civil i partea responsabil civilmente1. În afara p r ilor, la procesul penal particip i alte persoane ca: martorul, expertul, interpretul, grefierul etc. Subliniem faptul c nu to i subiec ii procesuali, oficiali sau particulari men iona i ca participan i în procesul penal, sunt prezen i în orice cauz penal , anumite p r i sau persoane putând s fie absente datorit aspectelor particulare ale cauzei. A adar, distribu ia procesual este diferit de la o cauz la alta2. În orice caz, în procesul penal, indiferent de simplitatea sau complexitatea lui, trebuie s fie prezent un subiect oficial din cadrul organelor judiciare. d) Activitatea subiec ilor oficiali i particulari are ca scop constatarea la timp i în mod complet a faptelor ce constituie infrac iuni, ceea ce prefigureaz un principiu fundamental al procesului penal, i anume operativitatea3. Cu cât activitatea de adunare i administrare a probelor este mai apropiat de momentul comiterii infrac iunii, cu atât mai mult informa iile necesare afl rii adev rului vor fi fidele realit ii i, implicit, va fi atins scopul procesului penal. Constatarea complet a infrac iunilor impune organelor judiciare, dar i p r ilor din proces, obliga ia de a pune în lumin toate aspectele legate de fapta s vâr it i consecin ele ei. În Codul de procedur penale. Uneori îns , pentru a spori operativitatea în procesul penal, instan a colaboreaz direct cu organele de poli ie, bun oar , la judecata în prim instan în cazul procedurii speciale de urm rire i judecare a unor infrac iuni flagrante (a se vedea art. 473). Colaborarea direct dintre instan i organele de poli ie exist i în procedura declan at potrivit Legii nr. 61 din 27 septembrie 1991 pentru sanc ionarea faptelor de înc lcare a unor norme de convie uire social , a ordinii i lini tii publice, republicat în M. Of. nr. 77 din 31 ianuarie 2011. În acest caz îns nu este vorba de un proces penal. 1 Analiza detaliat a acestora va fi f cut , pe larg, în Capitolul III, „Participan ii în procesul penal”. 2 Ne îng duim s compar m procesul penal cu o pies de teatru în care distribu ia este mai larg sau mai restrâns , în func ie de scenariu, iar acesta din urm este conturat de activitatea desf urat de persoana care a intrat în conflict cu legea penal . 3 Principiul operativit ii în procesul penal va fi analizat, pe larg, în Capitolul II, „Principiile fundamentale care stau la baza procesului penal în România”.