Album foto „Judeţul Bacău: modele culturale şi investiţii creative/The County of Bacău: Cultural Mod

Județul Bacău: modele culturale și investiții creative

The County of Bacău: Cultural Models and Creative Investments - Bacău, 2017 -

Județul Bacău: modele culturale și investiții creative

The County of Bacău: Cultural Models and Creative Investments

Această publicație nu reprezintă poziția oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, şi de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Municipiul Bacău şi Judeţul Bacău.

Coperta 1 & 2 - Colaj fotografii cu modele culturale și investiții creative din județul Bacău

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Judeţul Bacău : modele culturale şi investiţii creative = The County of Bacău : cultural models and creative investments. - Iaşi : PIM, 2017 Conţine bibliografie ISBN 978-606-13-3969-3 008 Autor: Doina Cmeciu Traducere în limba engleză: Doina Cmeciu Grafica & DTP: Nadia-Nicoleta Morărașu Fotografii: Colecţia Centrul „Europe Direct” Bacău, colecţia Judeţul Bacău, colecţia Municipiul Bacău, colecţia Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, colecția ing. Mihai Ceucă, surse internet.

Copyright © 2017 Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii PIM și Centrului Europe Direct Bacău.

Structură - gazdă: Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Parteneri: Judeţul Bacău

Municipiul Bacău

Această publicație nu reprezintă poziția oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, şi de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Municipiul Bacău şi Judeţul Bacău.

5

http://www.freeflagicons.com/country/romania/fluttering_flag/

6

https://www.shutterstock.com/video/clip-29579344-stock-footage-close-up-of-europe-flag-waving.html?src=rel/2064482:4

7

8

9

CUPRINS Introducere Ce sunt modelele culturale şi investiţiile creative?

13 14

CAPITOLUL I Judeţul Bacău – perspectivă diacronică I.1. Bacău I.2. Onești I.3. Târgu Ocna I.4. Slănic Moldova I.5. Moinești I.6. Comănești I.7. Buhuși I.8. Comune și sate băcăuane

23 46 50 54 56 58 62 64 66

CAPITOLUL II Modele culturale și investiții creative II.1. Universitatea: un nou laborator al creativității II.1.a. Școala doctorală II.1.b. Erasmus + II.1.c. Proiectul Europe Direct: un nou model cultural al solidarității europene II.2. Muzee, complexe muzeale și case memoriale II.2.a. Muzee și complexe muzeale II.2.b. Muzee sătești și colecţii etnografice II.2.c. Case memoriale II.3. Case, biserici, școli II.3.a. Tezaure istorice și religioase II.3.b. Lăcaşuri de cult II.3.b.1. Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă II.3.c. Case de patrimoniu II.3.d.Școli de patrimoniu

10

73 74 84 89 96 102 104 112 120 122 125 126 134 137 140

CONTENTS Introduction What are cultural models and creative investments?

13 15

CHAPTER I The County of Bacău – a diachronic perspective I.1. Bacău I.2. Onești I.3. Târgu Ocna I.4. Slănic Moldova I.5. Moinești I.6. Comănești I.7. Buhuși I.8. Villages and communes in the county of Bacău

23 46 50 54 56 58 62 64 66

CHAPTER II Cultural models and creative investments

73

II.1. The university: a new lab of creativity II.1.a. The Doctoral School II.1.b. Erasmus + II.1.c. The Europe Direct project: a new cultural model of European solidarity II.2. Museums, museum complexes and memorial houses II.2.a. Museums and museum complexes II.2.b. Village museums and ethnographic collections II.2.c. Memorial houses II.3. Houses, churches, schools II.3.a. Religious and historical heritages II.3.b. Religious places II.3.b. The Religious Art and Culture Museum II.3.c. Heritage houses II.3.d. Heritage schools

11

75 85 89 97 102 105 113 120 123 125 126 134 137 140

CAPITOLUL III Ateliere meșteșugărești III.1. Centrul pentru Promovarea Tradițiilor și Dezvoltare Rurală Durabilă Brusturoasa III.2. De la un proiect - Călătorie prin tradițiile pierdute - la un atelier meșteșugăresc la Faraoani

149 156 158

CAPITOLUL IV Evenimente culturale creative

165

Concluzii

174

Bibliografie

176

12

CHAPTER III Handicraft workshops III.1. Traditions Promoting and Sustainable Rural Development Centre at Brusturoasa III.2. From a project - Joruney through the Lost Traditions - to a handicraft workshop at Faraoani

149 156 158

CHAPTER IV Creative cultural events

165

Conclusions

174

Bibliography

176

13

http://www.europa-creativa.eu/cultura

14

INTRODUCERE Ce sunt modelele culturale și investițiile creative?

INTRODUCTION What are cultural models and creative investments?

15

Ce sunt modelele culturale şi investiţiile creative?

Ce este cultura? De ce este important să cunoaștem cultura unei comunități?

În cartea sa Antropologia lingvistică, Alessandro Duranti1 definește cultura din șase perspective teoretice, toate axate însă pe studiul limbii (ceea ce considerăm corect, pentru că limbajul este materializarea gândului):

a) cultura este acel ceva învățat și transmis de la o generație la următoarea, prin acțiune umană, fie directă, fie prin comunicare verbală; b) cultura înseamnă cunoașterea lumii, adică recunoașterea locurilor, a obiectelor, a oamenilor și a faptelor acestora, pe de o parte; pe de altă parte, înseamnă actul de a împărtăși tipare și moduri specifice de gândire, de înțelegere a lumii, de a face deducții;

c) cultura este o reprezentare a lumii unei comunități, un mod de semnificare a realității printr-un act creator, materializat printr-un produs artistic (de la mituri, proverbe etc., la poezie, romane, tablouri, spectacole etc.);

d) cultura este instrumentul de relaționare a individului cu lumea; este un sistem de mediere, care include atât obiecte materiale cât și ideaționale (cum ar fi codurile lingvistice sau credințele);

e) cultura este un sistem de practici, în și prin care un membru al unei comunități există ca ființă socială, ca participant într-o serie de activități care sunt atât presupuse, cât și reproduse prin acțiuni individuale, specifice unei comunități;

f) cultura este un mod de participare la istoria unei comunități, atâta vreme cât orice activitate sau faptă a unui individ (de la comunicare la interacțiunea sa cu mediul înconjurător) are o inerentă dimensiune, și presupune o calitate, socială, colectivă și participativă.

Am ales acest mod complex de a defini cultura al profesorului Duranti, pentru că aceste definiții conțin și răspunsul la cea de-a doua întrebare de mai sus și pentru că ele evidențiază elementul esențial care distinge o cultură de alta, semn distinctiv reliefat și de poetul nostru, al românilor, Mihai Eminescu: cultura unui neam este limba, căci numai ea [limba] reflectă istoria, modul de a fi, de a cugeta și de a simți al unui popor.

16

What are cultural models and creative investments?

What is culture? Why is it important for us to know the culture of a community?

In his Linguistic Anthropology, Alessandro Duranti1 defines culture from six theoretical perspectives, all of them having as an axis the study of language (we consider it to be reasonable, as far as language is the materialization of thought):

a) culture is that something that is learned and handed down from one generation to the next, through human actions, be they face-to-face interaction, or verbal communication;

b) culture means knowledge of the world, that is the act of recognizing places, objects, people and their actions, on the one hand; on the other hand, it means the act of sharing specific patterns and ways of thinking, of understanding the world and of making inferences;

c) culture is the representation of a community’s world, a way of signifying the reality of that community through a creative act, which is given meaning by an artistic product (from myths, proverbs etc., to poetry, fiction, paintings, performances etc.);

d) culture is the instrument by means of which an individual creates a relationship with the world around himself; it is a system of mediation, which includes both material and ideational (such as linguistic codes or beliefs) objects;

e) culture is a system of practices, in and through which a member of a community exists as a social being, as a participant in a series of activities that are both presupposed and reproduced by his individual actions symbolic of that community;

f) culture is a mode of participation in the history of a community, as far as any human activity or action (from an individual’s act of communicating something to his interaction with the environment) has, and presupposes, an inherently participatory, collective and social dimension and quality.

We have chosen professor Duranti’s complex way of defining culture, for these definitions contain the answer to the second question mentioned at the beginning of this chapter and they also reveal the major element that distinguishes one culture from another, a distinctive sign insisted upon by our Romanian poet, Mihai Eminescu, as well: the culture of a people is founded on its language, since it [language] is the only one that can mirror the history, the mode of being, of thinking and of feeling of that particular nation.

17

Dreptul la cultură (statuat de și pus în aplicare prin documente ale UNESCO, ONU și ale Uniunii Europene) presupune, atunci, apărarea identității unei comunități, adică a limbii, a istoriei, a practicilor culturale, a modului de a relaționa cu ceilalți, de a participa la păstrarea, dezvoltarea și promovarea valorilor care alcătuiesc acea comunitate.

Potrivit prevederilor Articolului 27 (1) al Declarației Universale a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a Orgnizației Națiunilor Unite în 1948, „fiecare [cetățean] are dreptul de a participa liber la viața culturală a comunității”, la fel cum are dreptul la muncă și la educație.2

În discursul politic al Uniunii Europene, cultura este metaforic considerată un „vehicol diplomatic”, un „ambasador” al valorilor europene de solidaritate, diversitate, democrație și toleranță.

În anul 2006, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să prezinte „viziunea europeană asupra culturii, creativității și inovării și să elaboreze măsuri politice pentru dezvoltarea industriilor creative care să fie incorporate într-o veritabilă strategie europeană privind cultura.” (Comisia Europeană, 2010)

În acest context, putem vorbi de un model politic european inclus sub deviza „unitate în diversitate”, ale cărei dimensiuni creionează diversitatea culturală, împărtășirea valorilor comune dar și promovarea unicității, a semnelor care alcătuiesc harta identității fiecărui stat-membru.

2 http://www.ohchr.org/EN/UDHR/Documents/UDHR_Translations/eng.pdf; http://www.un.org/en/universal-declaration-hu-

The right to culture (founded by and enforced through documents of the United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization, of the United Nations’ Organization and of the European Union) presupposes, then, the defending of a community’s identity, that is, of a community’s language, history, of its cultural practices, of the way relationships with others are established, or of the specific ways of participating in preserving, developing and promoting the values that have built up that particular community.

According to the provisions of Art.27 (1) of the Universal Declaration of Human Rights, adopted by the General Assembly of the United Nations, in 1948, “everyone has the right freely to participate in the cultural life of the community”, as they have the right to work and education.2

In the European Union’s political discourse, culture is metaphorically regarded as a “diplomatic vehicle”, as an “ambassador” of the European values of solidarity, diversity, democracy and tolerance.

In 2006, the European Parliament called on the European Commission to specify “what constitutes European vision of culture, creativity and innovation and to elaborate political measures for the developing of creative industries, which could be incorporated into a genuine European strategy for culture.” (European Commission, 2010)

Under such circumstances, we may refer to a European political model, shaped under the motto of “unity in diversity”, whose dimensions single out both the cultural diversity, the sharing of common values and the promoting of uniqueness, of the signs mapping the identity of each member-state.

2 http://www.ohchr.org/EN/UDHR/Documents/UDHR_Translations/eng. pdf; http://www.un.org/en/universal-declaration-human-rights/

man-rights/

18

Acest motto, specific discursului Uniunii Europene, aduce în discuție un alt concept, acela al identității culturale, care ar trebui considerat atât din perspectiva structurii diferit – același, alteritate – diferență, cât și a unui proces de schimbare, o devenire care își trage seva din „viziunea”/ modul de „a-fi-în-lume” al individului și al comunității din care acesta face parte.

Reprezentarea metaforică a sintagmei „unitate în diversitate”, referitor la cultura Europei, este dată de scriitorul italian Alberto Moravia: „o țesătură cu două fețe, o față colorată variat, cealaltă față, într-o singură culoare, intensă și profundă.”

Această țesătură, atât de măiestrit împletită, pe o parte alcătuind un tipar/ model coerent, pe cealaltă parte, oferind un schimb de fire, care implică participanți într-un sistem discursiv cultural specific unui context, nu este decât reprezentarea unui model cultural; un model cultural care poate la fel de bine defini, metaforic, și harta identității culturale a județului Bacău.

Ce este, atunci, un model cultural?

Ce sunt investițiile3 creative? Sintagma modele culturale și investiții creative este oarecum neobișnuită, având în vedere că aduce în prim plan discursul economic.

Investițiile în cultură, făcute la nivelul unei comunități, pot constitui un factor semnificativ în dezvoltarea acesteia, având în vedere rolul pe care îl joacă în încurajarea coeziunii sociale și a puterii economice a populației angajate în astfel de activități.

3 A se remarca schimbarea de paradigmă în discursul european din ultimii ani, de la „industrii creative” la „investiție creativă” ( turismul cultural fiind un exemplu de astfel de investiție care duce la dezvoltarea economică și socială a unei comunități). Potrivit lui David Throsby, conceptul de investiție creativă acoperă „o varietate de forme și niveluri de cheltuieli făcute pentru domeniul culturii, prestate de sectorul public, de instituții private sau de parteneriatul public-privat.” http://www.forum-avignon. org/en/debates-2011-investing-culture-interview-david-throsby.

3 Let us notice the paradigm shift of the recent years’ European discourse, from “creative industries” to “creative investments” (cultural tourism being an example of such an investment, which may lead to the social and economic development of a community). According to David Throsby, the creative investment concept covers “a variety of different forms and levels of expenditures on culture by the public sector, by private enterprise and by public-private partnerships”. http://www.forum-avignon.org/ en/debates-2011-investing-culture-interview-david-throsby.

This motto, symbolic of the European Union discourse, brings to light another concept, that of cultural identity, which should be regarded in terms of both sameness – difference, alterity – otherness, and of a process implying change, a becoming whose sap comes from the very unique “vision”/ way of “being-in-the-world” of every individual and of the community s/he belongs to.

The metaphorical representation of the syntagm “unity in diversity”, referring to Europe’s culture, is offered by the Italian writer Alberto Moravia: “a reversible fabric, one side variegated, the other a single colour, rich and deep.”

This tapestry, so wonderfully woven, with a coherent pattern on one side, while the other side is a display of an exchange of threads, involving participants finding themselves within a cultural discursive system specific to a particular context, is but the representation of a cultural model; a cultural model, which might as well suggest, in a metaphorical way, the cultural identity map of the county of Bacău.

What is, then, a cultural model? What are the creative investments3?

The syntagm cultural models and creative investments may somewhat sound unusual, if its foregrounding of the economic discourse is taken into consideration.

The investments in culture, carried out at the level of any community, can be a significant element in its development, given the role such investments play in fostering social cohesion and the economic empowerment of the population engaged in such activities.

19

http://www.bacau2017.ro/

Și totuși, trebuie să avem totdeauna în vedere că, în proiectul european de a studia cultura4 ca pod solid între lumi, cele două domenii (modelele culturale și investițiile creative) conlucrează, se întrepătrund, pentru că ambele implică comunitatea, de fapt, dezvoltarea culturală, și implicit, dezvoltarea economică a unei comunități, care se luptă pentru recunoaștere și afirmare socială.

Modelul cultural este reprezentarea unui set de valori (aspirații, idei, practici ca mod de existență), desfășurate, întrupate, instituite în și consfințite de rutina zilnică a unei comunități. Este tiparul care oferă informații despre existența, modul de a-fi-în-lume, modul de a acționa și de a reacționa în momente-cheie ale vieții unei colectivități. Modelul cultural trasează experiența de viață a individului printr-un act de modelare a cunoașterii (despre lume), a percepțiilor, a emoțiilor și de direcționare în motivarea actelor realizate de acesta.

Un model cultural aparține istoriei unei comunități și, ca atare, este produsul realizat de membrii acesteia într-un context spațio-temporal specific. Pe lângă valoarea materială a acestuia, el are și valoare simbolică, fiind o mărturie a devenirii temporale și a creșterii culturale a comunității. De aici necesitatea ca modelele culturale să fie identificate, păstrate, transmise, promovate și urmate, atât pentru cunoaștere, cât și pentru dezvoltarea ecosistemelor creative și îmbunătățirea profitabilității sociale. Punerea în aplicare a modelelor culturale implică participarea activă, dinamică, a membrilor comunității, care au nevoie de un spațiu public și de sprijinul autorităților pentru a da glas istoriei și valorilor lor culturale.

4 Prima întâlnire dedicată Anului European al Patrimoniului Cultural (2018) a avut loc pe 28 aprilie 2017, în Bruxelles. Dialogul între Comisia Europeană și instituțiile din sectorul cultural s-a desfășurat sub titlul Vocile culturii și este interesant de parcurs lista participanților la acest eveniment, http://www.ecco-eu.org/fileadmin/assets/documents/echy2018/Presentation_leaflet_of_the_participants_Final.pdf

20

However, there should always be taken into account that, within the European project of studying culture4 as a powerful bridge between worlds, the two domains (cultural models and creative investments) work together, they are intertwined, for they both send to the community, in fact, to the cultural, and implicitly, to the economic development of a community that struggles for recognition and social assertiveness.

The cultural model is the representation of a set of values (ideals, ideas, practices as a way of being) enacted, embodied, instituted in and enshrined by a community’s everyday life. It is the pattern that provides information about the existence of individuals, of their way of being-in-the-world, their way of (re)acting in life-defining moments within the collectivity they belong to. The cultural model maps an individual’s life experience by shaping his/her knowledge of the world, perceptions, emotions and by giving direction to his/her acts of motivating accomplishments.

Any cultural model pertains to the history of a community and, as such, it is the accomplishment of all the members sharing a specific spatio-temporal contextual frame.

Besides the material value of such a model, it acquires a symbolic one as well, since it is a proof of the temporal becoming and cultural growth of the community. Hence, the necessity that cultural models be identified, preserved, handed down, promoted and followed, both for gaining knowledge, and for developing creative ecosystems and improving social profitability. The enacting of cultural models involves the dynamic, active participation of the community’s members, as they need a public space and the support of the authorities in order to voice their own cultural history and values.

4 The first meeting dedicated to the 2018 European Year of Cultural Heritage was held in Brussels, on 28 April, 2017. The dialogue between the European Commission and the cultural sector took place under the head of Voices of Culture; it is worth reading the list of those participating in the event http://www.ecco-eu.org/fileadmin/assets/documents/echy2018/Presentation_leaflet_of_the_participants_Final.pdf

21

În județul Bacău, politica culturală este orientată către modelele culturale care promovează inițiativa, creativitatea și transformarea conștiinței participanților prin proiecte în care aceștia își descoperă și dau semnificație propriilor lor valori culturale.

Calitatea unor asemenea proiecte constă nu atât în produsul final, cât mai ales în procesul de realizare a proiectului, în capacitatea echipei de a-și asuma riscuri, de a crea parteneriate și de a lucra împreună, de a dialoga și de a acoperi o întreagă gamă de domenii culturale, într-o diversitate care să ofere o unitate coerentă, ca expresie a comunității din care face parte echipa pentru a-și afirma unicitatea culturală.

Discursul modelelor culturale și al investițiilor creative se structurează în jurul unor proiecte asociate cu teme, precum: orașe și sate creative, drepturi culturale, patrimoniu cultural, cultură locală, națională, europeană, piață culturală, capital cultural, parteneriate culturale, văzute ca priorități care definesc un mod de a înțelege calitatea identității unei comunități (cine și ce sunt membrii unei comunități ca valoare).

Pornind de la aceste priorități, investițiile creative5 realizate la nivelul județului se referă la investiții în instituții culturale (biblioteci, case memoriale, muzee etc.), în evenimente culturale (concerte, conferințe, expoziții, festivaluri,

5 Într-un interviu din 2011, profesorul și cercetătorul australian David Throsby, autor al cărții Economia și cultura (2001), împarte investițiile creative în două categorii: cele pe termen lung în infrastructura culturală, care generează valoare culturală și economică în timp (muzee, galerii, biblioteci, sisteme publice de televiziune, patrimoniu istoric etc) și evenimente cu un anume grad de risc (un nou festival, un nou proiect cinematografic sau teatru de avangardă, dezvoltarea turismului de patrimoniu, o inițiativă care utilizează noile tehnologii media sau tehnologii digitale cu aplicații culturale). Prima categorie de investiții susține „sănătatea culturală” a unui popor și constituie fundamentul pentru „o viață culturală vibrantă și reflexivă”, a doua este similară cercetării, care presupune riscuri mai mari. http://www.forum-avignon.org/en/deba-

5 In an interview given in 2011, the Australian profesor and researcher David Throsby, author of the book Economy and culture (2001), groups the creative investments into two categories: the long-term investments in the cultural infrastructure, which will generate economic and cultural value over time (museums, galleries, libraries, public broadcasting systems, historic heritage etc) and somewhat speculative events (a new festival, a new cinematographic project, or an avant-garde theatrical production, a heritage tourism development, an initiative using new media or digital technologies with cultural applications). The former category of investments underpins the “cultural health” of a people and provides the foundations for its “reflective and vibrant cultural life”; while the latter is similar to the research activity, which presupposes a greater degree of risk. http:// www.forum-avignon.org/en/debates-2011-investing-culture-interviewdavid-throsby

In the county of Bacău, the cultural policy is directed towards those cultural models that promote initiative, creativity and the transformation of the consciousness experienced by the participants in projects as they discover and give signification to their own cultural values. The quality of such projects lies not so much in the final product, but, particularly, in the process of carrying out the project, in the ability to take risks, to create partnerships and to work together, to shape a dialogue and to cover an entire gamut of cultural domains, in a coherent diversity-within-unity frame, as an expression of that community to assert its cultural uniqueness.

The discourse of cultural models and creative investments draws on a range of projects related to topics such as: creative cities and villages, cultural rights, cultural heritage, local, national and European culture, cultural market, cultural capital, cultural partnerships, all of them regarded as priorities that define a way of understanding the quality of a community’s identity (the value of who and what the members of a community are).

Starting from these priorities, the creative investments5 carried out at the county level refer to investments in cultural institutions (libraries, memorial houses, museums etc.), in cultural events (concerts, conferences, exhibitions, festivals,

tes-2011-investing-culture-interview-david-throsby

22

proiecte – locale, naționale, europene și internaționale –, spectacole, evenimente stradale etc.) și în schimburile de bune practici ale orașelor și satelor înfrățite.

Investițiile creative în cele două proiecte culturale majore derulate în decurs de un an (2017-2018: Bacău – Capitala Tineretului din România și Bacău – Oraș European al Sportului) și diversitatea modelelor culturale la nivelul județului sunt dovada că pilonii Bacăului creativ sunt cultura locală și făuritorii acestei culturi – băcăuanii (copii, tineri, adulți, bătrâni) –, instituțiile sale culturale, industriile, programele și investițiile creative, recunoașterea valorii culturale a județului în spațiul public european și internațional.

În acest album, nu putem să prezentăm exhaustiv modelele culturale și investițiile creative din județ; în capitolele care urmează, intenționăm însă să oferim doar câteva exemple de bune practici, cu rol simbolic, care evidențiază identitatea acestui județ și care consfințesc unicitatea Bacăului pe harta lumii.

projects – local, national, European, international –, performances, street events etc.) and in sharing good practices of twin villages and cities.

The creative investments in the two grand cultural projects carried out within a year’s span of time (2017-2018: Bacău – Romania’s Youth Capital and Bacău – the European City of Sports) and the diversity of cultural models at the county level are a proof that the pillars of the creative Bacău are: the local culture and its makers – the inhabitants of this county (children, young people, grown-ups and the old people) –, its cultural institutions, its creative investments, programmes and industries, the recognition of the county’s cultural value in the European and international public space.

In this album, we cannot have a thorough presentation of the county’s cultural models and creative investments; the following chapters will include then only some examples of good practices with a symbolic value, which outline the identity of Bacău’s county and enshrine its uniqueness on the map of the world.

http://www.kristofer.ro/bacau-2017-capitala-tineret-romaniaoras-european-sport/

23

Statuia lui George Bacovia

George Bacovia’s statue

Colecția Europe Direct Bacău

24

CAPITOLUL I Judeţul Bacău – perspectivă diacronică

CHAPTER I Bacău county – a diachronic perspective

25

Situat în nord-estul României, cu o suprafaţă de 6.606 km2, reprezentând 2,8% din teritoriul ţării, şi cu o populaţie de aproximativ 620.000 de mii de locuitori, judeţul Bacău are un potenţial turistic natural care, completat de străvechea sa istorie, de aşezarea geografică la întretăierea drumurilor comerciale şi de convieţuirea paşnică a mai multor etnii de-a lungul vremurilor, îi conferă acestuia unicitate în devenirea sa temporală.

http://pe-harta.ro/bacau/

Lying in the North-Eastern part of Romania, covering an area of 6,606 km2, which represents 2.8% of the country’s territory, with a population of about 620,000 thousand inhabitants, the county of Bacău possesses a natural touristic potential which, complemented by its ancient history, by its geographical location at the crossroads of commercial routes and by the peaceful coexistence of several ethnic groups over long stretches of time, gives it uniqueness through its temporal becoming.

