Album foto SATUL BACAUAN, CA VALOARE CULTURALA by EUROPE DIRECT BACAU

Structură-gazdă: Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Parteneri: Consiliul Judeţean Bacău Primăria municipiului Bacău

Asociaţia „Proactiv Consult” din Bacău

Această publicaţie nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul European de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, şi de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Consiliul Judeţean Bacău

CUPRINS 7 10 14 16 18 20 24 28 32 34 36 40 48 50

Satul băcăuan, ca valoare culturală Zone etnografice Personalităţi Voievozi Istorici Oameni de ştiinţă Dascăli Actori Scriitori Artişti Case memoriale Monumente istorice Situri arheologice Muzee şi colecţii săteşti Complexul Muzeal „Paul Ţarălungă“, din comuna Prăjeşti

Colecţia de Etnografie „Gh. Gr. Caităr”, din comuna Oituz

Colecţia de Etnografie „Maria Antal”, din comuna Ghimeş-Făget

Colecţia de Etnografie, din satul Sulţa, comuna Agăş

Colecţia de Etnografie „Vasile Heisu”, din comuna Răcăciuni

Costume naţionale şi obiecte din gospodăriile ţărăneşti - Tărhăuş, Ghimeş-Făget Meşteşuguri Olărit Ţesut - cusut Costume tradiţionale Împletituri din fibre vegetale Metaloplastie Ouă încondeiate (potcovite) Pictură naivă Prelucrarea lemnului Măşti tradiţionale Datini, tradiţii, ansambluri folclorice Jocul ursului, din comuna Asău Nunta la sat - Ansamblul Folcloric „Busuiocul“ Plugul mare, din comuna Bârsăneşti Mască de urât, din comuna Bârsăneşti Mască de harap, din comuna Dărmăneşti Mască de moroi, din comuna Asău Căluşarii, din comuna Balcani Ansamblul Folcloric „Bradul”, din comuna Asău Această publicaţie nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul European de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, şi de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Consiliul Judeţean Bacău şi Primăria municipiului Bacău.

79 82 83 84 87 88 89 91 94 98 105 106 107 108 109 109 109 109 109 110

Ansamblul Folcloric „Cărăşelul”, din comuna Găiceana Ansamblul Folcloric „Datina strămoşească”, din satul Tărhăuş, comuna Ghimeş-Făget Ansamblul Folcloric „Florile din Cucuieţi”, din comuna Solonţ

111 112 113

Ansamblul Folcloric „Sărăţelul”, din comuna Sarata Ansamblul Folcloric „Privighetorile Zeletinului”, din comuna Podul Turcului Grădini botanice, rezervaţii, monumente ale naturii Grădina Botanică „Paul Ţarălungă”, din comuna Prăjeşti Rezervaţia Naturală de la Runc, din comuna Racova Parcul Dendrologic de la Hăghiac, din comuna Dofteana Plaiurile şi stâncăriile Nemirei, în jurul izvorului Tisa Pădurea Slănic-Moldova Parcul Dendrologic, din comuna Hemeiuşi Stejarul din satul Bijghir, comuna Buhochi Rezervaţia Naturală Buciaş, din comuna Mănăstirea-Caşin Note

114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 123 124

Bibliografie

124

Satul băcăuan, ca valoare culturală1 „... Destinul nostru ca neam, ca putere culturală, atârnă de cantitatea de aur curat ce se află în sufletul ţăranului – creatorul şi păstrătorul culturii populare, centru generator, binecuvântat şi rodnic ...” (Lucian Blaga)

Ilustrata, reprezentând o privelişte panoramică a satului băcăuan, datează din anul 1926 şi face parte din colecţia profesorului dr. Aurel Stanciu.

Pe o suprafaţă de 6.621 km2, reprezentând 2,8% din teritoriul ţării, şi cu o populaţie de 745 de mii de locuitori, cu vestigii istorice atestând urmele unei aşezări dacice descoperite la Horgeşti (sec. I î.H.- II d.H.), satul băcăuan tezaurizează valori spirituale, morale şi culturale care dau identitate acestui tărâm de neam românesc ce dăinuie în mijlocul Moldovei, într-un spaţiu mărginit de munţi şi străbătut de trei râuri: Siretul, Bistriţa şi Trotuşul. Satul băcăuan conţine o lume care-şi duce existenţa, aparent, în mod simplu. Şi totuşi, viaţa oamenilor care locuiesc în cele 85 de comune şi 491 de sate3 sau cătune, îndepărtate de tumultul zgomotos al oraşelor, este profundă în bogăţia valorilor românismului prin tocmai aparenta-i simplitate. Oamenii acestor locuri şi faptele care-i definesc construiesc tiparul identitar care

dăinuie peste vremi şi care poartă pecetea unor trainice prac-

1. Nu intenţionăm un studiu exhaustiv al satului băcăuan; dorim să fixăm însă în memoria celor care vor parcurge albumul de faţă câteva semne identitare care dau valoare acestui ţinut şi care-i consfinţesc unicitatea pe harta europeană. 2. Datele sunt preluate din statistica anului 2011: http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/_Comunicat%20Bacau-%20 DATE%20 PROVIZORII%20RPL%202011.pdf.

