TIR Magazin - Februarie 2012 by emil pop

PA R T E N E R O F I C I A L A L U N I U N I I N AT I O N A L E A T R A N S P O R TATO R I LO R R U T I E R I D I N R O M A N I A R E V I S T A

T R A N S P O R T U R I L O R

r o m â n i a | n g r o p a t ~ magazin d e z ~ p a d ~ PG. 33 magazin

tir

TIR Magazin - revista transporturilor FEBRUARIE 2012

interviu cu Tord Holmström, managing director scania românia pag. 4

3.9 LEI

w w w.tirmagazin.ro 00114 5 949992 750102

FEBRUARIE 2012

nr. 2 (114) / 2012 TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

REVISTA TRANSPORTURILOR

T IR magazin

Adresa redacţiei: Str. 11 Iunie nr. 7 etaj 1, apt. 2

În luna decembrie 2011, s-a lansat pe piaţă noul produs Schwarzmüller, Basic

Mercedes-Benz lansează Citan un autovehicul comercial uşor cu destinaţie urbană

Holleman România rămâne lider pe piaţa de transporturi agabaritice

Virgiliu Cuclicu, şeful ISCTR, crede că a găsit o soluţie de a combate corupţia din controlul în transporturi

tel./fax: 021-317.90.74 Director General: Emil POP mobil: 0722.554.472 e-mail: director@tirmagazin.ro Publicitate: Tatiana MIHAI tel: 021-317.90.74 mobil: 0741.700.614 e-mail: publicitate@tirmagazin.ro Director de Marketing: Alina ANTON Secretar General de Redac]ie: Tudor CAPATOS Redactori: Simona SIMIONESCU C`t`lin V~CARU Ioana BOTEZ Claudiu CHIVU Fotoreporteri: Florin MIHALACHE R`ducan PETRE Corectur`: Liana NICHIFOR DTP: Ciprian COSTACHE ISSN 1583-7564 tiraj: 10.000 exemplare www.tirmagazin.ro office@tirmagazin.ro tirmagazin@gmail.com Revista TIR Magazin poate fi găsită la punctele de difuzare a presei din toate benzinăriile PETROM şi în reţeaua INMEDIO din cele mai importante mall-uri. De asemenea, publicaţia noastră poate fi găsită non-stop şi la chioşcul de la poarta G a Ministerului Transporturilor. Revista Tir Magazin este expediată gratuit tuturor membrilor UNTRR şi membrilor Asociaţiei Profesionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti. Pentru abonamente vă puteţi adresa oricărui oficiu poştal din România. Toate textele care apar în rubrica “Let The Party Begin!” reprezintă pamflet şi vor fi tratate ca atare. Toate materialele publicate în această revistă reprezintă proprietatea grupului de presă Investigatorul şi sunt protejate de legile dreptului de autor. Reproducerea lor se poate face doar în baza unui accept în scris al companiei care editează revista. Revista TIR Magazin este semnatara Cartei Europene a Siguranţei Rutiere

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Interviu

Un interviu cu Managing Directorul Scania România

Tord Holmström: "Avem produse şi servicii mai bune de oferit pentru clienţii noştri, în 2012, decât am avut în 2007!" Cum a fost anul 2011 pentru Scania România? 2011 a fost un an destul de bun, cu o creştere generală de aproximativ 30%, atât pe partea de vehicule cât şi pe partea de after-sales. Dar cel mai îmbucurător este că vedem că am reuşit să facem lucruri pozitive în piaţă. Am îmbunătăţit nivelul de satisfacţie al clienţilor. Clienţii sunt mult mai fericiţi de ceea ce facem noi. Am dezvoltat paleta de produse şi servicii pe care le oferim. Avem servicii mai bune, produse mai bune. Avem oameni mai buni, mult mai pricepuţi şi mult mai motivaţi, de asemenea. Deci, a fost un an bun comparativ cu precedenţii, 2009 şi 2010, care au fost ani cu adevărat dificili.

Cum a fost anul 2011, comparativ cu anul "de glorie" 2007? Desigur, totul porneşte de la volumele de vânzări, care au fost desigur mult, mult mai mici în 2011, comparativ cu 2007. În 2011, a trebuit să lucrăm de trei ori mai mult pentru acelaşi rezultat şi aceasta a fost o provocare pentru noi ca indivizi, dar şi pentru noi ca firmă. Avem numai o treime din piaţa totală din 2007, deci este mult mai greu. Dacă volumul este mai mic şi economia merge mai greu. Suntem bucuroşi că am putut să găsim o cale prin care am îmbunătăţit nivelul personalului, deci am avut mai mulţi oameni în 2011 decât am avut în 2007. Şi aceasta este fundaţia pe care ne bazăm pentru a oferi servicii mai bune clienţilor noştri. Avem mai mult timp pentru clienţii noştri în procesul de vânzare. Aşadar, am folosit mai mulţi oameni şi mai mult timp pentru a ne dezvolta oferta. Avem produse şi servicii mai bune de oferit pentru clienţii noştri, în 2012, decât am avut în 2007, în ciuda a ceea ce se întâmplă pe întreaga piaţă.

Pe totalul operaţiunilor, aţi avut profit în 2011? Da.

Cum v-au afectat vânzările de vehicule scumpirile succesive ale carburanţilor? Numai de la începutul acestui an motorina s-a scumpit de trei ori! Când combustibilul se scumpeşte, desigur că îi afectează pe clienţii noştri. Scumpirea carburanţilor are un efect pe termen scurt dar şi un efect pe termen lung. Pe termen scurt, le poate crea probleme de cash flow clienţilor noştri, dacă nu au posibilitatea să îşi modifice veniturile, tarifele pe care le practică. Aceasta le poate afecta lichidităţile financiare din firmă şi e posibil să nu îşi poată plăti ratele la flota existentă sau ar putea avea probleme în cumpărarea de noi vehicule pentru că nu au suficienţi bani. Dar, în timp, scumpirea carburanţilor înseamnă creşterea tarifelor, pentru că firmele de transport nu pot să funcţioneze pe pierdere. Ei trebuie să transfere costurile suplimentare către clienţi. Şi nu toată lumea va reuşi să facă acest lucru cu succes. Unele companii vor fi silite să meargă sub costuri pentru că nu au dreptul prin contract să mărească tarifele sau nu reuşesc să ridice tarifele suficient pentru a

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

acoperi costurile. Aceasta le va duce la faliment, ceea ce înseamnă că alte companii vor fi într-o poziţie mai bună pentru a-şi creşte tarifele. Creşterile de preţuri ca cel al motorinei reprezintă o turbulenţă pe piaţă, creează o incertitudine şi trebuie să treacă prin sistem pentru a fi cu adevărat un impact. Şi, dacă motorina devine şi mai scumpă, va crea o cerere mai mică în volume şi va împinge spre o mai mare eficienţă şi o mai înaltă productivitate. Deci, ne confruntăm cu unele turbulenţe pe termen scurt şi cu scăderi ale cererii pe termen lung din cauza creşterii de preţ. Dar acesta este business-ul! Aceasta se întâmplă! S-a întâmplat şi în trecut şi se va întâmpla de asemenea şi în următorii zece ani. Deci cred că impactul pentru industria de transporturi nu este chiar atât de dramatic.

Ca ex-pat şi şef al unei multinaţionale din România, cum vă raportaţi la protestele de stradă care au loc în această perioadă? Cred că este un lucru bun când oamenii protestează în stradă atunci când nu

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Interviu

sunt fericiţi de situaţie. Sper că toţi vor face asta într-o manieră prietenoasă, că se vor abţine de la violenţă. Cred că politicienii români iau acest lucru în serios, pentru că românii nu protestează prea des în stradă la nivel naţional, la un nivel mai organizat. Cred că şi politicienii vor încerca să facă ceva în legătură cu asta şi să îmbunătăţească situaţia. Deci, dacă este făcută într-o modalitate sigură, cred că este bine că oamenii arată ce le place şi ce nu le place. Dar politicienii trebuie să reacţioneze şi apoi să informeze publicul şi despre ce este posibil.

Ce aţi fi aşteptat să facă autorităţile în 2011 pentru mediul de afaceri şi nu au făcut? Am aşteptat să văd mai mulţi politicieni care să realizeze oportunitatea de a face ceva cu sistemul politic. Prin tăierile necesare de costuri şi reducerea birocraţiei ar fi putut să fie folosite economiile pentru scopuri productive. De exemplu, folosirea în activităţi mult mai strategice ca infrastructura sau sistemul şcolar sau ceva cu impact pentru îmbunătăţirea competitivităţii României pe termen lung. Cred că nu au făcut prea mult. Cel puţin, am văzut că nu au putut să pornească suficiente proiecte de infrastructură pentru a ţine economia în mişcare. Cred că este o întârziere în mult prea multe proiecte de infrastructură, ceea ce înseamnă că nu pot să absoarbă nici fondurile europene care sunt disponibile pentru a face aceste proiecte absolut necesare. Deci asta a fost puţin o surpriză: că nu am văzut mai multe proiecte de infrastructură finanţate integral sau parţial din fonduri europene.

asta ne face pe noi să fim foarte mândri că lucrăm pentru această companie.

Cum s-a mişcat piaţa de second-hand anul trecut şi ce estimări aveţi pentru acest an? A avut o scădere în raport cu volumele totale. Am vândut mai puţine vehicule uzate în 2011, decât în 2010. Cu toate acestea, cota noastră de piaţă pe segmentul de vehicule uzate a rămas la acelaşi nivel. Aceasta ne indică faptul că întreaga piaţă de vehicule uzate a scăzut în 2011. Motivul este probabil acela că preţurile vehiculelor uzate au crescut şi astfel diferenţa faţă de cele noi nu a fost atât de mare, aşa cum a fost în 2010. Noi credem că în acest an piaţa vehiculelor uzate îşi va reveni puţin, se va relansa, poate nu va ajunge până la nivelul din 2010, dar vom vedea o creştere. Suntem determinaţi să dezvoltăm acest business mai departe în acest an, să vindem mai multe vehicule la preţ scăzut, să oferim o gamă mult mai largă de produse pentru piaţa românească, toate având garanţia de calitate pe care noi o putem oferi prin conceptul Scania Approved Vehicles.

Într-o profundă criză financiară, există bani pentru finanţarea achiziţiei de vehicule comerciale?

Aveţi continuu discuţii cu clienţii dumneavoastră. Ce credeţi că se va întâmpla în 2012 pe piaţa românească a transporturilor şi cea a vehiculelor comerciale?

În mod fundamental, nu are foarte mult de a face cu criza financiară ci cu capacitatea ta de a face sau nu bani din transport. Dacă intri într-o criză financiară şi ai o supraofertă de vehicule care împing preţurile în jos, atunci vei pierde bani. În

Cred că vom vedea o îmbunătăţire în industrie. Cred că vom asista în ţară la o creştere a produsului intern brut. Vor fi unele turbulenţe în Europa, sigur, în anumite ţări, dar va fi o creştere econo-

Anul trecut aţi reuşit performanţa de a vinde în România majestuosul Scania R 730. Despre ce este vorba? R 730 este cu adevărat "vasul nostru amiral". Este cel mai bun produs pe care Scania îl poate oferi şi este un vehicul destinat unui grup select de cumpărători, transportatori foarte pretenţioşi, care au nevoie de foarte mulţi cai putere şi un cuplu foarte mare. Deci, se adresează unui segment mic, care are nevoie de un vehicul de transport special. Dar se adresează şi unui segment de transportatori, care iubesc să conducă un Scania V8. Este pentru cei care iubesc sunetul întreaga emoţie şi experienţă pe care acest vehicul le oferă. Este foarte interesant să ai de a face cu clienţi sau potenţiali clienţi ai acestui vehicul pentru că ei emană iubire şi pasiune pentru industria transporturilor şi pentru brandul Scania şi

acest caz nimeni nu este interesat să investească în echipamente de transport. De ce să investeşti în ceva care va pierde bani pentru tine ca proprietar?! Deci, în prima fază a crizei, când se ivesc toate problemele, nimeni nu vrea să investească în vehicule de transport. De aceea, vedem o scădere atât de drastică în cererea de vehicule atunci când criza loveşte, pentru că nu este nicio modalitate de a face bani. Este doar o chestiune de a pierde cât mai puţin posibil. Dar apoi, după un timp, după ce criza s-a manifestat în forţă pentru şase luni sau un an, încep să apară oportunităţi pentru unii transportatori care pot face bani. Ei pot să cumpere vehicule ieftin comparativ cu tarifele şi contractele pe care le au. Şi ei încep să se mişte. Dacă un investitor vede că poate face bani, atunci el va găsi întotdeauna finanţare. Ori are bani el însuşi, ori apelează la orice instituţie financiară care va fi doritoare să îi împrumute bani. Adevărata esenţă cred că este că atunci când este profitabilitate în contractele de transport, atunci vor fi întotdeauna bani pentru a fi investiţi.

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Interviu

mică. Va fi o creştere mai mare în cererea pentru camioane, deoarece am pierdut foarte mulţi ani şi flota este cu mult mai îmbătrânită acum, faţă de cum a fost acum doi-trei ani. Dar va fi o îmbunătăţire a cererii pentru camioane şi ar putea fi undeva între 15 şi 30 la sută. Deci, ne va duce probabil undeva la nivelul anului 2006 sau nu foarte departe, din punct de vedere al cererii. Şi asta pentru că nu s-a întâmplat nimic deosebit cu exportul României înainte sau după criză. Marele impact este la import, la consumul care a mers în jos. Acesta sub toate aspectele au adus un echilibru mai apropiat între

importuri şi exporturi. În trecut erau intrări masive de bunuri în România, din cauza unui consum ridicat, şi multe vehicule plecau goale spre Vestul Europei, pentru că nu aveau niciun fel de încărcături de export. Astăzi echilibrul este mai apropiat şi este bun pentru că, desigur, eficienţa pe fiecare vehicul devine mai bună. Dacă poţi să îţi împarţi costurile pe ambele sensuri de mers şi nu numai pe un sens, este un business mai bun. Deci, cred că va fi o îmbunătăţire, dar departe de nivelul din 2007. Vor mai trebui să treacă nişte ani până să ajungem la nivelul din 2007.

Care credeţi că va fi procentual nivelul anului 2012, comparativ cu 2007? Poate 50-60% din nivelul anului 2007, în cel mai bun caz. Dar avem nevoie şi de ajutorul unor noi proiecte de construcţii. Avem nevoie de mai multe investiţii în infrastructură. Sper că bugetul de stat va permite investiţii mai mari în infrastructură în acest an.

Ce cotă de piaţă are în acest moment Scania România şi cum a evoluat ea? Ne-am îmbunătăţit cota de piaţă cu aproximativ 7-9%. Statisticile nu sunt 100% disponibile azi pentru că unii distribuitori nu raportează la APIA. Suntem foarte mulţumiţi. Aceasta este cea mai bună cotă de piaţă pe care Scania a avut-o vreodată în România. Desigur, nu ne vom opri la aceasta, avem ambiţii la un nivel mult, mult mai înalt, spre care vom ţinti într-o manieră tipică Scania, pas cu pas. Nu vom grăbi lucrurile, nu vom încerca să ne cumpărăm cota de piaţă. O

vom câştiga pas cu pas oferind produse şi servicii bune şi încercând să convingem tot mai mulţi potenţiali cumpărători să aleagă Scania atunci când îşi fac flotele.

Există o piaţă în acest moment în România pentru autovehiculele de pasageri Scania? Este o cerere foarte scăzută pentru autobuze şi autocare în acest moment. Dacă împărţim întreaga industrie în trei părţi, segmentul de transport interurban ar putea avea creştere în 2012 datorită licitaţiilor de trasee care au loc în acest an. Acest segment are o foarte mică cerere dar s-ar putea să îşi revină în 2012. În cazul autobuzelor de oraş ne întoarcem la iniţiativele Guvernului, care trebuie să ia decizii politice şi trebuie să prioritizeze transportul de călători din oraşe. Aceasta face mult mai interesant anul 2012 deoarece, din punct de vedere al alegerilor, s-ar putea să fie nişte mişcări pe acest segment. Unele partide sau in-

divizi ar putea să promoveze transportul cu autobuzul şi în acest fel să îşi îmbunătăţească şansele de a fi realeşi pentru un nou termen. În segmentul autocarelor, nu putem vedea o prea mare îmbunătăţire deoarece nu am văzut o prea mare îmbunătăţire în ceea ce au făcut să promoveze turismul în România, pe litoral sau zonele montane. Deci nu pot vedea un mare număr de turişti călătorind prin România, pentru că nu văd ca oferta să se fi schimbat foarte mult.

Ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile pentru a stimula înnoirea flotelor? Când vorbim despre impactul asupra mediului şi apariţia vehiculelor Euro 6, sunt unele ţări care folosesc un anumit tip de taxare pentru a penaliza niveluri de clasificare ale emisiilor mai mici decât ale vehiculelor noi. Poate o iniţiativă politică bună ar fi aceea de a porni un program Rabla pentru camioane. În acest fel se va scăpa de camioanele foarte vechi şi mizerabile, care poluează cu adevărat mediul din România, dar creează şi probleme de trafic pentru şoferii români, care nu pot să aibă o viteză medie normală. Dacă puteţi, faceţi ceva în revistă pentru a-i face conştienţi de oportunitatea politică, bună pentru mediu dar şi pentru siguranţa rutieră. Această idee nu are nimic de a face în mod special cu Scania. Este vorba de crearea unui sistem de transport pentru noi toţi.

Ce mesaj aveţi pentru cititorii revistei TIR Magazin? Nu vă îngrijoraţi. România va supravieţui. 2012 cred că va fi un an mai bun decât 2011. Îi sfătuiesc pe transportatori să nu aştepte prea mult pentru a începe să îşi reînnoiască flotele. Flotele în general vor începe să fie foarte vechi şi vor avea taxe şi impozite mai mari, creşteri ale costurilor de mentenanţă şi reparaţii, poate consum mai mare de combustibil. Ei trebuie să îşi facă un plan de reînnoire a flotei, poate printr-un mix de vehicule uzate cu vehicule noi. Noi îi vom iubi desigur dacă aleg Scania. Şi, dacă vor alege Scania, eu le promit că vom face tot ce ne stă în putinţă în acest an pentru a le proba că au făcut alegerea corectă şi că vor rămâne clienţi loiali ai Scania.

A consemnat, Emil POP

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Interviu

În luna decembrie 2011, s-a lansat pe piaţă noul produs Schwarzmüller, Basic

Valentin Rieber, directorul general Schwarzmüller România : "Nu se va mai ajunge la nivelul anului 2008, dar se va înregistra o uşoară creştere a vânzărilor."

Schwarzmüller România a înregistrat anul trecut rezultate care au fost conform aşteptărilor reprezentanţilor companiei. "Vânzările de vehicule au fost moderate, însă activitatea din service, închirierile şi vânzările de piese de schimb au fost numeroase, aşa cum se întâmplă pe toată piaţa. S-au vândut mai bine semiremorcile de transport buşteni şi materiale reciclabile. Gama de produse Schwarzmüller este foarte variată şi aproape toţi clienţii au cereri opţionale, motiv pentru care nu promovăm un anumit tip de vehicul.", ne-a explicat Valentin Rieber, directorul general Schwarzmüller România. Produsele rezervate închirierii au fost folosite anul trecut într-un procent de 87%. Începutul lui 2012 este mai promiţător pe

acest segment. Reprezentanţii de vânzări îşi păstrează politica de abordare a clienţilor. Îi consiliază cu privire la folosirea vehiculelor în mai multe direcţii, prin folosirea tuturor opţiunilor, şi oferă soluţii viabile pentru fiecare cerere. Echipa de vânzări vehicule a rămas aceeaşi, iar cea de vânzări piese de schimb a fost mărită. Clienţii sunt informaţi cu privire la toate produsele şi serviciile pe care le oferă Schwarzmüller România. Piesele de schimb s-au vândut anul trecut cu peste 20% mai mult ca în anii anteriori. Service-ul a funcţionat conform aşteptărilor, iar în 2010 şi în 2011, a suplinit golul produs de vânzările de vehicule, motiv pentru care s-a mărit gama de servicii. Clienţii au beneficiat de oferte

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

numeroase. S-a introdus ITP-ul pentru camioane cu patru axe, la semiremorci cu şase axe, la turisme. S-a obţinut autorizarea pentru tahografe. Pe lângă testarea vehiculelor pentru transportarea bunurilor perisabile, se poate verifica inscriptorul de temperatură. O altă operaţiune care se poate realiza pentru clienţi este spălarea vehiculelor frigorifice pentru distrugerea bacteriilor, viruşilor şi ciupercilor, conform normelor HACCP. Compania este condusă după aceeaşi strategie. Toate serviciile suplimentare au apărut în urma discuţiilor purtate cu cei interesaţi, pentru a se plia pe nevoile clienţilor Schwarzmüller România. Aceştia beneficiază, în permanenţă, de o gamă foarte diversificată. În luna decem-

Interviu

brie a anului trecut, s-a lansat un produs nou, BASIC. A fost gândit pentru cei care au flote deoarece este standard şi uşor de întreţinut. Paleta de opţionale la semiremorca BASIC este restânsă, în comparaţie cu semiremorca Premium. Astfel, BASIC îi dă clientului posibilitatea de a hotărî ce vehicul doreşte, în funcţie de banii de care dispune, şi îi oferă aceeaşi calitate a materialelor componente. "Sper ca piaţa de transporturi din Ro-

mânia să fie bună anul acesta. Se simte optimismul celor care activează pe acest segment. Reprezentanţii companiilor au planuri de investiţii, deşi s-a păstrat frica de leasing-uri, de rate şi datorii, dar simt că începe să se destindă situaţia. Nu se va mai ajunge la nivelul anului 2008, dar se va înregistra o uşoară creştere a vânzărilor. Formula de succes în această perioadă pentru Schwarzmüller România ar fi consecvenţa şi corectitudinea faţă de clienţi. Cota de piaţă în 2011 a fost ca în ultimii ani, între 8 şi 10 % pe ansamblul vânzărilor. Cota mare de piaţă este doar la câteva produse dedicate transportului de buşteni (70%), remorci ABROLL (peste 30%). Scumpirile de combustibil de anul acesta vor determina vânzătorii de servicii de transport să mărească preţurile. Vor creşte şi preţurile produselor finite. Se va pune problema economisirii de combustibil. Până acum se foloseau dru-

murile din Cehia, acum se pune problema să se treacă mai des prin Ucraina. Se caută rute mai scurte sau taxe mai mici.", a adăugat Valentin Rieber, directorul general Schwarzmüller România. Anul trecut, rezultatele pentru Schwarzmüller, în lume, au fost mulţumitoare. Nu s-au înregistrat pierderi. S-au produs 6.800 de vehicule care au fost vândute. S-a mărit cu 10% numărul de angajaţi. Se lucrează cu termene de livrare aproximativ de două luni. Pentru Schwarzmüller România se vor mai construi două hale, dintre care una va fi pentru producţie. La începutul anului viitor, va intra în funcţiune. Va fi pentru manufactură şi se vor produce caroserii în conformitate cu opţiunile clienţilor. Va fi o investiţie de două-trei milioane de euro (inclusiv utilajele). Tot anul viitor se vor mai deschide două puncte de lucru în Ardeal şi Moldova. Anul acesta se va inaugura un punct de lucru în Republica Moldova. Se vor mai face investiţii în sisteme de comunicare pentru clienţi, de comandă on-line, se vor realiza noi pagini de internet.

