Album foto "Identitate europeană prin muzee săteşti" by EUROPE DIRECT BACAU

Identitate europeană prin muzee săteşti 1

Identitate europeană prin muzee săteşti

Această publicaţie nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, şi de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Municipiul Bacău şi U.A.T. Judeţul Bacău.

Coperta 1 - Copil din Parohia comunei Sănduleni. Coperta 2 - Colaj de fotografii, din colecţia Centrului „Europe Direct” Bacău.

Coordonatori: Doina Cmeciu, Mădălina Manolache, Ioan Dănilă Consultanţi: Mara Merfea Fotografii: colecţia Centrului „Europe Direct” Bacău, surse internet. Copyright © 2013 Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii PIM.

Structură-gazdă: Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Parteneri: U.A.T. Judeţul Bacău

Municipiul Bacău

Muzeul Sătesc „Casa Zamfirei” din comuna Sănduleni 6

“Zamfira’s House” Village Museum from Sănduleni commune 7

CUPRINS Identitate europeană prin muzee săteşti Zone etnografice Partea I: Zona etnografică Bacău I.1. Muzee săteşti din zona etnografică Bacău Muzeul Sătesc „Zestrea strămoşilor” din comuna Mărgineni Muzeul Etnografic „Preot Vasile Heisu” din comuna Răcăciuni Complexul Muzeal „Paul Ţarălungă” din comuna Prăjeşti I.2. Comune şi sate: zestre etnografică Partea II: Zona etnografică Colinele Tutovei II.1. Muzee săteşti din zona etnografică Colinele Tutovei Muzeul Sătesc din comuna Lipova II.2. Comune şi sate: zestre etnografică Partea III: Zona etnografică Trotuş III.1. Muzee săteşti din zona etnografică Trotuş Muzeul Sătesc „Casa Zamfirei” din comuna Sănduleni Muzeul Sătesc din satul Sulţa, comuna Agăş Berzunţi Colecţia de Etnografie „Maria Antal” din comuna Ghimeş-Făget

8 14 19 23 24 32 38 44 53 57 58 63 69 73 74 80 84 88

TABLE OF CONTENTS European identity through village museums Ethnographic areas Part I: Bacău Ethnographic Area I.1. Village museums from Bacău ethnographic area “Our Forefathers’ Heritage“ Village Museum from Mărgineni commune “Priest Vasile Heisu” Ethnographic Museum from Răcăciuni commune “Paul Ţarălungă” Museum Centre from Prăjeşti commune I.2. Villages and communes: ethnographic heritage Part II: Colinele Tutovei Ethnographic Area II.1. Village museums from Colinele Tutovei ethnographic area The village museum from Lipova commune II.2. Villages and communes: ethnographic heritage Part III: Trotuş Ethnographic Area III.1. Village museums from Trotuş ethnographic area “Zamfira’s House” Village Museum from Sănduleni commune The Village Museum from Sulţa village, Agăş commune Berzunţi “Maria Antal” Ethnographic Collection, from Ghimeş-Făget commune

8 14 19 23 24 32 38 44 53 57 58 63 69 73 74 80 84 88

Colecţia de Etnogragie „Petrică Bilibok-Bârsan” din satul Tărhăuş, comuna GhimeşFăget Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă din comuna Borzeşti Colecţia de Etnografie „Gh. Gr. Caităr” din comuna Oituz Muzeul Etnografic din satul Poiana Sărată, comuna Oituz Colecţia Etnografică „Aristiţa şi Ghiţă Teacă”din comuna Buciumi Muzeul Sătesc „Casa bunicilor” din comuna Palanca III.2. Comune şi sate: zestre etnografică

94 96 100 106 108 114 117

“Petrică Bilibock-Bârsan” Ethnographic Collection, from Tărhăuş village, GhimeşFăget commune The Museum of Religious Art and Culture from Borzeşti commune “Gh. Gr. Caităr” Ethnographic Collection from Oituz commune The Ethnographic Museum from Poiana Sărată village, Oituz commune “Aristiţa and Ghiţă Teacă” Ethnographic Collection from Buciumi commune “My Grandparents’ Old House” from Palanca commune III.2. Villages and communes: ethnographic heritage

94 96 100 106 108 114 117

Identitate europeană prin muzee săteşti

Poiana Sărată, Oituz Ilustrata, reprezentând o privelişte panoramică a satului băcăuan, datează din anul 1926 şi face parte din colecţia profesorului dr. Aurel Stanciu.

Parafrazându-l pe Nicolae Iorga1 , am spune că trebuie să mergem „la ţară, sat cu sat, în prag de biserici străvechi…” sau să vizităm „muzee săteşti – temple ale naţiunilor viitoare”, dacă dorim să cunoaştem autenticele valori culturale româneşti. Depozitare de obiecte de patrimoniu dar şi de cunoaştere, muzeele săteşti – deseori, un sat întreg poate reprezenta, simbolic, un muzeu – îndeplinesc trei funcţii majore: de păstrare a valorilor, de acces la tradiţie şi de diseminare a cunoaşterii.

Metaforic vorbind, am putea spune că un astfel de muzeu este o istorie a vieţii unei comunităţi, ale cărei file sunt exponatele însele cu a lor diacronie, care întemeiază identitatea locuitorilor prin semne distinctive. Ele sunt şi tezaurul acelei comunităţi, ceea ce evidenţiază nu numai ideea moştenirii, a transmiterii valorii culturale din generaţie în generaţie, a creării unei legături între trecut şi prezent, ci, mai ales, a datoriei celor de astăzi de a situa acest tezaur în viitor.

1. Nicolae Iorga (1871 - 1940) a fost un mare diplomat, academician, profesor universitar, istoric, prim-ministru, parlamentar român.

European identity through village museums Paraphrasing Nicolae Iorga1, we could say that we should go “to the countryside, from village to village, stop on the threshold of old churches ...”, or visit “village museums – temples of future nations”, if we really want to find out Romania’s genuine cultural values. Repositories of both heritage objects and of knowledge as well, village museums - more than often may a whole village symbolically be a museum -, have three major functions: of preserving the cultural values, of allowing the access to tradition and of disseminating knowledge. Poiana Sărată, Oituz - 2010

Metaphorically speaking, such a museum may be considered to be the live history of a community, whose pages are the exhibits themselves on their diachronic display, which have been defining the villagers’ identity through distinctive signs. They constitute the heritage of a particular community, which foregrounds the act of inheriting, of transmitting the cultural value from generation to generation, of bridging up the past and the present, but, above all, they highlight the idea of duty, of our moral obligation to project and locate this heritage into the future.

1. Nicolae Iorga (1871 - 1940) was a great Romanian diplomat, academician, professor, historian, Prime minister, member of Parliament.

Noi, cei de astăzi trebuie să dăm altora, copiilor noştri, ceea ce am împrumutat de la bunicii şi străbunicii noştri. Dacă gândim astfel, nu vom putea niciodată vorbi de pierderea sau degradarea tezaurului cultural; dimpotrivă, vom îmbogăţi un „capital cultural” pe care îl vom transmite, ca valoare, peste timp. Astfel, membrii comunităţilor săteşti vor dezvolta nu numai un mod de gândire istoric şi cultural dar îl vor putea asocia unui mod de exersare a abilităţilor creative şi vor fi conştienţi că moştenirea şi îmbogăţirea valorilor trecutului sunt acte de interdisciplinaritate prin care istoria, geografia, artefactele tradiţionale şi moderne creează un construct identitar specific acestui spaţiu moldav. Pe o suprafaţă de 6.621 km2, reprezentând 2,8% din teritoriul ţării, şi cu o populaţie de 745 de mii de locuitori, cu vestigii istorice atestând urmele unei aşezări dacice descoperite la Horgeşti (sec. I î.H.- II d.H.), satul băcăuan tezaurizează valori spirituale, morale şi culturale prin astfel de muzee, care sunt importante puncte de referinţă, cu valoare emblematică, pentru imaginea culturală a judeţului Bacău. Cele 85 de comune cu 491 de sate2 aparţin celor trei zone etnografice caracteristice judeţului: Trotuş, Bacău şi Colinele Tutovei. Muzeele săteşti, ridicate de oameni (dascăli, preoţi, primari, fii ai acestor comune) cu un admirabil simţ al istoriei acestor locuri, păstrează valorile materiale ca simbol al spiritualităţii creatoare din zona Bacăului. Tipurile de muzee diferă: de la instituţii cu mai multe secţiuni, la aşezăminte, care se axează pe un anumit domeniu, până la case memoriale, biserici, reamenajări de spaţii şcolare sau chiar un sat întreg – cum ar fi Berzunţi, renumit pentru porţile caselor. 2. Potrivit recensământului din 2011: http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_comune_din_jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u, decembrie 2013.