26

Cu vestigii istorice atestând urmele unor aşezări omeneşti încă din perioada neolitică (Târgu Ocna, Moineşti, Viişoara, Ştefan cel Mare, Gura Văii, Bogdăneşti, Răcăuţi, Bârsăneşti, Dărmăneşti, Livezi, Horgeşti, Brad, Trebeş), precum şi aşezări geto-dacice (~ sec. II î.H.- I d.H., identificate cu Utidava, Tamasidava, Zargidava, menţionate şi de geograful Ptolemeu), cu cele trei armonioase forme de relief (munţi, dealuri, câmpii), zestrea judeţului Bacău cuprinde valori umane, spirituale, economice şi culturale care dau identitate acestui tărâm românesc ce dăinuie în mijlocul Moldovei, într-un spaţiu străbătut de trei râuri: Siretul, Bistriţa, Trotuşul, cu afluenţii lor.

http://ziarbacau.ro/2017/02/15/curtea-domneasca-bacau/

http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2066

With historical vestiges that attest to the traces of some human settlements from the Neolithic period (Târgu Ocna, Moineşti, Viişoara, Ştefan cel Mare, Gura Văii, Bogdăneşti, Răcăuţi, Bârsăneşti, Dărmăneşti, Livezi, Horgeşti, Brad, Trebeş) and to Getae-Dacian homesteads (~ IInd century BC - Ist century AD, identified with Utidava, Tamasidava, Zargidava, also mentioned by the geographer Ptolemy), with the harmonious unity of the three great landforms (mountains, hills, plains), the heritage of the county of Bacău includes human, spiritual, economic and cultural values which give identity to this Romanian land that is in the midst of Moldavia, within an area crossed by three rivers: the Siret, the Bistriţa, the Trotuş, with their tributaries.

27

Dacă prima atestare documentară a oraşului Bacău (reședința județului) datează din 6 octombrie 1408, prima utilizare a denumirii de „ţinut” apare într-un uric emis de Ştefan al II-lea în 1435. În anul 1864, în Legea Comunală emisă de Alexandru Ioan Cuza, sunt folosite, pentru prima dată, denumirile de „judeţ” şi „consiliu judeţean”. În perioada interbelică, judeţul Bacău era împărţit în trei oraşe şi şapte plăşi.6 6 O „plasă” (pl. „plăşi”) a fost o subdiviziune administrativă a județului, aflată la un nivel superior orașelor, comunelor și satelor. Cele șapte „plăşi” ale județului Bacău au fost: Bacău, Comănești, Răcăciuni, Siret, Tazlău, Traian și Trotuș.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:1938_map_of_interwar_county_Bacau.jpg

If Bacău (the county seat) was first mentioned in a document on the 6th of October, 1408, the first use of the name “shire” appears in a princely document of land donation issued by Stephen II in 1435. The terms “county” and “county council” were used for the first time in 1864, in Alexandru Ioan Cuza’s Communal Law. Between the two world wars, the county of Bacău was divided into three cities and seven administrative units, called “plăşi.”6 6 A “ plasă” (pl. „plăşi”)” was an administrative sub-division of the county, being on a higher level of importance to towns, communes and villages. The seven such subdivisions of the county of Bacău were: Bistrița, Comănești, Răcăciuni, Siret, Tazlău, Traian and Trotuș.

28

În 1950, judeţul primeşte denumirea de „regiune”, iar în 1968 se revine la denumirea din 1864, denumire pe care o poartă şi astăzi.7

În anul 2008, prin Hotărâre de Guvern, a fost aprobată noua stemă a judeţului, reprezentată, simbolic, prin muntele de sare (o activitate milenară a locuitorilor din această zonă a ţării) şi prin cei doi aştri (soarele şi luna), conotând „fertilitatea solului şi, respectiv, credinţa în biruinţă”.8 7 Pentru o descriere amănunţită a judeţului Bacău în perioada interbelică, a se vedea http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/bacau/ 8 https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u

In 1950, the county was known by the name of “region”, while in 1968, the 1864’s designation was used again, a name which it has been carrying since then.7 In 2008,

by Government Decision, the new version of the county’s coat of arms was granted, symbolically represented by the salt mountain (a millenary activity of the inhabitants from this region of the country) and by the two celestial bodies (the sun and the moon), connoting the “soil fertility and belief in victory, respectively.”8 7 For a detailed description of the county of Bacău between the two world wars, see http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/bacau/ 8 https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u

Salina de la Târgu Ocna

Târgu Ocna salt mine

29

„[C]unoaşterea istoriei unui loc înseamnă nu numai «a conferi un sens trecutului» (George Călinescu) ci şi a cartografia identităţile oamenilor care au populat acel loc de-a lungul timpului pentru a le trasa devenirea spaţio-temporală şi a le grava, simbolic, pe harta culturii universale.”9

Acest ţinut moldav a fost locuit din vremuri străvechi.10 Astfel, în contexte istorice mai mult sau mai puţin prielnice, locuitorii judeţului (români, armeni, catolici moldoveni, evrei, germani, greci, italieni, elveţieni, francezi sau olandezi, polonezi, rromi)11, au modelat identitatea arhitecturală, culturală, economică şi socială a „satului, târgului, urbei, oraşului, municipiului” şi judeţului Bacău (Zaharia 2013:196-212).

9 Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.)(2015): Poveşti europene retrăite, Iaşi: Ed.PIM, p. 8.

10 După anul 1989, populaţia judeţului este în descreştere din cauza migrării către Europa de Vest, SUA, Canada sau alte ţări ale lumii. Potrivit recensământului din 2011, populaţia judeţului era de 616.168 de locuitori, faţă de 706623 în 2002 şi 737512 de locuitori în 1992, https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u 11 Pentru contribuţia etniilor la făurirea istoriei judeţului Bacău, a se vedea excepţionala carte a lui Dumitru Zaharia, Bacău, istorie adevărată, Bacău:Ed. „Babel”, 2013; şi Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.), Poveşti europene retrăite, Iaşi: Ed.PIM, 2015.

9 Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.) (2015): European Real-life Stories Retold, Iaşi: Ed. PIM, p. 8.

10 After 1989, the county’s population has decreased because of the migration of its citizens to Western Europe, USA, Canada or to other countries of the world. According to the 2011 census, the population of the county of Bacău was of 616,168 inhabitants, if compared to 706,623 in 2002, and to 737,512 inhabitants in 1992, https://ro.wikipedia.org/wiki/ Jude%C8%9ul_Bac%C4%83u.

11 For the contribution of each ethnic group to the making of Bacău county’s history, see Dumitru Zaharia’s great book, Bacău, A True History (Bacău: “Babel” PH, 2013); and Cmeciu, D. Manolache, M. (coord.), European Real-life Stories Retold, Iaşi: Ed.PIM, 2015.

“[K]nowing the history of a place means not only ‘to give some meaning to the past’ (as George Călinescu asserts) but also to map the identities of the people that inhabited that place over the course of time in order to sketch their spatio-temporal becoming and to engrave them, symbolically, on the map of world culture.”9

This Moldavian land has been inhabited since ancient times.10Thus, in more or less favorable historical contexts, the inhabitants of the county (Romanians, Armenians, Moldavian Catholics, Germans, Jews, Greeks, Italians, Swiss, French or Dutch people, Poles, Rroma people)11 have shaped the social, economic, cultural and architectural identity “of the village, borough, city, town, municipality” and county of Bacău (Zaharia 2013: 196-212).

30

În judeţul Bacău s-au născut personalităţi marcante ale istoriei şi culturii româneşti ale căror acte de vitejie, descoperiri şi realizări ştiinţifice, creaţii artistice vor dăinui mereu peste timp. Amintim doar câteva nume emblematice: Ştefan cel Mare şi Sfânt, născut la Borzeşti în anul 1433, domn al Moldovei între 1457–1504; Ion Borcea, fondatorul oceanografiei româneşti, s-a născut în 1879, în comuna Buhoci; Vasile Pârvan, istoric şi arheolog, s-a născut în 1882, în comuna Huruieşti; George Bacovia, poet, s-a născut în 1881, în Bacău; Gheorghe Vrănceanu, matematician, s-a născut în 1900, în satul Valea Hogii, comuna Lipova; Radu Beligan, actor, s-a născut în 1918, în comuna Galbeni; Solomon Marcus, matematician, s-a născut în 1925, în Bacău; Nadia Comăneci, gimnastă, s-a născut în 1961, la Oneşti12.

12 Pentru o descriere mai detaliată a vieţii şi activităţii acestora, a se vedea Cmeciu, D. et al. (coord.), Istorie, cultură şi tradiţie băcăuană în context european, Bacău:Ed. PIM, 2014; Cmeciu, D. et al. (coord.), Satul băcăuan, ca valoare culturală, Bacău:Ed. PIM, 2012.

In the county of Bacău, there were born great personalities of Romanian history and culture, whose acts of bravery, whose discoveries and scientific achievements, and artistic creations will always live through time. Let us mention only a few emblematic names: Ștefan the Great and Holy (born at Borzești, in 1433, ruler of Moldavia from 1457 to 1504; Ion Borcea, founder of the Romanian oceanography, born at Buhoci commune, in 1879; Vasile Pârvan, historian and archaeologist, born in the commune of Huruieşti, in 1882; George Bacovia, poet, was born in Bacău, in 1881; mathematician Gheorghe Vrănceanu, was born in the village of Valea Hogii, Lipova commune, in 1900; Radu Beligan, actor, was born at Galbeni, in 1918; Solomon Marcus, a mathematician, was born in Bacău, in 1925; and Nadia Comăneci, gymnast, was born in Onești, in 1961)12.

12 For a detailed presentation of these personalities’ lives and work, see Cmeciu, D. et al. (coord.), Bacău’s History, Culture and Tradition within a European Context, Bacău:. PIM PH, 2014; Cmeciu, D. et al. (coord.), Bacău’s Villages and their Cultural Value, Bacău: PIM PH, 2012.

31

Cele 3 zone etnografice (Bacău, Valea Trotuşului şi Colinele Tutovei) ale judeţului cartografiază devenirea istorică a locuitorilor (în majoritate de confesiune ortodoxă) acestui areal moldav prin păstrarea valorilor materiale şi transmiterea practicilor culturale ca simboluri ale spiritualităţii creatoare din acest spaţiu românesc.

Din punct de vedere geografic, vecinii judeţului Bacău sunt, la est, judeţul Vaslui; la sud, judeţul Vrancea; la vest, judeţele Harghita şi Covasna; la nord, judeţul Neamţ.

Din punct de vedere administrativ, judeţul Bacău are 3 municipii (Bacău, Moineşti, Oneşti), cinci oraşe (Buhuși, Comănești, Dărmănești, Slănic-Moldova, Târgu Ocna) şi 85 de comune13, cu 491 de sate14.

13 A se vedea https://en.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83u_County, pentru numele comunelor 14 Datele sunt preluate din statistica anului 2011: http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/_Comunicat%20Bacau-%20 DATE%20 PROVIZORII%20RPL%202011. pdf. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011.pdf

The three ethnographic areas (Bacău, the Trotuş Valley and Tutova Hills) of the county map the historical becoming of the inhabitants (most of them of Orthodox confession) of this Moldavian area by preserving their material values and the handing down of their cultural practices from generation to generation as symbols of the creative spirituality in this Romanian space.

From a geographical point of view, the neighbours of Bacău County are: in the East, Vaslui County; to the South, Vrancea County; the counties of Harghita and Covasna, in the West; and, the county of Neamț, in the North. From an administrative point of view, Bacău County has 3 municipalities (Bacău, Moineşti, Oneşti), five cities (Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic-Moldova, Târgu Ocna), 85 communes13 with 491 villages14.

13 See https://en.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83u_County, for the communes’ names 14 All the data are taken from the 2011 census. http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/_Comunicat%20Bacau-%20 DATE%20 PROVIZORII%20RPL%202011.pdf. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011.pdf.

32

Zăcămintele de sare (Moineşti, Târgu Ocna, Sărata), petrol, gaze naturale (între Tazlău şi Oituz), potasiu (Arsita, Solonţ, Stăneşti, Găleanu), cărbune brun (Comăneşti) şi apele minerale (Slănic Moldova, Târgu Ocna, Poiana Sărată şi Sărata-Băi)15 sunt cele mai importante resurse ale subsolului, în timp ce câmpiile furnizează culturile agricole (se cultivă porumb, grâu, orz, ovăz, cartofi, floareasoarelui), iar dealurile definesc judeţul Bacău ca o zonă pomicolă (sunt renumite merele şi cireşele de Iteşti, atât în ţară cât şi peste hotare).

15 http://www.bacauinteractiv.ro/files/1.3_Cadrul%20natural_1.pdf

Salt fields (Moinești, Târgu Ocna, Sărata), petroleum, natural gas (between Tazlău and

Oituz), brown coal (Comăneşti), potassium reserves (Arsita, Solonţ, Stăneşti, Găleanu) and mineral waters (Slănic Moldova, Târgu Ocna, Poiana Sărată and Sărata-Băi)15 are the most important resources of the subsoil, while the plains provide the agricultural crops (corn, wheat, barley, oats, potatoes, sunflower), and the hills define Bacău County as a fruit-growing area (the apples and cherries of Iteşti are well-known both in the county and all over the country, for example).

15 See http://www.bacauinteractiv.ro/files/1.3_Cadrul%20natural_1.pdf

33

Harta destinaţiilor turistice (a se vedea pozele de mai jos) include: situri arheologice (de tip dava, Tamasidava, Zargidava, pe malul stâng al Siretului, între Răcătău şi Pânceşti), monumente istorice (Oituz, Poiana Sărată), case memoriale (Casa memorială „George Bacovia”), centre internaţionale de cultură (Centrul Internaţional de Cultură şi Arte „George Apostu”), conace (ansamblul conacului Rosetti-Tescanu – George Enescu), muzee, biserici din lemn şi mănăstiri (declarate monumente istorice), grădini botanice, rezervaţii naturale (Plaiurile şi Stâncăriile Nemirei), staţiuni balneo-climaterice (Slănic Moldova, Târgu-Ocna), cel mai vechi pod de piatră din România (aflat în satul Negreşti, construit în timpul domnitorului Ştefan cel Mare), obiective etno-folclorice.16 16 Pentru obiective turistice şi trasee culturale în judeţul Bacău, a se vedea Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.), Obiective turistice băcăuane şi valoarea lor europeană, Iaşi: Ed.PIM, 2014, sau Judeţul Bacău, o destinaţie europeană, 2012; www.europedirectbacau.ro

The map of tourist destinations (see photos above) includes: archaeological sites (of the dava type, Tamasidava, Zargidava, on the left bank of the Siret, between Răcătău and Pânceşti); historical monuments (Oituz, Poiana Sărată); memorial houses (“George Bacovia” Memorial House) international centres of culture (“George Apostu” International Arts and Culture International Centre), mansions (the “Rosetti-Tescanu – George Enescu” complex of mansion buildings ), museums, wooden churches and monasteries (declared historical monuments), botanical gardens, nature reserves (Nemira Plains and Rocks), resorts (Slănic Moldova, Târgu-Ocna), the oldest stone bridge in Romania (located at Negreşti village, built during the reign of Stephen the Great), ethno-folklore sights.16

16 For tourist destinations and cultural sightseeing routes in the county of Bacău, see Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.), Tourist Sights and their European Value, Iaşi:.PIM PH, 2014, or The County of Bacău, a European Destination, 2012; www.europedirectbacau.ro

34

Înainte de 1989, judeţul Bacău a fost una dintre cele mai industrializate zone din România.

Astăzi, asistăm la un proces de „remodelare” urbană, în care „firmele private, prin proiecte depuse şi fonduri europene atrase, au situat Bacăul pe locul 3 în ţară, după Iaşi şi Sibiu.”17

Programele cu finanţare de la Uniunea Europeană, activităţile în parteneriat cu alte regiuni din Europa (cooperarea şi schimbul de bune practici cu regiunea Limousin din Franţa, în domeniile administrativ, cultural, agricol, educaţional şi artistic, de exemplu), sprijinul acordat instituţiilor din judeţ care derulează o gamă variată de proiecte şi activităţi, premiile internaţionale acordate subliniază dimensiunea şi calitatea unui management organizaţional judeţean modern. Merită amintite câteva dintre premiile obţinute de administraţia judeţeană: Distincţia specială a juriului în cadrul Premiilor Regiunilor, o competiţie organizată de Congresul Consiliului Europei; „Certificatul pentru cele mai bune practici” la European Public Sector Award; „Regiunea europeană cea mai deschisă tinerilor” la concursul Adunării Regiunilor Europei.

17 A se vedea: http://www.deferlari.ro/2011/08/bacaul-si-fondurile-europene.html

Before 1989, Bacău County was one of the most industrialized areas in Romania. Nowadays, an urban “remodelling” process may be witnessed to, in which “private companies, through the projects submitted for evaluation and through the European funds that were granted have made Bacău to rank the 3rd in the country, after Iași and Sibiu.”17

EU funded programs, partnership activities with other regions of Europe (cooperation and exchange of best practices with the Limousin region of France in the administrative, cultural, agricultural, educational and artistic fields, for example), support given to the county institutions running a great variety of projects and activities, the international prizes which were awarded highlight the dimension and quality of a modern county organizational management. It is worth mentioning some of the awards received by the county administration: the Special Jury Award at the Regional Awards, a competition organized by the Congress of the Council of Europe; the “Best Practice Certificate” at the European Public Sector Award; “The most youth friendly European region” at the Assembly of European Regions.

17 See http://www.deferlari.ro/2011/08/bacaul-si-fondurile-europene.html

35

MUNICIP- BACÄ‚U

Intrarea la Bisrica Precista

The entrance to Precista Church

36

Bacău este oraşul de reşedinţă al judeţului Bacău. Este situat aproape de confluenţa Siretului şi a Bistriţei, la o altitudine de 165 de m.18 Are o suprafaţă de 43,1 km2 şi o populaţie de 144.307 de mii de locuitori. Potrivit Recensământului din 2011, este al cincisprezecelea oraş ca mărime din România şi al treilea din Moldova, după Iaşi şi Galaţi.

Prima atestare documentară datează din 15 aprilie 1400, cunoscută sub denumirea de „Civitas Bacoviae”. Istoricii pleacă însă de la documentul din 6 octombrie 1408, emis de cancelaria domnului Alexandu cel Bun, în care apare numele târgului Bacău, cunoscut drept punct vamal, unde drumurile comerciale se întâlneau în vadul peste Bistriţa. De la începutul istoriei19 sale, Bacăul s-a dezvoltat constant şi, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea până astăzi, devine un oraş cunoscut pe plan european şi internaţional datorită valorilor sale economice, artistice, sportive, educaţionale.

18 http://www.bacauinteractiv.ro/files/1.3_Cadrul%20natural_1.pdf 19 În urma descoperirilor arheologice din oraş şi din împrejurimile acestuia, istoricul Vasile Pârvan (1882 - 1927) consideră că Bacăul a fost locuit încă de pe vremea pelasgilor.

Simboluri culturale băcăuane peste timp

Bacău’s cultural symbols across time

Bacău is the capital city (and the seat of government) of the county bearing the same name. It is situated near the confluence of the Bistriţa and the Siret rivers, at an altitude of 165 m18 above sea level.

It covers an area of 43,1 km2 and has a population of 144,307 inhabitants. According to the 2011 Census, Bacău is the fifteenth largest city in Romania and the third in Moldavia, the first two being Iaşi and Galaţi.

It was first mentioned in a document known as “Civitas Bacoviae” on the 15th of April, 1400.

And yet, the historians have taken into consideration the 6th of October 1408 document, issued at the court of Alexander the Good, where the borough of Bacău was first mentioned as a customs post, where trade routes came together at a ford over the Bistriţa river. Since its historical beginnings19, Bacău has known a continuous development and, starting with the latter half of the 19th century, it is a renowned city in Europe and in the world due to its economic, artistic, sportive and educational values.

18 http://www.bacauinteractiv.ro/files/1.3_Cadrul%20natural_1.pdf 19 Taking into consideration the archaeological discoveries in the town and in its neighbourhood, the historian Vasile Pârvan (1882 - 1927) considered that Bacău had been inhabited since the Pelasgians’ times.

37

Simboluri culturale băcăuane peste timp

38

Bacău’s cultural symbols across time

39

40

41

Bacăul face parte din patrimoniul cultural al judeţului şi al ţării, fiind pentru scurtă vreme capitala Ţării de Jos a Moldovei, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Aici se află Curtea Domnească şi Biserica Precista, construită de Alexandru Voievod şi sfinţită la 1 ianuarie 1491.

După Unirea Principatelor Române în 1859, Bacăul a cunoscut o dezvoltare puternică şi în domeniul învăţământului: s-au înfiinţat şcoli private şi şcoli de stat (o şcoală pentru fete şi o şcoală pentru băieţi, în 1859, care funcţionează şi astăzi în vechea clădire a actualei Şcoli „Al. I. Cuza”).

În anul 1864 a luat fiinţă Primăria20, Gheorghe Negel fiind primul primar al Bacăului.

20 A se vedea http://www.primariabacau.ro/pagina/personalit-i-locale pentru realizările administrative ale instituţiei din 1864 până în 2017

Vedere cu prima clădire a Primăriei Bacău Colecţia Mihai Ceucă

Postcard image of the first building of Bacău Town Hall Mihai Ceucă collection

Bacău belongs to the cultural heritage of the county and of Romania. It was, for a short period of time, the capital of the Low Country of Moldavia, during the reign of Stephen the Great and Holy. Here, there are the Princely Court and “Precista” Church, built by Prince Alexander, and consecrated on the 1st of January 1491.

After the Union of the Romanian Principalities in 1859, Bacău witnessed a strong development in education as well: private and public schools (a school for girls and one for boys, the latter, set up in 1859, still runs in the old building of nowadays’ “Al. I. Cuza” School).

In 1864, the Mayorship20 was set up as the administrative leader of the town with Gheorghe Negel as Bacău’s first mayor.

20 See http://www.primariabacau.ro/pagina/personalit-i-locale for the administrative accomplishments of the mayorship from 1864 to 2017

42

Este interesant de remarcat structura şi fluctuaţia locuitorilor21 Bacăului: dacă „[l]a recensământul din 1890 în Bacău s-au înregistrat 5110 români, 6122 de evrei, 560 de germani, 485 de unguri, 218 armeni, 33 de greci, 25 de bulgari, 20 de ruşi, 20 de italieni, 15 poloni, 14 francezi, 12 elveţieni şi 1 turc” (Ortensia Racoviţă, apud Şerban 2013:13), în 2012, după aproximativ un secol şi douăzeci şi cinci de ani (luând în considerare datele din 1890), structura etnică a populaţiei este următoarea: 133.460 de locuitori, dintre care 130.709 de români, 129 de maghiari, 1.229 de romi, 51 de germani, 33 de italieni, 42 de turci, 52 de evrei, 7 greci, 196 de alte etnii” (Zaharia 2013:172). Din punct de vedere al confesiunii, populaţia ortodoxă era de peste 87% în 2012.

21 Pentru aportul etniilor la dezvoltarea Bacăului, a se vedea Cmeciu, D. (coord.), Poveşti europene retrăite, Iaşi:Ed. PIM, 2015

It is worth observing the structure and fluctuation of Bacău’s inhabitants21: thus, if “according to the 1890 census, in Bacău there were 5,110 Romanians, 6,122 Jews, 560 Germans, 485 Hungarians, 218 Armenians, 33 Greeks, 25 Bulgarians, 20 Russians, 20 Italians, 15 Poles, 14 French, 12 Swiss and a Turk”, (Ortensia Racoviţă, apud Şerban 2013:13), in 2012, after about one hundred and twenty two years (if taking into consideration the data from 1890), the ethnic status of the population shows that in Bacău, out of 133,460 inhabitants, 130,709 are Romanians, 129 Hungarians, 1,229 belong to the Roma ethnic community, 51 are Germans, 33 are Italians, 42 Turks, 52 Jews, 7 Greeks and 196 people belong to other ethnic groups” (Zaharia 2013:172).

As for the religious status, more than 87% of the population were Orthodox Christians in 2012.

21 See Cmeciu, D. (coord.), European Real-Life Tales Retold, Iaşi: PIM PH, 2015, for the contribution of different ethnic groups to Bacău’s development

43

În secolul al XX-lea, Bacăul a devenit un important centru administrativ, economic şi cultural al ţării.

