STRUCTURĂ-GAZDĂ
PARTENERI
AUGUST 2009 Cartea Verde: Politica de coeziune teritorială a Uniunii Europene
Consiliul Judeţean Bacău
Universitatea din Bacău
Zilele Europene ale Locurilor de Muncă Open Days 2009 Primăria Municipiului Bacău
Limbile străine 2010 – prezent şi viitor Finanţări europene Link-uri utile
Primăria Slănic-Moldova
Oportunităţi academice şi profesionale Colectivul de redacţie: Prof.univ.dr. DOINA CMECIU – Coordonator Europe Direct Bacău Mădălina Manolache – Info Officer Europe Direct Bacău Lect.dr. Camelia Cmeciu – Membru Europe Direct Bacău
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Asociaţia REPERE
Cartea Verde: Politica de coeziune teritorială a Uniunii Europene Transformarea diversităţii teritoriale într-un punct forte – Cartea Verde privind coeziunea teritorială Densitatea, distanţa şi divizarea: trei factori pe care raportul pentru 2009 al Băncii Mondiale îi identifică drept având un posibil impact asupra ritmului dezvoltării economice şi sociale. În Cartea Verde privind coeziunea teritorială, Comisia schiţează trei fronturi posibile pentru abordarea acestor dificultăţi, analizează regiunile cu anumite particularităţi geografice, discută conceptul de coeziune teritorială în planificarea politicilor UE şi lansează spre dezbatere tema coeziunii. In 2006, Consiliul a adoptat Directivele Strategice Comunitare, care afirmau că „promovarea coeziunii teritoriale trebuie inclusă in efortul de a ne asigura că teritoriul Europei poate contribui la realizarea obiectivelor privind dezvoltarea şi crearea de locuri de muncă”. Directivele strategice privind dezvoltarea rurală evidenţiază şi ele contribuţia adusă la coeziunea teritorială de unele programe înrudite. Este tot mai mult recunoscută necesitatea promovării cooperării, a dialogului şi a parteneriatului dintre diferitele niveluri de guvernare, organizaţiile şi oamenii care implementează politica in teren. Date fiind aceste aspecte şi schimbări cauzate de recenta extindere, necesitatea armonizării atuurilor pentru depăşirea dificultăţilor unei economii globale şi imperativul de a depune eforturi pentru o dezvoltare mai durabilă, Comisia a publicat această Carte Verde şi a lansat faza de consultare a acesteia. Să vedem deci ce se pune de fapt in discuţie.
August 2009 – pagina 2
Concentrarea spaţială a activităţii economice este mai redusă în UE decât în alte zone dezvoltate ale lumii – ceea ce reflectă un anumit mod de viaţă european, în care se pune preţ pe dezvoltarea durabilă, pe protejarea resurselor naturale şi a tradiţiilor culturale. Toate acestea înseamnă că, deşi viaţa urbană este o caracteristică răspândită, ea nu este una concentrată: locuitorii metropolelor se află aproape de zonele rurale, iar cei cu domicilii rurale au adesea acces uşor la servicii. Oraşele mici şi medii sunt mai importante decât ar putea sugera dimensiunea lor, oferind o infrastructură şi servicii de importanţă cheie pentru evitarea depopulării rurale şi a migrării spre zonele urbane. Într-un teritoriu caracterizat printr-un număr mare al oraşelor mici şi medii, se pune întrebarea cum se pot obţine avantajele activităţii economice concentrate concomitent cu evitarea aspectelor negative precum poluarea, congestionarea, degradarea urbană şi excluderea socială. Răspunsul se află în încurajarea cooperării, a interacţiunii şi a conexiunii