tici culturale, constituindu-se în semne distinctive aparţinând celor trei zone etnografice caracteristice judeţului: Trotuş, Bacău şi Colinele Tutovei. Astfel, Caşinul şi Brusturoasa sunt locuri renumite pentru dulgherit, ţesături din in, cânepă şi lână; Oituzul este un centru de olărit şi împletituri de alun; porţile din lemn sculptat aduc din memoria timpului locuitorii unor sate precum Sălătruc şi Berzunţi. Nu putem omite cioplitorii în piatră, rapsozii populari, pictorii naivi sau meşteşugul încondeierii ouălor la sfintele sărbători ale Paştelui, al metaloplastiei sau al realizării măştilor pentru Anul Nou. Muzeele săteşti, ridicate de oameni cu un admirabil simţ al istoriei acestor locuri, păstrează valorile materiale ca simbol al spiritualităţii creatoare din zona Bacăului. Profesorul Paul Ţarălungă, care a fondat Muzeul Sătesc din Prăjeşti şi Grădina Botanică, şi preotul Vasile Heisu, a cărui colecţie de costume naţionale, scoarţe şi ştergare este expusă la Răcăciuni, sunt doar două nume ce au lăsat, în marmura vremilor, semne pe care timpul le şlefuieşte drept modele întru nemurire. Costumele naţionale (din zonele Asău, Caşin, Luizi-Călugăra, Prăjeşti, Răcăciuni, Sănduleni, Tescani), obiectele de uz gospodăresc şi uneltele specifice diferitelor îndeletniciri (Căiuţi, Ghimeş, Prăjeşti, Sulţa), covoarele, ţesăturile, broderiile sau dantelele, ştergarele (Bogdăneşti, Brusturoasa, Mănăstirea-Caşin, Cuchiniş, Ghimeş, Răcăciuni) sunt purtătoare de profunde semnificaţii culturale pentru privitorul şi vizitatorul secolului al XXI-lea, care are, astfel, prilejul să compare obiectele expuse cu produsele comercializate astăzi şi să înţeleagă mersul istoric al devenirii acestor locuri4. Şi trebuie mereu păstrate vii, în memorie, file de istorie ce s-au scris la Oituz (pasul Oituz este singurul punct în care trupele române nu au cedat între 1916 şi 1918) sau la Borzeşti, unde dăinuie figura marelui voievod Ştefan cel Mare. Bisericile şi mănăstirile – unele dintre ele dăinuind de peste şase secole - sunt lăcaşurile care păstrează tradiţiile ortodoxe ale locuitorilor acestui judeţ şi care cultivă sentimentul solidarităţii şi al respectului pentru generaţiile vârstnice, prin aşezămintele sociale şi culturale pe care le au sub oblăduire. Aceste sate au dat culturii româneşti personalităţi care dăinuie, prin descoperirile şi numele lor, peste timp: istorici, arheologi, matematicieni, oameni de ştiinţă, artişti, filosofi, economişti, sociologi, scriitori, compozitori. Casele memoriale au menirea de a reîmprospăta valoarea contribuţiilor acestor figuri marcante ale culturii româneşti – nu numai ale satului băcăuan –, dar şi de a oferi modele pentru generaţia tânără. Satele băcăuane se disting prin arhitectura caselor, prin întemeierea spaţiului de locuire, prin amenajarea funcţională a gospodăriei, prin dispunerea acareturilor şi a celor trebuincioase existenţei ca fundament al trăirii unei familii şi ca oglindă a practicilor sale culturale. De la înţelegerea elementelor arhitecturale exterioare, de la o stilistică a construcţiei, la aprecierea valorii obiectelor din interiorul fiecărei încăperi dintr-o casă ţărănească - tradiţională sau nou construită, ajungem să 3. Expoziţiile şi festivalurile organizate anual în Bacău, Slănic-Moldova sau în alte oraşe ale judeţului au menirea de a păstra şi de a transmite tradiţiile, datinile, obiceiurile şi simbolurile caracteristice satului băcăuan.

descifrăm, pe axa istorică, tiparul fiinţării şi al schimbării mentalităţii prin diversificări tipologice şi stilistice. Casa, biserica, şcoala - sufletul satelor băcăuane - constituie locuri primordiale în patrimoniul cultural al acestui spaţiu moldav românesc. Atunci când păşeşti pragul unor încăperi care adăpostesc cărţi vechi religioase şi obiecte de cult (la Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă din Borzeşti); unelte şi ustensile gospodăreşti, cusături, port popular, fotografii ale părinţilor, rudelor şi sătenilor (adunate într-o colecţie aflată în cadrul Şcolii din Sulţa de către educatoarea Mariana Crăciun); obiecte cu valoare simbolică, dezvăluind ocupaţiile şi ritualurile locuitorilor (colecţionate de învăţătoarea Maria Antal şi expuse la Ghimeş); port popular, diverse obiecte care împodobesc odăile sau care au o funcţionalitate precisă în gospodărie, precum cea din satul Cucuieţi, comuna Solonţ (adunate de preotul Irinel Cernat şi expuse la Biblioteca Municipală din Moineşti) sau cele din Oituz (colecţionate de familia Gheorghe şi Grigore Caităr) şi din Şcoala Nr.2 din Tărhăuş, comuna Ghimeş-Făget (adunate cu dragoste şi responsabilitate de învăţătorul Petrică Bilibok-Bârsan); cărţi vechi, manuale, corespondenţă (strânse cu migală şi dăruire de profesoara Laetitia Leonte şi de soţul Domniei Sale, preotul Spiridon Leonte) etc., simţi nu numai pasiunea omului care trăieşte cu şi prin fiecare dintre aceste semne culturale, dar mai ales vibraţia şi iubirea colecţionarului, care se contopeşte cu obiectul colecţionat şi prin care înalţă un imn de glorie trecutului, spre vie aducere-aminte peste timp. Şi dacă o casă, un muzeu sau o colecţie, o şcoală sau o biserică se ridică prin munca oamenilor, atunci ele se păstrează şi se consolidează prin înţelepciunea şi chibzuiala generaţiilor care vin. Dar nu numai acestea sunt moştenire de la părinţi, ci şi dansul, portul, modul de a gândi, de a fi, de a trăi. Ansamblurile folclorice (din comune şi sate precum Asău, Cucuieţi, Ghimeş-Făget, Poiana Sărată, Sascut, Sănduleni, Sărata, Solonţ), corurile (din Gioseni, Oituz , Pânceşti, Poduri, Podul Turcului), şezătorile desfăşurate în satele şi comunele judeţului, tradiţiile de sfintele sărbători ale Paştelui şi ale Crăciunului sau ale Anului Nou (zona Dărmăneştiului este recunoscută pentru datinile de iarnă, cele mai populare fiind Ursul şi Cetele), obiceiurile de la botez sau de la nuntă, toate păstrează şi promovează valorile culturale ale acestor locuri băcăuane. Bogăţia obiceiurilor, frumuseţea peisajelor, dârzenia şi hărnicia oamenilor: iată combinaţia magică a trăiniciei semnelor culturale pe care vă invităm să le cunoaşteţi. Omul, cu istoria şi faptele lui, rămâne creatorul valorilor culturale în acest ţinut moldav, pentru care învăţătorul şi preotul constituie figuri emblematice. Doina Cmeciu

