A I Ţ A N I C FAS I E Ţ N I I T Ş Anul IV. Nr. 6 ISSN 1848-7892
Din cuprins: Misterul Apei Luneta lui Galilei Inteligenţa artificială Biografii-Stephen Hawking Chitarist -dr. în astronomie Teste şi probleme Ştiaţi că... Eveniment
Aprilie 2009
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 2
FASCINAŢIA ŞTIINŢEI Revista de ştiinţă a elevilor din Timişoara Grup Şcolar Industrial “Emanuil Ungureanu” Anul IV, Nr. 6 , APRILIE 2009 CUPRINS NOUTĂŢI Misterul Apei Inteligenţă artificială Nanotehnologie - Un robot în artere Topul descoperirilor ştiinţifice din 2006
pg.3 pg. 4 pg. 5 pg. 6
De la luneta lui Galilei la telescopul Hubble Biografii - John Forbes Nash - Edgar Cayce - Stephen Hawking
pg. 8 pg. 11 pg. 12 pg. 16
Probleme propuse pentru rezolvare Test de evaluare cu InterWrite PRS
pg. 20 pg. 26
Ştiaţi că ... ? Chitaristul Brian May a obţinut titlul de Doctor în Astronomie Totul despre Poloniu 210 aflat în ţigarete
pg. 18
ISTORICE
METODICE
ŞTIAŢI CĂ... pg. 19 pg.25
CURIOZITATE Problema din Siracuza
pg. 29
EVENIMENT- EPILOG Prezentarea Ofertei Facultăţii de Fizică a Universităţii de Vest Timişoara
pg.30
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Recent, noile stări exotice ale apei îi provoacă pe cercetătorii de la Harvard sa întrebe ce ştim cu adevarat despre una dintre cele mai întalnite şi abundente substanţe de pe planetă.
Prima dată a fost descoperit că poţi arde apa sărată atacând-o cu radio-frecvenţa potrivită , alimentându-ne astfel speranţele că obişnuita apă sărată de mare ar putea fi transformată în energie curata. Acum cercetătorii au descoperit că apa formează un pod plutitor când este expusă unui voltaj mare. Alţi cercetători, de asemenea, de curând au descoperit că poţi păstra apa îngheţată la o temperatură foarte caldă, dacă o acoperi cu o combinaţie specială de diamant. Fizicienii de la Harvard au aflat că diamantul tratat special poate păstra apa fierbinte într-o stare de îngheţ. Cercetătorii spun că aceasta poate fi de folos în anumite implanturi medicale, deşi alţii contrazic spunând că diamnatele pot cauza cheaguri de sange. În orice caz, ceea ce este o noutate este faptul că diamnatele pot face apa solidă. Şi de parcă aceasta nu ar fi fost destul de ciudat, cercetătorii de la Universitatea de
Pagina 3
Eleve Iacob Denisia si Aron Adina Prof. indrumator Jeflea Ioana Col. Nat. C.D. Loga, Timisoara Tehnologie din Austria au descoperit recent că atunci când apa este expusă la un câmp electric cu voltaj mare, apa din două cupe va da afara şi va traversa spatiul vid dintre acestea pentru a se uni, formând un pod de apă care apare pentru a sfida gravitaţia. Cercetătorii au observat un model la structurile interne: fiecare experiment a început cu o singură structură internă, care apoi a decazut într-o adunare de structuri, după câteva minute de operare . Grupul crede ca aceasta decădere este cauzată de aceeaşi contaminare de praf sau de creşterea temperaturii a podului de apa sub câmpul electric.Cum temperatura apei creste de la 20ºC la peste 60ºC care durează cam 45 min- în final, inexplicabil podul se prăbuşeşte. Oamenii de ştiinta explica efectul neobişnuit al plutirii podului de apă, la fel de bine cum microstructurile observate de ei în timpul interacţiunii apei cu câmpul electric ar putea fi altă piesa a puzzele-ului care formează structura apei. Grupul a spus că în prezent investigheză cum microstructurile cu înalt grad de ordonare pot sa explice schimarea de densitate în podul de apa. Aceasta ar putea fi unul dintre cele mai importante şi abundente componente ale Pămantului, dar proprietăţile bine-cunoscute-i ape ramâne un mister pentru oamenii de ştiinţa.Cercetătorii înca încearcă să descopere natura apei dincolo de dimensiunea H2O, guvernată de legaturile de hidrogen care se presupune a fi responsabil pentru multitudinea de posibilităţi fără asemănare ale apei
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 4
Prof. MINODORA FARC Şc.cu cls. I-VIII nr.26 Timişoara Ei doresc de fapt să încerce învăţaUn robot–bebeluş va învăţa să vor- rea bazelor limbajului la un bebe-robot, numit iCub, aplicând metodele de învăţare bească proprii omului. Pentru a face aceasta cercetatorii au format un consorţiu international Se numeşte iCub, este un mic robot numit ITALK (Integration and Transfer of de un metru înalţime, ce va deveni celebru Action and Language Knowledge in Robots) poate într-o zi ca fiind primul android care a care şi-a început activitatea in 1 martie învăţat să vorbească graţie metodelor simi- 2008. lare celor utilizate de oameni. iCub va fi supus la teste de recunoaştere a formelor cu ajutorul cuburilor de lemn pentru stivuit. El va trebui printre altele să-şi dezvolte limbajul, ceea ce îi va permite în mod deosebit de a descrie acţiunile pe care le îndeplineşte. Va debuta cu fraze de stilul : « robot depune baston pe cub ». Un pic prea sumar cu siguranţă, dar este numai începutul. Această achiziţie lingvistică va fi corelată cu dezvoltarea aptitudinilor sociale şi manipulatoare, ceea ce va crea un ciclu de efecte retroactive pozitive. Exact ca şi un copil care învăţa imitându-şi părinţii şi interacţionând cu mediul care-l înconjoară ! Această experienţă nu este decât o etapă din punerea la punct a roboţilor sociali care vor fi poate prezenţi în căminele generaţiei viitoare. iCub va trebui să fie operaţional într-un an şi va putea astfel începe învăţarea sa. Suntem departe de C-3P0, androidul de protocol din « Razboiul stelelor », care stăpânea după spusele sale « mai bine de şase milioane de forme de comunicare », dar cercetatorii Universitaţii din PlymouthMarea Britanie lucrează la un proiect care ar putea foarte bine răsturna robotica din lumea lui Georges Lucas .
Bibliografie: Revista « Ştiinţe şi viitor » Franţa, 05/03/2008
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 5
Un robot în artere prof . Jeflea Ioana Cercetătorii australieni au fabricat un nanorobot foarte mic pentru a fi injectat în vasele umane. Scopul : a putea repara zonele creierului inaccesibile chirurgiei clasice. Intr-un studiu publicat în ziarul « Micromechanics and Microengeneering », ei propun echiparea acestui robot cu un motor funcţionând cu piezoelectricitate , aceeaşi energie care face să se rotească acele ceasurilor cu cuarţ sau să se aprindă automat arzătoarele aragazelor cu gaz. Primul model de astfel de motor a fost botezat « Proteus » după numele submarinului miniaturizat din filmul « Voiajul fantastic » unde o echipă medicală este redusă la o talie microscopică pentru a putea În neurochirurgie, tehnicile non- penetra în organismul unui om prin picior invazive permit relizarea anumitor operaţii pentru a distruge un cheag de sânge din fără să fie necesară deschiderea cutiei cra- creierul acestuia. niene, ceea ce diminuează foarte mult riscul unor complicaţii. Din păcate, anatomia În realitate nanorobotul va fi injectat creierului şi mărimea acestor instrumente în gât şi controlat de la distanţă prin unde nu permite chirurgilor să ajungă la toate de o putere de 2 până la 3 watt, la fel ca şi parţile creierului. puterea unui telefon portabil. Pe parcursul primelor experienţe el Cercetatorii Universitîţii Monash din va fi menţinut printr-un cateter pentru a fi Clayton – Australia au rezolvat probabil sigură retragerea lui în caz de pierdere a această problemă fabricând un nanorobot controlului. cu un diamentru de 250 de nanometri şi cu grosimea de 2 până la 3 fire de păr. Pentru început el va fi utilizat pentru fazele finale de observare, dar cercetătorii Dificultatea în fabricarea acestui ro- speră să poată să-i încredinţeze în curând bot este de a dezvolta un motor atât de pu- alte sarcini, ca de exemplu decupajul sau ternic astfel încât să reziste fluxurilor, câteo- tăierea. dată violente, din interiorul vaselor sangBibliografie:Revista vine. « Ştiinţă şi viitor » - Franţa, 21/01/2009
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 6
Prof. Ioana Jeflea Grup Şcolar Emanuil Ungureanu Timişoara
Soluţia matematicianului rus Grigori Perelman (foto) la faimoasa problemă a Conjecturii lui Poincaré, formulată in 1904 de matematicianul Henri Poincaré, s-a situat pe primul loc in topul celor mai importante descoperiri din 2006 realizat de prestigioasa revistă Science, informează BBC News Online.
