Album „Comunități în dialog – Bacău, un spațiu al schimbărilor democratice” by EUROPE DIRECT BACAU

Comunități în dialog - Județul Bacău, un spațiu al schimbărilor democratice -

Bacău, 2016

Comunități în dialog - Județul Bacău, un spațiu al schimbărilor democratice

Această publicaţie nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Municipiul Bacău şi U.A.T. Judeţul Bacău.

Coperta 1, 2 - Fotografii din arhiva U.A.T. Județul Bacău și din colecția Centrului de Informare Europe Direct Bacău

Coordonatori: Doina Cmeciu, Mădălina Manolache Colaborator: Silviu-Florian Botez Fotografii: Colecții instituționale, platforme web dedicate (vezi Bibliografie web)

Parteneri:

Structură-gazdă: Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

U.A.T. Judeţul Bacău

Municipiul Bacău

Cuprins I. Bacău: un judeţ al oamenilor şi al locurilor

II. Bacău: un spaţiu al democraţiei II.1. Proiecte şi strategii locale

46 52

III. Comunităţi băcăuane în dialog III.1. Dialogul – o strategie eficientă a politicii de comunicare în judeţul Bacău

58 62

IV. Schimbări democratice în judeţul Bacău

Concluzii: Concluzii

Bibliografie

I. Bacău: un județ al oamenilor și al locurilor

Intersectat de drumuri ce străbăteau văile Siretului, Bistriței și Trotușului, teritoriul județului Bacău a cunoscut de timpuriu o intensă activitate umană, atestată de numeroase descoperiri arheologice, cum ar fi siturile Tamasidava, Utidava și Zargidava.

Din punct de vedere al organizării teritorial-administrative, județul Bacău este alcătuit din 87 unități teritorial-administrative, trei municipii (Bacău, Onești și Moinești), cinci orașe (Buhuși, Comănești, Dărmănești, Slănic-Moldova și Târgu Ocna) și 85 comune. Județul Bacău este cunoscut pentru cele trei zone etnografice: Bacău, Trotuş şi Colinele Tutovei, fiecare cu anumite practici culturale ce se constituie în semne distinctive, menținute de oamenii acestor locuri

Astfel, Caşinul şi Brusturoasa sunt locuri renumite pentru dulgherit, ţesături din in, cânepă şi lână; Oituzul este un centru de olărit şi împletituri de alun; porţile din lemn sculptat aduc din memoria timpului locuitorii unor sate precum Sălătruc şi Berzunţi. Nu putem omite cioplitorii în piatră, rapsozii populari, pictorii naivi sau meşteşugul încondeierii ouălor la sfintele sărbători ale Paştelui, al metaloplastiei sau al realizării măştilor pentru Anul Nou. Costumele naţionale (din zonele Asău, Caşin, Luizi-Călugăra, Prăjeşti, Răcăciuni, Sănduleni, Tescani), obiectele de uz gospodăresc şi uneltele specifice diferitelor îndeletniciri (Căiuţi, Ghimeş, Prăjeşti, Sulţa), covoarele, ţesăturile, broderiile sau dantelele, ştergarele (Bogdăneşti, Brusturoasa, Mănăstirea-Caşin, Cuchiniş, Ghimeş, Răcăciuni) sunt purtătoare de profunde semnificaţii culturale pentru privitorul şi vizitatorul secolului al XXI-lea, care are, astfel, prilejul să compare obiectele expuse cu produsele comercializate astăzi şi să înţeleagă mersul istoric al devenirii acestor locuri.

De la începutul istoriei sale1, Bacăul s-a dezvoltat constant şi, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea până astăzi, devine un oraş cunoscut pe plan european şi internaţional datorită valorilor sale economice, artistice, sportive, educaţionale. Bacău este oraşul de reşedinţă al judeţului cu acelaşi nume. Este situat în partea estică a României, în Moldova, la 300 de km nord-est de Bucureşti, capitala ţării, pe drumul european E 85. Se află aproape de confluenţa Siretului şi a Bistriţei. Are o suprafaţă de 43,1 km2 (16,64 mi2) şi o populaţie de 144.307 de mii de locuitori. Potrivit Recensământului din 2011 este al cincisprezecelea oraş ca mărime din România şi al treilea din Moldova, după Iaşi şi Galaţi. Prima atestare documentară a municipiului Bacău datează din 15 aprilie 1400, cunoscută sub denumirea de „Civitas Bacoviae”. Istoricii pleacă însă de la documentul din 6 octombrie 1408, emis de cancelaria domnului Alexandu cel Bun, în care apare numele târgului Bacău, cunoscut drept punct vamal, unde drumurile comerciale se întâlneau în vadul peste Bistriţa. 1. În urma descoperirilor arheologice din oraş şi din împrejurimile acestuia, istoricul Vasile Pârvan (1882 - 1927) consideră că Bacăul a fost locuit încă de pe vremea pelasgilor.

MOINEÈ&#x2DC;TI

Moineştiul este asociat cu vestigiile cetăţii dacice, cu numele lui Tristan Tzara (pseudonimul poetului şi eseistului român Samuel Rosenstock, născut în Moineşti şi stabilit în Paris) și cu destinații turistice, precum Lacul Bălătău. Monumentul DADA a fost ridicat la intrarea în municipiul Moineşti (dinspre Bacău) în cinstea lui Tristan Tzara şi a curentului artistic generat de acesta, la celebrarea a 100 de ani de la naşterea artistului. Monumentul a fost realizat de sculptorul german de origine română, Ingo Glass.

