Integrarea patrimoniului cultural băcăuan în context european/Integrating Bacău’s Cultural Heritage by EUROPE DIRECT BACAU

Integrarea patrimoniului cultural băcăuan în context european

Integrating Bacău’s Cultural Heritage in the European Context Această publicaţie nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Municipiul Bacău şi Judeţul Bacău.

Coperta 1, 2 - Fotografii din colecția Centrului de Informare Europe Direct Bacău

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MORĂRAŞU, NADIA-NICOLETA Integrarea patrimoniului cultural băcăuan în context european = Integrating Bacău’s cultural heritage in the European context / NadiaNicoleta Morăraşu, Luminiţa Drugă, Ioan Dănilă. - Iaşi : PIM, 2018 ISBN 978-606-13-4509-0 I. Drugă, Luminiţa II. Dănilă, Ioan 008

Autori: Nadia-Nicoleta Morărașu, Luminița Drugă, Ioan Dănilă Colaboratori: Andreea-Maria Butnaru, Doina Barbu, Carmen Fifirig, Roxana Căruceriu, Dorel Nistor, Petronela Savin Traducere în limba engleză: Nadia-Nicoleta Morărașu Fotografii: Arhiva Municipiului Bacău, colecția Centrului de Informare Europe Direct Bacău, colecții personale (Ing. Mihai Ceucă), colecții instituționale, platforme web dedicate (vezi Bibliografie web)

Cuprins Introducere: ce este patrimoniul cultural?

I. Cartografierea acțiunilor culturale la nivel european

I.1. 2018 – Anul european al patrimoniului cultural

I.2. Programul Europa Creativă (2014 - 2020)

I.2.1. Capitale culturale europene în 2018

I.2.2. Marca patrimoniului european

I.2.3. Premiul UE pentru patrimoniu cultural

II. Patrimoniul cultural mobil al municipiului Bacău

II.1. Monumente istorice

II.1.1. Clădiri de utilitate publică

II.1.2. Case de patrimoniu

II.2. Complexul Muzeal „Ion Antonescu” Bacău

II.3. Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău

II.4. Biblioteca Județeană „Costache Sturdza”

II.4.1. 125 de ani de bibliotecă publică în Bacău

Această publicaţie nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Municipiul Bacău şi Judeţul Bacău.

Contents Introduction: What is cultural heritage?

I. Mapping cultural actions at European level

I.1. 2018 - European Year of Cultural Heritage

I.2. Creative Europe Programme (2014-2020)

I.2.1. The European Capitals of Culture

I.2.2. The European Heritage Label

I.2.3. The EU Cultural Heritage Prize

II. The mobile cultural heritage of Bacău town

II.1. Historical monuments

II.1.1. Public edifices

II.1.2. Heritage houses

II.2. “Ion Antonescu” Museum Complex Bacău

II.3. “George Apostu” Cultural Centre Bacău

II.4. “Costache Sturdza” County Library

II.4.1. 125 years of public library services in Bacău

II.5. Carte de patrimoniu

II.6. Revista de cultură „Ateneu”

III. Patrimoniul cultural imaterial din Bacău

III.1. Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Bacău

III.2. „Șezătoare de Bacău" – un model de promovare a meșteșugurilor tradiționale

III.3. Asociaţia Culturală „Artă–Tradiţii–Patrimoniu fără Frontiere”

III.4. Tezaurul uman viu

III.5. Manifestări culturale

III.5.1. Celebrarea Zilei Universale a Iei la Bacău

88 94

III.5.2. Alaiul Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă din Bacău IV. Patrimoniul digital - adaptarea la tendințele culturale la nivel european IV.1. Europeana - platforma digitală europeană pentru patrimoniul cultural IV.2. Digitalizarea patrimoniului culinar băcăuan Concluzii Bibliografie

96 96 108 110 112

II.5. Heritage books

II.6. “Ateneu” culture magazine

III. The intangible cultural heritage from Bacău

III.1. The County Centre for the Preservation and Promotion of Bacău’s Traditional Culture

III. 2. “Șezătore de Bacău” – a model for promoting traditional crafts

III.3. The Cultural Association “Art-Traditions-Heritage without Borders"

III.4. The Living Human Heritage

III.5. Cultural manifestations

III.5.1. Celebrating the Universal Day of the Romanian Blouse in Bacău II.5.2. The Parade of Winter Traditions and Customs in Bacău

89 95

IV. Digital heritage – the adaptation to the cultural trends at the European level

IV.1. Europeana – the European digital cultural heritage platform

IV.2. Digitizing Bacău’ culinary heritage

101

Conclusions

109

Bibliography

111

Introducere: ce este patrimoniul cultural? Viitorul și trecutul

sunt a filei două fețe... (Mihai Eminescu)

O comunitate își afirmă propria identitate printr-o serie de simboluri care sunt recunoscute și acceptate nu numai de către membrii ei, ci și de cei cu care intră în contact. Globalizarea, mondializarea au accentuat, în ultimul deceniu, criza identitară, iar reacţia la acestea a fost multiplicarea, diversificarea și fragmentarea a ceea ce numim patrimoniu, perceput şi conceput drept un refugiu identitar şi o alternativă la uniformizarea pe care cei mai mulți o asociau cu aceste procese. De aceea, patrimoniul, ca reper identitar, este într-o legătură indisolubilă cu memoria colectivă. Patrimoniu este un cuvânt de origine latină, cu sensul „moștenire”. Conform definiției, lexemul patrimoniu semnifică azi, în primul rând, „totalitatea drepturilor și a obligațiilor cu valoare economică, precum și a bunurilor materiale la care se referă aceste drepturi, care aparțin unei persoane (fizice sau juridice)”, și mai apoi are sensul primar din latină „bun moștenit prin lege de la părinți (sau de la rude), avere părintească.”1 În mentalul colectiv, cuvântul este cunoscut mai ales ca „totalitatea bunurilor care aparțin colectivității și sunt administrate de către organele statului.” Cu sensul de „bun cultural”, termenul începe să fie utilizat abia de la sfârșitul secolului al XVIIlea și a cunoscut o expansiune în utilizare după 1930. Înțeles în accepție largă ca „bun moștenit”, cuvântul „patrimoniu” se bucură astăzi de un „destin favorabil” și este combinat, rând pe rând, cu calificative precum ecologic, fosil, gastronomic, genetic, geologic, artizanal sau industrial, local, mondial, natural, religios, universal. Astfel, patrimoniul a devenit purtător al unei încărcături semantice noi, cu contururi deosebit de fluctuante, în special când este prezent în sintagma „patrimoniu cultural”, înțeles ca totalitatea bunurilor culturale mobile și imobile care prezintă o valoare deosebită și sunt reprezentative pentru istoria unui popor, având virtutea să o desemneze pe aceasta formând ceea ce azi numim patrimoniul cultural naţional. 1 Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române (DEXI) , Chişinău, Editura ARC şi Editura Gunivas, 2007.

Introduction: What is cultural heritage?

Both the future and the past are but sides of the same page... (Mihai Eminescu)

A community asserts its own identity through a series of symbols that are recognised and accepted not only by its members but also by those with whom they come into contact. Globalisation has deepened the identity crisis during the last decade and the reaction to it has been the multiplication, diversification and fragmentation of what we call heritage, perceived and conceived as an identity retreat, and an alternative to the uniformisation that most people associate with these processes. Therefore, heritage, as an identity marker, entertains a an indissoluble relation with collective memory. The Romanian term patrimoniu originates in Latin and has the meaning of “heritage”. According to the definition, the lexeme primarily means nowadays “the totality of rights and obligations of economic value, as well as of the material goods to which these rights refer, belonging to a person (physical or legal entity)”, having the current meaning from Latin of “inherited by law from parents (or relatives), parental wealth.”1 In the human collective, the word is better known as “all goods belonging to the community and administered by state bodies.” The meaning of “cultural good” began to be used only at the end of the 17th century and experienced an expansion of use after the 1930s. Largely acknowledged as “an inherited good”, the noun “patrimoniu” [heritage] is favoured today with an extended meaning and collocates with adjectives expressing qualities such as ecological, fossil, gastronomic, genetic, geological, artisanal or industrial, local, world, natural, religious, universal, it has become the bearer of a new semantic load with particularly fluctuating contours, especially when it is present in the collocation “cultural heritage,” understood as the totality of tangible and intangible cultural property that is of particular value and is representative of the history of a people, having the virtue of designating it, in order to form what we call the national cultural heritage. 1 Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române (DEXI) , Chişinău, Editura ARC şi Editura Gunivas, 2007.

Patrimoniul cultural are un caracter deschis, el se dezvoltă în permanenţă, adăugându-i-se noi descoperiri în plan arheologic, istoric, etnografic, artistic, știinţific, asemeni creaţiilor artistice, știinţifice și tehnice contemporane. Există numeroase criterii și principii de clasificare a patrimoniului, dar, în general, sunt acceptate și promovate următoarele categorii de patrimoniu: patrimoniu cultural și patrimoniu natural, patrimoniu mobil și patrimoniu imobil, patrimoniu material și patrimoniu imaterial. Conform specificațiilor din Legea 182/20002, patrimoniul cultural național mobil cuprinde bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, științifică și tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică și epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluției mediului natural și ale relațiilor omului cu acesta, ale potențialului creator uman și ale contribuției românești, precum și a minorităților naționale la civilizația universală. În Evul Mediu, patrimoniul se înscria mai ales într-o sferă familială şi doar obiectele care interesau viaţa religioasă angrenau grupuri mai largi de oameni și suscitau interesul. De la sfârşitul secolului al XVIII-lea s-a manifestat un tot mai accentuat interes pentru patrimoniul colectiv, care a însemnat o deplasare a accentului de interes de pe valorile sacre, religioase, cu valoare emblematică majoră, pe cele cu semnificaţie mai largă, istorică în primul rând. Această viziune a decurs din necesitatea de a salva şi transmite cât mai multe mărturii referitoare la trecutul comun al colectivităţilor, iar criteriul de includere în acest proces nu mai este numai unul estetic, ci unul de reprezentare socială şi identitară. În 1825, Victor Hugo, impresionat de distrugerea monumentelor din Franța, atrăgea atenția asupra patrimoniului istoric și scria romanul „Nôtre-Dame de Paris” care îi va da ocazia să-și exprime deschis protestele, iar intervențiile sale aveau să influențeze elaborarea unei etici patrimoniale care va fi apoi împrumutată și de alte țări europene. Criza culturală determinată într-o oarecare măsură de globalizare, de industrializare și de masificarea culturii a dus la o „frenezie a patrimonializării” deoarece, în contrast cu ceea ce oferă și propune mass-media modernă, patrimoniul înseamnă pentru omul modern în primul rând, unicitate și autenticitate. 2 http://www.unesco.org/culture/natlaws/media/pdf/romania/rom_lege_182_romorof.pdf.

The cultural heritage has an open character, it is constantly developing, adding new elements on the archaeological, historical, ethnographic, artistic, scientific levels, as well as contemporary artistic, scientific and technical creations. There are many criteria and principles for heritage classification, but the following categories are generally accepted and promoted: cultural heritage and natural heritage, mobile and immobile heritage, tangible and intangible heritage. According to Law 182/20002, the national cultural tangible heritage includes goods of historical, archaeological, documentary, ethnographic, artistic, scientific, technical, literary, cinematographic, numismatic, philatelic, heraldic, bibliophilic, cartographic and epigraphic value, representing material testimonies to the evolution of the natural environment and of human relations with it, as well as invaluable evidence of the human creative potential and of the Romanian contribution to universal civilisation. In the Middle Ages, heritage was related mostly to the family sphere, and only objects of interest to religious life engendered larger groups of people and raised common interest. Since the end of the 18th century, there has been a growing interest in the collective heritage, which has meant a change of focus from the sacred, religious values, on those with major emblematic value and wider, mainly historical, significance. This new perception stemmed from the need to save and transmit as many testimonies about the common past of collectivities, and the criterion of inclusion in this process is no longer just an aesthetic one but pertains to social and identity representation. In 1825, Victor Hugo, impressed by the destruction of monuments in France, drew attention to the historical heritage and wrote Notre-Dame de Paris that would give him an opportunity to express his protests openly; his interventions influenced the development of some patrimonial ethics that was to be embraced by other European countries, too. The cultural crisis determined to some extent by globalisation, industrialisation and massification of culture has led to a â&#x20AC;&#x17E;frenzy of patrimonialisationâ&#x20AC;? because, in contrast to what modern media offers and proposes, patrimony/heritage firstly means for the modern man uniqueness and authenticity. 2 http://www.unesco.org/culture/natlaws/media/pdf/romania/rom_lege_182_romorof.pdf.

https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/news/20160414-cultural-heritage-year-2018-proposal_en

În ultimele decenii, societatea românească s-a confruntat cu o creștere fără precedent a bunurilor care au căpătat acest statut, iar pentru unele dintre ele a fost calea către salvarea de la dispariție. În România, monumentele istorice au devenit o categorie de bunuri protejate prin lege, la 17 noiembrie 1792, când prin decret regal este înființat primul organism abilitat în acest sens, „Comisiunea Monumentelor Istorice”, compusă din cinci membri: V. A. Urechia, Titu Maiorescu, Constantin C. Arion, Grigore Tocilescu și George Sterian. Acest organism, devenit în perioada comunistă, Direcția Monumentelor Istorice, își va desfășura activitatea până în 1977 când va fi desființat de structurile comuniste care distrug multe obiective cu statut de patrimoniu. Anii 70 sunt considerați, și la nivel european drept momentul de la care monumentul istoric „moare” fiind uzurpat de către patrimoniu. Dacă în ceea ce privește patrimoniul material, lucrurile au fost mai clare fiind legiferate cu mult timp în urmă, în privința patrimoniului intangibil sau imaterial, acesta a început să suscite interes din partea organismelor interesate de păstrarea valorilor culturii umanității, printre cele mai active, UNESCO, care au declanșat, în ultimul deceniu, programe și proiecte la care s-au angajat numeroase țări, de pe întregul mapamond. România a aderat la aceste programe și astfel prin Legea nr. 410/20053 a dat acceptul pentru Convenția de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial de la Paris, din 2003, pentru ca prin Legea nr. 26/20084 (cu completările ulterioare5), Parlamentul României să fixeze „cadrul general necesar pentru identificarea, documentarea, cercetarea, protejarea, conservarea, promovarea, punerea în valoare, transmiterea elementelor patrimoniului cultural imaterial, caracteristică definitorie a comunităților umane, ca factor de coeziune socială și de dezvoltare economică.”6 3 https://ich.unesco.org/doc/src/00009-RO-PDF.pdf. 4 http://www.cimec.ro/Legislatie/Legea-26-2008-PatrimoniulImaterial.pdf. 5 https://www.senat.ro/Legis%5CPDF%5C2011%5C11b221FG.pdf. 6 http://www.unesco.org/culture/natlaws/media/pdf/romania/romania_law26_2008_roorof.pdf.

For the past decades, the Romanian society has faced an unprecedented increase in goods that have acquired this status, and, for some of them, it has been the way to rescue them from extinction. In Romania, the historical monuments became a category of property protected by law on November 17, 1792, when the first authorized body, the Commission of Historical Monuments, was set up by the Royal Decree and consisted of five members: V.A. Urechia, Titu Maiorescu, Constantin C. Arion, Grigore Tocilescu and George Sterian. This body, which became during the Communist Communist period, The Direction of Historical Monuments, operated until 1977, when it was abolished by communist structures which destroyed many heritagerelated objectives. The 1970s are considered, at European level, as the moment at which the historic monument “dies” and is replaced by heritage. If the legiferation of material/tangible heritage was clarified a long time ago, it is only recently that intangible or immaterial heritage has begun to raise the interest of the bodies interested in preserving the values of the culture of humanity; among the most active ones, we find UNESCO which has triggered, for the last decade, programmes and projects hosted by many countries across the globe. Romania has also joined these programmes and through Law no. 410/20053 abode to the Convention for the Safeguarding of the Intangible Cultural Heritage of Paris, 2003; Law no. 26/20084 (and its additional revisions5) issued by the Parliament of Romania established the “general framework necessary for identifying, documenting, researching, protecting, preserving, promoting, valorising, transmitting elements of intangible cultural heritage, defining the human communities as a factor of social cohesion and economic development.”6 3 https://ich.unesco.org/doc/src/00009-RO-PDF.pdf. 4 http://www.cimec.ro/Legislatie/Legea-26-2008-PatrimoniulImaterial.pdf. 5 https://www.senat.ro/Legis%5CPDF%5C2011%5C11b221FG.pdf. 6 http://www.unesco.org/culture/natlaws/media/pdf/romania/romania_law26_2008_roorof.pdf.