Enigmaticul savant rus a facut senzaţie anul acesta nu numai pentru că a rezolvat o problema care i-a pasionat pe specialişti vreme de un secol dar şi pentru că a refuzat medalia Fields, un premiu în matematică echivalent cu premiul Nobel, fiind prima persoană din lume care a făcut acest lucru. Perelman a refuzat şi recompensa de un milion de dolari pe care Clay Mathematics Institute din Boston a oferit-o pentru rezolvarea Conjecturii lui Poincare. Soluţia la Conjectura lui Poincaré este urmată în top de prima secvenţă de ADN nuclear extrasă din materialul genetic al unui om de Neanderthal. Detaliile acestei descoperiri au fost prezentate la o conferinţă a Laboratorului Cold Spring Harbor din New York de o echipă de geneticieni de la Institutul pentru antropologia evoluţiei Max Planck din Leipzig, Germania.
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pe locul al treilea în topul realizat de revista Science este descoperirea faptului că cele două calote glaciare ale Terrei se topesc intr-un ritm accelerat. Această accelerare a procesului de topire a calotei glaciare contribuie la creşterea nivelului mării la nivel global cu o jumatate de milimetru anual.
Pagina 7
litate din lume este descoperirea care s-a situat pe locul al cincilea. Acesta a fost creat de o echipă de cercetători britanici şi americani şi a fost construit în Statele Unite, la cinci luni de la demonstrarea teoretică a posibilităţii de a face obiectele invizibile.
Dispozitivul functionează pe principiul că un obiect poate deveni invizibil dacă lumina care îl ajunge nu Jianli Chen de la Universitatea este reflectată normal ci forţată să se din Texas şi colegii săi au studiat mo- împrăştie în jurul obiectului facându-l dificarile lunare remarcate, în perioada să dispară. aprilie 2002-noiembrie 2005. Măsuratorile pentru acest studiu au fost realizate de satelitul Grace, lansat de Statele Unite in 2002.
În topul celor mai importante descoperiri ştiinţifice din 2006 Pe locul al patrulea se siau mai intrat un medicament care a tueaza descoperirea paleontologi- reuşit să îmbunătăţească vederea lor, din Canada, a uneia dintre vârstnicilor bolnavi de degenerare maculara şi un microscop ultraperformant cele mai importante fosile din istoria cu ajutorul căruia se pot observa cele evoluţiei, veriga lipsă dintre peşti şi mai mici detalii ale obiectului studiat. animalele terestre, care a trăit acum 375 de milioane de ani. Veriga lipsă este un animal Microscopul dezvoltat de o echiasemănător crocodilului, numit de papa de cercetatori britanici imbina leontologi Tiktaalik roseae. "microtomografia cu raze X" si metoda de "integrare intarziata", rezultand Acesta are aceeaşi importanţă imagini mai clare ale obiectului stuca şi Archaeopteryx, faimoasa fosilă diat. care face legătura dintre reptile şi păsări.
Primul dispozitiv de invizibi-
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 8
Prof. Ioana Jeflea Timisoara Anul 2009 este Anul Internaţional al Astronomiei, a hotărât ONU, în cadrul celei de-a 62-a Adunari Generale a Organizaţiei. În acest fel, se marchează 400 de ani de la două dintre cele mai mari realizari din istoria acestei ştiinte.
Oamenii s-au uitat mereu către cer pentru a găsi răspunsuri la întrebările “Cum am ajuns aici?” şi “De ce suntem aici?”, a declarat, la gala de deschidere a manifestaţiilor, Koïchiro Matsuura, directorul general al UNESCO, agenţie aflată în subordinea ONU, care va coordona desfaşurată la mijlocul lunii ianuarie la Paris, oraşul unde îşi au sediul central cele două organizaţii, şi la care au participat astronauţi, artişti, diplomaţi şi studenţi din domeniul astronomiei din peste 100 de ţări. Ce s-a întâmplat acum 400 de ani ? În 1609, Galileo Galilei a îndreptat, pentru prima oară, un telescop către cer, pe timp de noapte, ceea ce i-a permis să observe stele şi planete care nu puteau fi văzute cu ochiul liber. Instrumentul folosit de fizicianul italian fusese proiectat de olandezul Hans Lippershey, un producător de lentile din Middelburg care a încercat, fără succes, să-şi patenteze invenţia.
Cu ajutorul telescopului, Galilei a observat, în apropierea planetei Jupiter, trei stele fixe care s-au dovedit a fi sateliţii acesteia. Totuşi, ideea că existau corpuri cereşti care orbitau în jurul unei alte planete era greu de acceptat la acea vreme, deoarece contrazicea principiile Cosmologiei Aristotelice. Conform acestei concepţii, toate corpurile cereşti trebuiau să se rotească în jurul Pământului. Cercetările lui Galilei, făcute posibile de folosirea telescopului, au ajutat astfel la respingerea ipotezei geocentrice (potrivit căreia pământul se află în centrul Universului, iar toate celelalte corpuri cereşti se rotesc în jurul lui), una dintre cele mai mari reuşite ale Revoluţiei Ştiinţifice.
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Tot în 1609, apărea Astronomia nova, a matematicianului german Johannes Kepler , lucrare care avea să revoluţioneze ştiinţa astrelor.
Pagina 9
A doua lege: Linia dreaptă care uneşte planeta cu steaua ("raza vectoare a planetei") mătură arii egale în perioade de timp egale. Potrivit acestei legi, cu cât o planetă se deplasează mai repede, cu atât ea este mai aproape de stea. Cu ocazia Anului Internaţional al Astronomiei, organizatorii vor să le dea ocazia celor pasionaţi de astronomie să îşi cumpere, la un preţ de 20 de dolari, telescoape asemănătoare celui folosit de Galileo Galilei în 1609.
Preţul este unul foarte avantajos,deoarece un telescop care are Rezultat a zece ani de cercetări, caracteristicile celui folosit de Galilei efectuate pe baza observaţiilor astro- costă, în mod obişnuit, aproximativ nomului danez Tycho Brahe, Astrono- 400 de dolari. mia nova introduce primele două dintre cele trei legi ale lui Kepler, privind Cu ajutorul unui astfel de mişcarea planetelor. instrument, numit galileoscop, pot fi văzute detaliile reliefului de pe Lună, Prima lege: ateliţii lui Jupiter şi inelele lui Saturn. Planeta se mişcă în jurul stelei pe o orbită eliptică, în care steaua reprezintă unul din focare. Până atunci, se credea că planetele se mişcă pe traiectorii circulare, sau traiectorii care pot fi obţinute din suprapunerea mai multor traiectorii circularei egale în perioade de timp egale.
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Contribuţia românească în astronomie Încă din mileniul I, universul a fost observat de la sanctuarul dacic din Gradiştea Muncelului , în 1445 episcopul Ioan Vitez pune bazele Observatorului de la Oradea, iar în 1548 Johannes Honterus scrie primele manuale de cosmografie.
Pagina 10
lansată pe 1 decembrie 2008, dar din motive tehnice primul zbor de test a fost amânat. Deşi Astronomia nu este disciplină obligatorie în curriculumul şcolar, din 2003 România participă la Olimpiada Internaţională de Astronomie. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate, în ediţia din 2004 care s-a desfăşurat în Ucraina s-au câştigat două medalii, în 2006, în India, au fost luate două medalii, iar în 2007 au fost cucerite cinci medalii, în Ucraina. Anul trecut olimpiada s-a desfăşurat în Italia, patru medalii au fost câştigate de români. Activităţile organizate în cadrul Anului Internaţional al Astronomiei (AIA) se adesează în special tinerilor, dar nu se exclude nici o altă categorie de vârstă, deoarece se urmăreşte aducerea în prim plan a ultimelor descoperiri ştiinţifice din domeniu astronomiei.