Vestigiile Cetății Dacice

Moineşti este o aşezare fortificată realizată de geto-daci în secolul II î.Hr.-II d.Hr. În anul 1986 au fost descoperite două locuinţe de suprafaţă cu foarte multă ceramică dacică din categoria vaselor borcan, cupe, fructiere, câteva fragmente pictate, precum şi fragmente de amfore.

Lacul Tarniţa, numit de localnici şi Lacul Bălătău, a dat naştere multor legende. Se spune despre el că este un lac fără fund, că toate vietăţile sunt atrase în lac şi sfârşesc prin înec, ba chiar că în lac ar putea fi văzut catargul unei corăbii. Trecând de la legendă la realitate, Lacul Tarniţa este o destinaţie turistică ce încântă vizitatorii prin frumuseţea aparte a peisajului.

COMĂNEȘTI

În Comăneşti există trei repere identitare pentru patrimoniul cultural şi istoric al oraşului care se regăsesc în viaţa comunităţii prin evenimentele organizate şi prin importanţa acordată acestora de locuitori. Ansamblul Palatului Ghika - Comăneşti, astăzi Muzeul de etnografie şi artă „Dimitrie Ghika – Comăneşti” este fosta reşedință de vară a familiei Ghika – Comănești. A fost ridicată în 1890 și poartă semnătura arhitectului Albert Galleron (cel care a proiectat și Ateneul Român). Palatul este așezat într-un frumos parc și, așa cum arăta Ortensia Racoviță în „Dicționarul geografic al județului Bacău” din 1895, „... era unul din cele mai mari și frumoase grădini din țară”. Conținea „...două orangerii și o florărie, pline cu plante exotice din cele mai rare”. Parcul și palatul au fost reședința familiei până în 1946. În 1979 au avut loc lucrări de reparaţie şi restaurare. În palat funcționează acum Muzeul de Etnografie și Artă „Dimitrie N.Ghika – Comănești” cu piese etnografice din microzona Trotușului de munte (Palanca-Dofteana) și lucrări de pictură contemporană românească provenite din patrimoniul Muzeului de Artă din Bacău.

Cascada Șupanu Este situată în apropierea oraşului Comăneşti. Drumul până la căderea principală de apă, de 10 metri, oferă privelişti pitoreşti, care merită văzute.

Gara din Comănești Gara din Comăneşti a fost ridicată de inginerul Elie Radu, inspirat după modelul de la Curtea de Argeş şi din Lausanne, Elveţia. Clădirea a fost inclusă în lista monumentelor istorice, din patrimoniul naţional.

DĂRMĂNEȘTI

Arealul turistic Dărmănești Barajul de la Poiana Uzului Barajul antropic construit din contraforturi de 80 m înălţime şi cu un volum de apă de 90 mil. mc, este al doilea de acest fel din Europa, fiind dat în exploatare în anul 1972. Acest lac alimentează cu o apă deosebit de bună mai multe oraşe (Dărmăneşti, Comăneşti, Târgu-Ocna, Moineşti, Oneşti, Bacău) şi mai multe comune din judeţul Bacău.

Munții Nemira fac parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, delimitând extremitatea ei sudică. Cu înălţimi ce ating 1649 m (Vf. Nemira Mare), munţii Nemira ascund frumuseţi încă nedescoperite de publicul larg. Floră de excepţie, cu specii extrem de valoroase cuprinse în Rezervaţia Naturală „Plaiurile şi Stâncăriile Nemirei”, grote despre care se spune că duc până în fundul pământului, bălţi sălbatice, pietre sculptate de crivăţul Nemirei ce amintesc de Sfinxul şi Babele din Bucegi, poteci puţin umblate şi legende ce vin din moşi-strămoşi, acestea sunt câteva din bogăţiile cu care farmecă munţii Nemirei oaspeţii Dărmăneştiului.

Palatul Știrbei În Dărmăneşti se găseşte, tronând peste Valea Uzului, Castelul Prinţesei Marina Ştirbei, numită şi „Prinţesa Aviaţiei Române”. Prinţesa, prima femeie româncă care a pilotat un avion şi prima femeie pilot militar, este una dintre eroinele României, implicându-se foarte mult în salvarea vieţilor răniţilor din cel de-al Doilea Război Mondial. Palatul din Dărmăneşti era reşedinţa de vară a prinţesei şi a prinţului George Ştirbei, iar pe timpul Războiului a fost transformat, chiar de către proprietară, în spital.

SLÄ&#x201A;NIC-MOLDOVA

Numită şi „Perla Moldovei”, Slănic-Moldova este un veritabil tezaur al turismului balneo-climateric. Este menţionat în documente pentru prima dată în 1755. Este situat în sud-vestul judeţului, la o altitudine de 530 de metri, pe versantul estic al Carpaţilor Orientali şi este străbătut de pârâul Slănic. Primul izvor de apă minerală a fost descoperit în 1800 de Mihai Spiridon în timpul unei vânători de urşi în pădurile din apropiere. În 1801 au fost descoperite alte 22 de izvoare iar 20 de ani mai târziu a fost construită prima unitate balneară.