I. Cartografierea acțiunilor culturale la nivel european I.1. 2018 – Anul European al Patrimoniului Cultural Comisia Europeană a inițiat Anul European al Patrimoniului Cultural ca o acțiune care ne îndeamnă pe toți să participăm la a contura percepția asupra Europei incluzive, în care rolul patrimoniului este subliniat pentru promovarea identității culturale7. De asemenea, accentul se pune și pe moduri inteligente de conservare, gestionare și reutilizare a patrimoniului. Scopul acestei inițiative este încurajarea cetățenilor să descopere și să exploreze patrimoniul european, conștientizarea valorilor comune și celebrarea diversității culturale din spațiul european. Este motivul pentru care principalii beneficiari ai acțiunilor întreprinse sunt copiii și tinerii care pot astfel conștientiza că au datoria de a proteja patrimoniul pentru următoarele generații. Pe lângă un calendar oficial al manifestărilor desfășurate la nivel european, fiecare țară are propria agendă de evenimente culturale menite să marcheze acest an tematic. În acest sens, în România, harta evenimentelor și a proiectelor8 include câteva evenimente-cheie, completate de alte evenimente organizate de muzee, biblioteci, ONG-uri, alte instituții culturale. Astfel, anul a debutat cu lansarea Anului European al Patrimoniului Cultural9 în 15 februarie 2018, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului la Palatul Bragadiru din Bucureşti. Au urmat Zilele Europene ale Patrimoniului Cultural în septembrie 2018, având ca temă Locuri ale memoriei, o temă aleasă pentru a reflecta semnificațiile anului 2018 pentru România - Centenarul Marii Uniri. Anul se încheie cu Forumul proiectelor Anul European al Patrimoniului Cultural în România în noiembrie-decembrie 2018. 7 https://anuleuropean.patrimoniu.gov.ro/. 8 https://anuleuropean.patrimoniu.gov.ro/harta-evenimentelor/. 9 https://patrimoniu.gov.ro/noutati/item/417-patrimoniul-nostru-acolo-unde-trecutul-intalneste-viitorul.

I. Mapping cultural actions at European level I.1. 2018 â&#x20AC;&#x201C; The European Year of Cultural Heritage The European Commission has initiated The European Year of Cultural Heritage as an action that invites all of us to participate in outlining the perception of an inclusive Europe, where the role of heritage is emphasized for the promotion of cultural identity. The focus also lies on smart ways of conservation, management and reuse of heritage. The aim of this initiative is to encourage citizens to discover and explore European heritage, raise the awareness of common values and promote the celebration of cultural diversity in the European space. This is the reason why the main beneficiaries of the actions are the children and young people who can thus realise that they have the duty to protect what they inherit and transmit it to the next generations. In addition to an official calendar of events held at European level, each country has its own agenda of cultural events meant to mark this yearâ&#x20AC;&#x2122;s theme. In this respect, in Romania, the map of events and projects includes some key events, complemented by other events organised by museums, libraries, NGOs, and other cultural institutions. Thus, the year began with the launching of The European Year of Cultural Heritage on February 15, 2018, organised by the Representation of the European Commission in Romania in collaboration with the National Heritage Institute at Bragadiru Palace in Bucharest. The European Cultural Heritage Days followed in September 2018, dedicated to Places of Memory, a theme chosen to reflect the significance of 2018 for Romania - the Centenary of the Great Union. The Year ends with The European Cultural Heritage Year Project Forum in Romania in November-December 2018. 7 https://anuleuropean.patrimoniu.gov.ro/. 8 https://anuleuropean.patrimoniu.gov.ro/harta-evenimentelor/. 9 https://patrimoniu.gov.ro/noutati/item/417-patrimoniul-nostru-acolo-unde-trecutul-intalneste-viitorul.

http://publications.europa.eu/webpub/com/factsheets/cultural-heritage/ro/

https://europa.eu/cultural-heritage/

https://europa.eu/cultural-heritage/european-year-cultural-heritage_ro

I.2. Programul Europa Creativă (2014-2020) – Subprogramul CULTURA Europa Creativă10 reprezintă cel mai important program de finanțare al Uniunii Europene dedicat sprijinirii domeniilor creative, culturii și audiovizualului. Beneficiind de un buget total de 1,46 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, programul este gestionat de Comisia Europeană prin Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură din Bruxelles unde se trimit și se evaluează proiectele. La nivel național, Biroul Europa Creativă România oferă informații și asistență tehnică gratuite pentru operatorii care doresc să acceseze această finanțare. Europa Creativă are două subprograme: Cultură și MEDIA. La acestea se adaugă o componentă transsectorială, prin care se garantează creditele bancare pentru sectoarele culturale și creative și se realizează cooperarea în domeniul politicilor culturale. Subprogramul Cultura11, care dispune de un buget total de 454,8 milioane euro pentru perioada 20142020, finanțează proiecte de cooperare între minimum 3 țări; rețele europene care contribuie la profesionalizarea operatorilor din sectoarele culturale și creative; platforme europene inițiate pentru încurajarea mobilității și promovării creatorilor și operelor culturale; traduceri din literatura europeană. La subprogramul Cultura pot participa doar organizații din sectoarele culturale și creative (organizații neguvernamentale, instituții publice sau companii private) care, la data termenului limită de depunere a aplicațiilor, au existență juridică de cel puțin doi ani. În anul 2018, au fost depuse 530 de propuneri de proiecte de cooperare europeană la nivel european. Dintre cele 493 de proiecte declarate eligibile, 84 proiecte de mai mică amploare primesc o finanțare cu o valoarea totală a granturilor alocate de 16.001.866,48 €. În 9 dintre acestea, sunt partenere și organizații din România: Fundația „Tarbut Sighet, Cultură și Educație Iudaică”, Asociația Medium Contemporan „MAGMA Kortárs Közeg Egyesület”, Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, Fundația Culturală „Sound”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, Asociația „Colectiv A”, Asociația „Da’DeCe” și Asociația „TEATRUL.RO”. 10 https://www.europa-creativa.eu/cultura. 19

I.2. Creative Europe Programme (2014-2020) – CULTURE subprogramme Creative Europe10 is the EU’s most important funding programme dedicated to supporting the creative, cultural and audiovisual domains. With a total budget of € 1.46 billion for the 2014-2020 period, the programme is managed by the European Commission through the Education, Audiovisual and Culture Executive Agency in Brussels where projects are submitted and evaluated. At the national level, The Creative Europe Bureau Romania provides free information and technical assistance to operators interested in accessing funding. Creative Europe has two sub-programmes: Culture and MEDIA. To this is added a cross-sectoral component, which guarantees bank credits for the cultural and creative sectors and cooperates in the field of cultural policies. The Culture sub-programme11, which has a total budget of € 454.8 million for the 2014-2020 period, finances cooperation projects between at least 3 countries; European networks that contribute to the professionalisation of cultural and creative operators; European platforms to encourage mobility and the promotion of creators and cultural works; translations from European literature. Only cultural and creative organisations (non-governmental organisations, public institutions, or private companies) can participate in the Culture sub-programme, provided that, upon application deadline, they bring evidence of legal existence for at least two years. In 2018, 530 proposals for European cooperation projects were submitted at European level. Of the 493 projects declared eligible, 84 smaller projects receive funding with a total grant allocation of € 16,001,866.48. In 9 of these, there are partners and organisations from Romania: “Sighet Tarbut Jewish Culture and Education” Foundation, “MAGMA” Medium Contemporary Association, “Romanian Youth” National Art Centre, “Sound” Cultural Foundation, Hungarian Theatre of Cluj-Napoca, University of Arts from Târgu-Mureş, “Collective A” Association, “Da’DeCe” Association and “TEATRUL.RO” Association. 10 https://www.europa-creativa.eu/cultura. 11 https://www.europa-creativa.eu/cultura_doc_23_programul-europa-creativa-2014-2020-subprogramul-cultura_pg_0.htm. 20

În cele 17 proiecte de mai mare amploare selecționate, 5 organizații din România sunt partenere în 6 proiecte câștigătoare: Teatrul „Ion Creangă”, Asociația „4Culture”, Asociația „Prin Banat”, Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu și Fundația „AltArt pentru Artă Alternativă”. La acestea se adaugă proiecte de traduceri literare12 finanțate în anul 2018: 46 dintre propunerile finanțate sunt proiecte cu o durată de cel mult 2 ani, iar 15 sunt proiecte strategice de 3 ani. 4 dintre editurile din România care au depus proiecte cu o durată de cel mult 2 ani vor fi finanțate cu peste 180000 de euro: • Editura Minerva – proiectul A Literary Feast in Europe: 10 Contemporary Writers in Romanian Translation; • Editura Aramis – proiectul Aramis Romania Reads with Europe; • Editura Darclée – proiectul Women Love with Their Soul: Five EUPL Award-winning Feminine Narrative Voices Speaking about Love, Love Stories and Life; • Grupul Editorial ART – proiectul Human Saga - Identity and Fusion through European Literature. Apelul recent lansat13 în cadrul Programului Europa Creativă 2014-2020 – Subprogramul Cultura, deschis până la 11 decembrie 2018, vizează pentru proiecte de cooperare prin care se încurajează cooperarea transnaţională între operatori culturali, companii din sfera business-ului creativ, autorităţi publice etc. din cele 41 de țări participante la program.

12 https://www.europa-creativa.eu/noutatic_doc_190_4-edituri-dinromania-au-castigat-finantare-europa-creativa_pg_0.htm. 13 https://www.europa-creativa.eu/noutatic_doc_188_s-a-lansatapelul-din-2018-pentru-proiecte-de-cooperare-culturala-europacreativa_pg_0.htm.

In the 17 larger projects selected, 5 organisations from Romania are partners in 6 winning projects: “Ion Creanga” Theatre, “4Culture” Association, “Through Banat” Association, “Radu Stanca” National Theatre from Sibiu and “AltArt for Alternative Art” Foundation. In addition to these initiatives, there are literary translation projects12 funded in 2018: 46 of the projects funded are projects with a duration of no more than 2 years and 15 are strategic projects of 3 years. 4 of the Romanian publishers who submitted projects lasting up to 2 years will be financed with over 180000 Euros: • Minerva Publishing House - A Literary Feast in Europe: 10 Contemporary Writers in Romanian Translation; • Aramis Publishing House - Aramis Romania Reads with Europe project; • Darclée Publishing House - The Women’s Love with Their Soul Project: Five EUPL Award-winning Feminine Narrative Voices Speaking about Love, Love Stories and Life; • The ART Editorial Group – The Human Saga project - Identity and Fusion through European Literature. The latest call13 for the 2014-2020 Creative Europe Programme – The Culture subprogramme, opened until 11 December 2018, targets cooperation projects that encourage transnational cooperation between cultural operators, creative businesses, public authorities, etc. of the 41 countries participating in the programme.

12 https://www.europa-creativa.eu/noutatic_doc_190_4-edituri-dinromania-au-castigat-finantare-europa-creativa_pg_0.htm. 13 https://www.europa-creativa.eu/noutatic_doc_188_s-a-lansat-apelul-din2018-pentru-proiecte-de-cooperare-culturala-europa-creativa_pg_0.htm.

I.2.1. Capitale europene

culturale Primul oraș din România declarat Capitală Culturală Europeană pentru anul 2007 a fost Sibiul, care a desfășurat cel mai amplu program cultural organizat în România „Sibiu 2007” sub deviza „City of Culture – City Inițiativa Capitalelor of Cultures”. Acest eveniment a fost considerat prima campanie de imagine Culturale Europene15, lansată în reală a țării noastre, dat fiind faptul că Sibiul a avut oportunitatea de a atrage 1985, a devenit unul dintre cele o vizibilitate mai mare, atât pe plan național, dar, mai ales, pe plan european. mai importante proiecte culturale În 2015, la sărbătorirea a 30 de ani de proiecte culturale de succes, 50 orașe din Europa, prin care se contribuie europene fuseseră declarate Capitale Europene ale Culturii. la evidențierea rolului culturii în construirea unei identități europene. Potrivit comisarului Tibor Navracsics, responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport, „capitalele culturale europene contribuie la consolidarea comunităților prin cultură și aduc beneficii pe termen lung pentru orașele respective, cetățenii și economiile lor.”16 15 https://ec.europa.eu/programmes/ creative-europe/actions/capitals-culture_en. 16 http://europa.eu/rapid/press-release_IP17-5309_en.htm.

I.2.1. European Capitals of Culture The initiative of establishing the European Capitals of Culture15, launched in 1985, has become one of the most important cultural projects in Europe, contributing to highlighting the role of culture in building a European identity. According to Commissioner Tibor Navracsics, responsible for education, culture, youth and sport, “The European Capitals of Culture help bring communities together through culture with long-lasting benefits for the respective cities, their citizens and their economies.”16 The first city in Romania declared European Capital of Culture in 2007 was Sibiu, which had the largest cultural programme organised in Romania until that moment, under the motto “City of Culture - City of Cultures”. This event was considered by many the first genuine nation branding campaign, given that Sibiu had the opportunity to attract greater visibility, both nationally and at European level. By 2015, upon the celebration of 30 years of successful cultural projects, 50 European cities had been declared European Capitals of Culture. 15 https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/capitals-culture_en. 16 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-5309_en.htm.

Anul 2018 aduce două noi Capitale Culturale Europene – Leeuwarden și Malta17 – care marchează Anul European al Patrimoniului Cultural prin activitățile propuse și prin imaginea pe care o vor lăsa, atât cetățenilor acestora, cât și vizitatorilor și turiștilor pe care îi vor atrage. Leeuwarden este capitala istorică a provinciei Frisia (Friesland) din nordul Olandei, un oraș de aproximativ 108.000 de locuitori, care se remarcă prin bogăția clădirilor și monumentelor istorice (617 monumente naționale și canale navigabile). În centrul programului propus de Leeuwarden se află conceptul iepen ienskip, însemnând comunitate deschisă, inițiatorii programului propunându-și să arate cum celebrează localnicii viața.18 Valetta, capitala Maltei deține, de asemenea, titlul de Capitală Europeană a Culturii în acest an. Cu o populație în zona metropolitană de aproximativ 393.000 de locuitori, Valletta se bucură de poziția insulară, intercontinentală și interculturală. Programul din acest an se extinde în Malta și Gozo și încearcă să pună în evidență o Valletta care promovează atmosfera sărbătorilor tradiționale festa prin festivaluri, teatru, muzică, evenimente pentru copii și tineret, workshopuri, conferințe și nu numai. Trei teme principale grupează programul maltez: poveștile insulelor, viitorul baroc și voiaje.19 17 https://ec.europa.eu/romania/news/03012018_ leeuwarden_valletta_capitale_culturale_europene_2018_ro. În 2021, un al doilea oraș din România, Timișoara, va deține 18 http://friesland.nl/en/european-capital-of-culture. titlul de Capitală Europeană a Culturii. Asociația care a depus proiectul 19 https://www.visitmalta.com/en/european-capital-ofculture-2018. de candidatură a fost declarată câștigătoare în 2016 cu conceptul „Shine your light/ Light up your city” (Luminează orașul prin tine). 25

The year 2018 has brought two new European Capitals of Culture – Leeuwarden and Malta – that mark the European Year of Cultural Heritage through a series of activities and the image they will leave to both their citizens and the visitors and tourists they will attract. Leeuwarden is the historic capital of the Friesland province in northern Holland, a city of approximately 108,000 inhabitants, which is remarkable for the richness of historic buildings and monuments (617 national monuments and waterways). At the core of Leeuwarden’s programme is the concept of iepen ienskip, meaning an open community, by which the initiators of the programme intend to show how the locals celebrate life. Valetta, the capital of Malta, also holds the title of European Capital of Culture this year. With a metropolitan area of approximately 393,000 inhabitants, Valletta enjoys an insular, intercontinental and intercultural position. This year’s programme extends to Malta and Gozo and seeks to highlight a Valletta that promotes the atmosphere of traditional festivals featuring international and traditional festivals, theatre, music, events for children and youth, workshops, conferences and more. Three major themes outline the Maltese programme: the stories of the islands, the Baroque future and the voyages. In 2021, a second city in Romania, Timisoara, will hold the title of European Capital of Culture. The association that submitted the application was declared a winner in 2016 with the concept “Shine your light/ Light up your city”. 17 https://ec.europa.eu/romania/ news/03012018_leeuwarden_valletta_ capitale_culturale_europene_2018_ro. 18 http://friesland.nl/en/european-capitalof-culture. 19 https://www.visitmalta.com/en/europeancapital-of-culture-2018. 26

I.2.2. Marca patrimoniului european În anul 2006, o iniţiativă interguvernamentală a Spaniei, Franţei şi Ungariei, la care a aderat şi România, a pus bazele conceptului de „Marcă a Patrimoniului European”. Începând cu anul 2011, Marca Patrimoniului European a devenit acţiune a Uniunii Europene20 în cadrul căreia includerea de situri din toate statele membre se face pe baza propunerii unei comisiei independente de selecție însărcinată cu evaluarea cererilor pe baza unor criterii stabilite în prealabil (ex. semnificația europeană a sitului, activitățile propuse pentru punerea ei în valoare și gestionarea eficientă a sitului pentru a atrage interesul publicului). De la primele 4 situri desemnate în 2014 să poarte Marca Patrimoniului European, The European Heritage Label List21 include deja treizeci și opt de situri europene. La 1 martie 2018, Comisia Europeană a decis adăugarea unui sit din România, pe lângă alte opt situri care sărbătoresc și simbolizează idealurile, valorile, istoria și integrarea europeană22: • Siturile de patrimoniu muzical din Leipzig (Germania); • Sinagoga din strada Dohány (Ungaria); • Fortul Cadine (Italia); • Biserica Javorca (Slovenia); • Mina de cărbune Bois du Cazier (Belgia); • Satul Schengen (Luxemburg); • Tratatul de la Maastricht (Olanda); • Fostul lagăr de concentrare din Natzweiler și taberele adiacente (Franța și Germania); • Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației (România). Aceste noi situri au fost celebrate în cadrul unei ceremonii de premiere pe 26 martie la Plovdiv, Bulgaria, în cadrul conferinței internaționale „Patrimoniul cultural: pentru o Europă mai durabilă”. Prin acțiunile întreprinse de la lansarea sa, Marca Patrimoniului European și-a atins scopul de a aduce în atenție situri care au jucat un rol important în istoria, cultura și dezvoltarea Uniunii Europene, subliniind dimensiunea lor europeană, prin activități de informare și educare. 20 https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:303:0001:0009:RO:PDF. 21 https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/heritage-label_en. 22 http://www.europedirectbacau.ro/index.php/stiri/noi-situri-adaugate-pe-lista-marcii-patrimoniului-european. 27

