Esthetiq Magazine nr. 1 August 2008 by Amalia STIR

Cuprins Cuprins Laser şi IPL

Noi tendinţe în sistemele Laser – ILP cu aplicabilitate în medicina estetică (pag. 6) Prof.dr. Alexandru Tătaru

dermatologie-dermatocosmetologie

Tegumentul prea uscat - când şi de ce? (pag. 40) Prof.dr. Alexandru Tătaru

Patient story by C. P. (pag. 44)

Tehnologia laser 1540 nm non-ablativă fracţionată şi aplicaţiile sale în tratamentul cicatricilor, vergeturilor şi în rejuvenarea feţei şi a gâtului (pag. 8) Dr. Adrian Avram

Chirurgie estetică

Mamoplastia de mărire cu implante (pag. 14) Prof. Dr. Alexandru V. Georgescu

Plastia sânului este la modă! (pag. 18) Prof. Dr. Ştefan Luchian flebologie

Boala varicoasă este o boală lent evolutivă (pag. 23) Prof. Dr. Aurel Andercou anti-aging

Interviu cu Prof. Dr. John Ionescu de la Spezialklinik Neukirchen, Germania (pag.25)

Dincolo de aparenţe... (pag. 45) Psih. Ramona Mihuţ

Echipa Echipa

Redactor Şef: Şef Lucrări Dr. Adrian Avram Coordonator chirurgie estetică: Prof. Dr. Alexandru V. Georgescu (Cluj-Napoca - România) Coordonator Dermatologie şi Dermatocosmetologie: Prof. Dr. Alexandru Tătaru (Cluj-Napoca - România)

Coordonator Flebologie: Prof Dr. Aurel Andercou (ClujNapoca - România)

Cristina Pop

Coordonator medicină anti-aging: Prof. Dr. John Ionescu (Spezialklinik Neukirchen – Germania)

Strategii anti-îmbătrânire (pag. 31)

Director de marketing: Cristina Pop

Conf. Dr. Liana Mărginean

Responsabil distribuţie: Psih. Ramona Mihuţ

Îmbătrânirea nu este inevitabilă! (pag. 33) Dr. Ariana Luca

Mezoterapia în Medicina Estetică (pag. 36) Dr. Juliane Reuter

Design & DTP: Printed by: Gewalt alexandru.bambo@esthetiq-magazine.ro

Gânduri de început... Dr. Adrian Avram Redactor Şef

Cu ani buni în urmă am intrat pentru prima dată într-o clinică de medicină estetică. Am descoperit o “lume” cu totul nouă şi foarte interesantă, o “lume” în care tendinţa la perfecţiune şi frumos era o provocare şi o luptă permanentă realizată cu mijloace medicale (chirurgie, laser, etc) argumentate ştiinţific şi cu rezultate predictibile. Privind în urmă aş putea spune că acest domeniu a “explodat” poate mult mai mult decât alte domenii medicale, atât ca noutăţi tehnologice şi informaţii, cât şi adresabilitate. Frumuseţea şi dorinţa de a “îmbătrâni frumos” încep să fie căutate de către tot mai multe persoane, iar această căutare începe cu obţinerea de informaţii din acest domeniu. Azi, “sursele” de informare despre medicina estetică sunt atât de diverse şi uneori fără o foarte bună acurateţe încât aceste căutări ridică mai multe semne de întrebare decât oferă răspunsuri. De aceea, gândurile noastre au fost de a crea o sursă de informare medicală – EsthetiQ Magazine (Esthetic Quality Magazine), scrisă de medici care practică acest tip de medicină, revistă care se adresează nu numai medicilor ci tututor celor interesaţi de acest domeniu fascinant. O persoană informată în medicina estetică înseamnă o persoană care ştie când şi cum îmbătrâneşte, ştie arsenalul metodelor de a preveni şi trata semnele de bătrâneţe şi ştie foarte bine care sunt aşteptările unui tratament pe care îl alege în cunoştiinţă de cauză. Trebuie făcută o distincţie între medicina estetică care reuneşte metode medicale şi chirurgicale cu studii clinice la bază şi rezultate predictibile de celelalte metode utilizate în zona de beauty. Ultima

categorie poate mai intens mediatizată şi promovată cu un marketing mult mai agresiv are rezultate care nu se compară cu cele medicale dar sunt perfect complementare în întreţinerea unui rezultat obţinut. De aceea o colaborare între medicii practicanţi de medicină estetică şi beauty center-uri este binevenită şi recomandată. EsthetiQ Magazine este o revistă care apare o dată la două luni şi în care puteţi găsi subiecte de actualitate din domeniile: laser şi lumină intens pulsată, medicină estetică minim-invazivă (botox, acid hialuronic, colagen, etc.), anti-aging (medicina pentru prevenirea îmbătrânirii), chirurgie estetică precum şi flebologie, domenii care vor constitui secţiuni disctincte în această revistă. Printre articole veţi găsi şi informaţii despre servicii, produse şi echipamente din domeniul medical. Sperăm ca revista să devină în cel mai scurt timp un ghid util pentru medicii dornici de a-şi echipa cabinetele şi clinicile, dar şi pentru pacienţii care au nevoie de aceste servicii. Deşi este o revistă regională în prima etapă, ce cuprinde zona Transilvaniei, EsthetiQ Magazine şi autorii acesteia ţin legătura în permanenţă cu cititorii (medici şi pacienţi) atât prin intermediul revistei cât şi prin cabinetele şi clinicile unde activează, oferindu-le un parteneriat de lungă durată. Salutăm prezenţa constantă a autorilor din străinătate care ne “transferă” o parte din experienţa lor în paginile acestei reviste. Aş vrea să multumesc fondatorilor acestui proiect, colaboratori din Cluj, din ţară dar şi din străinătate. 5

Laser şi IPL

Noi tendinţe în sistemele Laser – ILP cu aplicabilitate în medicina estetică Prof. dr. Alexandru Tătaru U.M.F. Cluj-Napoca Q Clinic - Cluj-Napoca

Din 1906 când Albert Einstein a elaborat conceptul de emisie stimulată a radiaţiei care stă la baza teoretică a elaborării acestor tehnologii şi până la apariţia primului aparat laser cu uz comercial în 1960 a trecut aproape jumătate de secol. De atunci şi până în ziua de azi, acest domeniu efectiv a explodat. • 1906-1917 – A. Einstein - conceptul de emisie stimulată a radiaţiei • 1920 – Dirac – teoria coerenţei

Parrish) 1988 – Er:YAG pentru resurfacing (Kaufmann) • 1993 – Tratamentul cicatricilor cu pulsed dye laser • 1993 – Apariţia surselor de lumină pulsată pentru leziunile vasculare • 1999 – 1320 nm Nd:YAG laser pentru remodelare termică. Primele lasere care au apărut pe piaţă au fost cele cu CO2 . Aceste lasere sunt invazive, adică

• 1951 – Townes- teoria amplificării • 1960 – Primul ruby-laser (Maiman) • 1961 – Nd:YAG laser (Johnson) • 1962 – Prima producţie de lasere comerciale • 1964 – Ruby-laser Q-switched pe tatuaje (Goldman) • 1966 – Primul CO2-laser chirurgical • 1967 – Primul CO2-laser comercial • 1983 - Teoria fototermolizei selective (Anderson şi

lezează stratul superficial al pielii (epidermul) astfel încât să-şi producă efectul lor. Acest lucru duce la riscuri mai mari de utilizare ale acestor lasere, perioada se recuperare postratament fiind lungă (vindecare) dar şi riscuri de complicaţii mult mai mari. Astăzi s-a crescut eficienţa şi securitatea tratamentului cu astfel de lasere care revin pe piaţă din nou. Au apărut numeroase tipuri de lasere pe piaţă şi care în

Laser şi IPL funcţie de lungimea de undă cu care lucrează şi mediul care contribuie la generarea laserelor au diferite denumiri. Iniţial s-au dezvoltat lasere care realizau un singur tip de tratament, cel mult două, însă ulterior acest lucru s-a schimbat după anii 2000. Descoperirea în anul 1983 a teoriei fototermolizei selective a lui Anderson şi Parrish a schimbat mult piaţa laserelor şi a îmbunătăţit cu mult eficacitatea tratamentelor acestui

s-au făcut progrese remarcabile în aceste tehnologii, iar rezultatele clinice s-au îmbunătăţit foarte mult. Tendinţa ultimilor ani este de a încorpora mai multe tratamente în acelaşi sistem laser şi lumină intens pulsată ceea ce a făcut ca aceste sisteme să devină foarte complexe şi să trateze o multitudine de afecţiuni dermatologice sau tratamente estetice. Aceste platforme de laser şi lumina intens pulsată sunt

Aplicaţia

Ţinta

Efectul

Reducere permanentă a părului

Melanina

Distrugerea celulară

Leziuni pigmentare

Melanina

Distrugerea celulară

Leziuni vasculare

Oxyhemoglobina

Coagularea

Rejuvenare tegumentară

Apa & Oxyhemoblobina

Vaporizarea

Acnee

P. acnes bacteria & Glandele sebacee

Distrugerea bacteriei

Fig. 1 – Principalele tipuri de tratamente laser / IPL şi „ţintele” de la nivelul pielii.

tip de tehnologie. Această teorie a arătat faptul că aceste lasere îşi pot exercita efectul asupra unei „ţinte” din piele pe o anumită lungime de undă. Aceste „ţinte” sunt: melanina , apa (din piele), oxihemoglobina (din vase sangvine) sau chiar alte ţinte. În funcţie de aceste ţinte se produce un efect la nivelul pielii sau vaselor (fig. 1) . Având în vedere, acest principiu simplu se pot trata o serie de afecţiuni dermatologice dar şi o serie de aplicaţii în medicina estetică cum ar fi: tratamentul laser al leziunilor pigmentare benigne, tratamentul leziunilor vasculare, atenuarea tatuajelor, reducerea părului nedorit, reîntinerirea pielii în mod ablativ (cu îndepărtarea stratului superficial al pielii-epidermul) sau non-ablativ (fără îndepărtarea epidermului), tratamentul cicatricilor. În ultimii ani

adevărate centre laser / lumină cu numeroase studii clinice la bază, care le dau un certificat de calitate ca ceea ce promit aceste sisteme în documentaţiile lor şi realizează în practică. Acest lucru le diferenţiază foarte mult de celelalte sisteme existente pe piaţă din punct de vedere al calităţii tratamentului, dar şi prin faptul că se concetrează o experienţă mai mare la medicii care lucrează pe ele, aceaştia având posibilitatea de a realiza un număr mare de tratamente de o mare diversitate. De aceea, din punctul de vedere al pacienţilor care au patologie ce poate fi tratată cu tehnologia laser şi IPL (lumina intens pulsată) este recomandabil să se adreseze cabinetelor şi clinicilor unde există astfel de platforme laser şi IPL din motivele menţionate anterior. 7

Laser şi IPL

Tehnologia laser 1540 nm nonablativă fracţionată şi aplicaţiile sale în tratamentul cicatricilor, vergeturilor şi în rejuvenarea feţei şi a gâtului Dr. Adrian Avram - Medic specialist Chirurgie Plastică şi Reparatorie U.M.F. Cluj-Napoca Q Clinic - Cluj-Napoca Tehnologia Laser non-ablativă fracţionată este o tehnologie nouă care stimulează colagenul din straturile profunde ale pielii (dermul) fără a leza straturile superficiale ale acesteia (epidermul). Ca urmare, timpul de recuperare postratament este scurt, nefiind nevoie de o perioadă de vindecare lungă ca şi în cazul laserelor ablative - care lezează straturile superficiale ale pielii. Este o “procedură de weekend”, dacă acest tratament este efectuat la sfârşit de săptămână până