Staţiunea Slănic-Moldova este renumită pentru izvoarele sale de ape carbonatate, bicarbonatate, uşor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice şi oligominerale. În 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar în 1877 au apărut primele instalaţii balneare. De-a lungul timpului, calităţile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obţinute la expoziţiile internaţionale de la Paris, Viena, Frankfurt/Main etc. Specialiştii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc.

În staţiune se oferă tratament pentru tulburări digestive, boli de ficat şi de bilă, boli de rinichi, boli urinare, boli de metabolism şi de nutriţie, reumatism, boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine şi ginecologice. Există şi posibilitatea băilor cu apă minerală caldă, electroterapie, hidroterapie, aerosoli şi inhalaţii. Staţiunea Slănic-Moldova este unică în Europa cu numărul mare de izvoare minerale, variate din punct de vedere al compoziţiei, al complexităţii chimice şi al efetelor terapeutice, toate pe un spaţiu relativ restrâns.

Alte atracţii ale staţiunii sunt: clădirea Cazinoului (monument arhitectural construit între anii 1892-1894 după planurile arhitectului George Sterian), Parcul Central din Slănic-Moldova cu o suprafaţă de 4,16 ha, Cheile şi Cascada Slănicului şi „Traseul 300 de scări”. Cheile și Cascada Slănicului Cheile Slănicului se întind pe o lungime de aproximativ 400 m, paralel cu şoseaua, la o cotă inferioară.Frumuseţea peisajului cascadei este completat de pădurea de foioase de pe maluri. „Traseul 300 de scări” reprezintă o plimbare prin pădurile de la poalele muntelui Dobru, deasupra zonei izvoarelor minerale din Slănic-Moldova şi de-a lungul Cheilor Slănicului.

II. Bacău: un spaţiu al democraţiei

Ce este democraţia? Conceptul de democraţie2 se referă la o formă de guvernământ care legitimează autoritatea poporului, care se realizează de către popor, pentru popor. Democraţia implică puterea şi responsabilitatea cetăţenilor de a-şi alege conducătorii şi reprezentanţii şi de a-şi apăra şi păstra drepturile împotriva oricăror încălcări ale legilor. Democraţia reprezintă voinţa majorităţii poporului. Există mai multe tipuri de democraţie: directă (puterea poporului este exercitată direct de către acesta în luarea deciziilor de interes public), reprezentativă (putere exercitată de către reprezentanţii aleşi conform unui sistem electoral liber), participativă (participarea la viaţa democratică a colectivităţii devine un drept cetățenesc, caracterizat prin existenţa unui dialog civil, care poate avea loc la nivel orizontal, vertical şi sectorial). În Tratatul de la Lisabona (art. 10 şi 11), sunt subliniate drepturile tuturor cetăţenilor de a se implica în luarea deciziilor şi obligaţiile instituţiilor de a menţine „un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă” şi de a respecta iniţiativele şi voinţa cetăţenilor. Democraţia participativă se manifestă printr-un susţinut dialog social şi prin existenţa organizaţiilor societăţii civile, care întreprind variate tipuri de acţiuni sociale creând astfel un liant între autoritățile publice şi cetățeni (ambele fiind evaluate cantitativ, dar, mai ales, calitativ).

2. Din punct de vedere etimologic, termenul provine din grecescul demos, care înseamnă popor, oameni de rând, şi kratos = lege, putere, autoritate. Democraţia este atât o formă de organizare şi conducere politică, cât şi un stil de viaţă. Ea presupune respect, decenţă, solidaritate, implicare în viaţa comunităţii.

Ce înseamnă a fi democratic? Înseamnă, în primul rând, respectarea legilor, egalitatea tururor cetăţenilor în faţa legii, responsabilitate cu privire la acţiunile întreprinse şi la consecinţele care decurg din acestea; înseamnă implicarea cetăţenilor în viaţa socială a comunităţii, respectarea soluţiilor oferite de aceştia prin alegeri libere; în al treilea rând, înseamnă promovarea şi împlinirea acestor principii prin fapte reale, decente, eficiente. Prin urmare, natura democratică a unui sistem de guvernare se poate măsura prin: • instituţii ai căror reprezentanţi sunt aleşi prin votul cetăţenilor fiecărui stat-membru (a se vedea Parlamentul European în care cei 751 de europarlamentari sunt aleşi o dată la cinci ani de către fiecare cetăţean al UE); • gradul de libertate prin care se poate manifesta cetăţeanul; • pluralismul politic; • separarea puterilor şi echilibrul acestora într-un stat; • scopul în şi pentru care acţionează instituţiile şi reprezentanţii poporului în asigurarea bunăstării tuturor cetăţenilor şi a progresului unei comunităţi; • respectarea drepturilor constituţionale ale tuturor cetăţenilor; • maniera în care se realizează dialogul civic şi se ţine cont de „vocea poporului” (pentru a construi cu adevărat o democraţie participativă, ale cărei principii sunt implicarea cetăţenească, deschiderea spre dialog real, responsabilitatea, eficienţa şi coerenţa). La nivelul județului Bacău, natura democratică a proceselor decizionale se definește prin procesele de consultare ale comunităților sociale, antreprenoriale și culturale și prin implicarea reprezentanților acestor comunități în proiecte și strategii locale, cu un impact proiectat atât la nivelul dezvoltării sustenabile a comunităților, cât și în nivelul de trai al membrilor acestora.