ZONE ETNOGRAFICE 10

Vasile Adăscăliţei

Zona etnografică Valea Trotuşului

Zona etnografică Bacău

Paul Ţarălungă

Zona etnograficÄ&#x192; Colinele Tutovei

C.D. Zeletin

PERSONALITฤ ลขI 14

„satul copilăriei noastre a ajuns o lume numai bună de descântat seamănă cu un covrig afumat care-şi tăbăceşte pielea cu praf şi sudoare sub soarele ca o roată parşivă de foc bătrânii lui se duelează în vorbe rupte din grai păgân cu ofelii triste şi smochinite în broboadă nu mai pot pune cap la cap istoriile nenorocirilor lor amestec amintiri din gloria vieţii lor de colectivişti cu altele spoite cu aur de buzele celor din ţintirim cred că dincolo de hotarele lor lumea şi-a ieşit din ţâţâni şi trăieşte-n mare batjocoră şi ticăloşită ispită vorbesc în şoaptă şi cu mare fereală despre cei care tot fură şi spun că nu au hainele şi privirile destrămate dar zic fericiţi că nu mai este război şi trăiesc în cea mai bună dintre toate lumile născocite şi nenorocite din care nu pot fi smulşi decât de o aşteptată apocalipsă geme din încheieturi satul copilăriei casele lui stau să ţipe una la alta de parc-ar avea afurisite guri de femei vorbele rele le colclăie în gâtlejuri care trudesc să scoată aerul vrajbei din plămânii uscaţi ca o iască blestemată de dumnezeu au uitat şi bătrânele noastre gureşe case că veşnicia bunului-simţ e născută la sat” Ion Fercu:„casele satului stau să ţipe una la alta”, din volumul Amanţii absurdului

„...te-ai obişnuit să o ştii în preajmă ireal de verde şi tăcută dar acum e întunecată, muncită de boală şi vis... ............................................................................... în pământ sărac rugineşte de mulţi ani fierul lunii şi nimeni n-a îndrăznit să tragă cu el hotar aici ne-au adus speranţele şi vremea - în freamătul unor aripi sparte şi în scrâşnetul prin carne al sârmei ghimpate între lucruri care ne subjugă şi ne fac nefericiţi auzim huruitul apelor care cresc sub morţi şi ei ne bântuie somnul şi dragostea peste puţin le vom simţi răsuflarea peste obraz atingerea stângace pe mâini şi nu vom şti unde să-i ducem şi apa va avea dintr-o dată gustul cenuşii încălţările vor fi prea mici patul prea strâmt cearşafurile de piatră...” Ion Tudor Iovian: „pădure atinsă de boală”, din volumul După-amiază cu scaun gol

Voievozi 16

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Borzeşti

Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare, s-a născut la Borzeşti în anul 1433. A purtat 47 de războaie, din care a câştigat 43, a fost un „atlet”, apărător al creştinismului în faţa expansiunii islamismului otoman, fiind numit de Papa Sixtus al IV-lea „Athleta Christi”. Fiu al lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei între anii 1457 şi 1504. A construit peste 40 de biserici şi datorită evlaviei sale a fost canonizat ca Sfânt de sinodul Bisericii Ortodoxe Române, în 1992.

Istorici 18

Vasile Pârvan (1882 - 1927) – important istoric şi cel mai mare arheolog român. Opera sa cea mai importantă, „Getica”, este rezultatul unui efort intens, atât din punct de vedere arheologic, cât şi istoric. S-a născut la 28 septembrie 1882, în cătunul Perchiu din comuna Huruieşti, judeţul Bacău. A studiat la Bucureşti (avându-i ca profesori pe Nicolae Iorga şi Dimitrie Onciul) şi apoi în Germania, unde s-a specializat în istorie antică. A fost profesor la Universitatea din Bucureşti, membru al Academiei Române şi al mai multor academii şi societăţi ştiinţifice din străinătate.

Oameni de ştiinţă 20

Ioan Borcea (1879 - 1936), născut în comuna Buhoci, de lângă Bacău, a fost un reputat zoolog, care şi-a dedicat viaţa cunoaşterii ecosistemelor marine. Este, de asemenea, fondatorul oceanografiei româneşti şi al Staţiunii de Cercetări Maritime de la Agigea şi deputat în Parlamentul României, în perioada interbelică. Casa Memorială „Ion Borcea” este situată în comuna Racova, din judeţul Bacău.

Gheorghe Vrănceanu (1900 - 1979) este unul dintre cei mai cunoscuţi matematicieni la nivel internaţional, în special datorită descoperirilor din domeniul geometriei globale. Născut într-o familie de ţărani răzeşi din satul Valea Hogii, comuna Lipova, judeţul Bacău, talentul său extraordinar către matematică a fost observat de profesori chiar din perioada liceului. A fost premiat de nenumărate universităţi internaţionale (Universitatea din Bologna, Universitatea din Messina, Societatea regală din Liège, Academia Flamandă din Bruxelles), iar din 1955 este membru al Academiei Române.

Susţinător al neoliberalismului şi al importanţei capitalismului pentru dezvoltarea unei societăţi mo-derne, Ştefan Zeletin (1882 - 1934) este unul dintre cei mai importanţi filozofi, economişti şi sociologi români. Născut în satul Burdusaci, comuna Răchitoasa, din judeţul Bacău, Ştefan Zeletin, - pseudonim al lui Ştefan Motăş -, a fost susţinătorul determinismului în sociologie şi al rolului burgheziei pentru evoluţia socială. A fost profesor la Universitatea din Iaşi. Printre altele, a scris lucrările „Neoliberalismul”, „Evanghelia naturii”, numeroase lucrări de sociologie, aducându-şi o contribuţie deosebită la dezvoltarea acestui domeniu şi a sociologiei şi politologiei române.

Dascﾄネi 24

Familia Leonte, o familie cu dragoste de neam şi ţară, i-a învăţat pe toţi cei din jurul acesteia, fie ei copii, părinţii acestora sau enoriaşi, să preţuiască valorile culturii satului românesc. „Pământul îţi dă demnitate şi identitate”, obişnuia să spună preotul Spiridon Leonte (1912 - 1989).

Ca preot, organizează şi conduce coruri cu tinerii din sat, reintroduce costumul naţional, prin exemplul practic dat de soţia sa, profesoara Laetitia Leonte (n. 1916). Împreună au păstrat şi cultivat în familie, în şcoală şi în biserică, tradiţiile legate de sărbătorile religioase sau laice, dragostea de carte (au realizat un fond de carte veche, şcolară şi religioasă), au colecţionat costume tradiţionale de pe Valea Trotuşului şi a Moldovei, textile de interior, instrumentar casnic, ceramică (pe care le-au expus la şcoală sau la biserică), au sădit, întreaga lor viaţă, dragostea pentru bogăţia patrimoniului cultural românesc.