La 1550, Conrad Haas este primul care foloseşte denumirea "racheta în trepte", iar în 1908 Spiru Haret, Constantin Gogu, Nicolae Coculescu şi Nicolae Donici crează Observatoarele Astronomice de la Bucureşti şi Dubăsari, (acum în Republica Moldova). Apariţia primului satelit artificial de creaţie românească- Goliat, un cub cu latura de zece centimetri şi masa de 1 kg, proiectat la sfârşitul lui 2005 va readuce România în spaţiu. Microsatelitul va ieşi în cosmos în luna octombrie, la bordul rachetei europene Vega. Iniţial, Vega trebuia
De asemenea este urmărită şi evidenţierea rolului pe care astronomia l-a avut în rezolvarea unor probleme globale. Cum era firesc, acţiunile organizate la nivel local şi naţional, se armonizează cu cele de la nivel regiune şi cele la nivel global sub patronatul UNESCO. Bibliografie: Gh. Cristea – Elemente fundamentale de fizica Revista « Ştiinţe şi viitor » www.agenda.ro
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 11
BIOGRAFII John Forbes Nash Elev Ilaş Lucian Col. Nat. C.D. Loga, Timisoara Viaţa lui John Forbes Nash a inspirat o biografie şi filmul de un succes extraordinar: "A beautiful mind". Economist nordamerican şi profesor la Princeton University din New Jersey. Obţine Premiul Nobel în Economie in 1994, împarţit cu John C. Harsanyi şi Reinhart Selten pentru pionierele sale analize ale echilibrului în teoria jocurilor necooperative. Când, la douazeci de ani, a solicitat să fie admis ca elev la Princeton, scrisoarea de recomandare scrisă de profesorul sau R.J. Duffin conţinea o singură linie: "Acest om este un geniu". La 21 de ani a scris o lucrărică de mai puţin de treizeci de pagini în care a expus pentru prima data soluţia sa în cazul jocurilor strategice necooperative, ceea ce de atunci s-a numit "echilibrul lui Nash", ce a avut recunoaştere imediată între toţi specialiştii. Punctul de echilibru al lui Nash este o situaţie în care niciunul din jucători nu simte tentaţia schimbării strategiei deoarece orice schimb ar implica o diminuare a sumelor lor. Von Neumann şi Oskar Morgenstern oferiseră deja o soluţie similară dar doar pentru jocurile de sumă zero. Pentru descrierea formală a problemei şi soluţia sa, Nash a utilizat funcţiile celui mai bun răspuns şi teorema punctului fix ale matematicienilor Brouwer si Kakutani. În următorii ani a publicat noi scrieri cu soluţii originale pentru unele probleme matematice şi ale teoriei jocurilor, scoţând în evidenţă "soluţia tocmelii lui Nash" pentru jocuri bipersonale cooperative. A propus şi ceea ce s-a numit "programul lui Nash" pentru reducerea tuturor jocurilor cooperative la un nivel necooperativ. La 29 de ani a fost diagnosticat cu schizofrenie paranoică ce l-a marginalizat în societate şi l-a făcut inutil pentru munca ştiinţifică de-a lungul a doua decade. Trecând acel lapsus, în anii şaptezeci, şi-a recuperat sănătatea mentală şi a putut să se întoarcă la docenţă şi în câmpul investigării cu noi geniale aporturi. Bibliografie : www.eumed.net , www.wikipedia.org
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
În fiecare an, numeroase persoane din lumea întreagă descoperă viaţa şi opera unui om care se asemănă cu mulţi alţii, fotograf pasionat, amator de gradinărit, tată a doi copii, dar care se distinge prin talentele sale pshihice, unul dintre cele mai fiabile şi vaste talente din toate timpurile. Acest om se numeşte Edgar Cayce.
Deşi Edgar Cayce s-a stins din viaţă acum mai bine de şaizeci de ani, numărul materialelor despre acesta este evidenţiat în aproximativ o duzină de biografii şi mai bine de 300 de titluri care dezbat aspecte variate ale vieţii şi muncii acestui mare autor. Aceste cărţi conţin o mulţime de informaţii atât de previzibile încât până chiar şi Edgar Cayce însuşi ar fi ezitat să prevadă impactul lor în lumea contemporană. Se putea crede în urmă cu şaizeci de ani că, cuvinte precum „meditaţie”, „înregistrări Akashic”, „dezvoltare spirituală”, „aură”, „suflete pereche” şi „sfinţenie” vor deveni cuvinte cheie pentru milioane de oameni?Încă de la vârsta de şase sau şapte ani, el le povestea părinţilor săi despre viziunile pe care le avea şi conversaţiile lui cu bunicul său decedat.
Pagina 12
Prof. IOANA JEFLEA Părinţii nu i-au acordat însă prea multă atenţie. Edgar Cayce s-a refugiat în studiul Bibliei şi a scrierilor sfinte, iar personajele biblice şi povestirile au jucat un rol preponderent în existenţa sa. La vârsta de 13 de ani, a avut parte de o viziune supranaturală care avea să-l marcheze pentru totdeauna: o femeie extrem de frumoasă, cu aspect angelic, care la întrebat care este cea mai mare dorinţă a lui. El i-a răspuns că ar dori să-şi ajute semenii, în special pe copiii bolnavi.După acest episod, putea memora cărţi sau alte documente, fără limită în ceea ce privea dimensiunea sau complexitatea lor, uneori chiar şi numai dormind cu capul pe ele. Cu toate aceste abilităţi, el nu a reuşit să-şi termine studiile, fiind obligat să se angajeze la vârsta de 16 ani, pentru a-şi ajuta părinţii. S-a logodit înaintea împlinirii vârstei de douăzeci de ani, pe 14 martie 1897, cu Gertrude Evans, pe care o cunoscuse în librăria la care lucra acesta. În iunie 1898, Edgar a pierdut acest loc de muncă. S-a mutat apoi în Kentucky, unde a gasit o slujbă mai bine plătită, tot ca librar. La începutul anului 1899, revine însă la Hopkinsville şi se asociază cu tatăl său , Leslie Cayce, la firma de asigurări. Edgar porneşte astfel din oraş în oraş, vânzând asigurări dar şi cărţi şi articole de papetărie. La vârsta de 23 de ani îşi va pierde vocea după ce ingurgitase un sedativ. Neputându-se exprima decât prin semne, a căutat o activitate în care să nu fie nevoit să vorbească. A regretat profund că nu şi-a terminat studiile, întrucât ar fi dorit să urmeze medicina, dar s-a consolat cu studiul Bibliei şi cu gândul de a-şi întemeia o familie şi de a avea copii. Hipnotismul şi spectacolul teatral era
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
foarte la modă în acea vreme. Când în Hopkinsville îşi face apariţia „Hart, regele râsului”, un celebru hipnotizator din acele vremuri, acesta aflând de infirmitatea lui Edgar Cayce, acceptă să-l hipnotizeze pe acesta şi îi sugera să-şi recupereze vocea. Pe un ton absolut normal şi cu o voce clară, Edgar răspundea tuturor întrebărilor sub starea de hipnoză. După mai multe asemenea şedinţe de hipnoză cu Hart şi cu Al Layne – care de asemenea practica hipnoză , precum şi osteopatia prin corespondenţă, Edgar Cayce însuşi, într-una dintre şedinţe a dat soluţia vindecării problemei sale de sănătate, soluţie pe care Layne a aplicat -o cu succes şi astfel, după aproape un an de zile, Cayce şi-a recăpătat vocea. Astfel, la 31 martie 1901, Edgar Cayce avea să dea prima sa „interpretare”. Timp de aproape 43 de ani din viaţa sa, Edgar Cayce şi-a dezvoltat această abilitate ieşită din comun de a se hipnotiza. Această stare de relaxare şi meditaţie i-a permis să intre în contact cu alte timpuri şi spaţii. Era suficient să strige un nume şi găsea imediat acea entitate sau spirit cu care discuta. Din această perspectivă el a gasit răspunsul la diverse întrebări, de la „Care sunt enigmele universului?” până la „Cum pot îndepărta un neg?”. Layne nota toate răspunsurile sale la acele întrebări care au fost numite „interpretări” şi erau atât valoroase încât toţi oamenii din acea vreme au găsit un ajutor deosebit de util pentru menţinerea unei diete echilibrate, spre exemplu, şi pentru îmbunătăţirea relaţiilor interumane, trecând peste orice boală sau infirmitate pe care ar fi avut-o şi experimentând ceea ce numim „a merge împreună cu Dumnezeu”. La început a fost sceptic cu privire la aceste interpretări, întrucât nu înţelegea pe deplin acest fenomen şi nu deţinea cunoştinţe medicale. Majoritatea interpretărilor lui Edgar Cayce sunt în strânsă concordanţă cu menţinerea sănătăţii şi tratamentul bolilor. Deşi este re-
Pagina 13