II.1. Proiecte Å&#x;i strategii locale

Județul Bacău prezintă o Strategie de Dezvoltare Durabilă pentru orizontul de timp 2010-2021 prin care sunt propuse măsuri de armonizare ale provocărilor de funcționalitate economică, socială, spațială și de calitate a vieții cu tendințele de dezvoltare socio-economică și a infrastructurii, la nivelul comunităților urbane, periurbane și rurale. Totodată, ca parte a instrumentelor de lucru pentru administrația publică de la nivelul județului, au fost obținute finanțări pentru proiecte ale căror rezultate se definesc prin: • elaborarea strategiei integrate de dezvoltare economică și socială a județului Bacău, având ca obiectiv general îmbunătățirea eficienței administrației locale (proiect cu finanțare prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European), • realizarea unor îmbunătăţiri de structură şi de proces ale managementului serviciilor publice precum şi a ciclului de politici publice (proiect cu finanțare prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative), • Implementarea unui sistem modern de management al calității și mediului (proiect cu finanțare prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative), • Realizarea unui sistem informatic modern pentru eficientizarea serviciilor livrate cetăţenilor de către administraţia publică locală din judeţul Bacău (proiect cofinanțat prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative), • Programarea strategică - modalitate de optimizare a structurilor pentru noile servicii descentralizate /deconcentrate din sectorul prioritar sănătate (proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative), • Promovarea județului Bacău ca destinație turistică: agrement, sănătate și cultură (finanțat prin Programul Operațional Regional).

III. Comunităţi băcăuane în dialog3 3. A se vedea editorialul 7 („Comunităţi în dialog”) din Newsletter-ul proiectului Europe Direct Bacău 2016, www.europedirectbacau.ro

Comunitatea este o construcţie culturală în care actorii sociali dezvoltă un sentiment subiectiv de aparţinere la aceleaşi valori şi de promovare a acestora. Într-o comunitate, elementul fundamental este semnificaţia pe care o acordă relaţiilor comunitare participanţii la acest construct, relaţii bazate pe interese şi competenţe comune. Tocmai de aceea, dialogul, discuţiile şi dezbaterea sunt strategiile de bază pentru crearea contextului eficient de realizare a scopului pentru care există acea comunitate. Ele au menirea de a armoniza vocile într-o singură comunitate sau ale comunităţilor pentru a genera idei şi pentru a stabili relaţii dincolo de graniţele mai mult sau mai puţin vizibile care despart indivizii. Chiar dacă vorbim de diverse tipuri de comunităţi umane (urbană /rurală; reală /virtuală; comunităţi profesionale; tematice; de cercetare; în funcţie de vârstă; etnice; spirituale etc.), toate se caracterizează pe relaţii de schimb valoric, al căror scop este acela de a fi o verigă puternică – vocală şi vizibilă – a dialogului concertat la nivel local, regional, naţional sau global. În discursul european actual, considerăm că dialogul între instituţii şi variatele comunităţi care se construiesc sub ochii noştri este benefic şi, mai ales, absolut necesar, pentru că un astfel de proces dialogal valorizează relaţiile sociale care se stabilesc în interiorul comunitar şi întăreşte sentimentul cetăţeanului de incluziune, de participare dinamică şi responsabilă la istoria, viaţa şi bunăstarea spaţiului pe care îl locuieşte. Acesta este cadrul comunicaţional al democraţiei participative, ale cărei elemente esenţiale sunt identitatea participanţilor la dialog, solidaritatea şi cetăţenia responsabilă.

La nivel judeţean, dialogul între instituţia administrativă şi comunităţile menţionate mai sus este fundamentat pe o politică transparentă prin: • inițierea și menținerea unor canale de comunicare privind dezvoltarea socială, culturală și economică între unitățile administrative și comunitățile urbane și rurale; • facilitarea de noi relații urban-rural, cu scopul de a crea coridoare de urbanizare cu potenţial de dezvoltare a IMM-urilor; • permanenta preocupare pentru opțiuni strategice de infrastructură, atât privind utilitățile, cât și transportul (modernizarea Aeroportului Internațional „George Enescu”, reabilitarea de drumuri județene pentru a crește nivelul de investitori în zonă și pentru optimizarea traficului); • dezvoltarea durabilă a comunităților prin soluții sustenabile dedicate protejării cetățenilor și ridicării calității vieții; • sprijin social prin proiecte integrate de asistență socială, finanțate prin fonduri europene și internaționale (i.e. proiectul „Incluziune socială prin furnizarea de servicii sociale integrate la nivelul comunității” cu finanțare de la UNICEF); • susținerea incluziunii sociale și a egalității de șanse a grupurilor vulnerabile (proiecte cofinanțate prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane); • reabilitarea, consolidarea și modernizarea obiectivelor turistice și de patrimoniu religios și cultural (Catedrala Ortodoxă „Înălțarea Domnului”, Biserica Romano-Catolică „Inima neprihănită a Mariei”, Observatorul Astronomic „Victor Anestin”, Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Ion Borcea”, Pârtia de Schi de la Slănic-Moldova); • parteneriate în implementarea granturilor Comisiei Europene (proiectul Centrul de Informare Europe Direct Bacău, 2013 – 2017, în derulare; parteneriat cu mediul academic şi administraţia locală şi judeţeană). 63

