Structură-gazdă: Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
U.A.T. Judeţul Bacău
Primăria municipiului Bacău
Buletin de informare bilunar Ianuarie/Februarie 2013
Evenimente de marcă În perioada 11 – 13 februarie 2013, în cadrul unui amplu eveniment, organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi de Biroul de Informare al Parlamentului European, a fost lansat Anul European al Cetăţenilor, s-a inaugurat noua reţea “Europe Direct” România şi au fost premiaţi câştigătorii concursului „Reporter European”, ediţia 2012.
În data de 25 februarie 2013, a avut loc deschiderea oficială a Centrului de Informare „Europe Direct” Bacău, în cadrul noului proiect 2013-2017. La eveniment au participat reprezentanţi ai structurii-gazdă, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, ai partenerilor, Primăria municipiului Bacău, U.A.T. Judeţul Bacău, ai colaboratorilor Centrului „Europe Direct” şi ai colegilor din Reţeaua “Europe Direct” România (Europe Direct BucovinaSuceava şi Europe Direct Nord-Est Piatra-Neamţ).
Această publicaţie nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul European de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, şi de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, U.A.T. Judeţul Bacău şi Primăria municipiului Bacău.
Structură-gazdă: Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
U.A.T. Judeţul Bacău
Primăria municipiului Bacău
2013: Anul European al Cetăţenilor Din 1983, Parlamentul şi Consiliul European au implementat conceptul anului european, ca simbol al unităţii de gândire, participare şi construire a unui ideal european prin conştientizarea cetăţenilor. Reprezentarea verbală şi vizuală a fiecărui An European, realizată prin campanii de comunicare în fiecare stat-membru, precum şi acţiunile desfăşurate prin astfel de campanii, fundamentează diversitatea creativă susţinută la nivel local, regional, naţional şi european. De ce Anul European al Cetăţenilor1 şi nu al cetăţeniei, de exemplu? În primul rând, pentru că circumscrie unul dintre principiile strategice ale instituţiilor europene: „go local”. În al doilea rând, focalizarea pe o anumită temă este dată de Eurobarometrul anual. În al treilea rând, se asigură legătura directă între Uniunea Europeană şi cetăţenii săi (trebuie să amintim că în perioada 2007 – 2013 se derulează programul „Europa pentru cetăţeni”). Şi nu în ultimul rând, se creează cadrul pentru dezvoltarea simţului civic al cetăţeanului, pentru asumarea responsabilităţilor cetăţeniei participative a fiecărui european privind aspectele majore ale vieţii cetăţenilor în cadrul Uniunii Europene. Toate aceste aspecte vizează integrarea europeană, dezvoltarea simţului de apartenenţă la UE şi identitatea europeană. Nu se mai pune problema de a face programe PENTRU cetăţeni, ci programe ÎMPREUNĂ cu toţi europenii, cu toţii aspiranţi la egalitatea de şanse. Sunt astfel luate în considerare nevoile individului într-o interrelaţionare reală şi nu „starea de a fi sau situaţia de cetăţean ori condiţia juridică” (DEX) a unei persoane. 1. Pentru pregătirea acestui An European, Comisia a organizat, în perioada 9 mai – 9 septembrie 2012, o amplă consultare publică în cadrul căreia s-a dialogat cu cetăţenii. A se vedea rezultatele consultării la adresa: http://ec.europa.eu/justice/citizen/files/eu-citizenbrochure_en.pdf
Această publicaţie nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul European de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, şi de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, U.A.T. Judeţul Bacău şi Primăria municipiului Bacău.
Structură-gazdă: Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
U.A.T. Judeţul Bacău
Primăria municipiului Bacău
Ce este cetăţeanul european? Sintagma cetăţean2 european apare în discursul românesc din 2007, de când am fost admişi în Uniune. Este însă folosită în discursurile politice şi economice încă din secolul al XX-lea (ca să nu mai vorbim de cetăţenie, un concept care ilustrează gândirea perioadei antice greceşti şi romane). Poate n-ar trebui să ne intereseze cronologia tratatelor politice însă ele se constituie într-o provocatoare analiză a discursului stării de a fi în relaţionare cu (alt)cineva, stare construită pe schimbare şi pe calitatea acestei schimbări. Astfel, Tratatul de la Maastricht (semnat la 7 februarie 1992 şi intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993) introduce pentru prima dată în discursul politic european sintagma de cetăţenie europeană. Semnificaţiile acesteia sunt extinse în Tratatul de la Amsterdam (semnat pe 2 octombrie 1997 şi aplicat începând cu data de 1 mai 1999) şi presupun complementaritatea identitară a cetăţeanului european activ din punct de vedere economic, respectiv dubla cetăţenie (europeană şi cea a statului de care aparţine persoana care are dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă în spaţiul european atunci când aceste drepturi circumscriu dorinţa de a munci legal, de a studia şi de a cunoaşte valorile culturii altui stat) 2. A se vedea conceptul de cetăţean în antichitatea greacă (doar omul liber era denumit „cetăţean”), de libertate a cetăţeanului (dreptul de a conduce/guverna şi a fi condus/ guvernat, puterea celor săraci, libertatea de exprimare a opiniei etc.) la Aristotel sau valoarea şi semnificaţiile forumului în cultura romană. În DEX, cetăţean este „1.locuitorul unui stat, care se bucură de drepturi civile şi politice şi care are anumite obligaţii faţă de acel stat. 2. Termen oficial de adresare, când nu este cunoscut numele unei persoane”.