I.2.2. The European Heritage Label In 2006, an intergovernmental initiative of Spain, France and Hungary, to which Romania also joined, laid the basis for the concept of “European Heritage Label”. Since 2011, the European Heritage Label has become an EU action20 where the inclusion of sites in all Member States relies on the proposal of an independent selection committee responsible for assessing applications on the basis of pre-established criteria (eg European significance of the site, the proposed activities to make it worthwhile, and the efficient management of the site in order to attract public interest). From the first 4 sites designated in 2014 to have the European Heritage Label21, The European Heritage Label List already includes thirty-eight European sites. On March 1, 2018, the European Commission decided to add a site from Romania, alongside eight other sites that celebrate and symbolise European ideals, values, history and integration22: • The music heritage sites in Leipzig (Germany); • The Synagogue on Dohány street (Hungary); • Fort Cadine (Italy); • The Javorca Church (Slovenia); • Bois du Cazier coal mine (Belgium); • Schengen village (Luxembourg); • The Treaty of Maastricht (the Netherlands); • The former concentration camp in Natzweiler and adjacent camps (France and Germany); • The Memorial to the Victims of Communism and Resistance in Sighetu Marmaţiei (Romania); These new sites were celebrated at a ceremony on 26 March in Plovdiv, Bulgaria, at the international conference “Cultural heritage: for a more sustainable Europe.” Through the actions undertaken since its launching, the European Heritage Label has achieved the goal of highlighting sites that have played an important role in the history, culture and development of the European Union, pointing at their European dimension through information and education. 20 https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:303:0001:0009:RO:PDF. 21 https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/heritage-label_en. 22 http://www.europedirectbacau.ro/index.php/stiri/noi-situri-adaugate-pe-lista-marcii-patrimoniului-european. 28

https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/news/20170420-25-sites-preselected-european-heritage-label_en

https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/content/commission-decides-give-european-heritage-label-nine-heritage-sites_en

I.2.3. Premiul UE pentru patrimoniu cultural Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural/Premiile Europa Nostra23 este susținut de programul Europa creativă. Acordarea celor mai importante distincții în domeniul patrimoniului cultural european a fost lansată de Comisia Europeană în 2002, cu scopul de a celebra și promova cele mai bune practici legate de conservarea patrimoniului, cercetare, management, voluntarism, educație și comunicare. În anul 2017, doi dintre premianți au fost din România: Palatul Cultural din Blaj24 la categoria conservare și etnograful maghiar Zoltán Kallós la categoria serviciu dedicat. În 2018, Comisia Europeană și Asociația Europa Nostra au selectat 29 de câștigători din 17 țări, selectați din 160 de aplicanți. Printre cele mai apreciate „povești de succes" laureate în 201825 se numără: • reabilitarea unei biserici bizantine în Grecia, cu o serie de fresce unice, datând din secolele VIII-IX; • dezvoltarea unei noi metode de conservare a patrimoniului caselor istorice din Europa; • dedicarea unei rețele internaționale de ONG-uri care se angajează să protejeze Veneția de peste 30 de ani; • stabilirea unui program educațional public care să ofere tuturor copiilor și tinerilor din Finlanda șansa de a se implica în patrimoniul lor cultural.

Câștigătorii și-au prezentat realizările de patrimoniu la Excellence Fair din 21 iunie și au contribuit, de asemenea, la diverse alte evenimente ale Summitului Patrimoniului Cultural European26, desfășurat în perioada 18-24 iunie la Berlin. Momentul dedicat exclusiv câștigătorilor a fost European Heritage Awards Ceremony27, eveniment co-găzduit de comisarul european Tibor Navracsics și Maestrul Plácido Domingo, în seara zilei de 22 iunie, la Centrul de Congrese din Berlin. Șapte laureați ai premiului Grand Prix și câștigătorul premiului Public Choice, ales dintre proiectele câștigătoare din acest an, au fost anunțați în cadrul ceremoniei. Pentru 2019, cererea de candidaturi este deschisă până la data de 15 noiembrie 2018, pe site-ul dedicat. 23 http://www.europeanheritageawards.eu/. 24 https://ec.europa.eu/romania/news/20170504_premiul_ue_pentru_patrimoniul_cultural_ palatul_cultural_blaj_ro. 25 http://www.europeanheritageawards.eu/winners/. 26 http://european-cultural-heritage-summit.eu/. 31

I.2.3. The European Union Prize for Cultural Heritage The European Union Prize for Cultural Heritage/ Europa Nostra Awards23 is supported by the Creative Europe Programme. The most important distinctions in the field of European cultural heritage started to be awarded by the European Commission in 2002 to celebrate and promote best practices in heritage conservation, research, management, volunteering, education and communication. In 2017, two of the winners were from Romania: The Blaj Cultural Palace24, in the conservation category and the Hungarian ethnographer Zoltán Kallós, in the dedicated service category. In 2018, the European Commission and Europa Nostra Association selected 29 winners out of 160 from 17 countries. Among the most appreciated "success stories" awarded in 201825 are: • the rehabilitation of a Byzantine church in Greece with a series of unique frescoes dating from the 8th-9th centuries; • developing a new method of preserving the heritage of European historic buildings; • dedicating an international network of NGOs that are committed to protecting Venice for more than 30 years; • establishing a public educational programme offering all children and young people in Finland the chance to get involved in their cultural heritage. The winners presented their heritage achievements at The Excellence Fair on June 21, 2018 and also contributed to various other events of The European Cultural Heritage Summit26 held in Berlin on June 18-24. The event dedicated to the winners was The European Heritage Awards Ceremony27, co-hosted by European Commissioner Tibor Navracsics and Plácido Domingo, on the evening of June 22 at the Berlin Congress Centre. Seven Grand Prix winners and the Public Choice winner, selected from winning projects this year, were announced at the ceremony. For 2019, the call for applications is open until November 15, 2018, on the dedicated website. 23 http://www.europeanheritageawards.eu/. 24 https://ec.europa.eu/romania/news/20170504_premiul_ue_pentru_patrimoniul_cultural_ palatul_cultural_blaj_ro. 25 http://www.europeanheritageawards.eu/winners/. 26 http://european-cultural-heritage-summit.eu/. 32

I. Patrimoniul cultural mobil al municipiului Bacău II.1. Monumente istorice II.1.1. Clădiri de utilitate publică Bacăul vechi, ale cărui repere arhitectonice amplasate pe Strada Centrală se păstrează doar prin câteva dintre clădirile din centrul orașului, avea un farmec aparte, evocat de scriitori. Fără pretenția de a mai reprezenta un centru istoric, trei dintre acestea sfidează timpul și așteaptă să fie obținute aprobările necesare pentru a le fi redată strălucirea de altădată prin lucrări de renovare. Clădirea cunoscută încă sub numele de Biblioteca Județeană, recent devenită noul sediu al Stării Civile Bacău, este, potrivit unor surse avizate, a doua construcție ca vechime din Bacău. Ridicata în 1774 de grecul Ion Mavromatis ca locuință privată, construcția a servit, de-a lungul secolelor, drept sediu al pompierilor, primărie și prima bibliotecă publică din Bacău. După un amplu proiect de renovare care a presupus mutarea sediului Bibliotecii Județene, în clădire a funcționat Centrul pentru acțiuni de salvare si prevenire a dezastrelor.

I. The tanglible cultural heritage of Bacău town II.1. Historical monuments II.1.1. Public buildings Old Bacău, whose former architectural landmarks on Central Street are preserved only by some of the buildings in the town centre, had a special charm, evoked by writers. Without claiming to represent a genuine historic centre, three of these monuments defy times and await the necessary official approvals to be restored their lustre through renovation works.

The building, which is still known as The County Library, recently hosting the new Civil Registry Office of Bacău, is, according to authorised sources, the second old building in Bacău. Built in 1774 by Ion Mavromatis as a private dwelling, the construction served over the centuries as the headquarters of the firemen, the town hall and the first public library in Bacău. After a major renovation project involving the relocation of the county library's premises, the Center for Actions for Rescue and Disaster Prevention has operated in the building.

Palatul Administrativ a fost construit între anii 1886-1890, în urma unui concurs câștigat în anul 1880 de către arhitectul Paul Petricu cu lucrarea care purta moto-ul „Dreptatea".28 De-a lungul timpului, indiferent de regimul politic, Palatul Administrativ a fost sediul diferitelor autorități locale, astăzi, aici, desfășurându-și activitatea Consiliul Județean Bacău și al Instituției Prefectului. În aceste momente, fațada clădirii este ascunsă trecătorilor, motivul fiind unul cât se poate de fericit: au început lucrările de reabilitare. Clădirea în care funcționează Teatrul Municipal „George Bacovia” a fost construită între anii 1927-1929, după planul arhitectului Ionescu Berechet. Construcția care cuprindea o sală de teatru și cinematograf, împreună cu un hotel a aparținut societății „Ocrotirea tinerelor fete”. Cunoscut drept Palatul Mărăști, edificiul a primit acest nume în memoria luptelor victorioase ale Armatei Române din Primul Război Mondial de la Mărăști, județul Vrancea. La inaugurarea care a avut loc pe 27 martie 1926, a participat însăși MS Regina Maria.29 28 http://www.ziare.com/bacau/stiri-actualitate/palatul-administrativpreluat-de-consiliul-judetean-7283740. 35

The Administrative Palace was built between 1886-1890, following a competition won in 1880 by architect Paul Petricu with the project that wore the motto “Justice”.28 Over time, irrespective of the political regime, the Administrative Palace was the establishment of various local authorities, today being the headquarters of the Bacău County Council and of the Prefect Institution. At present, the façade is covered to the viewers for a very fortunate reason: the building has finally entered an ample restoration process. The building of “George Bacovia” Municipal Theatre was erected between 1927-1929, according to the plans designed by architect Ionescu Berechet. The building, which hosted a theatre and a cinema hall, together with a hotel, belonged to the society called “The Protection of Young Girls”. Known as The Mărăști Palace, the edifice was named in memory of the victorious battles of the Romanian Army of the First World War in Mărăști, Vrancea County. At the inauguration that took place on March 27, 1926, Her Majesty Queen Maria herself is alleged to have participated in the event.29 28 http://www.ziare.com/bacau/stiri-actualitate/palatul-administrativpreluat-de-consiliul-judetean-7283740. 29 https://www.desteptarea.ro/monumente-istorice-hotelul-atheneepalace-azi-hotelul-central/.

On the list of historical monuments in Bacău, we also find 3 of the oldest places of worship. Raised between 1848-1850, by public subscription, “St. Nicholas” Orthodox Church witnessed many scenes of historical significance, among which there would be the reading of the Union's proclamation in 1859 by the poet Vasile Alecsandri. Through its location in the city centre and its providing service to the community for more than 150 years, this church has earned its title of "cathedral". The building suffered major damage after a fire, being restored in 1976, through the care of the Bishop of Huşi, Ioachim Mareş.30

Pe lista monumentelor istorice din municipiul Bacău regăsim și trei dintre cele mai vechi lăcașuri de cult. Ridicată între anii 18481850, prin subscripție publică, Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae” a fost martoră a multor scene cu însemnătate istorică, printre care s-ar număra și citirea proclamației Unirii de la 1859 de către poetul Vasile Alecsandri. Prin amplasamentul său în centrul orașului și prin serviciile aduse comunității timp de peste 150 de ani, și-a câștigat titlul de „catedrală”. Clădirea a suferit avarii majore în urma unui incendiu, fiind restaurată în 1976, prin grija episcopului Hușilor, Ioachim Mareș.30 30 https://zdbc.ro/de-sf-nicolae-douadintre-cele-mai-vechi-biserici-ale-bacauluiisi-sarbatoresc-hramul/.

30 https://zdbc.ro/de-sf-nicolae-douadintre-cele-mai-vechi-biserici-alebacaului-isi-sarbatoresc-hramul/.

Un al reper statornic al spiritualității băcăuane îl reprezintă biserica romano-catolică care poartă, de asemenea, numele Sfântului Nicolae. Aflată în inima celei mai mari și mai vechi parohii romano-catolice din Bacău, biserica a fost consacrată încă din 1846. Din fericire, deși cutremurul din 1940 a distrus iremediabil pictura, iar cel din 1977 a produs stricăciuni considerabile, biserica a rezistat acestor grele încercări datorită grosimii considerabile a zidurilor sale și unor ample lucrări de restaurare. Another stable landmark of spirituality is represented by the Roman Catholic Church, which also bears the name of Saint Nicholas. Located in the heart of the largest and oldest Roman Catholic parish in Bacău, the church has been consecrated since 1846.

Fortunately, although the 1940 earthquake destroyed the painting irremediably and the one in 1977 caused considerable damage, the church overcame these difficult trials due to the considerable thickness of its walls and extensive restoration works. https://www.edusoft.ro/biserica-sfantul-nicolaemireasa-lui-cristos/

Biserica „Precista” a continuat tradiţia creştin-ortodoxă de peste şase secole. Construită între anii 1489- 1490, de Ştefan cel Mare şi Sfânt şi de fiul acestuia, Alexandru Vodă, sfinţită la 1 ianuarie 1491, biserica „Precista” „este singurul element din Ansamblul Curţii Domneşti care a sfidat veacurile.”31 Dacă stilul arhitectural, icoana Maicii Domnului şi picturile interioare sunt mărturii ale devenirii culturale a oraşului de-a lungul secolelor, Curtea Domnească demonstrează existenţa istorică a Bacăului.

The “Precista” Church has preserved the Christian-Orthodox tradition for more than six centuries. Built by Stephen the Great and Holy and by his son, Prince Alexander, between 1489-1490, consacrated on the 1st of January, 1491, the church “is the only architectural element from the Princely Court Ensemble that defied time.”31 If the architectural style, Virgin Mary’ s icon and the church interior painting stand as witness of the town’s cultural becoming through centuries, the Princely Court is a reminder of Bacău’s historical existence. 31 Bichescu, N., Tomescu, I., Gherasim, C.(2014): Bacău. Acasă la creştini, Bacău: Filocalia, p.12.

II.1.2. Case de patrimoniu Casele de patrimoniu care poartă amprenta unor personalități băcăuane sunt o mărturie a unei bogate vieți sociale, economice și culturale.32 Casa generalului Cantili, construită în 1890 este situată în Bacău, pe strada George Bacovia nr. 52, iar casa arhitectului George Sterian, ridicată în anul 1921, este situată pe strada Mihai Eminescu, nr.10.

Casa Sterian

Sterian House

II.1.2. Heritage houses Heritage houses bearing the mark of Bacău’s personalities are a testimony of a rich historical, social, economic and cultural life. General Cantili’s house, built in 1890, is located at 52, George Bacovia Street, Bacău, while Architect George Sterian’s house, built in 1921, is located at 10, Mihai Eminescu Street. 32 Cmeciu, D., Județul Bacău: modele culturale și investiții creative/ The County of Bacău: Cultural Models and Creative Investments, Iaşi: Ed. PIM, 2017, p.120.

Casa Cantilli

Cantilli House

Engineer Anania’s house, built in 1910 (at 49, George Bacovia Street) is an important historical monument of Bacău city. During WWI, it was used as the headquarters of the IInd Army Commandment. Built in 1914 in neoclassic style, “Vestali” house belonged to a noble family, while “Florita” house was erected in 1921 by the Jewish Pioc Țmil. Casa Vestali

Vestali House

The house where the poet Vasile Alecsandri is supposed to have been born was built at the end of the 18th century. The house has fallen into decay and ruin and efforts are being made to save it.

Casa inginerului Anania, ridicată în anul 1910 (acum pe strada George Bacovia, nr. 49) a adăpostit în timpul Primului Război Mondial Comandamentul Armatei a II-a. Construită la 1914 în stil neoclasic, Casa „Vestali” a aparținut familiei de rang înalt Vestali, iar casa „Floriţa” a fost construită în 1921 de evreul Pioc Şmil. Casa în care se presupune că s-a născut poetul Vasile Alecsandri, construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, se află într-un grad avansat de degradare și se fac eforturi pentru salvarea ei.

Casa Florița

Florița House

O altă categorie de clădiri publice include edificiile care găzduiesc școli și alte instituții cu profil educațional. Prima grădiniţă de stat din municipiul Bacău a fost înfiinţată în 1914 , funcţionând la Şcoala de Fete nr. 1 (astăzi este sediul Ansamblului „Busuiocul”), iar prima şcoală primară de stat (pentru băieţi) a fost deschisă de Gheorghe Asachi în septembrie 1839. În toamna lui 1859, a fost înființată a doua şcoală pentru băieţi (în prezent, Şcoala „Al. I. Cuza”) prin decret domnesc, semnat de însuşi domnitorul Alexandru Ioan Cuza.33 33 Ungureanu, Elena (2009): Istoria învăţămânului preşcolar din judeţul Bacău, Iaşi: Editura PIM.