dintre oraşe, metropole şi zonele rurale înconjurătoare. Pentru a beneficia de productivitatea sporită generată de concentrarea activităţii economice, Europa trebuie să îşi atingă masa critică prin stabilirea de reţele, nu prin metropole uriaşe care să creeze acest efect doar datorită cifrelor. Coeziunea teritorială se referă la valorificarea la maxim a structurii unice şi diverse a aşezărilor, ţinând cont că cetăţenii Europei nu trebuie să fie dezavantajaţi în ce priveşte oportunităţile de angajare, condiţiile de locuit, accesul la serviciile publice şi alte asemenea facilităţi doar pentru că locuiesc într-o anumită regiune şi nu în alta. Conectarea Indiferent cât de echilibrată va fi urbanizarea care se prevede, este necesară atât reunirea aglomerărilor urbane, cat şi a locuitorilor acestora. Ne vin imediat în minte legăturile prin transporturi, dar interconectarea presupune, de asemenea: acces rapid şi de calitate la Internet; conectarea la surse de energie fiabile; legăturile dintre centrele de cercetare şi companii şi asigurarea satisfacerii cerinţelor speciale ale grupurilor defavorizate. În noile state membre, legăturile rutiere sunt insuficiente, iar cele feroviare sunt neechilibrate: în majoritatea cazurilor, căile ferate nu permit utilizarea trenurilor de mare viteză şi au nevoie de reparaţii. Trebuie implementate sisteme avansate de gestionare a traficului. Nu se realizează reducerea emisiilor de CO2 care ar putea rezulta în urma utilizării transporturilor pe apă – transporturile maritime şi pe râurile interne sunt în continuare subdezvoltate.
Concentrare – Conectare – Cooperare: răspunsul în faţa dificultăţilor Concentrarea Aşezările din cadrul UE sunt organizate într-un model neobişnuit, cu 5 000 de oraşe şi aproape 1 000 de metropole răspândite în întreaga Europă. Deşi reţeaua urbană este relativ densă, doar 7 % din populaţie trăieşte în metropole cu peste cinci milioane de locuitori, faţă de procentajul de 25 % din SUA. La nivel global, metropolele din UE sunt mai mici, acest lucru influenţând productivitatea. Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Accesul la servicii de interes general, cum ar fi îngrijirea medicală sau învăţământul, este adesea o problemă în zonele rurale. În regiunile îndepărtate, aproximativ 40 % din populaţie are peste o oră de mers cu maşina pentru a ajunge la un spital, iar 43 % sunt la peste o oră depărtare de o universitate. Nu se exploatează potenţialul pe care îl oferă tehnologia informaţională şi de comunicaţii pentru medicina şi învăţămantul la distanţă. Zonele metropolitane ce se întind peste graniţe locale şi regionale şi regiunile de frontieră din cadrul UE-15 au avut avantajul multor ani de politică de coeziune cu impacturi pozitive, cum ar fi gradul sporit de acces, calitate şi eficienţă în ce priveşte îngrijirea medicală transfrontalieră – fapt important, deoarece nu există reguli clare în ce priveşte aspectul accesului. UE este înconjurată în sud şi est de regiuni care încă au produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor mai scăzut decat zonele de la graniţele exterioare ale Uniunii – aceste zone având ele însele cele mai scăzute valori ale PIB-ului din UE. Unele dintre aceste ţări din afara UE se caracterizează şi printr-o creştere a numărului de locuitori, presiunea migrării fiind astfel foarte puternică.