III.1. Dialogul - o strategie eficientă a politicii de comunicare în judeţul Bacău 64

Din perspectiva implementării programului „Europa 2020”, se pune accentul pe eficientizarea actului comunicaţional, a transmiterii şi înţelegerii unui mesaj corect între emiţător şi receptor, ceea ce presupune existenţa unui dialog constructiv cu şi între cetăţenii europeni şi decidenţii politici. Se trece de la un exerciţiu de informare (expunere la mesaj şi diseminare corectă) a publicului larg la stabilirea de relaţii cu participanţii a căror implicare în modelarea societăţii civile devine tot mai puternică. În anul 2016, la nivelul comunităţii urbane băcăuane, prin proiectul „Centrul de Informare Europe Direct Bacău”, activitatea de comunicare s-a calibrat pe gradul de interes, de implicare şi responsabilizare a grupurilor-ţintă. S-a trecut astfel de la nivelul de conştientizare/ familiarizare a publicului larg privind discursul politicilor europene şi de informare a conţinutului mesajelor, la nivelul de participare activă, responsabilizare şi implicare în implementarea acestor politici. Acest ultim nivel este adresat grupurilor-ţintă. Organizarea focus-grupurilor şi a microdialogurior este una dintre strategiile care dezvoltă creativitatea, potenţează spiritul civic şi competitivitatea cetăţenilor şi favorizează dialogul la nivelul macrocomunităţilor. Axate pe dezbatere, aceste strategii facilitează schimbul de opinii şi parteneriatele, conduc către un mai mare grad de angajare din partea autorităţilor locale şi a instituţiilor europene şi impun soluţionări rapide ale problemelor ridicate de participanţi.

Interesul manifestat faţă de aceste focus-grupuri (ele fiind promovate prin reţele de socializare, întâlniri directe cu publicuri-ţintă, prezentarea activităţilor pentru publicul larg, distribuirea de materiale informative cetăţenilor băcăuani, email-uri) au condus la transformarea formatului caracteristic unui astfel de eveniment în abordarea şi derularea tematicii sub forma microdialogurilor, în cadrul cărora am constituit două grupuri de participanţi: un grup al iniţiaţilor şi al implicaţilor în domeniul respectiv şi un grup al celor care doresc să acumuleze cunoştinţe pentru a se implica în activităţi ulterioare. Microdialogurile au fost moderate de: • membrii echipei Centrului Europe Direct Bacău; • Gabriela Neagu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii din Bucureşti; • cadre didactice universitare (lector dr. Nadia-Nicoleta Morăraşu); • specialişti în domeniu din comunitatea băcăuană (antreprenori).

În funcţie de tematica dezbătută, la toate aceste evenimente au fost invitaţi reprezentanţi ai asociaţiilor, instituţiilor, ONG-urilor, ai administraţiei locale, pentru a familiariza întreaga comunitate cu problemele şi nevoile existente la nivel local şi pentru a realiza un dialog eficient şi rapid cu participanţii în vederea soluţionării problemelor (reprezentanţi de la Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane (Centrul Bacău), de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bacău, de la DGASPC Bacău, Asociaţia „Betania”, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Agenţia Naţională Antidrog, Consiliul Judeţean Bacău, Primăria municipiului Bacău, AJOFM Bacău).

Prin tematica propusă, fiecare dintre cele şase microdialoguri („Cine sunt EU – victima traficului de persoane?”. „Cine sunt EU – voluntarul ?”; „Cine sunt EU – refugiatul?”; „Cine sunt EU – tânărul șomer ?”; „Cine sunt EU – cetățeanul digital ?”; „Cine sunt EU – tânărul antreprenor ?”) a creat dezbateri dinamice, aplicate la realităţile locale, naţionale şi europene. Alte aspecte relevante care s-au desprins în cadrul dezbaterilor acestor focus-grupuri sau din chestionarele completate la finalul microdialogurilor, aspecte care demonstrează dorinţa cetăţenilor băcăuani de a fi „ascultaţi” şi de a se implica în realizarea efectivă şi reală a problemelor din viaţa de zi cu zi, sunt: • cunoaşterea nevoilor şi cerinţelor reale ale grupurilor-ţintă la nivelul comunităţii locale prin stabilirea unui dialog eficient cu reprezentanţii acestor grupuri; • găsirea soluţiilor eficiente pentru comunitatea locală, în folosul cetăţeanului obişnuit, şi punerea lor în practică în mod rapid; • existenţa unor strategii sociale la nivel de comunitate locală pe termen mediu şi lung; • transparenţa acţiunilor şi a finanţărilor prin intensificarea dialogului între instituţii; • existenţa unei legislaţii suple la nivel macro- şi microcomunitate; • promovarea ONG-urilor la nivel local şi naţional şi asocierea acestora pentru a-şi face simţită „vocea” la nivel european; • stabilirea strategiilor pentru asigurarea resurselor materiale, umane, tehnologice, financiare la nivel de organizaţii neguvernamentale (având în vedere că astfel de entităţi activează în domeniile în care se manifestă nevoile societăţii civile: educaţie, sănătate, cultură, ştiinţă, protecţie socială – protecţia grupurilor defavorizate în mod special –, protecţia mediului etc). 69