După 1989, municipiul Bacău22 este cunoscut drept un important centru universitar şi cultural cu cele două universităţi (de stat şi particulară) – Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău şi Universitatea „George Bacovia” –, cu Teatrul „Bacovia”, Ateneul şi Filarmonica „Mihail Jora”, Centrul Internaţional de Cultură şi Arte „George Apostu” (a se vedea pozele de mai jos), cu instituţii de învăţământ şi instituţiile de cultură (biblioteci, muzee, case memoriale), cu bisericile vechi şi noi, cu festivalurile şi expoziţiile organizate anual, toate construind o arcadă peste timp în acest oraş vechi de peste şase sute de ani.

22 Pentru atracţiile turistice ale Bacăului, a se vedea Ceucă, M., Cmeciu, D. et al., Istorie, cultură şi tradiţie băcăuană în context european, Iaşi:Ed. PIM, 2014.

In the 20th century, Bacău grew into a great administrative, economic and cultural centre of the country.

After 1989, Bacău town22 is known as an important academic and cultural centre, with its two universities (the state and the private ones) – “Vasile Alecsandri” University of Bacău and “George Bacovia” University –, with the “Bacovia” Theatre, with “Mihail Jora” Philharmonic Orchestra and Athenaeum, “George Apostu” International Arts and Culture International Centre (see the photos above), with preuniversity establishments and cultural institutions (libraries, museums, memorial houses), with its old and new churches, with its yearly festivals and exhibitions, all of them bridging up the past heritage and the future of this more than 600 years old city.

22 See Ceucă, M., Cmeciu, D. et al., Bacău’s History, Culture and Tradition within a European Context, Iaşi: PIM PH, 2014.

44

Chiar dacă multe dintre vechile fabrici (Fabrica de Hârtie şi Celuloză „Letea”, Fabrica „Partizanul”, Fabrica de Confecţii, Fabrica „Proletarul”) s-au închis după 1989, Bacăul de astăzi se distinge prin industria alimentară, prin noi companii care au devenit un brand industrial, cum este „AEROSTAR”, prin industria IT, prin proiecte europene (proiecte sociale, de mediu, de infrastructură etc.), toate menite a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor.

Even if many of its old factories (“Letea” Pulp and Paper Factory, “Partizanul” – a boot and shoe-factory, the Readymade Garments Factory, “Proletarul” Factory) closed down after 1989, the Bacău of our days is renowned for the food industry, for its new companies that have become industrial brands, such as “AEROSTAR”, for the IT industry, for a great number of European projects (social, environmental, infra-structure ones etc.), all of them meant to improve the quality of the citizens’ life.

45

Spitalul Județean de Urgență Bacău - Ambulatoriul de Specialitate Out-patient Unit of Bacău County Emergency Hospital

Observatorul astronomic „ Victor Anestin”

“Victor Anestin” Astronomical Observatory

46

Terminalul noului aeroport „ George Enescu”

New terminal of “Geoge Enescu” Airport

47

ONEȘTI

Sculptura lui Mihai Eminescu, realizată de Eremia Grigorescu, cetățean al Oneștiului.

The sculpture of Mihai Eminescu, created by Eremia Grigorescu, citizen of Onești

48

Oneşti (numele se trage de la „Seliştea lui Oană la Trotuş”) este situat la 210 m altitudine, la confluenţa râurilor Caşin, Oituz, Trotuş şi Tazlău. Are o suprafaţă de 90,17 km2 şi o populaţie de 39.172 de mii de locuitori.

Atestat documentar în anul 1458 (s-au descoperit însă rămăşiţe ale unor aşezări omeneşti încă din neolitic), oraşul s-a numit Gheorghe Gheorghiu-Dej în perioada 1965-1990, apoi, după 1990, a revenit la vechea denumire.

Oneştiul a fost un puternic centru industrial datorită rafinăriei de petrol şi a platformei petrochimice de la Borzeşti. Astăzi, oraşul este asociat cu legenda stejarului din Borzeşti23 (un cartier al oraşului; locul unde s-a născut şi a copilărit domnul Moldovei, Ştefan cel Mare), cu numele gimnastei Nadia Comăneci (care s-a născut în acest oraş, în 1961) şi cu evenimentul cultural „Zilele culturii călinesciene” (George Călinescu, care a trăit între anii 1899 - 1965, a fost un remarcabil critic literar, romancier, academician, jurnalist).

23 A se vedea https://ro.wikisource.org/wiki/Stejarul_din_Borze%C8%99ti

Oneşti (its name comes from “Oană’s little settlement near the Trotuș river”) is situated at an altitude of 210m above sea level, at the confluence of the Caşin, Oituz, Trotuş and Tazlău rivers. It covers an area of 90,17 km2 and has a population of 39,172 thousand inhabitants.

First mentioned in a document in 1458 (although there were discovered remains of human settlements belonging even to the Neolithic period), the town was known by the name of Gheorghe Gheorghiu-Dej from 1965 to 1990; after 1990, it regained its original designation.

Oneşti was a powerful industrial centre due to its oil refinery and to the petrochemical plant platform at Borzeşti. Nowadays, the town is associated with the legend of the oaktree of Borzeşti23 (a district of the town; the birthplace of Moldavia’s ruler, Stephen the Great), with the name of the great gymnast Nadia Comăneci (born in Oneşti, in 1961), or with the famous cultural event “Călinescu Culture Days” (George Călinescu, who lived from 1899 to 1965, was an outstanding literary critic, novelist, academician, journalist).

23 See https://ro.wikisource.org/wiki/Stejarul_din_Borze%C8%99ti

49

50

51

TÂRGU OCNA

TÂRGU OCNA

Primăria din Tăârgu Ocna

Târgu Ocna’s Mayorship Hall

Gara din Târgu Ocna

Târgu Ocna’s railway station

52

Târgu Ocna este situat la aproximativ 270 m altitudine, pe malurile râului Trotuş.

Are o suprafaţă de 48,9 km2 şi un număr de 11.300 de locuitori, conform recensământului din 2011. Istoria oraşului datează din epoca neolitică şi este asociată cu exploatarea zăcămintelor de sare.24 Dezvoltarea localităţii însă are loc din epoca feudală. Din 1721, primeşte denumirea de târg, de aici Târgu Ocna (după rang şi după ocupaţia principală a locuitorilor).

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Târgu Ocna (aşezare considerată sat între 1410 – 1709; târg, între 1709 – 1774; declarată comună urbană în 1846, apoi oraş, devenit staţiune balneoclimaterică în 1894, până astăzi), era reşedinţa plăşii Trotuşul a judeţului Bacău cu „… 8033 de locuitori şi în ea funcţionau două fabrici de gaz, 5 mori, o tăbăcărie, două fabrici de pălării ţărăneşti, una de săpun, una de lumânări de ceară albă, două şcoli primare de băieţi cu 381 de elevi, două şcoli primare de fete cu 222 de fete, o şcoală armenească, 11 biserici ortodoxe, una catolică şi una armenească.”25

Astăzi, oraşul este unic în lume cu cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, aflat în mina de sare; cu lăcaşurile sale de cult, dispuse parcă pe trei niveluri şi cu Salina Târgu Ocna, a cărei biserică ortodoxă, „Sf. Varvara” (ocrotitoarea minerilor), este inegalabilă în lume. Aflată la o adâncime verticală de 240 de metri, biserica este construită din sare (strane, masa din altar, scaunul arhieresc şi alte obiecte de cult), cu excepţia catapetesmei, care este din lemn.

24 Pentru istoria salinei de la Târgu Ocna, a se vedea http://www.salrom.ro/targu-ocna-c.php 25 Lahovari, George Ioan (1902): „Tîrgul-Ocna, comună urbană”, în Marele Dicţionar Geografic al Romîniei, vol.V, Bucureşti, stabiliment. grafic J. V. Socecu, pp. 619–621.

Târgu Ocna is situated at an altitude of approximately 270 m above sea level, on the Trotuş river banks. It covers an area of 48.9 km2 and, according to the 2011 census, its population is 11,300 thousand inhabitants. The history of the town goes back to the Neolithic period and is related to the extraction of salt.24 However, the development of the town began during the feudal age. In 1721, its status was that of a “borough”, hence its name of Târgu Ocna (according to rank and to the main occupation of its inhabitants).

At the end of the XIXth century, Târgu Ocna (a settlement which was recorded as “village” between 1410 – 1709; as “borough” from 1709 to 1774, to be declared “urban commune” in 1846, then, “town”; since 1894, known as a “balneoclimateric resort”) was the seat of the Trotuş administrative subdivision/ “plasă” of Bacău county, with “… 8033 inhabitants, where there ran two gas plants, five mills, a tannery, two peasant hats factories, one soap factory, one white wax factory, two primary schools for boys, attended by 381 pupils, two primary schools for girls with 222 pupils, an Armenian school, eleven Orthodox churches, one Catholic and one Armenian church.”25

Nowadays, the town is unique in the world, with its largest subterranean sanatorium in Europe, located in the salt mine; with its worship places, laid out as if on three levels, and with the Salt Mine, whose Orthodox church, “St. Barbara” (the miners’ patron saint) is unrivalled in the world. Located at a vertical depth of 240 m, the church is made of salt (pews, Communion table, bishop’s throne and other objects of worship), except the iconostasis, which is made of wood.

24 For the salt mine history from Târgu Ocna, see http://www.salrom.ro/targu-ocna-c.php 25 Lahovari, George Ioan (1902): “Tîrgul-Ocna, an urban commune”, in Romania’s Great Geographical Dictionary, vol.V, Bucureşti, graphic stab. J. V. Socecu, pp. 619–621.

53

Târgu Ocna. General view from the interwar period (1935)

„Biserica „Buna Vestire”/„Răducanu”

“Buna Vestire”/“Răducanu” Church

54

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”

“Dormition of the Mother of God” Church-

Mausoleul eroilor Târgu Ocna The Heroes’ Monument from Târgu Ocna

Mânăstirea Măgura

55

Măgura Monastery

SLÄ‚NIC MOLDOVA

56

Oraşul este situat la aproximativ 500 m altitudine, pe malurile Slănicului, un afluent al Trotuşului. Are o suprafaţă de 44,77 km2 şi un număr de 4.198 de locuitori, conform recensământului din 2011. Staţiunea balneo-climaterică Slănic Moldova, străjuită de rezervaţia naturală Plaiurile şi Stâncăriile Nemirei din Carpaţii Orientali, este atestată documentar din anul 1755.

The town is situated at an altitude of approximately 500 m above sea level, on the banks of the Slănic brook, a tributary of the Trotuş river. It covers an area of 44,77 km2 and, according to the 2011 census, its population is of 4,198 thousand inhabitants. The balneo-climateric resort of Slănic Moldova, guarded by the Nemira Plains and Rocks nature reserve from the Eastern Carpathians, was first mentioned in a document in 1755.

57

58

Primul izvor de apă minerală a fost descoperit în 1800 de Mihai Spiridon, în timpul unei vânători de urşi. În 1801, au fost descoperite alte 22 de izvoare. 20 de ani mai târziu, s-a construit prima unitate balneară, distrusă în timpul Primului Război Mondial, refăcută însă mai târziu.

Prima analiză chimică a apelor minerale a fost făcută în anul 1832, iar de atunci staţiunea, numită metaforic „perla Moldovei”, a devenit una dintre cele mai cunoscute din Europa şi din lume.

Pe lângă variatele tratamente balneare pe care le oferă, staţiunea are şi atracţii turistice care încântă vizitatorul acestor locuri: clădirea Cazinoului, monument arhitectural construit între 1892-1894; Cheile și cascada Slănic, cu o înălţime de 599 de metri; Traseul celor 300 de scări (pe Dealul Dobru), situat la 826 de metri altitudine.

Staţiunea balneo-climaterică Slănic-Moldova este unică în Europa cu numărul mare de izvoare minerale, variate din punct de vedere al compoziţiei, al complexităţii chimice şi al efectelor terapeutice, toate pe un spaţiu relativ restrâns.

The first mineral water spring was discovered in 1800 by Mihai Spiridon during a bear hunt. In 1801, 22 other mineral water springs were discovered. 20 years later, the first balneo facilities were built, which, destroyed during the First World War, were reconstructed afterwards.

The first chemical analysis of the mineral water springs was made in 1832 and, since then, the resort, metaphorically called “the Moldavian pearl”, has become one of the most famous in Europe and in the world.

Besides the various spa treatments which the resort provides, it also offers tourist attractions that delight the visitor of these places: the Casino building, an architectural monument built between 1892 - 1894; the Gorges and Waterfall of Slănic, 599 meters in height; the “300 stairs” route (on Dobru Hill), located at an altitude of 826 m.

The balneo-climateric resort of Slănic-Moldova is unique in Europe due to its great number of mineral water springs, so varied from the point of view of their composition and chemical complexity, of their therapeutic effects, all of them within a quite small area.

59

MOINEČ˜TI

Dada Monument Monumentul Dada

60

Municipiul Moineşti este situat la aproximativ 460 m altitudine, la 45 km de Bacău, într-o zonă cu bogate resurse naturale (10 izvoare cu ape minerale, petrol, cărbune). Are o suprafaţă de 46,04 km2 şi un număr de 21.787 de locuitori, conform recensământului din 2011. Prima atestare documentară este în anul 1437. În anul 183226, Moineştiul, care avea atunci 188 de case şi 588 de locuitori, apare menţionat ca „târg”; în 1921, este desemnat „comună urbană” iar în 2002 devine „municipiu”.

Astăzi, Moineştiul este cunoscut pentru descoperirile arheologice de la Cetăţuia (realizate după 1986), care trasează istoria municipiului pe vremea geto-dacilor (sec.II î.H.- II d.H.); pentru legendele sale (legenda cavalerului trac; a Lacului Tarniţa-cel-fără-de-fund; a haiducului Coroiu; a Poienii celor nouă muze); pentru cimitirul evreiesc, festivalul de datini şi colinde, expoziţii, simpozioane literare şi culturale (este renumit Simpozionul „Tristan Tzara şi cultura Dada”), pentru Monumentul Dada (închinat lui Tristan Tzara, născut la Moineşti în 1896) şi nu, în ultimul rând, pentru îndelungata sa istorie medicală de calitate.

26 See http://www.turismmoinesti.ro/informatii-utile.html

Moineşti municipality is situated at about 460 m altitude, 45 km away from Bacău, in an area with rich natural resources (10 mineral water springs, petroleum, coal). It covers an area of 46.04 km2, with a population of 21.787 inhabitants, according to the 2011 census. It was first mentioned in a document in 1437. In 183226, Moineşti, which, by that time, had 188 houses and 588 inhabitants, was mentioned as a “borough”; in 1921, it became an “urban commune” and in 2002 it had the status of “municipality”.

Nowadays, Moineşti is knowm for the archaeological discoveries at Cetăţuia (researches made after 1986), which record the history of the town back to the Getae-Dacians’ times (IInd century BC - IInd century AD); for its legends (the legend of the Thracian knight; of the Bottomless Tarniţa Lake; the legend of Coroiu, the outlaw; the legend of the Nine Muses’ Glade); for the Jewish cemetery, the customs, traditions and carols festival, exhibitions, cultural and literary symposia (“Tristan Tzara and the Dada culture” Symposium has turned Moineşti into a renowned place), the Dada Monument (raised to the memory of Tristan Tzara, born in Moineşti, in 1896) and, last but not least, for its long-lasting medical history of high quality standards.

26 See http://www.turismmoinesti.ro/informatii-utile.html

61

62

63

COMĂNEȘTI

Oraşul Comăneşti, situat pe râul Trotuş, la 400 m altitudine, are o suprafaţă de 63,86 km2 şi un număr de 19.568 de locuitori, conform recensământului din 2011. Istoria acestei aşezări datează din perioada neolitică însă atestarea documentară datează din anul 1657. Din secolul al XVIII-lea, oraşul este asociat cu familia Ghica, boieri a căror prezenţă şi-a lăsat amprenta asupra localităţii până în zilele noastre: Palatul Ghica, care adăposteşte muzeul oraşului, şi gara sunt mărturii ale unei istorii care pune în oglindă veacurile.

64

The town of Comăneşti, situated on the Trotuş river banks, at an altitude of 400 m above sea level, covers an area of 63.86 km2 and has a population of 19,568 inhabitants, according to the 2011 census. The history of this settlement goes back to the Neolithic period, but it was first mentioned in a document in 1657. Beginning with the 18th century, Comăneşti is associated with the Ghica family, the boyars whose presence has left their mark on the town up to our recent times: the Ghica Palace, which houses the town’s museum, and the train station, are historical proofs that invite to a reflective act of comparing the ages.

65

BUHUȘI

Oraşul Buhuşi, situat la 24 de km de Bacău, la 135 m altitudine, are o suprafaţă de 39,85 2 km şi un număr de 14.562 de locuitori, conform recensământului din 2011. A fost menţionat pentru prima dată în secolul al XV-lea, ca proprietate a familiei de boieri numită Buhuş. Înainte de 1989, oraşul a fost renumit în Europa pentru fabrica de postav, cu un număr de peste 11.000 de muncitori (astăzi are aproape 200 de angajaţi). Nu departe de Buhuşi, este Mănăstirea Runc, considerată a fi construită în 1457, de Ştefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457 - 1504.

The town of Buhuşi, lying at a distance of 24 km away from Bacău, at an altitude of 135 m above sea level, covers an area of 39.85 km2; according to the 2011 census, it has a population of 14,562 thousand inhabitants. It was first mentioned in the XVth century as the property of the boyar family called Buhuş.

Before 1989, the town was renowned in Europe for its wool cloth factory, which had more than 11,000 workers (with nearly 200 employees nowadays). The Monastery of Runc, which is considered to have been built by Stephen the Great (ruler of Moldavia from 1457 to 1504) in 1457, is not far from Buhuşi.

66

67

COMUNE ȘI SATE BĂCĂUANE COMMUNES AND VILLAGES OF BACĂU

În judeţul Bacău sunt 85 de comune şi 491 de sate27 sau cătune. Oamenii acestor locuri şi faptele care-i definesc construiesc tiparul identitar care dăinuie peste vremi şi care poartă pecetea unor trainice practici culturale, constituindu-se în semne distinctive aparţinând celor trei zone etnografice caracteristice judeţului: Trotuş, Bacău şi Colinele Tutovei.

Satele, cu instituțiile acestora – fie ele, școli, biserici, muzee sătești etc. – sunt tezaure de cultură care evidențiază atât elemente comune, cât și pe cele care constituie semnul distinctiv al fiecăruia dintre acestea. Arhitectura caselor sau a porților, costumele populare, datinile de Crăciun, de sfintele sărbători ale Paștelui sau ale Anului Nou, variatele festivaluri organizate, obiectele de cult și ustensilele gospodărești, dezvăluie modul de a fi al locuitorilor acestor meleaguri, cu istoria, faptele și creațiile lor.

27 Datele sunt preluate din statistica anului 2011: http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/_Comunicat%20Bacau-%20 DATE%20 PROVIZORII%20RPL%20 2011.pdf.

The county of Bacău has 85 communes and 491 villages27 or hamlets. The villagers of these places, with their activities and deeds that are part of their lives, make up the identitary pattern that has been handed down from century to century. They are the bearers of long-lasting cultural practices, which have turned into distinctive signs belonging to the three ethnographic areas characteristic of the county: Trotuş, Bacău and Tutova Hills.

The villages, with their institutions – be they schools, churches, village museums etc. – are heritage cultural sites, which foreground both common elements and their distinguishing features. The architecture of the houses or of the gates, the traditional costumes, Christmas, New Year’s Eve and Day or Easter rituals, different festivals organized in villages, liturgical objects, utensils, all of them display the way of being of these lands’ inhabitants, with their history, deeds and creative achievements.

27 The data are taken from the 2011 statistics: http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/_Comunicat%20Bacau-%20 DATE%20 PROVIZORII%20RPL%202011.pdf.

68

Vom menționa aici doar câteva astfel de modele de cultură, purtătoare de profunde semnificații și mărturii ale firii creatoare a locuitorilor satelor băcăuane.

Ne referim28 astfel la arhitectura caselor și porților unor sate întregi (sate, precum Berzunți, Cașin), muzee sătești (Mărgineni, Sulța, Ghimeș-Făget, de exemplu), muzee etnografice („Preot Vasile Heissu” din Răcăciuni, Lipova), case memoriale (Casa memorială „Ion Borcea” de la Racova; sau Casa memorială „Dumitru și Alice Rosetti-Tescanu – George Enescu” de la Tescani), ansambluri folclorice („Sărățelul” din comuna Sarata; „Privighetorile Zeletinului” din comuna Podul Turcului etc.), complexe muzeale cu grădină botanică (comuna Prăjești), vechi biserici de lemn (Răchitoasa, Podul Turcului), obiceiuri legate de tradiții străvechi (sate din toate cele trei zone etnografice), colecții de carte veche bisericească și obiecte de cult (Bogdana, Borzești), dar, mai ales, la sate-martir (Poiana Sărată, de exemplu), la monumente ale eroilor (Oituz, Palanca) și la primele școli sătești din județ, considerate a fi modele culturale și educaționale demne de urmat (Brusturoasa).29 28 A se vedea harta zonelor etnografice ale județului Bacău, p. 30 29 Pentru o descriere detaliată a acestor modele culturale , a se vedea Cmeciu, D. et al., Identitate europeană prin muzee sătești, Iași:Ed. PIM, 2013.

We will mention28 here just a few of these repositories of culture, as holders of deep significations and proofs of the creative nature of the villlagers in the county of Bacău.

Thus, we may refer to the architecture of the houses and of the gates from villages taken as a whole (villages, such as Berzunți, Cașin), to village museums (from Mărgineni, Sulța, Ghimeș-Făget, for example), ethnographic museums (such as, “Priest Vasile Heissu” Ethnographic Museum from Răcăciuni commune), memorial houses (“Ion Borcea” Memorial house from Racova; or, “ Dumitru și Alice Rosetti-Tescanu – George Enescu” Memorial house from Tescani etc.), to folk ensembles (“Sărățelul” Folk Ensemble from Sarata commune; “ Privighetorile Zeletinului” from Podul Turcului commune etc.) museum centres with botanical gardens (Prăjești commune), old wooden churches (Răchitoasa, Podul Turcului etc.), traditions related to ancient rituals (villages from the three ethnographic areas), collections of old religious books and liturgical objects (Bogdana, Borzești), but, above all, to martyr-villages (Poiana Sărată, for example), to heroes’ monuments (Oituz, Palanca) and to the first village schools in the county, considered to be cultural and educational models, worth being followed (Brusturoasa).29 28 See the map of the three ethnographic areas of the county of Bacău., p. 30 29 For a detailed description of these cultural models, see Cmeciu, D. et al., European Identity through Village Museums, Iași: PIM PH, 2013.

69

Privelişte din comuna Agăş A view of Agăş commune

Valea Ciobănuşului, Comuna Asău Ciobănuşului Valley, Asău commune

Ruinele Cetăţii Rakoczi, Ghimeş Făget commune Rakoczi Fortress Ruins, Ghimeş Făget commune

Barajul de la Valea Uzului, Dărmăneşti commune Valea Uzului Dam, Dărmăneşti commune

Privelişte din comuna Palanca A view of Palanca commune

Grădina botanică din Prăjeşti The Botanical Garden from Prăjeşti 70

Palatul şi Parcul Ştirbey din Dărmăneşti Ştirbey Palace and park from Dărmăneşti

Conacul Cantacuzino-Pașcanu (Castelul Rosu), Hemeiuş Cantacuzino-Pașcanu Mansion (Red Castle), Hemeiuş

Conacul Zarifopol, comuna Filipeşti Zarifopol Mansion, Filipeşti commune

Secţia „ Dumitru și Alice Rosetti-Tescanu”, Tescani “Dumitru & Alice Rosetti-Tescanu” Department, Tescani

Conac „ Rosetti-Brăescu”, comuna Măgura “Rosetti-Brăescu” Mansion, Măgura commune

Muzeul etnonografic, comuna Helegiu The Ethnographic Museum, Helegiu comune 71

Cascada Buciaş, comuna Mănăstirea Caşin Buciaş Waterfall, Mănăstirea Caşin commune

Codrul secular de la Runc, comuna Bahna The ancient woodlands of Runc, Bahna commune

Privelişte din sat Chetriş, comuna Tamaş A view of Chetriş village, Tamaş commune

Privelişte din comuna Găiceana A view of Găiceana commune

Monumentul Cavaleriei, Pasul Oituz The Cavalry Monument, Oituz Pass

Monumentul „ Emil Rebreanu”, comuna Palanca “Emil Rebreanu” Monument, Palanca commune 72

Mănăstirea Valea Budului, comuna Mărgineni Valea Budului Monastery, Mărgineni commune

Biserica de lemn „ Sfântul Nicolae”, comuna Orbeni “St. Nicholas” wooden church, Orbeni commune

Biserica Catolică, comuna Traian The Catholic Church, Traian commune

Muzeul „ Vasile Pârvan”, comuna Huruieşti “Vasile Pârvan” Museum, Huruieşti commune

Casa memorială „ Ioan Borcea”, comuna Racova “Ioan Borcea” Memorial House, Racova commune

Bustul lui Gheorghe Vrănceanu, Valea Hogii, Lipova Gheorghe Vrănceanu’s bust, Valea Hogii, Lipova 73

https://ro.pinterest.com/pin/281123201713379284/

74

CAPITOLUL II Modele culturale și investiţii creative

CHAPTER II Cultural models and creative investments

75

II.1. Universitatea: un nou laborator al creativității „…Produsul invizibil al universităţii, cunoaşterea, poate fi singurul şi cel mai puternic element al culturii noastre care afectează căderea şi înălţarea profesiilor, a claselor sociale, a regiunilor şi chiar a naţiunilor.”