Fig. 1A – Microcoloane de coalgulare în tegument generate de tehnologia laser 1540 nm – non-ablativă fracţionată;

la începutul săptămânii următoare, eritemul şi edemul post laser se remit. Compania Palomar utilizează această lungime (1540 nm) de undă pentru mai multe tipuri de aplicaţii clinice cum ar fi: tratamentul cicatricilor, resurfacing-ul laser non-ablativ fracţionat al feţei, al gâtului (lifting nechirurgical) tratamentul melasmei (pigmentări ale feţei post-sarcină), având rezultate promiţătoare şi în tratamentul vergeturilor. Tehnologia laser cu lungimea de undă 1540 nm generează microfascicule care penetrează pielea şi creează microorificii în partea profundă a pielii (în derm) formând microcoloane de coagulare (fig 1). Aceste coloane generate de energia microfasciculelor laser sunt cu atât mai adânci cu cât energia este mai mare. De remarcat că, straturile superficiale ale pielii (epiderm) nu se distrug, fiind protejate de sistemul de răcire al piesei de administrare a impulsurilor laser care intră în contact cu pielea. Acest lucru permite o recuperare rapidă postratament ceea ce este un mare avantaj al acestei tehnologii în comparaţie cu alte lasere care lezează epidermul (stratul superficial al pielii) şi duce la un timp de recuperare foarte mare pentru pacient. Microcoloanele de coagulare realizate, încep să se vindece şi astfel se activează mecanismele de cicatri-

Laser şi IPL

Fig 2 - A: Fotografie înainte de tratament; B: Fotografie după 4 tratamente la 5 luni după primul tratament fracţionat în scop de rejuvenare, ceea ce creează per ansamblu un efect de lifting nechirurgical (Fig. 3) (Dr. D. Scarborough);

zare ceea ce înseamnă o sinteză sporită de colagen, colagenul fiind o componentă esenţială a pielii care se pierde/modifică odată cu înaintarea în vârstă. Aceştia sunt factorii interni ai organismului ce determină îmbătrânirea intrinsecă dar există şi factori externi ce contribuie la îmbătrânire (cea extrinsecă), cum ar fi: soare, stres, fumat, alcool etc. Pierderea colagenului accentuează foarte mult semnele externe de îmbătrânire ceea ce duce la apariţia ridurilor fine şi profunde precum şi la modificarea texturii pielii. De aceea, această tehnologie este utilizată cu succes în rejuve-

narea (reîntinerirea) feţei şi a gâtului realizând aşa numitul resurfacing laser non-ablativ. Trebuie spus că aceste tratamente se realizează la un interval de 4-6 săptămâni şi sunt necesare minim trei tratamente. Rezultatul vizibil însă vine după o perioadă de minim o lună sau chiar mai multe luni – timpul necesar de sinteză şi remodelare a colagenului. Sinteza de colagen stimulată cu aceste şedinţe laser continuă şi după tratament încă câteva luni (fig. 2). Este un efect de lungă durată, realizând în unele zone un efect de lifting (nechirurgical) prin îmbunătăţirea texturii, atenuarea ridurilor dar şi prin întinderea pielii. Aplicat doar pe anumite părţi ale feţei poate duce la o îmbunătăţire a ridurilor doar în acea zonă (periocular sau peribucal) (Fig. 3). Este utilizat cu succes pe anumite zone unde ridurile nu pot fi tratate cu alte metode (botox, filleri) sau când acestea au 9

Laser şi IPL

Fig.3 - A: Fotografie înainte de tratament; B: Fotografie dupa cel de al treilea tratament la 4 luni după începerea tratamentului;

riscuri mari de complicaţii în acele zone (ex. ridurile peribucale). O altă aplicaţie de interes foarte mare este tratamentul laser al cicatricilor. Se ştie că o cicatrice este foarte greu influenţabilă după ce este constituită; pentru cicatricile chirurgicale, un moment foarte important este cel operator, aspectul postoperator al cicatricilor depinde foarte mult de abilităţile tehnice ale chirurgului de a respecta principiile de incizie şi sutură a pielii, însă un factor important îl constituie şi materialul de sutură utilizat. Există o serie de produse dermatocosmetice care acţionează pe cicatrici, geluri siliconate, etc. însă toate aceste produse sunt active în mare măsură doar pe cicatricile nu foarte vechi (sub 6 luni) şi au rezultate inconstante, câteodată dezamăgitoare. Uneori, postchirurgie pot apărea două tipuri de cicatrici patologice: cicatricile hipertrofice şi cicatricile cheloide. Tratamentul acestora diferă substanţial însă uneori clinic sunt dificil de diferenţiat. Deşi la început, un lucru promiţător cu această tehnologie este că cicatricile răspund la tratament fie ele vechi (Fig 4) sau recente, pigmentate sau nepigmentate, hipertrofice (supradenivelate) sau atrofice (subdenivelate). De

remarcat este faptul că această îmbunătăţire este mai evidentă şi mai rapidă pe cicatricile recente (3 - 6 luni) (Fig 5), dar până la un an, gradul de răspuns la tratament se menţine ridicat. Alte tipuri de cicatrici care se pretează acestui tratament, sunt cicatricile postacnee sau cicatricile postvaricelă, cu rezultate foarte bune şi cu un grad mare de satisfacţie al pacienţilor. Aceste şedinţe laser se fac după un prealabil consult medical de specialitate. Contraindicaţiile acestui tratament sunt: boli dermatologice sau interne care afectează colagenul, sarcina, boli care afectează capacitatea de regenerare şi vindecare (diabetul zaharat, boli imunodeprimante), leziuni deschise, zone cu infecţii ale pielii, alergie, cicatrici cheloide în antecedente (acest tip de cicatrici constituie o contraindicaţie), utilizarea de medicaţie (ex. anumite antibiotice) sau substanţe fotosensibilizante care modifică reactivitatea pielii la tratament, boli hematologice (ale sângelui), consum de anticoagulante sau antiinflamatorii nesteroidiene (ex. aspirina) şi pielea bronzată. Tratamentul propriuzis este simplu: se aplică sistematic aceste impulsuri după o anumită tehnică la nivelul pielii. Pacientul resimte acest tratament ca pe nişte mici înţepături în momentul în care se eliberează impulsul

Laser şi IPL

Fig. 4 - A: Cicatrice veche de 8 luni postexcizie de tatuaj cu hiperpigmentare postinflamatorie; B: Aspect la 6 luni după trei şedinţe laser în primele 3 luni; (Dr. Vasily)

Fig. 5 - A: Fotografie înainte de tratament (cicatrice postchirurgicală cu dehiscenţa de 2mm); B: Fotografie după 7 tratamente la 6 luni după primul tratament.

cu un disconfort minim, datorită sistemului de răcire al laserului. Durata depinde de mărimea zonei tratate – o cicatrice de 10 cm durează în medie 5-10 minute. Un resurfacing complet al feţei (lifting nechirurgical) durează în medie 2h, iar în acest interval se pot face

pauze. Post-tratament, zona tratată este edematiată, de altfel acest edem reprezintă finalitatea acestui tratament (o dovadă că tratamentul a fost efectuat corect). Acest edem persistă 24-48 de ore

Laser şi IPL

şi este însoţit de roşeaţa zonei tratate care persistă 2-4 zile. Post tratrament există recomandări specifice oricărui tratament laser şi IPL (lumină intens pulsată): trebuie evitat soarele cu aplicarea unei creme de protecţie cu SPF > 30, se evită aparatele UV, creme autobronzante pe toată perioada tratamentului şi patru săptămâni după. Rezultate promiţătoare ale acestei tehnologii laser sunt şi în tratamentul vergeturilor. Se observă o îmbunătăţire evidentă ale acestor modificări ale pielii după câteva tratamente, însă studiile clinice sunt încă la început dar cu promisiuni mari mai ales pe vergeturile apărute recent. Trebuie

spus că, această tehnologie a fost implementată pe platforma laser-IPL (lumină intens pulsată). Platforma Palomar Starlux 500 mai realizează o serie de tratamente laser şi IPL (lumină intens pulsată), cum ar fi: rejuvenarea facială (tratamentul leziunilor pigmentare şi a vaselor de la nivelul feţei), tratamentul unor patologii dermatologice (ex. rosaceea, leziuni pigmentare), reducerea părului nedorit, inclusiv cu acţiune pe părul blond (nepigmentat), precum şi tratamentul venectaziilor membrelor inferioare prin tehnologia laser Yag:1064nm. Despre toate acestea vom reveni în numerele următoare.

Laser şi IPL

Chirurgie estetică

Mamoplastia de mărire cu implante Prof. dr. Alexandru V. Georgescu - Medic primar Chirurgie Plastică şi Reparatorie U.M.F. Cluj-Napoca Clinica ALMEDICA - Cluj-Napoca

Mamoplastia de mărire - intervenţie chirurgicală destinată corectării volumului considerat insuficient al unui sân, prin introducerea unor materiale străine sau a unor ţesuturi proprii. Este una dintre intervenţiile chirurgicale cu viză estetică care aduce, probabil, cel mai înalt grad de satisfacţie atât medicului cât şi pacientei, mai ales prin impactul psihologic pozitiv imediat asupra celei din urmă. Această intervenţie chirurgicală este poate una dintre cele mai controversate din domeniul chirurgiei plastice, atât pe plan ştiinţific, social şi chiar politic. Practicată de la începutul anilor ’60, această intervenţie chirurgicală a devenit pe parcurs una dintre cele mai solicitate operaţii cu viză estetică. Se estimează că în Statele Unite, mai mult de 2 milioane de femei, reprezentând 1% din populaţia feminină adultă, sunt purtătoare de implante mamare; practic, această intervenţie chirurgicală ocupă la ora actuală locul 2 printre cele mai solicitate proceduri cosmetice, după lipoaspiraţie.

Plaja de vârstă s-a lărgit foarte mult în ultima vreme, cca 50% dintre solicitante având între 19-34 ani, 42% între 35-50 ani, 8% peste 50 ani.În ciuda frecventelor complicaţii regăsite în literatură, se consideră că majoritatea femeilor cu implante mamare sunt complet asimptomatice (fără simptome) şi continuă să fie mulţumite chiar după o perioadă îndelungată de timp; în unele statistici, proporţia femeilor foarte mulţumite ajunge până la 96-98%. Ce trebuie să ştie o pacientă care solicită un implant mamar? O pacientă care solicită o mamoplastie de mărire prin implante mamare trebuie să fie obligatoriu pusă în temă cu câteva aspecte de tactică, tehnică şi evoluţie postoperatorie. 1. Ce este un implant mamar? Implantul mamar trebuie înţeles ca un corp străin introdus în organism şi care este perceput de acesta ca atare. Corpul uman reacţionează la prezenţa unui corp străin prin izolarea acestuia, respectiv prin

Chirurgie estetică

Figura 1 – Caz ideal pentru implantare mamară : mamelonul este situat deasupra liniei de proiectie a santului submamar

formarea unei capsule de ţesut fibros în jurul său. În general, prezenţa acestei capsule este bine tolerată şi nu afectează regiunea mamară din punct de vedere estetic sau funcţional. 2. Momentul implantării. Întrebarea frecventă este dacă sarcina influenţează sau nu implantul, dacă există un moment optim al implantării. Cu toate că, se pare, implantul mamar nu influenţează negativ gestaţia şi lactaţia, se consideră - tot din raţiuni în corelaţie şi cu motivaţia - că implantarea după aducerea la termen a unei sarcini este preferabilă; aceasta deoarece sânii suferă în timpul sarcinii o serie de modificări ale volumului şi gradului de ptoză, numai în parte remisibile ulterior, ceea ce poate schimba raportul implantelor cu forma şi volumul actual al sânilor. 3. Este indicată o astfel de operaţie? În afara contraindicaţiilor de ordin general sau local discutate mai sus, trebuie insistat asupra ptozei mamare existente în proporţie relativ ridicată la pacientele care solicită mărirea de sân cu implante. În acest sens, o bună indicaţie o prezintă pacientele la care proiecţia mamelonului este la nivelul şanţului submamar sau uşor deasupra acestuia (Figura 1). În schimb, pacientele ale căror mamelon se proiectează la mai mult de 1 cm inferior de şanţul submamar