„Cine sunt EU – victima traficului de persoane?”. Au participat cadre didactice, studenţi de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai instituţiilor în domeniu. După prezentarea temei şi a formatului de focus-grup, s-au realizat dezbateri privind următoarele aspecte: definirea conceptului de trafic şi trafic de persoane; tipuri de trafic şi reacţia societăţii româneşti; tipurile de persoane predispuse traficului de fiinţe umane (femei, copii, bărbaţi); cauze ale situaţiilor de trafic de fiinţe umane; principalele motive pentru eficienţa sau ineficienţa eforturilor de combatere a acestui tip de trafic. În cadrul discuţiilor s-a insistat în special asupra indiciilor care duc la identificarea victimei şi a traficantului. Dezbaterile s-au axat asupra găsirii soluţiilor pentru combaterea acestui fenomen la nivel local prin dezvoltarea posibilităţilor de reducere a gradului de sărăcie (aceasta fiind considerată o primă cauză a creşterii actului de traficare) şi prin eficientizarea rolului familiei şi al sistemului educaţional.

„Cine sunt EU – refugiatul?” s-a desfăşurat la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Dezbaterile au focalizat următoarele aspecte: cine sunt refugiaţii/ imigranţii; diferenţa între emigrant, imigrant, refugiat şi dezrădăcinat; statutul imigranţilor legali; cauzele emigrării şi combaterea acestora; combaterea imigrării ilegale; soluţionarea crizelor provocate de migraţia masivă a populaţiei; în ce manieră afectează criza refugiaţilor toţi cetăţenii lumii; eficienţa sau ineficienţa legislaţiei în vigoare la nivel european; consecinţele incompetenţei, superficialităţii şi incoerenţei în soluţionarea crizelor provocate de fluxul masiv de migranţi; rolul guvernelor şi statelor în rezolvarea crizei refugiaţilor la nivel european şi global; problema relocării migranţilor.

„Cine sunt EU – tânărul şomer?”, care s-a desfăşurat la Centrul pentru sănătate OXIGEN, „un centru rezidenţial, de tip comunitate terapeutică”. În timpul discuţiilor, au fost dezbătute aspecte sensibile referitoare la: lipsa unei viziuni socio-economice şi culturale privind dezvoltarea judeţului; dificultăţile întâmpinate de angajatori; lipsa dialogului între instituţiile care pregătesc forţa de muncă şi cele care angajează absolvenţii; paleta restrânsă de abilităţi şi competenţe pe care şomerul le manifestă atunci când se prezintă la un interviu sau când este angajat; inapetenţa pentru dezvoltare personală şi auto-cunoaştere; dezvoltarea unei „meserii noi” – aceea de asistat social – şi statutul asistatului social; consecinţele şomajului îndelungat asupra individului/ şomerului, a familiei şi a comunităţii din care face parte. Printre soluţiile propuse de participanţi, menţionăm: realizarea unei strategii de dezvoltare a vieţii economice în Bacău pe termen lung, existenţa unui dialog consecvent între toate instituţiile administrative, sociale, economice, de învăţământ şi culturale ale judeţului, pregătirea practică a absolvenţilor, dezvoltarea voluntariatului în rândul studenţilor băcăuani, realizarea de parteneriate între instituţii la nivel local şi european, responsabilizarea serviciilor de formare profesională în funcţie de cerinţele locale.

„Cine sunt EU – voluntarul?”, care s-a desfăşurat la Colegiul Naţional „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău. În timpul discuţiilor, au fost dezbătute aspecte privind istoricul şi beneficiile voluntariatului, tipuri de voluntariat, recunoaşterea publică a activităţilor desfăşurate de voluntarii din Bacău, cum poate un cetăţean al comunităţii să devină voluntar, importanţa schimbului de bune practici în domeniul voluntariatului, tipuri de activităţi desfăşurate de un voluntar, cunoaşterea legislaţiei privind voluntariatul. Printre soluţiile propuse de participanţi, menţionăm: promovarea agenţiilor, asociaţiilor, instituţiilor, organizaţiilor etc. care lucrează cu voluntari, promovarea voluntarilor în/prin mass-media, includerea certificatului de voluntariat în dosarul pentru admitere în învăţământul superior / pentru angajare.

„Cine sunt EU – cetățeanul digital ?” s-a desfăşurat la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Participanţilor – studenţi şi elevi – le-a fost prezentată tema dezbaterii şi motivația pentru care se consideră necesară abordarea acestei probleme. Având drept suport politicile europene cuprinse în portofoliul comisarului european pentru economie şi societatea digitală, Günther H. Oettinger, şi Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România, s-au luat în discuţie aspecte privind: definirea conceptului de cetăţean digital, rolul internetului în viaţa cetăţeanului obişnuit, dezvoltarea abilităţilor digitale ale cetăţenilor băcăuani, importanţa sectorului IT în dezvoltarea sectorului privat şi public românesc, creşterea competitivităţii forţei de muncă din România şi Europa, factorii care au condus la dezvoltarea industriei IT pe plan naţional. Două probleme au fost ridicate de participanţii la acest focus-grup: dezvoltarea sistemului IT în şcolile din mediul rural şi alocarea resurselor financiare pentru comunităţile rurale sărace.