"Le transmit cititorilor să citească revista TIR Magazin, în continuare, să nu uite de pagina de bancuri, să-şi păstreze optimismul şi să aibă multă baftă în 2012.", a concluzionat Valentin Rieber, directorul general Schwarzmüller România.

Alina ANTON

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

Mercedes-Benz lansează Citan un autovehicul comercial uşor cu destinaţie urbană Extrem de performant, cu un design compact potrivit pentru oraş: Mercedes-Benz introduce în portofoliul său, pentru prima dată, un nou autovehicul comercial uşor cu destinaţie urbană. Mercedes-Benz Citan se remarcă prin performanţa sporită şi habitaclul specific.

Citan: pentru oraş

Termenul Citan desemnează un operator puternic, caracterizat ca fiind un specialist de calibru mare în domeniul logisticii urbane. Autovehiculul destinat mediului urban este construit pentru a răspunde perfect nevoilor specifice sectoarelor comerciale, industriale şi de service: un compartiment mare pentru încărcături, într-un design compact, atribute specifice Mercedes-Benz, printre care individualitate, dinamică, manevrabilitate, siguranţă şi calitate, în combinaţie cu eficienţa consumului de combustibil şi nivelul scăzut de emisii de CO2.

dovadă: Citan oferă în aceeaşi măsură agilitate şi confort, în stilul specific Mercedes-Benz. Ca şi în cazul tuturor celorlalte modele Mercedes-Benz, siguranţa este o trăsătură standard, cu sistemul ESP ca parte integrantă din echipamentul de bază al tuturor versiunilor. O gamă variată de motoare diesel sau pe benzină economice şi cu emisii scăzute răspunde oricărei categorii de nevoi în ceea ce priveşte dinamica în condus.

Individualitate sporită Distinctiv

Design-ul excelent al noului Citan, specific Mercedes-Benz, aduce un aer proaspăt în rândul autovehiculelor comerciale uşoare cu destinaţie urbană. De la grila radiatorului până la faruri, barele de protecţie şi capotă, nu există niciun dubiu că Citan este un Mercedes-Benz, chiar şi fără steaua caracteristică.

Individualitatea este o trăsătură definitorie a autovehiculelor comerciale uşoare de la Mercedes-Benz. Noul Citan va fi disponibil în variante furgon, pentru

Complet

Noul Citan se remarcă prin usurinţa manevrării, interior, materiale şi fabricaţie ce răspund standardelor ridicate cu care ne-au obişnuit autovehiculele comerciale uşoare de la Mercedes-Benz. Citan a fost dezvoltat şi testat conform aceloraşi standarde ale fraţilor mai mari, Mercedes-Benz Sprinter şi Vito şi se potriveşte perfect cu aceste autovehicule din toate punctele de vedere. Acest lucru se reflectă nu numai în robusteţea noului Citan, dar şi în dinamica şi siguranţa de care dă

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

transport de persoane şi Mixto, în mai multe versiuni de lungime şi greutate. De asemenea, acesta poate fi adaptat în numeroase variante pentru fiecare mod specific de utilizare. Cumpărătorii Citan-ului se vor putea bucura de expertiza şi serviciile complete ale autovehiculelor comerciale uşoare Mercedes-Benz: noul autovehicul comercial uşor cu destinaţie urbană va fi oferit cu un portofoliu extins de servicii profesioniste. Noul Mercedes-Benz Citan va fi lansat în toamna lui 2012. Acesta va fi dezvăluit publicului în septembrie, în cadrul Salonului Internaţional de Autovehicule Comerciale din Hanovra.(E.N.)

a te c it b li Pu

BCR Leasing oferă finanţare pentru vehicule comerciale mai vechi de 6 ani BCR Leasing lansează, la 26 ianuarie 2012, în premieră în România, un produs de finanţare pentru achiziţia vehiculelor comerciale mai vechi de 6 ani, comercializate de Cefin România. Oferta celor două companii, vehicul şi finanţare, reprezintă o soluţie unică pentru companiile care vor să cumpere un vehicul comercial cu o vechime mai mare de 6 ani şi care nu îşi pot finanţa integral achiziţia prin resurse proprii. „Necesitatea de a crea un astfel de produs de finanţare este rezultatul unei analize atente a nevoilor societăţilor comerciale şi a cererilor venite din partea clienţilor Cefin. Există multe companii care activează în domeniul construcţiilor sau transporturilor şi care nu îşi pot permite în acest moment să achiziţioneze vehicule comerciale noi, având în vedere costurile ridicate. Pentru aceste companii, produsul nostru va fi o gură de oxigen, care le va permite să rămână active în piaţă, într-un mediu economic încă dificil”, a declarat Bogdan Speteanu, Director General BCR Leasing. De altfel, interesul companiilor pentru acest tip de vehicule rezultă şi din configuraţia parcului circulant de vehicule comerciale al României, care este format preponderent din maşini cu o vechime de peste 6 ani. Tranzacţiile de vânzare-cumpărare de vehicule comerciale rulate au reprezentat un segment de piaţă cu dimensiuni ce au ajuns în 2011 la dublul volumelor de vehicule noi vândute. Un beneficiu important al clienţilor este că vehiculele achiziţionate prin acest serviciu de finanţare beneficiază şi de

garanţie tip drive-line pe o perioadă de şase luni, valabilă în reţeaua de service autorizat Cefin. „Acum putem oferi o soluţie unică adresată unui segment de piaţă foarte dinamic -vehicule fiabile- datorită garanţiei şi accesibile – datorită nivelului de preţ şi finanţării. Această ofertă ne va ajuta să devenim mai competitivi şi în ofertele pentru înlocuirea marilor flote, pentru că în principal vehiculele comerciale cu vechimi cuprinse între 2002 şi 2006 sunt produsele tipice de trade-in. În încercarea noastră de a aborda diferit şi specific segmentele de cerere, am găsit în BCR Leasing un partener de încredere, care, pe lângă o bună cunoaştere a pieţei auto, are experienţă şi flexibilitate”, a declarat Stefano Albarosa–CEO Cefin România. (E.N.)

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

Holleman România rămâne lider pe piaţa de transporturi agabaritice

George Niţă, General Manager Holleman: „Vom ieşi mai puternici din situaţia aceasta de criză economică globală!” Holleman România a avut anul trecut cea mai intensă activitate pe zona de transport agabaritic. Compania a fost implicată, ca în anii anteriori, în transportul de mori de vânt şi s-au semnat contracte pe perioade lungi cu firme foarte serioase, care plătesc facturile la timp. Cei din conducere au preferat colaborarea cu parteneri de încredere, precum Vestas ori Gamesa. "Sunt companii care au proiecte şi pentru anul următor. Nu ne este foarte clar în care dintre ele vom fi implicaţi, dar vom lucra cu aceste firme, cu siguranţă. S-a dovedit a nu fi greşită filosofia noastră de a ne înzestra firma în anii trecuţi cu echipamente speciale, multe şi scumpe. Avem credite şi acum le plătim, dar nu avem emoţii, pentru că avem contracte cu firme care nu au probleme financiare. Sunt conştient că vom mai avea cereri de transport a morilor de vânt câţiva ani, dar trebuie să revenim la clienţii noştri, care sunt din agricultură, construcţii, confecţii metalice, rafinării. Lucrăm cu Dacia,

Ford, pentru tot felul de utilaje şi le facem şi manipulări şi poziţionări.", spune George Niţă, General Manager Holleman. Anul trecut s-au înregistrat rezultate foarte bune şi în service. Au avut activitate doar de 30% pentru Holleman, în rest au lucrat pentru terţi. Cei de pe piaţă i-au solicitat, motiv pentru care au făcut angajări. În ultimul an au schimbat conducerea la service de două ori, pentru că oamenii erau specialişti, dar nu erau potriviţi ca manageri. Ştiau ce se întâmplă tehnic, însă managerul trebuie să ştie să organizeze întreaga activitate pentru a

nu fi blocaje. "Nu putem inventa principiile managementului, trebuie doar să le aplicăm. Acum cred că avem o formulă bună. Din echipa service-ului fac parte patru ingineri, doi ITP-işti şi 19 mecanici. Trei persoane se ocupă de piesele de schimb. Din primăvară intenţionăm să facem un program cu două schimburi de specialişti. Suntem în negocieri cu o firmă pentru a începe reparaţii la semiremorci şi va fi nevoie să avem un program extins. Este foarte bine, deoarece cheltuielile fixe vor rămâne pe nivelul lor. Deţinem construcţia cu facilităţile, se vor înmulţi doar orele de manoperă, pentru a nu lăsa clienţii să aştepte.", a adăugat George Niţă. Îşi propun să realizeze bine lucrările, să le garanteze pentru a-şi păstra poziţia de companie serioasă pe piaţă. Cele mai multe comenzi de reparaţii le au la trenurile de rulare la autotractoare şi la semiremorci. Au un angajat foarte priceput care repară motoare, cutii de viteze, diferenţiale. Au cumpărat standuri pentru reparaţii la motoare, cutii de viteze, au achiziţionat scule şi au ţinut seama de cerinţele specialistului. S-a insistat să aibă tot ceea ce este necesar să-şi poată desfăşura activitatea în bune condiţii. E foarte cunoscut pe piaţă, face faţă la toate cerinţele, a adus clienţi de la vechiul loc de muncă, deoarece este priceput. Un alt angajat a fost recunoscut ca un bun electrician la reparaţiile autocarelor şi a atras clienţii după el când a fost angajat la Holleman România. Având în vedere că au un service multi-marcă, sunt constânşi să cumpere scule care sunt folosite numai pentru reparaţiile anumitor mărci, însă se descurcă. Nu li s-a întâmplat să refuze clienţii. "Unii au vehicule care nu mai beneficiază de garanţie şi, indiferent cât de vechi sunt flotele, se bazează pe specialiştii care lucrează în service-ul nostru. Pe lângă ITP-ul de care beneficiază, clienţii noştri îşi pot spăla şi maşinile aici. Noi avem grijă să îi ţinem aproape, să comunicăm cu aceştia. Le dăm termene de plată în regulă. Nu prea am simţit criza în domeniul reparaţiilor. Din 2009, de când am lansat service-ul, am reuşit să ne dezvoltăm în timpul acestei crize.

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Eu sunt transportator şi consider că managerul de service trebuie să-mi arate rezultatele.", mărturiseşte Niţă. Anul acesta şi-au propus să obţină aprobări pentru construirea unei vopsitorii auto, având în vedere că au mai cumpărat terenuri în jurul sediului. Vor face o hală pentru tinichigerie, unde se vor pregăti maşinile pentru vopsitorie, după care vor achiziţiona un cuptor performant pentru camioane. Mai au nevoie de spaţii de depozitare şi spaţii de birouri pentru această activitate. Vor ridica o clădire, în acest sens, din rulajele pe care le au în Holleman. Service-ul va plăti, ulterior, ca o chirie. Investiţiile cele mai mari se vor face tot în zona de transport, însă service-ul este privit cu interes. "Partenerul meu din Germania a fost mulţumit de seriozitatea cu care am tratat acest segment din afacerea Grupului Holleman. A observat că această activitate a înregistrat rezultate. Cifrele sunt relevante, în condiţiile în care s-au realizat atât de multe facturi pentru reparaţii executate şi piese de schimb vândute. Personalul care lucrează în service este pregătit la reprezentanţele producătorilor. Cu Mercedes am colaborat cel mai bine. Mai avem cursuri în interiorul companiei sub conducerea inginerilor de la service. Pentru transferul de cunoştinţe, pe o anumită temă, îi plătim suplimentar pe cei care transmit informaţia. Necesităţile în acest domeniu sunt variate şi ne impunem să menţinem colaborările între specialişti, pentru a da randament într-o anumită direcţie, în service. Se semnează că s-a făcut instructajul prin ISO, Sistemul de Management al Calităţii.", afirmă General Managerul Holleman. Pentru reparaţii, oferă garanţii standard şi le realizează fără să comenteze. Dacă un client vine cu piesele de schimb, oferă garanţii numai pe manoperă. Când este vorba despre garanţii la piese, preiau situaţia pentru a rezolva rapid problemele, nu aşteaptă răspunsuri de la firmele producătoare pentru a interveni. Îi ajută numele companiei şi în afacerea cu service-ul. Se ştie că Holleman e firmă serioasă şi clienţii apelează cu încredere la serviciile lor. Manopera este de 90 de

Actualitate

lei pe oră, iar ITP-ul este de 150 de lei. Piesele sunt aduse de la firme serioase. Îi conving pe clienţi să pună pe vehicule piese bune calitativ. Uneori fac reduceri

mari la piese. Pe termen scurt nu câştigă cum ar trebui, dar sunt priviţi cu respect pe piaţă. Îşi doresc să aibă un volum mai mare pentru terţi la service şi să treacă la

lucrul în două schimburi, în acest sens. "Noi vom ieşi mai puternici din situaţia aceasta de criză economică globală. Eu sper să se stabilizeze şi cursul monedei euro. Se simte fluctuaţia. Noi ducem dorul comenzilor mari în privinţa utilajelor din construcţii. Încă sunt probleme pe această piaţă. Avem cereri care acoperă aproximativ o pătrime din necesităţile de pe această zonă. Avem destule trailere specializate pentru ei. Vor începe iar să lucreze dacă se vor construi autostrăzile. Se mai preconizează contracte cu cei care vor începe activitatea la Roşia Montană. Noi trebuie să fim alături de clienţi pentru că, până la urmă, este important să ştim să ne vindem produsele. Am luat decizia să schimbăm firma de asigurări la care apelam şi avem cheltuieli mai mici. Plătim cu 20 de mii de euro mai puţin pe an ca până acum. Înainte aveam asigurarea de răspundere civilă la 500 de mii de euro şi acum o avem la cinci milioane. Am mărit de zece ori asigurarea. Trebuie să beneficiem de condiţii mai bune şi să avem furnizori mai potriviţi pentru a ne găsi calea.", explică George Niţă. Firmele Holleman din Bulgaria şi Serbia

Publicitate

SERVICE AUTOTRACTOARE, SEMIREMORCI {I AUTOBUZE

Stand direc]ie

Pres` de 250 t for]`

Rectific`ri discuri [i tamburi

Piese de schimb

Sudur` mig-mag

Service mobil

Servicii auxiliare: � diagnoza computerizata (Texa, Wabco, Knorr Bremse); � ITP toate clasele; auto; � verificari tahografe; � sudura aluminiu; � aer conditionat.

�spalatorie

www.holleman.ro

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012

Contact: {oseaua de Centur`, nr. 29 Jilava; Tel.: +4031 225 2052; 0748 235 111; 0742 023 333; | w wFax: w . t+i r4031 m a g225 a z i 20 n . r57; o service@holleman.ro.

Actualitate

au cele mai bune rezultate. Cei din Bulgaria sunt la fel de buni ca specialiştii de la noi din ţară. Operatorii români pot face cabotaj în Bulgaria, dar şi bulgarii în România, ceea ce constituie un avantaj de ambele părţi, deoarece se pot ajuta unii pe alţii. În Serbia sunt tot felul de proiecte mari, de dezvoltare a ţării, pentru care se aduc utilaje speciale grele, de aceea au făcut acolo multe investiţii. "Ei încă mai au probleme la nivel politic, încă mai sunt foarte naţionalişti şi nu încurajează foarte mult investitorii străini. Pe zona noastră, însă, e un competitor vechi, care a fost de stat şi acum s-a privatizat şi nu lucrează cinstit. Clienţii buni îşi dau seama. Nu au riscurile asigurate, iar pentru contractele serioase ne preferă. Am început cu mori de vânt inclusiv în Ucraina. Am dus echipamente de la noi pentru care am plâns iniţial, dar ne-au venit altele. Ne-am schimbat managementul şi locul în care ne desfăşurăm activitatea şi suntem pe o cale bună în prezent. Am avut rezultate notabile acolo şi aşteptăm noi proiecte pentru vara aceasta. În viitor, va fi foarte interesantă Ucraina din punctul nostru de vedere. În Odessa am simţit la localnici o oarecare repulsie faţă de români din cauza atacului nostru asupra lor în al Doilea Război Mondial. Acum am mutat sediul în estul Ucrainei, în zona Donets’k, Dnipopetrovs’k şi am înregistrat o cerere mai mare.", spune General Managerul Holleman. În Ungaria oferă mai mult servicii pentru ei şi firmele cu care lucrează, deoarece este ţară de tranzit. În Moldova se desfăşoară mai greu lucrurile. Dacă ar ieşi pe 0 ar fi fericiţi în urma activităţii pe care au avut-o. Vor să se retragă de acolo pentru că susţin că e criză de sistem. "Acolo afacerile sunt ale politicienilor, nu încape altcineva pe piaţă. Vom

rămâne sub o formă, să fim prezenţi în zonă, dar nu cred că vom mai ţine camioane acolo. Mai aşteptăm să vedem cum evoluează situaţia. Acum se mişcă transporturile către Turcia. În altă ordine de idei, ne-am organizat, facem audit pentru aceste firme să ne dăm seama la ce nivel se află afacerea în aceste zone.", a adăugat George Niţă, General Manager Holleman. Firma din Bulgaria face tranzitul pentru grupul Holleman pe Dunăre, Main şi Rin. În această vară nu au avut volumele pe care le-au prevăzut din cauza nivelului mic al Dunării. Au avut proiectul de mori de vânt pentru Moldova Nouă la care au avut emoţii, deoarece au crezut că nu vor ajunge la timp la destinaţie cu anumite componente pe care le aduceau din Constanţa. Au folosit barjele şi marfa a fost virată în timp util. Au fost momente tensionate şi nu a fost o plăcere ce s-a întâmplat. Perioada a fost atipică pentru astfel de incidente, deoarece s-au aşteptat să fie în iulie o astfel de problemă, nu în septembrie-octombrie. La un moment dat, ar fi trebuit să se elibereze barje la Constanţa. Ele veneau în aval cu grâne şi se punea problema dacă acestea vor fi bune pentru a le descărca în ritmul normal sau o să le distrugă. Cea mai importantă activitate de transpot pe care o desfăşoară, la ora actuală, este cea cu mori de vânt. Fără echipamente scumpe şi o anumită capacitate, nu se obţin contracte, deoarece şi clienţii au răspunderi şi nu-şi permit să aştepte după un transportator care nu mai vine. La nivelul grupului Holleman, mutările industriale au reprezentat 12% din profitul anului anterior, ceea ce este bine, raportându-se la cifrele ridicate pe care le-au înregistrat în transporturi. Au o

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

echipă destul de mare, care funcţionează foarte bine, de aproximativ patru luni. Sunt pe platforma de la Dacia, cea de la Ford, sunt de multă vreme în fabrica de ţigări de la Ploieşti. În Transilvania, pe la Sibiu, au instalat prese la diverse firme. În industria auto se vor dezvolta numeroase proiecte. S-a oprit, la un moment dat, un proiect la Ford şi i-a afectat puţin, pentru că trebuia să instaleze prese, dar acum se reia activitatea. Au instalat prese inclusiv în fabrica Mercedes din Kecskemet, care trebuia să fie deschisă în România. Macaralele pe care le au s-au folosit la mori de vânt în Moldova Nouă. Macaralele pe care le deţin pot încărca toate tipurile de componente. În momentul de faţă, au credite în bancă şi cele mai multe sunt la asociatul din Germania, dar se descurcă bine cu plata. În anul care a început, managerii nu îşi vor schimba strategia de a face afaceri, îşi propun să rămână lideri în transporturile agabaritice şi să fie priviţi cu tot mai multă încredere în privinţa service-ului. "Consider că trebuie să ne creăm o imagine de persoane onorabile, să ne asumăm răspunderea pentru mişcarea bunurilor clienţilor din punctul A în B. Nu e important să cerem preţuri mici, ci corecte. Încă suntem în situaţia de a angaja personal. În ultima perioadă, am adus în companie trei persoane. Şoferii noştri sunt mulţumiţi de condiţii, primesc diurnă, sunt respectaţi. Noi le impunem să întreţină maşinile prin controlul pe care îl efectuăm. Verificăm la timp vehiculele pentru a nu exista incidente. Şeful de flotă îşi face datoria foarte bine.", afirmă George Niţă. Anul trecut au achiziţionat trei maşini 8X4, Volvo şi Mercedes, plus un Mercedes Titan, cu cutie de viteze specializată. Au cumpărat un trailer pentru combine Goldhofer şi Broshuis. Au luat adaptoare pentru generatoare la mori de vânt, adaptoare pentru turnuri, maşini de însoţire, un Sprinter pentru atelier auto mobil, pe care l-au dotat cu mare atenţie. Au achiziţionat platforme destul de scumpe. Au comandat pentru acest an patru Mercedes-uri, cinci trailere şi sigur vor mai hotărî să cumpere altele. "Anul trecut am avut profit pe firme, ceea ce a fost mulţumitor, având în vedere criza economică pe care am traversat-o, de aceea suntem optimişti că vom avea o activitate fructuoasă şi în 2012.”, a explicat George Niţă, General Manager Holleman.