Figura 2 – caz cu contraindicaţie pentru protezare singulară : mamelonul se află mult inferior de proiecţia şanţului submamar; poate beneficia însă de protezare asociată unei mastopexii

trebuie contraindicate de la o operaţie de implantare singulară, ele putând însă beneficia de asocierea implantării cu o corecţie chirurgicală a ptozei mamare (Figura 2). 4. Este indicată efectuarea unor analize preoperator? Ca înainte de orice fel de intervenţie chirurgicală este necesară efectuarea unor investigaţii clinice şi paraclinice, fiind de regulă vorba de paciente tinere. În general sunt suficiente determinarea gradului de anemie, a funcţionalităţii reno-urinare, a glicemiei şi factorilor de coagulare; desigur că în funcţie de antecedentele pacientei, explorările pot fi diversificate. Efectuarea unei ecografii şi mamografii preoperator este obligatorie. 5. Trebuie iniţiate sau întrerupte preoperator anumite tratamente ? În principiu, înainte de operaţie nu trebuie făcut nici un tratament cu excepţia, poate, a unei sedări uşoare în seara premergătoare intervenţiei. În ceea ce priveşte medicamentele pe care unele paciente şi le administrează, o menţiune specială pentru aspirină, a cărei administrare trebuie întreruptă cu cca o săptămână înainte de operaţie datorită riscurilor de sângerare intra şi postoperator. Se înţelege de la sine că şi alte tratamente cu efect 15

Chirurgie estetică anticoagulant trebuie specificate în cadrul anamnezei, în aşa fel încât medicul să poată stabili anumite scheme de administrare a acestora astfel să nu pericliteze evoluţia pacientei. Referitor la tratamentul anticoncepţional, cu toate că părerile specialiştilor sunt contradictorii, ele ar trebui întrerupte cu cel puţin 10 zile preoperator; aceasta datorită riscului lor de a favoriza trombo-embolismul în condiţiile imobilizării la pat; având însă în vedere faptul că după această intervenţie chirurgicală, mobilizarea pacientei este posibilă practic după câteva ore, indicaţia de întrerupere a tratamentului este relativă şi trebuie judecată de către medic în funcţie de terenul biologic al fiecărei paciente în parte. 6. Sub ce anestezie se va efectua operaţia? Intervenţia se efectuează sub anestezie generală. 7. Ce fel de implant mamar se introduce? Alegerea implantului se face în funcţie de recomandarea medicului dar şi de preferinţa pacientei, aceasta din urmă primind postoperator un ‘‘ paşaport’’ al implantelor pe care le poartă. Pacienta trebuie informată asupra avantajelor şi dezavantajelor fiecărui tip de implant. Implantele mamare constau din 2 părţi distincte: un conţinător, confecţionat dintrun elastomer de silicon cu textura variabilă şi un conţinut, care poate fi reprezentat de gel de silicon, ser fiziologic sau alte substanţe. Conţinătorul poate avea suprafaţa netedă sau rugoasă. Modelele cu suprafaţa rugoasă au apărut din dorinţa de a reduce rata de contracţie capsulară. Cu toate acestea, până la ora actuală nu s-a putut dovedi că implantele cu suprafaţa rugoasă ar reduce rata contracţiei capsulare. Totuşi, unul din avantajele protezelor cu suprafaţa rugoasă, texturată pare a fi reprezentat de faptul că se fixează mai bine la ţesuturile înconjurătoare, scăzând astfel rata lor de migrare. În încercarea de reducere a ratei de contractură capsulară s-a încercat modificarea învelişului prin adăugarea unui strat exterior de poliuretan. Constatarea însă a faptului că produşii, de degradare ai poliuretanului pot fi carcinogeni la animalele de experienţă a dus la interzicerea implantelor cu înveliş conţinând această substanţă. 16

Referitor la grosimea învelişului, aceasta a fost modificată de-a lungul timpului, de asemenea în încercarea de reducere a ratei de contracţie capsulară. Prima generaţie de implante a avut un înveliş gros şi s-a caracterizat printr-o rată înaltă a contracţiei capsulare, ceea ce a dus la confecţionarea unui model cu înveliş mai subţire în anii ’70. Deoarece acestea din urmă au avut o rată mare de ruptură şi fuzare la exterior a conţinutului, în anii ’80 s-a revenit la o variantă cu înveliş mai gros. În sfârşit, în anii ’90 ultima variantă a fost perfecţionată nu atât prin modificarea învelişului, cât prin modificarea conţinutului, respectiv prin utilizarea unui gel siliconic cu înaltă coezivitate, ceea ce limitează foarte mult migrarea siliconului în cazul unei rupturi a protezei. În ceea ce priveşte conţinutul, acesta poate fi reprezentat de ser fiziologic, silicon sau ulei de soia. Cele mai utilizate sunt cele din primele două categorii. Dar, dacă în privinţa implantelor cu ser fiziologic ’’ United States Food and Drug Administration’’ (FDA) şi-a dat acordul deplin de folosire încă din anul 2000, în ceea ce priveşte implantele cu silicon au existat şi încă există numeroase discuţii privind aprobarea utilizării lor. Practic, după mulţi ani de teste experimentale, FDA a aprobat în anul 2005 utilizarea numai a implantelor mamare cu conţinut siliconic produse de ‘‘ Mentor Corporation’’. În Europa în schimb, ‘‘ Conformite Europeenne ’’ (echivalentul european al FDA ), permite utilizarea implantelor produse şi de alte mari companii, inclusiv a celor cu conţinut de ulei de soia purificat ( Trilucent Implant). Implantele cu ser fiziologic din prima generaţie, aveau o inacceptabil de mare incidenţă a fuzării serului din implant (aprox. 78%), probabil ca urmare a unor defecte de fabricaţie, neetalării corecte în situ cu formarea unor falduri ale protezei, formării capsulei periprotetice, intervenţiei chirurgicale de secţionare a capsulei sau altor erori iatrogene. Toate acestea determină modificări ale suprafeţei protezei care devin vizibile, mai ales atunci când tegumentele regiunii sunt subţiri; în încercarea de a diminua aceste dezavantaje, s-a promovat introducerea implantelor

Chirurgie estetică complet umplute sub muşchiul pectoral mare şi s-au confecţionat noile modele cu profil anatomic. Dintr-un studiu american multicentric publicat în anul 2000, reiese că modelele de implante din ultima generaţie au o rată foarte mică a difuzării la exterior a serului fiziologic, estimată la aproximativ 4,3% după 13 ani. În plus, rata de supravieţuire a acestora, în absenţa unui traumatism, este cuprinsă între 97,9% şi 99,5% la 10 ani. Acest studiu concluzionează că principalul risc al fuzării serului din proteze este reprezentat de folosirea unor implante cu un volum mai mare de 450 cm³, în timp ce poziţia implantului sau neumplerea sa completă se pare că nu influenţează gradul de fuzare. Conform altor studii însă, umplerea incompletă a implantului cu mai mult de 25 cm³ creşte semnificativ riscul de rupere al acestuia. Introducerea de antibiotice şi steroizi în proteză ar reduce în schimb rata contracturii capsulare, dar cu preţul creşterii riscului de fuzare a serului şi de apariţie a unei atrofii a părţilor moi supradiacente. Implantele cu gel siliconic au trecut şi ele prin numeroase etape de perfecţionare. Siliconul este o substanţă prezentă peste tot în mediu, inclusiv în unele medicamente, siringi, vase cardiace, instrumente şi numeroase tipuri de implante cu

diferite destinaţii. Spre deosebire de implantele cu ser fiziologic, ruptura unui implant cu silicon este în general nemanifestat clinic, deoarece, în majoritatea cazurilor, ea este intracapsulara. Un studiu al Mentor Corporation din anul 2005 a găsit o rată a rupturilor silenţioase de 0,5% la 3 ani după implantare. Rata rupturilor creşte odată cu vârsta implantelor, fapt demonstrat de un studiu danez din 2003, care a găsit o rată a rupturii de cca.15% la 10 ani. Din punct de vedere al profilului, implantele pot avea profil mic, mediu sau înalt, alegerea tipului depinzând în primul rând de rezerva morfologică existentă în fiecare caz în parte. Din punct de vedere al formei, implantele pot fi rotunde sau anatomice, acestea din urmă fiind indicate îndeosebi în cazurile de amastie sau hipotrofie mamară severă, respectiv în cazurile în care segmentul I al sânului este absent sau foarte slab reprezentat. Vom reveni în numărul viitor cu detalii despre calea de abord chirurgical (cum şi unde se introduc implantele), ce îngrijiri postoperatorii sunt necesare, ce rezultate se obţin precum şi posibilele complicaţii care pot să apară.

Chirurgie estetică

Plastia sânului este la modă! Prof. dr. Ştefan Luchian Medic primar - Chirurgie plastică şi reparatorie Cabinet Dr. Luchian - Bucureşti

“Femeile se aşteaptă ca după operaţie să fie mai bine privite şi primite în mediul social, să-şi majoreze prin urmare şansele de succes, că este vorba de succes în plan social, profesional, erotic, marital, mediatic este o altă discuţie.” Tabloidele (româneşti şi străine), revistele feminine şi cele de scandal abundă în colorate expuneri ale piepturilor feminine celebre ori aspirând la celebritate de acest gen. În cadrul comercializării nudităţii şi anatomiei feminine, exhibarea sânului ocupă un loc important. Expoziţia de fotografii în poziţii provocatoare este obligatoriu însoţită de explicaţii în text, din care aflăm că doamna ori domnişoara în chestiune s-a operat la un doctor mare, cu cotă de piaţă în presa colorată şi televizată. Obiceiul are consecinţe în mentalitatea publicului, una dintre acestea, nu cea mai puţin importantă, fiind ideea sugerată – pentru a fi în rând cu lumea trebuie să te operezi, musai! Cititorii noştri, care sunt mai inteligenţi decât ai lor, merită să fie corect informaţi! Am cerut informaţii domnului dr. Ştefan Luchian, medic primar chirug plastician. EQ - Operaţia plastică la sâni este o operaţie la modă astăzi? Dr. L - De la începutul discuţiei se impune precizarea că sânul beneficiază de o gamă mai largă de operaţii. Unele, nu puţine, au scop reconstructiv: sânul absent ori deformat prin malformaţii congenitale, operaţii

pentru infecţii, tumori benigne, cancerul glandei mamare, sechele cicatriciale şi altele trebuie refăcut ca formă şi volum. Rezultatul aşteptat este un sân estetic şi simetric cu celălalt. Cu alte cuvinte, operaţia are scop estetic şi foloseşte principiile şi metodele de ordin estetic. EQ - Eu mă refeream la implantele de silicon. Dr. L - Şi eu. O categorie dintre operaţiile reconstructive mamare foloseşte, pentru a da formă şi volum noului sân, implantele de gel siliconic. Alegerea acestora face parte din decizia chirurgicală, implică şi pacienta şi condiţionează succesul, adică rezultatul estetic dorit de aceasta. O observaţie interesantă, care certifică specificul românesc, prezent în toate cele: în celelalte ţări ale Comunităţii Europene costul implantului pentru reconstrucţia sânului după operaţie pentru cancer mamar sau pentru malformaţii congenitale este acoperit (rambursat) de casele de asigurări de sănătate. În ţara românescă, Casa de Asigurări de Sănătate acoperă costul protezei după amputaţie de membre (în ce procent este o altă discuţie!), acoperă costul (ridicat!) al protezei de şold sau de genunchi,