(Clark Kerr, La ce e bună universitatea [1963]2001)

În discursul european actual, universitatea este un nou „spaţiu al cunoaşterii”, unicul şi cel mai important loc în care „se făureşte cultura secolului al XXI-lea, cultura cunoaşterii, a creativității, a cercetării aplicate și a inovării”.

Putem afirma, atunci, că universitatea este, metaforic vorbind, „locomotiva” care trage toţi actorii sociali ai unei comunităţi către o destinaţie a schimbărilor impuse de standardele culturii transdisciplinare, cultură care îmbină economicul, artele, industriile, ştiinţele pentru a dezvolta perspectiva multiplă asupra realităţii.

În aceste noi condiții și perspective, universitatea este „liantul”, „puntea de legătură” între profesori și studenți, cercetători, autorităţi locale, factori decizionali ai politicilor în diverse domenii și mass-media.

Astfel, universitatea devine „promotorul” schimbărilor calitative, fiind singura instituţie capabilă să asigure studii şi analize comparate la nivel diacronic şi sincronic.

În acest context, universitatea este „creatoarea” unei societăţi pluridisciplinare, a unei noi arte de a comunica şi de a trăi, ea devine „creuzetul” diversității în unitate.

76

II.1. The university: a new lab of creativity

“... The university’s invisible product, knowledge, may be the most powerful single element in our culture affecting the rise and fall of professions, of social classes, of regions, and even of nations”.

(Clark Kerr, The Uses of the University, [1963]2001)

In today’s European discourse, the university is a new “space of knowledge”, the most important single place where “the culture of the 21st century, the culture of knowledge, of creativity, of applied research and of innovation is being shaped”.

The University can be regarded then, metaphorically speaking, as the “engine” that takes all the social actors of a community to a destination of change imposed by the standards of transdisciplinary culture, a culture that combines the economy, arts, industries, sciences in order to develop a multiple perspective of reality.

Under these new circumstances and perspectives, the university is the “link”, “the bridge” between professors and students, researchers and local authorities, policy decision-makers in various fields and mass-media.

Thus, the university becomes the “promoter” of qualitative change, for it is the only institution capable of providing comparative analyses and studies at a diachronous and synchronous level. Within such a context, the university turns into the “maker” of a pluridisciplinary society, of a new art of communicating and living, it becomes the “crucible” of diversity within unity.

77

Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, o instituţie de învăţământ superior de stat, acreditată, în calitatea ei de instituție reprezentativă pentru regiunea Nord-Est a României, și-a asumat toate aceste roluri în istoria sa30 de aproape șase decenii.

Simbol al valorilor culturale din această regiune a României, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău a cunoscut o continuă schimbare, devenind, în ultimele trei decenii, un important centru de cercetare.

30 Istoria universității datează din 1961, când a fost înființat Institutul Pedagogic, care cuprindea trei facultăţi (Filologie, Matematică şi Ştiinţele Naturii). Din 1961 şi până în 1989, instituţia a cunoscut mai multe etape de dezvoltare prin înfiinţarea de noi facultăţi (Istorie-Geografie, Educaţie Fizică şi Inginerie) sau prin transformări ale sistemului de învăţământ din România. În 1990, Institutul devine Universitatea din Bacău, care, din 2009, este cunoscută sub denumirea de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Organizată în cinci facultăţi (Facultatea de Inginerie, Facultatea de Litere, Facultatea de Ştiinţe, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Facultatea de Ştiinţe ale Mişcării, Sportului şi Sănătăţii, fiecare dintre acestea cu mai mai multe specializări), departamente şi centre de cercetare, universitatea oferă programe pe trei cicluri de studii universitare: licenţă, masterat şi doctorat la Facultatea de Inginerie. http://www.ub.ro/

30 The history of the university goes back to 1961, when the Pedagogical Institute, with its three faculties (the Faculties of Philology, of Mathematics and of Natural Sciences), was set up. From 1961 to 1989, the institution underwent some more stages in its development due to the founding of new faculties (History-Geography, Physical Education and Engineering) or due to changes of the educational system in Romania. In 1990, the Institute became the University of Bacău, which was named the “Vasile Alecsandri” University of Bacău in 2009. It has five faculties (the Faculties of Engineering, of Letters, of Economic Sciences, of Movement, Sports and Health Sciences; each faculty with its own specializations), departments and research centres. The University provides BA and MA courses, and also doctoral programmes at the Faculty of Engineering. http://www.ub.ro/

“Vasile Alecsandri” University of Bacău, a public higher education accredited institution, which is representative of Romania’s North-Eastern region, has assumed all the above mentioned roles over its almost sixty years’ historical existence.30

A symbol of the cultural values illustrative of this Romanian region, “Vasile Alecsandri” University of Bacău has undergone a process of continuous change, becoming, in the latest three decades, a great research centre.

78

79

80

81

82

83

84

85

II.1.a. Școala doctorală

Școala doctorală31 și centrele de cercetare specifice fiecărei facultăți pot fi considerate noi laboratoare de investiții creative.

Masteranzii și doctoranzii sunt implicați în proiecte de cercetare ale cadrelor didactice universitare din Bacău și din străinătate, datorită faptului că misiunea de cercetare creativă a transformat universitatea într-o instituție europeană și internațională: cercetătorii băcăuani, prin proiectele și parteneriatele încheiate cu universități similare din întreaga lume, fac parte din comunitatea academică internațională. Cercetătorii Școlii doctorale băcăuane fac parte dintro structură federativă formată din opt universități și trei institute de cercetare din lume (Canada, Franța, Italia, Portugalia, Republica Moldova, Spania) și dintr-o rețea de cercetare complementară.

Obiectivele acestui nou laborator de cercetare, obiective care constituie și fundamentul celor 26 de proiecte europene de cercetare (menționăm doar un singur titlu: „Internaţionalizarea studiilor universitare de doctorat - suport al performanţei şi formării tinerilor prin şi pentru cercetare - InterSUD-TC”, pentru doi ani 2016 - 201732) sunt educarea și perfecționarea noii generații de cercetători, îmbunătățirea mobilităților academice, dar, mai ales, creșterea valorii școlii doctorale băcăuane și, implicit, a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, pe plan internațional.

31 Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău a dobândit calitatea de Instituţie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (I.O.S.U.D.) în anul 2007, în domeniul fundamental Ştiinţe Inginereşti, cu două domenii de doctorat: Inginerie industrială şi Ingineria mediului 32 CNFIS-FDI-2016-0130 și CNFIS-FDI-2017-0151.

86

II.1.a. The Doctoral School

The Doctoral School31 and the research centres specific to each of the five faculties can be regarded as new labs of creative investments.

The MA and PhD students are involved in the research projects of the academic staff of “Vasile Alecsandri” University of Bacău and of universities from abroad, due to the fact that the creative research mission of the former has transformed the university into a European and international institution: through the projects and partnership agreements with similar institutions around the world, the researchers of the “Vasile Alecsandri” University of Bacău, have joined the international community of scholars. They are members of a federative structure of eight universities and three research centres in the world (Canada, France, Italy, Portugal, the Republic of Moldova, Spain) and of a complementary research network.

The objectives of this new research lab, objectives that are also the foundation of the twenty six European research projects (let us mention just one of them: “Internationalization of Doctoral Studies - Support of Performance and Training of Youth through and for Research Work - InterSUDTC” for a two years’ period of time, 2016-2017)32 are the education and training of the new generation of researchers, the improvement of academic mobility, but, above all, the increasing of the value of the doctoral school and, implicitly, of the “Vasile Alecsandri” University of Bacău, at an international level.

31 “Vasile Alecsandri” University of Bacău was granted the title of University Doctoral Studies Organizing Institution (U.D.S.O.I) in 2007, in the field of fundamental Engineering Sciences, with two doctoral schools: Industrial Engineering and Environmental Engineering.

32 CNFIS-FDI-2016-0130 și CNFIS-FDI-2017-0151

87

Cercetătorii universității se găsesc astăzi într-o poziție oarecum nouă în realitățile județului, în economia locală, în calitatea lor de creatori, receptori și interpreți ai inovării și ideilor creative, ca surse de capital social, cultural și uman. De aici și diversificarea strategiilor ca necesitate pentru creșterea calității actului de educație, perfecționare și cercetare de la explorarea transferului de cunoaștere prin cercetare partenerială (tezele de doctorat în cotutelă internațională cu universități din Franța, Italia, Spania, Africa Centrală, Republica Moldova pot fi un exemplu) la furnizarea unui spațiu de dezbatere, dialog, consultare, stagii în laboratoare străine (41 de astfel de activități de cercetare în perioada 20082016), toate acestea desfășurate pentru a crește vizibilitatea și atractivitatea internațională.

Putem afirma că școala doctorală33 și centrele de cercetare ale Universității transformă Bacăul într-un nou spațiu al cunoașterii și al creativității.

Două alte proiecte și programe europene – Erasmus+ și proiectul Europe Direct –, desfășurate la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, asigură acestui spațiu moldav titlul de județ inteligent, creativ și participativ.

88

These recent years, the university’s researchers find themselves in a somewhat new position in the county’s realities, in the local economy, as creators, receptors and interpreters of innovation and creative ideas, as sources of human, cultural and social capital. Hence, the diversifying of strategies as a necessity for increasing the quality of the act of education, training and research from exploring the transfer of knowledge through partnership research (the international joint-supervision doctoral theses with universities from France, Italy, Spain, Central Africa, the Republic of Moldova can be such an example) to providing a space for debate, dialogue, consultation, internships in foreign laboratories (41 such internship research activities were developed from 2008 to 2016), all of them being carried out in order to increase international visibility and attractiveness.

“Vasile Alecsandri” University’s Doctoral School and research centres have turned Bacău into a new space of knowledge and creativity.

Two other European projects and programmes – Erasmus+ and the Europe Direct Centre –, carried out at the “Vasile Alecsandri” University of Bacău, provide this Moldavian space with the title of a participatory, creative and smart county.

89

90

II.1.b. Programul european Erasmus+

II.1.b. The European Erasmus + programme

Ce este programul Erasmus33?

Este cel mai eficient program de mobilitate a tinerilor, a cadrelor didactice, a cercetătorilor, a organizațiilor din Uniunea Europeană, a cărui istorie a început în anul 1987, ca program de schimburi de studenți din universitățile europene.

Programul Erasmus+, care a început în 2014, este o noua variantă care include toate celelalte proiecte pentru educație, perfecționare, tineret și sport, existente până atunci: Lifelong Learning Programme (Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig), Youth in Action și cinci programe de cooperare internațională (Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink și programul de cooperare cu țări industrializate).

Structurat pe trei acțiuni-cheie36 (AC1 = mobilități individuale de învățare/experiență profesională într-o altă țară; AC2 = cooperare pentru inovare și schimb de bune practici, prin care sunt sprijinite parteneriatele strategice transnaționale; AC3 = sprijin pentru reformarea politicilor în domeniul educației, perfecționării și tineretului), Erasmus + are un buget total de 14,7 miliarde de euro pentru o perioadă de 7 ani, respectiv 2014 – 2020, buget care oferă șansa la peste 4 milioane de europeni să studieze, să se perfecționeze, să câștige experiență, să facă schimburi de bune practici, să facă acțiuni de voluntariat peste hotarele țărilor lor.

What is the Erasmus programme33?

It is the most efficient youth, academic staff, researchers and organisations mobility programme in the European Union, whose history began in 1987, when it was designed as a student exchange programme from the European universities.

The Erasmus+ programme, which started in 2014, is the new variant that has taken under its umbrella all the other education, training, youth and sport projects running until that date: Lifelong Learning Programme (Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig), Youth in Action and five international co-operation programmes (Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink and the programme for co-operation with industrialised countries).

Structured on three key actions36 (KA1 = mobility of individuals to undertake a learning and/or professional experience in another country; KA2 = cooperation for innovation and the exchange of good practices, with support for transnational strategic partnerships; KA3 = support for policy reform in the fields of education, training and youth), the Erasmus + programme has a total budget of 14.7 billion euros, for the 2014 -2020 seven-year period, a budget that provides opportunities for more than four million Europeans to study, to train, to gain experience, to have good practices exchanges, to volunteer in countries different from their native ones.

33 Pentru semnificația numelui, a se vedea https://web.archive.org/ web/20130404063516/http://ec.europa.eu/education/erasmus/history_en.htm 34 Pentru o descriere detaliată a acțiunilor fiecărei categorii, a se vedea https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/programme-guide/part-a/ what-is-the-structure-of-the-programme_en

33 For the signification of the name, see https://web.archive.org/ web/20130404063516/http://ec.europa.eu/education/erasmus/history_en.htm 34 For a detailed description of the activities under each key-action category, see https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/programme-guide/part-a/what-is-the-structure-of-the-programme_en

91

Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău are 122 acorduri inter-instituționale Erasmus+ cu peste 95 de universități, reînnoite permanent, beneficiind de aproximativ 140 domenii de schimb.

Pornind de la mobilitățile studențești demarate în 1999, iar din 2000 fiind inițiate și schimburile de profesori, deschiderea către schimbul de mobilități studențești de studii, efectuarea de stagii de plasament, stagii de predare și de formare a cunoscut o tendință crescătoare în ultimii ani.

Începând cu anul academic 2015-2016, Universitatea desfășoară si Proiectul Erasmus+ Acțiunea Cheie 1 (KA107) cu țările partenere, beneficiind de schimburi de studenți, profesori și personal din universități din afara Uniunii Europene, din țări precum Republica Moldova, Africa de Sud, Egipt, urmând ca, din anul universitar 2017- 2018, să fie efectuate schimburi de mobilități Erasmus+ și cu universități din Canada și Serbia, pe lângă cele mai sus menționate.

Ce înseamnă Erasmus+ pentru studenții și profesorii Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău?

Vom menționa opiniile și impresiile a doi membri ai comunității academice, care sintetizează valoarea culturală a acestui grandios program european.

“Vasile Alecsandri” University of Bacău has developed 122 inter-institutional Erasmus+ constantly renewed agreements with over 95 universities, being the beneficiary of about 140 exchange fields. Since the student mobility programme in 1999, and the teacher exchanges in 2000, the international opening up of the Erasmus+ programme (student learning mobility exchanges, teaching and training staff mobilities, placement and internships mobilities) has recorded an increasing development lately.

Starting with the 2015-2016 academic year, the University has been carrying out the Erasmus+ KA1 Programme (KA107) with partner countries, benefitting from student and teaching staff mobilities and training mobilities for the administrative and technical staff from universities outside the European Union, such as the Republic of Moldova, South Africa, Egypt; beginning with the 2017 – 2018 academic year, besides the above mentioned countries, there will be developed such Erasmus+ mobilities with universities from Canada and Serbia as well.

What does Erasmus+ mean for the students and the members of the teaching staff of “Vasile Alecsandri” University of Bacău?

Let us mention the opinions and impressions of two members of the academic community, as they provide a synthesis of the cultural value of this grand European programme.

92

Pentru Mihaela Mălai, studenta care a efectuat o mobilitate de studii la Universita degli Studi di Parma, din Italia, în anul 2016, „Erasmus+ este experiența care mi-a schimbat viața și datorită căreia m-am descoperit pe mine însămi, deoarece doar trăind experiențe noi ne cunoaștem propriile puteri și capacități....Se spune: Once Erasmus, always Erasmus și aceasta reprezintă și viața mea deoarece, întorcându-mă din mobilitate, am venit cu inițiativa de a înființa o secțiune Erasmus Student Network (ESN) și la Bacău, observând în propria mobilitate importanța acestei organizații în cadrul programului.

Datorită grupului de voluntari și Biroului de Relații Internaționale, am trecut cu brio fiecare etapă și am devenit, în final, ESN Bacău.

Este organizația care face parte din inima mea, am format o echipă în care deja suntem cei mai buni prieteni, iar evenimentele organizate pentru Erasmușii noștri ne-au unit și, astfel, pot spune că am devenit o adevărată familie.”

For Mihaela Mălai, the 3rd year student who completed a three-month study mobility at the Universita degli Studi di Parma, in Italy, in 2016, “Erasmus+ is the experience that has changed my life and has made me discover myself, since, only by going through novel experiences can we be aware of our own skills and abilities. People say Once Erasmus, always Erasmus, and it represents my life, for, after having observed the important effect of this organization upon my own stay abroad, while back from the study mobility, I had the initiative of setting up an Erasmus Student Network branch in Bacău, as well. With the help of a group of volunteers and of the International Relations Office, we have successfully carried out each stage of such an enterprise and have finaly reached the Erasmus Student Network status. This is the organization of my heart, we have become a team of best friends and the events organized for our Erasmus fellows are a proof that we know how to work together and, thus, I can say that we became a real family indeed.”

93

94

95

Pentru Cosmin Tomozei, lector universitar doctor la Facultatea de Științe, stagiul complex de predare în cadrul programului Erasmus+ la Hanzehogeschool din Groningen, Olanda, School of Communication Media and IT, a însemnat un prilej de a dialoga cu studenții și profesorii olandezi sau cu studenți Erasmus din alte țări.

Cursul Blogosferă și interculturalitate, care a tratat aspecte ale interculturalității din societatea românească, cu exemplificări web 2.0 si New Media, s-a înscris în zona diplomației publice.

Schimbul de idei, dezbaterile privind aspecte referitoare la social media, la rolul culturii într-o societate digitală, la specificitatea și calitățile învățământului superior românesc și ale culturii românești au demonstrat încă o dată valoarea acestui program european: „un proiect – consideră Cosmin Tomozei – capabil să deschidă 1001 de uși către diverse tipuri de cunoaștere”.

96

For Cosmin Tomozei, a PhD lecturer at the Faculty of Sciences, the complex Erasmus + teaching mobility at the School of Communication Media and IT, Hanzehogeschool in Groningen, the Netherlands, meant an opportunity to establish a dialogue with the Dutch students and members of the teaching staff, and with Erasmus students from different other countries.

His course of lectures on Blogosphere and Interculturality, which dealt with aspects of interculturality in the Romanian society, with Web 2.0 and New Media examples, has circumscribed the public diplomacy area.

The exchange of ideas, the debates on social media issues, on the role of culture in a digital society, on the specificity and distinguishing qualities of the Romanian higher education and Romanian culture have once again demonstrated the value of this European programme: “a project – as Cosmin Tomozei stated – that can open 1001 doors to various types of knowledge”.

97

II.1.c. Proiectul Europe Direct: un nou model cultural al solidarității europene

În cadrul Planului D pentru Democrație, Dialog și Dezbatere35, lansat pe data de 13 octombrie 2005, Comisia Europeană a hotărât alocarea unui buget de 4,5 milioane de euro pentru a susține proiecte paneuropene realizate de organizații non-profit și de societatea civilă, proiecte al căror scop era promovarea dialogului între cetățeni cu referire la teme majore ale Uniunii Europene și, prin aceasta, crearea unei baze pentru dezbatere privind viitorul Uniunii Europene.

În statele-membre ale UE, Rețeaua de Informare Europe Direct a început să funcționeze oficial din anul 2005, acționând ca intermediar între UE și cetățenii de la nivel local.

În Bacău, proiectul a fost implementat din anul 2008, având ca structură-gazdă Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău și Consiliul Județean și Municipal în calitate de parteneri.

„Istoria” acestui proiect găzduit de Universitate consemnează atât scopul intenționat de Comisia Europeană pentru această rețea de informare paneuropeană, cât și rolurile extinse ale proiectului „Centrul de Informare Europe Direct Bacău” la nivelul județului.

Toate acestea, fiind dezvoltate pe fundalul priorităților majore ale UE: transparența politicilor și a legilor și maniera în care ele pot îmbunătăți viața cetățenilor Uniunii Europene.

Dacă la început, obiectivul major era acela de „instrument de sprijin” și „punct de contact” al UE de a informa și disemina informație privind politicile sale și de a da cetățenilor băcăuani prilejul de a transmite feedback-ul lor către UE, apoi, an de an, scopul inițial al proiectului a fost constant lărgit prin asumarea de mereu alte roluri, fie cerute prin politicile UE, dar, mai ales, cerute de nevoile diferitelor publicuri-țintă sau de numărul crescând al cetățenilor individuali care aveau nevoie de asistență, consultanță, răspunsuri directe la întrebările puse de aceștia, sprijin.

35 Planul D al Comisiei Europene poate fi găsit pe http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=LEGISSUM:a30000

98

II.1.c. The Europe Direct project: a new cultural model of European solidarity

Within the Plan D for Democracy, Dialogue and Debate35, presented on 13 October 2005, the European Commission has decided to assign 4.5 million euros to sustain pan-European projects carried out by non-profit organizations and civil society, whose major aim was that of promoting a dialogue among citizens on the main European Union matters and, thus, of creating a foundation for a debate on the future of EU.

In the member-states of the EU, the Europe Direct Information Network has been officially operative since 2005 for acting as an intermediary between the EU and citizens at the local level.

In Bacău, the project has been implemented since 2008, having “Vasile Alecsandri” University of Bacău as its host structure and the County and Town Councils as partners.

The “history” of this project hosted by the University records both the goal meant by the European Commission for this panEuropean information network and the expanding roles of the Europe Direct Information Centre project at the level of Bacău county. All this, backgrounded against the EU major priorities: the transparency of its policies and regulations and the way they can improve the life of the EU’s citizens.

If in the beginning, its aim was that of a “supporting tool” and “contact point” for EU to inform and disseminate information about its policies and to give Bacău’s citizens the opportunity to send their feedback to the EU, then, year by year, its primary goal has constantly been enlarged through assuming layer-upon-layer of roles, either required by the EU’s policies, but most of all, due to the needs of different target-groups or of an increasing number of individual citizens asking for assistance, consultancy, direct answer to their questions and support.