A consemnat Alina ANTON

Eveniment

Ekol intră în România cu servicii logistice pe calea ferată

După achiziţia Omega International Transport&Logistics, Ekol Logistics, una dintre cele mai mari companii de servicii integrate de logistică din Turcia, adaugă o nouă linie de transport pe calea ferată, pe ruta Arad-Worms (Germania), lărgind traseul intermodal existent al rutei Worms-Trieste. Ekol este singurul operator logistic care oferă servicii în sistem intermodal, pe calea ferată, pe ruta Worms-Arad. Primul tren cu containere a deschis ruta pe 13 octombrie 2011, acesta parcurgând distanţa în 36 de ore. Prin adăugarea noii rute, în sistem intermodal, pe calea ferată, Ekol economiseşte 1250 de km de transport pe şosea, luând în considerare distanţa pe întreg traseul dintre TurciaGermania. În prezent, pe linia WormsArad operează un singur tren pe săptămână, care se adaugă la cele şapte care pleacă din Worms către Trieste. Astfel, pe întreaga rută intermodală, Ekol pune în mişcare opt trenuri săptămânal. Traseul de la Arad la Istanbul va fi acoperit pe roţi, prin Bulgaria. În 2012, Ekol intenţionează să deschidă o alternativă de transport a camioanelor pe mare, cu feribotul, pe ruta Constanţa-Pendik. Pentru dezvoltarea acestui proiect, Ekol va

achiziţiona 50 de camioane. Cu ajutorul noii flote şi prin dezvoltarea rutei Worms-Arad, Ekol îşi propune o creştere a serviciilor logistice intermodale pe calea ferată, prin adăugarea a încă două noi trenuri săptămânal pe această rută. Astfel, pe tot traseul intermodal, frecvenţa plecărilor trenurilor cu marfă va creşte la 10 trenuri săptămânal. Pentru completarea proiectului intermodal, în 2012, Ekol va investi 18 milioane de euro în achiziţionarea de camioane. "Aproximativ 25 de procente din această investiţie va avea în vedere dezvoltarea activităţii din România, prin direcţionarea fondurilor către îmbunătăţirea flotei şi terminalului. După începerea activităţii în România, în noiembrie anul trecut, menţinem ritmul investiţiilor atât aici, cât şi în alte părţi ale Europei", declară domnul Ahmet Musul, Preşedintele Ekol Logistics. Ahmet Musul mai precizează că deja sistemul de transport intermodal pe calea ferată a fost extins în Europa pe traseul Ludwigshafen–Anvers, între Germania şi Belgia, unde în prezent se desfăşoară operaţiuni de testare pe rută. În ceea ce priveşte dezvoltarea activităţii din România, domnul Ahmet Musul menţionează

că au fost obţinute rezultate substanţiale prin conectarea serviciilor de logistică şi transport la industria textilă. Despre Ekol Logistics Ekol a demarat operaţiunile în 1990, având ca obiectiv să devină un brand global, încă din prima zi de activitate. Prin know-how-ul acumulat în toţi aceşti ani de către echipele sale de profesionişti, dar şi prin tehnologiile avansate implementate în sistem, Ekol dezvoltă soluţii logistice integrate, dedicate atât clienţilor locali cât şi celor internaţionali din sectoare de activitate variate. Prin dezvoltarea serviciilor pe liniile de transport, depozitare, comerţ exterior sau managementul sistemelor de aprovizionare, Ekol are capacitatea de a oferi la nivel internaţional servicii în sistem integrat, fiind perfect adaptată noilor condiţii economice la nivel global. Centrele de distribuţie Ekol se întind pe o suprafaţă de 400,000 metri pătraţi, fiind utilate cu tehnologii şi inovaţii de ultimă oră atât în Turcia, cât şi în Europa. Ekol beneficiază de o flotă de 1900 de autovehicule moderne şi de aportul unei echipe formate din 3500 de profesionişti.

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

Evoluţia leasing-ului operaţional în România În anul 2011 piaţa de leasing operaţional a înregistrat o nouă creştere, de 20%, din estimările companiei LeasePlan, faţă de anul precedent, evoluţie care se pare că se va menţine şi pentru perioada următoare. Perspectivele de creştere sunt reale, mai ales dacă ţinem cont de faptul că piaţa de leasing operaţional din România nu şi-a atins pentru moment capacitatea maximă. LeasePlan este în trend cu piaţa şi evoluţia acesteia, înregistrând o creştere constantă de la an la an. Plecând de la aceste rezultate pozitive, obiectivul firmei este de a rămâne în topul celor mai importanţi jucători pe piaţa de leasing operaţional din România, prin creşterea cotei de piaţă. "Anul trecut, multe companii au conştientizat potenţialul de reducere a costurilor cu administrarea flotelor auto prin externalizarea serviciului, fapt care s-a reflectat atât în creşterea pieţei, cât şi în evoluţia companiei noastre. Creşterea organică a flotelor clienţilor existenţi confirmă aprecierea parteneriatului cu LeasePlan. Tot 2011 a însemnat şi atragerea de clienţi noi, lucru posibil şi cu ajutorul echipei noastre dedicate, motivate şi stabile.", a declarat Bogdan Apahidean, director general LeasePlan. "Pentru 2012, ne propunem continuarea implementării unor servicii direcţionate spre creşterea satisfacţiei clienţilor. În această categorie se încadrează şi proiectele de eficientizare a proceselor interne.”, a adăugat Bogdan Apahidean.

Flota aflată în administrarea LeasePlan Flota aflată în administrarea LeasePlan a atins, la finele anului 2011, un număr de 6267 autovehicule, în creştere cu 30% faţă de anul 2010. Pentru anul în curs, strategiile LeasePlan de dezvoltare prevăd şi investiţii de 30 milioane de euro pentru achiziţionarea de noi autovehicule. Obiectivul pentru finele anului 2012 este de a atinge numărul de 7400 de autovehicule, ceea ce presupune o creştere cu 20% a flotei existente. În momentul de faţă, flota auto administrată de LeasePlan este alcătuită în proporţie de 23% din autovehicule comerciale, de maxim 3,5 tone, iar restul de 77% este reprezentat de autoturisme. În 2011,

valoarea portofoliului companiei a crescut faţă de anul anterior cu 57%, ajungând la peste 57 milioane de euro.

Platforma de licitaţii on-line pentru car-remarketing La finele perioadei contractuale, clienţii LeasePlan returnează autovehiculele care au făcut obiectul contractului. În acest sens, LeasePlan a prevăzut în cadrul propriului web-site o platformă online cu acces securizat, oferind astfel posibilitatea dealerilor auto

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

înregistraţi pe site, să participe la licitaţii săptămânale care au drept obiect comercializarea acestor autovehicule. Acest concept este cunoscut sub numele de Car Remarketing Internaţional şi oferă un acces uşor şi comod la o mare varietate de autovehicule bine întreţinute de LeasePlan.

Avantajele şi dezavantajele leasingului operaţional Beneficiile leasingului operaţional pot fi grupate în două mari categorii: beneficii

Actualitate

crescândă în servicii şi soluţii precum leasingul operaţional vor transforma piaţa din România în perioada următoare, aceasta urmând să atingă probabil un nivel al ratei de penetrare apropiat de nivelul înregistrat în ţările dezvoltate.”, crede Apahidean.

Criza economică

financiare şi beneficii operaţionale. Beneficiile financiare se regăsesc sub forma costurilor fixe uşor de gestionat. Astfel, clientul va plăti o singură rata lunară, care va reflecta toate serviciile pentru care acesta a optat şi implicit simplificarea procesului de bugetare. De asemenea, o dată ce clientul a optat pentru leasingul operaţional, îşi poate concentra capitalul şi liniile de credit pe activitatea principală. "Un alt avantaj este reprezentat de faptul că autovehiculele se vor afla în contabilitatea operatorului de leasing operaţional şi nu a clientului, iar acesta din urmă va beneficia de deductibilitatea integrală a ratei lunare.", spune Apahidean. Totodată, pe termen mediu şi lung, costurile cu administrarea parcului auto pot scădea. Din cadrul beneficiilor operaţionale merită amintite costurile reduse de administrare, facilitatea de raportare flotă on-line, rapoarte specifice la cerere, procese simplificate şi fără plăţi în numerar, înnoire a parcului auto într-un ritm mai rapid şi cu consecinţe benefice asupra motivării şi siguranţei angajaţilor, precum şi asupra imaginii companiei, şi consultanţă specializată în domeniu. Principalele dezavantaje sunt legate de reticenţa la schimbare pe care adoptarea unei astfel de soluţii o presupune, lipsa resurselor sau a timpului pentru o analiză internă eficientă care să stea la baza modificării politicii de achiziţie şi de administrare a flotei auto. "Aceste dezavantaje reprezintă însă, din punctul nostru de vedere, doar o etapă

temporară în evoluţia spre o piaţă mătură a leasingului operaţional.", susţine Bogdan Apahidean.

Potenţialul afacerii în România În ultimii ani, piaţa de leasing operaţional a înregistrat o creştere constantă, evoluţie care se va menţine şi pentru perioada următoare. Dacă ţinem cont de faptul că în România ponderea leasingului operaţional din totalul vânzărilor de autovehicule este situată în jurul valorii de 20%, iar în pieţele mature această pondere este mai mare de 40%, avem o viziune în legătură cu viitorul acestui gen de finanţare. “Putem afirma cu certitudine faptul că piaţa din România este departe de stadiul maturităţii, ceea ce face ca, pentru perioada următorilor ani, evoluţia şi investiţiile în domeniu să fie notabile.”, spune directorul LeasePlan.

România- o comparaţie Deşi primul operator specializat în leasing operaţional şi-a început activitatea acum circa şapte ani, dimensiunea pieţei de leasing operaţional din România este încă redusă comparativ cu ţările europene dezvoltate. Desigur, nu ne putem raporta strict la ţările dezvoltate unde există un potenţial mai mare decât în alte ţări, ci trebuie să ţinem cont şi de dimensiunea şi vechimea parcului auto, de deschiderea către adoptarea de soluţii noi de finanţare sau de administrarea parcului auto, de influenţa politicii de grup la nivel local. "Toţi aceşti factori, dublaţi de încrederea

Criza economică a constituit unul dintre factorii majori care a forţat companiile să caute soluţii urgente şi eficiente pentru optimizarea costurilor. “Aici intervenim noi: soluţiile şi serviciile oferite asigură companiilor o optimizare a costurilor, mai ales pe termen lung, şi a atras în consecinţă o creştere a cifrei de afaceri LeasePlan România.”, afirmă Bogdan Apahidean. La aceasta s-ar adăuga tendinţa de creştere a întregii industrii, precum şi experienţa LeasePlan la nivel internaţional, având în vedere prezenţa în 30 de ţări, de pe cinci continente. „Considerăm că cel mai important factor pentru succesul pe piaţa de leasing operaţional îl reprezintă echipa şi valorile LeasePlan. Începând cu angajamenul şi expertiza pe care angajaţii LeasePlan le pun la dispoziţia clienţilor, pasiunea care face din fiecare membru al echipei o nouă sursă de idei şi terminând cu respectul pentru tot ceea ce ne înconjoară, echipa LeasePlan transpune zilnic aceste valori în beneficii pentru clienţii noştri.”, conchide directorul general al LeasePlan.

Despre LeasePlan LeasePlan este o companie financiară olandeză, înfiinţată cu peste 45 de ani în urmă. În prezent, LeasePlan este furnizorul numărul unu la nivel mondial în domeniul serviciilor de management de flote, activează în 30 de ţări şi are peste 6.000 de angajaţi. Motto-ul companiei este: "It's easier to LeasePlan". Acţionariatul LeasePlan este constituit din Grupul Volkswagen (50%) şi Fleet Investments B.V. (50 %), o companie de investiţii deţinută de omul de afaceri german Friedrich von Metzler. LeasePlan România deţine acum un portofoliu de peste 160 de companii din domenii precum: industria energetică, servicii financiare, FMCG, IT& sau industria farmaceutică.

Cătălin VĂCARU

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Cool Liner Duoplex Steel de la Krone, distribuită în România de CTE Trailers, a fost premiată la Gala Premiilor TIR Magazin 2012

Dana Bejan, Managing Partner CTE Trailers: "Trebuie să luăm în calcul că toţi avem nevoie de profit." Cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor TIR Magazin 2012 a adunat cei mai importanţi manageri din transporturile româneşti. Premiul la categoria "Cea mai bună remorcă/ semiremorcă" a fost adjudecat de Cool Liner Duoplex Steel de la Krone. Adrian Anghelea, director zonal de vânzări CTE Trailers, reprezentantul Krone în România, a participat la festivitate şi a ridicat trofeul. "Suntem bucuroşi şi onoraţi că am primit acest premiu, nu ne aşteptam, chiar a fost o surpriză foarte plăcută, la final de an. Considerăm că am meritat acest premiu pentru că, într-adevăr, semiremorca de la Krone este un produs care s-a dezvoltat constant în ultimii zece ani. S-au investit foarte mulţi bani în dezvoltare şi cercetare, de aceea este un vehicul optimizat din toate punctele de vedere. Este apreciat de toţi clienţii care au testat acest produs. Logisticienii importanţi de pe piaţă sau clienţii mici au acordat o sută de puncte pentru acest produs. Frigorifica de la Krone a fost optimizată de la şasiu până la uşile din spate. S-a pus mare accent pe capacitatea de reţinere a temperaturii controlate în interior, iar rezultatele care s-au observat au atras acest premiu, pentru că semiremorca frigorifică de la KRONE este cel mai bun vehicul de acest tip din Europa. Referitor la activitatea CTE Trailers din 2011, cifra noastră de afaceri s-a ridicat la 20 de milioane de euro. Creşterile considerabile au fost datorită produselor Krone. S-au înregistrat mai multe cereri pe partea de transport mărfuri generale, unde semiremorca cu prelată şi semiremorca Mega s-au vândut mult mai bine, comparativ cu anul 2010. În ultimii trei ani, au fost stopate investiţiile în aceste tipuri de produse dedicate transportului de mărfuri generale, iar anul trecut s-au mărit vânzările de produse din această categorie deoarece clienţii au simţit nevoia să-şi reînnoiască flotele şi datorită creşterii numărului de transporturi intracomunitare.", apreciază Dana Bejan, Managing Partner CTE Trailers. "Am avut creşteri de vânzări şi pentru vehiculele dedicate construcţiilor, dar nu

foarte mari, pentru că suntem la început de activitate cu privire la distribuiţia de produse Meiller. Cu toate acestea, am reuşit să punctăm câţiva clienţi importanţi

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

şi suntem mulţumiţi de ceea ce am realizat. Vehiculele destinate salubrizării s-au vândut mai bine ca în 2010, însă nu cum ne-am aşteptat, deoarece achiziţiile publi-

ce au avut o evoluţie constantă în ultima perioadă.", susţine Bejan. 2011 a fost un an foarte bun pentru această companie şi în privinţa vehiculelor specializate: gunoiere, măturători. S-a vândut şi un număr mai mare de trailere agabaritice specializate, semn că domeniul construcţiilor începe să îşi revină. "Pentru produsele Meiller şi Krone avem, în total, o cotă de piaţă de 35%. Suntem numărul doi pe piaţă în privinţa semiremorcilor de transport marfă generală, a frigorificelor, semiremorcilor basculabile, deci a semiremorcilor standard, produsele noastre care înseamnă volum şi în care contează cota de piaţă. Pe măsură ce ne îndreptăm către partea de vehicule specializate, cota de piaţă nu mai este atât de importantă, contează alţi factori, care ţin de modul de achiziţie (licitaţii publice, fonduri diverse, achiziţii private) de clienţi .", adăugă Managing Partner-ul CTE Trailers. Solicitările de reparaţii au fost constante, iar cele mai multe au fost la vehiculele cu prelată şi la frigorifice, având în vedere că pe aceste segmente s-au vândut cele mai multe produse. CTE Trailers are o echipă care repară vehicule specializate în curtea clientului sâmbăta şi duminica, în funcţie de cereri. "Cei care lucrează în salubritate şi în agricultură au nevoi specifice. Vehiculele trebuie să se repare numai în anumite perioade. O gunoieră nu se poate deplasa în timpul săptămânii 200 de kilometri pentru a fi reparată. În acest interval este folosită pentru salubrizare. Prelata rămâne maşina cu cele mai multe reparaţii, comparativ cu vânzările înregistrate. La semiremorcile Krone şi Meiller nu se fac reparaţiile uzuale, se schimbă plăcuţele de frână, consumabilele şi, o dată la cinci-şase ani, se schimbă tamburii. În cazul accidentelor, se lucrează cu firmele de asigurări.", a explicat Dana Bejan. Firmele producătoare cu care lucrează CTE Trailers au păstrat perioadele de garanţie de 24 de luni. S-au prelungit cele pentru subcomponente. Şasiul şi axele au o perioadă de garanţie mai lungă, iar reprezentanţii CTE Trailers oferă pachete cu garanţii extinse. Îşi permit să aplice o astfel de politică deoarece sunt în circulaţie produse achiziţionate de cinci, şase, şapte ani şi deţin un istoric al costurilor şi al defecţiunilor. Astfel, cei de la CTE Trailers pot face oferte care să includă preţul produsului şi o garanţie prelungită. Vânzările la piese de schimb au crescut, mai ales în zona consumabilelor pentru semiremorci cu prelată sau basculabile. S-au solicitat componentele de axe, de suspensii, stopuri. "Au crescut şi cererile pentru piesele de schimb necesare vehiculelor specializate, unde am găsit soluţii pentru clienţii finali. Nu mai cumpărăm produse din Germania, ci de la subfurni-

zori din Bulgaria şi România, care practică preţuri şi cu până la 100 % mai mici. Pentru firmele de salubritate este foarte important costul întreţinerii, pentru că au multe componente specializate, care sunt consumabile şi necesită o schimbare frecventă. La măturători se schimbă filtrele de praf lunar, iar la cele care curăţă în Bucureşti se înlocuiesc săptămânal. Periile se strică o dată la două săptămâni.", spune Managing Partner-ul CTE Trailers. Anul trecut nu au închiriat semiremorci, deoarece reprezentanţii companiilor mari li se adresează celor care fac leasing operaţional în străinătate, iar colaborările cu firmele mici au fost refuzate din cauza experienţelor nefaste înregistrate în trecut. În 2007 şi 2008 s-au pierdut sume mari în urma închirierilor de vehicule în astfel de condiţii. "În 2011 s-au semnat contracte mari cu clienţi consacraţi din transporturi care sunt binecunoscuţi. Nu au cumpărat toţi clienţii mari şi medii, dar sunt convinsă că anul acesta se vor îndrepta către produsele pe care le comercializăm. Unii dintre ei se vor extinde. Cea mai mare flotă vândută de noi a fost de peste 100 de unităţi pentru grupul Aquila, care a cumpărat vehicule constant în 2011. Avem o comandă mare care se va livra în primele patru luni ale anului 2012. Firmele Krone şi Meiller ne vor prezenta noutăţile în dezvoltarea produselor la Internationale Automobil- Ausstellung, expoziţia de la Hanovra. Pentru piaţa din România, pe partea de transport, sunt foarte multe noutăţi pentru care vânzătorii noştri au fost şcolarizaţi să le prezinte clientului. Pe zona de siguranţă a mărfii există foarte multe sisteme noi de ancorare şi susţinere a mărfii, care s-au ataşat semiremorcilor. Se eliberează foarte multe certificate împreună cu semiremorca pentru transportul de mărfuri vrac, băuturi, anvelope. Sunt norme noi care s-au impus în legislaţia rutieră. Frigorifica este o noutate, care este cea mai mare inovaţie pe care a adus-o Krone în ultimii doi ani pe piaţă, pentru că este un produs complet schimbat faţă de cel anterior. În privinţa semiremorcii cu prelată şi a semiremorcii Mega, acestea se pot îmbunătăţi în funcţie de ceea ce îşi doreşte clientul.", explică Dana Bejan. Comparativ cu ultimii doi ani, nu se vor aplica schimbări de strategie în vânzări. Se va pune accent pe after-sales. Se preconizează o cerere de piese de schimb cu 50% mai mare ca în 2011. Managerii vor extinde activitatea din service şi vor să păstreze cota de piaţă pe care o înregistrează la ora actuală în vânzări, dar nu cu orice preţ. "Cred că anul acesta va fi bun pentru transportatorii din România, care au reuşit să se stabilizeze. Ridicarea cabotajului în

Germania, începând cu jumătatea anului, o să le aducă un venit suplimentar şi prognozez că va exista o creştere a cererii de transport, în cel intracomunitar. S-ar putea ca volumul de vânzări să crească datorită acestui factor. Nu cred că se vor înmulţi importurile şi exporturile. Transportul intracomunitar va aduce o creştere a vânzărilor, deoarece vehiculele trebuie să fie noi, dotate după ultimele standarde.", adăugă Bejan. Creşterea repetată a preţului combustibilului din acest an constituie o problemă pentru reprezentanţii CTE Trailers deoarece furnizorii lor măresc preţurile, iar costurile de materie primă s-au mărit. În al doilea rând, preţul motorinei nu se poate negocia, deci diferenţa de cost trebuie scoasă de la toţi ceilalţi furnizori. Astfel, se simte presiunea pe preţ din ce în ce mai mult. Scumpirea combustibilului şi a tuturor cheltuielilor afectează considerabil preţul de vânzare al vehiculelor şi marja de profit. "Încercăm să creăm un echilibru, ne echilibrăm compania, ne-am stabilit o marjă minimă de câştig pentru partea de semiremorci transport marfă generală. Încă nu cunoaştem exact politica de preţuri a producătorilor în 2012, pentru că toţi au nevoie de măriri de preţ, iar piaţa nu înghite încă o scumpire, deci nu cunoaştem încă poziţionarea exactă a producătorilor. Ne vom lupta să ne păstrăm procentul pe piaţă, fără să coborâm sub un anumit nivel, şi vom încerca să compensăm marjele foarte scăzute din partea de volum cu cele din vânzările de unităţi specializate şi licitaţii. Aş vrea ca toţi clienţii noştri, transportatorii, constructorii, să înţeleagă că parteneriatele, relaţiile pe termen lung, pachetele de servicii, sunt aspecte care s-au uitat şi de care ar trebui să ne aducem aminte. Nu trebuie să scoatem din calcul că toţi avem nevoie de profit. Perioadele în care s-au pus la punct economii solide au fost cele în care afacerile s-au făcut onorabil. Aşa s-au legat parteneriate pe termen lung. Acolo s-au câştigat bani, iar toată lumea a înţeles că fiecare trebuie să aibă un profit ca să se poată dezvolta. Înţelegem că presiunea asupra clienţilor noştri este foarte mare, dar atâta vreme cât cumpără un vehicul Krone, pentru că este un produs german de calitate, nu trebuie să uite că toate acestea sunt posibile pentru că s-au înregistrat profituri în trecut şi au existat bani pentru dezvoltare. Dacă nimeni nu o să mai câştige, nu se va mai investi şi nu vor mai exista servicii ulterioare. Undeva trebuie să se oprească tot acest lanţ pentru a se acumula capital.", a concluzionat Dana Bejan, Managing Partner CTE Trailers.