August 2009 – pagina 3
Cooperare Aspectele care necesită cooperarea mai strânsă pot fi discrete – anumite probleme care par să ia naştere într-o regiune şi să afecteze doar regiunea respectivă îşi pot avea originea reală în afara teritoriului respectiv. Atunci când se produce, contaminarea solului poate părea să afecteze doar o anumită locaţie. Cu toate acestea, agenţii de poluare dintr-o anumită ţară se pot răspândi şi în alta – pânzele de apă subterane se pot degrada, iar comportamentul iresponsabil al unei ţări se poate răsfrânge asupra alteia. Schimbarea climatului şi inundaţiile, incendiile şi secetele ce rezultă de aici sunt probleme mai evidente, care vor face necesară o cooperare transfrontalieră şi mai eficace. În timp ce consideraţiile ecologice contestă modul în care concepeam înainte graniţele, delimitările şi regiunile independente, natura fluxurilor de lucru moderne cere şi ea parteneriate mai strânse între zonele care mai demult s-ar fi putut considera ca fiind entităţi distincte şi separate. Dezvoltarea economică, transporturile publice, accesul la îngrijirea medicală, la învăţămantul superior şi facilităţile de formare – toate depăşesc graniţele regionale. Este larg recunoscut plusul de valoare pe care îl aduce cooperarea. După 14 ani de programe concentrate asupra acestui aspect, Comisia speră ca această Carte Verde să atragă atenţia asupra beneficiilor dezvoltării cooperării teritoriale. Acest lucru se vede deja în proaspăta Strategie UE a Regiunii Mării Baltice – un teren de încercare pentru regândirea naturii cooperării teritoriale, care pune accent pe strategiile mai coerente, pe urmărirea aceloraşi obiective la nivelul comunităţii şi pe instrumentele de implementare robuste. Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/panorama/pdf/mag28/mag28_ro.pdf
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Mobilitatea forţei de muncă nu a fost niciodată la fel de importantă ca în prezent. Pentru a rămâne competitivi într-o perioadă de criză economică, angajatorii au nevoie de un personal foarte competent, cu aptitudini care ar putea fi greu de găsit. Solicitanţii de locuri de muncă vor avea mai multe şanse pe piaţa locurilor de muncă dacă vor fi mai flexibili în privinţa locaţiei angajatorului şi vor beneficia şi de noile competenţe pe care şi le vor putea adăuga în CV ca urmare a perioadei de muncă în străinătate – limbi străine, comunicare multiculturală şi abordări sectoriale specifice – ca să nu uităm nici imensul sentiment de satisfacţie personală şi de încredere în sine pe care le poate aduce succesul într-o altă ţară. În ambele cazuri, cel mai bun punct de plecare pentru completarea „deficitului de competenţe” este reprezentat de Zilele europene ale locurilor de muncă. Acestea au fost lansate în 2006, Anul european al mobilităţii lucrătorilor (European Year of Workers’ Mobility), şi s-au bucurat de un real succes încă de la început. Târguri simultane de locuri de muncă şi evenimente speciale sunt programate pe durata verii şi toamnei anului 2009 pe întregul continent european. Zilele europene ale locurilor de muncă vă oferă o oportunitate unică de a afla ce poate face EURES pentru dumneavoastră, indiferent de situaţia profesională în care vă aflaţi. Poate că sunteţi un angajator care are nevoie de un anumit tip de lucrători aflaţi în surplus în altă ţară. Poate că sunteţi o persoană aflată în căutarea unui loc de muncă şi ştiţi deja ce aţi dori să faceţi şi unde aţi dori să plecaţi – sau doriţi să obţineţi mai multe informaţii înainte de a începe orice pregătiri. Oricare ar fi nevoile dumneavoastră, EURES şi Zilele europene ale locurilor de muncă au fost create să vă ajute. Anul trecut au avut loc mai multe tipuri de evenimente (inclusiv târguri de locuri de muncă, seminarii, cursuri, ateliere şi alte evenimente culturale - unele dintre acestea fiind organizate chiar în trenuri sau în ambarcaţiuni!), al căror rol a fost de a face legătura între mai multe tipuri de organizaţii şi lucrători. O gamă largă de organizaţii vor participa şi în acest an. Organizatorii ediţiei din 2009 a Zilelor europene ale locurilor de muncă vor depune din nou toate eforturile şi îşi vor folosi creativitatea pentru ca evenimentul să crească în calitate, dimensiune şi accesibilitate.