Ansamblul „Busuiocul”

“Busuiocul” Ensemble

Şcoala „Alexandru Ioan Cuza” Bacău “Alexandru Ioan Cuza” School Bacău

A larger category of public buildings host educational institutions. The first public kindergarten opened in 1914, in the building of the School for Girls No. 1 (nowadays it is the location of “Busuiocul” Folk Ensemble), while the first public primary school for boys was set up by Gheorghe Asachi in September 1839. In the autumn of 1859, the second school for boys (nowadays “Al.I. Cuza” School) was founded due to a charter issued by Prince Alexandru Ioan Cuza himself.33 33 Ungureanu, Elena (2009): Istoria învăţămânului preşcolar din judeţul Bacău, Iaşi: Editura PIM.

Un alt obiectiv de patrimoniu este reprezentat de clădirea actualului Colegiu Național „Vasile Alecsandri” care a fost construită etapizat, în perioada 1928 - 1938, fiind precedată de edificii precum cele în care funcționează în prezent Colegiul Naţional „Ferdinand I” (1891) sau Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare” (1923 - 1930). Colegiul Național „Ferdinand I” este de fapt primul liceu al Bacăului care funcţionează, fără întrerupere, din 1897.

Prima instituție de învățământ superior din Bacău, înființată în anul 1961 sub numele de Institutul Pedagogic, este cunoscută în prezent ca Universitatea„Vasile Alecsandri” din Bacău.

Another heritage building is represented by "Vasile Alecsandri" National College which was raised in stages between 1928 and 1938, preceded by edifices such as those of "Ferdinand I" National College (1891) or "Stefan cel Mare" National College (1923-1930). "Ferdinand I" National College is actually the first high school in Bacău, which has functioned uninterruptedly since 1897.

The first higher education institution, set up in 1961 under the name of the Pedagogical Institute is now “Vasile Alecsandri” University of Bacău.

II.2. Complexul Muzeal „Ion Antonescu” Bacău De la momentul înființării Muzeului regional în 1957, patrimoniul muzeistic băcăuan s-a îmbogățit constant. Pe lângă colecțiile și expozițiile permanente care cuprind piese arheologice, lucrări de artă și obiecte etnografice din țară, fiecare corespunzând uneia dintre secțiile complexului, Complexul Muzeal „Ioan Antonescu” găzduiește și expoziții itinerante, vernisaje, conferințe, lansări de carte prin care sunt aduse în atenția publicului obiecte de o valoare patrimonială inestimabilă. Colecția arheologică a Muzeului de Arheologieistorie include actualmente peste 35.000 de obiecte de patrimoniu care provin din stațiuni arheologice din județul Bacău.34 Colecția patrimonială de artă a municipiului Bacău s-a constituit în cadrul unui muzeu de artă începând din 1957, când au fost achiziţionate primele lucrări de la pictorul Nicu Enea. În prezent, expoziția permanentă oferă vizitatorului posibilitatea de a urmări, în evoluţia lor firească, cele mai reprezentative opere începând cu icoanele din sec. al XVIII-lea, continuând cu reprezentanţi secolului al XIX-lea şi cei ai secolului al XX-lea, până la arta contemporană.35 34 http://cmiabc.ro/?page_id=1380. 35 https://muzeuldeartabacau.webgarden.ro/menu/muzeul-de-art.

II.2. “Ion Antonescu” Museum Complex from Bacău Since the establishment of the Regional Museum in 1957, Bacău’s museographic collections have been constantly enriched by aquisitions and donations. In addition to permanent collections and exhibitions that include archeological pieces, artworks and ethnographic objects from the country, each corresponding to one of its sections, “Ion Antonescu” Museum Complex also hosts itinerant exhibitions, openings, conferences, book launches which bring to the public eye objects of invaluable heritage value. The archaeological collection of the Museum of Archeology-History currently includes over 35,000 heritage objects from archaeological sites across Bacău County.34 The art collection of Bacău has been established in an art museum since 1957, when the first works of painter Nicu Enea were purchased. At present, the permanent exhibition offers the visitors the opportunity to admire, in their natural evolution, representative works starting with 18th century icons, continuing with 19th-century and 20iethcentury art along with contemporary artistic creations.35 34 http://cmiabc.ro/?page_id=1380. 35 https://muzeuldeartabacau.webgarden.ro/menu/muzeul-de-art.

Colecţia etnografică a înregistrat primele piese în 1971, odată cu prima donație din partea preotului Vasile Heisu din comuna Răcăciuni. Potrivit infomațiilor oficiale oferite pe pagina instituției, colecția actuală cuprinde în prezent 4155 de piese care provin din cele trei zone etnografice ale judeţului Bacău –Trotuş, Bacău şi Colinele Tutovei: 272 de textile de casă, 1100 de piese de port popular, 600 de vase din lut și 1100 de piese care oglindesc ocupaţii și meşteşuguri tradiţionale, datini şi obiceiuri. 36 http://cmiabc.ro/?page_id=1400.

The ethnographic collection was started in 1971, due to the first donation from the priest Vasile Heisu from Răcăciuni commune. According to the official information provided on the site of the institution, the current collection comprises 4155 pieces from the three ethnographic areas of Bacău – Trotuș, Bacău and Valea Tutovei: 272 household textiles, 1100 pieces of popular costumes, 600 pottery elements and 1100 pieces that account for traditional occupations, crafts and customs. 36 http://cmiabc.ro/?page_id=1400.

Printre secțiile Complexului Muzeal „Ion Antonescu” se numără și două case memoriale aflate în municipiul Bacău. Casa memorială „George Bacovia” a fost deschisă publicului în 1971. Poetul George Bacovia (1881 - 1957) – George Vasiliu – a locuit aici din 1906 până în 1928. În cele cinci camere, complet renovate, sunt expuse manuscrise, ediţii princeps, volume în limbi străine ale poeziilor, documente şi obiecte care au aparţinut poetului şi familiei sale.

Among the sections of “Ion Antonescu” Museum Complex, there are 2 memorial houses, located in Bacău town. “George Bacovia” Memorial House was open to the public in 1971. The poet George Bacovia (1881 - 1957) – George Vasiliu – lived in this house from 1906 to 1928. Manuscripts, editiones princepes, volumes of poems in foreign languages, documents and objects that belonged to the poet or to members of his family.

Casa memorială „Nicu Enea” a fost deschisă vizitatorilor în 1970. Pictorul Nicu Enea (1897 - 1960) a trăit şi a pictat aici din 1929 până în 1960. După moartea sa, soţia acestuia a donat casa pentru a fi transformată în muzeu. Cincizeci şi cinci de tablouri semnate de Nicu Enea, obiecte personale, fotografii, corespondență pot fi văzute şi admirate în această clădire.37 37 Cmeciu, D., Județul Bacău: modele culturale și investiții creative/ The County of Bacău: Cultural Models and Creative Investments, Iaşi: Ed. PIM, 2017, p.121.

“Nicu Enea” Memorial House was open to visitors in 1970. Nicu Enea (1897 - 1960) lived and painted in this house from 1929 to 1960. After the painter’s death, his wife donated the house so that it may serve as a museum. Fiftyfive paintings bearing Nicu Enea’s signature, personal items, photos, letters, may be seen and admired in this building.37 37 Cmeciu, D., Județul Bacău: modele culturale și investiții creative/ The County of Bacău: Cultural Models and Creative Investments, Iaşi: Ed. PIM, 2017, p.121.

II.3. Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău În cei peste 27 de ani de existenţă, Centrul de Cultură „George Apostu”38 din Bacău s-a evidențiat, față de toate celelalte instituții de profil, ca fiind o instituţie modernă, cu un program ambiţios, divers, orientat către un orizont pluridisciplinar, în a cărui arie de activitate intră: expoziţiile de pictură, sculptură, grafică şi arte decorative, spectacole literare şi teatrale, lansări de apariţii editoriale prezentate publicului sub forma „Spectacolul cărţii”, concerte, simpozioane, colocvii, programe de rezidenţă pentru artişti (muzicieni, coregrafi, compozitori, regizori, artiști plastici, sculptori, pictori, etc), manifestând deschidere pentru promovarea artei contemporane. Încă de la înființare, Centrul de Cultură „George Apostu” iniţiază şi desfăşoară programe și proiecte culturale ce au ca obiectiv principal promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural, stimularea creativităţii contemporane și sensibilizarea publicului de toate vârstele punându-l față în față cu expresii ale frumosului la cel mai înalt nivel. Programul internațional de rezidențe artistice de sculptură „Albastru”, ce se derulează în perioada anilor 2017-2019, cu participarea unor sculptori români și străini de renume internațional, este un program ce are ca principal scop constituirea unei colecții valoroase de sculptură contemporană în lemn, ce vizează amenajarea spațiului expozițional «Galeria de artă „Albastru”» a Centrului de Cultură „George Apostu”, în completarea „Muzeului în aer liber” (grădina cu statui) un important monument de for public, contribuind, astfel, la îmbogățirea patrimoniului național. Curatorul programului este Maxim Dumitraș, managerul Muzeului de Artă Comparată din Sîngeorz-Băi, din cadrul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud. La ediția din anul 2017 au participat sculptorii Nedim Hadziahmetovic (Serbia), Krasimir Metodiev (Bulgaria) și Maxim Dumitraș (România), iar la ediția din anul 2018 au participat Napoleon Tiron (România), Amancio González Andrés (Spania) și Yoshin Ogata (Japonia). Invitații Centrului de Cultură „George Apostu” din rezidență au creat câte trei sculpturi, abordând concepte stilistice originale, înscrise în demersul artistic personal. 38 http://centrulapostu.ro/.

II.3. “George Apostu” Cultural Centre in Bacău In its over 27 years of existence, "George Apostu"Cultural Centre38 Bacău has imposed itself, by contrast to all the other institutions in the field, as a modern institution with an ambitious, diversified programme oriented towards a multidisciplinary horizon which includes: exhibitions of painting, sculpture, graphics and decorative arts, literary and theatrical performances, releases of editorial issues presented to the public in the form of "The show of the book", concerts, symposia, colloquia, residency programmes for artists (musicians, choreographers, composers, directors, plastic artists, sculptors, painters, etc.), showing openness to the promotion of contemporary art. Since its foundation, "George Apostu" Cultural Centre has initiated and developed cultural programmes and projects that have as main objective the promotion and valorisation of cultural heritage, the stimulation of contemporary creativity and the awareness of the public of all ages by exposing it to expressions of beauty at the highest level. The international programme of "Blue" sculpture artistic residencies, which takes place between 2017 and 2019, with the participation of Romanian and foreign international sculptors, is a programme whose main purpose is the creation of a valuable collection of contemporary sculpture in wood, which aims at setting up the exhibition area "Blue Art Gallery" of "George Apostu" Cultural Centre, in addition to the "Outdoor Museum" (the statue garden), an important monument for the public, thus contributing to the enrichment of the national heritage. The curator of the programme is Maxim Dumitraş, manager of the Museum of Comparative Art from Sîngeorz-Băi, within the Bistriţa-Năsăud Museum Complex. The 2017 edition was attended by the sculptors Nedim Hadziahmetovic (Serbia), Krasimir Metodiev (Bulgaria) and Maxim Dumitraş (Romania), while the 2018 edition was attend by Napoleon Tiron (Romania), Amancio González Andrés (Spain) and Yoshin Ogata Japan). The guests of “George Apostu” Cultural Centre in the residency have created three sculptures, approaching original stylistic concepts, enlisted in the personal artistic approach. 38 http://centrulapostu.ro/.

http://www.skytrip.ro/muzeul-de-arta-contemporana-george-apostu-din-bacau-din-judetul-bacau-ob-3180.html

Krasimir METODIEV (Bulgaria) – Pântece (triptic) Krasimir METODIEV (Bulgaria) – Womb (tryptich)

Nedim HADZIAHMETOVIC (Serbia) – Pendul orizontal Nedim HADZIAHMETOVIC (Serbia) – Horizontal pendulum 54

Maxim DUMITRAȘ – Nor I, Nor II, Nor III Maxim DUMITRAȘ – Cloud I, Cloud II, Cloud III

Nedim HADZIAHMETOVIC (Serbia) – Fiul lui Dedalus Nedim HADZIAHMETOVIC (Serbia) – Daedalus’son

Yoshin Ogata (Japonia) – Picătură

Yoshin Ogata (Japonia) – Nemesis – Apă Yoshin Ogata (Japan) – Nemesis - Water

Nedim HADZIAHMETOVIC (Serbia) – Tartarus

Yoshin Ogata (Japan) – Drop

Amancio GONZÁLEZ ANDRÉS – Leagăn II Amancio GONZÁLEZ ANDRÉS – Swing II

Amancio GONZÁLEZ ANDRÉS – Întoarcerea II Amancio GONZÁLEZ ANDRÉS –Return II

Amancio GONZÁLEZ ANDRÉS – Omul Șobolan II Amancio GONZÁLEZ ANDRÉS – Ratman II

Yoshin Ogata (Japonia) – Picătură

Yoshin Ogata (Japan) – Drop

Napoleon Tiron – Familie (triptic) – copil, mamă, tată

Napoleon Tiron – Family (tryptich) – child, mother, father

Lucrările artiștilor aduc un plus de valoare patrimoniului instituției și „Muzeului în aer liber” (Grădina cu statui), prin reamenajarea unuia dintre spaţiile acoperite ale Pavilionului Central, ca veritabil spațiu de descoperire și contemplare a artei sculpturale a unor artiști importanți, care, asemenea lui George Apostu, și-au pus amprenta personală în spațiul multora dintre simpozioanele la care au participat în întreaga lume. Începând cu anul 1991 până în 1998, în spațiul ce alcătuiește astăzi „Muzeul în aer liber” (grădina cu statui) a Centrului de Cultură „George Apostu” au avut loc, an de an, Simpozioane de sculptură, în care au fost invitați să participe artiști de renume internațional, din țară și din străinătate, lucrările rezultate fiind donate Centrului, la sfârșitul simpozionului, îmbogățind astfel patrimoniul instituției și implicit, patrimoniul național al României. În martie 2017, Centrul de Cultură „George Apostu” a organizat, în cadrul proiectului european „Les chemins du bleu en Europe: transversalité des apprentissages et transculturalité des langages”, finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus +, ateliere practice cu tema „Albastru în tradiția românească”, în care, membri ai Centrului de Zi „Clubul Pensionarilor 60+”, au realizat picturi - icoană pe sticlă -, semne de carte cusute cu motive tradiționale și cărți poștale cu elemente specifice tradiției românești. Atelierele au avut ca scop, susținerea și promovarea patrimoniului cultural tradițional și întâlnirea publicului cu tradiții și meșteșuguri din ce în ce mai puțin practicate în sistemul educațional. 59

The artists’works bring added value to the institution and to the "Outdoor Museum" (Garden with statues), by redesigning one of the covered areas of the Central Pavilion as a true space of discovery and contemplation of the sculptural art of some important artists, who just like George Apostu, have set their personal imprint on the space of many of the symposia they have attended throughout the world. From 1991 to 1998, in the space now representing the "Outdoor Museum" of the Centre, there were held Sculpture Symposia every year, where internationally reputed artists from the country and abroad participated, the resulting works being donated to the Centre at the end of the symposium, thus enriching the patrimony of the institution and, implicitly, the national heritage of Romania. In March 2017, "George Apostu" Cultural Centre organised as part of the European project "Les chemins du bleu en Europe: transversalité des apprentissages et transculturalité des langages", funded by the European Commission through the Erasmus + programme, practical workshops on "Blue in the Romanian tradition", where members of the "60+ Pensioners'Club" made paintings – glass icons – bookmarks with traditional motifs and postcards with elements specific to the Romanian tradition. The workshops aimed at supporting and promoting the traditional cultural heritage and facilitated the public getting acquainted with traditions and crafts which are less and less practiced in the educational system. 60

II.4. Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” II.4.1. 125 de ani de biblioteca publică în Bacău Inaugurată pe 27 iunie 1893 cu un fond inițial de aproape 2000 de volume, prima bibliotecă publică din Bacău este astăzi Biblioteca Județeană „Costache Sturdza”39, cea mai veche instituție de cultură din Bacău. Prima mențiune documentară cu privire la înființarea unei biblioteci publice în Bacău se găsește în statutul „Societății Oamenilor carii scriu ceti”, înființată in 1884, care stabilea printre obiective și a forma o bibliotecă pentru usul general al publicului. Printr-un apel adresat de primarul Gh. Sturza cetățenilor băcăuani, s-au întreprins primele demersuri oficiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Principalul donator al 948 de volume a fost însuși primarul Gh. Sturdza, al cărui nume îl poartă astăzi instituția: „vin a oferi Bibliotecii Publice din acest oraș Bacău, fondu cărților ce posed, ca cei cari nu știu să poată învăț, iar cei care știu ceva, să se poată perfecționa, cu aceasta condiție ca acel fond să poarte numele «Beizade C. Sturdza».” În luna iunie 2018, „Zilele Bibliotecii” au marcat cei 125 de ani în serviciul comunității printr-o campanie de promovare a lecturii - BACĂUL CITEȘTE – și prin comunicări științifice, conferințe, lansări de carte, concerte, recitaluri și alte evenimentesurprize, menite să readucă în atenția băcăuanilor eforturile înaintașilor pentru a oferi tuturor acces la cărți și, implicit, la educație. 39 http://www.bjbacau.ro/. 61