Chirurgie estetică

acoperă (parţial) costul implantului de cristalin sau costul protezei oculare, acoperă costul protezei de silicon care se poartă în sutien după amputaţia de sân pentru cancer, dar nu acoperă costul implantului pentru reconstrucţia de sân. Iată un subiect interesant de dezbătut de către jurişti la o cafea! Aquis-ul comunitar (obligatoriu prin Constituţia Europeană) este facultativ pe plaiul mioritic! De ce se operează? EQ - Operaţia de mărire a sânilor nu este tot estetică? Dr. L - Ba da, dar nu exclusiv estetică. Fac o digresiune

ca să examinăm împreună motivaţia pacientelor, adică de ce se supun operaţiei şi anesteziei, care incumbă un risc vital, măcar teoretic şi riscul unor complicaţii, mai mult sau mai puţin serioase. EQ - Ca să fie mai frumoase, mai atrăgătoare, mai sexy? Dr. L - Da, aveţi fără îndoială dreptate, în general aceasta este motivaţia! Este nimerită o nuanţare, anume noţiunea din psihologie a imaginii de sine. Percepţia mea despre propria persoană, imaginea mea despre mine, nu coincide niciodată cu modul cum mă văd pe mine ceilalţi. Integrarea mea în societate are drept una din determinante imaginea de sine, dar şi acceptarea mea de către ceilalţi. Ca să revin la întrebarea pe care mi-aţi adresat-o, răspunsul cel mai aproape de adevăr ar fi: se aşteaptă ca după operaţie să fie mai bine privite şi primite în mediul social, să-şi majoreze prin urmare şansele de succes, că este vorba de succes în plan social, profesional, erotic, marital, mediatic este o altă discuţie. EQ - Este o operaţie dificilă, dureroasă? Dr.L - Ca orice operaţie planificată, programată, se desfăşoară sub anestezie generală, iar tratamentul postoperator include combaterea durerii. Ca dificultate este o operaţie medie, dar cu exigenţe speciale de planificare atentă şi exactă preoperatorie şi de acurateţe tehnică chirurgicală în timpul operaţiei. Cum se operează ? EQ - În ce constă operaţia, de fapt? Dr.L - Pentru a realiza o îmbunătăţire a formei şi o mărire a volumului sânilor au fost imaginate mai multe operaţii, adaptate problemei şi dorinţelor specifice, individuale, ale pacientelor. În situaţiile când sânul are mărime satisfăcătoare, operaţia are drept obiective să îmbunătăţească forma şi proiecţia acestuia. Denumirea medicală este mastopexie. Atunci când obiectivul urmărit este mărirea sânului (amplificarea volumului) vorbim de augmentare mamară. Modalitatea curentă de a conferi volum mai mare este introducerea implantelor (protezelor) mamare. 19

Chirurgie estetică Dacă amploarea sânilor preocupă pacienta sau chiar îi creează probleme (estetice, de îmbrăcăminte), chiar dureri la coloana vertebrală şi la umeri, poate fi indicată o micşorare a volumului, o mamoplastie de reducere. EQ - Mi se pare mie sau vă feriţi să vorbiţi de silicoane? Dr.L- Nici vorbă! Doar că implantul, silicoanele cum ziceţi dumneavoastră, constituie numai o parte din această procedură. În termeni foarte generali sunt folosite două categorii de implante: cu ser fiziologic (soluţie salină izotonică – 0,9%) sau cu gel de silicon, acesta este conţinutul protezei. Cămaşa este de silicon elastomer. Asta înseamnă că, în contact cu ţesuturile este siliconul care formează învelişul conţinutului. Forma implantului este aleasă de pacientă împreună cu medicul, care este capabil să ofere toate informaţiile necesare şi dorite. În funcţie de situaţie şi de preferinţa pacientei, implantul poate fi aşezat direct sub glanda mamară – subglandular sau sub muşchiul pectoral mare – submuscular. Fiecare poziţie are avantaje şi indicaţii pe care chirurgul le discută pe îndelete cu pacienta. Proteza poate fi introdusă în locul ales: prin incizie în şanţul submamar (calea cea mai directă şi mai des folosită), prin incizie în axilă (la subsuoară) sau la marginea areolei mamare. Dacă introducerea pe una din primele căi nu afectează glanda mamară, calea prin areolă traversează în mod necesar glanda. Practic, chirurgul creează între planurile anatomice, între ţesuturi, un spaţiu care va găzdui implantul, introdus pe una din căile amintite mai înainte. Există şi chirurgi care introduc protezele printr-o incizie la ombilic. După părerea mea este o exagerare, dar este doar o opinie personală! EQ - Siliconul poate fi respins de organism? Dr. L - Nu, hotărât nu. Substanţa care le compune, polisiloxan, un polimer de siliciu, a fost serios cercetată încă cu mulţi ani în urmă (vreo 40) şi este biocompatibilă, deci tolerată de ţesuturile umane. Nu există dovezi până în prezent că existenţa siliconului în organism ar provoca sau favoriza 20

îmbolnăvirea, local sau general. O campanie mediatică de compromitere a implantelor de silicon, desfăşurată în anii ’80 în secolul trecut în Statele Unite ale Americii a avut drept rezultat reconfirmarea inocuităţii implantelor mamare de silicon. EQ - Dacă este aşa de precis reglată şi este atât de frecvent făcută însemnă că este o operaţie banală, de rutină.... Dr. L - Nici pe departe, în niciun caz! Planificată cu exactitate şi efectuată cu acurateţe, operaţia se soldează cel mai adesea cu rezultate pe măsura aşteptărilor pacientei dar, cel puţin teoretic, există riscul unor complicaţii imediate, precoce şi la distanţă. Este vorba, în primul rând, de riscurile posibile la orice explorare sau terapie invazivă, începând cu o banală injecţie şi până la un transplant cardiac. Subliniez, posibile, nu şi probabile! Chirurgul şi echipa sa iau toate măsurile de precauţie pentru ca riscul complicaţiilor să fie redus la minimum, dar acesta nu va fi niciodată zero, absent.

Chirurgie esteticÄ&#x192;

Chirurgie estetică

“Chirurgul şi echipa sa iau toate măsurile de precauţie pentru ca riscul complicaţiilor să fie redus la minimum, dar acesta nu va fi niciodată zero, absent.” EQ - Forma sânilor se mai schimbă după operaţie? Dr. L - Este posibil să se schimbe dacă pacienta câştigă ori pierde în greutate, survine o sarcină şi lactaţia, pacienta nu poartă sutien sau apare o complicaţie rară (sub 15%) – retracţia capsulară. EQ - Ce este retracţia capsulară ? Dr. L - În termeni foarte generali este o cicatrice internă, care se formează în jurul implantului. Nu se cunosc cu certitudine cauzele, dar există cu siguranţă o predispoziţie individuală. În termeni practici este necesară reintervenţia, adică o nouă operaţie. Scopul acesteia este de a îndepărta sau de a întrerupe această capsulă cicatricială. EQ - Păi, dacă e aşa de complicat, atunci mai bine nu te operezi! Dr. L - Decizia o ia pacienta, după ce a primit de la chirurgul plastician ales informaţiile relevante, şi-a exprimat întrebările şi îndoielile legate de operaţia 22

solicitată (dorită), primind răspunsuri competente. În sfârşit dar nu în ultimul rând e de preferat ca pacienta să discute această decizie şi cu soţul sau partenerul. Fiind vorba de o intervenţie chirurgicală, care se efectuează sub anestezie generală, este înţelept ca hotărârea să fie gândită, cântărită şi fermă. Persoanele care se lasă duse de impulsuri de moment, persoanele schimbătoare sau instabile, cele care se află în perioade critice biologic (adolescenţă) sau de schimbare (probleme în cuplu, separare, divorţ) nu sunt, în principiu, bune candidate. Probabilitatea să fie nemulţumite de rezultatul operaţiei este foarte mare, pentru că adesea se leagă de intervenţia estetică aşteptări nerealiste. Realitatea mă obligă să subliniez că majoritatea acestor operaţii decurg favorabil, fără complicaţii, iar pacientele sunt foarte mulţumite de rezultat şi percep o schimbare pozitivă.

Flebologie

Boala varicoasă este o boală lent evolutivă Prof. Dr. Aurel Andercou Medic primar chirurgie generală Medic primar chirurgie vasculară Clinica Chirurgie II – Cluj-Napoca

Boala varicoasă deşi pare cea mai banală şi inofensivă boală, uneori însă poate ridica probleme dificile pentru bolnavi, prin suferinţa dureroasă, preocuparea continuă pentru boală sau suferinţele consecutive complicaţiilor bolii. Se apreciază pe plan mondial că de varice suferă 45 – 50% din populaţie, 25% suferă de varice care necesită deja tratament chirurgical, iar 3 – 4% din paciente ajung în stare gravă a ulcerului de gambă, foarte greu vindecabil. Boala are un caracter progresiv, astfel că orice amânare duce la o evoluţie nefavorabilă bolnavului spre complicaţii. Primele semne, evident, sunt semnalarea

apariţiei unor vene subcutanate în zona gambei, a coapsei sau a labei piciorului. De obicei acestor prime semne nu li se acordă importanţă din partea pacientului, eventual deranjează din punct de vedere estetic. În această fază se recomandă laser, terapia şi injecţiile sclerozante cu substanţe iritante care închid traiectele venelor. Apoi, la evoluţie de câteva luni sau ani, apare creşterea în volum a unor vene, care se vedeau prin transparenţa pielii sau chiar nu se vedeau anterior. Ele se traduc prin traiecte mai groase şi care devin sinuoase, şi sunt situate de cele mai multe ori pe faţa internă a gambei sau a coapsei. Dezvoltarea lor în volum poate fi rapidă în câteva săptămâni sau

Flebologie

fig. 1

dimpotrivă să dureze ani de zile. Evoluţia rapidă aduce bolnavul mai repede la medic, decât cea lentă. În această fază, dacă dilataţia venei este mică şi liniară, se poate face operaţie cu aparatura laser (fig. 1). Dacă venele sunt sinuoase, întortocheate, trebuie facută operaţie completă, clasică (fig.2). În general, pacienţii acceptă această operaţie, dar sunt situaţii când din considerente estetice, în special bolnavele, au reţinere faţă de aceste operaţii clasice, complete şi mai laborioase. Este de ştiut că azi se operează cu incizii mici şi se extirpă varicele sub piele, de la distanţă. Complicaţia cea mai dramatică a varicelor este hemoragia, care apare în zonele unde varicele sunt foarte superficiale, încastrate în piele, când pot pierde cantităţi mari de sânge, 300 – 500 ml. De primă urgenţă trebuie făcut un pansament puternic compresiv care să oprească hemoragia, apoi hemostaza trebuie efectuată prin sutura chirurgicală sau se poate efectua operaţia completă. A doua complicaţie ca şi frecvenţă este apariţia unei trombozări a varicelor, ceea ce pretinde o rezolvare chirurgicală cât mai precoce. Tratamentul

fig. 2

conservativ cu antibiotice şi anticoagulante nu are efect, vindecarea se poate face eventual în luni de zile prin retracţia cheagului, dar vor rămâne urme inestetice evidente, mai mult sau mai puţin extinse. Trebuie ştiut că ulcerul de gambă (ca şi complicaţie) este foarte greu de tratat, un tratament corect al varicelor şi al insuficienţei venoase previne apariţia sa. Boala varicoasă fiind o boală evolutivă, poate ocaziona recidiva varicelor după operaţie, mai corect spus apariţia unor noi varice. În acest caz, se pot face aceleaşi tratamente: sclerozări, operaţii laser sau clasice. În toate fazele evolutive există medicamente flebotonice, care favorizează contracţia vaselor şi au efect bun asupra microcirculaţiei, dintre care cele mai bune efecte s-a dovedit a le avea Detralexul precum şi compresia elastică recomandată de către medic în mod individual. Vom reveni în articolele viitoare cu detalii despre tratamentul chirurgical, tratamentul prin sclerozări precum şi tratamentul laser al venelor. Abordarea acestui tratament cuprinde mai multe specialităţi fiind multidisciplinară.