Şcoala din Brusturoasa, înfiinţată în anul 1864, este una dintre primele instituţii de învăţământ care au funcţionat la sat. În 19261, localul de şcoală este caracterizat drept un „local model”, cu patru săli de clasă, sală de teatru, ateliere de ţesătorie şi de tâmplărie, bibliotecă, livadă. Activitatea extraşcolară cuprindea „cercuri culturale, cor, dansuri, ansambluri gimnastice, şezători culturale, expoziţii de lucru manual şi produse agricole” şi viza educaţia copiilor şi a părinţilor acestora în spiritul muncii. Şcoala din Brusturoasa era socotită „cea mai frumoasă şi bine înzestrată şcoală primară din judeţul Bacău iar la concursul de şcoli primare de la Geneva a luat premiul I”2. Nume de învăţători precum cel al lui Alexandru Bălăuţă, director al şcolii timp de 38 de ani, din 1912 până în 1950, simbol al dăruirii şi dragostei pentru instruirea copiilor de ţărani, rămân gravate în granitul timpului. 1. Alexandru Bălăuţă, Monografia Şcoalei Primare „Ioana R. Rosetti” din comuna Brusturoasa, judeţul Bacău, 1934. 2. Alexandru Bălăuţă, op.cit., pag.33.

Ĺ&#x17E;coala din Brusturoasa (1934)

Actori 28

Radu Beligan s-a născut la data de 14 decembrie 1918, în comuna Galbeni, din judeţul Bacău. Este actorul român cu o predigioasă activitate în teatru, film, televiziune şi radio. A fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004. A interpretat roluri celebre, atât din creaţii ale dramaturgilor literaturii române, cât şi din cele ale literaturii universale.

Maria Ploae s-a născut la data de 20 februarie 1951, în comuna Onceşti. Este deţinătoare a Premiului pentru interpretare feminină acordat de Uniunea Cineaştilor din România în anul 2003, pentru rolul din „Binecuvântată fii, închisoare”.

Ernest Maftei s-a născut la 6 martie 1920 în comuna Prăjeşti, judeţul Bacău (d. 19 octombrie 2006, Bucureşti). La şcoala normală din Bacău a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi. A fost unul dintre cei mai populari actori români, înfiinţând, alături de Colea Răutu şi alţi actori, Uniunea Cineaştilor din România. Va rămâne în amintirea tuturor drept bătrânelul sfătos, cu o inimă „cât roata carului”, care a încălzit sufletele spectatorilor cu talentul său.

Olga Tudorache s-a născut la data de 11 octombrie 1929, în satul Bogdăneşti, comuna Oituz, din judeţul Bacău. A fost deopotrivă Ducesa de Gloucester, în „Richard al II-lea”, Vitoria Lipan din „Baltagul”, Beatrice din „Unchiul Vanea”. În calitate de profesor universitar, a îndrumat şase promoţii de tineri actori. „Cine vrea să afle ceva despre mine, să vină la teatru”, spune Olga Tudorache.

Scriitori 32

Ion Fercu, născut în anul 1952, în Păscăreni, comuna Blăgeşti. Este profesor, filozof, poet şi romancier, eseist, critic literar şi gazetar. A publicat volume de

poezii (Iadul de paradă, Prizonierul prizonierului, Amanţii absurdului) şi de eseuri (Agonia umanului), romane (Oaspetele, Z, Audienţa).

Ivan Ioan, născut în anul 1952, în satul Valea lui Ion (toţi bărbaţii din acest sat poartă numele de Ion), comuna Blăgeşti, cunoscut ca scriitor sub pseudonimul Ion Tudor Iovian. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat volume de poezii (Pădurea de pini, Presiunea luminii, După-amiază cu scaun gol, Şoricelul Kafka pe foaia de hârtie. Mica vicioasă poezia, Îţi voi injecta poezie în sânge) şi eseuri (Gherla imaginarului arghezian).

ArtiĹ&#x;ti 34

George Enescu (1881 - 1955), deşi s-a născut în satul Liveni, din judeţul Botoşani, a creat cele mai importante compoziţii la Tescani, judeţul Bacău. Din primii ani ai secolului al XX-lea datează compoziţiile sale mai cunoscute, cum sunt cele două „Rapsodii române” (1901-1902), „Suita nr. 1 pentru orchestră” (1903), prima sa Simfonie (1905), şapte cântece pe versuri de Clément Marot (1908). Compozitor, violonist, pianist şi dirijor, George Enescu este celebru datorită operei Oedip, a simfoniilor, a rapsodiilor şi a suitelor orchestrale în care este evidentă influenţa folclorului românesc. A dorit, testamentar, să fie înmormântat la Tescani, comuna Bereşti-Tazlău, unde a locuit şi a creat o parte din opera sa.

Exponent al post-impresionismului cu accente lirice, pictorul Nicu Enea (1897 - 1960) s-a născut în satul Valea Arinilor, comuna Lucăceşti, judeţul Bacău. A deschis prima expoziţie personală de pictură în 1925. În 1935, la Expoziţia internaţională de la Paris, primeşte medalia de argint pentru portretul Elvira. Este renumit pentru portrete, nuduri, peisaje, interioare şi naturi moarte.

CASE MEMORIALE 36

Casa Memorială „Ion Borcea”

Localizare: De la drumul judeţean ce leagă oraşul Buhuşi de Bacău, se face dreapta spre satul Racova. La aproximativ 500 m după traversarea căii ferate se face dreapta, iar după alţi aproximativ 300 m se face stânga, spre Casa Memorială „Ion Borcea”, şi se continuă drumul până la capătul acestuia. Casa memorială este ultima casă pe dreapta. Detalii: Construcţie în stil ardelenesc de peste două secole, casa este situată în mijlocul satului, pe partea stângă a pârâului Racova. Casa a fost construită de către preotul Ion Marcu şi presvitera Ecaterina, care au venit de peste munţi, stabilindu-se aici împreună cu mai mulţi enoriaşi, atraşi fiind de liniştea şi frumuseţea locurilor acoperite pe atunci, în mare parte, de păduri. Casa a fost reşedinţa mai multor generaţii de preoţi şi adăposteşte acum o expoziţie în memoria savantului Ion Borcea. Expoziţia a fost reamenajată în anul 1999 de către muzeografii de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” din Bacău, oferind publicului vizitator crâmpeie din viaţa savantului biolog care şi-a petrecut mulţi ani aici.

