STRUCTURĂ-GAZDĂ
PARTENERI
FEBRUARIE 2009 2009 – Rolul Uniunii Europene în lume Responsabilitatea socială corporatistă în spaţiul european
Consiliul Judeţean Bacău
Universitatea din Bacău
Server-ul EUROPA – cum, când, unde şi de ce Primăria municipiului Bacău
Concursuri europene Finanţări europene Link-uri utile Oportunităţi academice şi profesionale
Primăria oraşului SlănicMoldova Colectivul de redacţie: Prof.univ.dr. DOINA CMECIU – Coordonator Europe Direct Bacău Mădălina Manolache – Info Officer Europe Direct Bacău Lect.dr. Camelia Cmeciu – Membru Europe Direct Bacău
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Asociaţia REPERE
2009 este, mai mult ca oricând, anul interdependenţei comunicaţionale pentru rezolvarea problemelor stringente ale acestui început de mileniu. În contextul globalizării, Uniunea Europeană trebuie să răspundă noilor provocări cu care se confruntă locuitorii satului global şi să dea curs oportunităţilor care se deschid tuturor cetăţenilor europeni aflaţi în dialog cu semenii lor din întreaga lume. Care sunt aceste noi provocări? Actul însuşi al globalizării şi al circumscrierii comunităţii europenilor în contextul lumii globale este cea mai mare provocare a acestor decenii ale secolului al XXI-lea. Locuitorul unei astfel de lumi este nevoit să perceapă interdependenţa în termeni noi (termeni cu care n-a fost obişnuit până acum); să reflecteze asupra ritmului schimbării şi a efectelor imediate produse de aceasta; să înţeleagă relaţia europenizare – globalizare – putere, la nivelul impactului direct asupra cetăţeanului global, asupra vieţii acestuia în sensul adaptării la noi standarde impuse de coduri şi legi care aparţin unor instanţe complexe. Este vorba, în al doilea rând, de asigurarea prosperităţii şi a siguranţei cetăţenilor – de la nivel local la cel global – fără a distruge dimensiunile ecologice, sociale, religioase, civice pe care se fundamentează acest concept al bunăstării interrelaţionabile. Vorbim apoi de menţinerea şi dezvoltarea capitalului cultural într-un cadru social coeziv şi de luarea deciziilor politice şi adoptarea strategiilor adecvate pentru eradicarea sărăciei economice, educaţionale şi spirituale în lume. Izbucnirea crizelor – financiare, sociale, climatice şi energetice – demonstrează, pe de o parte, incapacitatea înţelegerii circumscrierii acestor fenomene în cadrul globalizant al lumii în care trăim cu toţii, fie că suntem europeni, americani, asiatici, australieni etc. şi, pe de altă parte, emergenţa stării de instabilitate, de nesiguranţă şi de neîncredere, de fragmentare şi de continuă căutare a unei viziuni coerente este cea mai mare provocare a secolului XXI. Care sunt oportunităţile? Explozia comunicaţională, îndepărtarea barierelor, flexibilitatea frontierelor, soluţionarea conflicte-lor prin dialog şi cooperare, dezvoltarea pieţii mondiale a capitalului, adoptarea de strategii care să ofere posibilitatea eradicării
sărăciei şi a consecinţelor acesteia (droguri, discriminare, violenţă, corupţie, exploatarea categoriilor defavorizate, terorism etc.), reglementarea unui sistem global de reguli care să guverneze îndeplinirea obiectivelor majore ale guvernelor interconectate la scopuri comune. Punctul de întâlnire a provocărilor şi a oportunităţilor creează, în ciuda tuturor eforturilor, un spaţiu al inegalităţilor, o dinamică, nu uşor de controlat, a celor doi poli: sărăcia şi bogăţia. Care este rolul Uniunii Europene în lume, în acest spaţiu al inegalităţilor, care apar inevitabil? A se vedea şi articolul „Europa în lume. Decizii politice pentru siguranţă şi prosperitate”, de Tom Burke şi Nick Mabey, pentru răspunsuri date acestei provocări. În contextul unei lumi globale, Uniunea Europeană poate şi trebuie să joace un rol proactiv în: realizarea şi implementarea deciziilor politice care să furnizeze strategiile corecte pentru asigurarea siguranţei şi a bunăstării cetăţenilor lumii; dezvoltarea unor mecanisme care să conducă la distribuirea beneficiilor acestor politici în mod corect; dezvoltarea conceptului de solidaritate cetăţenească, de comunitate, de spaţiu comun al oportunităţilor şi, implicit, de responsabilitate comună; promovarea diversităţii şi soluţionarea problemelor cauzate de complexitatea factorilor culturali; identificarea intereselor comune pentru a depăşi rivalităţile la nivel naţional; conceperea unui cadru comun de politici prin realizarea cooperării la nivelul acestora: susţinerea politicilor publice de către politica financiară şi cea economică; stabilirea cadrului pentru dezvoltare durabilă prin promovarea conceptelor de interconectivitate şi interrelaţionare; schimbarea mentalităţii cetăţenilor (europeni şi globali) privind necesitatea concordanţei dintre politicile interne şi externe, dintre teorie şi practică; investirea resurselor (financiare, economice, umane, culturale) în domenii care să susţină prin valoare principiile democratice ale solidarităţii şi responsabilităţii comune. Prof.univ.dr. Doina Cmeciu Coord. Europe Direct Bacău