35 The Plan D for Democracy, Dialogue and Debate can be read on http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=LEGISSUM:a30000

99

Astfel, „Centrul de Informare Europe Direct” (EDIC) Bacău și-a extins obiectivele (adaptate la un număr crescând de publicurițintă) și, în consecință, și-a asumat o gamă variată de roluri:

- centru de documentare, unde cetățenii județului - și nu numai – pot găsi și cere materiale furnizate atât de DG COMM, cât și de echipa proiectului, cum ar fi: albume, cărticele, broșuri, pliante, postere, prezentări PowerPoint, instrumente de lucru create potrivit nevoilor grupurilor-țintă;

- furnizor de spațiu public pentru dezbateri, discuții și întâlniri privind politicile UE (pe teme legate de cetățenie, drepturile omului, democrație europeană, principii europene, migrație, turism, educație, sănătate, sistemul judiciar, voluntariat, simboluri europene etc.);

- furnizor de sfaturi, îndrumare și consiliere solicitat de indivizi aparținând diferitelor grupuri etnice, de gen, de vârstă sau confesionale;

- furnizor de asistență pentru cei care caută parteneri europeni în proiecte;

- promotor al realizărilor întreprinse de diferite instituții, organizații, agenții etc., în diferite domenii de activitate, pe plan local;

- promotor al principiilor ideologice ale UE, precum: unitate în diversitate, solidaritate și toleranță, democrație participativă, libertate de exprimare, identitate europeană;

- organizator de focus-grupuri (pe teme precum șomajul, traficul de ființe umane, antreprenoriatul, voluntariatul, migrația, comunicarea digitală) și de forumuri (alegeri parlamentare europene, educație și abandon școlar, rolul femeilor în noua societate europeană);

-(co) organizator al vizitelor la instituțiile europene de la Bruxelles și la alte centre ED din România în cadrul schimburilor de bune practici;

- mediator între instituțiile de la Bruxelles și cetățenii UE, având universitatea și administrația locală ca structură-gazdă și, respectiv, parteneri (un parteneriat care și-a dovedit eficiența ca strategie de comunicare structurată);

Thus, the EDIC of Bacău has enlarged its objectives (adapted to an increasing number of target-groups) and, as a consequence, has assumed a wider range of roles:

- a documentation centre, where the county – and not only – citizens can find and ask for materials provided both by DG COMM, and by the staff of the ED Bacău centre, such as: albums, booklets, brochures, leaflets, posters, PP presentations, toolkits tailored to the needs of target groups;

- a public space provider for debates, discussions and meetings on EU policies (on topics regarding citizenship, human rights, European democracy, European principles, migration, tourism, education, health, the judicial system, volunteering, European symbols etc.);

- a provider of advice, guidance and counselling required by individuals belonging to different ethnic, gender, age, or religious groups;

- a provider of assistance for those in search of European project partners;

- a promoter of local achievements carried out by different institutions, organizations, agencies etc., in various fields of activity;

- promoter of European Union’s ideological principles, such as: unity in diversity, solidarity and tolerance, participatory democracy, freedom of expression, European identity;

- an organizer of focus-groups (on topics, such as: unemployment, human trafficking, entrepreneurship, volunteering, migration, digital communication) and of forums (European Parliamentary elections, education and school dropout, women’s role in the new European society);

- (co)organiser of visits to European institutions in Brussels and to other ED centres in Romania for exchanges of good practices;

- a mediator between Brussels-based institutions and EU citizens, having the university and local authorities as hoststructure and partners, respectively, (a partnership which has proved its efficiency as a strategy of structured communication); 100

101

- sprijin pentru construirea unei societăți civile mai puternice, recâștigând, în același timp, interesul cetățenilor în tot ce înseamnă UE, făcându-le „vocea” auzită la nivel european și global;

- sprijin privind organizarea „punctelor de contact” în zonele rurale ale județului, pentru a asigura o informare adecvată și pentru a îmbunătăți diseminarea informațiilor către cetățenii defavorizați;

- „o punte de comunicare” între instituțiile locale și cele de la Bruxelles (de la ascultarea și luarea în considerare a preocupărilor și opiniilor cetățenilor obișnuiți, prin explicații privind modul în care politicile UE le afectează viața cotidiană, la implicarea directă a cetățenilor în actele decizionale);

- colaborator cu societatea civilă, cu alte instituții pentru a organiza o gamă largă de evenimente (de la celebrarea simbolurilor europene până la aniversări de evenimente istorice sau culturale locale și naționale);

- membrii echipei EDIC Bacău, ca furnizor de structuri, mijloace și abilități de comunicare, au dezvoltat și o rețea de multiplicatori ai mesajelor UE în zonele cele mai îndepărtate ale județului;

- organizator de expoziții, de evenimente culturale, de concursuri foto pe teme europene (identitatea culturală a Europei, semne identitare ale statelor-membre, reprezentări simbolice ale UE);

- organizator de ateliere de lucru, de școli de vară și de iarnă și de activități de monitorizare, având ca obiectiv major informarea, educarea și implicarea tinerilor în politicile UE în beneficiul comunității în și pentru care lucrează;

- constructor de relații în comunitate și, ca atare, proiectant al strategiilor de comunicare și modelator al plurilogului pentru a realiza un „spațiu public european” la nivel local, echipa EDIC Bacău a reușit să creeze o nouă atitudine a cetățenilor județului, adică, i-a conștientizat privind rolul lor creativ manifestabil la nivel local, regional, național, european și global.

102

- a helper with the building of a stronger civil society, while regaining the citizens’ interest in European issues by making their “voice” heard at a European and global level;

- a helper with organizing “contact points” in rural areas of the county in order to ensure adequate information and improve the dissemination of information to underprivileged citizens;

- “a communication bridge” between local and Brussels institutions (from listening to and taking into account the common citizens’ concerns and opinions, through explanations of how EU policies affect their daily life, to the direct involvement of citizens in decisionmaking acts);

- a collaborator with civil society, with other institutions to organize a large gamut of events (from celebrations of European symbols to anniversaries of cultural or historical events specific to national and local areas);

- a provider of structures, means and skills to communicate, through a network of multipliers of EU messages to the remotest areas of the county;

- an organizer of exhibitions, of cultural events, of photo competitions on European themes (Europe’s cultural identity, identitary signs of member-states, symbolic representations of the EU);

- an organizer of workshops, of summer and winter schools and follow-up activities, with the major goal of informing about, educating and involving the young citizens into EU policies for the benefit of the community they work in and for;

- a builder of community relations and, as such, designer of communication strategies and shaper of plurilogue in order to make a “European public space” at the local level, the EDIC Bacău team has managed to create a new attitude of the county citizens, particularly, to make them aware of their creative role at a local,

Această călătorie a proiectului EDIC Bacău, care, implicit, consemnează și istoria Rețelei Europene a Centrelor Europe Direct (a se vedea rapoartele CEC către Parlamentul European și Comitetul Regiunilor, începând cu 2005) definește ideea rolului privind implicarea activă și dinamică a cetățenilor în viața publică, ceea ce constituie cu adevărat esența democrației europene. Această călătorie dezvăluie și schimbarea produsă de Comisia Europeană, de la o strategie de comunicare orientată spre informare la un tip de comunicare orientată spre modelarea atitudinii, când, prin dialog, consultare și participare directă a cetățenilor, a fost creat un nou model cultural de solidaritate europeană.

This journey of the EDIC Bacău project, which is, implicitly, a recording of the European Network of Europe Direct Centres’ history (see the CEC’s reports to the European Parliament and the Committee of the Regions, from 2005 onwards) identifies the emphasis laid on the role of active and dynamic involvement of citizens into public life, which is the true core of European democracy. This journey also displays the EC’s shift from an information-directed strategy of communication to a shaping-attitude-oriented type of communication, when, through dialogue, consultation and direct citizen participation, there has been created a new cultural model of European solidarity.

103

II.2. Muzee, complexe muzeale și case memoriale

II.2. Museums, museum complexes and memorial houses

Considerate “depozitare” de obiecte și de cunoaștere”36, muzeele, casele memoriale, colecțiile de artă, au, în general vorbind, trei scopuri majore: de păstrare a valorilor culturale, diseminare a informației și acces la tradiție.

În zilele noastre, prin utilizarea tehnologiilor on-line și a noilor strategii de interacțiune adaptate diferitelor publicuri, instituțiile mai sus menționate joacă un rol important pentru a face cultura accesibilă tuturor acestor publicuri. Astfel de instrumente sunt o dovadă că muzeele și casele memoriale s-au transformat în „generatori” non-formali de cunoaștere, deoarece au ajuns să cuprindă și procesul de predare-învățare-evaluare, chiar și „dincolo de zidurile muzeului”.

Prin intermediul platformelor social media, aceste instituții și-au deschis porțile către un plurilog participativ între acestea și vizitatorii lor, între membrii comunității și cercetători, între cercetători din diferite domenii etc. Ca resursă interactivă, platforma social media este un process bidirecțional: oferă cunoaștere și i se asigură dezvoltare prin schimb de opinii, experiențe, perspective.

Considered “repositories of objects and of knowledge”36, museums, memorial houses, art collections have, generally speaking, three main purposes: preservation of cultural values, dissemination of knowledge and access to tradition.

Nowadays, by using online technologies and novel interaction strategies for different audiences, the above-mentioned institutions play a great role in making culture accessible to everybody. Such tools are a proof that museums and memorial houses have changed into nonformal “generators” of knowledge, as they have come to encompass the teaching-learningevaluating process by going far “beyond the museum’s walls”.

Through their social media platforms, these institutions have opened doors for a participatory plurilogue between themselves and their visitors, between community members and researchers, between researchers from different domains etc. As an interactive resource, the social media platform is a two-way process: it offers knowledge and is offered development through exchange of opinions, experiences, perspectives.

36 A se vedea „Prefața” la albumul Identitate europeană prin muzee sătești, semnată de Doina Cmeciu, Iași:PIM, 2013, p.10.

36 See the “Preface” to the album European Identity through Village Museums, authored by Doina Cmeciu, Iași:PIM,2013, p.11.

104

Thus, a community’s culture and civilization are not transformed into a mere historical, ethnographical, or art display of exhibits in glass cases but they become networks where differences and similitudes coexist and lure the visitor into a game of decoding all the visual, verbal, or written information s/he can take in.

These new tools and strategies have turned such institutions of culture into profitable investments as they can attract even worldwide visitors and the knowledge acquired gets new value with each new interpretation made, new attitude taken, new message communicated.

As a conclusion, we can say that such cultural netwoks are examples of turning quantitative visits into exchangeable creative values, since visitors are aware of the need to study culture from an interdisciplinary perspective, to analyse different types of (re)sources and compare them both synchronically and diachronically and to appreciate the value of other perspectives, attitudes and opinions.

Astfel, cultura și civilizația unei comunități nu se transformă într-o simplă etalare, într-o vitrină de sticlă, a exponatelor de istorie, etnografie sau de artă, ci devin rețele în care coexistă diferențe și similitudini și care atrag vizitatorul într-un joc de decodare a tuturor informațiilor vizuale, verbale sau scrise pe care acesta le poate asimila.

Aceste noi instrumente și strategii au transformat astfel de instituții de cultură în investiții profitabile, de vreme ce pot atrage chiar și vizitatori din lumea întreagă, iar cunoștințele acumulate dobândesc o valoare nouă cu fiecare nouă interpretare făcută, cu fiecare nouă atitudine luată, cu fiecare nou mesaj transmis.

În concluzie, putem afirma că astfel de rețele culturale sunt exemple prin care cantitatea (numărul de vizite) se transformă într-un schimb de valori creative, câtă vreme vizitatorii conștientizează nevoia de a studia cultura dintr-o perspectivă interdisciplinară, de a analiza diferite tipuri de (re)surse și de a le compara atât din perspectivă sincronică, cât și diacronică și de a aprecia valoarea altor perspective, atitudini și opinii.

105

II.2.a. Muzee, complexe muzeale și centre de cultură

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” (cu cele trei secții: arheologie și istorie, etnografie și artă), Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” (cu aproape 200.000 de exponate, grupate în opt colecții), Centrul Internaţional de Cultură şi Artă „George Apostu” (toate din orașul de reședință), Muzeul de Istorie din Onești (cu exponate care aparțin perioadei paleolitice și neolitice, culturii Cucuteni, culturii geto-dacice, epocii medievale, o colecție de monezi turcești, descoperite la Mănăstirea Cașin în 1962, datând din jurul anului 1700, fotografii reprezentative pentru istoria României) sunt instituții de cultură care adăpostesc, de la înființarea lor, tezaurul natural și pe cel cultural istoric, etnografic și artistic al acestui județ (și nu numai).

Pe lângă expozițiile cu artefacte locale, regionale şi naţionale, aceste instituții de cultură organizează o gamă variată de evenimente: expoziții temporare, conferințe, ateliere, mese rotunde pe diverse teme, editare de reviste, concerte, tabere de cercetare aplicată, activități specifice unor grupuri-țintă (elevi, studenți etc.), participări la festivaluri locale, naționale și internaționale.

Prin proiectele pe care le dezvoltă, prin schimburile internaționale pe care le realizează, prin noile strategii de comunicare pe care le abordează, aceste instituții constituie un model de promovare a identității culturale a acestui județ.

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea”

106

II.2.a. Museums, museum complexes and culture centres

“Iulian Antonescu” Museum Complex (with its three departments of archaeology and history, of ethnography and of art), “Ion Borcea” Natural Sciences Museum Complex (with almost 200,000 exhibits, grouped into eight collections) and “George Apostu” Art and Culture International Centre (all of them located in the county seat), the History Museum in Onești (with exhibits from the Paleolithic and Neolithic periods, or belonging to the Cucuteni, Getae-Dacian cultures, to the Medieval period, a collection of Turkish coins from about 1700 AD, discovered at Mănăstirea Cașin in 1962, photos that are illustrative of Romania’s history) are institutions of culture that have been housing, since their setting up, this county’s (and not only) natural treasure and its historical, ethnographic and art cultural heritage.

Besides exhibitions with local, regional and national artefacts, these institutions have also organized a wide range of events: temporary exhibitions, conferences, workshops and round tables on different topics, project promotion, journal editing, concerts, applied research camps, activities targeted for and to specific groups (pupils, university students etc.), local, national and international festivals participations.

Through the projects they have developed, through the international exchanges they have undertaken, through the new communication strategies they have approached, these institutions have turned into models of promoting the cultural identity of this county.

“Iulian Antonescu” Museum Complex

“Ion Borcea” Natural Sciences Museum Complex

107

Centrul Internațional de Cultură și Artă „George Apostu”, Bacău

Muzeul de Istorie din Onești

108

“George Apostu” Art and Culture International Centre, Bacău

The History Museum of Onești

109

Vom menționa doar câteva dintre evenimentele de anvergură desfășurate de aceste instituții: a) „Noaptea Europeană a Muzeelor”,37 sărbătorită în fiecare an, în sâmbăta cea mai apropiată de Ziua Internațională a Muzeelor (18 mai), când muzeele participante, pe lângă faptul că își invită publicul să viziteze colecțiile de exponate într-un mod mai neobișnuit, mai senzorial, noaptea, fără plata biletului de intrare, organizează acţiuni culturale deosebite: expoziții temporare, filme documentare, ateliere de lucru, spectacole teatrale;

37 „Noaptea Europeană a Muzeelor” este un eveniment iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, în anul 2005.

37 “The European Night of Museums” was created by the French Ministry of Culture and Communication in 2005.

We will mention only a few of the wide-ranging events held by these institutions: a) the “European Night of Museums”37, celebrated each year on the Saturday closest to the International Museum Day (May 18), when participating museums, besides inviting the public to visit collections of exhibits in a more unusual, more sensory way, by night, for free, organize special cultural activities: temporary exhibitions, workshops, documentary films, theatrical performances;

http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2017/05/noaptea-muzeelor-2017-complexul-muzeal.html

110

b) un complex program cultural38 (o serie bogată de evenimente culturale bazate pe incursiuni în istorie, arte, știință, de acțiuni din cadrul unor proiecte europene), pentru anul 2017, organizat de Centrul Internaţional de Cultură şi Artă „George Apostu”, desfășurat sub genericul ImagiNație – energia culturii.

Programul, prilejuit de împlinirea a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma și a 10 ani de la intrarea României în UE, este un adevărat model cultural, având în vedere parteneriatele cu autoritățile locale, cu alte instituții de cultură din țară și străinătate, cu implicarea mediului economic pentru realizarea de investiții creative durabile.

b) a complex cultural programme38 for 2017 (a rich array of cultural events structured on interpenetrations of history, arts, science, of actions within European projects), organized by “George Apostu” Art and Culture International Centre, held under the broad title ImagiNation - the energy of culture. The programme, which marks the 60th anniversary of the Rome Treaties and the 10th anniversary of Romania’s joining the EU, is a genuine cultural model, taking into account the partnerships with the local authorities, with other cultural institutions in the country and abroad, with the involvement of the economic enterprises for achieving sustainable creative investments).

38 Pentru descrierea evenimentelor culturale, ale parteneriatelor și proiectelor desfășurate de acest prestigios Centru Internațional de Cultură și Artă din județul Bacău, a se vedea: http://centrulapostu.ro/categorie/evenimente/ și http://centrulapostu.ro/services/prezentare/

38 For a detailed account of the cultural events, partnerships and projects carried out by this renowned Art and Culture International Centre of the county of Bacău, see: http://centrulapostu.ro/categorie/evenimente/ and http://centrulapostu.ro/services/prezentare/

111

c) Colocviile Revistei Ateneu, organizate din 1972, constituie una dintre realizările culturale de înaltă ținută (de aceea și mult așteptate) ale Bacăului.

Acest binecunoscut eveniment cultural, desfășurat anual, reunește atât oameni de cultură din toată țara, cât și un public pentru care cunoașterea culturii românești este hrana ființei lor.

Cele mai multe teme ale acestor Colocvii aduc în prim-plan aspecte ale operei lui George Bacovia (născut la Bacău în 1881), poetul care a gravat Bacăul pe harta culturii locale, naționale și universale. Ele sunt un act cultural demn de urmat, cu atât mai mult cu cât deschid un spațiu al dialogului și al dezbaterilor din perspectiva receptării textului (antrenând grupuri variate de participanți: creatori – critici literari – cititori, de generații diferite; instituții de învățământ – centre de cultură – instituția traducătorilor; artiști din diferite domenii: poeți, pictori, compozitori) și, pe de altă parte, din perspectiva criteriilor de acordare a premiilor (un act care invită la un exercițiu de comparare a valorilor).

c) The Colloquia of the Athenaeum Journal, organized since 1972, is one of Bacău's highly appreciated cultural achievements (hence, its being a long-expected event).

This well-known cultural event, held annually, brings together both culture people from all over the country and a public for whom the knowledge of Romanian culture is the food of their way of being.

Most themes of these Colloquia bring to the foreground different aspects of George Bacovia’s work (the poet was born in Bacău, in 1881), the poet who engraved Bacău on the map of local, national and universal culture. They are a cultural act worthy of being followed, especially as they open up a space for dialogue and debates from the text reception perspective (involving various groups of participants: creators – literary critics – readers of different generations; educational institutions – cultural centers – the institution of translators; artists from different fields: poets, painters, composers) and, on the other hand, from the perspective of award criteria (an act inviting to an exercise of comparing values).

112

http://www.ub.ro/universitatea/iip/news/1208-colocviile-revistei-ateneu-la-universitatea-vasilealecsandri-din-bacau

113

II.2.b. Muzee sătești și colecții etnografice

114

II.2.b. Village museums and ethnographic collections

115

Astfel de muzee sătești și colecții etnografice cartografiază istoria unei comunități.

Exponatele (obiecte din gospodărie, costume naționale, articole de mobilier, covoare, prosoape, fotografii, cărți și documente vechi) constituie tezaurul identitar al locuitorilor, sunt puntea între trecut și viitor; sunt, metaforic vorbind, zestrea care trebuie păstrată, îmbogățită și transmisă urmașilor. După cum am afirmat mai sus, ele sunt „depozitare ale cunoașterii” istoriei și devenirii unei comunități.

În județul Bacău, s-au înființat, mai ales în ultima vreme, un număr mare de muzee sătești în vechi spații școlare. Aceste „lăcașuri de cultură” au fost ridicate de învățători, preoți, primari sau de personalități care s-au născut în acele sate.

Toate aceste muzee sătești dezvăluie portretul moral al locuitorilor și constituie un model cultural pentru copii și adolescenți. Iată doar câteva exemple, demne de urmat.39 39 Pentru mai multe exemple și o descriere detaliată a acestor modele culturale, a se vedea Cmeciu, D., Manolache, M., Dănilă, I. (2013): Identitate europeană prin muzee sătești, Iași: Ed. PIM.

Such village museums and ethnographic collections map the history of a community. The exhibits (utensils, national costumes, furniture items, carpets, towels, photos, old books and documents) are the identitary heritage of the villagers, they are the bridge between the past and the future of the community life; they are, metaphorically speaking, the dowry that should be kept, enriched and handed down to the villagers’ followers.

As asserted above, they are “knowledge repositories” of a community’s history and becoming.

In the county of Bacău, there have been lately founded a great number of village museums within school precincts. These “places of culture” were set up by primary school teachers, priests, local mayors or personalities that were born in those villages.

All these museums highlight the moral portrait of the villagers and turn into a cultural model for the children and the teenagers of those places. Here are just a few examples worthy of being followed.39 39 For more examples and a detailed description of these cultural models see Cmeciu, D., Manolache, M., Dănilă, I. (2013): European Identity through Village Museums, Iași: Ed. PIM.

116

a) Muzeul Sătesc „Zestrea strămoșilor”, din comuna Mărgineni, găzduit în incinta școlii din Trebeș, care, pe lângă exponatele care fac cunoscute datinile, obiceiurile, practicile sociale și culturale ale sătenilor, conține și o miniexpoziție a pictorului Ioan Măric, ale cărui picturi reprezintă fapte, întâmplări și personaje din lumea satului.

a) “Our Forefathers’ heritage” Village Museum, from the commune of Mărgineni, housed within the school precincts at Trebeș, which, besides the exhibits that make the villagers’ rituals, customs social and cultural practices known, also contains a mini-exhibition of the naїve painter, Ioan Măric, whose paintings are representations of the village life with its characters, events and deeds.

117

b) Colecția de Etnografie „Preot Vasile Heisu” din comuna Răcăciuni cuprinde aproximativ 700 de exponate (costume naționale, covoare și ștergare țesute în casă, obiecte etnografice și piese arheologice culese din satele de pe valea Siretului). b) “Priest Vasile Heisu” Ethnographic Collection from the commune of Răcăciuni contains about 700 exhibits (national costumes, homespun wall carpets and towels, ethnographic objects and archaeological items from the villages along the Siret valley).

118

c) Muzeul Sătesc „Casa Zamfirei”, din comuna Sănduleni prezintă, în miniatură, viața unui sat: o casă țărănească, al cărei ultim locuitor a fost bătrâna Zamfira, ograda cu toate acareturile unei gospodării prospere și o bisericuță, simbol al credinței sătenilor. c) “Zamfira’s House” Village Museum, from Sănduleni commune, represents a village-in-miniature: a peasant’s house, whose last dweller was old Zamfira, the yard, with all the belongings of a thrifty household, and a little church, as a symbol of the villagers’ faith in God.

119

d) Satul Berzunți constituie un model cultural renumit pentru arhitectura porților și pentru măștile tradiționale specifice sărbătorilor de iarnă. Porțile monumentale, din lemn, formate din trei stâlpi de stejar, sculptat (cu motive geometrice, florale sau zoomorfe) de meșterii locului, și cu acoperiș din șindrilă, sunt unicat în România. Ele sunt semnele identității culturale ale unui sat întreg.

d) The village of Berzunți has turned into a cultural model renowned for the architecture of the house gates and for the traditional masks specific to the Christmas and New Year’s rituals. The wooden monumental house gates, made up of a gable shingled roof and three oakwood posts, carved (with geometric, floral or zoomorphic patterns) by the craftsmen of those places are unique in Romania. They are the signs of the cultural identity of a whole village.

120

121

II.2.c. Case memoriale

Casa memorială, proiectată să păstreze memoria unui mare artist, compozitor, om de știință, filosof etc., adăpostește nu numai o gamă variată de obiecte care au aparținut acelei personalități, cât mai ales tezaurizează informații privind modul în care acel om este perceput de generațiile care-i urmează.

A memorial house, designed to preserve the memory of a great artist, composer, scientist, philosopher etc., houses not only a display of objects that belonged to that personality, but it also treasures valuable information concerning the way s/he is regarded and perceived by the generations to come.

II.2.c. Memorial houses

Casa memorială „George Bacovia” a fost deschisă publicului în 1971.

Poetul George Bacovia (1881 - 1957) – George Vasiliu – a locuit aici din 1906 până în 1928. În cele cinci camere, complet renovate, sunt expuse manuscrise, ediţii princeps, volume în limbi străine ale poeziilor, documente şi obiecte care au aparţinut poetului şi familiei sale: tablouri, fotografii, obiecte de mobilier, o biografie scrisă de George Bacovia.

“George Bacovia” Memorial House was open to the public in 1971. The poet George Bacovia (1881 - 1957) – George Vasiliu – lived in this house from 1906 to 1928. Manuscripts, editiones princepes, volumes of poems in foreign languages, documents and objects that belonged to the poet or to members of his family (paintings, photos, furniture items, a biography written by the poet himself) are exhibited in the five rooms of the memorial house, which has been completely refurbished.

122

Casa memorială „Nicu Enea” a fost deschisă vizitatorilor în 1970. Pictorul Nicu Enea (1897 - 1960) a trăit şi a pictat aici din 1929 până în 1960. După moartea sa, soţia acestuia a donat casa pentru a fi transformată în muzeu. Cincizeci şi cinci de tablouri (peisaje, autoportrete, nuduri, naturi statice, flori) semnate de Nicu Enea, obiecte personale, fotografii, corespondență pot fi văzute şi admirate în această clădire, construită la începutul secolului al XX-lea.

“Nicu Enea” Memorial House was open to visitors in 1970. Nicu Enea (1897 1960) lived and painted in this house from 1929 to 1960. After the painter’s death, his wife donated the house so that it may continue to serve as a museum. Fifty-five paintings (landscapes, self-portraits, nudes, still-lifes, flowers), bearing Nicu Enea’s signature, personal items, photos, letters, may be seen and admired in this house that was built at the beginning of the 20th century.

123

II.3. Case, biserici, școli

124

II.3. Houses, churches, schools

125

Casa, biserica, școala constituie locuri sfinte ale patrimoniului cultural al acestui ținut moldav. De la arhitectura lor exterioară – specifică celor trei zone etnografice ale județului – la amenajarea funcțională a spațiului interior, la aprecierea valorii obiectelor aflate în aceste construcții, fie ele vechi de secole sau recent înălțate, „ajungem să descifrăm, pe axă istorică, tiparul ființării și al schimbării mentalității oamenilor prin diversificări tipologice și stilistice”.