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
August 2009 – pagina 4
http://ec.europa.eu/eures/main.jsp?lang=ro&acro=news&subForNews=yes
Zilele europene ale locurilor de muncă 2009: primul pas către completarea „deficitului de competenţe”
August 2009 – pagina 5
Open Days 2009 Programul celei de-a şaptea ediţii OPEN DAYS va prezenta 124 de seminarii, ateliere, dezbateri şi expoziţii care se vor desfăşura în perioada 5 – 8 octombrie pentru 7000 de participanţi. Un număr de 250 de parteneri din 213 regiuni din UE şi 33 de oraşe din statele-membre şi 600 de vorbitori vor fi implicaţi activ în cadrul evenimentelor. Pe parcursul lunii octombrie, un număr de 250 de evenimente în plan local vor fi organizate în spaţiul europeaj, preconizându-se o audienţă de 30.000 de participanţi. Obiectivul principal al evenimentului este acela de a facilita schimbul de bune practici şi de informaţiii, dezbaterile şi activităţile de networking între experţii europeni şi naţionali şi stake-holderii implicaţi în dezvoltarea regională şi locală din sectoare publice, private şi financiare. Programul preliminar al evenimentului poate fi accesat la adresa: www.opendays.europa.eu Sub egida temei:”Provocări globale, răspunsuri europene”, toate evenimentele se vor axa pe următoarele patru teme: stimularea creşterii economice prin caracterul inovator al regiunilor şi oraşelor europene; regiunile şi schimbarea climatică – calea europeană către dezvoltarea regională durabilă; cooperarea teritorială şi obţinerea de rezultate prin politica europeană de coeziune Ediţia din 2009 va prezenta şi o secţiune dedicată universităţilor europene pentru a implica şi comunitatea academică în crearea unei platforme antreprenoriale pentru autorităţile locale şi regionale. Mai multe informaţii puteţi afla accesând adresa: Pentru presă: http://ec.europa.eu/regional_policy/conferences/od2009/media.cfm?nmenu=8000 Pentru participanţi: http://ec.europa.eu/regional_policy/conferences/od2009/participants.cfm?nmenu=8
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
August 2009 – pagina 6
Limbile Străine 2010 – prezent şi viitor Contribuţia limbilor la aplicarea Strategiei de la Lisabona În anul 2000, UE şi-a stabilit un obiectiv ambiţios: să devină, până în 2010, cea mai competitivă şi mai dinamică economie din lume bazată pe cunoaştere . Realizarea unei mai mari coeziuni sociale şi generarea unei creşteri economice durabile, capabile să ofere locuri de muncă mai multe şi mai bune, reprezintă o parte a acestui obiectiv. Planul elaborat pentru atingerea acestuia este cunoscut sub denumirea de Strategia de la Lisabona. Politica privind educaţia ocupă un loc central, iar învăţarea limbilor străine este esenţială în acest context. Pentru a veni în sprijinul Strategiei de la Lisabona, miniştrii educaţiei din UE şi-au fixat trei obiective majore care urmează să fie realizate până în anul 2010: - ameliorarea calităţii şi eficienţei educaţiei şi a sistemelor de formare în UE; - garantarea accesului la educaţie pentru toţi cetăţenii; - deschiderea către lume a educaţiei şi formării. Obiectivele fundamentale şi măsurile specifice de realizare a acestora sunt cuprinse în programul „Educaţie şi formare 2010”, care reprezintă contribuţia acestor sectoare la Strategia de la Lisabona. Obiective ambiţioase pentru 2010
Obiectivul în materie de învăţare a limbilor străine a fost definit astfel încât să contribuie la realizarea obiectivului global care vizează deschiderea către lume a educaţiei şi formării. UE se ghidează după principiul potrivit căruia orice persoană ar trebui să fie aptă să vorbească două limbi străine pe lângă limba maternă. Programul „Educaţie şi formare 2010” stabileşte standardele de evaluare a progreselor înregistrate de statele-membre şi prioritizează trei direcţii care vor beneficia de pe urma schimbului de experienţă: metode şi modalităţi de organizare a predării limbilor străine; învăţarea limbilor străine de la o vârstă fragedă; modalităţi de promovare a învăţării şi exersării limbilor străine. Educaţie şi formare 2020 – sisteme diferite, obiective comune Concluziile Consiliului privind cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării („ET 2020”), adoptate în mai 2009, se bazează pe progresele înregistrate în cadrul programului anterior de lucru şi stabilesc patru obiective strategice: transpunerea în practică a conceptelor de învățare de-a lungul vieții și de mobilitate educaţională; îmbunătățirea calității și a eficienței sistemelor de educaţie şi formare profesională; promovarea egalităţii, a coeziunii sociale şi a cetăţeniei active; stimularea inovării și a creativității, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educație și formare profesională. Acţiunile derulate în vederea atingerii acestor obiective vor contribui şi la implementarea procesului interguvernamental Bologna în domeniul învăţământului superior.