Anti-Aging Interviu cu Prof. Dr. John Ionescu de la Spezialklinik Neukirchen, Germania de Cristina Pop EQ: De ce îmbătrânim ? Dr. I: Îmbătrânim pentru că aşa a vrut Dumnezeu, în sensul că programul nostru genetic cantonat în cromozomi şi în acidul dezoxiribonucleic, ne permite o vârstă care în general nu depăşeste 120 de ani. Există mai multe teorii ale îmbătrânirii, care încearcă să explice motivele acestui proces

ireversibil. Printre ele putem enumera teoria imunologică, teoria genomică, teoria neuroendocrinologică şi teoria radicalilor liberi (derivaţi foarte reactivi ai oxigenului şi azotului). Aceasta din urmă, foarte apreciată la ora actuală, afirmă că intensificarea proceselor producătoare de radicali liberi din diferite cauze interne sau externe, conduce la o degradare progresivă a proteinelor, glucidelor, lipidelor şi a materialului genetic celular (ADN, ARN) din diferite ţesuturi şi organe, rezultând în fenomenele caracteristice procesului de îmbătrânire. EQ: Ce este medicina anti-aging şi cum s-a dezvoltat ea în ultimii ani ? Dr. I: Este de fapt o medicină de prevenire a bolilor asociate procesului de îmbătrânire, care ne scurtează semnificativ viaţa. Intervenţiile terapeutice, vizează compensarea proceselor metabolice, nutriţionale, hormonale şi imunologice alterate pe măsura avansării în vârstă. Se pot face o serie de teste speciale de evaluare atât a gradului de îmbătrânire, cât şi a bolilor asociate îmbătrânirii, cum ar fi: arteroscleroza, bolile cardiovasculare, obezitatea, diabetul şi cancerul, boli importante ce duc la pierderea celor mai multe vieţi. Medicina anti-aging încearcă să îi educe atât pe

Anti-Aging doctori cât şi pe pacienţi în a preveni aceste maladii, ce constituie factorii principali în scurtarea lungimii vieţii. EQ: Ce ne sfătuiţi să facem pentru a preveni îmbătrânirea? Dr. I: Factorii care controlează îmbătrânirea sunt multipli, dar în principiu lungimea vieţii fiecăruia dintre noi depinde de interacţiunea dintre materialul genetic (genomul) individual şi factorii de mediu înconjurător (alimentaţia, toxinele industriale, pesticidele, metalele grele sau factorii microbieni). Ca atare, faptul că nu toţi fumătorii se îmbolnăvesc de cancer pulmonar şi nu toţi consumatorii de alcool fac ciroză hepatică, depinde de expresia genetică a unor enzime specifice de dezintoxicare care pot fi prezente, insuficiente sau chiar absente. Dar şi alţi factori precum alimentaţia neraţională sau stresul psiho-social contribuie la accelerarea procesului de îmbătrînire. EQ: Femeile în ziua de azi sunt din ce în ce mai preocupate în ceea ce priveşte estetica feţei şi în special apariţia ridurilor. Care din factorii

externi favorizează apariţia lor şi cum putem preveni acest fenomen? Dr. I: Aţi pus o întrebare care vizează chiar preocupările noastre din Germania în medicina antiaging. Fenomenul îmbătrânirii pielii este rezultatul unui proces extrinsec determinat de factorii externi şi a unui proces intern, intrinsec, determinat genetic. Îmbătrânirea intrinsecă, este accelerată datorită deficienţelor hormonale, a hormonilor estrogeni la femei - când intră în menopauză dar şi la bărbaţi pe măsura scăderii testosteronului şi a hormonului somatotrop, lucru ce se produce odată cu înaintarea în vârstă. În plus, eficienţa sistemelor enzimatice de reparare a materialului genetic şi a producţiei de energie, scade şi ea odată cu înaintarea în vârstă, conducând la acumularea unui număr din ce în ce mai crescut de erori genotipice şi fenotipice la nivel celular şi tisular. Pe de altă parte, factorii externi de îmbătrânire a pielii pot contribui la pierderea netezimii şi elasticităţii acesteia. De exemplu, expunerea la lumina solară produce fenomenul de photoaging, care este cel mai dăunător şi cel mai intensiv în

Anti-Aging accelerarea procesului de îmbătrânire al pielii. Le putem vedea pe actriţe purtând pălării imense pentru a le acoperi şi proteja faţa.

radicalilor liberi, eliminând toate efectele nedorite ale expunerii prelungite la soare, inclusiv apariţia herpesului cutanat.

Din fericire, acest photoaging are mecanisme care între timp au fost înţelese şi care ne permit astăzi să împiedicăm această îmbătrânire a pielii prin expunerea la radiaţia solară. În esenţă, expunerea neprotejată la soare sau lumină UV artificială (solar) produce eliberarea cationilor metalici din structurile proteice din piele care la rândul lor generează o cantitate enormă de radicali liberi ce atacă imediat structurile celulare şi mediază un puternic proces inflamator însoţit de eritem, edem, senzaţia de arsură, descuamare, distrugerea colagenului şi a elastinei, etc. Acest lucru nu era cunoscut în trecut şi pe baza acestor observaţii am creat în clinica noastră din Germania produse speciale (Solaris SPF25), care blochează atât eliberarea metalelor cât şi producerea

După cum am menţionat anterior, o serie de obiceiuri nesănătoase, cum ar fi fumatul, alcoolul, sau consumul excesiv de dulciuri şi produse făinoase, conduc şi ele la un stres oxidativ cronic, însoţit de nivele crescute de radicali liberi şi pe care le întâlnim atât în procesele de glicoxidare a proteinelor de susţinere a ţesutului cutanat (colagenul, elastina) cât şi într-o etapă ulterioară în momentul instalării diabetului de tip 2. Efectul general al factorilor descrişi mai sus, îl putem vedea de la an la an în aspectul tenului care îşi pierde prospeţimea, hidratarea, elasticitatea, aspectul neted sănătos şi care, marcat de scăderea elementelor de susţinere, ne arată din ce în ce mai multe riduri.

Anti-Aging

Prof. Ionescu alături de Prof. Dr. Al. Tătaru şi Dr. A. Avram

EQ: Ce părere aveţi despre produsele de pe piaţa românească şi/sau internaţională? Cum ne putem da seama de calitatea lor? Dr. I: Întrebarea este foarte pertinentă şi solicită o recomandare de genul ’’luaţi produsele cutare”. Statisticele de calitate din UE arată că 40-45% din consumatorii celor mai scumpe produse de pe piaţa mondială sunt nemulţumiţi de efectele acestora asupra pielii feţei. Numele unui brand nu garantează toleranţa la produsele respective şi nici efectul promis prin reclama companiei. Produsele cosmetice ar trebui supuse la testări care să arate adâncimea ridului înainte şi după 3-4 săptămâni de folosire, pentru a demonstra dacă produsul are un efect antirid sau nu. Statisticile ce redau în procente părerea subiectivă a persoanelor testate, pot să inducă uşor în eroare publicul.

EQ: De la ce vârstă ar trebui să înceapă o femeie un tratament anti-aging? Dar un bărbat? Dr. I: Aş putea spune că de la 35 de ani, deoarece atunci se produce o scădere a producţiei de estrogeni ce trebuie substituiţi. Se pot înlocui cu produse care suplinesc hormonii, prin substanţe bioflavonoidice vegetale, cu efect similar în stimularea sintezei colagenului, diminuând adâncimea ridului format. Spre exemplu, măsurătorile de profilometrie tridimensională făcute în Germania înainte şi după 4 săptămâni de utilizare a cremei antirid, Energo Repair Complex, demonstrează grăitor acest efect. În general, pe lângă o terapie de compensare a deficienţelor hormonale, recomandăm atât femeilor cât şi bărbaţilor trecuţi de 40 de ani, o nutriţie echilibrată şi uşor hipocalorică, practicarea regulată a unui efort fizic moderat (sport) şi evitarea pe cât posibil a noxelor curente (fumatul, alcoolul, metalele grele, solvenţii, pesticidele, hrană cu substanţe adăugate, etc).

Anti-Aging EQ: Am auzit că sunteţi creatorul unei linii dermato-cosmetice revoluţionare; am dori să ne spuneţi câte ceva despre ele şi dacă au apărut în România.

persoanele cu sensibilitate la soare, prin deficienţe în sinteza melaninei (piele Tip 1) dar şi în reversarea hiperkeratozei actinice la persoanele în vârstă, ce iubesc pătimaş activităţile la soare.

Dr. I: Da, este vorba de linia de produse dermatocosmetice a firmei germane Energy Cosmetic, ce poate fi regăsită în sistemele farmaceutice sau de ofertă “online” din Germania, Austria, Anglia, Mexic sau chiar în Asia, fapt pentru care de curând au ajuns şi în România.

În fine, efectul antirid dovedit al cremei lipozomice, ENERGO REPAIR COMPLEX, ca şi efectul anticelulitic, puternic hidratant al emulsiei SLIM & SHAPE, conferă seriei Energy, caracterul dermatocosmetic cu efecte anti-aging atât de apreciate în lume.

Rezultatele remarcabile obţinute în terapia acneei juvenile, a eczemelor seboreice, a formelor medii de psoriasis vulgar, a arsurilor cutanate sau a ulcerelor de gambă cu preparatul CELL ENERGY, au făcut obiectul mai multor congrese şi simpozioane de medicină anti-aging şi dermatologie în Europa, USA şi Asia. La testarea preparatelor au luat parte şi specialişti români. Efectele anti-photoaging ale emulsiei SOLARIS-SPF25, s-au dovedit nu numai la

Îmbucurător este faptul că în urma prezentării lor la primele 2 congrese de anti-aging din Bucureşti, aceste produse au ajuns de curând şi în România. În acest sens, un punct de referinţă pentru Cluj-Napoca şi Ardeal, îl reprezintă experţii dermatologi, esteticieni şi chirurgi plastici, de la Q Clinic cu care colaborez de mai mult timp şi care folosesc deja aceste produse. EQ: Ştim că aţi călătorit prin toată lumea, ce loc

Prof. Ionescu în vizită la Centrul Q Clinic din Cluj-Napoca

Anti-Aging v-a atras cel mai mult? Dr. I: La soare..! Din păcate, deşi călătoresc adesea în zone însorite, cum ar fi Mexicul, Thailanda, Florida, Spania sau Dubai, nu văd soarele decât foarte puţin, întrucât petrec zilele de congres în clădirile respective. Desigur, România fiind ţara mea de naştere, mă simt bine de fiecare dată când vin pe aici. EQ: Ce părere aveţi şi cum colaboraţi cu echipa clinicii Q Clinic ? Dr. I: Surpriza deosebită a fost să regăsesc la Q Clinic, doi colegi cunoscuţi de la nenumărate congrese internaţionale şi care nu mai au nevoie de nici o prezentare: profesorul dermatolog Dr. Alexandru Tătaru de la Univ. Iuliu Haţeganu din Cluj şi doctorul chirurg specialist chirurgie plastică si estetică - Dr. Adrian Avram absolvent al aceleaşi universităţi. Competenţa profesională deosebită a întregii echipe medicale de la Q Clinic şi aparatura de ultimă oră

achiziţionată din UE, Japonia şi USA, conferă acestui centru un loc de excepţie în România. Programul de cooperare discutat prevede printre altele şi înfiinţarea unei Academii de Medicină Estetică şi Integrativă care să ofere medicilor, cadrelor medicale şi studenţilor interesaţi, posibilitatea de a cunoaşte şi aplica în terapia curentă, noutăţile din aceste domenii. Cursurile vor fi oferite atât la Cluj şi în alte oraşe din Ardeal, cât şi la sediul Clinicii Speciale din Neukirchen, Bavaria, unde cel puţin o dată pe an, se va organiza un Simpozion Româno-German. În cadrul vizitelor reciproce se anticipează de asemenea un schimb intensiv de experienţă practică cu examinarea în comun a cazurilor clinice severe şi transfer de produse şi tehnologii medicale.