Alina ANTON

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

Şeful ISCTR crede că a găsit o soluţie de a combate corupţia din controlul în transporturi

Virgiliu Cucliciu: „Angajaţii Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier primesc cotă parte pentru amenzile încasate.”

Asociaţiile profesionale cer proceduri de control cunoscute de către ambele părţi Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) lucrează împreună cu Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) şi cu Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) pentru creşterea eficienţei controalelor în trafic. Aceasta este concluzia unei conferinţe de presă care a avut loc în partea a doua a lunii ianuarie. Şeful ISCTR, Virgiliu Cucliciu, s-a arătat încrezător în colaborarea pe care a pornit-o cu cele două asociaţii profesionale şi speră ca aceasta să se consolideze în timp. Practic, ceea ce este dorit de către ambele părţi, ISCTR şi asociaţiile transportatorilor, este eliminarea oricărei interpretări. „Scopul acestei colaborări este de a avea nişte proceduri cunoscute de ambele părţi. Avem o serie de solicitări

pe care i le-am propus domnului Cucliciu şi pe care sperăm să le clarificăm între timp. Automatizarea proceselor care să scoată din acest sistem factorul uman, care întotdeauna are o decizie subiectivă, este un prim pas în acest sens.”, a declarat Radu Dinescu, secretarul general al UNTRR. „Domnul Cucliciu are o experienţă de 20 ani în relaţia cu organizarea în transporturi, în special cu zona olandeză. Există o deschidere în preluarea unor bune practici dintr-o ţară dintre cele mai dezvoltate în zona transportului rutier.”, a declarat Dinescu.

Modelul olandez

Există o serie de particularităţi din zona de transport persoane şi transport marfă iar ISCTR se pare că încearcă implementarea unor tehnologii, după modelul olandez, în funcţie de aceste tipuri de activităţi. Un exemplu ar putea fi aplicarea unei tehnologii precum cântărirea dina-

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

mică. Această instalaţie funcţionează pe principiul cântăririi în reprize, efectuând cântărirea vehiculului axă cu axă. În final, pe tichetul de cântar apar greutăţile pe fiecare axă şi greutatea totală, alături de datele privind identificarea autovehiculului, a operatorului, a materialelor transportate, viteza de deplasare în timpul cântăririi precum şi un cod al operaţiei de calibrare metrologică. Rezultatele obţinute sunt stocate pe mai mulţi ani şi pot fi de asemenea expuse pe un afişaj exterior de dimensiuni mari, sau transmise unui sistem informaţional centralizat. ISCTR doreşte, de asemenea, utilizarea unei tehnologii speciale de urmărire şi monitorizare a mărfurilor. „Prin sistemele automatizate, prin bunele practici şi cu acordul transportatorilor, o mare parte din acest sector ar putea reveni pe făgaşul normal.”, a spus Radu Dinescu. Poate cel mai important aspect al modelului olandez este că presupune ca "inspectorul de birou să se transforme în inspector de trafic rutier", crede Virgiliu Cucliciu.

Actualitate

Dublu standard

„Suntem deschişi să premiem lucrătorii CNADNR cu suma pe care ei o aplică ca amendă unor transportatori străini. Se vehiculează că se oferă la vamă şpăgi la CNADNR şi se fac tot felul de nereguli. În zona asta, ne dorim un suport mai mare din partea ISCTR, care poate să facă controale, să dea măcar exemple printre şoferii din Turcia.”, a declarat secretarul general UNTRR. Dinescu spune că la fel se întâmplă cu firmele de transport din Ucraina care intră în România de foarte multe ori cu o singură autorizaţie. Con-

la discuţiile privind sistemul electronic de urmărire, inclusiv în punctele de frontieră, şi Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România. „Dacă nu ai toate actele în regulă, nu poţi trece de punctele de fontieră, eşti controlat de către un sistem computerizat, nu de către un om. Asta se urmăreşte, să scoatem factorul uman pentru că unui calculator nu îi poţi oferi şpagă.”, a declarat Cucliciu. ISCTR şi-a început activitatea printr-o acţiune de control în care au fost verificate 345 de autovehicule comerciale. Au fost controlate anvelopele de iarnă

trolul inspectorilor şi depistarea „punctelor negre” în sistemul de transport rutier. „Trebuie identificat numărul accidentelor şi vinovaţii. Culpa poate fi a şoferului, din cauza unei slabe pregătiri, sau a patronului, care îl suprasolicită şi nu îi asigură toate condiţiile.”, a declarat Cucliciu. Acesta spune că se va face o statistică în trafic şi una la sediul firmei implicate într-un eveniment. Aplicarea acestui regulament are, conform spuselor reprezentantului ISCTR, aplicabilitate imediată şi presupune obligarea firmelor de a avea o arhivă proprie, care să înregimenteze toate informaţiile necesare.

Programul de transport

form declaraţiilor celor de la UNTRR, anul trecut au fost epuizate toate terţele de Turcia, Rusia, iar CEMT-urile au fost folosite mai mult ca niciodată. „Lumea a început să conştientizeze valoarea transporturilor extracomunitare. Costuri mai mici, tarife mult mai mari ca în Uniunea Europeană.", crede Dinescu. În cadrul întâlnirii s-a discutat şi despre îmbunătăţirea controlulului vamal al mijloacelor de transport de mărfuri astfel încât, până la reunirea comisiei din martie 2012 cu Turcia, cererea terţelor de către partea română să fie acordată. „Este o şansă mare să ducem „jocul” la nivelul următor şi să ieşim din mocirla în care suntem astăzi. Toată lumea se plânge de tarifele de transport. Unele companii tarifează cu un euro pe kilometru şi plătesc TVA-ul, rămânând cu 76 eurocenţi, iar alte firme cer 90 eurocenţi dar nu mai plătesc nimic la stat. Cine este mai câştigat?!”, s-a întrebat retoric secretarul general al UNTRR.

Factorul uman vs. automatizare

Şeful ISCTR, Virgiliu Cucliciu, a lăudat politica de transparenţă a fostului ministru al Transporturilor. Anca Boagiu a chemat

şi documentele de la bord. Aproximativ 1% dintre autovehiculele verificate, adică cinci vehicule comerciale, nu au avut cauciucuri corespunzătoare anotimpului rece, în cea mai mare măsură, transportatori de persoane. Virgiliu Cucliciu a declarat că un astfel de control nu a fost făcut vreodată în România şi că acesta va continua. "Sperăm ca, până în iulie-august 2012, să reuşim să ne punem la punct cu tot sistemul necesar desfăşurării în întregime a activităţii ISCTR. Bugetul alocat sistemului IT şi softurilor se ridică la suma de patru milioane de euro.", a explicat Cucliciu. De asemenea, acesta a declarat că, în vederea eliminării flagelului numit şpagă, angajaţii ISCTR primesc cotă parte pentru amenzile încasate, iar salariile se încadrează între 35 şi 45 de milioane brut în funcţie de vechime. „Primul lucru care trebuie menţionat este interzicerea relaţiilor interpersonale. De astăzi înainte, relaţiile se desfăşoară la nivel instituţional.”, a spus şeful ISCTR.

Modul în care se face controlul

Virgiliu Cucliciu a subliniat modul în care trebuie sau ar trebui să se efectueze con-

Se ştie încă de anul trecut că programul de transport s-a prelungit până în 2014. Este vorba despre o ordonanţă care a modificat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere. Această Ordonanţă prevede faptul că programele actuale de transport, prin servicii regulate în trafic judeţean şi interjudeţean, îşi menţin valabilitatea până în anul 2014. Preschimbarea licenţelor, conform noii perioade de valabilitate, se va face la cererea operatorilor. Printre noutăţi amintim clasificarea transporturilor din punct de vedere al caracterului comercial al activităţii -în transport rutier public, transport rutier în cont propriu şi transport rutier ca serviciu public de transport. Perioada de valabilitate a copiilor conforme ale licenţei de transport eliberate de autoritatea competentă este de minim un an, fără a depăşi perioada de valabilitate a licenţei de transport. Toate aceste măsuri nu pot rezolva, nici pe departe, problemele reale ale transportatorilor. În prezent, patronatele se plâng că aproape 80% din programele de transport nu se pot respecta, fie din cauza ambuteiajelor, fie a reparaţiilor unor sectoare de drum. Virgiliu Cucliciu îşi propune să instaleze un sistem naţional de camere video pentru monitorizarea traficului. Această operaţiune presupune luarea deciziilor în consecinţă, adică o mai mare permisivitate pentru conducătorii autovehiculelor comerciale din partea inspectorilor de drum.

Cătălin VĂCARU

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

Cod portocaliu pentru fraude

Se anunţă vremuri grele pentru transportatorii care vor să păcălească sistemul. La întâlnirea de la sediul Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) a dezvăluit cele mai noi „tendinţe” pentru combaterea infracţiunilor. Aproximativ 900 de mii de întreprinderi de transport şi şase milioane de conducători auto utilizează tahograful digital, un instrument care înregistrează toate activităţile legate de un vehicul. Sistemul actual este încă vulnerabil în ceea ce priveşte manipularea şi frauda. Înlăturarea fraudelor este o utopie dar tehnologia poate oferi o soluţie în reducerea încercărilor de a păcăli autorităţile. Ne aducem aminte că tahografele digitale au fost introduse în noile autocamioane şi autobuze în 2006. Potrivit ISCTR, dacă aceste instrumente ar înregistra locul de pornire şi cel de sosire al vehiculelor prin sistemul GPS, s-ar putea reduce birocraţia în cadrul întreprinderilor, ceea ce înseamnă că s-ar putea renunţa la actualul sistem de înregistrare manuală. Astfel, informaţiile de bază transmise prin comunicarea la distanţă realizată prin tahograf ar permite o mai bună selecţie în vederea efectuării controalelor în trafic. Totodată, autorităţile ar putea să opteze în continuare fie pentru controale la distanţă, fie pentru cele în trafic, însă acestea din urmă sunt mai costisitoare pentru întreprinderi, întrucât presupun imobilizarea vehiculelor. Din statistica Autorităţii Rutiere Române

(ARR) pe anul trecut, dintr-un total de 115.000 de firme de transport de persoane şi marfă înregistrate în România numai aproximativ 31 de mii de societăţi comerciale deţin licenţe valabile pentru efectuarea în condiţii de legalitate a operaţiunilor de tranport. Ceea ce înseamnă că restul firmelor îşi desfăşoară activitatea în condiţii ilegale.

Pirateria „Modificarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 34 din 2010 privind pirateria în transportul de persoane de către Parlament dă posibilitatea unor afacerişti din domeniul transportului de persoane să pună în pericol viaţa călătorilor.”, avertizează Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR). Ideea că prin transformarea în transportatori a tuturor celor care deţin vehicule de 8+1 locuri nu este nouă. Soluţia reală la problema pirateriei se găseşte în liberalizarea pieţei transporturilor de călători.

Amenzi Anul trecut s-au acordat amenzi în domeniul transporturilor la un nivel istoric. Şeful ISCTR, Virgiliu Cucliciu, spune că este direct interesat în aplicarea legii pentru că Inspectoratul pe care îl păstoreşte primeşte 30% din cuantumul amenzilor. De pildă, în primul trimestru al anului trecut, ARR a efectuat 7.772 de controale şi a întocmit 5.803 procese verbale de constatare cu sancţiuni în valoare de peste 22 de milioane de lei. „Problema mea

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

cea mai mare este să nu amendez ci să încerc să reduc problemele. Cuantumul amenzilor nu va fi o prioritate.”, a declarat Virgiliu Cucliciu. De remarcat este faptul că inspectorii vor primi un coeficient din amenda aplicată, această măsură fiind o armă cu două tăişuri. Pe de-o parte, în plan teoretic, se evită tentaţia de a cere sau a primi mită, pe de altă parte, se poate ajunge la cazuri de abuzuri, în dorinţa de a primi cuantumul din amendă.

Fraude Dacă tema centrală a ISCTR a fost despre cei care fraudează din sectorul transporturilor, şoferi şi companii, discuţia s-a dus şi către cei care fraudează din interiorul sistemului. Astfel, a fost pusă pe tapet problema corupţiei unor inspectori ARR care predau şi examinează la unele şcoli de şoferi, chestiune care declanşează conflictul de interese. De asemenea, a fost trecută în revistă modalitatea obţinerii suspecte a atestatelor. „Problema fundamentală ridicată este că există reproşuri din partea autorităţilor că transportatorii oferă şpagă iar transportatorii că li se cere această şpagă. Deci, oul sau găina?!”, a spus Radu Dinescu, secretar general UNTRR. Rămâne de văzut dacă se va schimba ceva semnificativ o dată cu instituirea acestui nou organism unic de control, Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

Cătălin VĂCARU

Actualitate

Noi tipuri de "ţepe" care se dau pe piaţa transporturilor

Potrivit reprezentanţilor Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, în ultima vreme s-au constatat mai multe cazuri de furt de marfă prin folosirea de documente şi plăcuţe de înmatriculare false ori furate. „Au fost cazuri în care au încărcat cu aluminiu. Fenomenul a luat amploare. Dacă anul trecut au fost câteva cazuri, din păcate acum observăm că se dezvoltă.”, a declarat Radu Dinescu, secretar general UNTRR. Există grupări infracţionale care folosesc în acest scop mijloace de transport furate, documente de transport (certificat de înmatriculare, licenţe de transport) contrafăcute, precum şi documente de identitate false. Aceşti infractori se folosesc de informaţiile culese, de obicei de pe site-urile cu aplicaţii informatice, destinate ofertelor de transport, pe care le accesează prin complicitatea ori concursul direct al unor membri ai aplicaţiilor respective. Aceştia profită de lipsa unei verificari atente la locurile de încărcare şi sunt încurajaţi de lipsa de reacţie a instituţiilor statului, poliţie sau parchet, care au fost sesizate încă din septembrie 2009. Grupările infracţionale au proliferat şi au continuat să dea lovituri cu şi mai mult tupeu, făcând să dispară zeci de tone de bunuri, de la produse alimentare până la jante de autoturism sau aluminiu. „Există un segment de poliţie specializat pe fraude cibernetice iar, împreună cu cei de la Anticorupţie, şi cu cei de la bursa transporturilor încercăm să fie luate măsurile necesare.”, a declarat Dinescu. Secretarul general al UNTRR mai spune că în zona de transporturi extracomuni-

tare există firme care îşi fură identitatea. „Avem exemplul unei firme din Albania. A venit un camion din această ţară cu marfă în Bucureşti. Transportul era plătit în avans iar firma a trimis pe cineva la târguri şi expoziţii, la vamă. Reprezentantul firmei a cerut carnetul TIR, CMRul şi a promis că rezolvă actele. Şoferul a aşteptat liniştit şi a primit toate actele ştampilate, totul în regulă, şi a descărcat marfa. Şoferul s-a întors în Albania crezând că totul este în regulă. După două luni Vama Română a cerut banii pentru taxele vamale. Atunci, transportatorul albanez s-a întors în România şi a arătat că actele sunt ştampilate de către ei. Partea română a răspuns că în sistemul informatic nu figurează aşa şi că trebuie să plătească din nou. Când s-au dus la firma care figurează pe acte, aceştia au spus că nu au nicio legătură. Practic, cineva a furat identitatea unei firme din Ilfov, a făcut operaţiunea şi a fraudat.”, a spus Dinescu. Sunt firme din Turcia care îşi deschid sau cumpără SRL-uri în România. Acestea nu au niciun fel de rulaj iar brusc au rulaje de ordinul milioanelor pe lună. Apoi, firmele introduc transporturi pe relaţia Turcia, extracomunitar sau intracomunitar pe zona de legume-fructe sau ceai. “Taxele vamale din Turcia la ceai sunt uriaşe. La vamă se schimbă actele la marfă şi pun altceva iar, din motivul ăsta ajung să apară nişte ţepe bine organizate. Este vorba de zeci de camioane care fraudează prin fentarea taxei vamale şi apoi dispar. Nimeni nu le poate face nimic.”, a menţionat Dinescu. Este o incapacitate instituţională a statului român vizavi de faptul că toţi străinii pot face orice în România. Transportatorii români sunt ignoraţi în propria lor ţară iar în alte ţări sunt „vânaţi”. Un alt caz se referă la o firmă românească care a încărcat două camioane cu căpşuni, cu destinaţia Rusia. În iunie, anul trecut, Rusia a interzis, printr-un decret guvernamental, importul de legume şi fructe de pe teritoriul UE. Firma s-a întors cu transportul în România şi a vândut căpşunii unei firme din Ilfov. „Vama a cerut TVA-ul. Prin faptul că un camion a ieşit din UE şi a intrat înapoi, marfa şi-a pierdut regimul de marfă comunitară, deşi sigiliul este acelaşi. Vama vrea să ştie valoarea mărfii. Marfa era facturată

cu 20.000 euro, pe 20 de tone de căpşuni. Mai departe, codul vamal spune să se facă şi dosar penal celui în cauză. Este o lipsă de control totală pe cetăţeni străini.”, a conchis secretarul general al UNTRR. Pentru evitarea unor astfel de situaţii se pot lua o serie de măsuri preventive de securitate: - folosirea cu predilecţie a subcontractorilor deja verificaţi, care prezintă garanţii de încredere; - în cazul în care subcontractorii tradiţionali nu au mijloace de transport disponibile, se folosesc subcontractori noi numai după o verificare a documentelor. Totuşi, pot exista situaţii când verificarea autenticităţii documentelor fie nu se poate efectua în timp util, fie nu există posibilitatea confruntării cu originalul. Aceste situaţii pot apărea atunci când lansarea comenzilor de transport se face în ultimul moment sau atunci când cărăuşul nu are timpul necesar ori posibilitatea să prezinte originalul documentelor. În astfel de cazuri, este absolut necesară verificarea documentelor autovehiculului şi a şoferului la locul de încărcare a mărfii. În acest scop, se recomandă luarea măsurilor de securitate la locul de încărcare, pentru toate mijloacele de transport care se prezintă la încărcare: - verificarea documentelor mijlocului de transport: certificatul de înmatriculare în original, licenţa de transport (copie conformă), asigurarea auto, precum şi corespondenţa datelor cu plăcuţele de înmatriculare şi caracteristicile autovehiculului; - verificarea documentelor şoferului (toate în original): carte de identitate, certificat de competenţă profesională, legitimaţia de serviciu. - fotografierea ori înregistrarea video a şoferului şi a mijlocului de transport (astfel încât să poată fi bine identificate) şi păstrarea acestor fotografii cel puţin până la prezentarea dovezii livrării mărfii la destinaţie. În cazul constatării de neconcordanţe sau suspiciuni, se recomandă refuzul încărcării mijlocului de transport până la clarificarea suspiciunilor.