We, the ones living during the present time, should give what we have borrowed from our fathers and forefathers to our offspring and to others. If we think like this, it will be impossible for us to speak of the degradation or the loss of our cultural heritage; on the contrary, we will enrich a valued “cultural capital” which will be handed down over time. In such circumstances, the members of any rural community will develop not only a historical and cultural way of thinking but they will also be able to associate it to the act of putting into practice their creative competences; thus, they will also be aware of the fact that the inheriting and enriching of the old times’ values is an exercise of interdisciplinarity, where history, geography, traditional and modern artefacts create an identitary construct specific to these Moldavian lands. Covering an area of 6,621 kms2, representing 2.8% of Romania’s territory, with a population of 745,000 inhabitants, with historical remnants as proofs of a Dacian settlement discovered at Horgeşti (Ist century BC.- IInd century AD), the villages of the county of Bacău have reposited cultural, moral and spiritual values in their museums, which constitute an important milestone, with a high symbolic value for the cultural image of the region. The 85 communes with their 4912 villages belong to the three ethnographic areas of the county: Trotuş, Bacău and Colinele Tutovei (Tutova Hills). The village museums, founded by people (school teachers, priests, mayors, native sons of these communes) nourishing an admirable sense of belonging to the history of these lands, have preserved the material values as symbolic signs of the creative spirit of this county’s inhabitants. The types of museums vary: from institutions with several departments, to establishments focusing on a specific domain, or to memorial houses, churches, reorganizations of rooms within school precincts, or even whole villages, which may be considered museums – such as Berzunţi, renowned for the gates of its houses. 2. According to the 2011 census http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_comune_din_jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u, retrieved December 2013.

Indiferent de tipul, mărimea şi funcţionalitatea acestor depozitare de cultură, ele sunt purtătoare de profunde semnificaţii, sunt modele pentru locuitorii de astăzi ai acestui spaţiu românesc şi mărturii ale firii creatoare a făuritorilor de istorie. Vom prezenta aceste tezaure de cultură specifice celor trei zone geografice şi etnografice tocmai pentru a evidenţia elementele comune sau pe cele care constituie semnul distinctiv al fiecăreia dintre acestea: arhitectura caselor, ustensile gospodăreşti, unelte, obiecte de cult, costume populare, cărţi vechi, măşti, datini de Crăciun, de sfintele sărbători ale Paştelui sau ale Anului Nou. Toate aceste instituţii – fie ele muzee săteşti, biserici, şcoli etc. –, care adăpostesc valori ale unei moşteniri culturale, dezvăluie modul de a fi al locuitorilor acestor meleaguri, cu istoria, faptele şi creaţiile lor. Doina Cmeciu

Exponate din Muzeul Sătesc din comuna Sănduleni

May such repositories of culture be of whatever type, size or function, these museums are holders of deep significations, they are models for the nowadays’ people inhabiting this specific Romanian space, and proofs of the creative nature of history makers. We will briefly describe these heritage cultural sites illustrative of each geographic and ethnographic area in order to show what is common to all the village museums in the county of Bacău, or to highlight their distinguishing features: the architecture of the houses, utensils, tools, liturgical objects, traditional national costumes, old books, masks, Christmas, New Year’s Eve and Day or Easter rituals. All these institutions – be they village museums, churches, schools etc. –, where values of a rich cultural heritage have been housed, display the way of being of these lands’ inhabitants, with their history, deeds and creative achievements. Doina Cmeciu

Exhibits from the Village Museum from Sănduleni commune

ZONE ETNOGRAFICE

ETHNOGRAPHIC AREAS 18

Zona etnografică Bacău

Bacău ethnographic area

Paul Ţarălungă

Zona etnograficÄ&#x192; Colinele Tutovei

Colinele Tutovei (Tutova Hills) ethnographic area

C.D. Zeletin

Zona etnografică Trotuş

Vasile Adăscăliţei

Trotuş ethnographic area

PARTEA I: Zona etnografică Bacău PART I: Bacău ethnographic area

În acest areal sunt cuprinse comunele aflate: a) în imediata apropiere a Bacăului: Măgura, Mărgineni, Hemeiuş, Săuceşti, Letea Veche, Sărata, Luizi-Călugăra; b) în partea de sud a municipiului, înşiruite pe drumul european E 85 sau derivând din acesta, cu orientare spre est sau vest: Nicolae Bălcescu, Faraoani, Cleja, Răcăciuni, Valea Seacă, Sascut; Ungureni, Tamaşi, Gioseni, Parincea, Horgeşti, Pânceşti, Corbasca, Huruieşti, Tătărăşti; c) în partea de nord, nord-est şi nord-vest a Bacăului: Filipeşti; Prăjeşti, Traian, Negri, Dămieneşti, Roşiori, Secuieni, Odobeşti; Iteşti, Gârleni, Bereşti-Bistriţa, Racova, Blăgeşti. Este o zonă cu o istorie bogată, cu vestigii ale unor aşezări datând fie din epoca neolitică, dacică sau medievală (a se vedea aşezările din câteva sate din comunele Filipeşti şi Negri). Siturile arheologice Tamasidava şi Zargedava (unde a fost descoperită o aşezare veche de ~ 6000 de ani), aflate în apropierea satelor Răcătău (comuna Horgeşti) şi, respectiv, Brad (comuna Negri), au dat la iveală existenţa unui oraş dacic. Locuitorii sunt în majoritate români, de religie ortodoxă. Există însă şi comunităţi mixte, unde sunt şi locuitori ceangăi, de religie romano-catolică (comunele Faraoani şi Cleja), sau locuitori de etnie rromă (Parava, Corbasca). Limba, tradiţiile şi portul popular dezvăluie apartenenţa locuitorilor la una dintre aceste comunităţi. Casele tradiţionale sunt, în general, locuite de sătenii mai în vârstă; tinerii şi-au clădit case cu etaj şi cu facilităţi moderne. Pe lângă spaţiul de locuit, gospodăria ţărănească cuprinde şura şi grajdul, grădina de legume, livada şi/sau via. Muzeele săteşti de la Mărgineni (Trebeş), Prăjeşti şi Răcăciuni, Ansamblul Folcloric „Sărăţelul” din comuna Sarata, casele memoriale „Ion Borcea” (Racova), „Ion Ionescu de la Brad” (Brad, comuna Negri), Mănăstirea Runc – ctitorie a lui Ştefan cel Mare – sau miniexpoziţiile etnografice realizate de elevii şcolilor din mediul rural, toate dezvăluie modul de a fi şi de a trăi al locuitorilor acestei zone.

The following communes are part of this area: a) situated in the suburban neighbourhood of Bacău: Măgura, Mărgineni, Hemeiuş, Săuceşti, Letea Veche, Sărata, Luizi-Călugăra; b) situated south of Bacău, lined along the 85 European road, or branching off eastwards or westwards: Nicolae Bălcescu, Faraoani, Cleja, Răcăciuni, Valea Seacă, Sascut; Ungureni, Tamaşi, Gioseni, Parincea, Horgeşti, Pânceşti, Corbasca, Huruieşti, Tătărăşti; c) located north of, north-east and north-west of Bacău: Filipeşti; Prăjeşti, Traian, Negri, Dămieneşti, Roşiori, Secuieni, Odobeşti; Iteşti, Gârleni, Bereşti-Bistriţa, Racova, Blăgeşti. This is an area steeped in rich history, with remnants of settlements from the Neolithic, Dacian, or medieval epochs (see the settlements discovered in some of the villages of the communes of Filipeşti and Negri). The Tamasidava and Zargedava archaeological sites (there was discovered a more than 6,000 years old settlement), near the village of Răcătău (the commune of Horgeşti) and, the village of Brad (the commune of Negri, respectively) preserved evidence of a Dacian city. The majority of the inhabitants are Orthodox Romanians. There are also mixed communities, where, besides Romanians, there are Csángós (Moldavian Hungarians), of Roman-Catholic confession (see, for example, the communes of Faraoani and Cleja), and the Roma (gypsy) population (Parava, Corbasca). The language, traditions and national costume of each of the inhabitants reveal the ethnic community they belong to. The older villagers usually dwell in old traditional houses; the younger people have built new one- or twostoreyed houses, provided with modern facilities. Besides the living space, any household may also include a barn and stable, a vegetables garden, an orchard and /or vineyard. The village museums at Mărgineni (Trebeş), Prăjeşti and Răcăciuni, the “Sărăţelul” Folk Ensemble from the commune of Sarata, the “Ion Borcea” (Racova), “Ion Ionescu de la Brad” (Brad, the commune of Negri) memorial houses, the Monastery of Runc – built by Prince Stephen the Great –, or the miniexhibitions organized by the pupils of the village schools, all display the way of being and living of the inhabitants of this ethnographic area.