II.4. “Costache Sturdza” County Library II.4.1. 125 years of public library services in Bacău Inaugurated on June 27, 1893, with an initial fund of nearly 2000 volumes, the first public library in Bacău has become “Costache Sturdza” County Library39 and is currently the oldest cultural institution in Bacău. The first documentary mention of the establishment of a public library in Bacău is found in the Statute of the Society of People Who Want Cities, founded in 1884, which established among its objectives setting up a library for the general public. By an appeal addressed by Gh. Sturza Mayor to the citizens of Bacau, the first official steps were taken to achieve this objective. The main donor of 948 volumes was the mayor Gh.Sturdza, whose name the institute now holds: “I come to offer to the Public Library in this city of Bacau, the stock of books I possess, so that those who do not know be able to learn, and those who know something improve their knowledge, with the condition that this fund bears the name Beizade C. Sturdza’.” In June 2018, “The Library Days” marked the 125 years of community service through a campaign to promote reading – Bacău is reading – and through scientific communications, conferences, book launches, concerts, recitals and other surprise events, meant to bring to Bacău citizens’attention the efforts made by the predecessors to give everyone access to books and, implicitly, to education. 39 http://www.bjbacau.ro/. 62

II.5. Carte de patrimoniu Nu-ți voi lăsa drept bunuri după moarte Decât un nume adunat pe-o carte… (Tudor Arghezi) Împrejurările istorice şi sociale au făcut ca din rândul textelor tipărite în limba română în epoca veche (15321780), să nu mai ajungă până în zilele noastre decât o mică parte. Moştenirea cea mai de preţ a unui popor este cultura, transmisă peste generaţii atât în forma ei scrisă cât şi orală. Comunitatea culturală băcăuană are privilegiul de a deține bunuri mobile de patrimoniu și ne referim aici la cărți de patrimoniu aflate în două biblioteci importante ale urbei bacoviene: Biblioteca Județeană „C. Sturdza” și Biblioteca Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău care găzduiesc în rafturile lor asemenea valori greu de estimat. Biblioteca Judeţeană „Costache Sturdza” are în custodie un număr de aproximativ 200 de exemplare de carte veche care datează din secolele al XVI-lea şi al XIX-lea (1500-1830). Genul de literatură cuprinsă între paginile acestor cărţi rare variază, de la texte redactate pentru necesităţile cultului (evanghelii, psaltiri, cazanii: Evanghelia învăţătoare, tipărită la Govora (1642), Carte românească de învăţătură, tipărită la Iaşi (1643), Noul Testament de la Bălgrad (1648), Psaltire slavonă (1660), Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie, Bucureşti (1682), Cazanie, Târgovişte (1742), Apostol, Iaşi (1756), Liturghier, Iaşi, (1759), Biblia de la Blaj (1795), Ceaslov bogat, Braşov (1806), Octoihul cel mic, Braşov (1810), Noul Testament, Neamţ (1818) la texte de literatură aşa-zis populară-texte profane, de fapt de provenienţă cultă, dar care s-au bucurat de o largă circulaţie în rândul maselor datorită caracterului lor mistic şi fantastic, dar și texte de legi cunoscute sub numele de pravile. Cazania lui Varlaam (1643) Prima carte tipărită în Moldova, la Iași, în anul 1643, în tipografia de la Treifetitele, cunoscută mai ales sub numele Cazania lui Varlaam, cu titlul complet Carte romănească de învățătură, dumenecile preste an și praznice mari împărătești este realizarea eruditului mitropolit al lui Vasile Lupu, Varlaam. Cartea este o piatră de hotar în istoria culturii româneşti atât prin numeroasele reeditări de care s-a bucurat, cât și prin circulația pe care a avut-o în toate cele trei principate, Cazania a contribuit și la consolidarea aspectului literar al limbii române. 63

II.5. Heritage books

All I will leave you when I’m gone Is but a name signed on a book ... (Tudor Arghezi)

The particular historical and social circumstances led to only a few of the texts printed in Romanian in the old age (1532-1780) to survive to these days. The most precious legacy of a people is culture, passed down from generation to generation in both written and oral form. The cultural community of Bacău has the privilege of owning tangible assets and here we refer to heritage books in two important libraries of our town. Both “C. Sturdza” Library and “Vasile Alecsandri“ University Library house such inestimable values in their shelves. “Costache Sturdza” County Library holds about 200 copies of old books dating back to the sixteenth and nineteenth centuries (1500-1830). The genre of literature comprised in the pages of these rare books varies from texts written for religious purposes (gospels, psalm books and sermons such as The Gospel of Govora (1642), The Romanian Book of Education, printed in Iasi (1643), The New Testament of Belgrade (1648), The Slavonic Psalter (1660), The Holy and Divine Gospel of Bucharest (1682), Homiliary, Târgovişte (1742), Apostle, Iași (1756), Liturgy book, Iasi, The Blaj Bible (1795), The Rich Ceaslov, Braşov (1806), The Little Octoche, Braşov (1810), The New Testament, Neamţ (1818), so-called popular literature – profane texts which benefited from a wide circulation because of their mystical and fantastic character, but also texts of laws known as the codes of law. Varlaam’s Homiliary (1643) The first book printed in Moldova, in Iasi, in 1643, known as Varlaam’s Homiliary or The Romanian Book of Learning, is authored by Varlaam, the erudite Metropolitan of Prince Vasile Lupu. The book is a milestone in the history of Romanian culture. Thanks to its numerous editions which ensured a large circulation in all three principalities, this book has also contributed to the consolidation of the literary aspect of the Romanian language.

The name Cazanie (Slavonic kazanije) comes from its contents and includes teachings and sermons, written and printed in order to be read on various occasions. The title sheet informs the reader that it is a Romanian book of learning for the Sunday sermons of the year, the royal feasts and the great saints, translated from Slavonic into Romanian by Varlaam, the Metropolitan of Moldavia and printed at the expense of the Moldavian Prince, Vasile Voivode, in Iasi, in 1643. This book of homilies is valuable not only through content. Graphic, iconographic and typographical ornaments with several types of font/ letters (in the first part, pp.1-218, only large fonts are used, in the second part both types of letters and in the third part only small letters) to which printing pressmen brought from Ukraine worked for almost a year, made this book one of the most beautiful, artistic masterpieces of the seventeenth century and even long afterwards in the Romanian countries.

Numele Cazanie (<v.sl. kazanije) vine de la conţinutul acesteia şi cuprinde învăţături şi predici, scrise şi tipărite cu scopul de a fi citite cu ocazia diverselor sărbători. Foaia de titlu informează cititorul că este vorba despre o carte românească de învăţătură pentru duminicile anului, praznicele împărăteşti şi ale marilor sfinţi, tălmăcită din limba slavonă în limba română de către Varlaam, mitropolitul Moldovei şi tipărită cu cheltuiala domnului ţării Moldovei, Vasile Voievod, la Iaşi, în anul 1643. Cazania este valoroasă nu numai prin conținut. Podoabele grafice, iconografice şi tipografice, cu mai multe caractere de litere (în prima parte, p. 1-218, se folosesc numai caracterele mari; în partea a doua ambele tipuri de litere, iar în cea de-a treia parte numai litere mici) la care maeșterii tipografi veniți din Ucraina au lucrat aproape un an de zile, au făcut ca această carte să fie una dintre cele mai frumoase, mai artistice din secolul al XVIIlea, şi chiar multă vreme după aceea, în ţările române. 65

The New Testament of Belgrade (1648) It is the work of Simion Ștefan, Metropolitan of Transylvania between 1643 and 1656. The text is the first full translation of the New Testament in Romanian and is modeled not only upon the Slavonic version but also on the Latin and the Greek original. Conscious of the unity of the Romanians in Transylvania, Wallachia and Moldavia, as well as of the existing regional linguistic differences, the Transylvanian Metropolitan explicitly expresses the need to create a unique literary Romanian language. The Metropolitan is reputed in the history of Romanian culture for the comparison between words and money: we know well that words must be like money, that money that is good to use in all countries is as good as words that everybody understands.

Noul Testament de la Bălgrad (1648) Este opera lui Simion Ştefan, mitropolit al Ardealului între anii 1643-1656. Textul reprezintă prima traducere integrală a Noului Testament în limba română şi are ca model nu numai versiunea slavonă, ci şi pe aceea latină şi originalul grecesc. Conştient de unitatea românilor din Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, precum şi de deosebirile lingvistice regionale existente, mitropolitul ardelean exprimă, în mod categoric, atunci când purcede la acestă complicată muncă, necesitatea creării unei limbi române literare unice. Mitropolitul a rămas în istoria culturii române și prin comparația cuvintelor cu banii: Bine ştim că cuvintele trebue să fie ca banii, că banii aceia sînt buni carii îmblă în toate ţărîle, așea şi cuvintele acealea sînt bune carele le înţeleg toţi. 66

Însă, pe lângă cartea românească există și carte străină, este vorba de ediția din secolul al XVI-lea a Iliadei și Odiseei lui Homer și Biblia lui Luther a treia ediție, tipărită în anul 1720, la Leipzig.

Letopiseţul Ţării Moldovei, publicat de către Mihail Kogălniceanu între anii 1846-1852

Besides Romanian books there are also foreign books, such as the 16th century editions of Homer’s Iliad and Odyssey and the third edition of Luther’s Bible, printed in 1720, in Leipzig.

The Chronicles of The Land of Moldavia, published by Mihail Knogalniceanu, 18461852

Biblioteca Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău deține cu titlul de bun mobil de patrimoniu, 7 cărți tipărite acum mai bine de trei veacuri. “Vasile Alecsandri” University Library in Bacau holds a series of heritage books printed more than three centuries ago. 1. Pellison: Histoire de Louis XIV. Depuis la mort du Cardinal Mazarin jusqu’á la paix de Nimegue en 1678 (1749) 2. F. Gellert: Briefe fur junge Leute (1778) 3. Iustini: Historiarum Philipicarum ex trogo Pompeio. Excerptarum Libri XLIV (1820) 4. Bonaparte Louis: Documents historiques et reflexions sut le gouvernement de la Hollande. Tome troisieme (1820) 5. Lexiconul de la Buda - Lesicon Romanescu – Latinescu- Ungurescu – Nemtescu (1825) 6. Precuvântare (1826) 7. Filosofia cuvântului și a năravurilor adică logică și etică elementară (1829)

Lexiconul de la Buda (1825) Tipărit în anul 1825, într-un singur volum, acest dicționar, cu numele complet Lexiconul românesclatinesc-unguresc-nemțesc, este considerat de către lingviști „primul dicționar modern al limbii române” (Chivu: 2012) și datorită faptului că selectarea cuvintelor pe care le regăsim aici a avut ca principiu de bază unificarea modernă a limbii române literare. Unic prin concepție, prin faptul că alături de cuvântul-titlu, scris etimologizant, este notat și echivalentul în grafie chirilică, acest dicționar este rod al unei munci colective pentru o perioadă de „trizeci și mai multor ani”, după cum este notat pe pagina de titlu. Acestă realizare lexicografic românească este și astăzi un text de referință, nu numai pentru lexicografi, ci și pentru cei interesați de studierea lexicului limbii române. Corespunzătoare cerinţelor educaţionale ale societăţii româneşti medievale, cartea era destinată întregului popor, indiferent dacă ştia sau nu carte, adică educaţiei lui, prin învăţători în ipostaza de clerici, dieci şi grămătici care o propovăduiau în tot cursul anului, cu ocazia diferitelor sărbători. Actul pedagogic ce supune laolaltă tineri şi adulţi se desfăşoară într-un cadru organizat, adecvat, în naosul şi pronaosul lăcaşurilor de cult, decorate cu picturi, urmând tradiţional învăţământul prin predică. 69

The Lexicon of Buda (1825) Printed in 1825, in a single volume, this dictionary, with the full name of the Romanian-Latin-Hungarian-German Lexicon, is considered by the linguists "the first modern Romanian language dictionary" (Chivu: 2012) and due to the fact that the selection of words which we find here had as a basic principle the modern unification of Romanian literary language. This work is unique by its structure in that, along with the etymologically explained title-word, there is also the equivalent in the Cyrillic script. It is the fruit of a collective work undertaken for a period of more than thirty years, as noted on the title page. This Romanian lexicographic achievement is today a reference text, not only for lexicographers, but also for those interested in studying the Romanian language lexicon. According to the educational requirements of the Romanian medieval society, the book was meant for the whole people, whether literate or not, in order to contribute to education made by teachers who were also members of the clergy and grammarians who preached it throughout the year on the occasion of various celebrations. The pedagogical act that brings together young people and adults takes place in an organised and appropriate setting in the nave and narthex of places of worship, decorated with paintings, traditionally following preaching. 70

II.6. Revista de Cultură „Ateneu” Este recunoscută de ceva timp drept una dintre cele mai bune reviste de cultură din ţară. O avantajau două considerente: factorul tradiţie (fusese înfiinţată în anul 1925 de un pedagog şi om de cultură notoriu – Grigore Tabacaru – şi de poetul George Bacovia) şi, îndeosebi, calitatea prestaţiilor jurnalistice de după 1964, când a apărut seria nouă. Publicaţia era răspunsul la o serie de necesităţi locale privind afirmarea spiritului creator, în condiţiile în care Iaşiul – vechi şi prestigios centru de cultură –, cu propriile tipărituri, făcea faţă cu dificultate ofertei venite şi din Moldova de mijloc (Bacău, Neamţ, Vrancea). Pe de altă parte, la mijlocul deceniului al şaptelea din secolul trecut, asistăm la acel dezgheţ ideologic, manifestat şi în planul presei culturale. În august 1964 reapar, în serie nouă, revistele „Ateneu” (Bacău) şi „Ramuri” (Craiova), urmate de „Familia” (Oradea, 1965), „Amfiteatru” (Bucureşti, ianuarie 1966), „Cronica” (Iaşi, februarie 1966), „Astra” (Braşov) şi „Argeş” (Piteşti) – ambele, în iunie 1966 –, „Tomis” (Constanţa, iulie 1966) şi „Vatra” (Târgu-Mureş, aprilie 1971). „Nucleul iniţiativei – notează Marilena Donea în bibliografia Revistei apărută în anul 2004, la patru decenii de la întemeierea seriei noi – s-a aflat la Casa Regională a Creaţiei Populare.” Directorul, Radu Cârneci, încurajase fiinţarea unui cenaclu literar agreat de George Bălăiţă, Ovidiu Genaru, Sergiu Adam, Eugen Uricaru, Mihail Sabin, Marin Cosmescu-Delasabar, Carmen Tudora ş.a. Creaţiile lor îşi găseau loc apoi în culegeri editate sub egida Casei, dar viaţa cultural-socială a regiunii era mult mai complexă, iar zona de afirmare în scris, limitată. Primul număr, cu subtitlul (de atunci şi de acum) „Revistă de cultură”, a ieşit de sub tipar la 19 august 1964, editat fiind de Comitetul Regional de Cultură şi Artă Bacău. Din redacţie făceau parte Radu Cârneci (redactor-şef), George Bălăiţă şi Stelian Nanianu (secretar general de redacţie), alături de Sergiu Adam, Constantin Călin, Mihail Sabin, Ovidiu Genaru, Vlad Sorianu/Vasile Sporici, deţinători ai unor rubrici permanente sau angajaţi cu jumătate de normă. În caseta redacţională au fost incluşi, cu titlu onorific, Iulian Antonescu, Victor Enăşoae, Iulia Hălăucescu, Olimpiu Hrişcă, Alexandru Radian. Cu un program redacţional ambiţios din care nu lipseau textele redactate în spiritul vremii (altfel, revista nu ar mai fi văzut lumina tiparului), a avut colaboratori dintre cei mai cunoscuţi (Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Al. Piru, Laurenţiu Ulici, Constantin Ciopraga ş.a.) ori în plină afirmare (C. D. Zeletin, Irina Petraş, Al. Călinescu, Ioanid Romanescu, Calistrat Costin, Ion Roşu, Cicerone Cernegura, Cristian Teodorescu, Octavian Voicu ş.a.). 71

II.5. The “Ateneu” Culture Magazine It has long been recognized as one of the best culture magazines in the country. There were two reasons for it: the tradition factor (founded in 1925 by a notorious pedagogue and culture man - Grigore Tabacaru and by George Bacovia) and, in particular, the quality of the journalistic performances after 1964, when the new series appeared. The publication was the answer to a range of local needs regarding the affirmation of the creative spirit, given that Iasi - an old and prestigious cultural centre - with its own prints, was hardly coping with the offer from middle Moldova (Bacău, Neamţ, Vrancea). On the other hand, in the middle of the seventh decade of the last century, we witnessed that ideological thaw, also manifested in the cultural media. In August 1964, were re-issued the magazines "Ateneu" (Bacău) and "Ramuri" (Craiova), followed by "Familia" (Oradea, 1965), “Amfiteatru” (Bucharest, January 1966), "Cronica" (Iasi, February 1966), "Astra" (Braşov) and "Arges" (Piteşti) - both in June 1966, Tomis (Constanţa, July 1966) and Vatra (Târgu-Mureş, April 1971). "The core of the initiative - writes Marilena Donea in the bibliography of the Magazine published in 2004, four decades after the foundation of the new series - was at the Regional House of Folk Creation." The director, Radu Cârneci, encouraged the existence of a literary cenacle approved by George Bălăiţă, Ovidiu Genaru, Sergiu Adam, Eugen Uricaru, Mihail Sabin, Marin Cosmescu-Delasabar, Carmen Tudora and others. Their creations were then found in collections edited under the aegis of the House, but the cultural and social life of the region was much more complex, and the propects of literary recognition quite limited. The first issue, with the subtitle "Culture magazine", came out on paper on August 19, 1964, edited by the Regional Committee of Culture and Art Bacău. The editors included Radu Cârneci (editor-in-chief), George Bălăiţă and Stelian Nanianu (editorial secretary general), along with Sergiu Adam, Constantin Călin, Mihail Sabin, Ovidiu Genaru, Vlad Sorianu/Vasile Sporici, holders of permanent columns or or parttime employees. In the editorial box, Iulian Antonescu, Victor Enăşoae, Iulia Hălăucescu, Olimpiu Hriscă, Alexandru Radian were included as honorary contributors. With an ambitious editorial programme including texts written in the spirit of the time (otherwise the magazine would not have received approval for print), there were consecrated collaborators (Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Al Piru, Laurentiu Ulici, Constantin Ciopraga etc.) or aspiring ones (CD Zeletin, Irina Petras, Al. Călinescu, Ioanid Romanescu, Calistrat Costin, 72

https://www.facebook.com/Revista-de-cultur%C4%83Ateneu-1027233247342139/

http://www.ateneu.info/

Tematica nu era doar social-culturală, ci şi ştiinţifică, alternând cu pagini dedicate sportului sau divertismentului. Revista era deschisă spre zonele cele mai diverse: de la economie, la spiritualitate şi de la pedagogie la evenimentul notabil. Atentă la viaţa tot mai complexă a regiunii Bacău (până în 1968) şi apoi a judeţului şi a zonelor învecinate, redacţia a editat suplimentele „Festivalul Slănicului” (24 iul. 1969), „Curierul Slănicului” (18 iul. 1971), „Bacoviana” (oct. 1975), „Ateneu. Cenaclu” (1976-1978), „Caiete botoşănene” (ian. 1983 ş.u.), „Biblioteca Ateneu” (1983-1984), „Almanahul Ateneu” (1986), „Ateneul copiilor” (1990), „Vitraliu” (1992), „Sentinela” (1992) ş.a. Sunt recunoscute ca veritabile instituţii Festivalul Naţional „George Bacovia” (30 sept.-3 oct. 1971, prima ediţie) şi Premiile Revistei „Ateneu”. Printre laureaţi se află nume importante din ştiinţa şi cultura românească. Revista de azi (editor, Consiliul Judeţean Bacău; director, Carmen Mihalache) este preocupată de păstrarea tradiţiei (deja se pregăteşte centenarul din 2025), dar se manifestă ca un teren flexibil la orientările moderne şi deopotrivă atentă la viaţa culturală a judeţului şi a zonei, pe care o reflectă sub semnul obiectivităţii şi al valorii.