Drepturile cetăţenilor europeni Drepturile legale ale cetăţenilor europeni – prevăzute în Tratatele de la Maastricht şi de la Amsterdam – se referă la: - dreptul de liberă circulaţie şi de rezidenţă în UE; - dreptul de a studia într-un alt stat-membru; - dreptul la muncă în orice domeniu (cu excepţia unor locuri de muncă în domenii sensibile, cum ar fi apărarea); - dreptul de a vota şi de a candida la alegerile pentru Parlamentul European şi la alegerile locale în statul de rezidenţă, în aceleaşi condiţii cu cetăţenii statului respectiv; - dreptul de a nu fi discriminat, de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale altor state-membre, dreptul de a avea acces la documentele instituţiilor europene (ale Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei); - dreptul de petiţionare; - dreptul de a se adresa instituţiilor europene într-una din cele 23 de limbi oficiale şi de a primi răspuns în aceeaşi limbă; - dreptul de a apela la Ombudsman-ul european (Avocatul Poporului) pentru examinarea cazurilor de administrare defectuoasă din partea instituţiilor şi organismelor comunitare.
Această publicaţie nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul European de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, şi de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, U.A.T. Judeţul Bacău şi Primăria municipiului Bacău.
Structură-gazdă: Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
U.A.T. Judeţul Bacău
Primăria municipiului Bacău
Pe lângă drepturile cetăţeanului european, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene3 statuează libertăţile, principiile şi valorile pe care se întemeiază aceasta, şi anume: - valorile demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii; - principiile democraţiei şi statului de drept; - libertăţile: dreptul la libertate şi la siguranţă; respectarea vieţii private şi de familie; protecţia datelor cu caracter personal; dreptul la căsătorie şi dreptul de a întemeia o familie; libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie; libertatea de exprimare şi de informare; libertatea de întrunire şi de asociere;libertatea artelor şi ştiinţelor; dreptul la educaţie; libertatea de alegere a ocupaţiei şi dreptul la muncă; libertatea de a desfăşura o activitate comercială; dreptul de proprietate; dreptul de azil; protecţia în caz de strămutare, expulzare sau extrădare. 3. http://eur-lex.europa.eu/ro/treaties/dat/32007X1214/htm/C2007303RO.01000101.htm
Îndatoririle cetăţenilor europeni Cetăţenii europeni au obligaţia de a respecta legile UE, de a nu încălca valorile, principiile şi libertăţile care fundamentează „construcţia”4 politică, economică şi culturală din care fac parte cele 27 de state-membre. Astăzi, cea mai mare provocare a oricărui cetăţean european este aceea de a participa activ la viaţa comunităţii europene, de a manifesta respect faţă de ceilalţi membri şi de a acţiona cu responsabilitate pentru păstrarea şi dezvoltarea valorilor culturale ale fiecărui stat-membru din Uniune. Dezvoltarea sentimentului de solidaritate civică, afirmarea conştiinţei civice, afirmarea libertăţilor dar şi constrângerea prin neîncălcarea legii, iată cheia funcţionării democraţiei în Uniunea Europeană. Îndatorirea majoră a oricărui cetăţean european este, în egală măsură, faţă de el însuşi şi faţă de statul în care trăieşte, în care munceşte şi în care produce valori culturale. Un bun cetăţean european este acela care, printr-un exerciţiu de autoreflexivitate, recunoaşte importanţa obligaţiilor şi responsabilitatea participării active la întărirea şi dezvoltarea cetăţii. Analiza făcută de Viviane Reding5, vicepreşedintă a Comisiei Europene şi comisar pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, este sugestivă din acest punct de vedere: Europenii sunt ataşaţi de drepturile lor de cetăţeni ai UE şi sunt mai conştienţi ca niciodată de existenţa acestora. Cu toate acestea, rămân încă multe de făcut pentru a-i ajuta pe cetăţeni să îşi exercite drepturile şi să participe mai activ la procesele decizionale ale Uniunii Europene. Pe parcursul acestui an, care este proclamat Anul European al Cetăţenilor, voi lua parte la dialogurile cetăţenilor din întreaga Uniune, pentru a cunoaşte preocupările şi punctele lor de vedere cu privire la drepturile lor, pentru a le asculta propunerile legate de modul în care putem îmbunătăţi situaţia actuală şi pentru a înţelege cum văd ei viitorul Europei. Europa nu poate fi făurită fără contribuţia directă a cetăţenilor săi. Prin urmare, schimbăm radical modul de elaborare a politicilor europene pentru a oferi cetăţenilor posibilitatea de a se implica direct în acest proces. Astfel cetăţenia europeană este mai mult decât un simplu concept: ea devine, după cum afirmă Viviane Reding, „o realitate practică cu beneficii tangibile pentru cetăţeni.” 4. Discursul european este focalizat pe două metafore conceptuale: Uniunea Europeană este casa noastră, şi statele-membre constituie familia noastră. 5. http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/reding/citizenship/index_en.htm
Această publicaţie nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul European de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, şi de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, U.A.T. Judeţul Bacău şi Primăria municipiului Bacău.