Anti-Aging

Strategii anti-îmbătrânire Conf. Dr. Liana Mărginean Medic primar neurolog. Competenţă în homeopatie U.M.F. Cluj-Napoca Centrul Medical ELMAVITAL Cluj-Napoca Factorii care conferă sănătatea şi longevitatea au preocupat omenirea de-a lungul timpului, au apărut completări la aprecierea stării de sănătate aducându-se noi argumente cu privire la rolul factorilor sociali, psihici şi spirituali care influenţează sănătatea fizică.

Prof. dr. Roland Grossarth Maticek, Heidelberg, între anii `73-`75, în urma unui studiu efectuat pe 32.508 persoane, cu vârste cuprinse între 32 şi 68 ani, a identificat următorii factori pozitivi de sănătate: Moştenire genetică bună (dacă părinţii nu au decedat de afecţiune genetică înainte de 55 ani) • Alimentaţie sănătoasă • Activitate fizică regulată • Evitare consum toxice (fumat, alcool sau droguri) • Integrare socială bună • Somn bun, odihnitor • Ocupaţie ce permite şi iniţiativă proprie • Voinţa puternică de a trăi • Posibilitatea exercitării voinţei proprii • Senzaţia de bunăstare şi plăcere de viaţă• Posibilitatea satisfacerii cerinţelor importante ale vieţii • Sentimentul competenţei • Posibilitatea de autoocrotire • Optimism / încredere • Credinţa în Dumnezeu. După 20 de ani, l993 din 869 de persoane care nu prezentau nici unul din aceşti factori, nu mai trăia decât o persoană (0,l%), iar din 362 de persoane care prezentau toţi aceşti factori pozitivi, trăiau 340 (93,9%). De remarcat doar că moştenirea genetică nu ţine de comportamentul individual, ceilalţi factori ţinând, mai mult sau mai puţin, de propria voinţă.

Concepţiile actuale cu privire la îmbătrânire se pot sintetiza în câteva teorii: • Teoriile genetice (Apoptoza, 1972) • Teoriile imunologice • Teoriile neuroendocrine • Teoria reticulaţiei sau cross-link (Bjorksten, 1941) • Teoria mutaţiilor somatice (Curtis, 1971) • Teoria radicalilor liberi (Harman, 1957) • Teoria erorilor catastrofale (von Orgel, 1963 si Medvedev, 1972). Dintre acestea, se remarcă teoria radicalilor liberi, cea mai acceptată în prezent. Aplicate la procesele de îmbătrânire fiziologică sau accelerată, ultimele cercetări în domeniul neuro-ştiinţelor dovedesc cu prisosinţă existenţa procesului de regenerare a creierului. Strategii terapeutice inovative cum ar fi: tratamentele imunomodulatoare, antioxidante, terapiile ortomoleculare ca şi terapiile care permit activarea reţelelor neuronale (bio feedback pozitiv utilizarea de câmpuri electromagnetice de frecvenţă joasă, terapiile cu ozon-oxigen, tehnici de psihoterapie şi comunicare şi nu în ultimul rând METATRON OBERON. Şi poate cel mai important element este cultivarea unei atitudini pozitive faţă de viaţă. Antioxidanţii reprezintă molecule capabile să producă 31

Anti-Aging efecte de reparaţie şi regenerare. Au efecte biologice ca şi: Antimutagen (asigură repararea AND-ului), hepatoprotectoare, antineoplastice, antivirale şi antibacteriene, antialergice, de tip endocrin, antiaterosclerotice, neuroprotectoare, imunomodulatoare. Tipuri de antioxidanţi: - Antioxidanţii enzimatici (superoxiddismutaza, catalaza, glutationperoxidaza); Vitamina C

taurina, vitamina C, vitamina E, ceruloplasmina). În tabelul de mai jos, prezentăm antioxidanţii naturali cei mai utilizaţi în prevenirea îmbătrânirii creierului şi tratamentul bolii degenerative: Utilizarea antioxidanţilor naturali prezintă numeroase avantaje printre care: • biodisponibilitatea ridicată conferită de păstrarea energiei vitale (sunt medicamente vii) • nu au Fosfatidilserina

Vitamina A

Colina

Vitamina D

Huperzina

Vitamina E

S-adenozil-metionina

Carotenoizi (alfa, beta, luteina etc. )

Sunătoarea

Seleniu/zinc/fier/magneziu

Catina

Acid alfalipoic

Ulei de seminţe de struguri roşii

Glutation

Acizii omega 3

Coenzima Q10

Ceai (Camelia simensis)

Acetilcarnitina

Coacaze neagre, spanac, capsuni

Gingko biloba

Melatonina

Picnogenol

Fitoestrogeni, DHEA

Vitaminele din grupul B

Acid folic

Aloe vera

- Antioxidanţi neenzimatici (melatonina, coenzima Q10, estrogenii, glutationul, carotenoizii, acidul uric,

practic efecte secundare notabile prin comparaţie cu medicamentele de sinteză • emisia de biofrecvenţe de vindecare care ridică nivelul energetic şi funcţional al ţesuturilor afectate • asigură pentru mult timp, o creştere a calităţii vieţii pacienţilor şi împiedică recidivele bolilor. Dincolo de efectele ce pot fi cuantificate cu diferite tehnici, antioxidanţii naturali făcând parte din marea Farmacie a Naturii, asigură vitalitatea şi longevitatea, adevărata „tinereţe fără bătrâneţe” şi puterea de a înfrunta senectutea cu o conştiinţă limpede şi înţeleaptă. Vom reveni în numerele viitoare cu articole despre rolul medicinei alternative în prevenirea procesului de îmbătrânire.

Anti-Aging

Îmbătrânirea nu este inevitabilă! Dr. Ariana Luca - Medic Specialist Medicina de Familie Consultant Anti-Aging Sibiu

Războiul împotriva îmbătrânirii trebuie început şi continuat clipă de clipă. De la teorie la practică e un drum lung. Alături de activitatea fizică şi reducerea greutăţii, consumul de până la nouă feluri de fructe şi legume pe zi contribuie la menţinerea unei stări de sănătate şi scade riscul de cancer, boli cardiovasculare, HTA, AVC, diabet. Este indicat consumul de fructe şi legume de diverse culori: cele de culoare albă-cafenie şi maro conţin polifenolisubstanţe ce pot reduce riscul apariţiei bolilor de inimă; cele de culoare galbenă şi portocalie conţin substanţe antioxidante, cele de culoare roşie conţin licopen-substanţă ce reduce riscul apariţiei unor forme de cancer şi autociani - substanţe care au proprietatea de a menţine vasele sanguine în formă excelentă.

Un ”look” de senzaţie pe timpul anotimpului de vară se pregăteşte cu mult înainte de a ajunge pe plajă. Corpul trebuie tonifiat : prin exerciţii fizice repetate, consumul unor alimente ce conţin caroten şi vitamina A, este util să consumăm şi suplimente alimentare ce conţin aceste substanţe. Azi sunt cunoscute si medicamentele care cresc sensibilitatea tegumentelor la acţiunea nocivă a razelor soarelui. Soarele, prietenul nostru de când ne ştim, poate deveni agresiv şi poate grăbi îmbătrânirea celulară, cu apariţia mult mai devreme a tenului ridat. Radiaţiile ultraviolete sunt de tip A, B, şi C. Tip A - ajung pe suprafaţa şi în profunzimea pielii: - produc îmbătrânirea extrinsecă a organelor - scad imunitatea temporar şi stimulează

Anti-Aging apariţia herpesului estival Tip B - provoacă arsuri solare, insolaţie, cancer de piele. Tip C - sunt absorbite în atmosferă. UVA-pătrund prin sticlă . Pentru a diminua efectul negativ al soarelui asupra organismului este util să folosim cremă cu factori de protecţie solară, care să conţină filtru UVA, UVB. Sunt indicate folosirea cremelor de faţă cu filtru solar şi separat a celor de corp cu fitru solar. Pentru ten deschis se recomandă filtru UV ≥

25 şi pentru ten închis filtru UV ≥ 15 . Ultimele studii dermatologice afirmă că ar trebui să existe indicaţii speciale la aplicarea cremelor cu factor de protecţie la copii sub 3 ani. Chiar dacă sunt folosite cremele fotoprotectoare, nu dispare însă indicaţia de a nu ne expune la soare între orele: 12-15. Astfel mai bine ne întoarcem dintr-un concediu estival mai puţin bronzaţi dar mai sănătoşi fizic. Şi ca o speranţă personală, enunţată la sfârşit, îmi doresc să ne întoarcem din concediul estival nu numai întineriţi şi revigoraţi fizic, ci şi puternici/ sănătoşi în plan psihic. Concediu placut !!!

Anti-Aging

Mezoterapia în Medicina Estetică Dr. Britta Knoll Preşedintele Societăţii de Mezoterapie Germania Dr. Juliane Reuter - Anti-Aging Medicine Germania

Ce este mezoterapia? Mezoterapia este un tratament medical nonchirurgical, care este utilizat în terapia diferitelor afecţiuni. Are la bază trei ramuri integrate într-o singură aplicaţie: acupunctura, terapia neurală şi administrarea unor ingredienţi specifici sau combinaţii în funcţie de terapia dorită (substanţe medicamentoase, homeopatice, extracte naturale de plante, vitamine şi alte substanţe). Funcţionează după principiul “Puţin – repetat- şi în locul potrivit” a unor microinjecţii în piele. Tehnica a fost dezvoltată în 1952 în Franţa de Dr. Michel Pistor care a utilizat acest tratament iniţial pentru tratamentul durerii. De la acel moment şi până în prezent, mezoterapia a devenit una din cele mai populare ramuri din medicina estetică, fiind o alternativă sau venind în completarea altor terapii pentru a menţine pielea tânără. Mezoterapia este un tratament minim invaziv, generând mult mai

puţin disconfort şi neavând perioada de recuperare în comparaţie cu alte metode cum ar fi laserul ablativ, dermabraziunea sau chirurgia estetică. Mezoterapia însă are un efect de lungă durată şi mult mai bun, în comparaţie cu îngrijirea zilnică cu cosmetice sau dermatocosmetice. Care sunt indicaţiile mezoterapiei şi la ce este utilizată? Mezoterapia estetică este utilizată în principal pentru rejuvenarea (reîntinerirea) pielii producând reducerea primelor semne de îmbătrânire (ex. riduri fine) de pe faţă, gât sau decolteu. Are un efect de întindere (lift), precum şi un efect hidratant foarte bun. Mezoterapia poate fi utilizată cu succes în tratamentul celulitei prin injectarea unor substanţe în ariile afectate ale corpului (coapse, fese, etc.) ceea ce duce la o ameliorare a aspectului cosmetic după câteva şedinţe, dizolvând