numit în special pentru aceste materiale despre sănătatea trupului, „somnul” lui Edgar Cayce nu s-a limitat, se pare, numai la probleme legate de trupul fizic. De fapt, interpretările sale au atins un număr de aproximativ 10.000 de subiecte. Chiar şi cu această varietate de probleme, oricum, pot fi grupate în categorii, cum ar fi: • (1) Informaţii referitoare la sănătate, • (2) Filozofie şi reîncarnare, • (3) Visele şi interpretarea lor, • (4) ESP şi fenomenul psihic şi (5) Dezvoltarea spirituală, Meditaţia şi Rugăciunea. Aproape toate întrebările create în prima jumătate a secolului XX au fost evocate în „lecutirle” lui Edgar Cayce. În zilele noastre, aceste informaţii continuă să ajute şi să inspire numeroase persoane din întreaga lume. În transele sale profetice, Edgar Cayce a prevestit nenumarate evenimente, ca marele crah bursier, al doilea razboi mondial, moartea unor preşedinţi şi luptele din Golf. Mai puţin cunoscut în România decât Nostradamus, printre occidentali Edgar Cayce are faima unui mare profet, interesul pentru ideile sale fiind ilustrat de cele peste 300 de cărti despre el, scrise în cei 58 de ani care au trecut de la moartea sa. Personaj controversat,îinzestrat cu certe capacităţi paranormale, Cayce a fost asaltat de-a lungul vieţii sale de mii şi mii de cereri de ajutor pentru cele mai variate probleme, el fiind rând pe rând vindecator, sfătuitor în afaceri, cunoscător al trecutului, dar şi al viitorului. Presa vremii îl numea “cel mai misterios om din lume”. Lucrurile spuse de el în transă sunt şi astăzi studiate cu atenţie de cei care doresc să desluşească misterele trecutului omenirii şi de cei, mult mai numeroşi, care se gândesc cu înfrigurare la sfârsitul lumii. Apariţia misterioasă
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Născut în apropiere de Hopkinsville, statul american Kentucky, pe 18 martie 1877, Edgar Cayce a avut o copilarie cât se poate de normală. Pe la şase-şapte ani, el a început să le spună părinţilor că are un fel de viziuni şi stă de vorbă cu rude decedate recent, dar nimeni nu i-a dat atenşie, aceste idei fiind puse pe seama unei imaginaţii prea bogate. Copilul se cufundă atunci în studierea Bibliei pe care o citeşte din scoarţă-n scoarţă de mai multe ori. La vârsta de 13 ani, Cayce are o viziune care îi va marca toată viaţa. Atunci, i-a aparut o femeie foarte frumoasa care l-a intrebat ce işi doreşte cel mai mult în viaţă. Adolescentul a răspuns că ar vrea să-i ajute pe ceilalţi, în special pe copiii bolnavi, ceea ce s-a şi întâmplat, însă mult mai târziu. Efectul imediat al misterioasei apariţii a fost acela că Edgar nu a mai fost niciodată nevoit să-şi bată capul cu lecţiile, doar dormea cu capul pe cărti şi a doua zi ştia totul! Cu timpul însă acest dar s-a estompat. Autovindecare sub hipnoza
Pagina 14
pentru a desemna tot ceea ce el a spus în transă. Perioada care a urmat a fost una dificilă pentru Cayce, sfâşiat între dorinţa de a duce o viaţă linistită alături de cea pe care o iubea şi cererile celor din jur de a-şi folosi cumva strania putere. La acea vreme, nici el nu înţelegea mare lucru, neavând cunostinţe nici despre fenomenele paranormale, nici de medicină. Practic, Cayce nu avea nevoie de hipnoză, el fiind în stare să intre singur în transă, întinzându-se pe canapea, cu mâinile pe piept, într-un somn aparent, de unde şi porecla de “Profetul adormit”. În această stare, el răspundea la întrebări şi oferea soluţii la toate problemele. Cele mai multe dintre acestea au fost notate de o stenografă special angajată, astfel că s-au păstrat peste 14.000 de “citiri” ale lui Cayce, care au fost transpuse recent pe CD-uri. Faima de vindecător a lui Cayce creştea de la o zi la alta, astfel ca in 1907 el ajunge ajutorul unui doctor, impresionat de talentul său extraordinar de a diagnostica maladii. Povestea a ajuns şi în paginile cotidianului “New York Times”, care pe 9 octombrie 1910 a publicat un amplu articol intitulat “Un analfabet devine doctor sub hipnoză”, titlu oarecum nedrept faţă de Cayce, care făcuse totuşi ceva şcoala. Deşi era deja renumit ca vindecător, el nu reuşeşte în 1911 să-şi salveze unul dintre băieţi, lovit de tuse convulsivă. De fapt, Cayce nu s-a gândit să-i citească propriului său copil decât atunci când medicii s-au dat bătuţi, însă a aflat că e prea târziu şi nu mai e nimic de făcut. Câteva luni mai târziu, doctorii i-au spus că şi soţia sa, Gertrude, este pe moarte, din pricina tuberculozei, dar de această dată citirea a fost salvatoare, femeia revenindu-şi în câteva luni graţie tratamentului indicat de el în transă.
Primele manifestări ale puterilor sale extraordinare apar abia pe la 23 de ani, într-un context tragic, tânarul Cayce fiind afectat de o laringită severă, din pricina căreia el îşi pierde vocea. Situaţia era atât de dramatică, încât el renunţă la munca de comis-voiajor, devenind fotograf, meserie în care nu era nevoie să vorbească. La sugestia unui expert din New York, tânărul a fost hipnotizat şi întrebat cum poate fi vindecată boala de care suferea. Spre surprinderea tuturor, Cayce a explicat că afecţiunea e de natură psihică, singura soluţie pentru vindecare fiind determinarea organismului să crească presiunea sangvină în zona gâtului. Pielea de pe gât a devenit de culoare rosu-aprins şi era foarte caldă, apoi şi-a revenit la normal. Când s-a trezit, Cayce putea vorbi perfect normal. În biografiile sale, ziua de 31 martie 1901, da- Călătorii în afara trupului ta autovindecării sale, este menţionată drept “prima citire psihică”, termen folosit Edgar Cayce a povestit doar în câteva
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 15
rânduri despre “călătoriile” sale în afara tru1936 - catastrofa pe Pământ pului, în cursul cărora găsea soluţii salvatoare pentru mulţi dintre cei care îl căutau. Oricât de ciudat ar părea modul în care Informaţiile sale proveneau din aşa-numita Edgar Cayce îşi obţinea informaţiile, multe “arhiva Akasha”. dintre profeţiile sale care priveau viitorul imediat s-au îndeplinit. Astfel, în 1924, el a Termenul de Akasha desemnează un ţărâm spiritual imaginar, unde se află înma- anunţat apropiata criză financiară ce avea să zguduie Statele Unite, sfătuindu-şi clienţii gazinate toate evenimentele, acţiunile, în ce domenii să investească. Mulţi nu l-au gândurile şi sentimentele, care au fost şi luat în seamă pe “economistul vizionar”, trecare vor fi. Unii cred că pot avea acces la zindu-se ruinaţi în urma crahului bursier din acest ţărâm graţie “corpului astral”. Clarvi1929. ziunea, profeţiile şi toate fenomenele din această sferă sânt posibile prin intrarea în Akasha. Aceste călătorii astrale ale lui Cay- Un deceniu mai târziu, cel mai mare profet ce sânt adesea comparate cu experienţele american avertiza despre ascensiunea lui Hitler, care urma să rămână la putere “pâna trăite de cei aflaţi în moarte clinică. ce va fi înlăturat din interior sau printr-un razboi extern”. Una dintre cele mai celebre Iată cum a descris Cayce o astfel de călătorie: “Sunt ca un punct mititel, în afara profeţii ale sale, din februarie 1932, s-a împlinit întocmai, cu preţul unor mari trupului meu fizic, care zace inert în faţa suferinţe pentru umanitate. “O mare mea. Întunericul mă copleşeşte şi am o catastrofă va veni peste lume în 1936 şi se senzaţie de singuratate ângrozitoare. va manifesta prin destrămarea unor mari Deodată, observ o rază albă de lumină şi ştiu că trebuie să o urmez, astfel sânt pier- puteri care acum există ca actori în afacerile dut”. Urmând drumul indicat de rază, Cayce lumii”. El a prevăzut corect amploarea parcurge mai multe niveluri, dintre care pri- războiului, care va atinge asemenea propoţtii încât “va umple de groază toată mele sânt înspăimântătoare, populate cu Europa şi Asia”. “forme groteşti şi oribile, cum numai în În ceea ce priveşte viitorul Statelor Unite, in coşmaruri întâlneşti”. Ceva mai sus, apar “siluete de oameni deformaţi, având câte o 1939, Edgar Cayce a vorbit despre moartea a doi presedinţi în funcţie şi despre parte a corpului nefiresc de mare”. tulburările sociale ce vor afecta ţara. RooseUrmează apoi “figuri cenuşii ce par aco- velt a decedat in 1945, iar în noiembrie 1963 Kennedy era asasinat, tocmai în moperite cu glugi”. După acest periplu de mentul apariţiei mişcării pentru drepturile coşmar, arătările devin tot mai luminoase, iar el trece pe lângă un nivel pe care se pot civile care îşi va pune amprenta pe anii următori. Cayce a prevăzut totodată distinge contururi de case, ziduri, copaindependenţa Indiei şi crearea statului ci,îinsă totul e nemişcat. Treptat, lumea aceasta încremenită începe să prindă viaţă, Israel. Bibliografie http://www.edgarcaycecanada.com/ apar sunetele, muzica şi culorile din ce în ce mai strălucitoare. “Brusc, ajung în Arhivă. Este o sală fără pereţi şi fără tavan, dar îmi apare cu claritate figura unui om bătrân care îmi întinde o carte mare, un dosar al persoanei pentru care caut o informaţie”.