„Cine sunt EU – tânărul antreprenor ?” s-a desfăşurat la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Participanţii au fost studenţi, cetăţeni băcăuani şi tinerii care au beneficiat de training-ul din cadrul Școlii de vară pe tema antreprenoriatului în industrii creative, „Extraordinar de creativi, dar nu suficient de antreprenori”, activitate organizată prin proiectul CIED Bacău (în colaborare cu CIED Bucureşti), în perioada 28 – 31 august 2016. Acest microdialog a fost moderat de 2 antreprenori tineri: Andreea Botez şi Cătălin Popovici, care au prezentat aspecte privind realizarea unui plan de afaceri, dificultăţile întâmpinate în derularea activităţii antreprenoriale (fie ele de ordin legislativ, financiar sau al resurselor umane), administrarea afacerii, caracteristicile unui antreprenor de succes. Discuţiile au circumscris câteva probleme esenţiale pentru dezvoltarea antreprenoriatului în Bacău: cum se realizează studiul pieţii şi studiul concurenţilor potenţiali, ce înseamnă competiţia între antreprenori, care este viabilitatea unor activităţi antreprenoriale sau aspecte referitoare la neseriozitatea şi lipsa de pregătire a resursei umane, capacitatea mediului antreprenorial local de a angaja membri ai grupurilor defavorizate, strategiile de promovare a afacerii pentru atragerea clienţilor, investirea în pregătirea personalului, dezvoltarea viitoare a afacerii pentru creşterea profitului, cum se relaţionează afacerea individuală la mediul larg de afaceri din Bacău, care este relaţia mediu de afaceri privat – public în Bacău.

Prin feed-back-ul obţinut în cadrul aplicării tuturor acestor strategii ale politicii de comunicare, putem afirma că cetăţenii județului Bacău au conturat arhitectura lor identitară prin acţiuni de „rebranding la nivelul imaginii Bacăului în Bacău şi în Europa” în jurul câtorva iniţiative emblematice: un Bacău al antreprenoriatului şi al ideilor creative; un Bacău al tineretului; un Bacău al solidarităţii şi al dialogului pentru satisfacerea cerinţelor şi nevoilor grupurilor-ţintă.

Implementarea acestor iniţiative semnifică realizarea celor mai importante obiective ale actului comunicaţional: schimbarea atitudinii publicului-ţintă, schimbarea comportamentului tuturor factorilor implicaţi în politica de comunicare, transparentizarea proceselor de luare şi implicare în luarea deciziilor, îmbunătăţirea relaţiilor interdialogale.

IV. Schimbări democratice în județul Bacău Schimbările democratice vizează promovarea solidarității, a libertății individului și implicarea în viața comunității pentru configurarea unui viitor trăit în demnitate. Fundamentate prin proiecte și prin practici sociale și culturale împărtășite la nivel național și european, acestea cartografiază identitatea cetățenilor și a comunității băcăuane.

Proiecte pentru cetățenii tineri ai județului Bacău: școală de vară privind antreprenoriatul în industrii creative (realizată în colaborare cu Centrul de Informare Europe Direct București și clusterul AltBrașov)

Dialoguri cetățenești: vizită de informare și documentare a reprezentanților U.A.T. Județul Bacău la comunitatea românilor din Madrid, Spania.

Concluzii: Voluntariatul 94

Printre soluţiile propuse în cadrul microdialogului „Cine sunt EU – voluntarul?” este şi promovarea organizaţiilor care dezvoltă programe de voluntariat şi a voluntarilor care au participat la astfel de activităţi. În Catalogul ONG-urilor din judeţul Bacău (Bacău, 2016), autoarele Teodora Dămoc şi Eva Dumitrescu dedică câte un capitol unui număr de 20 de ONGuri din județul Bacău, ale căror obiective sunt realizate şi prin entuziasmul, pasiunea şi dăruirea voluntarilor, care desfăşoară, după cum afirmă autoarele, activităţi diverse, „de la implicare civică la ecologie, social, dezvoltare personală, educație sau cultură”. Gala Naţională a Voluntarilor4, ediţia 2016, care se desfăşoară în luna decembrie, are 108 finalişti. 8 dintre aceste poveşti de voluntariat sunt din Bacău: 4 finaliști la secțiunea Voluntarul anului (Ana-Maria Grigore, care a prestat 380 de ore în domeniul educaţiei; Bianca-Cristina Butacu, cu 600 de ore prestate; Ştefan-Andrei Istrate, cu 900 de ore; Mihaela-Sara Şolot, cu 385 de ore prestate, toţi trei în domeniul tineret), 3 la Proiectul de voluntariat al anului („Căsuța cu artă” – Activ Mozaic, proiect la care au fost implicaţi 120 de voluntari; „Voluntari pentru comunități rurale”, cu un număr de 50 de voluntari implicaţi în proiect; „Îngeri în halate albe”, proiect derulat cu 70 de voluntari) și o persoană finalistă la categoria Coordonatorul de voluntariat al anului (Cristina Nica a coordonat 730 de voluntari, care au prestat un număr de 30600 de ore de voluntariat în anul 2016)5.

4. În cadrul Galei există încă o secţiune pe lângă cele trei menţionate mai sus, şi anume, Centrul de voluntariat al anului. 5. http://www.kristofer.ro/voluntari-proiecte-bacau-finala-gala-nationala-voluntarilor-2016/

Bibliografie 98

Bibliografie 1. Şerban, Lucian. Dicţionarul geografic al judeţului Bacău, Bacău: Editura „Egal”, 2006. 2. Comisia Europeană, Europa 2020. O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, 3 martie 2010, COM(2010) 2020 final, [Online] disponibl la adresa http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/ LexUriServ.do?