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Februarie 2009 - Pagina 2 Link-uri: www.europa.eu www.ec.europa.eu http://ec.europa.eu/commission_barroso/president/priorities/role/index_en.htm
Rolul Uniunii Europene în lume
Referinţe: 1. Balmer, John M.T. (2001). Corporate identity, corporate branding and corporate marketing. Seeing through the fog. In European Journal of Marketing. Vol. 35, No. 3/ 4, G. E. Greenley, N. Lee (eds.), 248-291, MCB University Press. 2. Corporate Social Responsibility – National Public Policies in the European Union, Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2007 3. Grunig, James E., Dozier, David M., Ehling William P., Grunig, Larissa A., Repper Fred C., White, Jon (1992). Excellence in Public Relations and Communication Management. Hillsdale NY: Lawrence Erlbaum Associates. 4. Morgan, Gareth (1986). Images of Organization. London: Sage. 5. Oprea, Luminiţa (2005). Responsabilitate socială corporatistă. Bucureşti: Tritonic. Lect.dr. Camelia Cmeciu Membru Europe Direct Bacău
Februarie 2009 - Pagina 3
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
http://www.praward.ro www.responsabilitatesociala.ro
Maşini, organisme, sisteme politice, instrumente de dominaţie şi fenomene culturale (Morgan, 1986) constituie conceptele-sursă diacronice cu care au fost asociate organizaţiile publice şi private de-a lungul secolelor. Toate aceste abordări metaforice, democratice sau nu, demonstrează necesitatea conştientizării asupra rolului pe care valorile, ritualurile, ideologiile şi credinţele trebuie să le joace în existenţa oricărei organizaţii. De fapt, acest aspect se înscrie în teoria excelenţei în relaţii publice (Grunig, Grunig, Dozier, 1992) care promovează principii, precum implicarea managementului în calitatea comunicării, funcţia managerială a relaţiilor publice, modelul bilateral simetric al comunicării în activităţile de PR sau implicarea în acţiuni sociale, cultură corporatistă şi diversitate. Este evident faptul că astăzi mixul identitar organizaţional (Balmer, 2001) se axează pe un element central, şi anume cultura, în jurul căruia gravitează comunicarea, strategia, structura, mediul şi publicurile implicate. În acest cadru (post)modern, conceptul de RSC/ CSR (Responsabilitate Socială Corporatistă) este noul trend în studiile organizaţionale. De la reuniunea Consiliului Uniunii Europene de la Lisabona din anul 2000, activităţile şi iniţiativele de RSC au devenit o prioritate pentru orice companie europeană. Vladimir Špidla, Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi şanse egale, consideră că este un consens privind definiţia RSC „drept un concept prin care companiile integrează în activităţile lor de business, prin acţiuni de voluntariat, probleme sociale, de mediu şi aspecte interacţionale cu publicurile implicate” (trad. n.). În 2006, această comisie a subliniat importanţa cooperării dintre statele-membre, a diseminării şi a premierii celor mai bune practici de RSC şi a asigurării unor legături solide şi consistente între obiectivele dezvoltării durabile şi a politicilor publice. În compendiumul publicat în 2007, sunt menţionate activităţile pe care cele 27 de ţări europene le-au realizat în domeniul dezvoltării durabile. Din fericire, RSC este un concept tot mai prezent în mediul de afaceri din România. Companiile ar trebui să conştientizeze faptul că responsabilitatea socială nu este un simplu instrument de fabricare a imaginii, ci un element esenţial al succesului pe termen lung, care este direct corelat cu performanţa comunităţii în aspecte sociale şi de mediu. Luminiţa Oprea (2005) este de părere că „cetăţenia corporatistă este un concept care echivalează compania cu un cetăţean şi, în consecinţă, ea are atât drepturi cât şi responsabilităţi”. De exemplu, conferinţele internaţionale (CSR06 – Investing in the Future etc.), proiectul de Responsabilitate Socială în regiunea Carpaţilor sau directoratul de RSC, sub egida Ministerului Muncii sunt câteva exemple că în România companiile private şi publice au înţeles rolul pe care îl joacă în noul context european.