Anti-Aging stratul de grăsime în aceste zone şi permiţând redistribuirea acestuia. O altă indicaţie şi aplicaţie a mezoterapiei este tratamentul căderii părului, atât la femei cât şi la bărbaţi. Se stimulează regenerarea lui, prin injectarea la nivelul pielii păroase a capului, a unor substanţe ce conţin vitamine, factori de creştere, substanţe vasodilatatoare care ameliorează circulaţia la acest nivel. Un concept nou, asemănător mezoterapiei este în cazul administrării unor substanţe în cantităţi mult mai mici – de exemplu, în cazul toxinei botulinice (care este utilizată în tratamentul ridurilor dinamice), se produce o relaxare naturală a musculaturii hiperactive, fiind un tratament, care mai mult previne ridurile decât le tratează, fiind indicată în general la persoane care au riduri foarte fine şi vor să prevină apariţia celor mai pronunţate. Această procedură se numeşte “meso-botox” şi se utilizează cu succes şi în prevenirea sau reducerea transpiraţiei excesive în anumite regiuni ale corpului. Cum se realizează mezoterapia ? Iniţial, pacientul este consultat de un medic. Trebuie realizată anamneza (un interviu medical), în care pacientul este întrebat de situaţia lui medicală şi i se dă toate informaţiile despre această metodă, precum şi despre puţinele efecte adverse ale mezoterapiei. În cazul în care se tratează toată faţa cu substanţe de

reîntinerire, aşa numitul mesolift, această procedură se realizează cu anestezie topică - cu ajutorul unei creme care se aplică timp de 40 minute (minim) şi care realizează o anestezie a feţei, scăzând disconfortul dat de aceste microinjecţii. Uneori, când există suprafeţe mari de injectare sau când se doreşte ca injectarea să meargă mai repede, se utilizează anumite pistoale de injectare “meso-gun”. Diferite substanţe mixate – vitamine, antioxidanţi, minerale precum şi acid hialuronic sunt injectate în cantităţi mici cu ace foarte fine în diferite straturi ale pielii inclusiv în ţesutul conjunctiv şi cel adipos. Ca urmare, aceste substanţe ajung exact la locul unde este nevoie pentru a reîntineri pielea. Pentru a creşte efectele vizibile, această procedură este deseori combinată cu celelalte proceduri de rejuvenare: peeling-uri, botox sau filleri (acid hialuronic). Astfel, prin combinaţia acestora, se poate obţine o rejuvenare a pielii fără chirurgie, neexistând o perioadă de recuperare după tratament. Pentru a obţine un rezultat bun, aceste şedinţe trebuie făcute săptămânal, timp de 2 luni, după care un tratament pe lună timp de încă două luni. Pentru a menţine rezultatul este nevoie de încă două şedinţe de întreţinere pe an. Bineînţeles, factorii externi care pot duce la o alterare a efectului mezoterapiei pe termen lung cum ar fi: fumatul, stresul, sau expunerea la soare fără protecţie, trebuie evitaţi.

Anti-Aging

La ce rezultate ne putem aştepta de la mezoterapie?

Pot apărea complicaţii când se efectuează acest tratament ?

În rejuvenarea (reîntinerirea) pielii, utilizarea în mod repetat a mezoterapiei va conduce la o îmbunătăţire evidentă, globală a feţei (sau a zonei unde se realizează), la creşterea elasticităţii pielii dar şi la capacitatea acesteia de hidratare. Pielea va apărea mai luminoasă şi mai naturală cu aspect întinerit. Acest efect este denumit “meso-glow effect” sau “efect de strălucire”. Dacă se introduce şi acid hialuronic în substanţele microinjectate, atunci efectul este de “meso-lifting”. “Meso-botox” este de reducere sau prevenire a ridurilor la nivelul feţei. Faţa devine mult mai luminoasă şi mai “fresh”. Mezoterapia utilizată în celulită are un efect de întindere a pielii, o îmbunătăţire a structurii ei şi ca rezultat, o îmbunătăţire a efectului cosmetic al zonei respective. În căderea părului, fie că este difuză, androgenică sau alopecia aerată, mezoterapia poate determina reversibilitatea acestei căderi atât la femei cât şi la bărbaţi.

Dacă mezoterapia este efectuată de un medic cu pregătire în acest domeniu, atunci riscul de apariţie a complicaţiilor este minim. Fiind vorba de injectări, există posibilitatea ca la locul injectării să apară iritaţii (roşeaţa) sau echimoze sau chiar mici hematoame care trec în câteva zile. Imediat post injectare, pot apărea mici puncte de sângerare pe locurile de injectare care se opresc prin compresie uşoară. Tratamentul nu se recomandă la femeile însărcinate sau la pacienţii care sunt cunoscuţi cu teren alergic, unde riscul de complicaţii este mult mai mare. Ce costuri presupune un astfel de tratament ? Depinde în ce scop se utilizează mezoterapia. În Europa, preţul unui tratament de rejuvenare a feţei, decolteului, gâtului, mâinilor costă în jur de 50-450 Eu/ sesiune şi depinde de suprafaţa tratată şi tipul de produs utilizat ce poate fi foarte scump. Tratamentul pentru căderea părului este între 40-60 Eu / sesiune, iar cel anticelulitic între 150-300 Eu / sesiune, depinzând de suprafaţa tratată şi tipul de substanţă utilizat.

Anti-Aging

La Cluj s-a inaugurat, în premieră, prima bancă de celule stem din România Clujul este, începînd cu luna iulie, primul oraş din România care beneficiază de o bancă privată de sânge placentar. Prin intermediul acestui sistem, femeile însărcinate pot depozita celulele stem aflate în cordonul ombilical, ca o măsură de precauţie pentru eventualele boli ce ar putea afecta starea de sănătate a propriilor copii. În România, prima companie autorizată să ofere servicii „private banking” de sânge placentar a fost Cord Blood Center Ro. Potrivit conceptului de „privat banking”, orice viitoare mamă poate apela, contra cost, la recoltarea de sînge placentar care va fi depozitat în regim privat, dreptul de proprietate păstrîndu-se pe întreaga durată de viaţă a copilului. Datorită obiectului său de activitate, banca se subordonează normelor şi legislaţiei în domeniul transplantului şi a primit toate autorizările de funcţionare din partea instituţiilor din România abilitate să certifice astfel de unităţi medicale: Agenţia Naţională de Transplant, Agenţia pentru Sănătate Publică, Colegiul Medicilor din Romania. Mai mult, banca funcţionează conform standardelor în vigoare în ţările Uniunii Europene. În Europa, sângele placentar este stocat nu doar în regim de bancă privată, ci şi de bancă publică. Băncile publice oferă posibilitatea mămicilor de a dona sângele placentar, care va fi procesat şi stocat, apărând într-un registru public. De el pot profită toţi cei care se afla pe listele de aşteptare pentru un transplant hematopoetic, fiind o şansă reală pentru bolnavii de leucemie. Trebuie subliniat faptul că, dincolo de serviciul de prelevare a sângelui placentar în sistem privat pe care îl oferă Cord Blood Center tuturor familiilor interesate, există şi o latură socială pe care o îmbracă activitatea CBC Laboratories: În cazul în care în familiile care au apelat la această procedură există un copil bolnav de leucemie, limfom

sau altă boală malignă şi se doreste prelevarea de sânge placentar pentru cel de-al doilea copil, procedura de recoltare se face în mod gratuit. De asemenea, grefele de transplant la care s-a renunţat din diverse motive, devin bunuri publice, gratuite, la care au acces toţi cetăţenii români, prin intermediul Fundaţiei Eurocord România care administrează un registru public de sânge placentar. Celulele stem, recoltate în prealabil din cordonul ombilical în momentul naşterii, pot fi folosite cu succes la tratarea a peste 70 de boli ce pot apărea de-a lungul vieţii individului, marea lor majoritate fiind boli sanguine. 30 de secunde durează recoltarea sângelui placentar de la o pacientă, dacă procedura este executată de către un bun recoltator. În cazul unuia cu mai puţină experienţă, procedura poate dura maxim 3 minute. Mămicile interesate ar trebui să ştie că momentul ideal pentru a demara procedurile necesare îl reprezintă perioada cuprinsă între luna a şasea şi a şaptea de sarcină, astfel încât formalităţile necesare (printre care şi un contract care asigură cadrul legal pentru recoltarea sângelui placentar) să fie gata în momentul naşterii, când trebuie prelevată proba. Peste 3000 de unităţi de sânge placentar provenite din România au fost depozitate până acum în banca de celule stem din Slovacia, printre clienţii Cord Blood Center numărându-se foarte mulţi reprezentanţi ai lumii artistice care au ales să apeleze la această procedură. Identitatea lor este protejată prin contractul de confidenţialitate semnat însa Roxana Ciuhulescu, Sanda Ladosi, Elvira Deatcu sau Monica Columbeanu sunt doar cateva nume care şi-au dat acordul în privinţa asocierii lor cu numele Cord Blood Center. Informaţii suplimentare privind această procedură pot fi obţinute la tel 0264/444.442 sau accesând www.cordcenter.ro.

Dermatologie-Dermatocosmetologie

Tegumentul prea uscat - când şi de ce? Prof. dr. Alexandru Tătaru U.M.F. Cluj-Napoca Q Clinic - Cluj-Napoca

Tegumentul, ca şi oricare alt ţesut, conţine o importantă proporţie de apă. Această apă conţinută în piele se pierde permanent prin evaporare şi prin transpiraţie. În tegument există numeroase structuri şi mecanisme care împiedică pierderea excesivă de apă. Uneori aceste mecanisme suferă, din diverse motive, unele legate de boli specifice, altele legate pur şi simplu de înaintarea în vârstă. Încercăm în cele ce urmează să explicăm la modul cel mai abordabil ce se întâmplă cu apa tegumentară şi care sunt mecanismele ce împiedică pierderile excesive, urmând ca într-un articol viitor să detaliem şi ce tratamente locale sunt utile pentru a reface o bună hidratare a tegumentului.

este transvazată permanent în ţesutul colagenic al dermului iar de aici apa urcă datorită fenomenului de capilaritate, prin spaţiile microscopice intercelulare, în epiderm. Aportul zilnic de apă prin alimentaţie şi lichidele băute asigură în mod esenţial o bună hidratare a tegumentului în ansamblu. O parte importantă din apa ingerată se pierde la nivelul pielii prin transpiraţie. Transpiraţia (sudoraţia) este asigurată de prezenţa în derm a glandelor sudoripare care produc de altfel în permanenţă o minimă cantitate de sudoare care este eliminată la exterior prin orificiile glandelor sudoripare – aşa-numita transpiraţie inaparentă, care totalizează circa 1000 ml de sudoare pe zi, chiar şi în lipsa oricărui efort fizic sau expunere

Tegumentul este format din două straturi: epidermul spre exterior, un epiteliu relativ gros şi fără vase sanguine şi dermul spre interior, o zonă bogată în vase sanguine microscopice numite capilare şi colagen. Din sângele circulant prin capilare, apa

la căldură excesivă. Desigur, la efort şi căldură, cantitatea de sudoare creşte la câţiva litri pe zi. Hidratarea tegumentului însă nu depinde de acest fenomen al transpiraţiei. Pierderea de apă prin tegument Gradul de hidratare al tegumentului depinde esenţial de

Dermatologie-Dermatocosmetologie

integritatea epidermului şi a componentelor sale care asigură o bună retenţie a apei în derm (mai puţin important) şi mai ales în epiderm (extrem de important). Pe lângă fenomenul de transpiraţie este prezent în permanenţă şi fenomenul de pierdere transepidermică de apă prin evaporare, fenomen care în limba engleză se denumeşte „TransEpidermal Water Loss”, de unde şi acronimul cu care este desemnat – TEWL. Starea relativă a uscăciunii pielii se numeşte xeroză cutanată. Vorbim de starea de xeroză cutanată dacă apa conţinută în epiderm scade cu un procent mai mare de 15%. Cum este însă împiedicată o evaporare transepidermică excesivă a apei ? Epidermul

fiind un epiteliu, este alcătuit din mai multe straturi de celule, fiecare strat având unul sau mai multe rânduri de celule. Stratul cel mai profund este aşezat pe aşa-numita membrană bazală şi este format de celulele bazale, care sunt singurele ce se divid şi asigură astfel reînnoirea permanentă a epidermului, aproximativ la fiecare 28 de zile. Urmează straturile spinos, granulos şi cel mai extern, stratul cornos. Celulele care alcătuiesc epidermul se numesc keratinocite. Ele produc în principal trei tipuri de substanţe: o proteină specifică epidermului, numită keratină, care conferă rezistenţă pielii la agresiunile din mediul înconjurător, mai multe feluri de lipide (grăsimi)

