STRUCTURĂ-GAZDĂ
PARTENERI
OCTOMBRIE 2009 Universitatea – un spaţiu al competitivităţii Consiliul Judeţean Bacău
Noi abilităţi şi competenţe pentru noi locuri de muncă
Universitatea din Bacău
Ce este flexicuritatea? Primăria Municipiului Bacău
Stagii de practică Link-uri utile Oportunităţi academice şi profesionale
Primăria Slănic-Moldova
Colectivul de redacţie: Prof.univ.dr. DOINA CMECIU – Coordonator Europe Direct Bacău Mădălina Manolache – Info Officer Europe Direct Bacău Lect.dr. Camelia Cmeciu – Membru Europe Direct Bacău
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Asociaţia REPERE
Octombrie 2009 – pagina 2
Universitatea – un spaţiu al competitivităţii Declaraţia de la Bologna este documentul care marchează o schimbare radicală în dezvoltarea menite să potenţeze inovaţia şi creativitatea în toate învăţământului superior în Europa prin obiectivele pe care şi domeniile de activitate a fiinţei umane. le propune: În acest deceniu al secolului 21, universităţii i se cere - nevoia reformelor coordonate, a existenţei sistemelor să dinamizeze spaţiul urban al cunoaşterii, să înlăture zidul compatibile şi elaborarea unor acţiuni comune la nivelul dintre periferie şi centru, să antreneze toţi factorii sociali, învăţământului superior; economici şi culturali capabili să ofere cetăţeanului european (indiferent de vârstă) competenţele necesare - recunoaşterea valorii unor astfel de reforme unitare în pentru a răspunde provocărilor acestui mileniu. spaţiul european; Într-o „Europă a cunoaşterii”, universitatea trebuie să - dezvoltarea strategiilor adecvate pentru a răspunde dezvolte spiritul de competiti-vitate prin stimularea provocărilor din interiorul şi din exteriorul spaţiului capacităţii creative a individului şi a echipei din care face european, provocări la care este supus sistemul parte prin responsabilizarea tuturor celor implicaţi într-un educaţional: dezvoltarea tehnologică globală, diversificarea act de inovare. specializărilor, angajarea absolvenţilor, extinderea În calitate de actor implicat dinamic, universitatea învăţământului privat şi a sistemului educaţional dezvoltă şi spiritul civic prin conştientizarea aparţinerii unui transnaţional, dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor spaţiu social şi cultural comun şi prin realizarea valorilor cerute de piaţa muncii. spirituale ca efect al principiilor cooperării. Universitatea este spaţiul în care pot fi dezvoltate toate Deschiderea universităţii spre dialogul din spaţiul aceste obiective, cu atât mai mult cu cât sunt respectate public (local, regional, naţional sau european) potenţează principiile autonomiei şi ale unităţii în diversitate. Instituţia abilitatea de a concepe şi a de a dezvolta noi produse, de a de învăţământ superior este chemată să joace rolul le îmbunătăţi pe cele existente sau de a se adapta rapid la actorului principal în acest proces al schimbării. Anul cerinţele impuse de schimbările economice, tehnologice, Inovării şi al Creativităţii pune accent nu numai pe politice sau culturale. Cu alte cuvinte, universităţii i se cere dinamizarea profilului ariilor curiculare, pe armonizarea să devină „motorul inovării şi al creativităţii” în comunitatea competenţelor teoretice şi practice în cadrul unei singure din care face parte; ea devine bunul de preţ al economiei instituţii, ci mai ales pe crearea şi activarea de sisteme cunoaşterii în spaţiul public european prin cercetătorii pe relaţionabile care să răspundă nevoilor dinamice ale unei care îi produce şi prin ideile noi pe care aceştia le dezvoltă societăţi globale. în colaborare cu ceilalţi actori ai comunităţii. Dezvoltarea consorţiilor universitare, a centrelor de cercetare la nivel european, a clusterelor care să implice trei Prof.univ.dr. Doina Cmeciu actori principali (universitatea, administraţia locală şi Coordonator Europe Direct Bacău întreprinderea), mobilităţile cercetătorilor sunt strategii menite să potenţeze inovaţia şi creativitatea în toate Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. domeniile de activitate a fiinţei Acest umane. proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Octombrie 2009 – pagina 3