Ansamblul Folcloric „Sărăţelul”, din comuna Sarata “Sărăţelul” Folk Ensemble from Sarata commune

I.1. Muzee săteşti din zona etnografică Bacău

I.1. Village museums from Bacău ethnographic area

Muzeul Sătesc „Zestrea strămoşilor” din comuna Mărgineni

“Our forefathers’ heritage” Village Museum from Mărgineni commune 28

Comuna Mărgineni - cu cele 8 sate ale sale (Baraţi, Mărgineni, Pădureni, Podiş, Luncani, Poiana, Valea Budului şi Trebeş) - se întinde la N-E de municipiul Bacău, la o distanţă de aproximativ 12 km. Primele documente care atestă existenţa aşezărilor pe acest teritoriu datează de prin 1409 (http://www.primariamargineni.ro/pagina/istoricul-localitatii)

The commune of Mărgineni – with its eight villages (Baraţi, Mărgineni, Pădureni, Podiş, Luncani, Poiana, Valea Budului and Trebeş) – is situated 12 kms to the north-east of Bacău. The first settlements were historically attested sometime around 1409 (http:// www.primaria-margineni.ro/pagina/istoricul-localitatii).

Centrul Social pentru Copii din satul Luncani

Primăria comunei Mărgineni

Monumentul Eroilor

Biserica cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Luncani

Muzeul Sătesc „Zestrea strămoşilor” a fost inaugurat în iunie 2012. Găzduit în incinta şcolii din Trebeş, muzeul a fost înfiinţat la iniţiativa învăţătorului Ababei, a primarului Marcelin Şolot şi a fiilor satului care s-au născut aici: Viorel Savin, Ioan Măric, Dan Verona, Costel Caşcaval. În acest muzeu, sunt adunate mărturii ale vieţii satului, care atestă istoria, cultura, viaţa socială a oamenilor pentru care satul lor este „ca o icoană”. Obiecte din gospodărie, costume naţionale, covoare, mărturii scrise, toate constituie un tezaur viu care păstrează şi fac cunoscute datinile, obiceiurile, practicile sociale şi culturale ale sătenilor din ultima sută de ani. Muzeul sătesc conţine şi o miniexpoziţie cu tablouri din pictura naivă a lui Ioan Măric, născut în Luncani la 12 octombrie 1945, care a reprezentat comuna Mărgineni la evenimente naţionale şi internaţionale. În cele peste 100 de expoziţii personale şi peste 1000 de expoziţii colective, pictorul naiv Măric face cunoscute fapte, întâmplări şi personaje din lumea satului.

The Village Museum, known by the name of “Our forefathers’ heritage”, was opened in June 2012. Housed within the school at Trebeş, the museum was set up by teacher Ababei, mayor Marcelin Şolot and by some great personalities that were born in this commune: Viorel Savin, Ioan Măric, Dan Verona, Costel Caşcaval. Here, in this museum, there are exhibits which reveal the village life and which stand as proof of the history, culture and social life of the inhabitants for whom their village is “like a sacred icon”. Utensils, national costumes, carpets, written documents, all of them constitute a live heritage that preserves, hands down and makes the villagers‘ rituals, customs, social and cultural practices known to any visitor eager to find out various details about these places‘ historical life, covering the latest one hundred years. The museum also houses a miniexhibition with the naïve paintings made by Ioan Măric, who was born at Luncani, on the 12th of October 1945, and who has represented the commune of Mărgineni during several national and international events. With his 100 personal and more than 1,000 collective exhibitions, the naïve painter Măric represents the village life with its characters, events and deeds.

Arta sa naivă este închinată satului românesc cu oameni, vieţuitoare din ogradă, îndeletniciri, toate fiind, de fapt, poveşti cu tâlc din lumea satului moldovenesc. Pictura populară a lui Ioan Măric dezvăluie reprezentanţi ai îndeletnicirilor sătenilor din Luncani, „spiritul moldav critic şi poznaş, imaginaţia debordantă în crearea de personaje puternic individualizate [...], plasate în mediile cele mai potrivite” (Corneliu Bucur), „obiceiuri, visuri, apucături, întâmplări cu semn de parabolă” (Viorel Savin), „simboluri care aşteaptă a fi descifrate” (Ciprian Ogrăzeanu). În Muzeul Sătesc din comuna Mărgineni sunt reunite copilăria şi bunicii, dragostea de satul natal şi amintirile oamenilor locului, după cum ar spune actorul Costel Caşcaval, alt fiu al acestor meleaguri.

His naïve art is dedicated to the life of the Romanian village, with its inhabitants, with the fowl in the yard, with its occupations, all of them being but allegorical stories of the Moldavian village universe, meant to teach a moral lesson. Ioan Măric’s naïve painting reveals symbolic representatives of the Luncani villagers’ occupations,“the Moldavian critical and humorous spirit, the rich imagination while delineating strongly individualized characters .… located in the most suitable environments” (Corneliu Bucur), “habits, dreams, behaviours, happenings and events reminding of parables” (Viorel Savin), “symbols awaiting to be decoded” (Ciprian Ogrăzeanu). The Village Museum from Mărgineni is a challenging display of exhibits where childhood and grandparents, the longing for the native village and the remembrances of the people inhabiting those places are all recollected in sacred images, as actor Costel Caşcaval, another “son” of these lands, may have said.

Muzeul Etnografic „Preot Vasile Heisu” din comuna Răcăciuni

“Priest Vasile Heisu” Ethnographic Museum from Răcăciuni commune

Rﾄツﾄツiuni

Primăria comunei Răcăciuni

Costum tradiţional Răcăciuni

Lacul Răcăciuni Biserica Ortodoxă Răcăciuni

Colecţia de Etnografie „Preot Vasile Heisu” se află în comuna Răcăciuni, la aproximativ 25 de km de Bacău, pe drumul european E 85. Colecţia, expusă în clădirea Primăriei, este donaţia preotului Vasile Heisu – de unde şi numele acesteia –, făcută în anul 1968. Sunt expuse costume populare, scoarţe şi ştergare, diverse obiecte etnografice şi piese de arheologie din satele de pe Valea Siretului: Răcăciuni, Orbeni, Pânceşti, Parava, Valea Seacă şi Corbasca. Exponatele datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea. Alcătuită pe parcursul mai multor decenii, colecţia cuprinde în jur de 700 de exponate, care demonstrează, pe de o parte, meşteşugul ţesutului practicat de sătenii acestor locuri, iar pe de altă parte, uneltele (topoare, seceri) descoperite pe aceste meleaguri atestă vechimea aşezărilor omeneşti.

The Ethnographic Collection, bearing the name of Priest Vasile Heisu (1911-1971), is located at Răcăciuni, some 25 kms from Bacău, along the 85 European road. The collection, housed at the village hall since 1972, was donated by priest Heisu in 1968. It contains popular costumes, homespun wall carpets and towels, various ethnographic objects and archaeological items gathered from the villages along the Siret Valley: Răcăciuni, Orbeni, Pânceşti, Parava, Valea Seacă and Corbasca. The exhibits belong to the last decades of the XIXth century and the former half of the XXth century. The 700 exhibits which make up the collection were gathered during several decades and they display the weaving crafts practised by the villagers inhabiting those places, on the one hand; on the other hand, the tools (axes, sickles) discovered in this region stand as historical proof of the existence of human settlements in this area since ancient times.

Complexul Muzeal „Paul Ţarălungă” din comuna Prăjeşti

“Paul Ţarălungă” Museum Centre from Prăjeşti commune

Comuna Prăjeşti este aşezată în partea de nord-est a judeţului, la o distanţă de 15 km la est de municipiul Bacău, pe drumul naţional 2F.

The commune of Prăjeşti is located in the North-East of the county, at 15 kms eastwards from Bacău, along the 2F national road.

Complexul Muzeal, care poartă numele dascălului Paul Ţarălungă, este alcătuit dintr-un muzeu şi o Grădină Botanică, unică în ţară prin amplasarea în mediul sătesc. Secţiile muzeului conţin peste 3000 de exemplare din domenii diferite: arheologie, botanică, etnografie, geologie, numismatică, paleontologie şi zoologie. Grădina Botanică adăposteşte peste 500 de specii de plante şi arbori. În secţiunea de etnografie sunt expuse costume populare, ştergare şi broderii făcute în casă, scoarţe ţesute în gospodărie, obiecte de uz gospodăresc, unelte de pescuit, de ţesut, de prelucrare a laptelui, unelte agricole, toate demonstrând ocupaţiile sătenilor. „Am vrut să fac un colţ de rai din pământul pe care m-am născut”, a spus Paul Ţarălungă - profesor de geografie şi ştiinţele naturii în comuna Prăjeşti. Şi într-adevăr un colţ de rai a creat!

The Museum Centre, bearing the name of Paul Ţarălungă, - who was a teacher at the local school -, is made up of a museum and the Botanic Gardens, which is unique in Romania due to its rural location. The departments of the museum contain over 3,000 exhibits from different domains: archaelogy, botanics, ethnography, geology, numismatics, paleonthology and zoology. The Botanic Gardens houses over 500 species of plants and trees. The ethnographic department exhibits national costumes, homemade towels and embroideries, homespun carpets, utensils, fishing, weaving, milk processing tools, agricultural tools, all of them being a proof of the villagers’ activities. “I wanted to turn the land where I was born into a garden of Eden”, said Paul Ţarălungă – a teacher of Natural Sciences and Geography. A heavenly space – this is what he has really made at Prăjeşti, his native place!