Casa Memorială „Ion Ionescu de la Brad”

Localizare: Se găseşte pe partea stângă a şoselei Prăjeşti-Brad, exact la ieşire din localitatea Negri şi intrarea în localitatea Brad. Detalii: Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) a fost promotorul unui nou curent cultural. A fost elev al Academiei Mihăilene, s-a specializat în agricultură în Franţa, la renumita Şcoală a statisticianului Moreau de Johanes şi a agronomului Mathieu de Dombasle, trimis fiind de domnitorul Mihail Sturza. A participat alături de Nicolae Bălcescu la revoluţia din Muntenia, dar a fost exilat în Turcia datorită eşecului mişcării. Totuşi a fost destul de respectat şi preţuit de autorităţile turce, fiind numit membru în Consiliul Agriculturii, director al Şcolii de agricultură San Stefano şi administrator al moşiilor marelui vizir Rasid Paşa. În exil a scris o serie de lucrări de specialitate, cum ar fi: „Agricultura din Bruşa”, „Agricultura din Dobrogea” (1850), „Agricultura din Tesalia” (1851), precum şi un raport asupra Asiei Mici (1856). Ion Ionescu de la Brad s-a întors în ţară din exil în anul 1857, continuând lupta în favoarea ţăranilor pe două fronturi: ca politician revoluţionar şi ca pedagog social. Deranjând cu aceste studii şi afirmaţii autorităţile timpului, în anul 1860 Ion Ionescu de la Brad este judecat şi condamnat la 3 luni de închisoare în Mănăstirea Neamţului. În 1869, după ce postul ocupat de Ion Ionescu de la Brad, cel de inspector general agricol, s-a desfiinţat, decide să cumpere moşia de la Brad (de unde şi denumirea de astăzi „Ion Ionescu de la Brad”). Aici, el porneşte o nouă acţiune prin crearea unei „ferme model”. Această fermă a fost concepută drept o formă socială în care copii orfani erau luaţi, crescuţi şi educaţi aici. De fapt, Ion Ionescu de la Brad a şi numit ferma sa „Orfelinatul Agricol de la Brad”, fiind şi cel dintâi care a practicat la noi în ţară o acţiune de tip „plasament familial”. S-a stins din viaţă la 16 decembrie 1891, lăsând în urma sa valoroase lucrări specializate de agricultură.

Secţia „Dumitru şi Alice Rosetti-Tescanu - George Enescu”

Localizare: Edificiul a fost construit în 1880 într-un frumos parc dendrologic, situat într-o zonă colinară, la 37 km de oraşul Bacău, în proximitatea satului Tescani. Detalii: Secţia „Dumitru şi Alice Rosetti-Tescanu - George Enescu” funcţionează în fostul conac al renumitei familii boiereşti Rosetti-Tescanu şi are statut de monument istoric. După întâlnirea Marucăi Cantacuzino, născută Rosetti-Tescanu, cu George Enescu, în 1909, marele muzician a venit aici deseori, lăsându-se inspirat de frumuseţea peisajelor. Bunăoară, la Tescani a definitivat capodopera sa lirică, Oedip, pe care a dedicat-o Marucăi. Prin actul de donaţie făcut de Maria Cantacuzino-Enescu în 1947, conacul familiei sale a devenit aşezământ cultural. În 1980 a fost inaugurată „Casa Memorială Rosetti – Enescu” din incinta imobilului principal, devenită, în 1990, Centrul de Cultură Tescani; apoi, din 1993, Centrul de Cultură „Rosetti-Tescanu - George Enescu”. Din anul 2006, casa memorială din Tescani este secţie a Muzeului Naţional „George Enescu”.

MONUMENTE ISTORICE 40

Cimitirul eroilor din Bogdăneşti, ridicat prin grija Asociaţiei „Cultul Eroilor”, a adunat osemintele tuturor ostaşilor căzuţi pe câmpurile de luptă în această zonă, atât români, cât şi de alte naţionalităţi.

Monumentul eroilor din Palanca, ridicat în cinstea eroilor din cele două războaie mondiale, 1914 - 1916 şi 1941 - 1945, situat în centrul comunei, reprezintă o mărturie a recunoştinţei eterne, un omagiu adus memoriei celor 132 de eroi locali.

Cimitirul eroilor din Oituz adăposteşte osemintele a 2.000 de eroi români căzuţi în luptele din Valea Oituzului, în anii 1916 - 1918. Cimitirul are o suprafaţă de 570 mp. La intrare în cimitir, pe zidul din piatră, se înalţă două coloane de beton cu vultur în vârf.

Monumentul Eroilor de la Poiana Sărată a fost finalizat în 1933. Au fost înhumaţi 107 eroi cunoscuţi, în patru parcele (română, austriacă, germană şi maghiară), alţi 1506 eroi necunoscuţi fiind depuşi în cripta din centrul cimitirului. Însemnele de căpătâi şi gardul cimitirului s-au realizat din beton. În 1933 au fost depuşi în criptă alţi 33 de eroi, numărul total al celor înhumaţi fiind de 1609.

Monumentul eroilor de la Căiuţi, ridicat în memoria ostaşilor căzuţi în timpul celui de-al II-lea Război Mondial

Monumentul eroilor de la Coţofăneşti, ridicat în memoria ostaşilor căzuţi în luptele pentru independenţa şi întregirea ţării

Monumentul eroilor de la Prăjeşti ridicat în memoria ostaşilor căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial

Monumentul eroilor de la Asău, ridicat în anul 1937, în cinstea eroilor din Primul Război Mondial 1914 - 1918

Monumentul eroilor din Răchitoasa, ridicat în cinstea eroilor din Primul Război Mondial Monumentul eroilor, de pe Dealul Măgura Ridicat în memoria celor peste 14000 de ostaşi români căzuţi în Primul Război Mondial (1916-1918) pe fronturile de la Oituz, Coşna, Cireşoaia, monumentul eroilor de pe Dealul Măgura este unul impresionant. Este unicat în ţară, atât din punct de vedere arhitectural, cât şi prin prisma amplasamentului sau (520 m. altitudine). Construirea monumentului a început în anul 1925, sub domnia regelui Ferdinand şi a reginei Maria, şi s-a terminat în anul 1928, sub domnia regelui Mihai şi a Alteţei Sale regale.