Bibliografie web Pag. 4 - 5

Colecția U.A.T. Județul Bacău

Pag. 8 - 9

Colecția U.A.T. Județul Bacău - proiect Bacău360

Pag. 10

Altar, ceramică şi obiecte de bronz - http://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.ro/2011/03/muzeul-de-istorie-iulian-antonescu.html

Pag.11

Tamasidava - http://rdcnroman.blogspot.ro/2012/04/cetatea-dacica-tamasidava.html Utidata - http://www.tirguocna.ro/index.php/cultura/64.html

Pag.13

Colecția U.A.T. Județul Bacău

Pag.14 - 15

Colecția Centrului de Informare Europe Direct Bacău

Pag.16

Colecția U.A.T. Județul Bacău - Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bacău

Pag. 17

http://adevarul.ro/locale/bacau/expozitie-masti-populare-colegiul-arta1_52a77422c7b855ff569ba4ae/index.html Colecția Ziarul de Bacău, Agerpress și Deșteptarea

Pag. 18

Colecția Ansamblului Folcloric „Busuiocul”

Pag. 19 - 21

Colecția Centrului de Informare Europe Direct Bacău

100

Pag. 22 - 23

Colecția ing. Mihai Ceucă Prima atestare documentară a orașului Bacău, disponibilă online la adresa http://www.desteptarea.ro/bacaul-de-altadata/

Pag. 24 - 27

Colaj orașul Moinești - http://www.turismmoinesti.ro/ Panorama Moinești - http://zilele-medicale-moinesti-2014.blogspot.ro/p/lucrari-inscriere.html Lacul Bălătau - http://minunile.dcantemir.ro/

Pag. 28 - 31

Ansamblul Palatului Ghika - Comăneşti, azi Muzeul de etnografie şi artă „Dimitrie Ghika – Comăneşti” Colecția U.A.T. Județul Bacău - proiect Bacău360.ro Cascada Șupanu - http://minunile.dcantemir.ro/obiective/cascada-supanu/ Gara din Comănești - http://forum.lokomotiv.ro/modules.php?name=Forums&file=viewtopic&t= 697

Pag. 32 - 35

Colaj oraș Dărmănești - colecția U.A.T. Județul Bacău Arealul turistic Dărmănești, Barajul de la Poiana Uzului - www. orasuldarmanesti.ro Arealul turistic Dărmănești, Lacul Balătau - http://cesavezi.ro/obiective-turistice/13-ape-silacuri/1088-laculbal%C4%83t%C4%83u Munții Nemira - Colecția U.A.T. Județul Bacău

Pag. 36 - 37

Palatul Știrbei - Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național a județului Bacău

Pag. 38 - 45

Colecția U.A.T. Județul Bacău

Pag. 46

Colecția Centrului de Informare Europe Direct Bacău

Pag. 47

http://www.the-scientist.com/?articles.view/articleNo/32663/title/Science-and-Democracy/

Pag. 48

http://www.slideshare.net/BVCMDP/sst1772-representative-democracy-12717020

Pag. 50 - 51

Pagina de Facebook a U.A.T. Județul Bacău

Pag. 52 - 53

http://www.pitstopmedia.com/sem/two-local-seo-strategies-to-start-with

Pag. 55 - 57

Site U.A.T. Județul Bacău (www.csjbacau.ro)

101

Pag. 58 - 59

Pagina de Facebook a U.A.T. Județul Bacău

Pag. 62

http://www.istockphoto.com/photo/speech-bubbles-colorful-communication-thoughts-talkingconcept-gm486478366-72586065?st=_p_speech%20bubble

Pag. 63

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved= 0ahUKEwjXn8Lhlb_RAhXBVxQKHSBMAzIQjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fwww.associationadviser.com%2Findex.php%2Ftips-for-conducting-focus-groups%2F&bvm=bv.144224172,d.ZGg&ps ig=AFQjCNGiXlt3uSGSKpiwZY3CDBGQHayS4A&ust=1484398576442069

Pag. 66

Agenția Națională Antidrog Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane Direcția Generală de Asistență și Protecție Socială a Copilului Bacău Asociația „Betania” Bacău Inspectoratul Școlar Județean Bacău U.A.T. Municipiul Bacău U.A.T. Județul Bacău

Pag. 68 - 87

Colecția Centrului de Informare Europe Direct Bacău

Pag. 88 - 89

http://parim.co/aim-to-be-an-awesome-manager-by-giving-better-feedback

Pag. 90

http://consultandservice.com/

Pag. 91

Colecția Centrului de Informare Europe Direct Bacău

Pag. 92 - 93

https://assets.entrepreneur.com/content/16x9/822/change-good-now-how-get-employees.jpg

Pag. 95

http://www.kristofer.ro/voluntari-proiecte-bacau-finala-gala-nationala-voluntarilor-2016/

Pag. 96 - 97

http://platosociety.org/wp-content/uploads/2013/12/Bibliography.jpg

102

U.A.T. Municipiul Bacău

Centrul de Informare Europe Direct Bacău

COD ISBN