Grădina Botanică Prăjeşti: floră şi faună

The Botanical Gardens from PrÄ&#x192;jeĹ&#x;ti: flora and fauna

Traditional wedding from Orbeni commune

Nuntă tradiţională din comuna Orbeni

I.2. Comune Ĺ&#x;i sate: zestre etnograficÄ&#x192; I.2. Communes and villages: ethnographic heritage

Blăgeşti

Dămieneşti

Racova

Roşiori

Filipeşti

Odobeşti

Negri

Iteşti

Bereşti-Bistriţa

Hemeiuşi

Gârleni

Săuceşti

Traian

Secuieni

Buhoci

Ungureni

Letea Veche

Mﾄトura

Luizi-Călugăra

Tamaşi

Sarata

Parincea

Nicolae Bălcescu

Horgeşti

Gioseni

Faraoani

Pînceşti

Corbasca

Cleja

Parava

Orbeni

Valea Seacă

Tătărăşti

Sascut

PARTEA II: Zona etnograficÄ&#x192; Colinele Tutovei PART II: Colinele Tutovei ethnographic area

În acest areal sunt cuprinse comunele aflate: a) în nordul judeţului: Lipova, Plopana, Izvorul Berheciului, Coloneşti; b) în estul judeţului: Filipeni, Onceşti, Răchitoasa, Stănişeşti, Vultureni, Găiceana, Motoşeni; c) în sudul judeţului: Dealul Morii, Glăvăneşti, Podul Turcului.

Din punct de vedere istoric, comunele şi satele din această zonă constituie cel mai important ţinut răzeşesc al Moldovei medievale (Ichim & Ichim, 2002). Majoritatea locuitorilor sunt români ortodocşi. Cealaltă etnie care locuieşte aici este reprezentată de rromi. Până pe la mijlocul secolului al XX-lea, aici erau comunităţi numeroase de evrei, lipoveni şi ţigani. Casele tradiţionale mai păstrează elemente arhitecturale distinctive: case bătrâneşti cu pridvor şi stâlpi de lemn, porţi cu acoperiş, garduri din lemn. Pe lângă muzeul etnografic şi cel dedicat academicianului Gheorghe Vrănceanu de la Valea Hogii (comuna Lipova), monumente ale eroilor (Plopana) şi biserici de lemn (Răchitoasa, Podul Turcului), precum şi Punctul Muzeal „Mihai Eminescu” de la Lipova, originalitatea acestei zone constă în obiceiurile legate de existenţa omului (naştere, botez, nuntă, moarte) şi de activităţile sale agricole sau de obiceiurile de iarnă (colindele de Crăciun, jocul cu măşti de Anul Nou). „Capra” şi Pluguşorul îşi au originea în ritualuri agricole, iar jocul Ursului, în istoria etniilor (a ţiganilor), respectiv a îndeletnicirilor acestora.

The following communes belong to this area: a) situated in the northern part of the county: Lipova, Plopana, Izvorul Berheciului, Coloneşti; b) situated in the eastern part of the county: Filipeni, Onceşti, Răchitoasa, Stănişeşti, Vultureni, Găiceana, Motoşeni; c) situated in the southern part of the county: Dealul Morii, Glăvăneşti, Podul Turcului. From a historical point of view, the communes and villages of this ethnographic area represent the most important territory owned by the yeomen of the medieval Moldavia (Ichim & Ichim, 2002). The majority of the population is formed of Orthodox Romanians. The Roma (gypsy) inhabitants make up the other ethnic community of this area. Up to the mid-twentieth century, this part of the county was inhabited by large communities of Jews, Lippovans (also known by the name of Starovers, who were Russian dissenters) and gypsies. The traditional houses have preserved distinctive architectural elements: old dwellings with porch and wooden pillars, roofed gates and wooden fences. Besides the ethnographic museum and the one in honour of academician Gheorghe Vrănceanu at Valea Hogii (the commune of Lipova), the heroes’ monuments (Plopana) and wooden churches (Răchitoasa, Podul Turcului) and “Mihai Eminescu” museum room at Lipova, the ethnographic specificity of this area lies in the rituals associated with family cycle (birth, baptism, wedding and death rituals), with man’s agricultural activities, or with winter t raditions (Christmas carolling, or New Year’s performances when carolers wear masks symbolizing different animals, particularly bears and goats). The “Capra” performance and the Pluguşorul carol have their origins in the people’s agricultural rituals, while the “Ursul” performance may refer to the history of the ethnic groups (of the gypsies’ life), that is, it reminds of the gypsies’ occupations, of their way of living (Ichim & Ichim, 2002).

“Cărăşelul” Folk Ensemble from Găiceana commune

Ansamblul Folcloric „Cărăşelul”, din comuna Găiceana

II.1. Muzee săteşti din zona etnografică Colinele Tutovei

II.1.Village museums from Colinele Tutovei ethnographic area

Muzeu sﾄフesc din comuna Lipova

The village museum from Lipova commune

Comuna Lipova, cu cele 5 sate – Mâlosu, Valea Caselor, Lipova, Valea Hogii, Satul Nou –, se află la o distanţă de 39 km de Bacău.

The commune of Lipova, with its five villages – Mâlosu, Valea Caselor, Lipova, Valea Hogii, Satul Nou –, is 39 kms away from Bacău.

Şcoala din satul Valea Hogii şi cea din Lipova găzduiesc Muzeul „Acad. prof. Gheorghe Vrănceanu” şi, respectiv un Punct Muzeal „Mihai Eminescu” din 1989. Pe lângă obiectele care i-au aparţinut marelui matematician – cărti, medalii, ceasuri, fotografii etc. –, sunt expuse într-o sală de clasă şi obiecte folosite în gospodăriile sătenilor de pe vremea când Gheorghe Vrănceanu era copil: costume populare, obiecte de uz gopodăresc, unelte de ţesut, un scrin. Sunt trei „tezaure” culturale care, prin exponate-semn, demonstrează respectul nostru, al celor care trăim prezentul, pentru făuritorii de spiritualitate românească.

The “Academician Professor Gheorghe Vrănceanu” Museum and the “Mihai Eminescu” museum room are located within the school at Valea Hogii village and that from Lipova, respectively. Besides the items that belonged to the great mathematician – books, medals, watches, photos etc. – there are also objects, exhibited in a classroom, used in the villagers’ households since Gheorghe Vrănceanu was a child: national costumes, household utensils, weaving tools, a chest of drawers. These are three cultural “treasures” which, through sign-exhibits, show our – the ones living the present times – feelings of respect for the makers of Romanian spiritual culture.

Ansamblul Folcloric „Privighetorile Zeletinului”, din comuna Podul Turcului

“Privighetorile Zeletinului” Folk Ensemble from Podul Turcului commune

II.2. Comune Ĺ&#x;i sate: zestre etnograficÄ&#x192;

II.2.Communes and villages: ethnographic heritage

Plopana

Filipeni

Izvorul Berheciului

Coloneşti

Onceşti

Răchitoasa

Stănişeşti

Dealul Morii

Vultureni

Huruieşti

Motoşeni

Glăvăneşti

Pictură naivă Maria Margoş

Ansamblul Folcloric „Cărăşelul”

Găiceana

“Cărăşelul” Folk Ensemble

Ansamblul Folcloric „Privighetorile Zeletinului” “Privighetorile Zeletinului” Folk Ensemble