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 16
Prof. Bartyik Zita Palatul Copiilor Timişoara
Stephen William Hawking s-a născut în 8 ianuarie 1942 la Oxford (Anglia), exact la 300 de ani după moartea lui Galileo Galilei. Astăzi se spune despre el că este cel mai important fizician specialist în fizică teoretică în viaţă. Activitatea sa a fost apreciată şi recompensată cu o mulţime de premii şi distincţii -le amintim doar pe cele mai importante: în 1982 i s-a acordat distincţia de Comandor al Ordinului Imperiului Britanic (C.B.E.), iar în 1989 a fost numit Membru de Onoare (C.H.); a fost ales Membru al Societăţii Regale, Membru al Academiei Naţionale de Ştiinţe al Statelor Unite ale Americii; în 1988 a primit Premiul Wolf pentru Fizică, Premiul Julius Edgar Lilienfeld al Societăţii Americane de Fizică. Însă nu a primit încă Premiul Nobel, deoarece teoriile şi descoperirile sale încă nu pot fi verificate experimental sau observate – precum cere Academia Regală Suedeză. Este unul din cei mai cunoscuţi fizicieni, trei cărţi ale sale au ajuns bestseller: A Brief History of Time (O scurtă
istorie a timpului) - publicată în 1988 şi vândută în peste 10 milioane de exemplare - , Black Holes and Baby Universes and Other Essays (Găuri negre şi universuri nou-născute – şi alte eseuri) – publicată în 1993 - şi The Universe in a Nutshell (Universul în câteva cuvinte) – publicată în 2001. Pare o poveste de succes? Într-un fel, aşa şi este. Stephen Hawking are o carieră de invidiat. Dacă nu i-ai vedea poza, ai crede că este un star. DAR… suferă de o boală incurabilă degenerativă de la vârsta de 21 de ani, numită ALS (Amyotrophic Lateral Sclerosis), ce afectează neuronii motorii şi din cauza căreia treptat şi-a pierdut controlul muşchilor, mai întâi ai mâinilor şi ai picioarelor, apoi vocea (în 1985, în urma unei pneumonii severe, i s-a efectuat o traheotomie), acum fiind aproape complet paralizat. Este imobilizat într-un scaun cu rotile şi vorbeşte cu ajutorul unui sintetizator de voce şi al unui computer montat pe scaunul lui. Comunică doar cu calculatorul prin clipiri detectate de un senzor de mişcare cu IR ( radiaţii infraroşii), montat pe ochelarii lui. Prin încordarea muşchilor faciali din partea dreaptă poate “vorbi”, poate să compună discursuri, să scrie lucrări ştiinţifice, să caute pe internet şi să scrie email-uri. Reuşeşte să scrie/spună 15 cuvinte pe minut. SCIENCE-FICTION ? Nu, realitate. Călătoreşte, participă la simpozioane ştiinţifice, ţine prelegeri publice despre cercetările sale în fizică teoretică, dar a fost invitat şi la talk-showuri, a avut chiar o apariţie în serialul Star Trek: The Next Generation. Stephen Hawking şi-a început studiile ca un copil normal la şcoala din Highgate (la nord de Londra), apoi a urmat
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
şcoala din St. Albans, când s-a mutat acolo în 1950 cu familia lui. Era inteligent şi pasionat, dar nu era cel mai deştept din clasa lui care era foarte competitivă. Îl interesa matematica. Colegii săi nu credeau că o să ajungă departe. În 1959 Hawking a obţinut o bursă la University College din Oxford, studiind ştiinţele naturii şi s-a specializat în fizică. Şi-a încheiat aici studiile cu Magna Cum Laude, în 1962. Apoi s-a dus la Cambridge să cerceteze în domeniul relativităţii generale şi în cosmologie. În 1963 a fost diagnosticat cu ALS, doctorii au prezis că mai are 2-3 ani de trăit. Dar s-au înşelat. După ce şi-a dat doctoratul în 1966, s-a angajat ca cercetător ştiinţific la Gonville and Caius College din Cambridge, mai târziu a obţinut aici şi o catedră de profesor. În 1973 a plecat de la Institutul de Astronomie la Departamentul de Matematici aplicate şi Fizică teoretică, iar din 1979 până în prezent deţine postul de Profesor Lucasian în Matematică (post ocupat în 1663 de Isaac Newton). A fost dintotdeauna interesat şi intrigat de Univers, de modul în care a fost creat şi de evoluţia acestuia. A studiat şi a cercetat legile de bază care guvernează Universul. Împreună cu Roger Penrose a ajuns la concluzia că spaţiul şi timpul îşi au începutul în Big Bang şi sfârşitul în găurile negre. În 1971, investigând formarea Universului, a prezis că imediat după Big Bang, s-au creat particule de dimensiunea unui proton, dar cu o masă de 109 tone. Aceste găuri negre minuscule au o mare forţă gravitaţională şi se supun atât relativităţii generale cât şi legilor mecanicii cuantice. Hawking împreună cu Penrose au indicat necesitatea unificării relativităţii generale cu teoria cuantică. O consecinţă a acestei unificări este aceea că găurile negre nu sunt complet negre, ci pot emite radiaţii şi în anumite condiţii se pot evapora, dispar. (Doar acum a ajuns tehnologia spaţială la acel nivel de dezvoltare la care
Pagina 17
poate investiga şi verifica existenţa găurilor negre.) În 1983, Stephen Hawking a prezentat o nouă concluzie - destul de greu inteligibilă la prima vedere - , la care a ajuns împreună cu Jim Hartle din Santa Barbara: spaţiul-timp este finit ca măsură, dar nu are limită sau margine (ca suprafaţa unei sfere). La un show televizat la care a apărut în 2005, la întrebarea “Ce a fost înaintea Big Bangului?” spunea că e ca şi cum ai întreba “Ce se află la nord de Polul Nord?”. Cele mai multe concluzii la care a ajuns dezvoltând teoriile sunt dificil de înţeles pentru nespecialişti. În ciuda condiţiei sale fizice, Stephen Hawking se consideră norocos, nu doar pentru că boala sa a progresat încet şi i-a dat timp pentru a ajunge la descoperiri importante, ci şi pentru că i-a permis să aibă o familie frumoasă: o soţie, Jane, care i-a fost alături în tot acest timp plin de obstacole şi încercări, l-a iubit, l-a ajutat, cei trei copii ai săi şi primul său nepot. Anul acesta Stephen Hawking a împlinit 67 de ani, ceea ce pare incredibil, dacă ne gândim la ce i s-a prezis când i s-a diagnosticat boala. Povestea lui ne îndeamnă să nu ne pierdem speranţa şi să nu ne fie frică să apelăm la ajutorul altora. Cu efort susţinut, cu o motivaţie puternică, cu multă muncă se pot realiza lucruri extraordinare. Chiar dacă teoria lui Hawking s-ar dovedi greşită, contribuţia lui la dezvoltarea gândirii ştiinţifice va fi de necontestat. Şi Einstein s-a înşelat în multe privinţe, dar totuşi este unul dintre geniile omenirii. Săptămâna trecută, agenţiile de presă au anunţat că a fost de ugentă spitalizat în urma unei infecţii respiratorii, dar se pare că voinţa lui imensă de a trăi şi de a nu se lăsa bătut învinge bolile, a doua zi deja s-a dat vestea că e pe drumul cel bun, spre vindecare. Noi îi dorim multă sănătate şi sperăm să mai aibă timp să desluşească câteva mistere ale lumii noastre.