Pe siteul http://www.responsabilitatesociala.ro pot fi vizualizate interesante studii de caz în domeniile educaţie, cultură, mediu, social, drepturile omului sau sport. De asemenea, se pot accesa bilanţurile din anii anteriori în domeniul RSC pentru a vedea evaluări publice ale modului în care companiile din România s-au implicat în comunitate. În 2008, în cadrul Galei Romanian PR Award, au fost decernate patru premii pentru campanii RSC: - the Golden Award for Excellence pentru Vitrina Advertising şi Rombat pentru “Atinge polul pozitiv în comunicare” – o campanie al cărei obiectiv este informarea jurnaliştilor locali asupra unor sesiuni de informare despre comunicare; - the Silver Award for Excellence pentru Rogalski Grigoriu PR, Tuborg Romania şi Selenis pentru “Umbrela Verde” – o campanie al cărei obiectiv este informarea, educarea şi conştientizarea publicurilor asupra problemelor de protecţie a mediului; - the Silver Award for Excellence pentru the Practice şi Carpatcement Holding pentru “Bucureştiul respiră” – o campanie al cărei obiectiv este necesitatea conştientizării comunităţii locale în ceea ce priveşte problemele de mediu în Bucureşti; - the Silver Award for Excellence pentru Henkel Romania pentru “Poliţia verde a copiilor” – o campanie al cărei obiectiv este implicarea durabilă a acestei companii în problemele de mediu din Delta Dunării.
Link-uri:
Responsabilitatea socială corporatistă în spaţiul european
Mădălina Manolache Info-officer Europe Direct Bacău
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
http://ec.europa.eu/geninfo/whatsnew.htm
În articolul următor vom finaliza prezentarea structurii echipei de comisari şi vom începe prezentarea site-urilor fiecărui comisar.
http://ec.europa.eu/archives/index_ro.htm
Comisia Europeană, unul dintre pilonii instituţionali principali ai Uniunii Europene, îşi propune prin prezenţa sa on-line o apropiere cât mai durabilă şi o interacţiune cât mai dinamică, sub tutela politicii sale de comunicare, creionată în Priorităţile sale de comunicare, pe care le puteţi lectura la adresa http://ec.europa.eu/dgs /communication/index_en.htm Prin structura site-ului puteţi accesa următoarele informaţii actualizate zilnic în toate direcţiile de acţiune ale CE: a) Politicile UE – Afaceri comerciale; Agricultură, pescuit şi alimentaţie; Cultură, educaţie şi tineret; Economie, finanţe şi impozite; Energie şi resurse naturale; Justiţie şi drepturile cetăţenilor; Mediu, consumatori şi sănătate; Ocuparea forţei de muncă şi drepturi sociale; Politici orizontale; Regiuni şi dezvoltare locală; Relaţii externe şi afaceri externe; Ştiinţă şi tehnologie; Transporturi şi călătorii; UE pe înţelesul tuturor; b) În serviciul tău – Servicii on-line; Comisia la lucru; UE pe scurt; c) Finanţare – Subvenţii; Contracte publice; Beneficiari; d) Posturi la Comisie – Recrutare; Stagii; e) Legislaţie – Legislaţie europeană on-line; Sinteze legislative; f) Publicaţii europene – Colţul de lectură; EU Bookshop; g) Cine suntem – Preşedinte; Comisari; Direcţii Generale şi Servicii; Personal; Anuarul Comisiei; h) Cum ne poţi găsi – la Bruxelles; la Luxemburg; în cadrul UE; în afara UE; i) Mass-media – Sala de presă UE; Serviciul purtătorilor de cuvânt; Audio; Galerie foto; Video; j) Spune-ţi părerea! - Forum-uri on-line; Jurnale on-line; Consultări privind politicile UE. Tot pe prima pagină a site-ului puteţi accesa două submeniuri de interes: Preşedinte şi Colţul Comisarului. În cadrul primului submeniu, Preşedinte puteţi accesa următoarele informaţii: calendarul preşedintelui;discursurile sale; declaraţiile de presă; interviuri şi rapoarte. Sunt prezentate şi priorităţile Comisiei Europene, fiecare individualizată printr-un submeniu. Interfaţa site-ului este disponibilă numai în limbile engleză, franceză, germană şi portugheză. Colţul Comisarului este actualizat zilnic cu trimiteri către site-ul sau blogspotul a doi dintre comisari. Structura actuală a echipei de comisari este:
Link-uri:
Server-ul Europa – cum, unde, când şi de ce? (partea a II-a) www.ec.europa.eu