Și dacă aceste construcții emblematice s-au ridicat prin munca părinților și a strămoșilor, ele se păstrează, își consolidează valoarea simbolic-identitară, devenind astfel modele culturale, prin înțelepciunea generațiilor următoare care știu, învață sau pot fi învățate să le aprecieze și să le sporească valoarea.

Cu alte cuvinte, aceste construcții, fiind parte a trecutului tangibil și intangibil al unei comunități, oferă multiple posibilități pentru viitorul cultural, social și economic al acesteia.

Ca semne distinctive ale istoricității, ele creează și un tip de identitate aparte, și anume, o identitate a locului, care subsumează identitatea membrilor comunității.

Iată de ce, orice comunitate are nevoie de clădirile ei vechi pentru a păstra ideea de permanență și de moștenire, de legătură cu trecutul.

A house, a church, a school are holy places of the cultural heritage of this Moldavian land. From their exterior architecture – which is characteristic of the three ethnographic areas of the county – to the functional layout of the interior space, to the appreciation shown to the value of the objects populating the space within the walls of these buildings, be they century-old or recently erected ones, “we come to decode, along a historical axis, the people’s way of being and of their mentality change through typological and stylistic diversification.”

If these emblematic constructions were raised through the parents’ and forefathers’ work, they have been preserved and their symbolicidentitary value has been strengthened, thus turning into cultural models, due to the wisdom of the future generations that know, learn or may be taught how to appreciate them and increase their value.

In other words, these buildings, as part of a community’s tangible and intangible past, can offer multiple possibilities for its economic, social and cultural future. As reminders of historicity, they also map a particular kind of identity, that is, the identity of the place, that subsumes the identity of the individual members of the community.

That is why, any community needs its old buildings in order to maintain a sense of permanence and heritage, of relation with the past.

126

II.3.a. Tezaure istorice și religioase

II.3.a. Religious and historical pieces of heritage

Lăcașurile de cult, multe dintre ele cu muzee care adăpostesc valoroase colecții de obiecte și cărți vechi, alături de situri istorice sunt cea mai interesantă provocare pentru căutarea și (re)descoperirea rădăcinilor istorice și religioase ale unui neam.

Ele dezvăluie matricea spirituală a oamenilor care invită nu numai către reînnoite trăiri cât și către o contribuție creativă a minții și a sufletului pentru a îmbogăți această moștenire spirituală.

Poate cel mai „viu” exemplu în care istoria și religia atestă devenirea istorică a locuitorilor acestui județ este Biserica „Precista”. Este cea mai veche biserică din oraşul Bacău, care a continuat tradiţia creştin-ortodoxă de peste şase secole.

Construită între anii 1489 – 1490, de Ştefan cel Mare şi Sfânt şi de fiul acestuia, Alexandru Vodă, sfinţită la 1 ianuarie 1491, biserica „Precista” „... este singurul element din Ansamblul Curţii Domneşti care a sfidat veacurile.”40 Dacă stilul arhitectural, icoana Maicii Domnului şi picturile interioare sunt mărturii ale devenirii culturale a oraşului de-a lungul secolelor, Curtea Domnească demonstrează existenţa istorică a Bacăului.

Worship places, most of them having their own museums housing valuable collections of objects and old books, together with historic sites are the most interesting challenge for searching and (re)discovering a community’s/a nation’s religious and historical roots.

They reveal the people’s spiritual matrix, which invites not only to renewed experiences but also to a creative contribution of their minds and souls in order to enrich such a spiritual inheritance.

The “Precista” Church may be considered the “liveliest” example where history and religion are a proof of the historical becoming of this county’s inhabitants. It is the oldest in the city, which has preserved the Christian-Orthodox tradition for more than six centuries. Built by Stephen the Great and Holy and by his son, Prince Alexander, between 1489 – 1490, consacrated on the 1st of January, 1491, the “Precista” Church “... is the only architectural element from the Princely Court Ensemble that defied time.”40 If the architectural style, Virgin Mary’ s icon and the church interior painting stand as witness of the town’s cultural becoming through centuries, the Princely Court is a reminder of Bacău’s historical existence.

40 Bichescu, N., Tomescu, I., Gherasim, C.(2014): Bacău. Acasă la creştini, Bacău: Filocalia, p.12.

40 Bichescu, N., Tomescu, I., Gherasim, C.(2014): Bacău. At Home with the Christians, Bacău:Filocalia, p.12.

127

II.3.b. Lăcaşuri de cult

II.3.b. Worship places

În județul Bacău sunt un număr impresionant de biserici și mănăstiri, considerate monumente de patrimoniu.41

Ce dă semnificație istorică bisericilor, mănăstirilor și catedralelor din județul Bacău?

Timpul când au fost construite, materialele din care au fost făcute, stilul arhitectural, obiectele religioase din interiorul acestora, evenimentele istorice care au dus la înălțarea lor42, îndeplinirea scopului inițial pentru care au fost construite, dobândirea unor valori estetice și culturale tot mai profunde în timp, toate aceste motive le-au transformat în repere istorice și obiective turistice.

Vom menționa doar câteva dintre ele, respectiv, pe cele al căror nume este legat de alte evenimente sau premii culturale sau poartă pecetea unicității.

In the county of Bacău, there are a great number of churches and monasteries which are listed as monuments.41 What makes churches, monasteries and cathedrals in the county of Bacău be historically significant? The time of their being built, the materials they were made of, their architectural style, the religious objects housed within their walls, historical events that caused their erection42, their fulfilling their initial purpose, their acquiring an ever deeper aesthetic and cultural value over time, all these reasons have turned them into historical landmarks and tourist sights.

We will mention just a few of them, respectively, those whose names are associated with other cultural awards and events or bear the label of uniqueness.

41 Pe site-ul Consiliului Județean Bacău sunt menționate peste 200 de astfel de monumente: http://bacau-county.map2web.eu/ 42 Legenda spune că dreptcredinciosul Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457 și 1504, a ctitorit 44 de astfel de lăcașe de cult, după fiecare victorie împotriva dușmanilor, deși există doar 20 de pisanii care menționează numele domnitorului drept ctitor.

41

On

the

County

of

Bacău

website

there

are

mentioned

more

than 200 listed monuments: http://bacau-county.map2web.eu/ 42 Legends say that the holy and right-believing Stephen the Great, Moldavia’s ruler from 1457 to 1504, founded 44 such places of worship, after each victory against his enemies, although there are only 20 stone-carved inscriptions, mentioning his name as founder.

128

Biserica de Lemn, aflată lângă Casa Memorială „Nicu Enea”, este „...o copie a unei biserici din timpul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Lăcaşul, care are şase metri lungime şi cinci metri înălţime, este lucrat în lemn de meşteri maramureşeni.

Bisericuţa este unicat în România şi a fost expusă „...în cadrul expoziţiei organizate la Vatican, în anul 2004, dedicată lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la moartea voievodului.”43

Situată pe Valea Trotuşului, în comuna Ştefan cel Mare, pe locul unui vechi schit, într-o zonă cu păduri seculare, Mănăstirea Bogdana a fost ridicată în anul 1660.

Zidită din piatră şi cărămidă, cu ziduri de apărare şi turn clopotniţă, a avut ca model necropola lui Ştefan cel Mare de la Putna.

The Wooden Church, near “Nicu Enea” Memorial House, is “... a copy of a church from Stephen the Great and Holy’s times.

The place of worship, which is six metres long and five metres in height, was carved in wood by craftsmen from Maramureş. The small church is unique in Romania and was exhibited during the exhibition at the Vatican, in 2004, organized to commemorate five hundred years since the death of the voievode Stephen the Great and Holy.”43

Surrounded by old forests, Bogdana Monastery is located in the Trotuş valley, the commune of Ştefan cel Mare, on the site of an old hermitage. Made of stone and brick, with fortified walls and a bell tower, it had Stephen the Great’s necropolis at Putna as model.

43 Bichescu, N., Tomescu, I., Gherasim, C.(2014), op.cit., p.137.

43 Bichescu, N., Tomescu, I., Gherasim, C.(2014), op.cit., p.137.

129

Ctitorul Solomon Bârlădeanu, împreună cu soţia sa Ana, au înzestrat mănăstirea cu moşii, obiecte de cult, cărţi, odoare de argint. Lăcaşul a înfruntat de-a lungul vremurilor numeroase intemperii ale vremurilor, fiind jefuită de toate valorile.

În 1793 biserica a fost aproape în întregime distrusă de un cutremur, iar pentru refacerea ei, s-a vândut Episcopiei Romanului una din moşiile dăruite de ctitor.

De la cel de-al Doilea Război Mondial, mănăstirea a cunoscut o intensă viaţă monahală, devenind cea mai mare mănăstire a judeţului Bacău. Aici este şi un depozit-muzeu care cuprinde un patrimoniu de carte veche şi artă medievală românească.

Icoanele păstrate aici datează din secolele XVIII – XIX. Colecţiile nu au caracter public.

The founder Solomon Bârlădeanu and his wife Ana donated estates, cult objects, books, silver jewels to the monastery. Over the years, this holy place of worship faced many adversities and tribulations, being plundered of all its valuable objects.

In 1793, the church was almost entirely destroyed by an earthquake; in order to be rebuilt, one of the estates donated by the founder had to be sold to the Diocese of Roman.

Since WWII, the monastery has known an intense monastic life and has become the greatest monastery in the county of Bacău.

It also houses a museum store, where there are old books and Romanian medieval art items, all of them belonging to the national heritage. The icons that are deposited here are from the 18th – up to the 19th centuries.

The collections preserved here are not for public display.

130

Pe valea Răcătăului, se află comuna Horgești, în care sunt trei biserici (două ortodoxe şi una catolică): „Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril”, din lemn, „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, din cărămidă, în centrul satului, şi „Adormirea Maicii Domnului”, din zid, sfinţită în anul 2008.

Biserica de lemn, făcută din lemn de stejar pe temelie de piatră cioplită, se numără printre monumentele de patrimoniu şi impresionează prin forma construcţiei şi prin iconostasul din interior. A fost construită în anii 1886-1889 de către Profira Strat împreună cu fiul ei George şi a fost sfinţită la 2 iulie 1889. Reţine atenţia tehnica de îmbinare a bârnelor, o tehnică întâlnită mai ales în Transilvania.

The commune of Horgeşti is located along the valley of the Răcătău brook. It is renowned for its three churches (two Orthodox ones and a RomanCatholic church): the “Sts Michael and Gabriel” Wooden Church, the “Sts Constantine and Helena” Church, made of brick, erected in the centre of the commune, and the “Dormition of the Mother of God” Church, made of stone, consecrated in 2008. The wooden church, made of oak wood and erected on chiseled stone, is a heritage monument and it is impressive due to its shape and interior iconostasis. It was built

by Profira Strat and her son, George, from 1886 to 1889, and was consecrated on the 2nd of July 1889. The technique of beam joining, specific to the region of Transylvania, is worth mentioning.

131

Biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva” de la Răchitoasa a fost construită din lemn de stejar, de stolnicul Enache Clucerul, în partea de nord-vest a comunei. Istoria ctitoririi sale coboară până în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea. În patrimoniul bisericii s-au păstrat cărţi de cult din secolul al XIX-lea şi câteva icoane vechi, cele mai multe de la 1864.

The “Holy Parascheva” Wooden Church from Răchitoasa was made of oakwood by seneschal Enache Clucerul, in the north-western side of the commune. Its history goes back to the latter half of the 17th century. The church heritage still preserves religious books from the 19th century and some old icons, most of them from 1864.

132

Biserica de lemn „Înălţarea Domnului”, din satul Praja, comuna Motoşeni a fost construită în anul 1821. Declarată monument istoric, această biserică reprezintă un unicat pentru judeţul Bacău, fiind singura construcţie din bârne masive cu planul absidelor laterale de formă dreptunghiulară. În biserică pot fi admirate icoane valoroase şi catapeteasma de o rară frumuseţe.

The “Ascension of Our Lord” Wooden Church from Praja village, the commune of Motoşeni, was built in 1821. This church is declared a historical monument and it is unique in the county, being the only construction made of massive wood beams, with a plan of rectangular-shaped lateral apses. Inside the church, there can be admired some valuable icons and the iconostasis, which is of rare beauty.

133

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din satul Fântânele a fost construită în anul 1752, cu lemn de stejar din pădurile acelor locuri. În biserică se găsesc icoane lucrate în maniere diferite, aducând din îndepărtatul Ev Mediu splendoarea vechii picturi bisericeşti. Biserica are un frumos iconostas care datează probabil de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, căruia i-a fost redată prospeţimea prin înnobilarea cu foiţă de aur.

The “Dormition of the Mother of God” Wooden Church from the village of Fântânele was built in 1752 and was made of oak wood cut from the trees that grew in the forests of that place. Inside the church, there are icons belonging to different styles that go back up to the Middle Ages and remind of the beauty of old religious paintings. There is also a wonderful iconostasis, which was perhaps made at the end of the 18th century, but whose freshness was restored through gold leaf gilding.

134

Biserica din Borzeşti este un monument istoric de valoare naţională excepţională, din secolul al XV-lea, ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Între anii 1493-1494, Ştefan cel Mare a ridicat o biserică împreună cu fiul său, AlexandruVodă, la Borzeşti, ca loc de pomenire a strămoşilor săi şi în amintirea lui Gheorghiţă, prietenul din copilărie al domnitorului, străpuns aici de săgeţile tătarilor (după cum spune legenda). Pisania acestei biserici consemnează că: „Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al ţării Moldovei, şi cu preaiubitul său fiu Alexandru, au zidit această casă, care este la Borzeşti pe Trotuş, a Adormirii Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, întru rugă sieşi şi întru amintirea (pomenirea) răposaţilor înaintaşilor şi părinţilor lor, şi care s-a început a se zidi în anul 7001 (1493), luna iulie 9 şi s-a sfârşit în anul 7002 (1494) ...”.

The Church from Borzeşti is a historical monument of unique national value, built in the XVth century, founded by voivode Stephen the Great and Holy.

Between 1493 and 1494, Stephen the Great and his son prince Alexander raised a church at Borzeşti as a place of worship in memory of his forefathers and in remembrance of Gheorghiţă, the ruler’s childhood friend killed by the Tatars’ arrows (as the legend says).

The stone-carved inscription of this church records that: “I, Stephen the Voivode, from the mercy of God, the ruler of Moldavia country, with his beloved son Alexander, built this house, which is at Borzesti on the Trotuș river bank, of the Assumption of the Most Holy Mother of God, for praying and in the memory of their forefathers and fathers, which began to be built in 7001 (1493) …”.

135

II.3.b.1. Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă

Biserica din Borzeşti şi Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă fac parte din Complexul Muzeal Borzeşti. Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă, înfiinţat în anul 1994, conţine importante obiecte de patrimoniu cultural religios (secolele XVII-XIX): icoane de lemn din sec. al XVIII-lea, catapeteasmă de lemn de tei (donată de Mănăstirea Bogdana, 1798), cruci mici din secolul al XVIII-lea, obiecte şi vase liturgice din bronz, argint şi argint aurit, veşminte preoţeşti ţesute din fir de aur şi argint, cărţi vechi religioase (“Cazania lui Varlaam” - Iaşi, 1643, “Biblia de la Blaj” - 1795, “Hronica românilor şi a mai multor neamuri” de Gheorghe Şincai, – Iaşi, 1843).

II.3.b.1. The Museum of Religious Art and Culture

The Church from Borzeşti and the Museum of Religious Art and Culture are part of the Borzeşti Museum Complex. The Museum of Religious Art and Culture, set up in 1994, has important objects belonging to the religious heritage (from the 17th up to the 19th centuries): wooden icons from the 18th century, iconostasis made of linden wood (donated by the Monastery of Bogdana in 1798), small crosses from the 18th century, liturgical objects and vessels made of copper, silver and gilded silver, vestments woven with gold and silver threads, old religious books (Varlaam’s Homiliary - Iaşi, 1643, The Bible of Blaj - 1795, Gheorghe Şincai’s Chronicle of the Romanians and of Other Peoples – Iaşi, 1843).

136

137

Casa memorială „George Bacovia” “George Bacovia” Memorial House

Conacul „Rosetti-Tescanu”, secţie a Muzeului Naţional “George Enescu” “Rosetti-Tescanu”, Mansion, Department of “George Enescu” Museum in Bucharest

138

II.3.c. Case de patrimoniu

II.3.c. Heritage houses “A house, considers Mircea Eliade, is not an object, ‘a vehicle to live in’; it is the universe which a human being builds for himself by imitating the gods’ paradigmatic creation, cosmogony”.

„Casa, consideră Mircea Eliade, nu este un obiect, «o mașină în care să locuiești»; este universul pe care omul și-l construiește pentru sine imitând creația paradigmatică a zeilor, cosmogonia”

În urma cercetărilor arheologice s-au descoperit un număr de şapte locuinţe cucuteniene (situl arheologic Fulgeriş, comuna Pîncești44), cetăți dacice, menționate și de geograful Ptolemeu (Tamasidava – lângă Pîncești; Utidava – lângă Târgu-Ocna; Zargidava – comuna Negri), 22 de locuințe – lângă Târgu-Trotuș, din sec. XIV–XV.

Începând din secolul al XVI-lea, arhitectura caselor diferă în funcție de grupul etnic de care aparține proprietarul, de rangul său social, de standardele epocii, de arhitectul care a proiectat casa, de puterea financiară a proprietarului, de notorietatea publică a acestuia.

Fără a fi amenajate în formulă muzeală, astfel de case, care poartă amprenta personalităților băcăuane (scriitori, avocați, doctori, ingineri, generali, persoane cu funcții în administrația locală sau județeană etc.), sunt o mărturie a unei vieți istorice, sociale, economice și culturale bogate:

- construcția ridicată în 1774 de grecul Ion Mavromatis, ca locuintă privată, a devenit primărie și apoi prima bibliotecă publică din Bacău, începând cu 27 iunie 1893.

44 http://archaeoheritage.ro/2014/10/descoperiri-de-exceptie-injudetul-bacau-la-fulgeris-schelet-de-animal-preistoric-si-statuetaunicat/

As a result of the archaeological researches there were discovered seven Cucuteni dwellings (at Fulgeriș archaeological site, Pîncești commune44), Dacian fortresses, also mentioned by the geographer Ptolemy (Tamasidava - near Pînceşti; Utidava - near TârguOcna; Zargidava - Negri commune), 22 dwellings - near Târgu-Trotuş, from the 14th - 15th centuries.

Starting with the 16th century, the architecture of the houses differs according to the ethnic group the owner belongs to, his social rank, the standards of the epoch, the architect who designed the house, according to the financial strength of the owner and his public reputation.

Although not organised as museums, such houses, which bear the mark of Bacău’s personalities (writers, lawyers, doctors, engineers, generals, officials in the local or county administration etc.), are a testimony of a rich historical, social, economic and cultural life:

- the construction built by the Greek Ion Mavromatis, in 1774, as a private dwelling, became the mayor's office and then the first public library in Bacău since June 27, 1893.

44 http://archaeoheritage.ro/2014/10/descoperiri-de-exceptie-in-judetulbacau-la-fulgeris-schelet-de-animal-preistoric-si-statueta-unicat/

139

- casa „Vasile Alecsandri” din Bacău (acum situată pe strada George Apostu, nr. 3) a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea; se presupune că poetul Vasile Alecsandri s-a născut în această casă; monument istoric de interes național, casa este în prezent proprietatea unui cetățean italian care o lasă să se degradeze; - casa „Răfăilă”, construită în anul 1820, situată în Bacău, str. Cuza Vodă 14 bis, unde, spun istoricii, ar fi poposit Al. I. Cuza, în drum spre București;

- “Vasile Alecsandri” house in Bacău (now located at 3, George Apostu Street) was built at the end of the 18th century; the poet Vasile Alecsandri is supposed to have been born in this house; a historical monument of national interest, the house is currently the property of an Italian citizen who allows it to fall into dereliction; - “Răfăilă” house, built in 1820, located at 14 bis, Cuza Vodă Street, in Bacău, where, according to the historians, Al.I.Cuza might have taken a rest, on his way to Bucharest;

Casa “Vasile Alecsandri” “Vasile Alecsandri” House

Casa „Răfăilă”

140

“Răfăilă”House

- casa generalului Cantili, construită în 1890, situată pe str. George Bacovia nr. 52, Bacău;

- general Cantili’s house, built in 1890, located at 52, George Bacovia Street, in Bacău;

- casa inginerului Anania, ridicată în anul 1910 (acum pe strada George Bacovia, nr.

49) este un important monument istoric al orașului. În timpul Primului Război Mondial a adăpostit Comandamentul Armatei a II-a;

- engineer Anania’s house, built in 1910 (at 49, George Bacovia Street) is an important historical monument of Bacău city. During WWI, it was used as the headquarters of the IInd Army Commandment;

casa arhitectului George Sterian, ridicată în anul 1921, situată pe strada Mihai Eminescu, nr.10, Bacău.

- architect George Sterian’s house, built in 1921, located at 10, Mihai Eminescu Street, in Bacău.

Casa Cantilli

Casa Sterian

141

Cantilli House

Sterian House

II.3.d. Școli de patrimoniu

II.3.d. Heritage schools

Două paradigme caracterizează discursul actual al sistemului educațional: nou și reformă. Având în vedere că educația este un proces pe termen lung, cum ar trebui să privim aceste paradigme: în contextul de astăzi al prea-schimbătoarelor reforme, sau să luăm în considerare filosofia care susține întregul sistem de educație, filosofie care situează bunăstarea indivizilor în centrul calității tuturor aspectelor vieții omului?

Răspunsul este oferit de începuturile școlii băcăuane, cu prima grădiniță, prima școală primară din mediul rural, prima școală primară din mediul urban, primul liceu, prima universitate.

De ce prima școală primară? Pentru că este binecunoscut că, potrivit cercetărilor psiho-pedagogice americane, 80% din cunoașterea dobândită de ființa umană este acumulată până la vârsta de 10 ani. Grădinița și școala primară îi modelează pe copii în mod creativ și emoțional; în acest cadru spațiotemporal dobândesc copiii cunoștințele, deprinderile, atitudinile și valorile necesare care formează arhitectura întregii lor vieți.

Filosofia din spatele oricărui sistem de învățământ aduce în prim-plan, dincolo de infrastructură, legi, autorități, trei participanți implicați în mod egal în acest proces calitativ de lungă durată: profesorul – elevul – părintele.

Vom prezenta doar câteva aspecte legate de două școli primare din secolul al XIX-lea din județul Bacău, care pot constitui un exemplar model cultural și un punct de plecare pentru o amplă cercetare privind „evoluția” calității procesului de învățământ în județ și în România.

New and reform are the two paradigms that characterize the nowadays’ discourse of the education system. Bearing in mind the fact that education is a long-term process, how should we regard these paradigms: within today’s context of too-often-changing reforms, or should we take into consideration the philosophy that sustains the entire system of education, a philosophy which places the welfare of individuals at the core of quality in all aspects of human life?

The answer is given by the beginnings of schooling in the county of Bacău, with the first kindergarten, the first primary school in the rural area, the first primary school in the urban area, the first highschool, the first university.

Why the first primary school?

Because it is well-known that, according to the American psycho-pedagogical researches, 80% of all basic knowledge gained by a human being is acquired up to the age of ten. Kindergarten and primary schooling make children develop creatively and emotionally; it is within this spatio-temporal frame that children acquire the knowledge, skills, attitudes and values necessary to make up the architecture of their whole life.

The philosophy behind each system of education brings to the foreground, besides infrastructure, laws and authorities, three participants equally involved in this longterm qualitative process: the teacher – the schoolchild – his/her parent.

We will show just a few aspects referring to two 19th century primary schools in the county of Bacău, schools that may be regarded as an outstanding cultural model and as a starting-point for a complex study concerning the “evolution” of the quality of education both in the county and in the country.

142

If the first public kindergarten opened in 1914 (according to Elena Ungureanu45, running in the building of the No. 1 School for Girls (nowadays it is the location of the “Busuiocul” Folk Ensemble), the first public primary school for boys was set up by Gheorghe Asachi in September 1839. In the autumn of 1859, the second school for boys – nowadays bearing the name of “Al.I. Cuza” School (being founded due to a charter issued by Prince Alexandru Ioan Cuza himself) – was set up.