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
elev SZEKERES ŞTEFAN
Col. Nat. C.D. Loga, Timisoara Fiecare mineral are o structură bine determinată, atomii elementelor fiind dispuşi în reţele tridimensionale, distincte şi regulate. Aceste reţele numite CRISTALE, sunt figuri geometrice cu feţe plane dispuse simetric. Studiul cristalelor este importană în identificarea mineralelor, deoarece majoritatea mineralelor au o formă crisalină bine determinata. Există şapte sisteme de cristalizare principale: cubic(sarea de bucatarie NaCl), patratic sau tetragonal(diamantul), hexagonal(rubinul), ortorombic sau rombic, monoclinic sau clinorombic, triclinic(turcoazul), trigonal sau romboedric. Fiecare sistem poate fi descris de simetria sa sau proprietatea care permite cristalului să se rotească în jurul unei axe şi să apară identic de două sau mai multe ori înainte de o rotaţie completă. Un cristal se poate identifica după numarul axelor de simetrie pe care le are. În continuare vă voi prezenta Modul de lucru pentru creşterea unui cristal sulfat de cupru sau popular piatră vânătă (CuSO4). Materiale necesare: - un vas de 1 litru (1) din inox sau sticlă rezistentă la variaţii de temperatură; - un borcan de 720ml transparent, cu diametrul gurii 8 cm, înaltime 15 cm(de castraveţi muraţi) (2); - un creion lung sau un beţigaş;
Pagina 18
- un vas mic de plastic(de icre) diametrul gurii 8 cm sau mai mare, înaltime 3 cm sau mai scund(3); - lingură de inox; - o sticlă PET de 1-2 litri; -un pachet de şerveţele; - 1 kg de CuSO4 (piatra vânătă) care se cumpără de la un magazin de chimicale , şi se prezintă sub formă de cristale de culoare albastru închis spre violet sau sub formă de praf alb, care, lăsat la aer umed se albăstreşte. - seringă, pilă de unghii diamantată, riglă, un mic cântar pentru greutăţi sub 200g ; În vasul de inox de 1litru turnaţi piatră vânătă astfel încât să umpleţi cel puţin o treime din volumul vasului şi completaţi cu apă. Deschideţi geamurile NEAPARAT, deoarece prin fierbere se formează vapori, care sunt deosebit de toxici. Când începe să fiarbă, amestecaţi soluţia, cu o lingură de INOX şi nu de altă natură, deoarece soluţia atacă orice alt metal. În timp ce amestecaţi, verificaţi dacă pe fundul vasului se află cristale nedizolvate; în acest caz mai adăugaţi sulfat de cupru până când la suprafaţa vasului se va forma o pojghiţă de sare. Opriţi focul, introduceţi vasul întraltul, plin cu apă rece pentru a-l răci până la temperatura corpului sau mai mare cu cel mult 15 grd. Celsius. După răcire se introduce soluţia într-o sticlă PET(aşa procedez eu) de 1-2 litrii şi se lasă să stea la temperatura camerei în care doriţi să creşteţi cristalul, nemişcat. După 3-4 zile veţi observa pe fundul
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
sticlei impurităţile depuse. Cu mare grijă se toarnă conţinutul într-un borcan(2). După ce l-aţi mai lăsat 1 zi turnaţi puţin din el (35 ml) într-un vas(3), iar vasul(2) îl acoperiţi cu o foaie pentru a impiedica evaporarea. După 1 săptămână sau mai mult (depinde de umiditatea aerului), când toată apa se va evapora vor apărea cristale, iar dintre acestea alegeti 10 pe care le puneţi deoparte. Pe cel mai mare, mai frumos şi mai regulat îl legaţi de cu o aţă de cusut subţire, de 50 cm de mijlocul unui creionului pe care-l asezaţi pe borcanul plin de soluţie astfel încât cristalul să se afle la 3 cm de baza vasului. Nu mai rămâne decât să aşteptaţi cam o săptămână ca să crească cristalul. Noi urmărim ca acesta să fie regulat fără alte cristale care să apară pe suprafaţa lui. În cazul nefericit , îl scoateţi, iar cu ajutorul unei pile de unghii piliţi efectiv cristalele mai mici până ce dispar, pe urmă îl reintroduceţi în soluţie. Dacă temperatura aerului din cameră va suferi fluctuaţii cristalul din soluţie va avea de suferit: marginile ascutite se vor rotunji şi îşi va micşora dimensiunile. În acest caz pregătiţi o nouă soluţie saturată cum aţi procedat la început, introduceţi-l din nou, iar după 1-2 zile îşi va recăpăta forma iniţială. Am spus la început că alegeti 10 cristale din vasul (3). Cu acestea puteţi face la fel ca şi cu primul, sau să le păstraţi ca pe nişte nestemate în felul urmator: sub alcool pur, benzină, tetra clorură de carbon CCl4, NU LE TINETI IN APA deoarece se dizolvă. Lăsate în aer liber îşi pierd apa de cristalizare (CuSO4•5H2O) apărând la suprafaţa lor un praf alb. In acest caz luati cristalul cu grijă, îl introduceţi în apă pentru o fracţiune de secundă, îl scoateţi, îl ştergeţi cu un serveţel, apoi îl introduceţi în lichidele de păstrare menţionate mai sus.
Pagina 19
Alte indicaţii : 1. Când alegeţi vasul în care fierbeţi cristalele, aveţi grijă să fie din inox sau în cel mai bun caz din sticlă rezistentă la variaţii mari de temperatură, iar dacă deţineţi doar de un vas smălţuit, verificaţi în prealabil dacă nu este “puşcat” deoarece sub smalţ se află fier, iar în contact cu soluţia acesta se va dizolva riscând să se găurească. 2. După fiecare operaţiune vă spălaţi pe mâini, iar dacă v-a intrat în ochi clătiţi cu multă apă şi chemaţi urgent salvarea deoarece distruge retina şi glandele lacrimale. 3. Spălaţi foarte bine vasele şi instrumentele pe care le-aţi folosit. 4. Aveţi mare grijă să nu turnaţi solutie pe covor, pe pat deoarece este aproape imposibil să le curăţaţi, provoacă iritaţii, se formează mucegaiuri deoarece absoarbe apa. 5. Dacă doriţi să daţi altă formă cristalului trişati: cu o pilă de unghii diamantată piliţi-o cu mare grijă pană la forma dorită. Cristalul meu are în lungime 8 cm, lăţime 3 cm, înalţime 1 cm şi avea următoarea formă:
Timpul în care a crescut este de 5 luni la dimensinile indicate mai sus.
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 20
PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE de prof. IOANA JEFLEA CLASA A IX-A 1.Să se scrie relaţiile matematice şi unităţile de măasură pentru următoarele mărimi fizice: a) Lucrul mecanic al forţei elastice b) Energia potentială gravitaţională c) Puterea mecanică d) Lucrul mecanic al unei forţe constante F a cărei direcţie face un anumit unghi cu direcţia de deplasare. 2. Care este puterea medie dezvoltată de un motor pentru a ridica un corp de 180 kg la înalţimea de 2 m în 10 s ? 3.Care este unghiul α pe care îl face o forţă F=80N cu direcţia deplasării, dacă a efectuat un lucru mecanic de 1000√ 3 J pentru o deplasare de 25 m? 4.Pentru a ăntinde un resort cu 4 mm trebuie să se efectueze un lucru mecanic de 0,02 J. Ce lucru mecanic trebuie efectuat pentru a întinde resortul cu 4 cm? 5.De la aceeaşi înălţime se lasă să cadă două corpuri cu masele m1 si m2=4m1. Să se afle raportul energiilor potentiale ale celor 2 corpuri. 6. Un corp cu masa 20 tone ciocneşte un resort cu viteza de v=0,2 m/s .Ştiind că resortul se comprimă cu x=4 cm , să se afle constanta elastică a resortului. 7.Să se scrie relaţiile matematice şi unităţile de măsură pentru următoarele mărimi fizice: a) Lucrul mecanic al forţei de greutate b) Energia cinetică c) Puterea mecanică d) Lucrul mecanic al unei forţe constante F . 8. Care este puterea medie dezvoltată de un motor pentru a ridica un corp de 60 kg la înalţimea de 25 m in 5 s ? 9.O forta F=60 N işi deplasează puctul de aplicatie pe distanta de 4 m.Stiind ca directia fortei face un unghi α=30º cu directia de deplasare sa se calculeze valoarea lucrului mecanic efectuat de forta F. 10.Un corp cu masa m=20 g ciocneste un resort ce are constanta elastica k=800 N/m, pe care il comprima cu x=5cm.Care a fost viteza corpului? 11.Doua corpuri care au aceeasi masa se misca avand vitezele v1 respectiv v2 =2 v1 . Care este raportul energiilor lor cinetice?
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 21
12. Cu cat trebuie alungit un resort cu constnta elestica k=20 N/m pentru ca nergia inmagazinata in resort sa fie de 14,4J? 13. Peste un scripete ideal este trecut un fir inextensibil care sustine doua corpuri cu masele m1=6 kg si m2= 4 kg aflate initial in repaus.Se lasa sistemul liber. Sa se calculeze: a) Aceleratia cu care se misca corpurile. b) Tensiunea din fir. 14.Un corp cu masa m=900kg se deplaseaza pe orizontala cu frecare tras de o forta F ce ii imprima acestuia o acceleratie a =4 m/s².Daca valoarea coeficientului de frecare este µ=0,2. Să se afle: a) Valoarea fortei de frecare dintre corp si suprafata b) Valoarea fortei de tractiune F. 15.Determinaţi energia cinetică a unei maşini de 8 tone, care se deplasează cu viteza de 108 km/ h. 16.La sfârşitul unei întreceri sportive, pe podium au urcat primii trei clasaţi. Ei au aceeaşi greutate şi înălţime. Fiecare dintre sportivi formează cu Pământul câte un sistem mecanic, elementele lor fiind identice. Putem afirma că aceste sisteme mecanice sunt identice ? a)da, pentru că elementele lor sunt identice; • b)nu, pentru că elementele lor au poziţii relativ diferite. Pentru a caracteriza deosebirea dintre cele trei sisteme mecanice, vom spune că energiile potenţiale gravitaţionale ale lor sunt diferite. Numiţi cele trei sisteme în ordinea crescătoare a energiilor potenţiale gravitaţionale: a)I, II, III; b)III, II, I. 17.Un corp cade liber de la înălţimea h. Identificaţi graficul care ilustrează variaţia fiecărei forme de energie (Epg, Ec, Etotală). 18.O bilă cu masa m = 2 kg cade liber de la înălţimea h = 12 m faţă de sol. Când bila trece prin punctul B, energia potenţială a sistemului bilă – Pământ este de trei ori mai mare decât energia sa cinetică. Punctul B se găseşte faţă de sol la înălţimea: a)3m, b) 6m, c) 9m. Energia cinetică a bilei când trece prin punctul B este: a)180 J, b) 60 J, c) 120 J.