Biserici şi mănăstiri din judeţul Bacău, care sunt monumente istorice*: Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, din comuna Bereşti-Tazlău; Ansamblul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” şi Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, ambele din comuna Caşin; Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, din Dărmăneşti; Biserica Ghimeş, considerată cea mai veche biserică catolică de pe Valea Ghimeşului, datând din sec. al XVII-lea; Biserica „Sf. Nicolae”, din comuna Gura Văii; Biserica „Sfinţii Voievozi”, din comuna Hemeiuş; Biserica de lemn „Sf. Ioan Botezătorul”, din comuna Huruieşti; Biserica de lemn „Sf. Gheorghe”, din comuna Măgireşti; Biserica de lemn „Sf. Voievozi”, din comuna Motoşeni; Biserica Lipovenească, din Plopana; Biserica „Sf. Ilie”, din Podul Turcului; Biserica de lemn din Scorţeni, construită în anul 1799; Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva”, din comuna Răchitoasa Biserica de lemn „Sf. Voievozi”, din comuna Solonţ. Mănăstirea Bogdana, ctitorită de boierul Solomon Bârlădeanu şi soţia sa, Ana, în 1670, şi refăcută în 1755, este renumită pentru muzeul cu obiecte de artă religioasă şi carte veche bisericească; Mănăstirea Cotumba, ctitorită de către vornicul Grigore Lupenski în cea de-a doua jumătate a sec. al XVIII–lea; Mănăstirea Pogleţ conţine cea mai veche icoană, reprezentând „Izvorul Tămăduirii”, pictată pe lemn, considerată a fi făcătoare de minuni; Mănăstirea Răchitoasa; Mănăstirea Runc - ctitoria lui Ştefan cel Mare. *Autorii îşi asumă caracterul incomplet al acestei liste.

Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva”, din comuna Răchitoasa

Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, din comuna Bereşti-Tazlău

Biserica de lemn din cadrul Mﾄハﾄピtirii Bogdana

SITURI ARHEOLOGICE 48

Ceramică, epoca La Tene - obiecte descoperite în siturile arheologice de tip dava, respectiv Zargidava şi Tamasidava

Obiecte de bronz descoperite în marile aşezări dacice: fibule de bronz şi argint, brăţări, piese de harnaşament

Cetăţuia dacică Utidava, semnificativă pentru secolul I î.H., situată pe vârful denumit Titelca - Tiseşti (localitatea Târgu-Ocna)

Tamasidava, acropola denumită sugestiv de localnici Cetăţuia, a fost unul dintre importantele centre economice ale geto-dacilor din Moldova. Localizată pe malul stâng al Siretului, reprezintă una dintre cele mai vechi aşezări, pe care şi „îndreptarul geografic al lui Ptolemeu” o menţionează, acum 2.000 de ani.

Altarul aparţine culturii Cucuteni şi a fost descoperit în localitatea Trebeş.

Sursă imagini: Tamasidava - http://rdcnroman.blogspot.ro/2012/04/cetatea-dacica-tamasidava.html Utidata - http://www.tirguocna.ro/index.php/cultura/64.html Altar, ceramică şi obiecte de bronz - http://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.ro/2011/03/muzeulde-istorie-iulian-antonescu.html

MUZEE ŞI COLECŢII SĂTEŞTI* * A se vedea pagina 124

Complexul Muzeal „Paul Ţarălungă”, din comuna Prăjeşti

Complexul Muzeal cuprinde un muzeu şi o grădină botanică. Expoziţia muzeală ilustrează etnografia şi istoria locală. Colecţia a fost constituită de profesorul Paul Ţarălungă şi cuprinde piese diverse, provenind în majoritate din zona localităţii Prăjeşti. Exponatele de ştiinţele naturii au fost obţinute în urma colaborării cu alte muzee din ţară. Componenţă: arheologie, istorie, etnografie, botanică, zoologie, geologie, paleontologie. Grădina botanică aflată în apropiere, cu o suprafaţă de 8237 mp, protejază circa 500 de specii de plante şi arbori.

ARHEOLOGIE

ISTORIE 53

ZOOLOGIE

BOTANICĂ

ETNOGRAFIE (veşmânt popular)

ETNOGRAFIE (obiecte utilizate ﾃｮn gospodﾄビie)

PALEONTOLOGIE

GEOLOGIE 57

Colecţia de Etnografie „Gh. Gr. Caităr”, din comuna Oituz

Fondatorul acestei colecţii este profesorul de istorie Gh. Gr. Caităr. Prezintă o colecţie de textile pentru împodobirea locuinţei, piese de port popular, broderii, inventar gospodăresc, inventar de bucătărie, unelte agricole, monede, medalii, fotografii şi documente.

Colecţia de Etnografie „Maria Antal”, din comuna Ghimeş-Făget

Clădirea care găzduieşte muzeul a fost construită în 1800, fiind o fostă casă evreiască şi fostă măcelărie (o încăpere neamenajată şi degradată păstrează utilaje şi unelte specifice unei măcelării vechi). Prezintă piese de o mare diversitate din materiale diferite privind viaţa locuitorilor din zonă în toată complexitatea ei, de la sfârşitul sec. XVIII până în prezent. Colecţia este formată din: inventar gospodăresc, ustensile de bucătărie, ţesături ţărăneşti ornamentale, piese de port popular, ustensile tradiţionale de prelucrare a cărnii, inventar tradiţional de stână, unelte vechi pentru albinărit, ouă încondeiate etc. Colecţionarea obiectelor este rezultatul activităţii „Asociaţiei pentru păstrarea valorilor culturale locale”.

Colecţia de Etnografie, din Sulţa, comuna Agăş

Clădirea care adăposteşte colecţia este a Şcolii cu Clasele I-VIII Sulţa, comuna Agăş persoana de contact fiind educatoarea Mariana Crăciun. În componenţa colecţiei găsim: ţesături ţărăneşti ornamentale, piese de port popular, obiecte de uz gospodăresc, ustensile tradiţionale de prelucrare a cânepii, icoane şi cărţi de rugăciune din perioada 1960 - 1970.

Colecţia de Etnografie „Preot Vasile Heisu”, din comuna Răcăciuni

Colecţia (donaţie făcută de preotul Vasile Heisu, în anul 1968) este expusă în clădirea Primăriei, construită între anii 1940 şi 1944. Expoziţia cuprinde piese de port popular din zonele: Răcăciuni, Orbeni, Pânceşti, Parava, precum şi scoarţe şi ştergare din aceleaşi zone (circa 700 de obiecte), de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea. Colecţia a fost constituită timp de mai multe decenii de preotul V. Heisu din Răcăciuni. Cuprinde piese de port popular, textile de interior, obiecte etnografice diverse, piese de arheologie din sate de pe Valea Siretului: Răcăciuni, Orbeni, Pânceşti, Parava, Valea Seacă şi Corbasca. În expoziţia permanentă sunt etalate costume populare, textile de interior şi piese arheologice.