Dacă prima grădiniţă de stat a fost înfiinţată în 1914 (după cum afirmă Elena Ungureanu45), funcţionând la Şcoala de Fete nr. 1 (astăzi este sediul Ansamblului „Busuiocul”), prima şcoală primară de stat (pentru băieţi) a fost deschisă de Gheorghe Asachi în septembrie 1839. În toamna lui 1859, a fost înființată a doua şcoală pentru băieţi – acum purtând numele de Şcoala „Al. I. Cuza” (fiind înfiinţată prin decret domnesc, semnat de însuşi domnitorul Alexandru Ioan Cuza).

45 Ungureanu, Elena (2009): The History of Preuniversity Education in te County of Bacău, Iaşi: Editura PIM

45 Ungureanu, Elena (2009): Istoria învăţămânului preşcolar din judeţul Bacău, Iaşi: Editura PIM.

143

Colegiul „Ferdinand I” este primul liceu al Bacăului şi funcţionează din 1897.

The first high school, now known as “Ferdinand I” National College, opened its doors in 1897 and has been running since then.

144

Prima instituție de învățământ superior din Bacău s-a înființat în anul 1961: Institutul Pedagogic, cu trei facultăți: Filologie, Matematică şi Ştiinţele Naturii.

The first higher education institution was set up in 1961: the Pedagogical Institute with three faculties: Philolology, Mathematics and Natural Sciences.

145

Școala primară din Brusturoasa, un sat din județul Bacău, situat la 83 km distanță de orașul de reședință, a fost înființată în anul 1864, când a intrat în vigoare prima lege a educației. Școala, una dintre primele instituții care a funcționat în mediul rural, a fost considerată, potrivit lui Alexandru Bălăuţă, unul dintre primii directori ai şcolii, un „local model”, cu patru săli de clasă, sală de teatru, ateliere de ţesătorie şi de tâmplărie, bibliotecă, livadă şi căreia i s-a decernat premiul I la concursul şcolilor primare de la Geneva pentru calitatea procesului de învăţământ la ciclul primar.

Planul de învățământ cuprindea: limba română (care prevedea: lectură; gramatică; memorare; exerciții de compunere; exerciții de intuiție); Matematică; Religie; Istorie; Geografie; Științele Naturii; Cultură socială; Igienă; Abilități (caligrafie, desen, muzică, educație fizică); Lucru manual (pentru băieți și pentru fete).

Elevii primeau note și pentru prezența la ore și purtare. Cât despre activitățile extracuriculare, scopul acestora era de a educa școlarii și părinții să prețuiască munca. Interesant de menționat că rapoartele inspecțiilor școlare erau axate pe standarde de calitate valabile și astăzi:

- calitatea corpului didactic și necesitatea încadrării de personal calificat pentru toate clasele;

- capacitățile cognitive ale școlarilor (capacitatea de a înțelege, interpreta și pune în practică cunoștințele dobândite);

- modul în care cunoștințele teoretice sunt puse în practica de zi cu zi a copiilor (în special, cele de matematică);

- modul în care activitățile practice și cele extracuriculare răspund nevoilor copiilor și ale familiilor acestora;

prezența la ore, comportamentul și atitudinea față de școală;

- asigurarea cu resursele materiale și financiare necesare pentru ca școala să poată ridica standardele educației elevilor săi.

The primary school at Brusturoasa, a village in the county of Bacău, situated at 83 km away from the capital city, was set up in 1864, when the first education law came into force. One of the first institutions which ran in a rural area, the school was considered to be, according to Alexandru Bălăuţă, one of the school’s first headmasters, “an establishment worth being followed”, with its four classrooms, a theatre room, carpentry and weaving workshops, a library and an orchard, and which was awarded the first prize at the primary schools competition on the quality of primary education in Geneva.

The curricula included: the Romanian language (which envisaged: reading; grammar; memory; composition exercises; intuition exercises); Mathematics; Religion; History; Geography; Natural Sciences; Social Culture; Hygiene; Skills (Calligraphy; Drawing; Music; Physical Education); Handwork (for boys and for girls). The pupils were also marked for class attendance and behaviour.

As for the extracurricular activities, their main goal was that of educating the schoolchildren and their parents to value work.

It is worth mentioning that the school inspection reports focused on quality standards, valid nowadays as well:

- the quality of the teaching staff and the necessity of employing qualified teachers for all grades;

- the cognitive capacities of the school children (their capacity to understand, interpret and put into practice the knowledge they acquired);

- the way theoretical knowledge is linked to the children’s daily life (particularly Mathematics);

- the way practical and extracurricular activities respond to the children’s and their families’ needs;

- attendance, children’s behavior and attitude towards schooling;

- providing the school with the necessary material and financial resources to

146

Distribution of school subjects (per grade and number of hours per day)

147

În mediul urban, respectiv la Bacău, a fost înființată, în toamna lui 1859, a doua şcoală pentru băieţi, care poartă acum numele celui care a semnat decretul domnesc. Şcoala „Alexandru Ioan Cuza” a funcţionat în propriul local din 1890, local care avea patru săli de clasă, o cancelarie, o încăpere unde se păstrau arhivele și o locuință confortabilă de cinci camere pentru director. Localul, care funcționează de atunci, face parte din patrimoniul naţional. Cât despre planul de învățământ era aproximativ același pentru școlile din mediul urban și rural.

Ceea ce trebuie remarcat este faptul că oamenii de cultură ai secolului al XIX-lea: - luptau pentru învățământul în limba română, indiferent de etnia copilului; - considerau că educația națională constituia condiția fundamentală pentru progresul societății românești; insistau asupra dezvoltării învățământului primar, considerat a fi temelia solidă pentru acumularea deprinderilor, a abilităților și competențelor necesare vieții ulterioare a copiilor.

Ca să concluzionăm, educația a fost privită, de la înființarea primelor școli, ca însăși esența culturii, un simbol al culturii valorilor. Investițiile în educație – poate cel mai profund model cultural – pot fi înțelese atunci ca un proces de modelare a unui set de standarde calitative pe tot parcursul vieții, căci invită la perspectiva profitului pentru generațiile viitoare prin înțelegerea nevoii de consolidare a temeliei profesionale în orice moment prezent.

Şcoala „Alexandru Ioan Cuza” Bacău “Alexandru Ioan Cuza” School Bacău

Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Bacău “Vasile Alecsandri” National College Bacău

148

In the urban area, in Bacău respectively, in the autumn of 1859, the second school for boys – nowadays bearing the name of he who signed the princely charter – was set up.

“Alexandru Ioan Cuza” School ran in its own building starting with 1890, when it had four classrooms, a staff room, an archives room, and a comfortable fiveroom dwelling for the principal. The school, which has been running since then, belongs to the national heritage.

As for the curricula, it was approximately the same for urban and rural schools.

What is remarkable is that the 19th century men of culture: - struggled so that national education be done in Romanian, no matter what ethnic community the child came from; - considered that national education was the fundamental condition for the progress of the Romanian society; - insisted on the development of primary education as a solid foundation for the children’s acquiring the skills, abilities and competences necessary for shaping their future lives.

To conclude, education has been regarded, since the setting up of the first schools, as the essence of culture, a symbol of the culture of values. Schooling investments – perhaps the most profound cultural model – can, then, be understood as a life-long process of shaping a set of quality standards, as they invite to see the perspective of profit for future generations by understanding the need of strengthening the professional foundation with every present moment.

Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău “Ștefan cel Mare” National Pedagogical College Bacău

149

150

CHAPTER III Handicraft workshops

CAPITOLUL III Ateliere meșteșugărești

151

Atelierele meșteșugărești sunt spațiile în care se explorează o temă, se împărtășesc experiențe de bune practici, se dezvoltă tehnici, strategii, deprinderi, unde se concretizează proiecte creative.

Scopul unui astfel de atelier este acela de a face cunoscute copiilor și tinerilor meșteșugurile de patrimoniu, caracteristice unei comunități; de a păstra vie arta unui meșteșug prin practicarea acestuia; de a stimula creativitatea și imaginația participanților prin dorința lor de a îmbogăți tradiția și de a respecta ceea ce le-a fost transmis de părinții lor.

Meșteșugurilor tradiționale caracteristice județului Bacău (sculptura/cioplitul în lemn și în piatră; țesutul cu lână/fire toarse pentru confecționarea covoarelor, scoarțelor, șterga-relor etc.; împletituri din nuiele; olăritul; realizarea costumelor populare; realizare de broderii și dantele; pictură naivă; metalo-plastie; încondeierea ouălor la sfintele sărbători ale Paștelui; rețete de mâncăruri și de conserve pentru iarnă; realizarea măștilor pentru Anul Nou) trebuie să le adăugăm și ansamblurile folclorice, care păstrează și transmit cântecul, dansul și portul popular autentic, specifice celor trei zone etnografice ale județului (ca de exemplu: Ansamblul Folcloric „Busuiocul” din Bacău, Ansamblul Folcloric „Bradul” din comuna Asău, „Cărășelul” din comuna Găiceana, „Datina strămoșească” din satul Tărhăuși, „Sărățelul” din comuna Sărata, sau „Privighetorile Zeletinului” din Podul Turcului).

To the traditional crafts specific to the county of Bacău (wood and stone carving/ whittling; carpet, rug or towel wool/ yarn weaving; willow weaving; pottery; national costume making; embroidery and lace making; naive painting; metaloplastic craft; Easter eggs painting; dish recipes and preserves; New Year’s traditional masks making), there should be added the folk ensembles as well, as they preserve and hand down the authentic folk performances (songs and dances) and the costumes characteristic of the county’s three ethnographic areas (such as: “Busuiocul” Folk Ensemble from Bacău, “Bradul” Folk Ensemble from Asău commune, “Cărășelul” Folk Ensemble from Găiceana commune, “Datina strămoșească” Folk Ensemble from Tărhăuși village, “Sărățelul” Folk Ensemble from Sărata commune, or “Privighetorile Zeletinului” Folk Ensemble from Podul Turcului).

Handicraft workshops are the spaces where a topic is explored, good practice experiences are shared, skills, strategies and techniques are developed, where creative projects are carried out. The goal of such a workshop is that of making heritage crafts, specific to a community, known to children and young people; of keeping a craft’s artistic skills alive by practising them; of stimulating the participants’ creativity and imagination through their desire to enrich tradition and to respect what has been handed down to them by their parents.

152

Atelier de creatie al Ansamblului “Busuiocul” Workshop of “Busuiocul” Ensemble

http://busuiocul.ro/galerie/nggallery/page/1

153

http://busuiocul.ro/galerie/nggallery/page/1

http://www.desteptarea.ro/ansamblul-busuiocul-ambasador-al-folclorului-romanesc/

154

Ansamblul Folcloric „Cărășelul” din comuna Găiceana “Cărășelul” Folk Ensemble from Găiceana commune

Ansamblul Folcloric „Bradul” din comuna Asău “Bradul” Folk Ensemble from Asău commune

155

Ansamblul Folcloric „Datina strămășească” din satul Tărhăuși, comuna Ghimeș-Făget “Datina strămoșească” Folk Ensemble from Tărhăuș village, Ghimeș-Făget commune

Ansamblul Folcloric „Florile din Cucuieți” din comuna Solonț “Florile din Cucuieți” Folk Ensemble from Solonț commune

156

Ansamblul Folcloric „Sărățelul” din comuna Sarata “Sărățelul” Folk Ensemble from Sărata commune

Ansamblul Folcloric „Privighetorile Zeletinului” din comuna Podul Turcului “Privighetorile Zeletinului” Folk Ensemble from Podul Turcului

157

Acestea sunt poate cele mai tangibile manifestări ale unui patrimoniu cultural care este purtătorul cunoștințelor și valorilor culturale ale meșterilor, pe de o parte; pe de altă parte, poate cea mai importantă, în acești ani dominați de mărfuri high tech, transmiterea cunoștințelor și a abilităților specifice acestor meșteșuguri copiilor este garanția continuării unui transfer original de cunoaștere și de creativitate.

Vom alege doar două exemple dintre numeroasele ateliere înființate în județul Bacău, unele prin proiecte europene, altele organizate de oameni ai acestor sate băcăuane, animați de un admirabil simț al istoriei și al spiritualității creatoare care trebuie transmise în viitor, de cele mai multe ori, de la părinți la copii.

III.1.

“Centrul pentru promovarea tradiţiilor şi dezvoltare rurală durabilă Brusturoasa” (satul cu prima școală primară înființată în mediul rural în 1864) A fost înfiinţat în anul 2009 şi este coordonat de familia Zamfir. Scopul centrului este acela de a informa locuitorii din mediul rural privind politicile de dezvoltare durabilă, de a schimba atitudinea oamenilor, de a promova produsele locale și de a furniza resurse financiare pentru locuitorii comunei. În cadrul centrului funcţionează o bucătărie bine utilată, unde femeile din zonă prepară gemuri, dulceţuri şi mâncăruri tradiţionale.

158

These are perhaps the most tangible manifestations of the traditional heritage which is the holder of the craftsmen’s knowledge and cultural values, on the one hand; on the other hand, maybe the most important aspect of this issue, in this hightech-product-dominated age, the handing down of the knowledge and skills required by such crafts to children is the proof of continuity, of a genuinely authentic transfer of knowledge and creativity onto others.

We will take only two examples out of the great number of handicraft workshops set up in the county of Bacău, some of them through European projects, a lot of others founded by native villagers imbued with an admirable sense of history and of creative spirituality which must be passed down to the future generations, most of the time, through the family.

III.1.

“Traditions Promoting and Sustainable Rural Development Centre at Brusturoasa” (the village where the first rural primary school was established in 1864) was set up in 2009 and is coordinated by the Zamfir family. The purpose of this center is to inform the villagers about sustainable rural development policies, to change the people’s attitude, to promote the local products and to provide financial resources for the villagers.

The center is provided with a well-equipped kitchen, where the local women make traditional dishes, jams or fruit preserves.

159

III.2. De la un proiect – Călătorie prin tradițiile pierdute – la un atelier meșteșugăresc la Faraoani

Proiectul Călătorie prin tradițiile pierdute, finanţat prin Programul Tineret în acțiune (TiA) – Acțiunea 1.1., a vizat schimbul de tineri din țări partenere – Grecia, Franța şi Cehia – pentru a familiariza participanții cu tradițiile meșteșugărești locale „în speranța că ele vor fi salvate şi vor contribui la îmbogățirea culturii europene”.

Activitățile au avut loc în perioada 18-23 iulie 2012 în satele Faraoani și Valea Mare (județul Bacău). Voluntarii români selectați de Asociația „Agnesiana” și oaspeții străini au vizitat câteva locuințe tradiționale din satele mai sus amintite, au luat lecții de țesut, cusut şi tors, folosind metode de educație non-formală, au studiat portul popular caracteristic zonei, au învățat să recunoască modelul costumului popular caracteristic zonei de proveniență.

III.2. From a project – Journey through the lost traditions – to a handicraft workshop at Faraoani

The Journey through the lost traditions project, financed through the Youth in Action programme (YiA) – Action 1.1., envisaged the youth exchange from partner countries – Greece, France, the Czech Republic and Romania – in order to make participants familiar with local craft traditions “so that they may be saved and, as such, they may contribute to the enriching of European culture”.

The activities were held at Faraoani and Valea Mare villages (Bacău county) from 18 to 23 July 2012. The Romanian volunteers selected by the “Agnesiana” Association and the foreign guests visited some traditional dwellings from the above-mentioned villages, they were taught how to weave, sew and spin (through non-formal education methods), they studied the local popular costume and were taught how to recognize the pattern of the costume specific to a particular area.

160

Proiectul nu s-a oprit în anul 2012. El a fost continuat în mod individual de coordonatorul acestuia, Felicitas Farcaş-Lohan, prin documentare și căutare de modele și tipare vechi de costume populare și prin realizarea acestora (învățând cum se creează tiparul, cum se coase fiecare piesă și cum se asamblează întregul).

Este interesant de remarcat traseul dezvoltării proiectului inițial din anul 2012 într-un atelier meșteșugăresc în 2017: cooperarea cu grupul denumit „SEMNE CUSUTE în acțiune”, inițiat de Ioana Corduneanu, în 2014; - participarea la o șezătoare culturală, care are loc săptămânal în municipiul Bacău, perioadă în care a cusut ii46, devenite obiecte de patrimoniu; - în iunie 2015, a devenit membră în proiectul grupului „SEMNE CUSUTE în acțiune”, care presupune realizarea a 40 de ii românești păstrate în cele mai mari muzee ale lumii; rolul ei în cadrul proiectului a fost acela de a țese şi coase câte o replică după fotografiile a 2 cămăși românești care au fost donate cu peste 100 de ani în urmă Muzeului Metropolitan din New York.

IA AIDOMA 15 şi IA AIDOMA 40 au fost expuse în decembrie 2016, alături de celelalte replici, la Muzeul Ţăranului Român şi se află în prezent la Muzeul Astra din Sibiu.

46 Este forma de plural a substantivului ie, substantiv care denotă cămașa brodată a costumului popular românesc, purtată de femei.

The year 2012 did not mean the end of the project. It continued with an individual follow-up of its coordinator, Felicitas Farcaş-Lohan, through a period of documentation and search for old popular costumes models and patterns, to be later put into practice (she learned how to design the pattern, how to sew each item and how to assemble them into the final product).

The trajectory of the 2012 initial project developing into a 2017 handicraft workshop is worth pursuing: - the cooperation with the “Sewn Signs in action” group, coordinated by Ioana Corduneanu, in 2014; - participation in a cultural gathering, held weekly, in Bacău; this is also the period when she sew Romanian traditional embroidered blouses – ii46 – which became heritage items; - in June 2015, she became a member of the project initiated by “Sewn Signs in action” group; the goal of the project was the making of forty Romanian embroidered blouses – ii – exhibited in the greatest museums of the world; her task was to weave and sew a replica after photos of two Romanian blouses, which were donated to the Metropolitan Museum in New York some 100 years ago. The 15-like ia/ Romanian embroidered blouse and the 40-like ia were exhibited, alongside other replicas, at the Romanian Peasant Museum in December 2016; they are at the Astra Museum in Sibiu at the moment.

46 The plural form of the noun ie, a noun which denotes the embroidered blouse of the Romanian popular costume, worn by women.

161

In iulie 2015, a înființat, în cadrul bibliotecii comunale, „Atelierul de cusut Semne cusute”, când și-a concentrat atenția către educarea şi sprijinirea celor care au dorit să învețe arta cusutului și a țesutului unui costum popular.

Satisfacțiile au venit pas cu pas: - are două discipole care continuă acest meșteșug: surorile Bianca și Lavinia Iștoc, care și-au cusut propriile ii după modele vechi; - este numită profesor de țesutcusut, la Școala Populară de Arte și Meserii din Bacău, în martie 2017.

O călătorie cu adevărat remarcabilă de la tradiții pierdute și redescoperite până la măiestria predării acestor valori de patrimoniu prin investiții în oameni creativi.

162

In July 2015, she set up, within the precincts of the commune’s library, the “Sewn Signs” Sewing Craft Workshop, when she focused on the training and supporting of those that wanted to learn the art of sewing and weaving a popular costume.

Her satisfactions came up little by little: - she has two disciples who have continued practicing this craft: Bianca and Lavinia Iștoc sisters, who have sown their own popular embroidered blouses, having some old patterns as models; she was appointed a teacher (weaving-sewing class) at the Popular Arts and Crafts School in Bacău in March 2017.

A really remarkable journey from lost and rediscovered traditions to the craftsmanship of teaching these heritage values through investments in creative people.

163

164

165

166

CAPITOLUL IV Evenimente culturale creative

CHAPTER IV Creative cultural events

167

IV. Evenimente culturale creative

În județul Bacău au loc anual mii de evenimente culturale creative. În cadrul fiecărui proiect european (derulat de instituții de stat sau private, ONG-uri, asociații etc.) se desfășoară o gamă variată de activități, menite a implica toți cetățenii unei comunități și a-i face conștienți de rolul lor activ în dezvoltarea lor socială.

Gale, festivaluri, conferințe, mese rotunde, simpozioane, expoziții, ateliere de creație, spectacole de teatru, activități sportive, concursuri etc. conduc către schimbări de atitudine și de mentalitate semnificative prin implicarea unor grupuri-țintă specifice care să ajute la conceperea și implementarea unor programe creative.

Apoi, zile naționale și europene, comemorări istorice, aniversări ale întemeierii orașelor și comunelor, mari sărbători religioase (Crăciunul și Paștele), Ziua Internațională a Copilului, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice sunt tot atâtea prilejuri, pe lângă activitățile din proiectele europene, județene și locale, care invită la participare activă și la dezvoltarea spiritului civic.

http://ghidulfestivalurilor.blogspot.ro/2017/09/regulament-festivalul-aschiuta-14.html

IV. Creative cultural events

There are thousands of creative cultural events taking place in the county of Bacău annualy.

Within each European project (carried out by state or private institutions, NGOs, associations etc.), there is a wide range of activities aiming at involving all the citizens of a community and at making them aware of their active role in their social development.

Festivals, conferences, round tables, exhibitions, creative workshops, sports activities lead to significant attitude and mentality changes by engaging specific target-groups to help devise and carry out creative programmes.

Secondly, national and European days, historical commemorations, cities’ and communes’ founding anniversaries, great religious holidays (Christmas and Easter), International Children’s Day, International Day of Elderly People, are as good opportunities, besides all the activities planned in local, county and European projects, which call for active participation and for the civic spirit development.

http://fermapolitica.ro/2017/06/27/evolutie-fireasca-subadministratia-pitiponcilor-de-la-al-di-meola-la-jean-dela-craiova/hramul-bacaului-2/ 168

http://ghidulfestivalurilor.blogspot.ro/2017/08/regulament-festivalul-neghinita-27-29.html

http://radioiasi.ro/fotogalerie/festivalul-national-defolclor-pentru-tineret-folcloru-i-din-strabuni-editia-ifoto/#jp-carousel-15111

http://folclor.radioiasi.ro/index1.html?http%3A//folclor.radioiasi.ro/evenimente_2011.html

http://www.festivaluri-romanesti.ro/festivaluri/ festivalul-folcloric-international-hora-din-strabunieditia-a-iv-a

169

http://zdbc.ro/bacauanii-sunt-asteptati-la-un-weekend-de-arta-urbana-in-cadrul-festivalului-zidart-fest/

http://adevarul.ro/locale/bacau/ce-manifestari-programate-zilele-parcului-gheraiesti-evenimentul-organizatcadrul-capitalei-tineretului-romania--bacau-2017-1_599ea9185ab6550cb845911a/index.html

https://municipiulbacau.ro/street-food-festival-bacau-2017/

170

http://clubcopiibacau.ro/hobbyfest-festivalul-copiilor-si-tinerilor-din-orasul-bacau-editia-a-iii-a/#

http://www.filarmonicabacau.ro/concert19012017/ http://www.desteptarea.ro/bac-fest-

http://www.araratonline.com/bacau-festivalul-teatrul-si-filmului-armenesc-editia-a-v-a/

https://municipiulbacau.ro/ridicat-cortina-festbacau-2017/

171

Dintre toate aceste forme de expresie creativă, vom alege trei festivaluri –„Tamasidava-Bacău 2017”; „BacFest. Festivalul Național „George Bacovia”; Festivalul „Ștefanian” – pentru amploarea colaborărilor, pentru dezvoltarea sentimentului de apartenență la un loc istoric și la o comunitate vie și pentru promovarea acestui ținut moldav ca model cultural.

Festivalul „Tamasidava-Bacău 2017”, cel mai provocator și măreț, ca importanță istorică, eveniment din Moldova, s-a desfășurat la Bacău între 7 și 9 iulie 2017.

După cum arată descoperirile arheologice, cetatea dacică Tamasidava a reprezentat un important centru economic al geto-dacilor din Moldova. Festivalul, la care au participat opt asociații de reconstituire istorică din țară și din străinătate, a reînviat lumea geto-dacilor prin jocuri și muzică antică, ritualuri de inițiere a unui războinic, lupte, competiții antice, ateliere meșteșugărești.

Out of all these manifestations of creative expression, we will choose three festivals “Tamasidava-Bacău 2017”; “Bac-Fest. George Bacovia National Festival”; “Ștefanian Festival” – for the great number of collaborations, for developing the sense of belonging to a historical place and a vibrant community and for promoting this Moldavian land as a cultural model.

“Tamasidava-Bacău 2017” Festival, the most challenging and most outstanding, regarding its historical greatness, event in Moldavia was held in Bacău, from 7 to 9 July 2017. As shown by the archaeological discoveries, the Dacian fortress of Tamasidava was an important economic centre of the Getae-Dacians from Moldavia. Eight historical reenactment associations participated in the festival, when the Geto-Dacian world was revived through ancient music and games, a young warrior’s initiation rituals, battles, ancient competitions, craft workshops.

http://www.inimabacaului.ro/2017/06/festivalul-geto-dacilor-2017-bacau.html

172

“Bac-Fest - George Bacovia” National Festival celebrates the personality and artistic creation of Bacău’s poet by promoting the interaction between the participants in public space, by facilitating the dialogue between writers and young readers, by the disseminating, evaluating and awarding of the creative act.