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 22
CLASA A X-A 1. În S.I., unitatea de măsură pentru rezistivitatea electrică este : a.) Ω/m² ; b.) Ω·m ; c.) Ω/m ; d.) Ω·m ²; 2.Un acumulator cu t.e.m. E = 12V are valoarea intensităţii curentului de scurtcircuit Isc =40A . Rezistenţa internă a sursei este : a.) 1,5 Ω ; b.) 0,3 Ω ; c.) 0,5 Ω ; d.) 1Ω 3. Pentru ca o grupare serie de n = 6 rezistoare identice, cu valoarea R1 = 2 Ω, să fie echivalentă cu o grupare paralel de rezistoare identice, cu valoarea R2=48 Ω fiecare, trebuie ca gruparea paralel să conţină: 6 rezistoare ; 2 rezistoare ; 8 rezistoare ; 4 rezistoare . 4. Puterea unui reşou este 1000 W iar rezistenţa lui R= 40 Ω . Dacă se înlocuieşte rezistenţa reşoului cu o alta R′ =10Ω, atunci intensitatea curentului electric ce strabate reşoul, la aceeaşi tensiune, creşte de 2 ori ; creşte de 4 ori scade de 2 ori ; scade de 4 ori 5. Curentul debitat de o baterie pe o rezistenţă externă R 1 = 1Ω este I 1 = 3 A. Aceeaşi baterie conectată la o altă rezistenţă R 2=0,5Ω debitează un curent I 2=5Α. T.em şi rezistenţa internă a bateriei sunt : a.) E = 3,75 V , r = 0,25 Ω ; b.) E = 7,5 V , r = 0,5 Ω ; c.) E = 7,5 V , r = 0,25 Ω; d.) E = 3,75 , r = 0,5 Ω . 6.In circuitul din figura se cunosc E = 26 V, r = 1 Ω, R1 = 10 Ω, R2 = 5 Ω, R3 = R4 = = 20 Ω. Sa se determine: a) rezistenta echivalenta a circuitului exterior; b) intensitatile curentului electric prin fiecare rezistor; c) intensitatea de scurtcircuit a sursei.
7.O cantitate de apa fierbe in timpul t1 daca este folosit un incalzitor cu rezistenta R1 si in t2 daca e folosit un incalzitor cu rezistenta R2. Sa se afle timpul de fierbere daca se conecteaza cele 2 rezistoare in serie si apoi in paralel.
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 23
TESTE DE EVALUARE cu InterWrite PRS Clasa a IX-a Unitatea de învăţare LUCRUL MECANIC ŞI PUTEREA Prof. Hudecz Adriana Grup Şcolar E. Ungureanu Timişoara
Lucrul mecanic este: mărime fizică vectorială şi se măsoară în N mărime fizică scalară şi se măsoară în W mărime fizică vectorială şi se măsoară în J mărime fizică vectorială şi se măsoară în CP mărime fizică scalară şi se măsoară în J Lucrul mecanic se defineşte prin: L=F·d L=F·d·cos α L=F·t L=F·d·sin α L=k·x Lucrul mecanic motor al unui corp aflat în mişcare de translaţie pe distanţa d este: L=Ft·d L=Ff·d L=m·a·d L=F·d·sin α L=k·x Lucrul mecanic rezistent al unui corp aflat în mişcare de translaţie pe distanţa d este: L=Ft·d L=F·d·sin α L=k·x L= -Ff·d L=m·a·d Lucrul mecanic total al unui corp aflat în mişcare de translaţie pe distanţa d este: L=Ft·d L= -Ff·d L=F·d·sin α L=k·x L=m·a·d Lucrul mecanic al unui corp de masă m ce se deplasează în câmp gravitaţional, vertical în sus pe distanţa h este: L= m·g·h·sin α L= -m·g·h L=m·g·h L=G·cos α L=0 Lucrul mecanic al forţei gravitaţionale este: Depinde numai de poziţia iniţială Depinde numai de poziţia finală Depinde de forma drumului Depinde de diferenţa de nivel dintre cele două puncte
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 24
Este independent de diferenţa de nivel dintre cele două puncte Lucrul mecanic al forţei elastice este: L= Fe·x L=− L=
k ⋅ x2 2
k ⋅ x2 2
r k ⋅ x2 L=− 2 k ⋅m⋅ x 2 Lucrul mecanic este: O mărime fizică de stare O mărime fizică de proces O mărime independentă de proces O mărime constantă O mărime nulă Puterea se defineşte prin: L P= ∆t P=L·∆t L P= ∆t L=
F v P=F·d·t Puterea mecanică este: mărime fizică vectorială ce se măsoară în J mărime fizică scalară ce se măsoară în W mărime fizică vectorială ce se măsoară în Ns mărime fizică vectorială ce se măsoară în CP mărime fizică scalară ce se măsoară în W P=
NOTĂ: InterWrite PRS, este un sistem de evaluare interactivă, cu ajutorul unor telecomenzi, în asociaţie cu TABLA INTELIGENTĂ prevăzută cu retroproiector, se afişează testul. Acesta poate fi un fişier .pdf , o prezentare power point sau un format propriu prs. Sistemul este deosebit de util, pentru că, în timp real, chiar şi în timpul predării, putem obţine un feed beak de la elevi. De asemenea, elevii pot fi notaţi în catalogul virtual, Gradebooks, dacă s-au făcut asocierile corespunzătoare între catalogul clasei şi telecomenzile sistemului. Fără a fi nevoiţi să ocupăm laboratorul de informatică, putem integra în lecţia noastră, cele mai facile metode interactive de predare şi evaluare.
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 25
Eleva Diana Bunea Gr.Sc. Ind. „E. Ungureanu” Timisoara Prof. Ioana Jeflea • Lumina soarelui: ultravioletele sunt benefice, iar lumina soarelui, chiar şi indirect, ridică moralul; un pic de soare îi poate ajuta pe cei care lucrează în birouri să se mai dezmorţească? • Diamantul se formează când carbonul este supus unei presiuni şi temperaturi deosebit de mari? • Un kilogram de uraniu are energie cat saşe milioane de kilograme de cărbune? • Curcubeul este un fenomen optic şi meteorologic manifestat prin apariţia spectrului luminos atunci când lumina se refractă prin atmosfera suprasaturată de vapori de apă, de cele mai multe ori apărând după ploaie. Curcubeul ia forma unui arc roşu la exterior şi violet la interior. Secvenţa de culori e cea a spectrului luminii albe, adică: roşu, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo şi violet? • Lumina albă se separă în diverse culori (lungimi de undă) atunci când intră într-un strop de apă fiindcă roşul se refractă sub un unghi mai mic decât albastrul. La iesirea din strop, raza roşie părăseşte stropul sub un unghi mai mic decât unghiul de refracţie al razei albastre, iar separarea culorilor realizează curcubeul? • Dacă ai călatori de la un cap la altul al galaxiei noastre - Calea Lactee - cu viteza luminii, ţi-ar trebui 100.000 ani. Viteza luminii, cea mai mare viteză cunoscută, este de 300.000 km/sec? • Luna şi-a luat numele de la zeita Diana.În mitologia greaca ea este Artemis. Luna ca obiect, era numită în mitologia greacă Selena? • Gravitaţia Lunii este de 6 ori mai mică decat a Pământului. De exemplu dacă pe Pământ ai 60 de kg, pe Lună ai 10 kg?
Paştele este calculat în funcţie de fazele Lunii? Astfel Paştele cade întotdeauna în prima duminică de după prima Luna Plina de după echinocţiul de primăvara? •
•
De pe Pământ, este întotdeauna vizibilă aceeaşi faţă a Lunii?
Gazele dintr-o pată solară sunt cu 1.650 grade Celsius mai reci decât zonele înconjurătoare de pe Soare? •
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 26
Soarele nostru se îndreaptă cu 20 km pe secundă spre un punct în direcţia constelaţiei Hercules? • Luminii de la Soare îi ia 8 minute până atinge Pământul; dacă Soarele s-ar stinge acum, în 8 minute am rămâne în întuneric? •
•
În fiecare minut, Pământul este lovit de 6.000 de fulgere?
Transmiţătorul încorporat în telefonul mobil poate transmite informaţii către antenele terestre la o distanţă de maxim 13 kilometri? Pentru majoritatea telefoanelor mobile, raza de acţiune este situată între valorile 8-13 kilometri? •
Printr-un inel superconductor, odată stabilit un curent electric circular, acesta se poate menţine infinit în timp dacă temperatura este menţinută constantă şi nu intervin câmpuri magnetice puternice? •
• • •
Pe stelele neutronice, o linguriţă cântăreşte cât un om pe Pamant?