Dermatologie-Dermatocosmetologie care vor fi eliminate în jurul keratinocitelor, pentru a forma aşa-numitul „ciment intercelular”, o adevărată barieră în calea pierderii de apă şi factorii naturali de hidratare, care sunt amino-acizi ce reţin apa în epiderm. Deoarece în engleză aceştia se numesc „Natural Moisturising Factors” au primit acronimul de NMF. Sinteza de keratină, NMF şi lipide este strâns legată şi începe încă din stratul bazal, pentru a fi completă în stratul cornos. În ceea ce priveşte keratina, ea este prezentă ca precursor sub formă de tonofilamente în straturile bazal şi spinos, pentru ca în stratul granulos aceste tonofilamente să se combine cu o matrice proteică numită keratohialină şi cu o altă proteină specifică epidermului numită filagrină. Sinteza filagrinei începe în stratul spinos, este completă în stratul granulos iar în stratul cornos cea mai mare parte a filagrinei se combină cu tonofilamentele de keratină şi cu keratohialina pentru a forma molecula finală de keratină. O parte din cantitatea de filagrină este degradată de enzime specifice şi se transformă în aminoacizi care au

capacitatea de a reţine moleculele de apă în interiorul epidermului, formând factorii naturali de hidratare amintiţi mai sus. Pe de altă parte, în stratul spinos încep să se formeze şi să se acumuleze în interiorul keratinocitelor mai multe substanţe grase, lipidice, care vor forma un amestec de trigliceride, acizi graşi liberi, ceramide şi colesterol .Acest amestec va fi expulzat la exteriorul celulelor keratinocitare la nivelul stratului granulos, sub forma unor discuri lipidice care apoi se unesc între ele şi formează o masă continuă în spaţiul dintre celulele stratului cornos, masă numită ciment intercelular. Acesta asigură pe de o parte coeziunea intercelulară în stratul cornos iar pe de altă parte joacă un rol foarte important ca o barieră în calea pierderii de apă transepidermic (fiind vorba de grăsimi, acestea resping moleculele de apă, care nu se pot amesteca cu lipide). Dintre componentele cimentului intercelular al stratului cornos, rolul cel mai important pentru prevenirea pierderii de apă şi în acelaşi timp pentru asigurarea unei bune lubrifieri (ungeri) a epidermului

Dermatologie-Dermatocosmetologie

şi a firelor de păr îl joacă ceramidele. Este şi motivul pentru care apar în componenţa numeroaselor creme cosmetice sau a unor şampoane pentru păr. În plus faţă de ceea ce am descris până acum, în grosimea dermului se mai află fire de păr şi ataşate de fiecare fir de păr se mai află glandele sebacee care produc sebumul, o masă grăsoasă şi semilichidă care se scurge la suprafaţa pielii prin orificiile foliculare. Sebumul conţine practic aceleaşi grăsimi ca şi cimentul intercelular (trigliceride, acizi graşi liberi, colesterol liber şi esterificat), dar fără ceramide. La suprafaţa pielii, sebumul se amestecă cu sudoarea produsă permanent şi se formează aşa-numitul film hidro-lipidic de suprafaţă al tegumentului. Amestecul aparent imposibil între apa din sudoare şi grăsimile din sebum are loc datorită efectului de emulsificator al colesterolului liber din sebum. Filmul hidro-lipidic de suprafaţă este acid (are un pH de 5,5 în mod normal, motiv pentru care şi numeroase produse cosmetice sunt create astfel încât să aibă un pH de 5,5) şi joacă un rol excepţional de important în protejarea faţă de infecţiile cu microbi şi cu ciuperci ale pielii şi de asemenea are un rol minor în asigurarea hidratării epidermului. Acest film hidro-lipidic necesită o perioadă de câteva ore pentru refacerea sa dacă este îndepărtat.

Este motivul pentru care afirmăm că o igienă corporală excesivă este la fel de dăunătoare ca şi lipsa de igienă. Orice produs de tip săpun, şampon sau detergent are efect surfactant, adică de îndepărtare a grăsimilor de pe suprafaţa pielii, implicit a filmului hidro-lipidic care asigură protecţia antibacteriană. În consecinţă, mai mult de două spălări generale pe zi nu sunt recomandate, deoarece îndepărtează filmul hidro-lipidic de protecţie şi implicit favorizează infecţiile cutanate în perioada sa de refacere. Ca observaţie, simpla îmbăiere fără utilizarea de săpunuri (duşuri, baie, înotul) nu afectează filmul hidro-lipidic. Pentru a sumariza, barierele cele mai importante în calea pierderii transepidermice de apă sunt: integritatea stratului cornos al epidermului, prezenţa cimentului lipidic intercelular în acest strat cornos şi formarea spontană de factori naturali de hidratare în epiderm. Într-un articol viitor vom urmări cum anume este alterată buna hidratare a tegumentului sub acţiunea diverşilor factori cum sunt : vârsta, factori ai mediului înconjurător, unele boli dermatologice, fie determinate genetic, fie dobândite şi de asemenea, cum diferitele produse dermato-cosmetice contribuie la refacerea unei bune hidratări a tegumentului prin substanţele pe care le conţin. 43

Patient story Patient story by C.P. Frumuseţea e ceva ce toată lumea şi-o doreşte. Aşa te simţi împlinită şi admirată de cei din jurul tău. Bineînţeles că fiecare din noi are o frumuseţe tipică, dar dacă aceasta poate fi îmbunătăţită nu mai trebuie să stai pe gânduri. Unul din visele multor femei, din care fac şi eu parte, e să aibă buzele pline şi colorate permanent. Vroiam dinadins să îmi măresc volumul lor deoarece ele sunt secretul senzualităţii. Sincer la început nu ştiam foarte multe lucruri despre această procedură dar fiind într-o vizită într-un centru de medicină estetică înainte după din Cluj-Napoca, am putut afla ceea ce îmi doream de mult timp. Visul meu era să îmi fac un implant care să fie pentru totdeauna, însă implanturile resorbabile nu sunt la fel de riscante ca cele permanente. Acestea din urmă, pot produce infecţii, nodozităţi, chiar după 5-7 ani, ce se pot scoate doar cu bisturiul. Am meditat puţin, după care am hotărât să le măresc puţin. Vă întrebaţi cum a fost? Ei bine, foarte relaxant pentru că ambianţa a fost plăcută iar intervenţia deloc dureroasă. Domnul doctor mi-a injectat o fiolă de acid hialuronic, substanţă care nu provoacă alergii şi dă volumul de care ai nevoie. E o substanţă gelatinoasă şi transparentă care se introduce sub piele înainte după şi care modifică relieful cutanat. Ceea ce mi-a plăcut foarte mult a fost faptul că în timpul intervenţiei mi s-a dat periodic o oglindă cu ajutorul căreia am putut vedea rezultatul la momentul respectiv şi corectarea eventualelor asimetrii. Rezultatul? Satisfacător! Eu mă simţeam mai bine, mai împlinită şi mult mai frumoasă. Adevărul e că aspectul feţei s-a schimbat total, am o expresie mai veselă, deoarece colţurile buzelor mele erau înainte în jos dându-mi senzaţia că sunt tot timpul tristă iar acum faţa îmi radiază pur şi simplu. De asemenea şi cei din jurul meu au observat o îmbunătăţire la mine. Unii nu ştiau exact ce mi-am făcut dar au remarcat o schimbare: îmi spuneau că sunt mai frumoasă, alţii mai veselă, unii mă întrebau dacă m-am tuns, pentru că arăt foarte bine aşa. Această experienţă m-a făcut să fiu mulţumită de mine, să mă simt mai bine în pielea mea şi niciodată nu voi ezita să fac mici corecturi atunci când simt nevoia pentru a-mi accentua atuurile.

Dincolo de aparenţe... Psih. Ramona Mihuţ

Una din cele mai mari aventuri ale vieţii noastre este cunoaşterea de sine. Imaginea de sine, apare ca ”expresia concretizată a modului în care se vede o persoană oarecare sau se reprezintă pe sine, ca trăirea aspectului unificator de coeziune a personalităţii”. Imaginea de sine este contaminată de dorinţe, dar şi de modul în care evaluează ceilalţi persoana respectivă şi de identitatea trăită. Este vorba cu alte cuvinte de felul cum se percepe individul, ce crede el despre sine, ce loc îşi atribuie în relaţiile sale cu ceilalţi. Pe de altă parte, imaginea de sine ne influenţează comportamentele, de aceea este important să ne percepem cât mai corect, să dezvoltăm convingeri realiste despre noi înşine. Există persoane care, deşi au o înfăţişare fizică plăcută, se percep ca fiind fie prea slabe sau prea grase, prea înalte sau prea scunde, insuficient de inteligente etc. Fiecare fiinţă umană este unică şi are valoare. Cea care poate aduce îmbunătăţiri sau să facă modificări în ceea ce priveşte aspectul fizic, este medicina estetică, medicină la care apelează din ce în ce mai mulţi oameni, dornici de schimbare.

Rezultatul obţinut în urma unei intervenţii estetice poate avea un dublu avantaj: pe de o parte rezolvă problema estetică iar pe de altă parte produce o creştere a stimei de sine, o stimă de sine pozitivă, care se bazează pe o percepţie pozitivă. Tineri sau vârstnici, bărbaţi sau femei, cu toţii ne dorim sa fim mai frumoşi, să îmbunătăţim trăsăturile pe care le avem, să avem un aspect armonios şi care să ne placă sau care să se apropie cât mai mult de standardul social promovat şi acceptat de grupul nostru de referinţă. Medicina estetică ne ajută acum să rezolvăm toate aceste probleme. Cei mai mulţi pacienţi consideră că intervenţia estetică le-a îmbunătăţit viaţa, în primul rând prin creşterea încrederii în sine, mijlocită ameliorării aspectului fizic şi aceasta este un lucru foarte bun, deoarece poate duce la o stare de bine generală, care apoi se reflectă în acţiunile şi comportamentele noastre. Înainte de orice intervenţie estetică este bine să se stabilească ce se doreşte a fi schimbat sau îmbunătăţit, astfel încât, rezultatul obţinut să fie cel aşteptat. În numerele viitoare vom reveni cu alte posibile implicaţii sociale şi emoţionale asupra persoanelor care apelează la medicina estetică. 45

Din num@rul viitor • Totul despre epilarea definitivă cu lumină intens pulsată • Rejuvenarea facială • Chirurgia sânilor - augumentarea mamară (continuare), mastopexia (ridicarea) sânilor • Tratamentul laser al venectaziilor • Aspecte clinice în îmbătrânirea feţei • Hidratarea tegumentului (continuare) - ghid practic • Hidratarea • Beauty Center-uri şi Saloane de Frumuseţe recomandate de EsthetiQ Magazine

Informatii utile

PACAAM 2008 - 4 - 5 - 6 - September, 2008 - Montreal, CANADA Pan-American Congress on Aesthetic and Anti-Aging Medicine - Montréal 2008 The Well Ageing Congress - Age Well, Age in Beauty Congres European pentru Medicina Împotriva Îmbătrânirii şi Medicina Estetică (ECAAAM) 11-14 Septembrie 2008 în Düsseldorf, Germania. 4th EMAA - Aesthetic & Anti-aging Medicine - 17 - 18 - 19 - October, 2008 - Paris, FRANCE 4th European Masters in Aesthetic & Anti-aging Medicine 4th European Congress on Anti-Aging and Aesthetic Medicine (Anti-aging Medicine, Aesthetic Dermatology and Surgery) ICAAM & MEDISPA - Middle East - 29 - 30 - November & 1 - December, 2008 - Dubai, UAE International Congress in Aesthetic, Anti-Aging Medicine & Medical Spa - MIDDLE EAST Anti-Aging Medicine, Cosmetic Dermatology, Aesthetic Surgery & Medical Spa 16th Annual World Congress on Anti-Aging Medicine & Regenerative Biomedical Technologies - 11-14 december 2008, Las Vegas, Nevada, USA 46