Cătălin VĂCARU

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Actualitate

Iveco câştigă Dakar 2012

Cu locurile întâi, doi şi şase în clasamentul general la categoria camioane, Iveco a dominat a 33-a ediţie a Dakar, raliul cel mai important din lume, la care au participat cei mai mulţi producători de camioane din Europa şi Asia. Echipa Petronas De Rooy Iveco a câştigat raliul, cu olandezul Gerard De Rooy la volanul unui Iveco Powerstar,

un vehicul produs şi vândut de Iveco în Australia. Iveco Powerstar a fost echipat cu un motor FPT Industrial C13, cu mai mult de 900 de cai putere, şi piese de schimb Magneti Marelli. În spatele lui De Rooy, ceilalţi piloţi ale echipei, Stacey şi Biasion au condus două Iveco Trakker Evolution 2, de asemenea, echipate cu acelaşi motor. Cele trei

vehicule, deşi adaptate la condiţiile extreme ale raliului, au fost camioane standard, optimizate pentru eficienţa energetică cea mai bună în clasa lor. CEO-ul Iveco, Alfredo Altavilla, a declarat: “Participarea Iveco la Dakar 2012 a fost menită să confirme încă o dată fiabilitatea excelentă a camioanelor Iveco şi a motoarelor FPT Industrial. Câştigarea raliului şi clasarea a trei camioane în primele 6 poziţii este un succes remarcabil, care demonstrează eficienţa, puterea şi siguranţa Iveco Trakker şi Powerstar, deja considerate de clienţi ca fiind soluţia ideală pentru utilizarea de zi cu zi şi pentru provocările mai dure. Le mulţumesc în mod special piloţilor şi tuturor celorlalţi membri ai echipei pentru angajamentul şi dăruirea lor “. Pentru Iveco, Dakar 2012 a fost o oportunitate de a confirma fiabilitatea produselor sale pe teren: fiecare autovehicul a fost pus la încercare în condiţii extreme, traversând trei ţări din America de Sud. Cursa, care a început la 1 ianuarie 2012 în Mar del Plata, a traversat Argentina, Chile şi Peru, acoperind 14 etape, cu un total de 8.500 de kilometri, din care aproximativ 4.200 au fost contra cronometru. (I.B.)

Noul Daily: acum disponibil cu două motoare noi Iveco, o companie a Fiat Industrial Group, îşi consolidează în continuare gama de autovehicule comerciale uşoare, cu adăugarea a două noi modele din noul Daily. Producătorul îşi completează astfel linia care a fost lansată la nivel internaţional la Fiat Industrial Village din Torino, în septembrie 2011. Noul Daily va avea acum o versiune cu un motor de 2,3 litri, Euro 5, de 146 CP şi o alta cu un motor EEV de 3 litri şi 146 CP. Motorul de 2,3 litri, Euro 5, de 146 CP, cu un cuplu de 350 Nm, este echipat cu un nou turbocompresor cu geometrie variabilă şi tehnologia exclusivă Multijet II, care îi garantează o eficienţă maximă. Toate motoarele Euro 5 de 2,3 litri (106, 126 şi 146 CP) sunt disponibile cu noua cutie de viteze cu 6 trepte, optimizată pentru a exploata cuplul motorului disponibil, în scopul de a reduce consumul de combustibil. Al doilea motor, cel de 3 litri, EEV, cu 146 CP, dezvoltă un cuplu de 370 Nm, cu o geometrie

variabilă turbo, şi completează gama de vehicule care necesită motoare cu emisii puternice din cauza greutăţii proprii mari. În plus faţă de aceste caracteristici, şoferii noului Daily pot să îşi îmbunătăţească stilul de conducere, mulţumită tehnologiilor inovatoare, inclusiv funcţia Start&Stop şi sistemul GSI (Gear Shift Indicator). Funcţia Start&Stop, care este disponibilă ca opţiune în combinaţie cu noua cutie de viteze în 6 trepte şi motorul de 2,3 litri, opreşte motorul atunci când vehiculul se opreşte în ralanti şi îl porneşte în mod automat atunci când vehiculul este băgat în viteză, oferind economii semnificative de combustibil în timpul conducerii din oraş. Sistemul GSI (Gear Shift Indicator), furnizat ca standard cu noua cutie de viteze cu 6 trepte, îi sugerează conducătorului auto cea mai potrivită treaptă de viteză, pentru a obţine un stil de conducere care asigură cel mai mic consum de carburant posibil şi cele mai scăzute emisii de CO2.

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Combinând avantajele oferite de noul motor de 2,3 litri şi 146 CP, noua cutie de viteze cu 6 trepte şi funcţia Start&Stop pe un traseu mixt, noul Daily poate ajunge până la o reducere de 10% a consumului de carburant şi a emisiilor de CO2, comparativ cu modelul precedent . Această economie de combustibil este chiar mai mare pe traseele urbane, caz în care beneficiile oferite de Start&Stop şi Gear Shift Indicator sunt mai importante.(I.B.)

Logistică Actualitate

FM Logistic România va ataca noi segmente de piaţă în 2012

Cătălin Olteanu-Heel, director general FM Logistic România: "Am bugetat 20 de milioane de euro şi o să facem 22 în anul financiar."

FM Logistic România a avut, în 2011, o activitate neşteptat de intensă, după cum susţin reprezentanţii companiei. S-a luat în calcul criza economică în stabilirea proiectelor, iar la finalul anului rezultatele au fost pozitive. A fost lansată cea de-a doua platformă FM Logistic România, din Petreşti, lângă Bucureşti. Au fost costuri care s-au bugetat, iar, după ce a intrat în funcţiune noul depozit, au rămas fonduri nefolosite datorită unui management reuşit. "Dacă ne raportăm la anul financiar românesc, suntem cumva pe minus pentru 2011 deoarece absorbim multe costuri şi cheltuieli care provin din această investiţie. În privinţa anului financiar la care se raportează corporaţia, suntem pe plus, deoarece acesta se finalizează în martie- aprilie. Cele trei luni ne reglează poziţia. Am adăugat clienţi noi din lumea medicală. Suntem vârf de lance în lumea FM. În urmă cu doi ani, am pornit o afacere cu Ives Rocher. Ne-am achitat atât de bine de sarcini, încât compania a venit alături de noi şi în Ucraina, iar acum se discută să îşi extindă acest business. Începutul anului trecut a fost sub semnul incertitudinii, deoarece s-au purtat discuţii cu un client şi nu s-a legat colaborarea, dar a apărut Roche. În fiecare an, am adăugat măcar un client la afacerea pe care o dezvoltăm în România. În lumea FM Logistic, România se situează pe locul al IV-lea. Consumul general a scăzut la noi în ţară cu 4%. În faţa noastră sunt Franţa, Rusia şi Polonia, însă avem rezultate mai bune ca reprezentanţele FM Logistic din Spania sau Italia.", a explicat Cătălin Olteanu-Heel, director general FM Logistic România. În 2011, s-a dublat flota prin achiziţionarea de semiremorci Schmitz. În general, se încheie contracte cu furnizori locali, care pun la dispoziţie capul tractor. Acesta trebuie să fie fabricat după anul 2000. Astfel, firmele

sunt ajutate să reziste în business. Reprezentanţii FM Logistic România se ocupă de

planificare şi stabilirea rutelor. Dacă un cap tractor se defectează, specialiştii FM Logis-

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Logistică

tic îi ajută pe furnizori să îşi rezolve rapid problemele, pentru a continua colaborarea în termenii stabiliţi, însă au pretenţia să se comporte ca şi cum ar face parte din FM Logistic. Pentru ca activitatea FM Logistic România să fie performantă, s-au luat măsuri cu privire la securitatea mărfii transportate. Reprezentanţii FM Logistic sunt membri Transported Asset Protection Association. Specialiştii din Departamentul de Calitate au întocmit statistici care au indicat cum trebuie modificat sistemul pentru a se evita blocajele în activitate. S-a iniţiat un program de calitate cu privire la activitatea din depozit, prin măsurarea ratei de performanţă a celor care pregătesc marfa. Aceasta se ridică la peste 99%. Ceea ce înseamnă că cel care verifică munceşte mai puţin, este mai eficient, mai expeditiv, creşte viteza de procesare, se micşorează costurile, iar clientul este mai mulţumit. Pentru evitarea fraudelor din camioane s-a realizat o selecţie a şoferilor, de aceea s-au stabilit colaborări pe termen lung cu partenerii. Când reprezentanţii FM Logistic depreciază semiremorcile pe care le deţin, furnizorii cu care colaborează le pot cumpăra în decurs de 3-4 ani. Semiremorcile frigorifice sunt dotate cu un computer de bord performant, iar micul antreprenor nu-şi poate permite achiziţionarea acestora în alte condiţii. Astfel, ambele părţi sunt interesate să se lege colaborarea în această direcţie. "Noi absorbim toate şocurile care vin din preţul ridicat la carburant. Ne interesează un business pe termen lung. Şoferii beneficiază de un program de pregătire o dată la şase săptămâni, pentru a se familiariza cu toate aspectele importante ale activităţii pe care trebuie să o desfăşoare. Ei ne reprezintă pe piaţă şi ţinem seama de feedback-urile pe care le primim de la clienţi cu privire la prestaţiile conducătorilor auto. Prin Programul Talents Academy, le dăm posibilitatea tuturor angajaţilor să acceadă către zonele superioare ale companiei. Insistăm să exportăm know how, pentru că e important să avem oameni acolo unde se iau decizii. Avem primii oameni exportaţi din România din zonele de Bussines Pro-

cess şi IT, care lucrează acum la corporaţie. Alina Bunea, care provine din Business Process, face parte, din 1 ianuarie, dintr-o echipă care îmbunătăţeşte sistemul de warehouse management numit Oxigen. Pavel Radu, care a fost cooptat în echipa generală a corporaţiei de IT, asigură suport pentru toată Europa Centrală, şi ne ajută cu privire la toate noutăţile din companie. Sperăm ca, până la jumătatea anului, să-l exportăm şi pe colegul lui din Bucureşti.", a adăugat Olteanu-Heel. Conform declaraţiilor reprezentanţilor FM Logistic, orice companie trebuie să aibă reprezentanţă în China, pentru a demonstra că există pe piaţă. Primele experienţe în această ţară au fost prin intermediul partenerilor de afaceri care aveau business-uri în China. S-a constatat că această ţară are un uriaş potenţial, dar şi o problemă. "Este foarte greu să-i înţelegi pe chinezi. Ei gândesc la nivel de plus-minus 4.000 de ani. Acolo este o democraţie a societăţii, nu a individului. Chinezul a beneficiat de o educaţie care îl obligă să fie politicos. Dincolo de această atitudine, nu se poate distinge ce gândeşte un chinez. De aceea, a fost grea adaptarea, având în vedere că francezii sunt construiţi altfel. Aceştia sunt tipicari, însă chinezii "găsesc acul în carul cu fân". Când francezii au încercat să facă micromanagement cu angajaţii din China, aceştia "i-au bătut cu propriile arme". S-a făcut o investiţie acolo şi cred că este o mutare câştigătoare. FM Logistic este prezentă şi în Rusia. Piaţa de acolo a căzut puternic, la un moment dat. Noi am rămas, iar când economia şi-a revenit, nu am avut concurenţi. Astăzi ne situăm pe primul loc acolo, detaşat. La fel vom fi şi în China, deoarece sunt foarte puţini cei care fac logistică pe continent. În porturi sunt toţi. S-au cumpărat terenuri acolo, s-a construit un depozit, angajaţii sunt chinezi. FM Logistic a înregistrat, însă, cele mai mari profituri, în 2011, în Rusia. Angajaţii de acolo muncesc temeinic, nu-i opreşte nimic săşi atingă scopurile, dar dispun şi de resurse. Acolo gazul este aproape gratis. Totuşi, Moscova este unul dintre cele mai scumpe oraşe din Europa. Economia mondială este

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

dependentă de resurse. Şefa noastră de transport, Cristina Botoş, a fost acolo să le sugereze îmbunătăţiri şi să facă audit, iar şeful lor a fost aici. S-a făcut schimb de experienţă.", a subliniat directorul general FM Logistic România. Se depun eforturi de menţinere a personalului în FM Logistic România, nu numai prin motivarea salarială. S-a imprimat o atmosferă caldă la locul de muncă, iar personalul este relaxat. Angajaţii sunt flexibili când apar vârfuri de sarcină neaşteptate, deoarece sunt policalificaţi şi pot fi folosiţi la mai multe operaţiuni. Oamenii sunt conştienţi, pe de altă parte, că locurile de muncă în companii puternice se găsesc anevoios şi fac eforturi să se ridice la nivelul aşteptărilor celor din conducere. S-a investit în personalul care este bine instruit. Dacă se va ivi un partener care va solicita o colaborare pe termen lung, se va putea deschide un nou depozit în ţară, dacă afacerea o cere. În fiecare zi se introduc noi tehnologii în companie, iar echipa din România beneficiază de Programul de Îmbunătăţire Continuă. De exemplu, s-a inventat un sistem de scanare a bateriilor. Astfel, sunt monitorizate cele care sunt încărcate şi nu se mai

înregistrează blocaje. Acum este vândută tehnologia celor care au nevoie de soluţii în acest segment de activitate. În curând se va putea folosi voice-piking-ul în retail. "În ultimii trei ani, au rămas pe piaţă cei mai buni oameni de vânzări, pentru că s-a ajuns în situaţia în care se şi rezolvă problemele clienţilor pe lângă vânzările propriu-zise. În 2011, am înregistrat o creştere în vânzări, deoarece am ştiut să ascultăm care sunt nevoile tuturor clienţilor. Ne-a ajutat faptul că în această companiei s-a făcut doar logistică de 45 de ani. Ne ajută oportunitatea de a discuta cu cei care au devenit clienţi în alte ţări, aşa cum şi noi am găsit parteneri în România şi îi recomandăm în alte zone din lume.", a explicat Laurenţiu Savin Duică, directorul de vânzări FM Logistic România. Mulţi dintre clienţii actuali au constatat în tre-

Logistică

cut că au o problemă, dar nu au ştiut să o rezolve. Reprezentanţii FM Logistic România au găsit soluţii care au devenit viabile. Au demarat colaborarea cu FM Logistic în România şi au pătruns şi pe celelalte pieţe din lume alături de FM Logistic. Unii clienţi vin înspre companie singuri, dar în cele mai multe cazuri sunt contactaţi de reprezentanţii de vânzări, primesc oferte şi se negociază colaborările. "Clienţii au aceeaşi nevoie ca şi noi să îşi îmbunătăţească activitatea, continuu, ca să nu dispară de pe piaţă, iar aici intervenim cu soluţii.", declară directorul de vânzări FM Logistic România. Promovarea pe care şi-o fac reprezentanţii FM Logistic România este importantă, însă beneficiază şi de reclamă din partea clienţilor care sunt mulţumiţi de serviciile lor. Nu se ratează oportunităţile de a intra în afaceri dacă se ajunge la masa de negocieri. Nu se discută numai preţurile, ci toate

detaliile legate de timpul de livrare al mărfii, cu privire la Key Performance Indicator. Când se discută doar despre preţuri, nu există diferenţieri faţă de competitori. Preţul este corect când se oferă un seviciu care nu poate fi asigurat de nicio altă companie. "Vânzătorii pe care îi angajăm trebuie să aibă experienţă pe piaţa serviciilor, în general. Ultima persoană pe care am angajat-o în acest departament nu a mai lucrat în domeniu pentru că încă este pe băncile facultăţii, dar am simţit potenţialul la această persoană. De mici negociem şi e important ca omul de vânzări să aibă abilitatea de a finaliza o discuţie de acest tip cu rezultatele scontate. Cei care vând servicii trebuie să fie atraşi de această ocupaţie, să fie siguri pe ei, să creadă în logistică şi să aibă abilitatea de a discuta cu orice client, în funcţie de exigenţele care se impun. Nu în ultimul rând, trebuie să ştie să asculte clientul şi să muncească mult.", a adăugat Laurenţiu

Savin Duică. Cei din FM Logistic România se bazează mult pe carisma celui care pleacă să vândă. Este important să fie primit, să asculte, pentru a identifica nevoile clientului şi să transmită ce soluţii găseşte pentru a se încheia afacerea. Oamenii de vânzări fac, mai degrabă, consultanţă pentru cei care doresc să apeleze la FM Logistic România. Vânzătorii sunt foarte bine informaţi cu privire la partea operaţională din companie, pentru că astfel pot să explice care sunt soluţiile cele mai bune pentru client. "Echipa de vânzări din România este compusă din şase oameni, iar, dacă vom simţi nevoia de suplimentare a numărului de angajaţi pentru acest sector, o vom face. Clienţii mari sunt folosiţi pentru a-i optimiza pe cei noi. Sperăm ca într-un an să pătrundem pe piaţa ADR, în automotive. 2012 se întrevede mai bun în zona de vânzări.", a concluzionat directorul de vânzări FM Logistic România. În FM Logistic România, sunt create premisele pentru a se încheia vânzări. E uşor să se ia decizii dacă se ştie că există posibilitatea de a se oferi serviciile negociate. Oamenii nu pierd din vedere clienţii cu care au semnat contracte. Păstrează legătura continuu cu aceştia pentru a obţine feedback-ul. Astfel se pot identifica şi alte nevoi ale clientului. "2012 va fi greu pentru FM Logistic România, deoarece creşte presiunea asupra economiei, dar o să realizăm tot ceea ce ne-am propus. Consumul nu a scăzut în unităţi, ci în valoare. Oamenii sunt mult mai economi. Verifică termenul de expirare la produse, nu mai cumpără decât strictul necesar. Devin mai educaţi în privinţa consumului. Astfel, vor interveni probleme în rândul producătorilor, iar aceştia ni le vor transfera nouă. Se va munci mai mult pentru aceeaşi bani. Pe de altă parte, fiecare criză reprezintă şi o oportunitate. Dacă ne adaptăm rapid la împrejurările economice, rezistăm şi creştem pe piaţă. O dată pe lună, avem sedinţa de staff, în care facem analiza pieţei şi ne îndreptăm către cele mai bune soluţii să fim eficienţi. Dacă ne raportăm la anul financiar FM Logistic, putem spune că nu am luat în calcul creşterea. Am bugetat 20 de milioane de euro şi o să facem 22. Vom creşte cu 10%.", a concluzionat Cătălin Olteanu-Heel, director general FM Logistic România.

Alina ANTON

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

AUTOSTRADA TIRMAGAZIN – supliment de infrastructură rutieră –

Ce kilometri de autostradă au şanse în 2012? România ar putea avea la finele anului

ar fi trebuit finalizat până la finele anului

2013. Boagiu menţionează însă posibili-

curent încă 200 de kilometri de autostra-

2011.

tatea ca încheierea lucrărilor să aibă loc

dă, ce se vor adăuga celor aproximativ

Pe Autostrada Soarelui, urmează să fie

încă din acest an, în luna noiembrie. În

390 de kilometri deschişi în prezent,

finalizaţi ultimii 29 de kilometri. După

aceeaşi lună, se promite şi deschiderea

promite Ministerul Transporturilor. Este

cum a promis Ministerul Transporturilor,

tronsonului Deva–Orăştie, cu o lungime

posibil ca promisiunile să fie făcute pe

în vară se vor finaliza atât cei 17 kilome-

de 33 km, executat de firmele Strabag

principiul ”promite că lumea uită”, apli-

tri rămaşi între Medgidia şi Murfatlar, cât

şi Straco, ultima din acestea fiind prima

cat deseori până în prezent la MTI. Dacă

şi cei 11 kilometri din centura Constanţa,

companie românească căreia i-a fost

însă kilometrii menţionaţi vor fi deschişi

mai exact porţiunea dintre intersecţia au-

traficului, România va ajunge la o lungi-

tostrăzii cu DN 3 şi localitatea Ovidiu, la

încredinţată realizarea unei porţiuni de

me a autostrăzilor de 590 de kilometri.

nord de Constanţa. Până la finele anului,

Valoarea ne va plasa în continuare pe ul-

ar fi trebuit să fie terminate şi ambele sen-

timul loc în Europa, inclusiv ca densitate

suri din tronsonul Cernavodă–Medgidia,

a autostrăzilor, însă va fi ceva mai mult

cu o lungime de 20,5 km, relicitat anul

decât nimic.

trecut. Contractul cu Max Boegl-Astaldi a fost semnat în septembrie 2011 şi pre-

Tronsoanele ce ar putea fi deschise

vedea o durată a proiectării şi construirii

Jumătate din porţiunile de autostradă ce

de 15 luni. Deşi în toate intervenţiile sale

ar putea fi inaugurate sunt de fapt obiec-

publice a susţinut că rezilierea contractu-

tive ce ar fi trebuit terminate până în pre-

lui cu fostul constructor Colas ar prezen-

zent. Unele dintre acestea vor fi finaliza-

ta şi acest avantaj, respectiv cel al unui

te complet, altele doar parţial, cât să se

termen redus de execuţie, fostul ministru

poată spune că se circulă pe ele.

Anca Boagiu nu crede că va putea fi in-

Printre primele secţiuni care vor fi date în

augurat în acest an. "Anul acesta vor fi

folosinţă integral este cea a centurii de

finalizaţi 200 de kilometri de autostradă,

autostradă a Aradului, în lungime de 12,5

proiecte mai vechi, din care Bucureşti-

kilometri, continuare a tronsonului Arad–

Ploieşti şi Bucureşti-Constanţa, fără Cer-

Timişoara. Ea a fost inaugurată pe jumă-

navodă-Medgidia”, a spus, la finele lunii

tate, în luna decembrie 2011, respectiv,

ianuarie, Anca Boagiu, prezentă în jude-

pe câte o bandă de circulaţie pe fiecare

ţul Constanţa.

sens. Constructor este asocierea FCC

autostradă. Firma este deţinută de fraţii Traian şi Alexandru Horpos, lansaţi în afacerile cu asfalt în mandatul ministrului Radu Berceanu. Deşi a început lucrările de abia anul trecut, Dorinel Umbrărescu, ce deţine firma Spedition UMB, promite şi el că va termina cei 10 kilometri pe care îi are în lucru între Timişoara şi Lugoj.

