Motto : “ Istoria biografică, aşa cum se predă în şcolile noastre, este în mare parte o poveste a capetelor de lemn. Însă cei care au schimbat în mod decisiv istoria, marii oameni de ştiinţă creativi şi matematicienii, sunt arareori menţionaţi, dacă nu deloc. / M. Gardner
Sinteză a realizărilor matematice în Egipt î.e.n. Cunoştinţele matematice se reduc la câteva reguli ( reţete ) practice de calcul cu numere naturale şi fracţii, numeraţia zecimală şi calculul unor arii şi volume simple. Operaţiile numerice erau adunarea , înmulţirea şi împărţirea ( nu se cunosc numerele negative şi nici nu vor fi considerate până către secolul 15-16 e.n. ) la care se adaugă rezolvarea numerică a unor ecuaţii simple de gradul 1. Se admite în general că primele cunoştinţe matematice au apărut din necesităţi practice. Istoricul Herodot aminteşte de inundaţiile anuale ale Nilului şi necesitatea de a restabili prin măsurători suprafeţele proprietăţilor inundate. Dar nu trebuie ignorate nici cauze fără legătură imediată cu practica ( după Aristotel ), cum ar fi practicile preoţilor şi unele ritualuri. Matematica acestei perioade nu cunoaşte enunţuri ale unor teoreme generale şi nici demonstraţii. Din construcţia piramidelor se deduce că vechii egipteni cunoşteau Teorema lui Pitagora sub forma cazurilor numerice ale ei ( de exemplu 32 + 42 = 52 ) şi a triunghiului de aur sau triunghiului egiptean cu catetele 1, ϕ şi ipotenuza numărul de aur ϕ adică ϕ2 = ϕ+1 . Referitor la această perioadă sunt cunoscute două papirus-uri celebre, care conţin şi unele probleme de matematică : papirus-ul Rhind şi papirus-ul de la
Moscova. Din conţinutul acestora reiese că cunoştinţele matematice erau exclusiv de natură practică ( reţete fără nici o justificare ).
Papirus-ul Rhind sau papirusul lui Ahmes după numele scribului care l-a copiat a fost descoperit în valea Nilului în 1858 de către anticarul scoţian Henry Rhind şi se află în prezent la British Museum. El este o copie executată de scribul Ahmes prin anul 1650 î.e.n. a unui text mai vechi compus între anii 2000- 1800 î.e.n. . El conţine 84 de probleme şi are dimensiunile 525 x 33 cm . Aici apare de exemplu o problemă în care se afirmă că aria unui teren circular cu diametrul de 9 unităţi este aceeaşi cu aria unui pătrat cu latura de 8 unităţi. Din 84 relaţia π 4 =64 rezultă pentru π o valoare aproximativă destul de bună de
3,16. Papirus-ul de la Moscova a fost găsit în Egipt în anul 1893 şi este considerat cu vreo două secole mai vechi decât papirus-ul Rhind . Acest papirus are dimensiunea 544 x 8 cm . El conţine calculul unor volume de piramide şi trunchiuri de piramide în total 25 de probleme.
Bibliografie : Adrian C. Albu – Istoria Matematicii, vol. 1 , Perioada veche , Evul Mediu – Renaşterea Editura Mirton Timişoara 1997 I. Lipin şi A. Belov – Cărţile de lut, Editura ştiinţifică Bucureşti 1959
Prof. Diaconu Viorel Colegiul E. Ungureanu Timişoara