Podul Turcului

PARTEA III: Zona etnografică Trotuş

PART III: Trotuş ethnographic area

În acest areal sunt cuprinse comunele aflate în văile râului Trotuş sau ale afluenţilor acestuia (Caşin, Oituz, Slănic-Moldova, Tazlău): a) în partea de sud a judeţului: Mănăstirea-Caşin, Căiuţi, Coţofăneşti, Urecheşti; b) în partea de sud-vest a judeţului: Oituz, Pârgăreşti, Bogdăneşti, Caşin, Buciumi, Ştefan cel Mare, Gura Văii, Trotuş; c) în partea de vest: Sănduleni, Livezi, Helegiu, Bârsăneşti, Dofteana, Berzunţi, Bereşti-Tazlău, Poduri; d) în partea de nord: Strugari, Ardeoani, Măgireşti, Solonţ, Pârjol, Scorţeni, Balcani, Zemeş; e) în nord-vestul judeţului: Asău, Agăş, Brusturoasa, Palanca, Ghimeş-Făget. Istoria comunelor şi a satelor acestui areal cuprinde evenimente glorioase şi dovezi ale sacrificiilor umane deosebite din timpul celor două războaie mondiale (a se vedea cimitirele şi monumentele eroilor de la Oituz, Palanca, Bogdăneşti, Poiana Sărată, Asău, Căiuţi sau cel de pe dealul Măgura, care este unicat în ţară, înălţate în memoria ostaşilor căzuţi pe câmpul de luptă). Majoritatea locuitorilor sunt români ortodocşi (91,02%). Celelalte etnii cuprind maghiari (7,1 %; în GhimeşFăget, de exemplu, maghiarii sunt 50,61%) şi rromi (cunoscuţi şi sub numele de „ţigani”, care reprezintă ~ 1,7 %). Pe lângă muzeele săteşti (Oituz, Poiana Sărată, Sulţa, Ghimeş-Făget, Tărhăuş), biserici de lemn (Bereşti-Tazlău, Bogdana), biserici cu aură legendară (Borzeşti), colecţii de carte veche bisericească şi obiecte de cult (Borzeşti), case memoriale „Dumitru şi Alice Rosetti-Tescanu – George Enescu” (Tescani), zestrea etnografică include casele tradiţionale, care şi-au păstrat arhitectura specifică (porţi ornamentate, sculptate în lemn), dansuri populare, obiceiuri de iarnă (Asău), ansambluri folclorice (Dofteana, Solonţ, Tărhăuş), îndeletniciri specifice (olăritul, ţesutul, împletituri din nuiele, oieritul), una dintre primele şcoli săteşti din judeţ, înfiinţată în 1864, la Brusturoasa, considerată a fi un „local model”, cu patru săli de clasă, sală de teatru, ateliere de ţesătorie şi de tâmplărie, bibliotecă, livadă5 şi căreia i s-a decernat premiul I la concursul şcolilor primare de la Geneva pentru calitatea procesului de învăţământ la ciclul primar. 5. Alexandru, Bălăuţă, Monografia Şcoalei Primare „Ioana R. Rosetti” din comuna Brusturoasa, judeţul Bacău, 1934.

The communes located along the Trotuş valley, or along the valleys of its tributaries (the Caşin, Oituz, Slănic-Moldova,

Tazlău rivers), that belong to this area are the following:

a) in the southern part of the county there are: Mănăstirea-Caşin, Căiuţi, Coţofăneşti, Urecheşti;

b) in the south-west of the county: Oituz, Pârgăreşti, Bogdăneşti, Caşin, Buciumi, Ştefan cel Mare, Gura Văii, Trotuş;

c) in the north of Bacău county: Strugari, Ardeoani, Măgireşti, Solonţ, Pârjol, Scorţeni, Balcani, Zemeş;

d) in the north-west area of the county: Asău, Agăş, Brusturoasa, Palanca, Ghimeş-Făget.

The history of the communes and villages of this area witnessed glorious events and great human sacrifices caused

by the two world wars (see the heroes’ cemeteries and monuments at Oituz, Palanca, Bogdăneşti, Poiana Sărată, Asău, Căiuţi, or the monument on Măgura hill, which is the only one of its kind in the country, built in memory of the soldiers who lost their lives on the battlefield).

The majority of the inhabitants are Orthodox Romanians (91,02%). The other ethnic groups are formed of Hungarians

(7,1%; in Ghimeş-Făget, for example, they represent 50,61% of the population) and Roma people (also known by the name of gypsies, they are ~ 1,7 %).

Besides village museums (Oituz, Poiana Sărată, Sulţa, Ghimeş-Făget, Tărhăuş), old wooden churches (Bereşti-Tazlău,

Bogdana), churches renowned for their legendary aura (Borzeşti), collections of old religious books and liturgical objects (Borzeşti), memorial houses (“Dumitru and Alice Rosetti-Tescanu – George Enescu”, at Tescani), the ethnographic heritage of this area also includes a great number of traditional houses, that have preserved their specific architecture (ornamental wooden front gates, with floral, plant or bird patterned carvings), folk dances, winter rituals (Asău), folk ensembles (Dofteana, Solonţ, Tărhăuş), traditional occupations (pottery, weaving, wicker object making, sheep rearing), one of the first village schools in the country, set up in 1864, at Brusturoasa, which was considered to be “an establishment worth being followed”, with its four classrooms, a theatre room, carpentry and weaving workshops, a library and an orchard5, which was awarded the first prize at the primary schools competition on the quality of primary education in Geneva. 5. Bălăuţă, Alexandru, The Monography of “Ioana R. Rosetti”Primary School from the Commune of Brusturoasa, the County of Bacău, 1934.

Plugul mare, din comuna Bârsăneşti

“Plugul Mare“ from Bârsăneşti commune

III.1: Muzee săteşti din zona etnografică Trotuş

III.1: Village museums from Trotuş ethnographic area

Muzeul Sătesc „Casa Zamfirei” din comuna Sănduleni

“Zamfira’s House” Village Museum from Sănduleni commune 78

Sﾄハduleni

În comuna Sănduleni, pe drumul către Oneşti, la 30 de km distanţă de Bacău, se află Muzeul Sătesc „Casa Zamfirei”, înfiinţat de preotul Daniel Puiu. Este aşezat într-un loc care prezintă, în miniatură, viaţa unui sat: o casă ţărănească, al cărei ultim locuitor a fost bătrâna Zamfira (de aici şi numele muzeului), ograda cu toate acareturile unei gospodării înstărite şi o bisericuţă, înălţată de însuşi părintele Puiu, ca să servească drept simbol al credinţei sătenilor. Casa-muzeu, cu prispă de lut, acoperită cu stuf şi draniţă, cu ferestre mici, aidoma caselor ţărăneşti de prin secolul al XIXlea, conţine o bogată colecţie de obiecte gospodăreşti, covoare, ştergare, costume naţionale, mobilier, broderii, măşti.

In the commune of Sănduleni, along the road to Oneşti, 30 kms far from Bacău, there is the Village Museum, entitled “Zamfira’s House”, which was set up by Daniel Puiu, the parish priest. It is located in a place which represents a village in miniature: a peasant’s house, whose last dweller was old Zamfira (hence the name of the museum), the yard with all the assets of a thrifty household, and a little church, erected by the priest himself in order to serve as symbol of the villagers’ faith in God. The house-museum, with a clay verandah, with a roof made of shingles and thatch, with small windows, reminding of the old 19th century peasants’ dwellings, contains a rich collection of utensils, carpets, homespun towels, national costumes, embroideries, masks.

În ogradă sunt expuse unelte agricole, harnaşamente etc., amintind de activităţile zilnice ale locuitorilor. Bisericuţa de lemn adăposteşte o colecţie de icoane, care sunt fie adunate din zona Moldovei, fie realizate, pe lemn de brad, de părintele Puiu, sau sunt reproduceri după icoanele de la Mănăstirea Nicula. După cum spune părintele Puiu, acest muzeu este menit să ofere un crâmpei din viaţa strămoşilor locului, din tradiţiile acestor meleaguri. „Pentru a nu se pierde valorile culturale odată cu trecerea timpului şi pentru a fi păstrate şi îmbogăţite, prin timpi, de către copii, a fost făcut acest muzeu!”, acestea sunt cuvintele cu valoare testamentară ale preotului paroh.

Farming tools, harness gear etc., reminding of the peasants’ daily activities are exhibited in the yard. The thatch-roofed wooden little church houses a collection of icons, which were either gathered from the region of Moldavia, or were painted on fir wood by the parish priest himself, or they are full-size reproductions of some icons from the Nicula Monastery. As the parish priest himself says, this museum was made in order to give the young people a glimpse of their forefathers’ way of living, of the traditions characteristic of these places. “Lest these cultural values should fall into oblivion with the passage of time and for the children to preserve and enrich them through time has this museum been erected” these are the priest’s thoughts that sound like a testament.

Muzeul Sătesc din satul Sulţa, comuna Agăş

The Village Museum from Sulţa village, Agăş commune 84

Comuna Agăş – cu cele opt sate ale sale (Agăş, Cotumba, Beleghet, Diaconeşti, Preluci, Goioasa, Coşnea şi Sulţa) - este situată pe Valea Trotuşului, la 80 de km faţă de Bacău.

The commune of Agăş – with its eight villages (Agăş, Cotumba, Beleghet, Diaconeşti, Preluci, Goioasa, Coşnea and Sulţa) – is situated along the Trotuş Valley, at a distance of 80 kms from Bacău.

Colecţia de etnografie din satul Sulţa, aflată în clădirea şcolii, a fost înfiinţată de educatoarea Maria Crăciun. Exponatele, adunate de la sătenii bătrâni, cuprind icoane vechi şi cărţi de rugăciune de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, broderii, feţe de masă din dantelă lucrate în casă, prosoape brodate, costume naţionale, obiecte de uz gospodăresc, unelte de prelucrare a cânepii, vase de lut. După cum afirmă Maria Crăciun, „[...] acest muzeu este şi o lecţie de istorie a satului pe care o învaţă elevii, a tradiţiilor şi a îndeletnicirilor străbunilor lor, pe care trebuie să le păstreze”.