The event, held from 14 to 17 September 2017, brings together culture people, writers from Romania and from abroad, members of the Romanian Academy, members of the academic staff, actors, art critics, musicians, young literary and artistic talents and it is the fruit of the partnership between the local authorities and the Athenaeum journal, the two universities, the institutions of culture and education from Bacău, of the cultural and youth associations, of the ethnic groups from the county of Bacău.

But the most sustainable and most profound achievement of this event is the promotion of Bacău county through what is most valuable: its culture, the makers of this culture and its beneficiaries, be they local or European.

“Bac-Fest. Festivalul Național «George Bacovia»” celebrează personalitatea și opera poetului Bacăului prin promovarea interacțiunii între participanți în spațiul public, facilitarea dialogului între scriitori și tinerii cititori, diseminarea, evaluarea și premierea actului de creație.

Evenimentul, desfășurat între 14-17 septembrie 2017, reunește oameni de cultură, scriitori din țară și din străinătate, membri ai Academiei Române, universitari, actori, muzicieni, critici de artă, tinere talente literare și artistice și este rodul parteneriatului între autoritățile locale și Revista „Ateneu”, cele două universități băcăuane, instituțiile de cultură și de învățământ, asociații culturale, asociații ale tinerilor și comunităților etnice din județ.

Dar realizarea cea mai durabilă și mai profundă a acestui eveniment este promovarea Bacăului prin ceea ce are mai de preț: cultura, făuritorii acestei culturi și beneficiarii ei, locali sau europeni.

http://www.desteptarea.ro/bac-fest-2017-festivalul-national-george-bacovia/

173

Programul „Ștefanian”, desfășurat între 24 iunie – 2 iulie 2017, la Suceava, este un proiect al Consiliului Județean Suceava și al Muzeului Bucovinei, în parteneriat cu județele Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău, Vaslui, Bistriţa-Năsăud şi Alba, precum şi al localităţilor cu monumente ştefaniene din Republica Moldova şi Ucraina.

Prima ediție a acestui proiect cultural se axează pe „valorificarea patrimoniului cultural istoric construit în perioada domniei voievodului Ștefan cel Mare, pe dezvoltarea durabilă a turismului şi creşterea interesului pentru restaurarea şi protejarea monumentelor istorice.” Evenimentul a cuprins slujbe religioase de pomenire a voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, spectacole de teatru, vizionări de filme, concerte, expoziții, primirea mesajelor de tip solie (mesajul Bacăului a fost transmis de Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean), teatru pentru copii.

The “Stephenean/Ştefanian” programme, held in Suceava, from June 24 to July 2, 2017, is a project organized by Suceava County Council and the Museum of Bukovina, in partnership with Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Bistrița-Năsăud and Alba counties and with towns where there are religious monuments founded by Stephen the Great from the Republic of Moldova and the Ukraine.

The first edition of this cultural project is focused on “the valorisation of the historical cultural heritage built during the reign of Prince Stephen the Great, on the sustainable development of tourism and the increasing interest in the restoration and protection of historical monuments.”

The event included religious services to commemorate Prince Stephen the Great and Holy, theater performances, movie screenings, concerts, exhibitions, reception of herald-like messages (the message of Bacău was transmitted by Sorin Braşoveanu, president of the County Council), theatre performances for children.

174

Sunt alte zeci de festivaluri (festivaluri de muzică, de teatru, de folclor), sau târguri de meșteșuguri (organizate de obicei la zilele orașelor) care au loc în județul Bacău. În fiecare an, autoritățile locale organizează evenimente noi, care trec dincolo de granițele județului, ca de exemplu proiectul „InContext- Slănic Moldova 2017”.

Organizatoarea acestui proiect, Alina Georgiana Teodorescu, născută în Slănic Moldova, punctează admirabil necesitatea desfășurării unor astfel de evenimente cultural creative: „Prin inițierea acestui proiect urmăresc să contribui la crearea unui context cultural de durată pentru oraș, prin aşezarea lui pe harta internațională a centrelor creative ale lumii. Totodată, programul are un scop educațional, de suscitare a interesului tinerilor de aici pentru arta contemporană.”47

47 http://artapringauracheii.ro/in-context-rezidenta-artisti-slanic-moldovainterviu-alina-georgiana-teodorescu-arta-prin-gaura-cheii-steluta-roscastanescu/

There are tens of other festivals (music, theatre, folk ones) or craft fairs (usually organized and held during specific city days) that are held in the county of Bacău. Every year, the local authorities come with new events that go beyond the county borders, such as the “InContextSlănic Moldova 2017” project. The organizer of this project, Alina Georgiana Teodorescu, born in Slănic Moldova, admirably points out the necessity of carrying out such creative cultural events: “By initiating this project, I aim at contributing to the making of a long-lasting cultural context for the city by placing it on the international map of the creative centers of the world. At the same time, the programme has an educational purpose as well, to raise the interest of the city’s young people for contemporary art.”47 47 http://artapringauracheii.ro/in-context-rezidenta-artisti-slanic-moldova-interviu-alina-georgiana-teodorescu-arta-prin-gaura-cheii-stelutarosca-stanescu/

175

CONCLUZII

CONCLUSIONS

În Capitolul I, am definit cultura, modelele culturale și investițiile creative.

În Concluzii, ne punem întrebarea ce este patrimoniul cultural și dacă este necesar să păstrăm acest patrimoniu.

Răspunsul este firesc și simplu și ar trebui rostit imediat: Da. Acest răspuns atrage după sine o altă întrebare: al cui patrimoniu cultural?

Vom încerca câte un răspuns scurt pentru a susține ideea că județul Bacău poate constitui o marcă unică a patrimoniului cultural românesc și universal prin ceea ce poate oferi și ce a realizat în acest domeniu. 48

In Chapter I, we defined concepts such as culture, cultural models and creative investments.

In Conclusions, we ask ourselves what cultural heritage means and whether we must preserve it.

The answer comes naturally and straightforwardly and should be uttered without any delay: YES. This answer raises another question: whose cultural heritage?

We will give a short answer to each of these questions in order to sustain the idea that the county of Bacău may be considered a unique mark of Romanian and world cultural heritage through what it can offer and what it has achieved in this field.48

Ce este patrimoniul cultural49?

Păstrând în minte ideea moștenirii proprietății ce aparține unei întregi comunități, conceptul se referă la obiecte, valori și tradiții. Prin legătura comună, asumată de toți membrii unei comunități, prin dorința de a conserva această proprietate culturală, transmisă de-a lungul generațiilor, prin conștientizarea apartenenței individului la o comunitate într-un cadru spațiotemporal tot mai mare, moștenirea culturală este însăși istoria și identitatea unei nații.

Este puntea care leagă trecutul și viitorul într-un tot dinamic, pentru că a păstra acest patrimoniu nu înseamnă a-l conserva neatins într-o vitrină de sticlă. Dimpotrivă, înseamnă a-l cunoaște pentru a-l îmbogăți, înseamnă a investi pentru a-l recrea în noi modele culturale.

What is cultural heritage49?

Bearing in mind the idea of inheriting the property that belongs to an entire community, the concepts refers to objects, values, traditions. Through the bond shared by all the members of a community, through the desire to preserve this cultural patrimony, handed down to generations, through the awareness of an individual’s belonging to a community in an ever wider spatio-temporal frame, the cultural heritage is the very history and identity of a nation.

It is the bond that bridges up the past and the future into a dynamic whole, for the conservation of this heritage does not mean to keep it untouched in a glass case.

On the contrary, it means to know it in order to enrich it, it means to invest in order to reenact it in new cultural models.

48 A se vedea cele „13 Legende ale Bacăului”, cărțile scrise de Eugen Șendrea, Lucian Șerban, Dumitru Zaharia etc., prefața la albumul Istorie, cultură și tradiție băcăuană în context European (2014), toate celelalte albume realizate prin proiectul „Europe Direct Bacău” și documentele CE privind Anul European al Patrimoniului Cultural în 2018 (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1480436350114&uri=CELEX:52016PC0543) 49 Pentru istoricul conceptului, diferența între patrimoniu și moștenire culturală și documentele internaționale și europene pe acest subiect, a se vedea http://orcp.hustoj.com/wp-content/uploads/2016/ 01/2010-A-definition-of-cultural-heritage_From-the-tangible-to-theintangible.pdf

48 See the “13 Legends of Bacău”, the books written by Eugen Șendrea, Lucian Șerban, Dumitru Zaharia etc., the preface to the album Bacău’s History, Culture and Tradition within a European Context, all the other albums published by the “Europe Direct Bacău” project and the EC documents for the 2018, the European Year of Cultural Heritage (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1480436350 114&uri=CELEX:52016PC0543) 49 For the history of the concept, the difference between patrimony and cultural heritage and the European and international documents on this topic, see http://orcp.hustoj.com/ wp-content/uploads/2016/01/2010-A-definition-of-cultural-heritage_From-the-tangible-to-the-intangible.pdf

176

Constând din elemente tangibile (artefacte, monumente, clădiri, locuri istorice și situri arheologice) și elemente intangibile (tradiții, ritualuri, meșteșuguri, practici sociale și culturale, cunoștințe, îndemânări și deprinderi), precum și flexibilitatea în recunoașterea altor tipuri de proprietăți ca valori culturale demonstrează ideea că patrimoniul cultural nu este un concept static; este un concept care trebuie îmbogățit prin noi abordări și noi investiții care să conducă către dezvoltarea economică a unei comunități (de exemplu, prin dezvoltarea turismului cultural).

Județul Bacău este un ținut cultural dinamic pe harta țării și a lumii, unde diversitatea culturală face loc dialogului constructiv și unde schimbul de idei și de opinii este o practică obișnuită.

Județul Bacău este exemplul care arată că patrimoniul cultural nu aparține numai acestui ținut moldav, ci că a trecut dincolo de granițele țării și, ca atare, trebuie să poarte etichetă europeană (a fi luate în considerare siturile arheologice și luptele eroice din Primul Război Mondial).

Județul Bacău este dovada vie că un concept precum cel de patrimoniu cultural este un proces îndelungat, în spațiu și timp; este, în același timp, rezultatul unui proces de selecție, de aducere-aminte și de uitare, prin care comunitatea alege ceea ce merită, sau nu, a fi păstrat și transmis.

Județul Bacău este mărturia legăturii, aparent invizibile, care se stabilește între educație, cultură și prosperitate economică.

Este, poate, cea mai frumoasă lecție pe care o predăm, ca model, generațiilor următoare, mereu amintindu-ne că moștenirea culturală a județului este un drum cu sens unic.

Its being made of tangible (artefacts, monuments, buildings, historic places and archaeological sites) and intangible elements (traditions, rituals, crafts, social and cultural practices knowledge and skills) and its flexibility in recognizing other types of property items as cultural values demonstrates the idea that cultural heritage is not a static concept: it is a concept that must be enriched with new approaches and new investments meant to lead to the economic development of a community (such as, the development of cultural tourism).

The county of Bacău is a dynamic cultural hub on Romania’s and the world’s maps, where cultural diversity is the place for constructive dialogue and where exchange of ideas and opinions has become a common practice.

The county of Bacău is the example showing that its cultural heritage belongs not only to this Moldavian land but also to Europe’s heritage as it has gone beyond the borders of the country, and, as such, must bear a European label (taking into account the archaeological sites and World War I heroic battles).

The county of Bacău is the vibrant proof that a concept such as cultural heritage is a long-term spatial and temporal process: it is, at the same time, the result of a selection process, of memory and oblivion, by which the community chooses what is, and what is not, worth being preserved and transmitted.

The county of Bacău is the testimony of the apparently invisible link which is established between education, culture and economic prosperity.

It is perhaps the most beautiful lesson which has been handed down as a model to the next generations, always keeping it alive in mind, that the county’s cultural heritage is a one-way road.

177

Bibliografie/ Bibliography I. Cărți, articole, albume/Books,articles, albums Bichescu, N., Tomescu, I., Gherasim, C.(2014): Bacău. Acasă la creştini, Bacău: Filocalia. of Bacău, Iaşi: Ed.PIM. Ceucă, M., Cmeciu, D., Manolache, M. (2011): Memoria vie a Bacăului/The Living Memory of Bacău, Iaşi: Ed.PIM. Ceucă, M., Cmeciu, D. et al. (2014): Istorie, cultură şi tradiţie băcăuaă în context european/ Bacău’s History, Culture and Tradition within a European Context, Iaşi: Ed. PIM. Cmeciu, D. (2012): “Kindergarten and Primary School Teacher Training in Romania – a Brief Diachronic Perspective”, în Mâţă, L., Koumi, K. (Editori) Curricular Innovations in the Training of Pre-Primary and Primary Teachers in Cyprus and Romania, Nicosia: Editura Universităţii din Cipru, pp. 97-129.

Ceucă, M., Cmeciu, D. et al. (2014): Istorie, cultură şi tradiţie băcăuană în context european, Iaşi: Ed. PIM. Cmeciu, D. et al. (2013): Identitate europeană prin muzee sătești, Iași: Ed. PIM. Cmeciu, Camelia, Cmeciu, Doina (2014): „(De)Coding the Fabric of the European Years’ Visual Representations”, în Evripides Zantides (ed.by): Semiotics and Visual Communication: Concepts and Practices, Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing, pp.56-71.

Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.) (2014): Obiective turistice băcăuane și valoarea lor europeană/ Tourist Sights and their European Value in Bacău County, Iaşi: Ed. PIM. Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.) (2015): Poveşti europene retrăite/ European Real-life Tales Retold, Iaşi: Ed.PIM. Costache, Radu (2008) : Bacăul de la 1850 la 1900, Bacău: Ed. „Egal”.

Davies, Norman (1996): Europe. A History, Oxford, New York: OUP, https://archive.org/stream/in.ernet. dli.2015.../2015.117754.Europe-A-History_djvu.txt.

Drehuță, Emilian (coord.) (2007): Enciclopedia județului Bacău, Bacău: Ed. „Agora”.

Duranti, A. , ([1997]2003): Linguistic Anthropology, Cambridge: CUP. Kerr, Clark ([1963]2001): The Uses of the University, Vth edition, Cambridge, London: Harvard University Press.

Lahovari, George, I.(1902):„Tîrgul-Ocna, comună urbană”, în Marele Dicţionar Geografic al Romîniei/ „Tîrgul-Ocna, an urban commune”, in The Great Geographical Dictionary of Romania, vol.V, Bucureşti, stabiliment. grafic J. V. Socecu.

Mărculescu, Getta & Baron, Petre (idee și concepție)(2006): România/ Romania, București: Casa Editorială „Royal”. Șendrea, Eugen (2005): Tradiții și datini la Bacău, Bacău. Șendrea, Eugen (2007): Istoria municipiului Bacău, Bacău: Ed. „Vicovia”. Șerban, Lucian (2005): „ Costache Radu și recuperarea trecutului solidificat”, introducere la Costache Radu: Bacăul între 1850-1900, ediția a 2-a, Grafit. Șerban, Lucian (2006): Dicţionarul geografic al judeţului Bacău, Bacău: Ed. „Egal”. Șerban, Lucian (2013): Bacău. Palimpseste urbane sau carte pentru inimă, minte și istorie/ Bacău. Urban Palimpsests or A Book for Heart, Mind and History, Bacău: Ed. Rovimed Publishers.

Vitanos, Claudiu, Alexandru (2016): Imaginea României prin turism, târguri și expoziții universale, https://books.google.com/books?isbn=6068304728.

Ungureanu, Elena (2009): Istoria învăţămânului preşcolar din judeţul Bacău/The History of Preschool Education in the county of Bacău, Iaşi: Editura PIM. Zaharia, Dumitru (2013): Bacău, istorie adevărată/ The true History of Bacău, Bacău:Ed. „Babel”.

178

II. Colecții de fotografii/Photo collections Colecția Europe Direct Bacău Colecția Consiliul Județean Bacău Colecția ing. Mihai Ceucă Colecția Primăria Bacău Colecția Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău III. Colecție digitală/Digital collection Digital Collections – The Library of Congress: Anuarul „Socec” al României Mari, https://www.loc.gov/collections/ http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage. db&recNum=46 IV. Site-uri (municipii, orașe, comune)/Websites (municipalities, towns, communes) http://www.csjbacau.ro/ http://bacau-county.map2web.eu/ http://www.csjbacau.ro/p_judetul-bacau.html http://www.csjbacau.ro/prezentare-bacau.html https://municipiulbacau.ro/ http://www.onesti.ro/ http://www.onesti.ro/index.php/istoric http://primariamoinesti.weebly.com/index.html https://www.tirguocna.ro/ http://primariaslanicmoldova.ro/ http://primariaslanicmoldova.ro/category/evenimente/ http://www.moinesti.ro/ http://www.moinesti.ro/fisiere/stiri/Invitatie_Program_ZMM_2017.pdf http://www.primariacomanesti.ro/ http://www.primariacomanesti.ro/orasul-comanesti/156-monografie.html http://orasulbuhusi.ro/orasul-buhusi http://www.berzunti.ro/ http://www.brusturoasa.ro/ http://www.primariacleja.ro/ http://www.comunafaraoani.ro/ http://www.primarialipova.ro/ http://www.primariaoituz.ro/ http://www.primariastefancelmare.ro/ http://www.primariatgtrotus.ro/ https://www.georgeenescu.ro/sectiile-muzeului_doc_26_sectia-dumitru-si-alice-rosetti-tescanu-georgeenescu_pg_0.htm https://ro.wikipedia.org/wiki/Tescani,_Bac%C4%83u http://www.poduturcului.ro/ http://www.zemes.ro/

179

V. Webography

http://centrulapostu.ro/categorie/evenimente/ și http://centrulapostu.ro/services/prezentare/ http://bacau-county.map2web.eu/ http://calatorie.transalpinbike.ro/foto/foto-cristian-vasile-011.jpg http://cnipttirguocna.ro/istoric-atestare-documentara/ http://cnipttirguocna.ro/wp-content/uploads/2015/10/51-TO-Vedere-generala-la-1935-60x40-cm.jpg http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2066 http://descoperanordest.ro/locatii/9-mai-48-bacau-curtea-domneasca/ http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=LEGISSUM:a30000 http://evz.ro/istoria-lumii-spusa-in-straturi-de-sare-fotoreportaj-897793.html http://georgebacovia.uv.ro/poze.html http://observatorulastronomicbacau.ro/despre/promoveaza/ http://pe-harta.ro/bacau/ http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/bacau/ http://romania-nestiuta.webnode.ro/news/zargidava-sau-zargedava-/ situri http://scoalacuzabacau.ro/ http://www.aerostar.ro/ http://www.bacau.anofm.ro/ http://www.bacau2017.ro/ http://cmiabc.ro/ http://www.crestinortodox.ro/ http://www.csjbacau.ro/p_13-legende.html http://www.cultura.ro/resurse-patrimoniu-cultural http://www.deferlari.ro/ http://www.desteptarea.ro/proiectul-in-context-slanic-moldova-la-final/ http://www.desteptarea.ro/video-inventatorii-bacauani/ http://www.didactic.ro/ https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_ jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u#BC-II-m-A-00901 http://www.ecco-eu.org/fileadmin/assets/documents/echy2018/ Presentation_leaflet_of_the_participants_Final.pdf http://www.edwarddebonoindia.com/products-services/course-in-creativity/ http://www.europa-creativa.eu/cultura http://www.europedirectbacau.ro/ http://www.farafiltru.net/spectacol-bacauan-dedicat-zilei-nationale-a-romaniei.html http://www.forum-avignon.org/en/debates-2011-investing-culture-interview-david-throsby http://www.freeflagicons.com/country/romania/fluttering_flag/ http://www.jandarmeriabacau.ro/monografie.html http://www.kristofer.ro/bacau-2017-capitala-tineret-romania-oras-european-sport/ http://www.publicmedia.md/echipa.html http://www.radiotop.ro/putna-2-iulie-2017-al-doilea-hram-al-manastirii-putna-si-programul-stefanianamestecate/ http://www.salrom.ro/targu-ocna-c.php http://www.turismmoinesti.ro/galerie.html?spgmGal=Tristan_Tzara_II&spgmPic=8#spgmPicture http://www.turistinfo.ro/targu_ocna/ http://www.ub.ro/ http://www.un.org/en/universal-declaration-human-rights/ http://zdbc.ro/personalitatile-bacaului-2/ https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Parcul_din_Slanic_Moldova,_Cladirea_Cazino.jpg https://en.wikipedia.org/wiki/Erasmus_Programme https://ro.pinterest.com/pin/281123201713379284/ https://ro.wikipedia.org/wiki/Cazinoul_din_Sl%C4%83nic_Moldova https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_jude%C8%9Belor_%C8%99i_a_pl%C4%83%C8%99ilor_din_

180

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u_(interbelic)#/media/File:1938_map_ of_interwar_county_Bacau.jpg https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:1938_map_of_interwar_county_Bacau.jpg https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u https://usrbacau.ro/colocviile-revisteiateneu-editia-a-xliv-a/ https://web.archive.org/web/20130404063516/http://ec.europa.eu/education/erasmus/history_ en.htm https://www.facebook.com/pg/ILoveBacau/photos/?tab=album&album_id=542356379133963 https://www.shutterstock.com/video/clip-29579344-stock-footage-close-up-of-europe-flag-waving. html?src=rel/2064482:4 http://www.deferlari.ro/2011/07/cartierele-bacaului.html http://www.deferlari.ro/2012/09/fizionomii-urbane-bacau-1894.html http://www.deferlari.ro/2012/09/photo-of-day-palatul-administrativ-din.html http://www.protoieriasascut.ro/wp-content/uploads/2013/08/DSCN5541.jpg http://archaeoheritage.ro/2014/10/descoperiri-de-exceptie-in-judetul-bacau-la-fulgeris-schelet-deanimal-preistoric-si-statueta-unicat/ http://ziarbacau.ro/2017/02/15/curtea-domneasca-bacau/ http://idfest.ro/category/i-d-fest-17-2/ http://www.desteptarea.ro/bac-fest-2017-festivalul-national-george-bacovia/ http://www.inimabacaului.ro/2017/06/festivalul-geto-dacilor-2017-bacau.html http://www.araratonline.com/bacau-festivalul-teatrul-si-filmului-armenesc-editia-a-v-a/ https://municipiulbacau.ro/ridicat-cortina-fest-bacau-2017/ http://adevarul.ro/locale/bacau/ce-manifestari-programate-zilele-parcului-gheraiesti-evenimentulorganizat-cadrul-capitalei-tineretului-romania--bacau-2017-1_599ea9185ab6550cb845911a/index. html https://municipiulbacau.ro/street-food-festival-bacau-2017/ http://zdbc.ro/bacauanii-sunt-asteptati-la-un-weekend-de-arta-urbana-in-cadrul-festivalului-zidartfest/ http://clubcopiibacau.ro/hobbyfest-festivalul-copiilor-si-tinerilor-din-orasul-bacau-editia-a-iii-a/# http://www.filarmonicabacau.ro/concert-19012017/ http://www.desteptarea.ro/bac-festhttp://folclor.radioiasi.ro/index1.html?http%3A//folclor.radioiasi.ro/evenimente_2011.html http://www.festivaluri-romanesti.ro/festivaluri/festivalul-folcloric-international-hora-din-strabunieditia-a-iv-a http://ghidulfestivalurilor.blogspot.ro/2017/08/ http://radioiasi.ro/fotogalerie/festivalul-national-de-folclor-pentru-tineret-folcloru-i-din-strabunieditia-i-foto/#jp-carousel-15111 http://fermapolitica.ro/2017/06/27/evolutie-fireasca-sub-administratia-pitiponcilor-de-la-al-di-meola-la-jean-de-la-craiova/hramul-bacaului-2/ http://ghidulfestivalurilor.blogspot.ro/2017/09/regulament-festivalul-aschiuta-14.html http://www.desteptarea.ro/ansamblul-busuiocul-ambasador-al-folclorului-romanesc/ http://busuiocul.ro/galerie/nggallery/page/1 http://www.ub.ro/universitatea/iip/news/1208-colocviile-revistei-ateneu-la-universitatea-vasilealecsandri-din-bacau http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2017/05/noaptea-muzeelor-2017-complexul-muzeal.html https://usrbacau.ro/evenimentele-bac-fest-festivalul-national-george-bacovia-in-imagini/ http://casalatina-garea.ro/restaurari/restaurarea-specializare-si-complexitate/attachment/cladireaprefecturii-bacau/

181

182

183

Centrul de Informare Europe Direct Bacău

Județul Bacău

184