Margot Walström – Vicepreşedinte al CE, Comisar pe Relaţii instituţionale şi strategia de comunicare http://ec.europa.eu/commission_barroso/wallstrom/index_en.htm; Gűnter Verheugen – Vicepreşedinte al CE, Comisar pe Întreprinderi şi Industrie http://ec.europa.eu/commission_barroso/verheugen/index_en.htm; Jacques Barrot – Vicepreşedinte al CE, Comisar pe Justiţie, libertate şi securitate http://ec.europa.eu/commission_barroso/barrot/welcome/default_en.htm; Siim Kallas – Vicepreşedinte al CE, Comisar pe Probleme administrative, audit şi antifraudă http://ec.europa.eu/commission_barroso/kallas/index_en.htm; Antonio Tajani – Vicepreşedinte al CE, Comisar pe Transporturi http://ec.europa.eu/commission_barroso/tajani/index_en.htm; Viviane Reding – Comisar pe Societate informaţională şi mass-media http://ec.europa.eu/commission_barroso/reding/index_en.htm; Stavros Dimas – Comisar pe Mediu http://ec.europa.eu/commission_barroso/dimas/index_en.htm; Joaquin Almunia – Comisar pe Afaceri economice şi financiare http://ec.europa.eu/commission_barroso/almunia/index_en.html; Danuta Hűbner – Comisar pe Politica Regională http://ec.europa.eu/commission_barroso/hubner/index_en.htm; Joe Borg – Comisar pe Afaceri maritime şi pescuit http://ec.europa.eu/commission_barroso/borg/index_en.htm; Dalia Grybauskaité – Comisar pe Programarefinanciară şi buget http://ec.europa.eu/commission_barroso/grybauskaite/index_en.htm; Janez Potočnik – Comisar pe Ştiinţă şi cercetare http://ec.europa.eu/commission_barroso/potocnik/indexfl_en.htm; Ján Figel' – Comisar pe Educaţie, formare, cultură şi tineret http://ec.europa.eu/commission_barroso/figel/index_en.htm; Olli Rehn – Comisar pe Extindere http://ec.europa.eu/commission_barroso/rehn/index_en.htm; Louis Michel – Comisar pe Dezvoltare şi ajutor umanitar http://ec.europa.eu/commission_barroso/michel/index_en.html; László Kovács – Comisar pe Impozitare şi uniune vamală http://ec.europa.eu/commission_barroso/kovacs/index_en.htm;
http://ec.europa.eu/geninfo/query/search_ro.html
Februarie 2009 - Pagina 4
Premii: Comisia Europeană va acorda un premiu în valoare de 3.000 Euro pentru cel mai bun filmuleţ de la fiecare categorie; premiul II va fi în valoare de 2.000 Euro, iar premiul III 1.000 Euro. Producătorii celor mai bune filmuleţe vor fi invitaţi la evenimentul de deschidere al Săptămânii europene pentru întreprinderi mici şi mijlocii de pe 6 mai 2009 de la Bruxelles, Belgia.
Contact
Participanţii sunt: cetăţeni UE sau rezidenţi într-un stat membru rezidenţi din Norvegia, Islanda, Liechtenstein, Croaţia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Albania, Serbia, Turcia sau Israel.
European Entrepreneurship Video Award - Complete conditions of the award
Publicul ţintă: Studenţii de la şcoli şi universităţi de cinematografie, de la şcoli de afaceri şi management, membri ai reţelelor şi asociaţiilor de afaceri, antreprenori şi profesionişti în domeniu toţi sunt invitaţi să ilustreze ideile lor şi propriile lor experienţe în domeniul antreprenoriatului.
http://ec.europa.eu/enterprise/policies/entrepreneurship/videoaward/pdf/english_call_eeva.pdf
Filmuleţul: trebuie să aibă între 1 minut şi 3 minute - nici mai lung, nici mai scurt trebuie să fie original şi creativ şi să fie despre antreprenoriat nu poate fi comercial sau să conţină imagini nepotrivite trebuie să fie înţeles în întreaga Europa
Documente:
Categorii: Filmuleţele trebuie să exploreze una dintre următoarele teme: spiritul antreprenorial antreprenoriat inovativ antreprenoriat responsabil
Data limită: 31 Martie 2009 Pentru detalii privind condiţiile de participare şi pentru ştiri legate de juriu şi alte întrebări, accesaţi: http://ec.europa.eu/enterprise/policy/entrepreneurship/videoaward/index_en.htm
Concursul european de filme pe tema antreprenoriatului oferă o ocazie unica studenţilor europeni, antreprenorilor şi companiilor creative de a lucra împreună pentru a-şi demonstra viziunea creativă asupra antreprenoriatului. Concursul european de filme pe tema antreprenoriatului 2009 creează o legatură între două lumi - cinema şi afaceri.