The themes were not just social-cultural, but also scientific, alternating with pages dedicated to sports or entertainment. The magazine was open to the most diverse areas: from economy, spirituality, and pedagogy to the notable events. Sensitive to the ever more complex life of the Bacău region (until 1968) and then of the county and neighbouring areas, the editorial staff edited the "Festival of Slanic" (24 July 1969), "Curierul Slănicului” (18 iul. 1971), "Bacoviana” (oct. 1975), "Ateneu. Cenaclu” (1976-1978), "Caiete botoşănene” (ian. 1983 ş.u.), "Biblioteca Ateneu” (1983-1984), "Almanahul Ateneu” (1986), "Ateneul copiilor” (1990), "Vitraliu” (1992), "Sentinela” (1992) et al. "George Bacovia" National Festival (30 September - 3 October 1971, first edition) and the "Ateneu" Magazine Awards are recognized as true institutions. Among the laureates are important personalities of Romanian science and culture. Today's magazine (publisher, Bacău County Council, director, Carmen Mihalache) is concerned with keeping the tradition (it is already preparing for the centenary of 2025), but it manifests itself as a flexible field to the modern and attentive directions to the cultural life of the county and the area, which it reflects under the sign of objectivity and value.

Autor prezentare: Ioan Dănilă

Presentation author: Ioan Dănilă 74

III. Patrimoniul cultural imaterial din Bacău III.1. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bacău Instituţia se află actualmente sub coordonarea Consiliului Judeţean Bacău care, din anul 2004, a decis reorganizarea Centrului Judeţean de Cultură. Până la data de 1 mai 2004, C.J.C.P.C.T. deţinea statutul de secţie a acestui Centru. Încă de la început, C.J.C.P.C.T. şi-a asumat rolul de continuator al activităţii derulate până atunci, dat fiind că judeţul Bacău deţine un potenţial spiritual semnificativ la nivelul întregii ţări, iar eforturile de a-l valorifica cunosc o datare mult anterioară anului 2004. Sintetic, programul făcut public de conducerea Centrului este orientat către trei direcţii: reabilitarea spiritualităţii satului românesc, dezvoltarea activităţii aşezămintelor culturale şi, respectiv, punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial al judeţului Bacău. De asemenea, Centrul a propus proiecte şi programe specifice educaţiei permanente şi culturii tradiţionale. Concret, sunt avute în vedere iniţiative privind cercetarea realităţilor din domeniul tradiţiilor şi al creaţiei populare proprii zonei etnografice a judeţului. În planul strict al conservării spirituale, instituţia continuă campania de tezaurizare a valorilor reprezentative etalate de creaţia populară actuală, prin alcătuirea bazei de date informative. Formula adoptată este cea a parteneriatelor cu unităţi administrative din judeţ sau cu entităţi culturale (biblioteci comunale, centre de studii, ONG-uri etc.). Împreună, sunt puse în pagină şi apoi aplicate proiecte de valorificare a tradiţiilor locale şi de stimulare a creaţiilor artistice în cât mai multe genuri ale artei interpretative neprofesioniste. Pentru activitatea susţinută în acest spirit, C.J.C.P.C.T. a primit Diploma de excelenţă, ca răsplată a calităţii exemplare demonstrate de participarea şi prezentarea tradiţiilor şi artei populare din judeţul Bacău la Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare. În prezent, activitatea Centrului este orientată către două direcţii majore: 1. activităţi de bază conform scopului şi obiectului de activitate (teme de cercetare şi realizarea de documentare fotografice, audio şi filmate pe diferite teme, privind evoluţia meşteşugurilor în judeţul Bacău, aspecte ale gospodăriei ţărăneşti, obiceiuri de iarnă ale gospodăriei ţărăneşti etc.) şi 2. manifestări cultural-artistice tradiţionale: Festivalul Judeţean de Folclor, Târgul Meşteşugurilor Artistice Tradiţionale, Salonul Naţional al Artei Naive, Programul „Conexiuni culturale”. 75

III. The intangible cultural heritage from Bacău III.1. The County Centre for the Preservation and Promotion of Bacău’s Traditional Culture The institution is currently under the coordination of the Bacău County Council which, since 2004, decided to reorganise the County Cultural Centre. Until 1 May 2004, The County Centre for the Preservation and Promotion of Bacău’s Traditional Culture (CCPPBTC) held the status of section of this Centre. From the very beginning, CCPPBTC assumed the role of continuator of the activity performed until then, given that Bacău County has a significant spiritual potential across the country, and the efforts to capitalize on it date back much earlier than 2004. Synthetically, the programme made public by the Centre’s managerial team is oriented towards three directions: the rehabilitation of the spirituality of the Romanian village, the development of the activity of the cultural settlements and, respectively, the valorization of the intangible cultural heritage of Bacău County. The Centre also proposed projects and programmes specific to permanent education and traditional culture. In particular, initiatives are being considered on the research of the realities in the field of traditions and of the folk creation belonging to the ethnographic area of the county. In the strict area of spiritual preservation, the institution continues the campaign of treasuring the representative values displayed by the current popular creation through the compilation of an informative database. The formula adopted is that of partnerships with administrative units in the county or with cultural entities (communal libraries, study centres, NGOs, etc.). Together, projects are launched and then applied to capitalize on local traditions and to stimulate artistic creations in as many genres of non-professional performing arts. For the activity supported in this spirit, CCPPBTC received the Diploma of Excellence as a reward for the exemplary quality demonstrated by the participation and presentation of folk traditions and art in Bacău County at the National Festival of Folk Traditions. At present, the activity of the Centre is oriented towards two major directions: 1. basic activities according to the purpose and object of the activity (research themes and making photographic documentation, audio and film on different themes, the evolution of crafts in Bacău County, aspects of the household peasants, winter customs of the peasant household, etc.) and 2. traditional cultural and artistic manifestations: County Folklore Festival, Traditional Arts and Crafts Fair, Naive Art National Salon, “Cultural Connections” Programme. 76

Festivalul Judeţean de Folclor are drept ţintă păstrarea nealterată a folclorului băcăuan din subzonele etnofolclorice ale regiunii: Valea Trotuşului, Valea Siretului, Oituz, Caşin, Valea Zeletinului. Sunt avute în vedere conservarea, acurateţea şi frumuseţea costumelor, autenticitatea textelor literare puse pe muzică, originalitatea unor dansuri populare, stilurile interpretative. Locul este mereu acelaşi: staţiunea Slănic-Moldova, ales ca punct de întâlnire a spectatorilor din toate regiunile ţării aflaţi la tratament sau la odihnă, iar perioada a rămas constantă – luna august. Evenimentul final este precedat de două etape (pe centre şi zone etnofolclorice), menite a selecta, sub coordonarea specialiştilor, formaţiile cu adevărat valoroase din localităţile atât rurale, cât şi urbane. S-a reuşit astfel să fie menţinuţi în activitate circa 600 de artişti amatori, care contribuie la promovarea folclorului autentic. Dintre formaţiile remarcate, sunt de menţionat grupurile folclorice din Gioseni, Ghimeş, Tărhăuş, SascutSat, Pânceşti, ca şi cele din Traian („Plaiuri trăienene”), Oituz (Corul mixt), Găiceana („Cărăşelul”), Săuceşti („Muguraşii”), Sănduleni („Siminocul”), Poduri („Păunaşii”), Moineşti („Moineşteanca”), Bacău („Ciucurelul”), Asău („Bradul”), Brusturoasa („Dor străbun”), Sarata („Sărăţelul”) ş.a. 77

The County Folklore Festival aims at the unaltered preservation of Bacău’s folklore from the ethno-folkloric sub-zones of the region: Trotuş Valley, Siret Valley, Oituz, Caşin, Zeletin Valley. The preservation, the accuracy and the beauty of the costumes, the authenticity of the literary texts accompanied by music, the originality of folk dances, the interpretative styles are all considered. The place is always the same: the Slănic-Moldova resort, chosen as a meeting point for the spectators from all the regions of the country in treatment or rest in the month of August. The final event is preceded by two stages (by ethno-folkloric centres and areas), meant to select, under the coordination of specialists, the truly valuable bands in both rural and urban localities. It has thus managed to maintain around 600 amateur artists, who contribute to the promotion of authentic folklore. Among the bands mentioned are the folk groups from Gioseni, Ghimeș, Tărhăuș, Sascut-Sat, Pâncești as well as those from Traian (“Plaiuri trăienene”), Oituz (Mixed Choir), Găiceana (Săuceşti) (“Muguraşii”), Sănduleni (“Siminocul”), Poduri (“Păunaşii”), Moineşti (“Moineşteanca”), Bacău (“Ciucurelul”), Asău (“Bradul”), Brusturoasa (“Dor străbun”), Sarata (“Sărăţelul”).

Târgul Meşteşugurilor Artistice Tradiţionale din judeţul Bacău îşi propune încă de la început eliminarea riscurilor ivite în contextul globalizării: uniformizarea şi standardizarea economică şi culturală. În consecinţă, Centrul stimulează iniţiativele locale, dar coordonează şi sistematizează manifestările individuale, astfel încât să se creeze, finalmente, o punte reală între generaţiile de meşteri populari. Dintre meşteşuguri, judeţul Bacău este prezent la nivel naţional cu olăritul, ţesutul, împletiturile din fibre vegetale şi sculptura în lemn. Vizitatorii interesaţi de tainele meşteşugurilor îşi pot proba posibilele sau realele aptitudini lucrând la roata olarului sau la războiul de ţesut. Salonul Naţional al Artei Naive, manifestare anuală, este realizat în colaborare cu Centrul de Cultură „George Apostu”, prin Muzeul de Artă Contemporană. Sunt prezenţi, în cele peste douăzeci de ediţii, artişti din toate regiunile ţării, iar şcoala de artă naivă a judeţului Bacău este printre cele mai apreciate. „Conexiunile culturale” au cunoscut încă de la început o largă audienţă în rândul comunităţilor rurale. Prin activităţi specifice, sunt vizate identificarea şi promovarea tradiţiilor locale în domeniul artistic în primul rând, dar şi în plan spiritual mai larg. Sunt antrenate autorităţile administrative (primăria, şcolile) dar şi parohiile ortodoxe sau romano-catolice, ONG-urile etc. Colaboratori sunt Revista de Cultură „Ateneu”, filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, Teatrul Municipal „Bacovia”, Ansamblul Folcloric „Busuiocul”, Radio-România Antena Satelor ş.a. De asemenea, Centrul este coorganizator al manifestării „Alaiul datinilor şi obiceiurilor de iarnă”. În continuare, C.J.C.P.C.T. Bacău (manager, Florin Zăncescu) este interesat de amplificarea procesului de identificare, tezaurizare şi punere în valoare a culturii imateriale din judeţul Bacău, îndeplinind o nobilă obligaţie formulată explicit sau implicit de generaţiile de intelectuali ai României. Autor prezentare: Ioan Dănilă

The Traditional Arts and Crafts Fair in Bacău County aims to eliminate the risks arising in the context of globalisation: economic and cultural standardisation. Consequently, the Centre stimulates local initiatives, but coordinates and systematises individual manifestations so as to finally create a real bridge between generations of folk craftsmen. Among the crafts, Bacău County is present at national level with pottery, weaving, knitted items from vegetable fibre and wood sculpture. Visitors interested in craft secrets can test their potential or real skills by working on the potter’s wheel or the loom. The Naive Art National Salon, an annual event, is staged in collaboration with “George Apostu” Cultural Centre through the Museum of Contemporary Art. There are artists from all over the country in the twenty editions, and Bacău County naive art school is among the most appreciated. “Cultural Connections” has enjoyed from the outset a wide audience among rural communities. Through specific activities, it is mailny aimed at identifying and promoting local traditions in the artistic field, but also at a broader spiritual level. The administrative authorities are involved (the mayoralty, the schools), but also Orthodox or Roman Catholic parishes, NGOs, etc. The collaborators are the “Ateneu” Culture Magazine, the Bacău Branch of the Writers’ Union in Romania, “Bacovia” Municipal Theatre, “Busuiocul” Folk Ensemble, Radio-Romania “Antena Satelelor” and others. The Centre is also a co-organiser of the “The Parade of Winter Customs and Traditions.” Furthermore, C.J.C.P.C.T. Bacău (manager, Florin Zăncescu) is interested in amplifying the process of identification and valorisation of the intangible culture in Bacău County, fulfilling a noble obligation formulated explicitly or implicitly by Romanian intellectuals. Presentation author: Ioan Dănilă

III.2. „Șezătoare de Bacău” – un model de promovare a meșteșugurilor tradiționale Pasiunea împărtășită de un grup de băcăuance pentru promovarea meșteșugurilor tradiționale a dus la formarea unei comunități care se întrunește săptămânal în Bacău, la șezătoare, într-un spațiu din incinta bisericii Lazaret, pus la dispoziție cu generozitate de către preoții parohi. Cele 30 de membre ale grupului „Șezătoare de Bacău”40 cos cămăși tradiționale, respectând cutumele moștenite de la strămoși. „Mișcarea noastră vrea să educe publicul și să-l ajute să înțeleagă că o cămașă tradițională nu este cea din pânză topită, care se vinde la tarabă sau în supermarket. (…) Nu suntem specialiste, nu avem un scop comercial, nu vindem nimic”41, a precizat Iulia Georgescu, una din cele mai active membre ale grupului. Printre proiectele pe care le-au promovat, unul dintre cele mai importante a fost expoziția organizată la Aeroportul Internaţional „George Enescu” în vara anului 2018. Cea mai pasionată promotoare a artei cusutului de cămăși tradiționale, Felicitas Farcaș-Loghin, profesoară de cusut-țesut la Școala Populară de Artă Bacău și bibliotecară la Valea Mare, din comuna Faraoani, Bacău a declarat cu acest prilej: „Eu reprezint jumătatea de la țară a grupului, firul neîntrerupt al țăranului român și mă bucur foarte mult, împreună cu Iulia, când vin alături de noi și alte doamne care își caută identitatea.”42 40 “Șezatorile” erau întâlniri cu caracter social, în special iarna, unde sătenii cântau, dansau și practicau diverse meșteșuguri. Astăzi se mai țin foarte rar. 41 https://www.desteptarea.ro/ziua-universala-iei-sarbatorita-pe-aeroportul-bacau/. 42 Idem 37 81

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=2225410740819264&set=g.207 1631926413420&type=1&theater&ifg=1

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1817885754928981&set=g.2071 631926413420&type=1&theater&ifg=1

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=2069485513326650&set=gm.2110 808542495758&type=1&theater

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1818785768172313&set=g.2071631 926413420&type=1&theater&ifg=1 82

III.2. “Șezătore de Bacău” – a model for promoting traditional crafts The passion shared by some ladies from Bacău who promote traditional crafts has led to the formation of a community that meets weekly in Bacau, at “șezătoare”, in a space within the Lazaret church, generously made available by the parish priests. The 30 members of the “Şezătoare”40 group from Bacău sew traditional shirts, respecting the customs inherited from their ancestors. “Our movement wants to educate the audience and help them understand that a traditional shirt is not that of molten cloth, which is sold at the store or in the supermarket. (...) We are not specialists, we have no commercial purpose, we sell nothing”41 said Iulia Georgescu, one of the most active members of the group. Among the projects they promoted, the most important so far has been the exhibition organised in the summer of 2018 at “George Enescu” International Airport. The most passionate promoter of traditional shirts, Felicitas Farca;-Loghin, a sewing and weaving teacher at Bacău Popular Art School and a librarian in Valea Mare, Faraoani, Bacău declared on this occasion: “I represent the countryside half of the group, that uninterrupted thread of the Romanian peasant, and I very much enjoy, along with Iulia, when other ladies in search of their identity join us.”42 40 “Șezatorile” used to be traditional social meetings, especially in the winter, where people sang, danced and made handicrafts. Nowadays, they are only rarely held. 41 https://www.desteptarea.ro/ziua-universala-iei-sarbatorita-pe-aeroportul-bacau/. 42 Idem 37.