Scoarţă moldovenească „Hora” (sfârşitul secolului al XIX-lea)

Costume naţionale şi obiecte din gospodăriile ţărăneşti - Tărhăuş, Ghimeş-Făget

(colecţionate de învăţătorul Petrică Bilibok-Bârsan şi expuse la Şcoala cu Clasele I-IV Nr.2 Tărhăuş)

MEŞTEŞUGURI 82

Meşter Ionuţ Budău, din comuna Oituz

Olărit

ลขesut - cusut, comuna Oituz

Costume tradiţionale

realizate de Marian Lungu, coordonator al Ansamblului Folcloric „Siminocul”, din comuna Sănduleni

Ă&#x17D;mpletituri din fibre vegetale

MeĹ&#x;terul Ion Anoca, din comuna Oituz 88

Metaloplastie

Lucrare de metaloplastie a meĹ&#x;terului popular

Alexandru Trofor, din comuna Poduri

LucrÄ&#x192;ri de metaloplastie ale meĹ&#x;terului popular

Alexandru Trofor, din comuna Poduri

Unelte pentru metaloplastie

OuÄ&#x192; ĂŽncondeiate (potcovite)

Ouă încondeiate (potcovite) realizate de meşterii populari

Ioan Comănescu şi Elena Izvoranu, din comuna Strugari

Pictură naivă

Lucrări de pictură naivă realizate de

Ioan Măric,

din satul Luncani, comuna Mărgineni

Lucrări de pictură naivă realizate de din comuna Răcăciuni

Salomeea Andronic,

Lucrări de pictură naivă realizate de

Maria Margoş,

din comuna Găiceana

Lucrări de pictură naivă realizate de

Gheorghe Parascan, din comuna Strugari

Prelucrarea lemnului* Poartă sculptată din lemn, comuna Berzunţi Meşter Grigori Popa, 1974

*Fotografiile fac parte din colecţia Centrului „Europe Direct” Bacău şi din colecţia prof.dr. Aurel Stanciu

Poartă sculptată din lemn, comuna Berzunţi Meşter Vasile Ciobanu, 1968 Foto: Aurel Stanciu, 2009

Poartă sculptată din lemn, comuna Berzunţi Meşter Vasile Nechifor, 1961 Foto: Aurel Stanciu, 2009

100

PorĹŁi sculptate din lemn, comuna Oituz 101

102

103

PorĹŁi sculptate din lemn, comuna Poieni

104

Măşti tradiţionale

105

DATINI, TRADIลขII, ANSAMBLURI FOLCLORICE 106

Jocul ursului, din comuna Asﾄブ

107

Nunta la sat - Ansamblul Folcloric „Busuiocul”

108

Căluşarii, din comuna Balcani

Mască de moroi, din comuna Asău

Mască de urât, din comuna Bârsăneşti

Plugul mare, din comuna Bârsăneşti

109

Mască de harap, din comuna Dărmăneşti

ANSAMBLURI FOLCLORICE

Ansamblul Folcloric „Bradul”, din comuna Asău

110

Ansamblul Folcloric „Cărăşelul”, din comuna Găiceana

111

Ansamblul Folcloric „Datina strămoşească”, din satul Tărhăuş, comuna Ghimeş-Făget

112

Ansamblul Folcloric „Florile din Cucuieţi”, din comuna Solonţ

113

Ansamblul Folcloric „Sărăţelul”, din comuna Sarata

114

Ansamblul Folcloric â&#x20AC;&#x17E;Privighetorile Zeletinuluiâ&#x20AC;?, din comuna Podul Turcului

115

GRฤ DINI BOTANICE, REZERVAลขII, MONUMENTE ALE NATURII 116

Grădina Botanică „Paul Ţarălungă”, din comuna Prăjeşti

Cătină de râu

Ginkgo Biloba

Clematică

Pana zburătorului

Cana

Omag

Vanilie sălbatică

117

Nuc negru

Rezervaţia Naturală de la Runc, din comuna Racova

Sursă: http://www.infoturism-moldova.ro/location/rezervatia-runc-racova

118

Parcul Dendrologic de la Hăghiac, din comuna Dofteana

Sursă: http://www.dofteana.ro/galeriefoto.php

119

Plaiurile şi stâncăriile Nemirei, în jurul izvorului Tisa

Saxifraga cymbalaria

(nu există denumire populară)

Tisa

Bulbuci

Trifoi

Floare de colţ

Albăstriţă Sursă: http://www.e-calauza.ro/index. php?afiseaza=munti&parent=5076

120

Pădurea Slănic-Moldova

Sursă: http://www.slanicmoldovalive.ro/index.php/ peisaje.html

121

Parcul Dendrologic, din comuna HemeiuĹ&#x;i

122

Stejarul din satul Bijghir, comuna Buhoci

Rezervaţia Naturală Buciaş, din comuna Mănăstirea-Caşin

Sursă: http://www.facebook.com/pages/Sat-Bijghir-Bacau/167488713278266

Sursă: http://www.csjbacau.ro/p_rezervatii-naturale.html şi http://minunile.dcantemir.ro/obiective/cascadele-buciasului/

123

NOTE* Alte colecţii, expoziţii foto-documentare şi muzee săteşti din judeţul Bacău*: Casa - Muzeu „Grigore Tăbăcaru”, comuna Hemeiuşi; Colecţia de sculptură „Vasile Catană”, comuna Zemeş; Expoziţia foto-documentară „Ion Ionescu de la Brad”, localitatea Brad, comuna Negri; Expoziţia foto-documentară „Vasile Pârvan”, localitatea Perchiu, comuna Juruieşti; Muzeu de cultură şi artă religioasă, localitatea Borzeşti, oraşul Oneşti; Muzeul de Etnografie şi Artă Contemporană „Dimitrie N. Ghika Comăneşti”, oraşul Comăneşti; Muzeu etnografic, localitatea Poiana-Sărată, comuna Oituz; Muzeul Feroviar Ghimeş-Făget, localitatea Ghimeş, comuna Ghimeş-Făget; Muzeu Sătesc Şcolar, localitatea Măgura; Punct Muzeal Helegiu, localitata Helegiu.