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
DG ENTR E.1 - Entrepreneurship European Commission DG Enterprise and Industry 200 rue de la Loi B-1049 Brussels http://ec.europa.eu/enterprise/index_en.htm
Februarie 2009 - Pagina 5
CONCURSURI EUROPENE
Februarie 2009 - Pagina 6
FINANŢĂRI EUROPENE = TITLU + TERMEN LIMITĂ Tempus IV – Al doilea apel pentru proiecte EAC / 01 /2009
23 aprilie 2009
http://ec.europa.eu/education/programmes/tempus/call09_en.html http://www.anpcdefp.ro/tempus/documente.html CERERE DE PROPUNERI EACEA nr. EACEA/34/2008 - Cooperarea UE-SUA în domeniul învăţământului superior şi al formării profesionale ATLANTIS http://eacea.ec.europa.eu/extcoop/usa/2009/call_us_eu_2009.htm
23 martie 2009
Cerere de propuneri AMICUS EAC / 40 / 08
30 aprilie 2009
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2008:328:0027:0028:RO:PDF http://ec.europa.eu/youth/calls-for-proposals/call1332_en.htm Noutăţi TINERET ÎN ACŢIUNE – Apelul pentru proiecte este permanent http://www.anpcdefp.ro/forum/index.php?c=9&sid=094a5a6e812ef9048c27490b638146a7 MEDIA 2007 – Sprijin pentru conectarea în reţea şi mobilitatea studenţilor şi formatorilor în Europa
27 martie 2009
http://ec.europa.eu/information_society/media/index_en.htm http://ec.europa.eu/information_society/media/training/forms/initial/docs/2008/guidelines_call_36_2008_en_final. pdf COST (Cooperare Europeană în Domeniul Ştiinţific şi Cercetare Tehnică)
27 martie 2009
http://www.cost.esf.org/participate/open_call
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Februarie 2009 - Pagina 7
LINK-URI UTILE FORUMURI DE DISCUŢII ONLINE
Forum de discuţii: E-learning http://www.elearningeuropa.info/community/index.php?page=home&dt=1
Forum de discuţii: Sănătatea publică http://ec.europa.eu/health/ph_overview/health_forum/health_forum_en.htm
Forum de discuţii privind Politica de Comunicare a Uniunii Europene
http://circa.europa.eu/Public/irc/press/whitepaper/home
008 00 6 7 8 9 10 11 ! Uniunea Europeană la capătul celălalt al firului. Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
OPORTUNITĂŢI ACADEMICE ŞI PROFESIONALE
Februarie 2009 - Pagina 8
Linz şi Vilnius, capitalele europene ale culturii în 2009, vă propun programe de manifestări şi activităţi fantastice pe tot parcursul anului. Linz a sărbătorit lansarea proiectului său european prin trei zile de festivităţi adresate locuitorilor şi vizitatorilor veniţi din toată lumea. În ajunul anului 2009, locuitorii şi vizitatorii din Vilnius au asistat la un grandios spectacol de muzică,dans, sunet şi lumini. Informaţii detaliate despre diversele activităţi propuse în aceste două oraşe sunt disponibile pe site-urile: Linz 2009: http://www.linz09.at/en/index.html Vilnius 2009: http://www.culturelive.lt/en/main
Proiectul Capitala europeană a culturii urmăreşte să aducă laolaltă oamenii din Europa. El a fost lansat, la iniţiativa Melinei Mercouri, de către Consiliul de Miniştri pe 13 iunie 1985.
Aveţi proiecte, idei sau visuri şi încă nu ştiţi cum să le realizaţi? YOUR WORLD vă oferă ocazia de a vă exprima şi de a descoperi oraşul Rotterdam. Este alegerea voastră să decideţi în ce fel să contribuiţi la YOUR WORLD: fie asistând la evenimente, fie participând activ la ele. Oricine poate crea evenimente sau să devină responsabil şi să participe la sesiunile de brainstorming menite să definească conţinutul evenimentelor organizate pe parcursul anului. Mai multe informaţii: http://www.go4rotterdam.com/go4agenda/europeanyouthcapital.html
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România