Dacă fiecare stea din Calea Lactee ar avea mărimea unui fir de nisip s-ar putea umple un bazin de înot olimpic? Primele notaţii despre eclipse datează de peste 3000 de ani si sunt datorate caldeenilor? •
•
Masa Soarelui este de 330.000 de ori mai mare decât cea a Terrei? Bibliografie: Manualele de Fizică stiintasitehnica.ro-arhiva
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 27
Prof. Ioana Jeflea Brian May, chitaristul legendarei trupe de rock Queen, a obţinut titlul de doctor în astronomie, la peste 30 de ani după ce a început redactarea tezei sale de doctorat. "Sunt fericit, nu vă pot spune cât valorează acest lucru pentru mine", a declarat Brian May, în vârstă de 60 de ani, după ce a aflat decizia Colegiului Imperial din Londra de a îi acorda titlul de doctor pentru lucrarea pe care a predat-o la începutul lunii august. Lucrarea de 48.000 de cuvinte a stat în hambarul casei sale din Surrey din 1974, de când chitaristul a abandonat studiile pentru a se consacra grupului Queen. Anul trecut, autorul hiturilor "We will rock you", "The show must go on" şi "Flash" a decis să-şi termine studiile universitare. După nouă luni de cercetări suplimentare, Brian May a predat lucrarea de doctorat , iar apoi a trecut de examenul oral. Teza sa demonstrează că norii de praf din sistemul solar se deplasează în aceeaşii direcţie ca şi planetele. Brian May a primit diploma în mai 2008, în timpul unei ceremonii la Royal Albert Hall din Londra.
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Prof. Ioana Jeflea De 40 de ani încoace, marii producători de ţigări cunosc faptul că periculoasa substanţa radioactivă, poloniu 210, face parte din compoziţia ţigărilor. Dar asta nu i-a împiedicat pe aceştia să folosească în continuare substanţa şi, ceea ce e şi mai grav, să ascundă publicului existenţa ei în fumul de ţigară. “Philip Morris”, “RJ Reynolds”, “British American Tobacco” sunt numai câteva dintre companiile-gigant din industria ţigărilor care au ascuns, timp de 40 de ani, existenţa poloniului în foile şi fumul de ţigară. Poloniul 210 este un element radioactiv cancerigen, deosebit de toxic. Cu acest compus chimic a fost asasinat, în 2006, fostul agent KGB, Alexander Litvinenko. “American Journal of Public Health”, a publicat, în numărul său din septembrie, aproximativ 1.500 de dosare ale marilor companii producătoare de ţigări care demonstrează că reprezentanţii acestora au ştiut de existenţa poloniului. Dosarele au fost descoperite şi studiate de cercetătoarea americană, Monique Muggli. Printre acestea se afla şi scrisoarea adresată de Paul Eichorn preşedintelui de atunci al companiei Philip Morris, în care îl sfătuia pe acesta să ţină secretă existenţa poloniului 210 în tigări. Acesta scria: “Riscăm să producem un scandal-monstru!” Potrivit publicaţiei “Le Figaro ‘’, poloniul 210 este una din puţinele
Pagina 28
substanţe care nu au fost folosite niciodată în medicină din cauza emiterii de radiaţii “alfa” care, prin inhalare, poate produce cancer de plămâni. Este, de asemenea, responsabil de producerea a 1% din cazurile de cancer de plămâni în Statele Unite. Poloniul 210 are rolul de a da o aromă specială tabacului din ţigări. Conform unui alt dosar publicat de “American Journal of Public Health”, pentru a diminua efectul cancerigen pe care îl are poloniul210, preşedintele Philip Morris a vrut chiar să folosească o substanţă specială pentru a reduce efectul radioactiv al poloniului de la 40% la 10%. Dar acestă măsură nu a mai fost luată pentru că, odată cu scăderea efectului radioactiv, se ducea şi aroma pe ca poloniul 210 o dă ţigaretelor. De-a lungul timpului, au existat încercări de a diminua efectele periculoase ale poloniului. În anii `80, "Philip Morris" a finanţat deschiderea unui laborator care să studieze modurile în care efectul poloniului 210 ar putea fi redus. Însă, la puţin timp după aceea, laboratorul a fost desfiinţat, fiind considerat “periculos” pentru companie. Şi "RJ Reynolds" a încercat, cu ajutorul unor filtre speciale, să reducă radioactivitatea fumului ţigărilor, dar şi efortul lor a fost sortit eşecului din cauza costurilor prea mari. Bibliografie: Discovery Channel , Le Figaro
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 29
Prof. JEFLEA ADRIAN Sc. cu cls. I-VIII nr.26 Timisoara „Acestei probleme, cu enunţ foarte simplu, matematicienii nu-i cunosc încă soluţia. Alegeţi un număr natural. Dacă el este impar, înmulţiţi-l cu 3, iar la rezultat adăugaţi 1. Dacă el este par, împărţiţi-l la 2. Rezultatul obţinut trataţi-l în aceeaşi manieră. Repetaţi calculul respectând de fiecare dată regulile iniţiale. Când obţineţi rezultatul 1,opriţi-vă. EXEMPLU: Alegem numărul 14 14 nr. par ⇒ 14 : 2 = 7 7 nr. impar ⇒ 7⋅3 + 1 = 22 22 nr. par ⇒ 22 : 2 = 11 11 nr. impar ⇒ 11⋅3 + 1 = 34 34 nr. par ⇒ 34 : 2 = 17 17 nr. impar ⇒ 17⋅3 + 1 = 52 52 nr. par ⇒ 52 : 2 = 26 26 nr. par ⇒ 26 : 2 = 13 13 nr. impar ⇒ 13⋅3 + 1 = 40 40 nr. par ⇒ 40 : 2 = 20 20 nr. par ⇒ 20 : 2 = 10 10 nr. par ⇒ 10 : 2 = 5 5 nr. impar ⇒ 5⋅3 + 1 = 16 16 nr. par ⇒ 16 : 2 = 8 8 nr. par ⇒ 8 : 2 = 4 4 nr. par ⇒ 4 : 2 = 2 2 nr. par ⇒ 2 : 2 = 1, am ajuns la 1 şi ne oprim. De ce? Pentru că, altfel, calculul nu se mai opreşte (intră într-o buclă): 1 nr. impar ⇒ 1⋅3 + 1 = 4 4 nr. par ⇒4:2=2 2 nr. par ⇒ 2 : 2 = 1; am ajuns iar la 1. Ceea ce îi intrigă pe matematicieni este că, după un şir de calcule, s-a obţinut întotdeauna numărul 1, indiferent de numărul natural de la care s-a pornit. Dar nimeni n-a putut demonstra, până în prezent, că rezultatul este valabil pentru orice număr natural !” (după IOAN DĂNCILĂ –„ Matematica gimnaziului ”, Ed. Corint, Bucureşti, 1996)
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 30
În avampremiera “Porţilor deschise” din 8-9-10 aprilie 2009 a Facultăţii de Fizică de la Universitatea de Vest din Timişoara, aceasta şi-a prezentat Oferta Educaţională 2009- 2010 în rândul elevilor viitori absolvenţi ai Grupului Şcolar Industrial “Emanuil Ungureanu” din Timişoara.
Evenimentul a fost găzduit în Laboratorul de Fizică, recent inaugurat, dotat corespunzător din punct de vedere multimedia, având tablă interactivă, videoproiector, sistem de sonorizare şi un cadru confortabil şi modern cu care se poate mândrii, catedra de fizică , dar mai ales conducerea şcolii, a cărei realizare concertată este.
Fascinaţia Ştiinţei - Anul IV Nr. 6 , Aprilie 2009
Pagina 31
Manifestarea, a fost realizată de reprezentanţi ai facultăţii de fizică, prin prezenţa lectorilor Neculae Adrian, Barvinski Paul şi Ştefu Nicoleta, care au făcut un Istoric al Universităţii din Timişoara, apoi o prezentare a Facultăţii de Fizică.
În continuare au prezentat Oferta Educaţională, pe nivele : Studii de Licenţă, Studii Masterale, Studii Doctorale . Au fost prezentate departamentele de Cercetare Ştinţifică, Fizică cuantică şi Creşterea Cristalelor. Elevii participanţi au fost interesaţi de “ce pot să devină” ca absolvenţi ai Facultăţii de fizică, prilej cu care au fost prezentaţi cei mai de vază absolvenţi, răspândiţi în întreaga lume ca fizicieni, cercetători, profesori şi medicinişti. Cu speranţa că, şi unii din elevii noştri, care trec anul acesta pragul de la liceu la facultate , vor ajunge reprezentanţi de vază ai “şcolii româneşti” , continuăm să profesăm cu dăruire şi convingere. prof. Jeflea Ioana şi Hudecz Adriana
COLECTIVUL DE REDACŢIE ELEVI Grup Şcolar “Emanuil Ungureanu” Timişoara Ilaş Adriana, Diana Bunea Colegiul Naţional “C. D. Loga” Iacob Denisa, Aron Adina, Szekeres Ştefan PROFESOR COORDONATOR Jeflea Ioana PROFESORI COLABORATORI Minodora Farc, Bartik Zita, Jeflea Adrian, Hudecz Adriana REDACTORI-TEHNOREDACTOR Hudecz Adriana ADRESA REDACŢIEI: Grup Şcolar Ind.“E. Ungureanu” , Piaţa Huniade nr.3 Timişoara, Timiş, tel.0256.493854 EDITURA Waldpress Timişoara, str.Brânduşei nr.17, tel.0256.422.247, 0722.328.672 ISSN-1841-7692