Bibliografie

Adăscăliţei, Vasile. Concert etnologic în cuvinte.Bacău:„Corgal Press”, 2007. Caităr-Ghioldum, Constanţa. Din istoria localităţii Oituz. Bacău: „Plumb”, 2001. Ciocan, Costachi S. Din istoria generală a oraşului Comăneşti pe Trotuş şi a împrejurimilor sale:originea numelui de localitatea Comăneşti. Fiinţa, evoluţia şi statistica sa. Bacău:„Plumb”, 2001. Cojocariu, Elena. Culoarul Siretului dintre confluenţa râurilor Bistriţa şi Trotuş: cu privire specială asupra calităţii peisajului. Oneşti:Fundaţia Naţională „G. Călinescu”, 1998. Coşa, Anton. Cleja:monografie etnografică. Bucureşti:„Semne”, 2001. Dobrotă, Luxa. Oituz – Termopile al românilor. Bacău:„Diagonal”, 2000. Enciclopedia judeţului Bacău. Coord. Emilian Drehuţă; colab. Nicolae Apetroaie, Alexandru Artimon et alii. Bacău:„Agora”, 2007. Galben, Cornel. Personalităţi băcăuane:[dicţionar]. Bacău:„Corgal Press”, 2000.Vol. 1: 2000. Vol. 2: 2003. Ichim, Dorinel. Monumente de arhitectură populară din judeţul Bacău:Bisericile de lemn/ tipărită cu binecuvântarea P.S. Eftimie Luca, Episcopul Romanului şi Huşilor. Roman:Episcopia Romanului şi Huşilor, 1984. Ichim, Dorinel. Zona etnografică Bacău. Bucureşti: Sport-Turism, 1987. Ichim, Dorinel. Zona etnografică Trotuş. Bucureşti:Sport-Turism, 1983. Lexiconul artiştilor plastici contemporani. Bacău:„Corgal Press”, 2000. Mardare, Măndica, Cioroianu, Liliana. Geografie spirituală băcăuană. Bacău:„Studion”, 2001. *Autorii îşi asumă caracterul incomplet al acestei liste.

124

Mărturii de cultură populară, tradiţională şi de patrimoniu natural. Valea Tazlăului Sărat, judeţul Bacău. Zemeş,Moineşti, Poduri, Măgireşti, Ardeoani. Album documentar ilustrativ/Fundaţia culturală „Urmaşii Răzeşilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat”. Coordonator: Constantin Parascan. Iaşi:„Panfilius”, 2011. Stoica, Corneliu. Valea Trotuşului:enciclopedie. Oneşti:„Magic Print”, 2006. Ştiucă, Narcisa. În vârtejul carnavalului.Bacău:„Corgal Press”, 2004.

Surse internet

http://sitemap.3x.ro/as/asau/ http://www.impaiatu.cabanova.ro/page2.html http://www.ioanmaric.getodata.ro/ Murariu Istrate, Carmen. Dicţionarul Artei Naive din Bacău. Disponibil online la:http://en.calameo.com/read/000938200b6d4106aab0 http://berestitazlau.wordpress.com/2012/07/31/biserica-de-lemn-sf-nicolae-beresti-tazlau-iulie-2012/ http://rachitoasa.blogspot.ro/p/scurta-prezentare.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_BC_Bogdana_Monastery_10.jpg http://rdcnroman.blogspot.ro/2012/04/cetatea-dacica-tamasidava.html http://www.tirguocna.ro/index.php/cultura/64.html http://www.bacau.djc.ro/Public/ObiectiveCulturaleImg.aspx?ID=543 http://muzeuldeartabacau.webgarden.ro/menu/casa-nicu-enea http://artindex.ro/2012/05/16/enea-nicolae-nicu/ http://www.ziaruldebacau.ro/2012/11/08/expozitie-nicu-enea-la-galeriile-alfa.html

http://www.dacii.info/2011/02/27/toate-cetatile-dacice-din-dacia/ http://www.dacii.info/wp-content/uploads/2011/02/cetatedacica.jpg http://www.realitatea.net/emil-boc-pe-urmele-dacilor-merge-la-situl-arheologic-de-la-sarmizegetusa_858283.html http://ofotografie.blogspot.ro/2010/08/monumentul-eroilor-bogdanesti-bacau.html http://www.oituz.ro/istorie/Monumente.html http://www.culturabacau.ro/atractie-monumentul-eroilor-24.html http://www.forumharghitacovasna.ro/album/index.html http://www.ppbc.ro/turism.php?nL=caiuti http://www.culturabacau.ro/atractie-monumentul-eroilor-56.html http://www.culturabacau.ro/atractie-monumentul-eroilor-49.html http://www.ppbc.ro/istorie.php?nL=asau http://aliosapopovici.wordpress.com/2012/05/20/monumentele-eroilor-din-rachitoasa/ http://www.slanic-moldova.info/Atractii-turistice-Slanic-Moldova/ http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/_Comunicat%20Bacau-%20 DATE%20 PROVIZORII%20RPL%202011.pdf. http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1740 http://www.cinemagia.ro/actori/ernest-maftei-2660/ http://www.cinemagia.ro/actori/olga-tudorache-2395/poze/1161050/

125

http://www.bzi.ro/radu-beligan-din-nou-in-egoistul-la-iasi-253098 http://www.eteatru.ro/?p=2410 http://www.gandul.info/magazin/la-multi-ani-maestre-la-multi-ani-radu-beligan-10393516 http://www.cimec.ro/Muzica/EvenimAdd/Enescu/Editia18-2007.htm http://libersaspun.3netmedia.ro/cultura/calendar-75-de-ani-de-la-premiera-mondiala-a-operei-%C2%ABoedipe%C2%BB-de-george-enesc/ http://romaniaistorica.ro/2012/02/26/alfabetul-dacico-enigma/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_P%C3%A2rvan http://1.bp.blogspot.com/_e0uD4ypsD7E/Sq5DonoeGMI/AAAAAAAAAKM/VqPcQHf77Jo/s1600-h/GETICa.jpg http://www.okazii.ro/carti-de-stiinta/istorie/stefan-zeletin-burghezia-romana-originea-si-rolul-ei-istoric-a32617918 http://150.uaic.ro/personalitati/filosofie-si-stiinte-social-politice/stefan-zeletin/ http://www.turism-360.ro/obiective-turistice/romania/racova/casa-memoriala-ion-borcea_2031/ http://150.uaic.ro/personalitati/biologie/ioan-borcea/ http://www.cnvranceanu.ro/ http://www.librarie.net/carti/128428/Lectii-geometrie-diferentiala-Volumul-lea-Vranceanu http://www.buhusi.net/un-poet-din-valea-cu-poeti-ion-tudor-iovian/ http://www.farafiltru.net/z-o-carte-de-citit-a-doua-oara.html http://www.descopera.ro/galerii/5133471-stefan-cel-mare-un-sfant-pe-tronul-moldovei http://www.slanic-moldova.info/ http://www.dofteana.ro/parcul_dendrologic.php http://www.infoturism-moldova.ro/location/rezervatia-runc-racova http://www.infoturism-moldova.ro/location/rezervatia-runc-racova http://www.slanicmoldovalive.ro/index.php/peisaje.html http://www.facebook.com/pages/Sat-Bijghir-Bacau/167488713278266 http://www.csjbacau.ro/p_rezervatii-naturale.html Ĺ&#x;i http://minunile.dcantemir.ro/obiective/cascadele-buciasului/

126