The ethnographic collection from the village of Sulţa, housed within the building of the school, was set up by Maria Crăciun, a kindergarten teacher. The exhibits, collected from the old villagers, range from old icons and prayer books, dating from the end of the XIXth century and the beginning of the XXth century, embroideries, home made lace tablecloths, embroidered towels, national costumes, utensils, hemp processing tools, earthenware pots. “This museum is”, as Maria Crăciun says, “[...] a lesson of our village’s history, which our pupils should learn, of their forefathers’ traditions and occupations, which they should preserve”.

BerzunĹŁi

Comuna Berzunţi, cu satele Berzunţi, Buda şi Dragomir, este situată la 44 km de Bacău.

The commune of Berzunţi, with its villages (Berzunţi, Buda and Dragomir), is located at 44 kms from Bacău.

Satul este renumit pentru măştile tradiţionale specifice sărbătorilor de iarnă şi pentru porţile monumentale ale caselor. Porţile înalte de lemn, formate din trei stâlpi de stejar sculptat şi acoperiş de şindrilă, sunt unicat în România. Motivele sculptate sunt geometrice, florale (frunze şi flori) sau zoomorfe (păsări şi animale) şi sunt realizate de meşteri ai locului. Către sfârşitul secolului al XX-lea, meşterii au împrumutat motivul „funiei”, caracteristic porţilor din Maramureş. Aceste porţi impresionante din Berzunţi, care îndeplinesc două funcţii majore (o funcţie practică şi una culturală)3, sunt semne ale identităţii culturale ale unui sat întreg. Este păcat că în ultimii ani ele sunt treptat înlocuite de porţi de fier sau de beton. 3. Petru Caraman, apud Aurel Stanciu „Porţile monumentale din Berzunţi - Bacău”, în Starea de a fi român, ed. de Doina Cmeciu & Ioan Dănilă, Bacău: „Alma Mater”, 2009, p.211.

The village of Berzunţi is renowned for the traditional masks specific to the winter Christmas and New Year’s rituals and for the monumental front gates of the villagers’ dwellings. The high wooden gates, made up of three carved oakwood posts and a gable shingled roof, are unique in Romania. The carved geometric, floral (leaves and flowers) and zoomorphic (birds and animals) patterns have been made by the skilled craftsmen of those places. Towards the end of the XXth century, the wood carvers took the “rope” motif as a model characteristic of the gates in Maramureş. These impressive gates from Berzunţi, which serve two major functions (a practical and a cultural one)3, are signs of the whole village’s cultural identity. It is a pity that, lately, they have been gradually replaced by iron or concrete gates. 3. Petru Caraman, apud Stanciu, Aurel, “The monumental gates from Berzunţi - Bacău”, in The State of Being Romanian, ed. by Doina Cmeciu & Ioan Dănilă, Bacău: “Alma Mater”, 2009, p.211.

Colecţia de Etnografie „Maria Antal” din comuna Ghimeş-Făget

“Maria Antal” Ethnographic Collection from Ghimeş-Făget commune 92

Comuna Ghimeş-Făget, cu cele şase sate ale sale – Făget, Bolovăniş, Făgetul de Sus, Ghimeş, Răchitiş şi Tărhăuş –, este situată la 95 de km de Bacău.

The commune of Ghimeş-Făget, with its six villages – Făget, Bolovăniş, Făgetul de Sus, Ghimeş, Răchitiş şi Tărhăuş –, is located at 85 kms from Bacău.

Colecţia de Etnografie „Maria Antal” conţine exponate care reprezintă viaţa locuitorilor din această zonă, în toată complexitatea acesteia. Perspectiva diacronică – colecţia cuprinde piese începând cu secolul al XVIII-lea, până în prezent – oferă vizitatorului posibilitatea de a urmări evoluţia istorică a locuitorilor prin port, îndeletniciri, ritualuri şi tradiţii locale. Ţesături, costume populare, broderii, ustensile de bucătărie, diverse unelte folosite pentru albinărit şi pentru prelucrarea laptelui la stână, pentru prepararea cărnii, ouă încondeiate, haine de sărbătoare şi haine de lucru, toate oferă o imagine a vieţii de zi cu zi a oamenilor de pe aceste meleaguri româneşti.

The “Maria Antal” Ethnographic Collection contains exhibits that represent the life with all its complex daily activity of the villagers inhabiting this area. The diachronic perspective – there are objects from the XVIIIth century up to the present times – offers the visitor the possibility of tracing the historical evolution of these places’ inhabitants while looking at objects showing their way of dressing, their occupations, rituals and local traditions. Woven things, national costumes, embroideries, kitchen utensils, different other tools used for beekeeping, for processing milk at the sheepfold, or for processing meat, painted or dyed Easter eggs, Sunday apparel and everyday clothes, all of them give a glimpse of the everyday life of the villagers inhabiting these Romanian lands.

Valea Tărhăuşului

Tărhăuş Valley

În satul Tărhăuş, un alt pasionat colecţionar, învăţătorul Petrică Bilibok-Bârsan, a adunat costume populare şi obiecte de uz gospodăresc, fotografii, obiecte de mobilier, instrumente de cântat de la sătenii care doresc să păstreze vie istoria vieţii satului în care s-au născut şi să lase moştenire copiilor lor această bogăţie spirituală locală. Toate aceste piese de muzeu sunt expuse la şcoala din sat, unde li se predau elevilor adevărate lecţii de etnografie.

In the village of Tărhăuş, there is another passionate collector, the primary school teacher Petrică Bilibok-Bârsan, who has gathered national costumes, household utensils, photos, furniture items, musical instruments from the villagers who want to preserve the history of their village alive and fresh and to hand it down to their children as their richest native spiritual heritage. All these objects are exhibited at the village school, where the children are taught genuine ethnography lessons.

Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă din comuna Borzeşti

The Museum of Religious Art and Culture from Borzeşti commune

100

Borzeşti, situat la 4 km de Oneşti, pe drumul naţional Oneşti – Adjud, este o localitate legendară, al cărei nume este legat de figura domnitorului Ştefan cel Mare (născut la Borzeşti în 1433, a domnit între anii 1457 şi 1504).

The commune of Borzeşti, located 4 kms away from Oneşti, along the Oneşti – Adjud national road, is a legendary place, whose name reminds of Prince Stephen the Great (born at Borzeşti in 1433, he was ruler of Moldavia from 1457 to 1504).

101

Biserica din Borzeşti şi Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă fac parte din Complexul Muzeal Borzeşti. Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă, înfiinţat în anul 1994, conţine importante obiecte de patrimoniu cultural religios (secolele XVII-XIX): icoane de lemn, catapeteasmă de lemn de tei, cruci mici, obiecte şi vase liturgice din bronz, argint şi argint aurit, veşminte preoţeşti ţesute din fir de aur şi argint, cărţi vechi religioase.

102

The church in BorzeĹ&#x;ti and the Museum of Religious Art and Culture are included in the BorzeĹ&#x;ti Museum Complex. The Museum of Religious Art and Culture, set up in 1994, has important objects belonging to our religious heritage (the XVIIth up to the XIXth centuries): wooden icons, iconostasis made of linden wood, small crosses, liturgical objects and vessels made of copper, silver and gilded silver, vestments woven with gold and silver threads, old religious books.

103

Colecţia de Etnografie „Gh. Gr. Caităr” din comuna Oituz

“Gh. Gr. Caităr” Ethnographic Collection from Oituz commune

104

Comuna Oituz, cu cele şase sate (Oituz, Călcâi, FerestrăuOituz, Hârja, Marginea şi Poiana Sărată), este situată la 46 km sud-vest de Bacău, pe drumul naţional spre Braşov. Aşezarea geografică a localităţii a permis sătenilor, după cum spune profesorul Caităr (2001[1979]:17)4, să-şi găsească hrana „[...] din cules, vânat, pescuit, păstorit şi minerit”. Comuna este cunoscută pentru glorioasele sacrificii ale soldaţilor din timpul Primului Război Mondial. 4. Constanţa ,Caităr-Ghioldum, Din istoria localităţii Oituz, Bacău: Plumb, 2001. http://en.calameo.com/read/00094692858054992ceb9, decembrie 2013.

The commune of Oituz, with its six villages (Oituz, Călcâi, Ferestrău-Oituz, Hârja, Marginea and Poiana-Sărată), is situated 46 kms south-east from Bacău, along the national road to Braşov. Its geographical position allowed the villagers, as teacher Caităr (2001[1979]:17) 4 asserted, to live on “[...] fruit picking, hunting, fishing, shepherding and mining.” It is renowned for the soldiers’ glorious sacrifices during the Ist World War. 4. Caităr-Ghioldum, Constanţa, From the History of Oituz Commune, Bacău: Plumb, 2001. http://en.calameo.com/read/00094692858054992ceb9, December 2013.