Clasamentul est-european al inaugurărilor Cu 53 de kilometri de autostradă deschişi circulaţiei în 2011 (anume 21 kilometri pe autostrada Soarelui şi restul între Arad şi Timişoara), România rămâne în coada clasamentului est-european al lungimii reţelei disponibile de autostrăzi. Potrivit unui cotidian central, în clasamentul kilometrilor inauguraţi în 2011, ce include Bulgaria, Polonia, România şi Ungaria, ţara noastră se află pe al doilea loc. Dacă în Polonia au fost deschişi tra-

tul estimativ fiind de 430 de milioane de

Umbrărescu, ”fruntaş” pe coridorul IV

lei, fără TVA. Întârzierea în cazul acestui

Tronsoanelor de autostradă menţionate,

proiect este de aproximativ un an.

pe care există întârzieri, li se vor adău-

Bucureşti–Ploieşti, autostrada aflată în

ga cele ce urmau să fie predate în acest

tă lungime a fost de doar 19 kilometri.

lucru la regii asfaltului Umbrărescu, Că-

an sau anul viitor. Cel mai lung tronson

Topul lungimii totale a reţelei de auto-

şuneanu şi Beşciu, precum şi la firmele

din această categorie este Suplacu de

străzi este condus de Polonia, cu aproa-

italiene Pizzarotti şi Tirrena Scavi, va fi

Barcău–Borş, de 64 de km, parte a Au-

pe 1.200 kilometri, urmată de Ungaria

predată şi ea cu întârziere, cel mai pro-

tostrăzii Transilvania, ce urma să fie

(peste 1.100 kilometri), Bulgaria (aproa-

babil în 2012. Tronsonul, ce porneşte din

construită de Bechtel. Potrivit negocieri-

pe 500 kilometri) şi România (392 kilo-

centura Bucureşti până la Ploieşti, are o

lor desfăşurate la rezilierea contractului,

metri).

lungime de 62 de kilometri şi urmează să

Bechtel ar urma să termine lucrările, pe

fie inaugurat cel mai târziu în iunie, deşi

acest ultim segment aflat în lucru la ei, în

Construccion/ PORR Technobau, cos-

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

ficului 217 kilometri de autostradă, în Ungaria automobiliştilor le-au mai fost oferiţi în plus 41 de kilometri. În Bulgaria aceas-

Tudor CAPATOS

AUTOSTRADA Când va fi gata autostrada Bucureşti-Ploieşti? La cinci ani de la încheierea contracte-

tostrăzii, adică centura Bucureşti-Moara

teră, termenul final este dus în octom-

lor de construire a autostrăzii Bucureşti-

Vlăsiei, şi care ar fi trebuit reamplasaţi.

brie 2012, conform aceluiaşi comunicat:

Moara Vlăsiei-Ploieşti, perioada vizitelor

"Problema cea mai mare este lipsa de

„termenul de 5 octombrie este la acest

de lucru pe şantierul acesteia, a răstelilor

cooperare a autorităţilor, fie că sunt ele

moment valabil doar pentru sub-secţi-

de faţadă la regii asfaltului şi a promisiu-

publice sau locale. Avem o lege a ex-

unea km 0+000 - km 6+000 (porţiunea

nilor nu s-a încheiat.

proprierilor care, în ciuda faptului că are

din Bucureşti până la Centura Capitalei),

"Autostrada Bucureşti-Ploieşti va fi gata

termene clare, ne împiedicăm în opoziţia

având în vedere dificultăţile în realizarea

în iulie 2010, mai puţin şapte kilometri,

pe care o avem ba de la Electrica, ba de

exproprierilor".

însă se va putea circula între centura

la unele autorităţi, ba de la schimbări de

Bucureşti şi cea a Ploieştiului. Problema

PUZ-uri, ba de la diverse presiuni care

este că nu există posibilitatea preluării

se pun pe constructori şi atunci trebuie

Cât de gata e autostrada până acum?

traficului de pe autostradă la intrarea în

să decidem la un moment dat", s-a plâns

Ultimele imagini difuzate de către Mi-

Bucureşti", spunea, în mai 2009, fostul

Boagiu lui Boc.

nisterul Transporturilor, realizate din eli-

ministru al Transporturilor, Radu Bercea-

Boc mai dă de la el

copter, arată o autostradă ce e gata pe

nu, care tocmai vizitase, împreună cu

Dacă, în urmă cu ceva luni cerea impe-

primul tronson dinspre Ploieşti, aflat în

premierul Emil Boc, şantierul autostrăzii.

rios terminarea autostrăzii în luna aprilie,

lucru la firma Spedition UMB, deţinută

Primul-ministru a mai rămas o perioadă,

după ce devenise evident că termenul

de Dorinel Umbrărescu, şi destul de ră-

ministrul Transporturilor s-a schimbat şi

iniţial, 15 decembrie, nu putea fi respec-

masă în urmă cel puţin pe tronsoanele

la fel şi promisiunile privitoare la defini-

tat, Emil Boc a părut dispus să mai lase

firmelor Pa&Co (Costel Căşuneanu) şi

tivarea autostrăzii. În vara anului trecut,

de la el o lună răgaz.

Euroconstruct Trading 98 (Dan Beşciu).

Ministerul Transporturilor şi Compania

"Luna mai este termenul de rezervă", a

Pe aceste ultime două porţiuni, lipsesc

Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Na-

spus Boc.

pasajele peste autostradă. Una dintre

ţionale din România (CNADNR) avan-

În august 2011, fostul premier a vizitat

lucrările dificile este podul de la Cociova-

sau un nou termen: finele anului trecut.

şantierul, şi le-a reproşat celor trei asfal-

liştea, din judeţul Ilfov, care este absolut

Ultimele informaţii sunt că autostrada

tatori că unele porţtiuni ale lucrării arată

necesar pentru a se putea intra pe auto-

va fi gata undeva între lunile aprilie şi

ca în "epoca de piatră". Totodată, el i-a

stradă dinspre centură.

octombrie, desigur, dacă regii asfaltului

ameninţat atunci că le va "tăia capul" şi

vor avea bani să încheie lucrările, dacă

le vor fi aplicate penalităţi, dacă nu vor

Penalităţi insignifiante

compania de stat Electrica îşi va muta

respecta termenele de finalizare a pro-

Revista Tir Magazin a explicat într-unul

stâlpii, etc.

iectului.

din numerele sale anterioare că penalită-

Boagiu a schimbat vinovaţii

CNADNR mai pune şi ea câteva luni

nii sunt minore, cel puţin faţă de ajustări-

Dacă până acum vinovaţi de întârzierea

Deschiderea autostrăzii spre circulaţie,

le de contract pe care le-au încasat. Atât

lucrărilor erau regii asfaltului, care nu s-ar

între centura Bucureşti şi Ploieşti, va

Pizzarotti-Tirrena Scavi cât şi consorţiul

mobiliza corespunzător, cu ocazia ultimei

avea loc totuşi nu în mai cum vrea pre-

Spedition UMB-Pa&Co-Euconstruct Tra-

vizite efectuate pe şantier, în ianuarie

mierul ci în al doilea semestru al acestui

ding 98 au încasat majorări de aproxima-

2012, fostul ministru al Transporturilor,

an, lasă CNADNR să se înţeleagă într-un

tiv 25-30% din contractele lor, sub pre-

Anca Boagiu, a găsit alţi vinovaţi. Ea a

comunicat de presă. „Sub-secţiunea km

textul înlocuirii pământului prevăzut iniţial

fost din nou pe şantier cu fostul premier

6+000 - km 19+500 (între Centura Bucu-

pentru fundaţia autostrăzii cu balast. Ma-

Boc. Boagiu a reclamat că există o lipsă

reşti şi Moara Vlăsiei) este finalizată în

jorările au atins deci zeci de milioane de

de cooperare din partea autorităţilor şi a

proporţie de 92%, urmând a fi deschisă

euro pe fiecare porţiune de autostradă.

companiei Electrica în derularea lucrărilor.

circulaţiei în semestrul II 2012, odată cu

De aceea, penalităţi de ordinul a 0,05%

O vizită efectuată pe şantierul autostrăzii,

tronsonul Moara Vlăsiei - Ploieşti".

pe zi din valoarea lucrărilor neterminate

în vara anului trecut, a arătat existenţa

Cât despre porţiunea de la Centura

nu îi va lovi prea tare la buzunar.

unor stâlpi de înaltă tensiune ce traver-

Capitalei până la Bucureşti, unde vor fi

sau periculos de jos prima porţiune a au-

realizate ultimele lucrări la această ar-

ţile pe care le riscă regii asfaltului şi italie-

Tudor CAPATOS

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

AUTOSTRADA CNADNR licitează 8 kilometri din 300 km rămaşi din Autostrada Transilvania. Compania Naţională de Autostrăzi şi

Criterii discutabile

le grele pe partea stângă a autostrăzii.

Drumuri Naţionale din România (CNAD-

Pentru a putea fi primite la licitaţie, fir-

Pentru porţiunea cuprinsă între km 8 şi

NR) a demarat cu timiditate licitaţiile pen-

mele de construcţii vor trebui să aibă o

km 14,5, în zona localităţii Nădăşelu, tra-

tru kilometrii din Autostrada Transilva-

cifră medie de afaceri de 315 milioane

seul actualizat părăseşte culoarul propus

nia, rămaşi de executat după rezilierea

lei, pentru perioada 2008-2010. Deoa-

contractului cu firma americană Bechtel.

iniţial, la faza studiului de fezabilitate.

rece nivelul solicitat al cifrei de afaceri

Aceasta urmează să termine, până la fi-

este foarte ridicat, fiind egal cu valoarea

nele anului viitor, încă 60 de kilometri din

contractului şi mai mult decât valoarea

autostradă, între Suplacu de Barcău şi

lucrărilor ce vor fi făcute într-un an, nu

Borş, care, împreună cu tronsonul deja

este exclusă apariţia unor contestaţii la

deschis Câmpia Turzii-Gilău, vor ridica la

documentaţia de licitaţie. Cel mai pro-

110 kilometri lungimea segmentului ter-

babil, CNADNR aşteaptă ofertele a doar

minat de Bechtel, respectiv un sfert din

câteva firme mari româneşti sau străine,

lungimea totală a autostrăzii.

pe motiv că doar acestea ar fi serioase şi ar avea capacitatea tehnică şi financiară

Licitaţie experimentală

de a termina autostrada la timp.

Lungimea scurtă a tronsonului licitat în

Despre fonduri europene Proiectul autostrăzii Transilvania a început în 2004, cu semnarea unui contract de 2,2 miliarde euro, pentru construcţia a 415 kilometri, dar porţiunea realizată până în prezent cu finanţarea statului, anume Gilău-Câmpia Turzii, depăşeste cu puţin 10% din traseul total. Pentru un tronson de doar 52 kilometri, construiţi într-un interval de şapte ani,

prezent de CNADNR, respectiv 8,7 kilo-

Un traseu plin de viaducte

statul a cheltuit până în prezent 5,6 mili-

metri, de la Gilău spre Nădăşelu la vest,

Traseul acestei secţiuni de autostradă

arde lei, reprezentând mai mult de jumă-

crează impresia că firmei de stat încă nu

porneşte de la limita sectorului 2B, la

tate din totalul fondurilor care ar fi trebuit

îi e clar ce fel de licitaţii trebuie să facă.

nord-est de localitatea Gilău, traversând

alocate pentru întregul proiect.

Secţiunea ce va fi atribuită va reprezen-

un drum local, printr-un pasaj inferior, o

În toamna lui 2011, Guvernul a decis ca

ta doar o treime din tronsonul 3A, Gi-

serie de văi, drumul naţional DN 1F şi ca-

lucrările să fie continuate de compania

lău-Mihăieşti, care la rândul lui era doar

lea ferată Cluj-Oradea.

americană Bechtel numai pe tronsoanele

unul dintre cele opt tronsoane ce făceau

În continuare, autostrada va traversa

deja începute, reprezentând 118 kilome-

obiectul contractului cu Bechtel. Potrivit

diferite văi şi pârâie, fiind necesară con-

anunţului de participare publicat în ianu-

tri din totalul celor 415 kilometri, iar re-

strucţia a două viaducte, cu o lungime de

arie, cei 8 kilometri ar putea fi definitivaţi

120 metri şi 280 metri.

stul tronsoanelor să fie scoase la licitaţie

în 2014. Proiectarea este prevăzută să

Până la kilometrul 5 al acestei secţiuni de

dureze 6 luni, execuţia lucrărilor un an şi

autostradă, traseul este în rampă, cu de-

jumătate, în timp ce perioada de garanţie

clivităţi ce variază între 1%-5%. În cazul

va fi de patru ani. Selecţia constructoru-

porţiunilor cu declivitate mai mare de 3%,

lui va fi făcută pe baza preţului cel mai

vor fi prevăzute benzi speciale pentru cir-

mic. Estimările companiei sunt că aces-

culaţia vehiculelor lente.

ta va costa între 316,7 milioane lei (73,1

Traversarea văii de la kilometrul 4+100

milioane euro) şi 348,3 milioane lei (80,4

se va face pe un viaduct cu o lungime

milioane euro), fără TVA.

de 240 de metri, care va avea o înălţime

pentru a obţine şi finanţare europeană. Conducerea Ministerului Transporturilor a evitat însă să avanseze un termen de finalizare a întregii autostrăzi. Într-un răspuns la întrebările presei, Directoratul Comisiei Europene pentru Dezvoltare Regională DG Regio a lăsat însă să se înţeleagă că această finanţare din fonduri europene, dacă va fi acceptată, va

maximă de circa 27 de metri. Traseul de

veni de abia în viitorul exerciţiu bugetar

Valorile estimate semnifică faptul că

la kilometrul 5 până la kilometrul 9+500

de fonduri nerambursabile, ce se va des-

CNADNR este dispusă să plătească un

este în pantă, cu declivitatea cuprinsă în-

făşura în perioada 2013-2020.

preţ mediu de 8,9 milioane euro pe kilo-

tre 3%-5% , fiind de asemenea, nevoie

metru, fără TVA.

de banda suplimentară pentru vehicu-

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Tudor CAPATOS

AUTOSTRADA România îngropată de zăpadă şi de nepricepere Zeci de persoane decedate, mii de maşini blocate, sate îngropate zile în şir sub nămeţi, trenuri blocate în câmp timp de 48 de ore, autostrăzi închise cu săptămânile, judeţe izolate de restul ţării sunt doar câteva dintre consecinţele ninsorilor şi viscolelor din ultimele săptămâni, corelate cu modul în care Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Consiliile Judeţene au acţionat pe parcursul acestor fenomene meteorologice, de altfel normale pe timp de iarnă în România. Ceea ce din punct de vedere meteorologic ar fi trebuit să nu creeze probleme deosebite -o viteză a vântului de cel mult 70 kilometri la oră şi un strat de zăpadă de 70 de centimetri măsurat în zonele fără vânt puternic, departe totuşi de parametri meteorologici înregistraţi în alţi ani- a transformat România într-o ţară aproape nefuncţională.

ceputul lunii februarie, traficul a fost închis din start, la anunţarea codului portocaliu, chiar dacă această măsură a blocat aprovizionarea localităţilor cu produse absolut necesare. Situaţia nu a fost mai roz nici pe calea ferată. Un tren plecat din Galaţi spre Bucureşti nu a ajuns la destinaţie nici după 48 de ore, fiind nevoit să se întoarcă, după ce, în tot acest timp, sutele de călători au fost ţinuţi în câmp, fără căldură şi fără mâncare, în zona localităţii Făurei din judeţul Brăila. La ora închiderii ediţiei noastre, CFR Călători anulase 165 de trenuri, din totalul zilnic de 1.947, închizând în acelaşi timp opt secţii de circulaţie. Pe unele linii de cale ferată, locomotivele electrice au fost înlocuite cu locomotive Diesel, din cauza poleiului depus pe firele electrice.

Autostrăzile închise săptămâni la rând

Imposibilitatea mijloacelor de transport de a asigura aprovizionarea localităţilor, cât şi zăpada troienită ce a îngropat casele expuse la viscol în judeţele Vrancea şi Buzău a dus la izolarea fără cele necesare a 60.000 de locuitori, din 70 de localităţi. Peste 60 de persoane şi-au pierdut viaţa, cifra deceselor nefiind însă definitivă. Unii localnici, în special bătrâni, au rămas izolaţi în casele îngropate de nămeţi, fără posibilitatea de a ajunge la lemne, iar magazinele alimentare din sate s-au golit. Au existat cazuri în care nu au putut fi eliberate certificate de deces deoarece serviciile de medicină legală nu au putut ajunge la rudele decedatului şi situaţii în care persoanele care aveau nevoie de asistenţă medicală au fost ridicate cu elicoptere.

La ora închiderii ediţiei noastre, autostrada A2 se afla în a doua săptămână de blocaj, cu toate că trecuseră câteva zile de la oprirea viscolului şi a ninsorilor în zonă. Numărul şoselelor închise era, la momentul menţionat, de 10 în judeţele Teleorman, Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa, Brăila, Vrancea, după ce fusese atins un maxim de 47 de drumuri naţionale blocate, în data de 6 februarie. Cele mai afectate drumuri au fost cele din zona de sud şi sud-est a ţării. În jurul Capitalei, zăpada viscolită şi netratarea carosabilului cu materiale antiderapante au determinat, în cazul primei reprize de ninsori din ianuarie, deraparea camioanelor pe centura Bucureşti. Consecinţa a fost blocarea traficului de către autovehiculele ieşite în peisaj şi imobilizarea a sute de maşini, timp şi de două zile. Haosul a împiedicat macaralele şi utilajele puternice să ajungă la faţa locului pentru a elibera drumul. Fără carburanţi, mâncare şi apă, unii şoferi au preferat să îşi abandoneze în zăpadă vehiculele, în timp ce alţii au rămas în acestea până li s-au terminat carburanţii. Doi cetăţeni bulgari, soţ şi soţie, au fost găsiţi în interiorul vehiculului lor acoperit de zăpadă. Gazele de eşapament pătrunse în maşină prin sistemul de ventilaţie au dus la decesul unuia din ei.

Bâlbâielile CNADNR

În faţa dezastrului, directorii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au apărut ca şi cum ar fi văzut pentru prima dată zăpada în faţa ochilor. După prima repriză de ninsori, CNADNR a "descoperit" că lăsarea traficului liber poate duce la blocarea şoselelor cu consecinţele de rigoare. De aceea în cazul celei de-a doua reprize de ninsori, de la în-

60.000 de locuitori izolaţi

Lui Boagiu i-a lipsit ”timing-ul”

Dacă atunci când tăia panglici de autostradă, fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, părea a sugera că este meritul ei, în cazul acestui dezastru, ea a afirmat că nu ar fi nimeni vinovat. În fine, poate doar Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) care ar fi dezinformat. "Ceea ce n-a fost chiar în regulă a fost timing-ul (coordonarea -n.r.) în care noi am primit avertizările care au fost fără preaviz. Nu se face nimeni vinovat. Ne uităm la vreme şi vedem cantitatea de zăpadă şi vântul puternic care au afectat ţara", a spus Boagiu, la conferinţa de bilanţ a Ministerului Transporturilor. ”Ni s-a spus că va fi o iarnă normală, le-am cerut scris să ne dea situaţii la fiecare oră”, a arătat Boagiu cu degetul spre ANM. În opinia acesteia, iarna nu ar fi fost normală, deoarece troienele au atins şi 4-5 metri. Ieşirea ministrului nu a scăpat netaxată de ANM. "Am spus că e o iarnă normală, dar o iarnă normală nu înseamnă în România o iarnă

uşoară", a explicat şeful serviciului de prognoze meteo. În plus, ANM a explicat că nu avea de ce să trimită la fiecare oră câte o informare, dacă situaţia meteorologică era neschimbată. Administraţia nu îi poate spune Ministerului Transporturilor ce înălţime poate atinge zăpada atunci când aceasta este lipită de viscol de peretele unei case, au afirmat oficialii ANM. În plus, codul roşu nu a fost declanşat, deoarece viteza vântului nu a atins nici pe departe 144 de kilometri la oră, ca în 1954, an în care şi stratul de zăpadă căzut a fost de două ori mai mare. "Dacă acum declanşăm codul roşu, ce facem atunci când vine un uragan?", au întrebat ei.

Şi totuţi cine sunt vinovaţii?

Foşti oficiali din CNADNR acuză proasta pregătire a companiei pentru deszăpezire. Ei spun că a fost trecută în sarcina firmelor de deszăpezire achiziţionarea sării, în condiţiile în care aceste firme au de primit bani de la CNADNR şi nu au capacitatea financiară pentru a cumpăra cu banii jos sarea, după cum cere Regia Naţională a Sării. Dacă sarea ar fi fost cumpărată de CNADNR, plata ar fi fost acceptată şi la 90 de zile. Fără sare, drumurile nu au putut fi tratate, ceea ce explică numeroasele derapaje ale camioanelor. O altă problemă a fost şi absenţa dotării tehnice corespunzătoare. În 2008-2009, când a acordat contractele de deszăpezire, CNADNR a închis ochii la faptul că regii asfaltului, principalii beneficiari ai acestor contracte, nu prea aveau utilajele necesare sau le aveau doar pe hârtie. De cele mai multe ori, acestea erau clasicele utilaje folosite la transportul şi aşternerea balastului la care au fost ataşate lame. Pe lângă faptul că acestea nu au nici pe departe randamentul frezelor moderne de zăpadă (până la 5.000 metri cubi pe oră), acestea nu fac faţă la un strat de omăt mai gros de un metru, lipsindu-le puterea necesară. Au apărut situaţii în care cupele unui utilaj nu mai aveau unde să arunce zăpada deoarece înălţimea maximă la care se pot ridica e de 3 metri, iar mormanul de zăpadă învecinat era mai înalt. Potrivit situaţiei utilajelor, prezentată chiar pe site-ul de internet al CNADNR, în prima săptămână a lunii februarie, compania a utilizat cel mult 10 freze de zăpadă pentru curăţarea a mii de kilometri de drumuri naţionale, numărul utilajelor fiind foarte mic. Deoarece sunt foarte vechi, de producţie sovietică, frezele utilizate au oricum randamente mult mai mici decât utilajele similare moderne folosite în alte ţări.