III.3. Asociaţia Culturală „Artă–Tradiţii–Patrimoniu fără Frontiere” De la formarea sa în anul 2014, Asociația Culturală „Artă - Tradiții - Patrimoniu Fără Frontiere” din Bacău și-a propus ca obiectiv principal activităţi educative în vederea promovării şi valorificării patrimoniului cultural și natural naţional, precum şi angajarea sa într-un demers de creare a unei culturi europene a protejării patrimoniului. Membrii asociației sunt profesori, artiști, muzeografi şi voluntari implicaţi în activitățile asociației. Asociația are o preocupare constantă pentru activități al căror scop prioritar este valorificarea tradițiilor culturale specifice regiunii Nord – Est, mai ales prin desfășurarea unor ateliere de creație care se adresează elevilor, studenților și altor categorii de adulți. Potenţialul pe care îl are asociația în domeniul tradiţiilor şi al valorilor sociale, precum şi încurajarea participării tinerilor şi adulţilor la acţiuni culturale și educative, oferirea de servicii sociale şi interculturale a fost confirmat prin rezultatele obținute în cursul derulării proiectelor implementate până în prezent, dintre care amintim: „Pedagogia patrimoniului natural si cultural”, „Les chemins du bleu en Europe: transversalité des apprentissages et transculturalité des languages”, „eCULTFOOD - Digitalizarea patrimoniului cultural alimentar. Regiunea Bacău”, „Contribuții românești la patrimoniul cultural european: Tristan Tzara 55, Benjamin Fondane 120”. Proiectul „Pedagogia patrimoniului natural si cultural” (2014 – 2016) a fost finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+ KA1, ID Proiect: 2014-1-RO01-KA104-001576. Scopul proiectului a fost desfășurarea unor activităţi educative în vederea promovării şi valorificării patrimoniului cultural și natural naţional, precum şi angajarea sa într-un demers de creare a unei culturi europene a protejării patrimoniului; Proiectul „Les chemins du bleu en Europe: transversalité des apprentissages et transculturalité des languages” (2015 – 2018) a fost finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+ KA2, ID Proiect: 2015-1-FR01KA204-015265. Scopul parteneriatului strategic a fost de a reuni un grup de experţi în formare pedagogică şi educaţie culturală (profesori, artişti, cercetători, reprezentanţi ai unor asociaţii şi centre culturale implicate în educaţia adulţilor) pentru a pune în aplicare cele mai bune practici educaționale și pedagogice pentru completarea educaţiei de bază a adulţilor, pornind de la învățarea de tip transversal pe marginea culorii albastru ca „factor social european”, raportat la diversitatea fiecărei ţări şi culturi. 83

III.3. The Cultural Association “Art - Traditions - Heritage Without Borders” Since its formation in 2014, The Cultural Association "Art - Traditions - Heritage Without Borders" in Bacău has set as its main objective educational activities in order to promote and valorize the national cultural and natural heritage, as well as its engagement in the creation of a European culture of heritage protection. Members of the association are teachers, artists, museographers and volunteers involved in the association's activities. The Association has a constant concern for activities whose priority is to capitalize on the cultural traditions specific to the North-East region, especially by developing creative workshops for pupils, students and other adults. The potential of the association in the field of traditions and social values, as well as encouraging the participation of young people and adults in cultural and educational actions, the provision of social and intercultural services has been confirmed by the results obtained during the projects implemented so far: "Natural and Cultural Heritage Pedagogy", "Les chemins du bleu en Europe: Transversality of Apprenticeships and Transculturality of Languages", "eCULTFOOD - Digitizing the Cultural Heritage. Bacău Region", "Romanian Contributions to the European Cultural Heritage: Tristan Tzara 55, Benjamin Fondane 120." The project "Pedagogy of Natural and Cultural Heritage" (2014-2016) was funded by the European Commission through the Erasmus+ KA1 Programme, Project ID: 2014-1-RO01-KA104-001576. The purpose of the project was to carry out educational activities to promote and capitalize on the national cultural and natural heritage, as well as to engage in an initiative to create a European culture of heritage conservation; The project "Les chemins du bleu en Europe: transversal des apprentissages et transculturalité des languages" (2015-2018) was funded by the European Commission through the Erasmus+ KA2 programme, Project ID: 2015-1-FR01-KA204-015265. The aim of the strategic partnership was to bring together a group of experts in pedagogical training and cultural education (teachers, artists, researchers, representatives of associations and cultural centers involved in adult education) to implement best educational and pedagogical practices for completing adult basic education, starting from transversal blue-color learning as a "European social factor", referring to the diversity of each country and culture.

Proiectul „eCULTFOOD - Digitalizarea patrimoniului cultural alimentar. Regiunea Bacău” (2016 – 2018), finanțat de UEFISCDI – PNCDI, ID Proiect: PN-III-P2-2.1-BG-2016-0390. Obiectivele acestui proiect au fost: 1. realizarea unui parteneriat colaborativ de cercetare aplicativă între Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi şi Asociaţia Culturală „Artă-Tradiţii-Patrimoniu Fără Frontiere” Bacău, pentru identificarea unor noi căi de cooperare în vederea valorificării cercetării ştiinţifice din domeniul patrimoniului cultural în cadrul educaţiei nonformale; 2. creşterea performanţei şi competitivităţii Asociaţiei Culturale „Artă-Tradiţii-Patrimoniu Fără Frontiere” Bacău prin utilizarea expertizei existente în universităţi pentru dezvoltarea de soluţii de educaţie experienţială, concretizate în tehnologii de colectare, stocare şi valorificare digitală a patrimoniului cultural imaterial. Proiectul „Contribuții românești la patrimoniul cultural european: Tristan Tzara 55, Benjamin Fondane 120” și-a propus să sublinieze tocmai această afinitate şi interdependenţă româno-europeană, s-o cultive şi s-o consolideze, să-i identifice câteva aspecte simptomatice: personalităţi ale lumii literare şi artistice româneşti care se bucură de o recunoaştere europeană; mişcări, direcţii, orientări estetice de anvergură internaţională pe care le-au jalonat aceste personalităţi; contexte culturale, politice, ideologice care le-au influenţat opera şi biografia sau pe care le-au influenţat ele însele etc. În mod particular, Asociația s-a angajat într-un demers de creare a unei culturi europene a protejării patrimoniului. Aceasta se poate realiza printr-un dialog între culturi la nivel european, care să pună în evidenţă particularităţile fiecărei țări (limba, arta, tradițiile, obiectivele de turism cultural), în mod special zonele cu potențial în domeniul turismului cultural (al promovării tradiţiilor locale şi al valorilor comunitare specifice). Autor prezentare: Dorel Nistor

The project “eCULTFOOD - Digitalisation of food cultural heritage. Bacău Region “(2016-2018) was funded by UEFISCDI - PNCDI, Project ID: PN-III-P2-2.1-BG-2016-0390. The objectives of this project were: 1. to develop a collaborative partnership for applied research between “Vasile Alecsandri” University of Bacau, “Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi and “Art-Traditions-Heritage Without Borders” Cultural Association Bacau to identify new paths of cooperation with a view to capitalizing on scientific research in the field of cultural heritage in non-formal education; 2. increasing the performance and competitiveness of the Cultural Association “Art-Traditions-Heritage Without Borders” Bacau by using the existing expertise in universities for the development of experiential education solutions, materialised in technologies for the collection, storage and digital valorisation of intangible cultural heritage. The project “Romanian Contributions to the European Cultural Heritage: Tristan Tzara 55, Benjamin Fondane 120” aims to emphasize precisely this Romanian-European affinity and interdependence, to cultivate and consolidate it, to identify some symptomatic aspects: personalities of the literary world and Romanian arts that enjoy European recognition; movements, directions, aesthetic orientations of an international dimension that these personalities have grounded; cultural, political, ideological contexts that influenced their work and biography or influenced themselves, etc. The Association is mainly committed to creating a European culture of heritage conservation. This can be achieved through a dialogue between cultures at European level, highlighting the particularities of each country (language, art, traditions, cultural tourism objectives), especially the areas with potential in the field of cultural tourism (promoting local traditions and specific community values). Presentation author: Dorel Nistor

III.4. Tezaurul uman viu Secolul XXI marchează prefaceri noi în problematica diversă a patrimoniului. Dacă până acum accentul se punea în principal pe aprecierea construcțiilor antice, contemporaneitatea aduce elemente noi. Coreenii propun în anul 1993 acordarea titlului de Tezaur Uman Viu. Această idee este repede preluată prin inițiativa UNESCO și de către o parte din țările europene. România aderă și ea la acest program, astfel încât astăzi, în țara noastră, în jur de 50 de persoane sunt declarate Tezaurului Uman Viu (TUV) – titlu onorific, conferit persoanelor recunoscute de către comunitatea purtătorilor de cultură şi de cea ştiinţifică drept creatoare, purtătoare şi transmiţătoare de elemente ale patrimoniului cultural imaterial. Județul Bacău are și el un asemenea „tezaur”. August 2018 este momentul din care județul Bacău are bucuria de a număra printre cetățenii săi și un TUV, în persoana doamnei Anica Fichioș, din Oituz. Titlul onorific primit de la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, prin Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de către învățătoarea pensionară în vârstă de 70 de ani, căruia, o un semn de recunoaștere a priceperii, creativității și iscusinței în arta țesutului. 89

https://www.desteptarea.ro/anica-fichios-tezaur-uman-viu/

III.4. The Living Human Treasure The twentieth century marks new changes in the diverse approaches to heritage. If until now the emphasis was mainly on the appreciation of ancient constructions, the contemporary period brings new elements. The Koreans proposed in 1993 the award of Living Human Treasures. This idea was taken up by the UNESCO initiative and part of the European countries. Romania also joined this programme so that, in our country today, about 50 people are declared Living Human Treasures (LHT) - an honorary title conferred to persons recognized by the community of tradition bearers as creative carriers and transmitters of elements of intangible cultural heritage. Bacău County also has such a "treasure". August 2018 is the moment when the first LHT got public recognition in Bacău county in the person of Mrs. Anica Fichioş, from Oituz. The honorary title granted by the Ministry of Culture and National Identity through the National Commission for the Safeguarding of Intangible Cultural Heritage represents for the 70-year-old retired teacher, a welldeserved sign of recognition of the skill, creativity and mastery in the art of weaving. 90

III.5. Manifestări culturale III.5.1. Celebrarea Zilei Universale a Iei la Bacău Ziua Universală a Iei are deja cinci ani de când a debutat cu succes, la iniţiativa comunităţii online „La Blouse Roumaine", fiind preluată de comunităţile româneşti din țară și din străinătate. Inițiatorii acestei celebrări a iei românești desfășurată în Piața Tricolorului din Bacău în data de 24 iunie 2018 au fost Centrul de Informare Europe Direct Bacău (CIED Bacău), Primăria Municipiului Bacău si Direcția de Asistență Socială a Municipiului Bacău, cărora li s-au alaturat, în calitate de colaboratori, Federația Tinerilor din Bacau, Asociația pentru Promovarea Dezvoltării Personale, Palatul Copiilor Bacău, Școala Populară de Arte și Meserii Bacău, Asociația „Betania”, Fundația de Sprijin Comunitar Bacău, Ansamblul Folcloric „Busuiocul” și Asociația Pasionaților de Fotografie. Concomitent cu aceste manifestări care marchează Anul European al Patrimoniului Cultural, în suita de evenimente organizate de Aeroportul Internaţional „George Enescu” (AIGE) din Bacău pentru a marca Centenarul Marii Uniri, a fost deschisă o expoziție inedită de 15 cămăşi populare tradiţionale, cusute de mână pe pânză de bumbac sau in făcută la război ţărănesc, de băcăuancele de la Asociația „Șezătoare de Bacău". Aceste exponate realizate de băcăuancele Felicitas Farcaș, Iulia Georgescu, Iulia Borulea, Angela Colbeanu, Mariana Adam, Livia Ciocan și Claudia Petronela Patrașcu au putut fi admirate timp de două săptămâni în noul terminal al aeroportului băcăuan. 91

IV.3. Cultural manifestations IV.3.1. Celebrating the Universal Romanian Blouse in Bacău

Day

the

The Universal Day of the Romanian Blouse has been celebrated for the past five years since it was successfully initiated by the online community "La Blouse Roumaine", being taken over by Romanian communities from Romania and abroad. In 2018, the celebrations on this occasion took place in Bacău on June 24th. Europe Direct Information Centre (EDIC) Bacău, Bacău Town Municipality and the Social Assistance Department of Bacău, supported by the Youth Federation of Bacău, The Association for the Promotion of Personal Development, Bacău Children's Palace, Bacău School of Arts and Crafts, “Betania” Association, Bacău Community Support Foundation and “Busuiocul” Folk Ensemble all contributed to the success of the event. Simultaneously with these events marking the European Year of Cultural Heritage, in the suite of events organized by "George Enescu" International Airport in Bacău to mark the Centenary of the Great Union, a new exhibition of 15 traditional folk shirts, hand made on cotton cloth or made in a peasant warloom, by the artisans from Bacău "Şezătoare" Association. These exhibits, made by Felicitas Farcaş, Iulia Georgescu, Iulia Borulea, Angela Colbeanu, Mariana Adam, Livia Ciocan and Claudia Petronela Pătrașcu could be admired for two weeks in the new terminal of the local airport. 92

III.5.2. Alaiul Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă din Bacău Cu o tradiție de peste 50 de ani, Alaiul Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă din Bacău este organizat de Ansamblul Folcloric Profesionist „Busuiocul”, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al primăriilor din localităţile de unde provin ansamblurile şi formaţiile participante. Cu acest prilej, băcăuanii sunt invitați în centrul orașului pentru a urmări atât parada cât și reprezentațiile susținute de artiști amatori și profesioniști, care promovează obiceiuri străvechi, păstrate în formă autentică și lăsate moștenire de la o generație la alta (Pluguşorul, Sorcova, Buhaiul etc.). După datină, fiecare comunitate adresează urări prin care marchează Crăciunul și trecerea în Noul An folosind ritualuri ale căror elemente culturale specifice le asigură autenticitatea. Atracția principală o constituie jocurile cu măști („găteala” Caprelor, Căluților, a Urșilor, jocul Irozilor ori al „haiducilor” din Ceata lui Jianu) ale unor formații cunoscute din localitățile băcăuane din Rachitoasa, Dărmănești, Dofteana, Bijghir, Scorțeni, Roșiori, Vultureni, BereștiTazlău, Zemeș, Lipova, Balcani și Livezi. 43 https://www.desteptarea.ro/alaiul-datinilor-2017/.

III.5.2. The Parade of Winter Traditions and Customs in Bacău With a tradition lasting for more than 50 years, The Parade of Winter Traditions and Customs in Bacău is organised by “Busuiocul” Professional Folklore Ensemble, with the support of the County Council and of the mayoralties of the localities from which the participating ensembles and bands come. On this occasion, the inhabitants of Bacău are invited in the town centre to follow both the parade and the performances of amateur and professional artists who promote ancient customs which are authentically preserved and passed down from generation to generation (Pluguşorul, Sorcova, Buhaiul, etc.). As customary, each community addresses wishes to mark Christmas and the New Year through folk rituals whose culturally specific elements ensure authenticity. The highlight is represented by the mimic games and miracle plays with masks (The Goat, the Horse, Bears, the Irods, or the Outlaws of Jianu’s Band), performed by some well-known bands from Răchitoasa, Dărmăneşti, Dofteana, Bijghir, Scorţeni, Roşiori, Vultureni, Bereşti-Tazlău, Zemeş, Lipova, Balcani and Livezi. 43 https://www.desteptarea.ro/alaiul-datinilor-2017/. 98

IV. Patrimoniul digital - adaptarea la tendințele culturale la nivel european IV.1. Europeana - platforma digitală europeană pentru patrimoniul cultural Portalul Europeana.eu44, lansat în 2008, reprezintă cea mai de încredere sursă de informare și cunoaștere a patrimoniului cultural european. Concepută de către Fundația Europeană și un număr impresionant de instituții culturale europene, platforma digitală europeană poate fi considerat un real model de bună practică privind lucrul în echipă în scopul prezentării a peste 53 de milioane de obiecte și subiecte care includ imagini (tablouri, desene, hărţi, fotografii şi imagini de obiecte muzeale), texte (cărţi, ziare, scrisori, jurnale şi documente de arhivă), fonograme (muzică şi text rostit de pe cilindri, casete, discuri sau din emisiuni de radio) sau videoclipuri (filme, jurnale şi emisiuni TV). Unele exponate şi subiecte din colecțiile interconectate ale peste 3700 de biblioteci, arhive, muzee și galerii din toată Europa sunt de renume mondial: cartea lui Isaac Newton despre Legile mişcării, desenele lui Leonardo da Vinci, pictura lui Johannes Vermeer „Fata cu cercelul perlat” sau obiecte privind Zidul Berlinului.45 Această impresionantă bibliotecă digitală poate fi utilizată de profesori, artiști, profesioniști în instituții culturale și de creație, dar și de toți cei care caută informații despre cultură. Fie că sunt în căutarea unei lucrări celebre sau a unui obiect mai puţin cunoscut, 44 http://www.europeana.eu/portal/. Europeana îi poate conecta la sursa originală a materialului, astfel 45 http://www.europedirectbacau.ro/index.php/stiri/link-uri-utile/ încât să poată fi siguri de autenticitatea sa. portalul-europeana. 99

IV. Digital heritage - the adaptation to the cultural trends at the European level IV.1. Europeana - the European digital cultural heritage platform The Europeana.eu portal44, launched in 2008, is the most reliable source of information and knowledge of the European cultural heritage. Designed by the European Foundation and an impressive number of European cultural institutions, the digital platform Europeana can be considered a real model of good practice on teamwork in order to present more than 53 million objects and subjects that include images (paintings, drawings, maps, photos and pictures of museum objects), texts (books, newspapers, letters, diaries and archival), phonograms (music and text on cylinders, tapes, discs or radio shows) or video (movies, magazines and TV shows). Unele exponate şi subiecte din colecțiile interconectate ale peste 3700 de biblioteci, arhive, muzee și galerii din toată Europa sunt de renume mondial: cartea lui Isaac Newton despre Legile mişcării, desenele lui Leonardo da Vinci, pictura lui Johannes Vermeer „Fata cu cercelul perlat” sau obiecte privind Zidul Berlinului.45 Această impresionantă bibliotecă digitală poate fi utilizată de profesori, artiști, profesioniști în instituții culturale și de creație, dar și de toți cei care caută informații despre cultură. Fie că sunt în căutarea unei lucrări celebre sau a unui obiect mai puţin cunoscut, Europeana îi poate conecta la sursa originală a materialului, astfel încât să poată fi siguri de autenticitatea sa.