105

Colecţia de Etnografie „Gh. Gr. Caităr” a fost fondată de profesorul de istorie Gheorghe Gr. Caităr. Ea conţine costume naţionale, scoarţe şi ştergare lucrate manual, broderii, o mare varietate de obiecte de uz gospodăresc, obiecte de mobilier, unelte agricole, monede, medalii, fotografii, documente, toate aranjate în interiorul unei case tradiţionale româneşti.

106

The “Gh. Gr. Caităr” Ethnographic Collection was founded by Gheorghe Gr. Caităr, a teacher of History in the native commune. Its exhibits range from national costumes, homemade towels and carpets, embroideries to a large variety of domestic utensils, furniture items, agricultural tools, coins,medals, photos, documents, all of them displayed inside a traditional Romanian house.

107

Satul Poiana Sărată

108

Poiana Sărată Village

109

Poiana Sărată: un sat-martir, românesc, atât de lovit de vitregiile istoriei încât şi denumirea lui – Sărată – simbolizează lacrimile oierilor care locuiesc aici de secole, după cum afirmă Dorinel Ichim5. „La noi totul este tradiţie. Totul este bine înrădăcinat şi nimeni nu vrea să schimbe obiceiurile satului.... ”, afirmă inginerul Nicolae Vrânceanu, fiu al satului. De aceea, fiecare sătean a donat câte un obiect din gospodărie pentru muzeu, pentru a face cunoscut trecutul istoric al satului celor ce-i vor urma. Un singur obiect n-a fost dat: hainele de oier, căci localnicii sunt cunoscuţi a fi fost mari proprietari de oi. Muzeul Etnografic este găzduit în incinta şcolii. Exponatele, reprezentative pentru etnografia şi arta populară locală, sunt grupate pe secţiuni: costume tradiţionale pentru femei şi bărbaţi şi ocupaţii de bază. Pentru cea de-a doua categorie, muzeul conţine unelte pentru oierit, unelte specifice prelucrării tradiţionale a lemnului, unelte specifice meşteşugurilor casnice (torsul, ţesutul şi vopsitul vegetal). 5. http://www.inainte.eu/2009/11/poiana-sarata-singurul-sat-de-mocani-din-tara/

110

Poiana Sărată: a Romanian martyr-village, so cruelly history-stricken that even its name – Sărată (= salty) – symbolizes the tears of the sheep farmers who have been living in this village for centuries, as asserted by Dorinel Ichim5. “Our village is the icon of tradition. Our roots go deep back in time and none of us will hardly change anything of our customs and rituals ...”, says engineer Nicolae Vrânceanu, a “son” of this village. That is the reason for which each villager donated a household object for the museum, so that all their descendants might know their historical roots. And yet, there is one object that has not been given: the sheep farmer’s clothes, as the villagers are known to have been important sheep owners. The Ethnographic Museum is housed in the school building. The exhibits, illustrative of the local folk art and ethnography, are grouped into two departments: national costumes (for men and for women) and main occupations. The latter contains shepherding tools, wood carving tools, and tools characteristic of domestic activities (spinning and weaving tools, natural dyeing tools). 5. http://www.inainte.eu/2009/11/poiana-sarata-singurul-sat-de-mocani-din-tara/

111

Colecţia Etnografică „Aristiţa şi Ghiţă Teacă”din comuna Buciumi

“Aristiţa and Ghiţă Teacă” Ethnographic Collection from Buciumi commune

112

Comuna Buciumi – cu satele Buciumi şi Răcăuţi – este la o distanţă de 8 km de Oneşti.

The commune of Buciumi – with Buciumi and Răcăuţi villages – is 8 kms away from Oneşti.

113

Localitatea, al cărei nume e asociat cu patru buciumaşi ai lui Ştefan cel Mare6, care anunţau năvălirea hoardelor tătare în sat, este cunoscută pentru cele două biserici de lemn (cea din Buciumi, construită în 1795; biserica din Răcăuţi, în 1785) şi pentru Colecţia Etnografică „Aristiţa şi Ghiţă Teacă”. Pictorul Ghiţă Teacă (n. 1952) a transformat casa părintească din Buciumi într-un muzeu etnografic. Colecţia cuprinde costume populare, obiecte de uz gospodăresc, cusături de mână, covoare ţesute în casă, icoane, măşti, unelte specifice îndeletnicirilor sătenilor. Originalitatea acestei colecţii etnografice constă în faptul că vizitatorul poate vedea o casă-muzeu, o gospodărie ţărănească tradiţională, cu spaţiul interior de locuit, cu grădina, ograda şi acareturile acesteia. 6. Ştefan cel Mare a fost domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504

114

The commune, whose name is associated with Stephen the Great ’s four horn men, who blew their horns in order to let the villagers know of the Tatars’ invading their territories, is renowned for its two wooden churches (the church at Buciumi, built in 1795; and the one at Răcăuţi, in 1785) and for the “Aristiţa and Ghiţă Teacă” Ethnographic Collection. Painter Ghiţă Teacă (b. 1952) turned his parents’ house at Buciumi into an ethnographic museum. The collection is made up of national costumes, household utensils, handmade sewings, homespun carpets, icons, masks, tools specific to the villagers’ occupations. The uniqueness of this ethnographic collection lies in the very principle of its being set up: the visitor can see a house, a traditional household with its living space, garden, yard and its belongings, all turned into a museum. 6

6. Stephen the Great was ruler of Moldavia from 1457 to 1504

115

Comuna Palanca

116

Palanca Commune

117

În comuna Palanca (cu satele Palanca, Popoiu, Ciugheş), pe lângă monumente ale eroilor, o moară de apă funcţională, ruinele castelului Rakotzi, există şi un muzeu etnografic care a fost fondat de Maria Trifonescu, profesoară de istorie, şi de elevii săi din promoţiile 1970 - 1990. Găzduit în incinta şcolii, Muzeul „Casa bunicilor” conţine piese de mobilier vechi, costume naţionale, obiecte de uz casnic, obiecte pentru prelucrarea laptelui, folosite vara la stână, sau obiecte pentru ţesutul covoarelor, icoane vechi.

118

In the commune of Palanca (with its villages: Palanca, Popoiu, Ciugheş), besides the heroes’ monuments, a still-running water mill, the ruins of the Rakotzi castle, there is also an ethnographic museum, set up by Maria Trifonescu, a teacher of History, and by her 1970 – 1990 school leavers’ batches. Located within the school, “My Grandparents’ Old House” Museum contains old furniture items, national costumes, household utensils, milk preparation utensils used at sheepfolds in summer, carpet weaving tools, old icons.

119

Muzeul Sătesc „Casa Zamfirei” din comuna Sănduleni

“Zamfira’s House” Village Museum from Sănduleni commune 120

III.2. Comune Ĺ&#x;i sate: zestre etnograficÄ&#x192; III.2.Communes and villages: ethnographic heritage

121

Balcani

Strugari

Pârjol

Bereşti-Tazlău

122

Scorţeni

Livezi

Ştefan cel Mare

Gura-Văii

Coţofăneşti

Urecheşti

123

Căiuţi

Caşin

Mănăstirea-Caşin

Trotuş

Bogdăneşti

Bârsăneşti

124

Pârgăreşti

Măgireşti

Dofteana

Ardeoani

Poduri

125

Zemeş

Solonţ

Asău

126

Asău

127

Brusturoasa

128

Bibliografie Anderson, Jay. A Living History Reader: Museums. American Associaton for State & Local History, 1991. Butură, Valer. Cultură spirituală românească. Bucureşti:„Minerva”, 1992. Caităr, Ghioldrum Constanţa. Muzeul „Gheorghe Grigore Caităr” din Oituz, Oneşti, Oneşti:„Magic Print”, 2009. Coşa, Anton. Monografia comunei Oituz, Oneşti:„Magic Print”, 2010. Ichim, Dorinel. Zona etnografică Trotuş, Bucureşti:Ed. Sport-Turism, 1983. Ichim, Dorinel. Zona etnografică Bacău, Bucureşti:Ed. Sport-Turism, 1987. Ichim, Dorinel. Poiana Sărată de la Oituz, Tragedia unui sat, ediţia a II-a, Bacău: Ed. Casa Scriitorilor, 2007. Iorga, Nicolae. Un sat model, în „Neamul românesc pentru popor”, 16 septembrie 1926. *** Mărturii de cultură populară, tradiţională şi de patrimoniu natural. Valea Tazlăului Sărat, judeţul Bacău. Zemeş, Moineşti, Poduri, Măgireşti, Ardeoani. Album documentar ilustrativ/ Fundaţia culturală „Urmaşii Răzeşilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat”. Coordonator: Constantin Parascan. Iaşi:„Panfilius”, 2011