Tudor CAPATOS

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

Oare fostul Gil Dobrică şi-a luat maşină mică? E troscar, e fost ministru şi îi spun Dobre "Gilică"!

lumea filmului MTI

Cine vine din Cornetu tot mai grasă, deci mai frumoasă? A plecat şefa ei Boa, în suflet cu-n bolovan. Ce-i pasă Macaronelei, ea rămâne la ciolan.

La un semn deschisă-i calea, de un cowboy crezi că eşti, Înainte de Crăciun, la MTI nu te primesc, dacă nu îi şperţuieşti!

T I R M A G A Z I N | IFAE N AA R IREI E2 02 10 21 2| |w w ww ww . t.itrim ag a za izni n . r.or o BU RU rm ag

LETTHE PARTY BEGIN !

De Crăciun uită de presă teverista ca un ciot, A fost pe la madam Boa şi-a servit şpaga la bot! E şef la RAR şi e plin de venin, E Stancu SoTIR Magazin!

Nu e Moş Crăciun, ci Ochelarista Roşcata! La MTI dă cadouri cu lopata!

Nu este serbarea organizată de către copii. E şpăgăreala dorită de funcţionarii "boagii"!

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

Cu mâinile-n buzunare, tacticos se întoarce la serviciu, Pe lângă brad trece şeful ISCTR Virgiliu Cucliciu.

Cine vine cu portbagajul plin la MTI, bată-l norocul? E Sotirică de la RAR şi cu cadouri îşi păstrează locul!

E a cincea roată la căruţa lui Dobre "Gilică", A radiat o mufă Radian "Tufică"!

T I R M A G A Z I N | IFAE N AA R IREI E2 02 10 21 2| |w w ww ww . t.itrim ag a za izni n . r.or o BU RU rm ag

Buletin informativ realizat în parteneriat cu Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România

OMV PETROM SCUMPEŞTE CARBURANŢII, DIN NOU, PENTRU A-ŞI ACOPERI COSTURILE DIN AMENDA CU CARE A FOST SANCŢIONATĂ DE CONSILIUL CONCURENŢEI! Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România atenţionează asupra unor noi nereguli în funcţionarea pieţei petroliştilor: OMV PETROM scumpeşte carburanţii, din nou, pentru a-şi acoperi costurile din amenda cu care a fost sancţionată de Consiliul Concurenţei! În data de 10.01.2012, Consiliul Concurenţei a anunţat în mod oficial amendarea unor importante companii petroliere din România pentru o înţelegere neregulamentară între acestea, al cărei iniţiator a fost OMV PETROM, privind scumpirea unui sortiment de combustibil. Pe 12.01.2012, imediat după sancţiunile anunţate de Consiliul Concurenţei, OMV Petrom a majorat preţurile carburanţilor la toate sortimentele cu 9 bani pe litru. De

la începutul acestui an, în mai puţin de 1 lună, compania OMV PETROM a majorat preţul motorinei de 3 ori, ajungându-se la o creştere totală de 26 de bani/litru motorină! Din creşterea totală de 26 bani/litru motorină, se poate justifica numai o creştere de 8 bani/ litru urmare a majorării accizelor începând de la 01.01.2012, conform analizei comunicate de UNTRR în data de 30.12.2011 (http://www. untrr.ro/comunicat-depresa-30-12-2011-majorare-de-pret-la-carburantjustificata-de-crestereaaccizelor-la-01-01-2012. html). În condiţiile în care preţul petrolului pe piaţa internaţională este stabil, considerăm că diferenţa de 16 bani/litru reprezintă o creştere nejustificată şi abuzivă a preţului motorinei,

prin care compania OMV PETROM transferă asupra transportatorilor amenda care i-a fost aplicată de Consiliul Concurenţei. De asemenea, ca lider pe piaţa carburanţilor, OMV PETROM influenţează comportamentul celorlalţi actori importanţi de pe această piaţă, precum ROMPETROL şi LUKOIL, care la rândul lor au crescut nejustificat preţul motorinei cu până la 17 bani/ litru în acest an. Atragem atenţia asupra impactului negativ în lanţ pe care distorsiunile de pe piaţa carburanţilor îl exercită asupra funcţionării celorlalte sectoare ale economiei naţionale, începând cu transporturile rutiere, continuând cu toate celelalte sectoare pe care acestea le deservesc, până la preţul final al produselor de pe raft.

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

info

Info Utile

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

info Editorial

Incapacitatea instituţională a statului român Românii- ignoraţi acasă, vânaţi afară!

La nivelul actual al tehnologiilor extrem de avansate şi al legislaţiei suficient de bine aranjată pentru a putea permite o luptă eficientă împotriva terorismului, lucrurile nu par deloc să arate o incapacitate instituţională a statului român. Dar aici nu vorbim de terorişti. Aici vorbim de cetăţeanul de rând şi firmele obişnuite, multe şi mărunte din ţara românească. Mă refer la incapacitatea instituţională a statului român de a nu colecta decât un pic peste 30% din taxele şi impozitele datorate, acestea fiind plătite de cei mici şi mulţi, cu care statul se joacă din poziţia de leu neînfricat. Dacă ai o firmă care nu şi-a înregistrat declaraţiile fiscale la timp, oricare ar fie ele, imediat primeşti notificări scrise pe subiect, blocare de conturi, etc. În felul acesta, statul-zmeu se împăunează în faţa cetăţeanului şi a furnicarului de firme cu o acurateţe debordantă în procedura de colectare taxe. Paradoxal, tocmai dovedeşte că se poate, dar zmeul de stat devine un şoarece cu coada tăiată când vine vorba de cetăţeni străini şi firme străine care lucrează fără niciun fel de taxe pe piaţa românească, concurând complet inegal firmele cetăţenilor români. Nu vorbesc decât de o discriminare a românilor la ei acasă! O ignorare completă! Firmele şi cetăţenii României sunt ai nimănui! Sunt pe cont propriu atunci când întreprind orice şi trebuie să aibă grijă să nu fie păcăliţi, înşelaţi, furaţi, pentru că, din acel moment, autorităţile vor veghea tot asupra celor loviţi de soartă, să nu cumva să îşi facă singuri dreptate, şi nici nu vor întreprinde vreun efort în a face

lumină şi dreptate celor care muncesc. În domeniul legumelor şi fructelor, apar în România cetăţeni de diferite naţionalităţi, îşi fac firme, fac tranzacţii de milioane şi zeci de milioane pe lună, mai aruncă câte ceva la stat, în numele unor taxe şi impozite, fără vreo evidenţă şi, după o perioadă, acţionarii dispar sau îşi fac alte firme în alte locaţii din România, fără ca statul român să le facă ceva! Ce legătură are acest lucru cu transporturile? Luaţi-vă toate măsurile de siguranţă când lucraţi cu firme din acest domeniu şi când transportaţi astfel de mărfuri, mai ales sub regim vamal. Asiguraţi-vă direct că operaţiunea vamală este închisă, că şoferul merge direct la vamă şi nu dă documentele unor intermediari, care vor putea aplica ştampile false pe documente vamale şi CMR (pentru a nu plăti taxele aferente), în acest fel, în sistemul informatic al vămii, transportatorul rămânând cel răspunzător pentru aceste taxe -pentru că nicio instituţie a statului român nu se grăbeşte să îi găsească pe infractori. Asta e incapacitate instituţională, aşa cum vrea să pară sau e complicitate? Tot în această zonă, acordaţi o atenţie sporită riscului de a vi se fura identitatea, în special a firmei, în mediul on-line! În ultima perioadă, se practică cu spor ca infractori pricepuţi să facă rost de actele firmei dumneavoastră şi, cu un set de numere de circulaţie proaspăt furate de la orice vehicul, preiau comenzi de transport de pe internet, se prezintă la încărcare cu documentele şi cu un camion cu numerele de înmatriculare menţionate la preluarea comenzii! Astfel, expeditorul tocmai a făcut cadou 20 de tone de marfă unor infractori, însă în acte poate figura firma dumneavoastră! Pare simplu de dovedit furtul, însă nici aici nu vă gândiţi că se înghesuie cineva să îi caute şi să îi

prindă pe hoţi! Feriţi-vă de orice furnizor online despre care nu ştiţi de unde să îl luaţi, mai ales dacă este din străinătate! Există reţele bine puse la punct, cu personal care vorbeşte limba română, limba maghiară, pagina de internet are extensia .ro, dar este găzduită de firme specializate în Germania, iar firma poate fi înregistrată în Polonia. Şi cum fantomelor nu li se poate face nimic în România, iar autorităţile din România nici măcar nu cred în fantome, nu vă rămâne decât pagubă. Dumneavoastră! Un paradox bine cunoscut transportatorilor români: mergi în toată UE cu un camion, eşti măsurat şi cântărit la ieşire din Ungaria spre România, rezultatele fiind aşa cum ştii că trebuie să fie în toată UE – de max 40t, 2,5 m lăţime, 4,0 m înălţime, iar, în câteva sute de metri parcurşi în aerul României, brusc, camionul creşte în înălţime, în lăţime şi în greutate cu un pic peste toleranţa admisă de legea românească! Dai în judecată autorităţile şi ceri să vezi că există o omologare şi o metrologizare a aparatelor de măsură, iar justiţia, fără să aibă dovezile cerute de transportator, poate ajunge să dea dreptate autorităţii. Doar pentru că e autoritate? Faptul că transportatori străini se laudă că intră de zeci de ori cu aceeaşi autorizaţie pe teritoriul României, faptul că sunt transportatori din alte ţări care operează transporturi luând sau aducând marfă în România, fără să aibă dreptul să facă acest lucru, este o dovadă a slăbiciunii sistemului din România, care astfel îşi lasă transportatorii de la care colectează taxe şi impozite să fie concuraţi ilegal de străini! Să înţelegeţi corect: turcii, de exemplu, nu pot aduce marfă din Iordania în România –nici cu CEMT, pentru că Iordania nu e la CEMT şi nici cu terţe,

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

info Editorial

pentru că România nu a dat nicio autorizaţie terţă pentru partea turcă! Cu toate acestea, există câteva firme importatoare de legume şi fructe în Ilfov, care aduc cca 1200 camioane pe an din Iordania, majoritatea fiind operate de firme din Turcia! Faptul că în piaţă se pot efectua transporturile agabaritice fără autorizaţiile speciale necesare, faptul că din excepţii se construiesc reguli (vezi amendarea transporturilor de animale vii pentru depăşirea greutăţii pe axă!!!), faptul că românii stau atunci când sunt restricţii de circulaţie, dar străinii merg, faptul că majoritatea străinilor ştiu că încasarea amenzilor de circulaţie nu este urmărită în România arată că statul român este zmeu doar cu cetăţenii obişnuiţi şi cu firmele mici sau mari care joacă cinstit jocul, însă nu ştie de unde să îi apuce pe cei ce joacă după alte reguli! Poate că s-ar diminua sursele de venit ale celor care reprezintă statul! Firmele şi cetăţenii oneşti sunt gata să accepte ca angajaţii statului care îşi fac datoria, să fie plătiţi corespunzător, cu

salarii care să facă inacceptabilă şpaga, atenţiile, etc. Este de dorit ca toţi cei care cântăresc, controlează, etc. să aibă un procent din amenzile date corect şi în mod nediscriminatoriu şi străinilor care pot fi urmăriţi cu mare uşurinţă pe teritoriul României. "Nu sunt bani, nu sunt…"astea sunt argumente false, câtă vreme MTI sparge 2 miliarde de euro pe an, iar alte ministere au şi ele bugete construite pe spatele celor mulţi, pentru care nu vor să facă mai nimic, deşi ar trebui atât de puţin pentru ca lucrurile să fie puse în ordine. Camerele video care monitorizează rovinietele citesc numere de înmatriculare şi verifică în baza de date a CNADNR, dar ce forţe ale naturii împiedică ca această verificare să fie extinsă în baza de date ARR pentru licenţe, RAR, pentru ITP, şi Poliţie? Pe legitimaţia de serviciu, cine împiedică să se solicite număr de înregistrare contract la ITM (REVISAL) şi să se opereze verificări online, în timp real, ale acestor contracte?

Publicitate

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

În alte ţări, la frontieră sunt monitorizate autorizaţiile, CEMT-urile – vezi şi în Turcia că se intră cu un CEMT după câte zile consideră autorităţile din Turcia că au fost necesare să se stea la bordul autovehiculului pentru cursa precedentă! La noi nu există aşa ceva, de parcă ar fi vreo minune a tehnologiei ultramoderne! De multe ori este o aplicaţie măruntă, un banal excel, dar operat cu mână de fier. În concluzie, ţineţi minte că sunteţi pe cont propriu! Statul român există doar pentru cei oneşti şi pentru aceştia doar când le ia bani! În rest, se pare că statul român nu doreşte să îşi facă simţită prezenţa, ca să nu deranjeze hoţii internaţionali. Vorba ceea: corb la corb nu-şi scoate ochii! Cum speranţa moare ultima, o rază de lumină avem din partea ISCTR, cu gândul că este raza de lumină a unui astru care răsare şi nu a unuia care apune înainte de răsărit! Radu DINESCU secretar general UNTRR

PRECIZARI EXTREM DE IMPORTANTE PENTRU

CABOTAJ

Începând cu 1 ianuarie 2012, CABOTAJUL ESTE PERMIS TRANSPORTATORILOR RUTIERI ROMANI CU RESPECTAREA 35(9('(5,/25 $UW úL $UW GLQ 5HJXODPHQWXO FDUH vQ HVHQĠă permit cabotajul pe teritoriul unui VWDW GLQ 8( GRDU GXSă FH vQFKHLDĠL R RSHUDĠLXQH GH WUDQVSRUW LQWHUQDĠLRQDO SH WHULWRULXO DFHOHL ĠăUL 'XSă FH GHVFăUFDĠL PDUID DGXVă GLQ DOWă ĠDUă 8( VDX QRQ 8( SH WHULWRULXO ĠăULL vQ FDUH XUPHD]ă Vă IDFHĠL FDERWDMXO 'H DVHPHQHD WUHEXLH UHVSHFWDWH UHJOHPHQWăULOH VWDWXOXL JD]Gă SH WHULWRULXO FăUXLD VH IDFH FDERWDMXO FX referire la CMR, TVA, timpi conducere úL RGLKQă PDVH PD[LPH úL GLPHQVLXQL DGPLVH SUHFXP úL SHQWUX GLIHULWH PăUIXUL SHULFXORDVH DQLPDOH YLL HWF YH]L $UW GLQ 5HJXODPHQWXO &DERWDMXO HVWH SHUPLV GRDU GXSă R RSHUDĠLXQH GH WUDQVSRUW LQWHUQDĠLRQDO vQWU XQ VWDW PHPEUX úL QX H SHUPLVă FD RSHUDĠLH FRQVHFXWLYă XQXL WUDQVSRUW FX GHVWLQDĠLH vQWU XQ VWDW WHUW H[ (OYHĠLD $WHQĠLH OD SUHYHGHULOH &05 GDFă DFHVWHD VXQW GLIHULWH OD QLYHO QDĠLRQDO GH FHOH &05 LQWHUQDĠLRQDO vQ 5RPkQLD DX IRVW DVLPLODWH GDU vQ DOWH VWDWH SRW GLIHUL ÌQ *HUPDQLD QX HVWH QHFHVDUă R vQUHJLVWUDUH vQ VFRSXUL 79$ IDFWXUD HVWH HPLVă FD R IDFWXUă QHWă GH FăWUH RSHUDWRUXO FDUH HIHFWXHD]ă FDERWDMXO ([SHGLWRUXO WUDQVSRUWXOXL GH FDERWDM FDUH WUHEXLH Vă ¿H PHQĠLRQDW SH &05 XO GH FDERWDM FRQIRUP $UW SDU OLW D DO 5HJOHPHQWăULL &( QU WUHEXLH Vă GHFODUH 79$ SULYLQG RSHUDĠLXQLOH GH FDERWDM DXWRULWăĠLL VDOH ¿QDQFLDUH úL DVXSUD GUHSWXOXL VăX GH GHGXFHUH D WD[HL 1X HVWH FRQGLĠLRQDWă WUDQ]LWDUHD *HUPDQLHL VDX D VWDWXOXL PHPEUX SHQWUX FDERWDM WUDQ]LW $WHQĠLH OD &05 YHGHĠL *HUPDQLD PLQ HXUR úL OD IDFWXUDUH VH SRDWH IDFWXUD QHW FX vQUHJLVWUăUL FRQWDELOH DGHFYDWH OD FOLHQW úL OD WUDQVSRUWDWRU 6WDWHOH SRW DYHD DERUGăUL GLIHULWH YH]L H[HPSOXO GLQ PDWHULDOXO FX FDERWDM vQ )UDQĠD SH VLWH XO QRVWUX ZZZ XQWUU UR FDERWDM XQGH VH SHUPLWH LQWUDUHD SH JRO GLQ 6SDQLD úL RSHUDĠLH FDERWDM vQ PD[LP ]LOH DSRL OD LHúLUH GLQ )UDQĠD QXPăUă ]LOHOH FHOH GH OD PRPHQWXO GHVFăUFăULL vQ 6SDQLD 3HQWUX SDUWLFXODULWăĠL SULYLQG FDERWDMXO vQ GLYHUVH VWDWH PHPEUH DOH 8( YH]L VLWH XO UNTRR. R1072/2009 Extras

CABOTAJUL Articolul 8 Principiu general 2ULFH RSHUDWRU GH WUDQVSRUW UXWLHU GH PăUIXUL FDUH HIHFWXHD]ă RSHUDĠLXQL FRQWUD FRVW vQ QXPHOH XQXL WHUĠ WLWXODU DO XQHL OLFHQĠH FRPXQLWDUH ‫܈‬L DO FăUXL FRQGXFăWRU DXWR GDFă HVWH FHWăĠHDQ DO XQHL ĠăUL WHUĠH GHĠLQH XQ DWHVWDW GH FRQGXFăWRU DXWR DUH GUHSWXO vQ FRQIRUPLWDWH FX FRQGLĠLLOH SUHYă]XWH vQ SUH]HQWXO FDSLWRO Vă HIHFWXH]H RSHUDĠLXQL de cabotaj. 2SHUDWRULORU GH WUDQVSRUW UXWLHU GH PăUIXUL PHQĠLRQDĠL OD DOLQHDWXO OL VH SHUPLWH Vă HIHFWXH]H FX DFHODúL YHKLFXO VDX vQ FD]XO XQHL FRPELQDĠLL FXSODWH FX DXWRYHKLFXOXO DFHOXLD‫܈‬L YHKLFXO SkQă OD WUHL RSHUDĠLXQL GH FDERWDM FRQVHFXWLYH XQXL WUDQVSRUW LQWHUQDĠLRQDO GLQWU XQ DOW VWDW PHPEUX VDX GLQWU R ĠDUă WHUĠă vQ VWDWXO PHPEUX JD]Gă RGDWă FH DX IRVW OLYUDWH PăUIXULOH WUDQVSRUWDWH vQ FXUVXO WUDQVSRUWXOXL LQWHUQDĠLRQDO FDUH vO DUH SH DFHVWD FD GHVWLQDĠLH ÌQ FXUVXO XQHL RSHUDĠLXQL GH FDERWDM XOWLPD GHVFăUFDUH vQDLQWH GH SăUăVLUHD VWDWXOXL PHPEUX JD]Gă DUH ORF vQ WHUPHQ GH úDSWH ]LOH GH OD XOWLPD GHVFăUFDUH D PăUIXULORU LQWURGXVH vQ VWDWXO PHPEUX JD]Gă vQ FDGUXO RSHUDĠLXQLL GH WUDQVSRUW LQWHUQDĠLRQDO FDUH vO DUH SH DFHVWD FD GHVWLQDĠLH ÌQ WHUPHQXO PHQĠLRQDW OD SULPXO SDUDJUDI RSHUDWRULL GH WUDQVSRUW UXWLHU GH PăUIXUL SRW HIHFWXD vQ RULFH VWDW PHPEUX XQHOH VDX WRDWH RSHUDĠLXQLOH GH FDERWDM SHUPLVH vQ WHPHLXO SULPXOXL SDUDJUDI FX FRQGLĠLD OLPLWăULL OD R VLQJXUă RSHUDĠLXQH GH FDERWDM SH VWDW PHPEUX vQ WHUPHQ GH WUHL ]LOH GH OD LQWUDUHD IăUă vQFăUFăWXUă SH WHULWRULXO VWDWXOXL PHPEUX UHVSHFWLY 6HUYLFLLOH QDĠLRQDOH GH WUDQVSRUW UXWLHU GH PăUIXUL HIHFWXDWH vQ VWDWXO PHPEUX JD]Gă GH FăWUH XQ RSHUDWRU GH WUDQVSRUW UXWLHU GH PăUIXUL QHUH]LGHQW VH FRQVLGHUă FRQIRUPH FX GLVSR]LĠLLOH SUH]HQWXOXL UHJXODPHQW QXPDL GDFă RSHUDWRUXO GH WUDQVSRUW UXWLHU GH PăUIXUL SRDWH SUH]HQWD GRYH]L FODUH SULYLQG WUDQVSRUWXO LQWHUQDĠLRQDO FDUH vO DUH SH DFHVWD FD GHVWLQDĠLH úL SULYLQG ¿HFDUH GLQWUH RSHUDĠLXQLOH FRQVHFXWLYH GHVIăúXUDWH 3UREHOH PHQĠLRQDWH OD SULPXO SDUDJUDI FXSULQG XUPăWRDUHOH HOHPHQWH SHQWUX ¿HFDUH RSHUDĠLXQH D QXPHOH DGUHVD úL VHPQăWXUD expeditorului; E QXPHOH DGUHVD úL VHPQăWXUD operatorului de transport rutier de PăUIXUL F QXPHOH úL DGUHVD GHVWLQDWDUXOXL SUHFXP úL VHPQăWXUD DFHVWXLD úL GDWD OLYUăULL RGDWă FH PăUIXULOH DX IRVW OLYUDWH G ORFXO ‫܈‬L GDWD SUHOXăULL PăUIXULORU ‫܈‬L ORFXO SUHYă]XW SHQWUX OLYUDUH H GHVFULHUHD FXUHQWă D QDWXULL PăU¿L úL PRGXO GH DPEDODUH SUHFXP úL vQ FD]XO PăUIXULORU SHULFXORDVH GHVFULHUHD JHQHUDO UHFXQRVFXWă D DFHVWRUD úL QXPăUXO GH FROHWH PDUFDMHOH VSHFL¿FH úL QXPHUHOH DFHVWRUD I JUHXWDWHD TEUXWă PăUIXULORU I R M A D GAZ I N | F E B RVDX UARIE