Structură-gazdă: Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
U.A.T. Judeţul Bacău
Primăria municipiului Bacău
Iniţiativa cetăţenilor europeni - un exemplu de Iniţiativă cetăţenească europeană Campania Right2Water, sub deviza Apa este un drept al tuturor oamenilor, a strâns până acum 1.205.096 de semnături. Intraţi pe site-ul http://www.right2water.eu/ pentru detalii şi pentru a susţine campania.
Concursuri Connie Hedegaard, comisarul UE pentru combaterea schimbărilor climatice, lansează un concurs pe tema reducerii emisiilor de carbon, invitând spiritele creatoare şi inovatoare din întreaga UE să-şi pună la încercare iniţiativele ecologice. Concursul „Lumea pe care o vrei” face parte din campania omonimă de combatere a schimbărilor climatice, iniţiată de Comisia Europeană. Comunicatul de presă integral se găseşte în pagina: http://ec.europa.eu/romania/ news/11022013_solutii_climatice_ro.htm
Concursuri Biroul de Informare al Parlamentului European în România lansează un concurs de fotojurnalism pe tema „OBIECTIV: Europa”. Consultaţi site-ul http://www.europarl.ro/view/ro/ index.html la rubrica FOCUS.
Această publicaţie nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul European de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, şi de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, U.A.T. Judeţul Bacău şi Primăria municipiului Bacău.
Structură-gazdă: Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
U.A.T. Judeţul Bacău
Primăria municipiului Bacău
Oportunităţi pentru realizarea de proiecte Platforma European Clusters Collaboration a lansat cererea de exprimare a interesului intitulată “Towards European Strategic Cluster Partnerships (ESCP). Initiativa se adresează clusterelor şi reţelelor de organizaţii din ţările participante la Programul Cadru pentru Competitivitate şi Inovaţie (CIP), în vederea încurajării activităţii de networking între acestea, punerii în practică a unor strategii comune şi colaborării cu ţările din afara Europei. Comisia Europeană a anunţat noile programe pentru cultură şi educaţie: 2014-2020: “Erasmus for all” and “Creative Europe” . Consultaţi site-ul www.uncjr.org, unde sunt postate, la rubrica ‘Finanţări europene, detalii privind cereri de proiecte sau propuneri de parteneriate.
Link-uri utile Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti Biroul de Informare al Parlamentului European în România Dezbaterile cu cetăţenii privind viitorul Europei Spaţiul profesorului Spaţiul public european
Această publicaţie nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul European de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, şi de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, U.A.T. Judeţul Bacău şi Primăria municipiului Bacău.
Structură-gazdă: Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
U.A.T. Judeţul Bacău
Primăria municipiului Bacău
CONCURS „Europe Direct” Bacău va oferi un premiu cetăţeanului băcăuaneuropean care va participa activ la acţiunile organizate în cadrul centrului pe parcursul Anului European al Cetăţenilor şi va răspunde la toate întrebările adresate cititorilor acestui e-Buletin de informare (vor fi întrebări la fiecare număr, respectiv 6 numere). 1. Care sunt limbile în care un cetăţean european poate adresa întrebări şi primi răspunsuri de la instituţiile europene? 2. Cum sunt reprezentate semnificaţiile Uniunii Europene în discursul european actual? (Răspunsurile la aceste două întrebări sunt incluse în articole) 3. Ce informaţii, aspecte etc. privind Uniunea Europeană aţi dori să conţină următorul număr al acestei publicaţii ? Trimiteţi răspunsurile pe adresa europedirectbacau@gmail.com
Realizator: Prof.univ.dr. Doina Cmeciu - Coordonator Centrul de Informare “Europe Direct” Bacău
Pentru informaţii suplimentare privind Uniunea Europeană şi activitatea Centrului “Europe Direct” Bacău (CED Bacău), vă aşteptăm la: sediul Centrului de Informare „Europe Direct” Bacău, str. Spiru Haret, nr. 8, telefon/fax: 0234/530.255, pe site www.europedirectbacau.ro, pe email europedirectbacau@gmail.com, pe Facebook Această publicaţie nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul European de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, şi de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, U.A.T. Judeţul Bacău şi Primăria municipiului Bacău.