129

Surse internet: 1. http://sitemap.3x.ro/as/asau/ 2. http://www.roxanaradu.com/2010/01/01/ursul-de-la-darmanesti/ 3. http://mw2.google.com/mw-panoramio/photos/medium/32042609.jpg 4. http://www.primariaberestibistrita.ro/ 5. http://www.ppbc.ro/cultura.php?nL=blagesti 5. http://www.panoramio.com/photo/53212589 6. http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%25C4%2582RIA%2BBUHOCI/14310 7. http://mercador.ro/oferta/buhoci-casa-batraneasca-teren-de-1060-mp-IDjYQ2.html 8. http://3.bp.blogspot.com/-VUsAPjMC_O0/UiNt7LkABOI/AAAAAAAAAM4/AjPSIeZDiZE/s1600/2013-09-01+16.49.11.jpg 9. http://www.primariacleja.ro/ 10. http://www.panoramio.com/photo/64069301 11. http://www.primariacorbasca.judetbacau.ro/primarie.html 12. http://www.panoramio.com/photo/47818385 13. http://www.primariadamienesti.judetbacau.ro/ 14. http://www.comunafaraoani.ro/ 15. http://www.panoramio.com/photo/12326753 16. http://www.primaria-filipesti.ro/index.php 17. http://ioanarradu.blogspot.ro/ 18. http://www.flickr.com/photos/cromozoom/4141408132/ 19. http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%25C4%2582RIA%2BGIOSENI/202040 20. http://ro.csango.ro/index.php?page=petras_maria 21. http://primariagarleni.ro/comuna.php 22. http://bacaucity.olx.ro/vand-casa-boiereasca-conac-garleni-iid-474910495# 23. http://www.primariahemeius.ro/ 24. http://www.panoramio.com/photo/21593922 25. http://www.panoramio.com/photo/17238762 26. http://www.comunahorgesti.ro/ 27. http://www.panoramio.com/photo/54799664 28. http://primariahuruiesti.ro/hotarari-2010.html 29. http://www.primariaitesti.judetbacau.ro/indexf711.html?option=com_content&task=view&id=22&Itemid=43 30. http://www.panoramio.com/photo/39525266

130

31. http://www.panoramio.com/photo/39525398 32. http://www.primarialeteaveche.ro/ 33. http://www.comunaluizicalugara.ro/ 34. http://www.ppbc.ro/localitate.php?nL=magura 35. http://amfostacolo.ro/user-foto.php?uid=30&din=manastirea-magura-ocnei-targu-ocna-bc&hid=14859 36. http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMARIA-NEGRI/959346 37. http://ro.wikipedia.org/wiki/Zargidava 38. http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%25C4%2582RIA%2BNICOLAE%2BB%25C4%2582LCESCU/11957 39. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_BC_NBalcescu_catholic_church.jpg 40. http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%25C4%2582RIA%2BODOBE%25C5%259ETI/202028 41. http://www.panoramio.com/photo/43764169 42. http://www.panoramio.com/photo/8014390 43. http://primariaorbeni.ro/atributii.html 44. http://www.protoieriasascut.ro/?page_id=1834 45. http://www.parohiaorbeni1.ro/nunta.html 46. http://www.primariaparava.judetbacau.ro/ 47. http://parincea.ro/ 48. http://www.orthphoto.net/photo.php?id=27531&id_jezyk=1 49. http://www.comunapincesti.ro/ 50. http://racova.clbc.ro/galerie-foto.php 51. http://www.panoramio.com/photo/81565971 52. http://www.comunarosiori.ro/foto/poze-din-comuna 53. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Comuna_Ro%C5%9Fiori_(Bac%C4%83u) 54. http://www.flickr.com/photos/costi-londra/6748122353/in/photolist-bhiTF8/ 55. http://www.comuna-sarata.ro/ 56. http://www.primaria-sascut.ro/ 57. http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%25C4%2582RIA%2BS%25C4%2582UCE%25C5%259ETI/14258 58. http://groundcity.ro/.27402.saucesti-bacau-saucesti-judetul-bacau.saucesti-sat-siret-casa-batraneasca-cu-teren-165159. http://saucesti.ziare.com/stiri/saucesti-date-istorice-11616 60. http://www.secuieni.ro/ 61. http://www.panoramio.com/photo/51267591 62. http://www.comunatamasi.ro/ 63. http://www.comunatatarasti.ro/

131

64. http://www.primariatraianbacau.ro/ 65. http://www.panoramio.com/photo/76411196 66. http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%25C4%2582RIA%2BUNGURENI/14339 67. http://www.culturabacau.ro/atractie-monumentul-eroilor-din-bibiresti-ungureni-78.html 68. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Comuna_Ungureni_(Bac%C4%83u) 69. http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Valea_Seac%C4%83,_Bac%C4%83u 70. http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=111 71. http://www.panoramio.com/photo/12741379 72. http://www.panoramio.com/photo/463376 73. http://naturabacau.ro/laculracaciuni.html 74. http://www.panoramio.com/photo/54775272 75. http://www.panoramio.com/photo/66716925 76. http://www.panoramio.com/photo/48361189 77. http://www.primaria-colonesti.ro/ 78. http://www.panoramio.com/photo/90261379 79. http://www.primariafilipeni.ro/ 80. http://www.panoramio.com/photo/40112953 81. http://www.comunagaiceana.ro/galerii.php 82. http://glavanesti.ro/ 83. http://primariahuruiesti.ro/galerie-foto.html 84. http://comunaizvoruberheciului.ro/galerie-foto.html 85. http://www.panoramio.com/photo/27488553 86. http://www.comunaoncesti.ro/ 87. http://www.panoramio.com/photo/33676717 88. http://www.comunaplopana.ro/galerie-foto.html 89. http://www.comunapoduturcului.ro/ 90. http://www.ugo.cn/photo/RO/pt/7270.htm 91. http://www.primariastanisesti.ro/index.html 92. http://ro.rurener.eu/2011/12/18/stanisesti/ 93. http://www.actualmm.ro/calendar-memoria-zilei-13-octombrie/ 94. http://www.comunavultureni.ro/ 95. http://www.ziaruldegarda.ro/wp-content/uploads/2012/12/iarna-pe-ulitele-Bacaului-27.jpg 96. http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1740

132

97. http://www.mariasalaru.ro/ 98. http://hu.wikipedia.org/wiki/Brusztur%C3%B3sza 99. http://www.desteptarea.ro/lauri-pentru-ansamblul-artistic-mugurasii-din-agas/ 100. http://agas.madaerodog.com/ 101. http://www.trekearth.com/gallery/Europe/Romania/East/Bacau/photo1280860.htm 102. http://www.primariasanduleni.ro/ 103. http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1862&-%E2%80%9ECASA-BUNICILOR%E2%80%9D-PALANCA-Bacau 104. http://muzeulteaca.blogspot.ro/p/comuna-buciumi_08.html 105. http://www.comunaardeoani.ro/galerii.php 106. http://www.panoramio.com/photo/68542800 107. http://www.comunaasau.ro/ 108. http://www.primariaonline.ro/judet-Bacau/primarie-Balcani/m/1/s/1 109. http://www.amaexpert.ro/primariaberestitazlau/ 110. http://berestitazlau.wordpress.com/2012/01/01/beresti-tazlau-datini-2011-2012/#jp-carousel-143 111. http://www.roxanaradu.com/capra-de-la-berzunti/ 112. http://birsanesti.ro/ 113. http://www.protoieria-onesti.ro/barsanesti_bratesti.htm 114. http://primariabogdanestibacau.ro/contact.html 115. http://www.primariabuciumi.ro/ 116. http://www.primariacaiuti.ro/ 117. http://www.primariacasin.ro/ 118. http://www.panoramio.com/photo/57900773 119. http://www.comune.ro/?/comuna_soc/icom275/ 120. http://www.primariacotofanesti.judetbacau.ro/ 121. http://www.dofteana.ro/ 122. http://www.hoinariromani.ro/index.php/2013/09/19/palatul-ghica-dofteana/ 123. http://uatcomunaguravaii.ro/ 124. http://semne-cusute.blogspot.ro/2013/11/romanian-traditional-motifs-moldova_5.html 125. http://www.helegiu.ro/ 126. http://www.comunalivezi.ro/ 127. http://www.magiresti.ro/ 128. http://it.wikipedia.org/wiki/File:Magirestiul.jpg 129. http://www.panoramio.com/photo/24543030

133

130. http://www.pirgaresti.ro/ 131. http://www.panoramio.com/photo/25003185 132. http://www.primaria-pirjol.ro/ 133. http://www.primariapoduri.ro/galerie-foto.html 134. http://www.comunascorteni.ro/ 135. http://www.comunastefancelmare.ro/obiective-culturale 136. http://www.primariastrugari.ro/ 137. http://www.primariatgtrotus.ro/ 138. http://www.inainte.eu/2011/07/un-nou-concept-de-a-petrece-timpul-liber-in-vacanta/urechesti-bacau/ 139. http://zemes.ro/index.php/Comuna-Zeme%C5%9F/Scurt-istoric.html 140. http://www.muntesiflori.ro/wp-content/uploads/2012/05/Picture211.jpg 141. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Categorie:Comune_%C3%AEn_jude%C5%A3ul_Bac%C4%83u

134

135