Programul „Educaţie şi formare 2010” vizează o gamă largă de aspecte. Stabileşte ambiţiile comune pentru 2010, referindu-se, printre altele, la includerea diversităţii şi cooperării în obiectivele globale. Precizează cum pot fi atinse aceste obiective - prin metoda deschisă a coordonării, statele membre acceptând în acest caz să colaboreze şi să fie evaluate după standarde comune. În cele din urmă, programul stabileşte 13 obiective specifice: ameliorarea educaţiei şi formării pentru profesori şi formatori; dezvoltarea competenţelor necesare într-o societate a cunoaşterii; garantarea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicării pentru toţi cetăţenii; intensificarea recrutării în domeniul ştiinţific şi tehnic; folosirea cât mai eficientă a resurselor; crearea unui mediu favorabil învăţării; creşterea nivelului de atractivitate al învăţării; Sursa: promovarea cetăţeniei active, a egalităţii de şanse şi a coeziunii sociale; http://ec.europa.eu/education/languages/eu-language-policy/doc120_ro.htm consolidarea legăturilor dintre piaţa muncii, cercetare şi societate în general; dezvoltarea spiritului antreprenorial; ameliorarea procesului de învăţare a limbilor străine; creşterea mobilităţii şi a programelor de schimb Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. consolidarea cooperării europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
August 2009 – pagina 7
Oportunităţi academice şi profesionale Scholarships - United Kingdom Cambridge Overseas Trust Country: United Kingdom University: Cambridge University Study field: All http://www.eastchance.com/scholarship.asp?id=646 Gates Cambridge Trust Country: United Kingdom University: Cambridge University Study field: All http://www.eastchance.com/scholarship.asp?id=643 Eastern European Bursaries Country: United Kingdom University: Cambridge University Study field: All http://www.eastchance.com/scholarship.asp?id=781 Peterhouse RESEARCH STUDENTSHIPS Country: United Kingdom University: Cambridge University Study field: All http://www.eastchance.com/scholarship.asp?id=764
Sursa: eastchance.com
THE ZIEGLER GRADUATE STUDENTSHIP IN LAW Country: United Kingdom University: Cambridge University Study field: All http://www.eastchance.com/scholarship.asp?id=755 Clutton-Brock Scholarship Country: United Kingdom University: Cambridge University Study field: All http://www.eastchance.com/scholarship.asp?id=739 Overseas Bursaries Country: United Kingdom University: Cambridge University Study field: All http://www.eastchance.com/scholarship.asp?id=723 E.D. Davies Scholarship Country: United Kingdom University: Cambridge University Study field: All http://www.eastchance.com/scholarship.asp?id=716 Balfour Fund and Studentship Country: United Kingdom University: Cambridge University Study field: All http://www.eastchance.com/scholarship.asp?id=688
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
August 2009 – pagina 8
Bacău, un spaţiu european ... cu o identitate europeană Atelierul: „Incluziunea socială – un angajament comun în spaţiul european” Proiecte în plan local „Şcoala
-
factor
determinant în
pregătirea
copiilor
şi
a
tinerilor
cu
dizabilităţi pentru o incluziune socială favorabilă” - Centrul Şcolar „Maria Montessori”, Bacău Proiectul “Sănătate şi o viaţă mai bună în comunitate” – S.P.A.S. Slănic-Moldova şi Fundaţia „Împreună pe calea vieţii” Oneşti
Accesaţi www.europedirect.ub.ro Sau sunaţi la numărul gratuit al reţelei Europe Direct
00 8 00 6 7 8 9 10 11
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România