FDQWLWDWHD GH PăUIXUL DOWIHO H[SULPDWă QXPHUHOH GH vQPDWULFXODUH DOH DXWRYHKLFXOXOXL ‫܈‬L UHPRUFLL

Nu este necesar niciun alt document VXSOLPHQWDU SHQWUX D IDFH GRYDGD vQGHSOLQLULL FRQGLĠLLORU SUHYă]XWH OD SUH]HQWXO DUWLFRO 2ULFăUXL RSHUDWRU GH WUDQVSRUW UXWLHU GH PăUIXUL FDUH HVWH vQGUHSWăĠLW vQ VWDWXO PHPEUX GH VWDELOLUH vQ FRQIRUPLWDWH FX OHJLVODĠLD DFHOXL VWDW PHPEUX Vă GHVIăúRDUH RSHUDĠLXQLOH GH WUDQVSRUW UXWLHU GH PDUIă FRQWUD FRVW vQ QXPHOH XQXL WHUĠ SUHFL]DWH OD DUWLFROXO DOLQHDWXO OLWHUHOH D E úL F L VH YD SHUPLWH vQ FRQGLĠLLOH VWDELOLWH vQ SUH]HQWXO FDSLWRO Vă HIHFWXH]H GXSă FD] RSHUDĠLXQL GH FDERWDM GH DFHODúL WLS VDX RSHUDĠLXQL GH FDERWDM FX YHKLFXOH GLQ DFHHDúL FDWHJRULH 3HUPLVLXQHD GH D HIHFWXD RSHUDĠLXQL GH FDERWDM vQ FDGUXO WLSXULORU GH WUDQVSRUWXUL PHQĠLRQDWH OD DUWLFROXO DOLQHDWXO OLWHUHOH G úL H HVWH QHOLPLWDWă 25 -XUQDOXO 2¿FLDO DO 8QLXQLL Europene 14.11.2009. Articolul 9 1RUPH DSOLFDELOH RSHUDĠLXQLORU GH FDERWDM 6XE UH]HUYD XQRU GLVSR]LĠLL FRQWUDUH vQ OHJLVODĠLD FRPXQLWDUă HIHFWXDUHD RSHUDĠLXQLORU GH FDERWDM VH GHVIăúRDUă vQ FRQIRUPLWDWH FX DFWHOH FX SXWHUH GH OHJH úL DFWHOH DGPLQLVWUDWLYH vQ YLJRDUH vQ VWDWXO PHPEUX JD]Gă vQ FHHD FH SULYHúWH D FRQGLĠLLOH FDUH JXYHUQHD]ă FRQWUDFWXO de transport; E PDVD úL GLPHQVLXQLOH YHKLFXOHORU GH transport rutier; F FHULQĠHOH SULYLQG WUDQVSRUWXO DQXPLWRU FDWHJRULL GH PăUIXUL vQ VSHFLDO PăUIXUL SHULFXORDVH SURGXVH DOLPHQWDUH SHULVDELOH DQLPDOH YLL G SHULRDGHOH GH FRQGXFHUH úL SHULRDGHOH de repaus; H WD[D SH YDORDUHD DGăXJDWă 79$ SH VHUYLFLLOH GH WUDQVSRUW 'XSă FD] PDVD úL GLPHQVLXQLOH PHQĠLRQDWH OD SULPXO SDUDJUDI OLWHUD E SRW Vă OH GHSăúHDVFă SH FHOH DSOLFDELOH vQ VWDWXO membru de stabilire al operatorului de WUDQVSRUW UXWLHU GH PăUIXUL GDU vQ QLFLXQ FD] DFHVWHD QX SRW Vă GHSăúHDVFă OLPLWHOH VWDELOLWH GH VWDWXO PHPEUX JD]Gă SHQWUX WUD¿FXO QDĠLRQDO VDX FDUDFWHULVWLFLOH WHKQLFH PHQĠLRQDWH vQ GRYH]LOH SUHYă]XWH OD DUWLFROXO DOLQHDWXO GLQ 'LUHFWLYD &( D &RQVLOLXOXL GLQ LXOLH GH VWDELOLUH SHQWUX DQXPLWH YHKLFXOH UXWLHUH FDUH FLUFXOă vQ LQWHULRUXO &RPXQLWăĠLL D GLPHQVLXQLORU PD[LPH DXWRUL]DWH vQ WUD¿FXO QDĠLRQDO úL LQWHUQDĠLRQDO úL D JUHXWăĠLL PD[LPH DXWRUL]DWH vQ WUD¿FXO LQWHUQDĠLRQDO -2 / S $FWHOH FX SXWHUH GH OHJH ‫܈‬L DFWHOH DGPLQLVWUDWLYH PHQĠLRQDWH OD DOLQHDWXO VH DSOLFă RSHUDWRULORU GH WUDQVSRUW UXWLHU GH PăUIXUL QHUH]LGHQĠL vQ DFHOHD‫܈‬L FRQGLĠLL FX cele impuse operatorilor de transport rutier GH PăUIXUL VWDELOLĠL vQ VWDWXO PHPEUX JD]Gă DVWIHO vQFkW Vă VH SUHYLQă RULFH GLVFULPLQDUH SH PRWLYH GH QDĠLRQDOLWDWH VDX ORF GH stabilire. 2012 | www.tirmagazin.ro

info

Eveniment

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Info Utile

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

info

info UNTRR Intervine

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

info UNTRR Intervine

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

�� ! $ � % � " �� ! �$

�� #�� #��&�� #��&�� $%$�&'��()��*� �� #�� #��#��$��

��

/010��

��)/010�� *

�� $ � ��" �� $� ��

� �� !��" $�� $ �� !� !��! �� $� �� $�!%

�� $�� $�� !�� !�� %�"�

�$�� $�� !�� !�� "�

%�� $� ��$� �!�� "��$ �$� � �$�� !�� !�� ! "�� $!�� %�� " � $ %��$! �"�$� $��!$ �� !""�� ""��

�� $� ��$� �� $� ��$� ��

��

��$�� $�� '�� #��$�� % ��#�� #�� " ��#��(��

��

�� ! �$

�� % �� " !� !� !� !! !$ !� ! !% !� !"

��)$��* �� &�� #��)��* ��$"�� ""�� '�� #�� #�� #�� #�� $+,(-.,��/�#� �� 0��0��111 �� #�� #�� -�� $��-� � ��$��-�!��

�� )�$�+�,��+�* ��

! "�� $!�� %�� "��$$ "�%� � ��" !%�� !""�� ""��

�� $� $� ��)��*�� $�� $�� '�� $� ��)��*��$�� $�� $�� '�� $! ��)��*��!�� $�� $�� '�� $$ ��)��*�� . �� !�� !��$�� '�$�� $� ��)��*�� !�� $ ��"� ��!#�� $% $� �� $" �� #�� )21340�40562010��216357�6�46�89420�19/:9+2;16<0529��/010�21054=;12* �� ! ��

!��

��$� %�"� %�$� �"� �$� ��$� %�"� %�$� �"� �$� ��$� %�"� %�$� �"� �$� �� "�� "�� $� $ �� %""�� !�%� %�� %��% !%�� $��"

%��$ � $ ��$ �� $ ��$ %��$ � $ ��$ �� $ ��$ %��$ � $ ��$ �� $ ��$ "��$ ��%$ ��$ %�%$ %��$ ��$� $ �� %""��

�� >>>?21054�07?1;��>>>?9�1;8656920?1; TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

!�! �� $" !��% !��%% ��

info

Info Utile

7DFKR5HPRWH'RZQORDG

'(6&ą5&$5($ $8720$7ą $ '$7(/25 '( /$ ',67$1ĥą &LWLUH WUDQVIHU úL DUKLYDUH GDWH TAHOGRAF DIGITAL úL CARD ù2)(5 &HULQĠH GH VLVWHP FDUG FRPSDQLH GHVFăUFDUH '$.2 WDKRJUDI FDSDELO GHVFăUFDUH GH OD GLVWDQ‫܊‬ă GH JHQHUD‫܊‬LD D WUHLD WDKRJUDI FX SRUW GH GHVFăUFDUH vQWU XQ VHUYLFH IRORVLQG '7&2 5HO SRUW &$1 vQUHJLVWDUHD ,' XO FRPSDQLHL GYV ‫܈‬L FDUGXO XULOH GYV GH FRQGXFăWRU DXWR SH www.tachoweb.de $YDQWDMH SHQWUX XWLOL]DWRU QX HVWH QHFHVDUă FLWLUHD ‫܈‬L GHVFăUFDUHD PDQXDOă D GDWHORU ‫܈‬L QLFL SUH]HQ‫܊‬D FDUGXOXL GH FRPSDQLH vQ WDKRJUDIXO GLJLWDO FLWLUHD ‫܈‬L GHVFăUFDUHD DXWRPDWă GH OD GLVWDQ‫܊‬ă D WDKRJUDIXOXL úL D GDWHORU GH SH FDUGXO FRQGXFăWRUXOXL DXWR vQ DFHVW IHO RE‫܊‬LQkQGX VH HFRQRPLL PDUL GH WLPS ‫܈‬L QH¿LQG QHFHVDU SHVRQDO GHGLFDW SHQWUX DFHDVWă DFWLYLWDWH WUDQVIHUXO VHFXUL]DW FULSWDW GH GDWH SULQ *356 FăWUH '$.2 6HUYHU UHVSHFWDUHD SHULRDGHORU GH GHVFăUFDUH GH¿QLWH SULQ OHJH SULQ GHVFăUFDUHD WUDQVIHUXO ‫܈‬L DUKLYDUHD DXWRPDWă D GDWHORU

0DQDJHPHQWXO ÁRWHL DXWR FX DMXWRUXO 7DFKR :HE /RFDOL]DUHD 9HKLFXOXOXL

Avantaje: WUDQVIHU vQ WLPS UHDO D GDWHORU UHIHULWRDUH OD SR]LĠLH úL WDKRJUDI vQ SRUWDOXO 7DFKR:HE SR]LĠLD FXUHQWă D WXWXURU YHKLFXOHORU vQUHJLVWUDWH SH R KDUWă GDWH SULYLQG DFWLYLWDWHD FXUHQWă vQWU XQ WDEHO YL]LRQDUHD SH R KDUWă D XQXL VLQJXU YHKLFXO LQFOXVLY D SR]LĠLHL úL UXWHL QLYHO GH ]RRP SH R KDUWă LVWRULFXO FRPSOHW DO WXWXURU UXWHORU SHQWUX XOWLPHOH GH OXQL GDWH SULYLQG WLPSXO ]LOQLF GH FRQGXFHUH UăPDV PRQLWRUL]DUH JHR D ¿HFăUXL YHKLFXO LQFOXVLY 606 DODUPă SURWHFĠLH DQWL IXUW LQFOXVLY 606 DODUPă %HQH¿FLL FRVWXUL UHGXVH GH FRPXQLFDUH YLD UHĠHD PRELOă WLPS FRPLVLRQDUH úL UHDFĠLH UHGXV QX VXQW QHFHVDUH PLúFăUL vQ H[FHV UH]XOWkQG DVWIHO UHGXFHUH GH FDUEXUDQĠL HFRQRPLH PDMRUă GH WLPS DORFDW DFHVWXL WLS GH DFWLYLWDWH LQIRUPDĠLL DFWXDOL]DWH DFFHV OD GDWH GH OD RULFH 3& FRQHFWDW OD LQWHUQHW VLVWHP PXOWL XWLOL]DWRU FDUG VLP úL FRVWXUL GH WUDQVIHU LQFOXVH vQ SUHĠXO GH ED]ă SRUWDO ZHE QX HVWH QHYRLH GH LQVWDODUH GH VRIW PDQHYUDUH XúRDUă QX VXQW QHFHVDUH FXUVXUL GH VSHFLDOL]DUH VDX PHQWHQDQĠă ,7

3HQWUX RULFH DOWH LQIRUPDĠLL Yă UXJăP Vă FRQWDFWDĠL HFKLSD QRDVWUă GH YkQ]ăUL &217$&7 7(/ )$; ( PDLO GDNR#XQWUU UR RI¿FH#XQWUU UR TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

LETTHE PARTY BEGIN !

'$.2 7DFKR5HPRWH'RZQORDG

'(6&ą5&$5($ $8720$7ą $ '$7(/25 '( /$ ',67$1ĥą &LWLUH WUDQVIHU úL DUKLYDUH GDWH 7DKRJUDI GLJLWDO üL &DUG üRIHU ,QUHJLVWUDUH ,' FRPSDQLH

3UHĠ

,QUHJLVWUDUH ,' FRPSDQLH

2 VLQJXUă GDWă

3ODWă DQXDOă vQ DYDQV

,QFOXVLY SUHĠ DQXDO SHQWUX DQXO FDOHQGDULVWLF FXUHQW 3UHĠ DQXDO SHQWUX DQXO XUPăWRU DQ FDOHQGDULVWLF

3DFKHW GH SURGXVH

3UHĠ

'$.2 750 7DFKR5HPRWH0RGXO LQFOXVLY SRUW NLW

'$.2 750 *36 7DFKR5HPRWH0RGXO ORFDOL]DUH YHKLFXO LQFOXVLY SRUW NLW

7DKRJUDI FRPDQGDW GH OD GLVWDQĠă LQFO '$.2 750

7DKRJUDI FRPDQGDW GH OD GLVWDQĠă LQFO '$.2 750 *36

7RDWH RIHUWHOH SHQWUX WDKRJUDIH FRPDQGDWH GH OD GLVWDQĠă LQFOXG UHWXUQDUHD WDKRJUDIHORU VFKLPEDWH FăWUH '$.2 9D H[LVWD R WD[ă VXSOLPHQWDUă GH ¼ GDFă QX VH UHWXUQHD]ă WDKRJUDIHOH YHFKL 9ă UXJăP Vă UHĠLQHĠL Fă DU SXWHD H[LVWD XQ SRVLELO IXUQL]RU OkQJă VHGLXO GYV

3UHĠ OXQDU GH XWLOL]DUH FX 6,0 &DUG LQFOXV (XURSD 5RPkQLD

'HVFăUFDUH GDWH GH OD GLVWDQĠă

'HVFăUFDUH GDWH GH OD GLVWDQĠă WLPS GLVSRQLELO

'HVFăUFDUH GDWH GH OD GLVWDQĠă ORFDOL]DUH

ÌQ YHGHUHD XWLOL]ăULL 7DFKR5HPRWH'RZQORDG SH ZZZ 7DFKR:HE GH WUHEXLH Vă vQUHJLVWUDĠL ,' XO GYV GH FRPSDQLH ,' XO DVLJXUă R DGUHVă H[SOLFLWă DORFDUH GH DGUHVă SHQWUX FRPSDQLD GYV 'DWHOH GH DFFHV YRU ¿ WUDQVPLVH SH H PDLO GXSă vQUHJLVWUDUH 'DFă GHMD DYHĠL XQ ,' GH FRPSDQLH QX PDL HVWH QHFHVDUă vQUHJLVWUDUHD ÌQ DFHVW FD] YD H[LVWD GRDU R VLQJXUă WD[ă GH DFWLYDUH GH ¼

3UHĠXO GH XWLOL]DUH vQ (XURSD LQFOXGH XUPăWRDUHOH ĠăUL *HUPDQLD %HOJLD %XOJDULD 'DQHPDUFD (VWRQLD ,QVXOHOH )HURH )LQODQGD )UDQĠD *X\DQD )UDQFH]ă *LEUDOWDU *UHFLD 0DUHD %ULWDQLH *URHQODQGD *XDGHOXSD *XHUQVH\ ,UODQGD ,VODQGD ,QVXOD 0DQ ,WDOLD -HUVH\ /D 5HXQLRQ /HWRQLD /LHFKWHQVWHLQ /LWXDQLD /X[HPEXUJ 0DOWD 0DUWLQLFD 2ODQGD 1RUYHJLD $XVWULD 3RORQLD 3RUWXJDOLD 5RPkQLD 6XHGLD (OYHĠLD 6ORYDFLD 6ORYHQLD 6SDQLD 5HSXEOLFD &HKă 7XUFLD 8QJDULD &LSUX 3UHĠXULOH VH FDOFXOHD]ă vQ /(, OD FXUVXO %15 GLQ GDWD IDFWXUăULL úL QX LQFOXG 79$ úL FKHOWXLHOLOH GH H[SHGLHUH

&217$&7 7(/ )$; ( PDLO GDNR#XQWUU UR RIÀFH#XQWUU UR

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Talon comand` colec]ia Biblia Transporturilor 2008+2009

Talon abonament revista Tir Magazin Nume [i prenume ......................................................................................

Nume [i prenume .......................................................................

numele firmei (dac` este cazul) .................................................................

numele firmei (dac` este cazul) ................................................

cu sediul \n localitatea ....................................... jude] ....................................

cu sediul în localitatea ............................................................

strada..................................................................................................... nr.......... bloc .............. ap. ................ având ca obiect de activitate ...........................................................................

solicit`m

fim

inclu[i \n baza dvs. de date pentru a primi \n mod gratuit [apca TIR Magazin ca bonus la abonamentul pe un an la publica]ia TIR Magazin.

judeţul

...............................................................................

strada ............................................................................... nr........ bloc .......ap......având ca obiect de activitate .................................... solicit`m

fim

inclu[i

în

baza

dvs. de

date

pen-

Doresc s` primesc [apca TIR Magazin [i publica]ia la adresa:

tru a primi în mod gratuit [apca TIR Magazin ca bo-

str. ...............................................................................................................

nus la achiziţia colec]iei Biblia Transporturilor 2008+2009.

nr. ....... bloc .........etaj .........ap. ...... localitate ................................................

Datele

mele

jude] ..................................................cod po[tal .............................................

str.

..............................................................................

Datele mele de contact:

n.....bloc ...........etaj ......localitate ...................................................

- telefon/fax / mobil..........................................................................................

judeţ ...................................................... cod po[tal ......................

-fax .............................................................................................................. - e-mail : ......................................................................................................... Ata[ez acestui formular mandatul po[tal / O.P., nr. ......... din data ............. Am expediatt contravaloarea pe un an (46,8 lei/an).

contact:

adresa:

telefon fix / mobil.......................................................................... fax ................................ e-mail : ................................................... website / blog .............................................................................

Data ..................................

Ata[ez acestui formular mandatul po[tal / ordin de plat`,

Semn`tura ([tampila - dac` este cazul) ....................................................

nr.

Trimite acum prin mandat po[tal sau ordin de plat` contravaloarea abonamentului pe un an la TIR MAGAZIN, 46,8 lei, \n contul SC Investigatorul SRL*, RO 86BRDE 445 SV 32217954450, deschis la BRD - Sucursala Triumf [i vei primi automat prin po[t` [apca pe care ]i-o dore[ti. To]i cei care se aboneaz` câ[tig` o [apc`!! Completeaz` formularul al`turat [i trimite-l prin fax la 021-317.90.74 \mpreun` cu dovada pl`]ii (mandatul po[tal sau ordinul de plat`)!

.........................................................................................

Am expediattcontravaloarea de 111 lei. Data ..........................

Semn`tura ([tampila - dac` este cazul) ...............................

*S.C. INVESTIGATORUL SRL este \nmatriculat` la Registrul Comer]ului sub nr. J40/8572/2002, cu sediul \n I R M A G A Z I N .............................................................................................. | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro Bucure[ti, Str. Sf. Petru Tei (fost` Lop`tarilor), nr. 36, sector 2, având codul unicTde \nregistrare RO 14860447

FILOSOFIA NOASTRÃ:

fiecare picãturã conteazã

Economiseºte pânã la 7% cu Dynafleet ºi programele noastre de perfecþionare ºoferi. Aflã mai multe la www.volvotrucks.com/everydropcounts

TIR MAGAZIN | FEBRUARIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Volvo Trucks. Driving progress