44 http://www.europeana.eu/portal/. 45 http://www.europedirectbacau.ro/index. php/stiri/link-uri-utile/portalul-europeana. 100

101

102

IV.2. Digitalizarea patrimoniului culinar băcăuan Digitalizarea patrimoniului cultural alimentar. Regiunea Bacău – eCULTFOOD este un proiect coordonat de către Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi şi Asociaţia Culturală „Artă–Tradiţii–Patrimoniu fără Frontiere”. Acest proiect a fost finanţat de către Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învaţamântului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) în scopul prezervării sub formă cartografică şi informatizată a unui corpus reprezentativ de documente audiovizuale care să înregistreze patrimoniul cultural alimentar tradiţional. Potrivit dnei lector univ. dr. Petronela Savin, coordonatorul proiectului PN-III-P2-2.1-BG-2016-0390, desfăşurat în perioada 1.10.2016–30.10.2018, domeniul de intervenţie l-a reprezentat patrimoniul cultural imaterial al alimentaţiei tradiţionale din judeţul Bacău, îndeplinind funcţia de protejare (colectare, cercetare, punere în valoare) şi de diseminare (difuzare, inclusiv prin noile modele de dezvoltate în mediul on-line). Povestea despre călătoria culinară prin satele băcăuane a putut fi îndeaproape urmărită prin mijloace tehnice moderne, pe rețelele sociale, unde echipa de proiect a adus mărturii ale colectării elementelor de patrimoniu culinar furnizând înregistrări realizate în formă audio-vizuală. http://ecultfood.ub.ro 103

IV.2. Digitizing Bacău’ culinary heritage Digitizing food cultural heritage. Bacău Region - eCULTFOOD is a national project coordinated by "Vasile Alecsandri” University of Bacău in partnership with "Alexandru Ioan Cuza" University, Iaşi and the Cultural Association "Art-Traditions-Patrimony without Borders". This project was funded by the Executive Unit for Financing Higher Education, Development, and Innovation (UEFISCDI) for the purpose of preserving in a cartographic and computerised form a representative body of audiovisual documents recording the local traditional food cultural heritage. According to PhD lecturer Petronela Savin, the coordinator of the project PN-III-P2-2.1-BG-2016-0390, conducted between 1.10.2016-30.09.2018, the field of intervention was represented by the intangible cultural heritage of traditional food in Bacău County, fulfilling the function of protection (collection, research, exploitation) and dissemination (dissemination, including new models developed in the online environment). The story of the culinary journey through the villages of Bacău could be closely witnessed by modern technical means on the social networks, where the project team brought evidence of the collection of the heritage elements by providing audio-visual recordings. http://ecultfood.ub.ro 104

The main outcome of the project is the ECultFood web platform46, which represents a comprehensive database that includes the results of field research, an archive and a library on regional food practices and traditions. The audiovisual documents that are accessible by different tags record real communication situations in the form of dialogue with 90 informants from 34 localities in Bacău County, based on an open questionnaire on traditional food with about 50 theme topics.

Principalul indicator de rezultat este platforma web ECultFood46 sub forma unei baze de date complexe, care cuprinde rezultatele cercetării de teren, arhivă şi bibliotecă privind practicile şi tradiţiile alimentare din regiune. Documentele audiovizuale au înregistrat situaţii de comunicare reale sub formă de dialog cu 90 informatori din 34 de localităţi ale judeţului Bacău, pe baza unui chestionar deschis referitor la alimentaţia tradiţională cu circa 50 de subiecte-temă.

46 http://ecultfood.ub.ro.

46 http://ecultfood.ub.ro. 105

106

107

https://www.youtube.com/watch?v=svi8rDj7DJE

https://www.youtube.com/watch?v=8TDjpewlUK4 108

https://www.youtube.com/watch?v=UFdzPsfZ_ew

https://www.youtube.com/watch?v=KqVz-QirTEQ

https://www.youtube.com/watch?v=tSnMhg92uto

https://www.youtube.com/watch?v=BsSltCmqViE

109

https://www.youtube.com/watch?v=xoo5gFTWXWU

https://www.youtube.com/watch?v=PQicymyWNnY

https://www.youtube.com/watch?v=k0Ph4-VevbM

https://www.youtube.com/watch?v=OmJ90ybbhxg 110

Concluzii Ideea expunerii la loc de cinste a obiectelor de valoare care fac parte din zestrea unei familii sau a unei comunități în locul punerii la păstrare, departe de ochii străinilor, a dus, de-a lungul timpului, la apariția muzeelor, a colecțiilor publice, care au fost lăsate moștenire pentru generațiile viitoare. Dincolo de valoarea materială a bunurilor culturale, multe dintre obiectele din colecțiile băcăuane încă păstrează o valoare sentimentală inestimabilă. Și pentru că acestea ajung să poarte patina timpului este nevoie să fie bine păstrate, restaurate și conservate ca să poată fi lăsate moștenire în continuare, așa cum și-au dorit creatorii și donatorii acestora. Pe lângă varietatea pieselor de patrimoniu arhitectural și muzeografic care se regăsesc în municipiul Bacău, calitatea acestora suplinește golul vizibil lăsat de urbanizarea și sistematizarea din perioada comunistă. Dacă Bacăul nu are un centru istoric propriu-zis ca în alte reședințe de județ, păstrează încă urme clare ale vechimii sale și ale moștenirii culturale pe care avem datoria să a păstrăm și să o îmbogățim. Capitalul uman este, de asemenea, extrem de valoros, deoarece avem specialiști care se ocupă de găsirea, achiziționarea, păstrarea pieselor de patrimoniu și un public educat, care știe să aprecieze și să promoveze acest patrimoniu. Printre modelele de bune practici pe care ne-am propus să le promovăm sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, se regăsesc, pe de o parte, cele oferite de profesioniștii din domeniu, afiliați la instituții de cultură și asociații băcăuane, care desfășoară programe și inițiative prin care fac eforturi susținute în vederea conservării și integrării patrimoniului local în context național, european și mondial. Pe de altă parte, aducem în atenție simpli păstrători ai tradițiilor care, fie se preocupă de colectarea sau producerea bunurilor culturale, fie se angajează activ în promovarea unor tradiții și meșteșuguri locale. Datorită strădaniei lor, ne bucurăm de manifestări culturale care impresionează prin complexitatea lor, diversitatea tematică, ținuta profesională și sinergia creată între artiști, artizani și iubitori de cultură. 111

Conclusions The idea of exhibiting valuable items belonging to the dowry of a family or of a community instead of simply hoarding them has led to the emergence of museums and public collections that turn into the heritage of future generations. Beyond the material value of cultural goods, many of the objects in the public collections from BacÄ&#x192;u still preserve an inestimable sentimental value. And because they come to wear the patina of time, they need to be well preserved, restored and preserved so that they can be further inherited, as wanted by their creators and donors. Besides the variety of architectural and museographic heritage pieces found in BacÄ&#x192;u, their quality compensates the visible gap left by urbanisation and systematisation in the communist period. Thus, despite its not having a real historic centre as other towns, BacÄ&#x192;u still presents clear traces of the cultural heritage that we have the duty to preserve and enrich. Human capital is also extremely precious, given that we have reputed specialists in finding, purchasing, preserving heritage pieces and an educated public that knows how to appreciate and promote this heritage. Among the models of good practice that we promoted under the aegis of the European Year of Cultural Heritage 2018, there are, on the one hand, the ones offered by professionals in the field, affiliated to cultural institutions and NGO associations, which carry out programs and initiatives that make sustained efforts to preserve and integrate local heritage in a national, European and global context. On the other hand, we bring to the attention simple preservers of traditions that are either concerned with the collection or production of cultural goods, or are actively engaged in the promotion of local traditions and crafts. Thanks to their efforts, we enjoy cultural manifestations that impress us through their complexity, thematic diversity, professionalism and synergy created among artists, artisans and culture lovers.

112

Bibliografie I. Cărți, articole, albume/Books,articles, albums Anghel, P., Arpegii la Siret – itinerar moldav, Editura „Tineretului”, Bucureşti, 1964. Bichescu, N., Tomescu, I., Gherasim, C.: Bacău. Acasă la creştini, Bacău: Filocalia, 2014. Ceucă, M., Cmeciu, D. et al., Istorie, cultură şi tradiţie băcăuană în context european/ Bacău’s History, Culture and Tradition within a European Context, Iaşi: Ed. PIM, 2014. Ceucă, M., Cmeciu, D., Manolache, M., Memoria vie a Bacăului/The Living Memory of Bacău, Iaşi: Ed.PIM, 2011. Chivu, Gh., Lexiconul de la Buda, primul dicționar modern al limbii române, în AUI, Secțiunea IIIe, Lingvistică, tomul LVIII, vol. In Memoriam Vasile Arvinte, Editura Universității Al. I. Cuza”, Iași, 2012. Choay, F., Patrimoniul la răscruce, Editura Ozalid, 2014. Cmeciu, D., Județul Bacău: modele culturale și investiții creative/ The County of Bacău: Cultural Models and Creative Investments, Iaşi: Ed. PIM, 2017. Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.), Obiective turistice băcăuane și valoarea lor europeană/ Tourist Sights and their European Value in Bacău County, Iaşi: Ed. PIM, 2014. Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.), Poveşti europene retrăite/ European Real-life Tales Retold, Iaşi: Ed.PIM, 2015. Costache, Radu, Bacăul de la 1850 la 1900, Bacău: Ed. „Egal”, 2008. Donea, M., Lazar Paraschiv I. și Stoian R., Biblioteca publică Bacău. Centenar 1893-1993, Bacău, Biblioteca Judeţeană “Costache Sturdza” Bacău, 1993. Drehuță, E. (coord.), Enciclopedia județului Bacău, Bacău: Ed. „Agora”, 2007. Drugă, L., Studiu lingvistic asupra Cazaniei mitropolitului Varlaam, Editura « EduSoft », vol. I, Bacău, 2006. Drugă, L., Studiu lingvistic asupra Cazaniei mitropolitului Varlaam, Editura « EduSoft », vol. II, Bacău, 2007. Gilles F., Guy Jucquois, Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale, Editura Polirom, 2005. Ispas, S., Patrimoniul cultural imaterial din România. Repertoriu I, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2009. Ploșniță, E., Patrimoniu și patrimonologie în sistemul educațional al Republicii Moldova: actualitate și necesitate, în vol. Noi tendințe în protecția și promovarea patrimoniului cultural național și european, Editura Pontos, Chișinău, 2013. 113

Șendrea, E., Istoria municipiului Bacău, Bacău: Ed. „Vicovia”, 2007. Şendrea, E., Monografia municipiului Bacău, Bacău, Editura Vicovia, 2005. Șerban, L., Bacău. Palimpseste urbane sau carte pentru inimă, minte și istorie, Bacău: Ed. Rovimed Publishers, 2013. Ungureanu, E., Istoria învăţămânului preşcolar din judeţul Bacău, Iaşi: Editura PIM, 2009. Zaharia, D., Bacău, istorie adevărată, Bacău: Ed. „Babel”, 2013. *** Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române (DEXI) , Chişinău, Editura ARC şi Editura Gunivas, 2007, coordonator ştiinţific: Eugenia Dima; autori: Eugenia Dima, Doina Cobeţ, Laura Manea, Elena Dănilă, Gabriela E. Dima, Andrei Dănilă, Luminiţa Botoşineanu; colaboratori: Daniela Butnaru, Veronica Olariu. II. Colecții de fotografii/Photo collections Colecția Europe Direct Bacău Colecția Consiliul Județean Bacău Colecția ing. Mihai Ceucă Colecția Primăria Bacău Colecția Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău Colecția Șezătoare de Bacău III. Colecție digitală/Digital collection Colecția ECultFood IV. Site-uri/Websites http://ecultfood.ub.ro. http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-1177_ro.htm. http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-5309_en.htm. http://european-cultural-heritage-summit.eu/. 114

http://friesland.nl/en/european-capital-of-culture. http://www.bjbacau.ro/. http://www.cimec.ro/Legislatie/Legea-26-2008-PatrimoniulImaterial.pdf. http://www.deferlari.ro/ http://www.europanostra.org/europe-best-heritage-achievements-2018-celebrated-berlin/. http://www.europeana.eu/portal/. http://www.europeanheritageawards.eu/. http://www.europeanheritageawards.eu/winners/. http://www.europedirectbacau.ro/index.php/stiri/link-uri-utile/portalul-europeana. http://www.europedirectbacau.ro/index.php/stiri/noi-situri-adaugate-pe-lista-marcii-patrimoniului-european. http://www.unesco.org/culture/natlaws/media/pdf/romania/rom_lege_182_romorof.pdf. http://www.unesco.org/culture/natlaws/media/pdf/romania/romania_law26_2008_roorof.pdf. http://www.ziare.com/bacau/stiri-actualitate/palatul-administrativ-preluat-de-consiliul-judetean-7283740. https://anuleuropean.patrimoniu.gov.ro/. https://anuleuropean.patrimoniu.gov.ro/harta-evenimentelor/. https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/capitals-culture_en. https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/heritage-label_en. https://ec.europa.eu/romania/news/03012018_leeuwarden_valletta_capitale_culturale_europene_2018_ro. https://ec.europa.eu/romania/news/20170504_premiul_ue_pentru_patrimoniul_cultural_palatul_cultural_blaj_ro. https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:303:0001:0009:RO:PDF. https://ich.unesco.org/doc/src/00009-RO-PDF.pdf. https://patrimoniu.gov.ro/noutati/item/417-patrimoniul-nostru-acolo-unde-trecutul-intalneste-viitorul. https://www.desteptarea.ro/bacaul-de-altadata/. https://www.desteptarea.ro/monumente-istorice-hotelul-athenee-palace-azi-hotelul-central/. https://www.desteptarea.ro/ziua-universala-iei-sarbatorita-pe-aeroportul-bacau/. https://www.europa-creativa.eu/cultura. https://www.europa-creativa.eu/cultura_doc_23_programul-europa-creativa-2014-2020-subprogramul-cultura_ 115

https://www.europa-creativa.eu/noutatic_doc_182_14-organizatii-din-romania-in-proiecte-de-cooperare-europacreativa-finantate-in-2018_pg_0.htm. https://www.europa-creativa.eu/noutatic_doc_188_s-a-lansat-apelul-din-2018-pentru-proiecte-de-cooperareculturala-europa-creativa_pg_0.htm. https://www.europa-creativa.eu/noutatic_doc_190_4-edituri-din-romania-au-castigat-finantare-europa-creativa_ pg_0.htm. https://www.facebook.com/bjbacau/photos/a.198660510601051/406967623103671/?type=3&theater. http://cimec.ro/Colectii-Muzeale.html. https://ich.unesco.org/en/lists. http://cmiabc.ro/?page_id=1400. http://cmiabc.ro/?page_id=1380. https://muzeuldeartabacau.webgarden.ro/menu/muzeul-de-art. https://www.senat.ro/Legis%5CPDF%5C2011%5C11b221FG.pdf. https://www.visitmalta.com/en/european-capital-of-culture-2018. https://zdbc.ro/de-sf-nicolae-doua-dintre-cele-mai-vechi-biserici-ale-bacaului-isi-sarbatoresc-hramul/. www.bacaulturistic.ro/.../casa-memoriala-george-bacovia. https://www.edusoft.ro/biserica-sfantul-nicolae-mireasa-lui-cristos/ https://www.facebook.com/groups/2071631926413420/

116