Noi abilităţi şi competenţe pentru noi locuri de muncă „Gravitatea crizei financiare adaugă un grad excepţional de imprevizibilitate viitorului economiei mondiale – cu toate acestea, pentru a pune Europa pe calea restabilirii este absolut necesar să consolidăm capitalul său uman şi capacitatea de integrare profesională a acestuia prin ameliorarea competenţelor sale. Dar ameliorarea competenţelor nu este suficientă: este la fel de necesar să se garanteze o mai mare concordanţă între competenţele oferite şi cererea de pe piaţa muncii.” (extras din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Noi competenţe pentru noi locuri de muncă: să anticipăm şi să răspundem cerinţelor pieţei forţei de muncă în materie de competenţe, nr.SEC/2008 3058) În cadrul Planului european de redresare economică propus de către Comisie prin Comunicarea Comisiei COM (2008)800 pentru atenuarea efectelor imediate ale crizei asupra Europei şi pentru pregătirea redresării economiei acesteia, Comisia a lansat o vastă iniţiativă europeană în domeniul ocupării forţei de muncă. Această iniţiativă vizează promovarea ocupării locurilor de muncă şi reintegrarea pe piaţa muncii a lucrătorilor concediaţi, prin măsuri de activare, de reciclare şi de îmbunătăţire a competenţelor acestora. Ameliorarea competenţelor este de o importanţă capitală pentru redresarea economică pe termen scurt a Europei, dar şi pentru creşterea şi productivitatea sa pe termen mai lung, precum şi pentru locurile sale de muncă şi capacitatea sa de adaptare la schimbări, pentru echitate, egalitate între bărbaţi şi femei şi coeziune socială. Profilul competenţelor populaţiei şi distribuţia sectorială a ocupării locurilor de muncă variază în mod considerabil de la un stat membru la altul şi de la o regiune la alta. Pentru a face faţă impactului crizei asupra ocupării locurilor de muncă şi a ameliora perspectivele de angajare ale forţei de muncă comunitare pe termen lung, este esenţial să se amelioreze monitorizarea, evaluarea şi anticiparea competenţelor, precum şi compatibilitatea între cererea şi oferta de competenţe. Pentru a combate creşterea şomajului trebuie ameliorată compatibilitatea competenţelor. Incompatibilitatea competenţelor cu piaţa muncii constituie o preocupare crescândă în majoritatea statelor membre. Lucrătorii şi întreprinderile nu dispun de nivelul adecvat de competenţe în domeniul cerut din cauza insuficienţei informaţiilor şi a rigidităţilor structurale, ceea ce dăunează, în special, competitivităţii întreprinderilor mai mici. Conţinutul competenţelor dobândite în
universităţile şi în sistemele de formare comunitare nu contribuie pe deplin la dezvoltarea unei veritabile economii bazate pe inovare. Opţiunile educative şi profesionale ale tinerilor bărbaţi şi femei continuă să fie influenţate de concepţiile tradiţionale privind carierele. Reducerea dezechilibrului între bărbaţi şi femei în diferitele sectoare şi profesiuni ar putea rezolva în parte viitoarele probleme privind deficitul de competenţe, de exemplu în funcţii tehnice sau de conducere, conform Raportului Comisiei privind egalitatea între bărbaţi şi femei 2009. Criza financiară neprevăzută din a doua jumătate a anului 2008 ilustrează limitele oricărui exerciţiu previzional. Multe dintre competenţele şi locurile de muncă care vor părea comune cetăţenilor europeni în 2020 – de exemplu, ca o consecinţă a schimbărilor intervenite în utilizarea tehnologiilor „curate” – nu sunt nici măcar imaginabile astăzi. Şi, deşi o previziune nu poate oferi o imagine precisă a viitorului, ea poate da o indicaţie asupra tendinţelor generale şi poate sublinia necesitatea unor răspunsuri strategice. Trei concluzii importante au putut fi trase din evaluarea Comisiei (Cedefop, Skill Needs in Europe, Focus on 2020, Luxembourg, 2008): în primul rând, există un potenţial ridicat pentru crearea de locuri de muncă în Europa pe termen mediu sau lung. În al doilea rând, cerinţele în materie de aptitudini, de competenţe şi de calificări vor creşte în mod semnificativ în toate tipurile şi la toate nivelurile de locuri de muncă. În al treilea rând, este necesar să se garanteze o mai bună compatibilitate pe termen lung între oferta de competenţe şi cererea de pe piaţa muncii. Mai multe informaţii puteţi obţine la următoarele adrese: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=568&langId=ro http://www.cedefop.europa.eu/etv/Information_resources/Bookshop/default.asp
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Ce este flexicuritatea?
Octombrie 2009 – pagina 4
Noi forme de siguranţă a locului de muncă Suntem, cu toţii, conştienţi de efectul pe care globalizarea şi progresul tehnologic îl au asupra vieţii noastre de zi cu zi, prin modul în care schimbă rapid nevoile lucrătorilor şi ale întreprinderilor. În timp ce companiile trebuie să fie inovative pentru a supravieţui pe piaţă, lucrătorii sunt nevoiţi, la rândul lor, să fie flexibili pentru a-şi găsi şi a păstra un loc de muncă. Veştile referitoare la restructurările unor întreprinderi şi la încheierea de acorduri colective determină apariţia unui sentiment de nesiguranţă şi de teamă de a nu pierde drepturile în materie de protecţie socială. Pentru a răspunde acestor provocări, noţiunea de flexicuritate încearcă să găsească o cale de mijloc între nevoile angajatorilor şi cele ale angajaţilor, între flexibilitate şi securitate. Se doreşte astfel garantarea adaptării sigure a lucrătorilor la piaţa muncii, realizată în paralel cu menţinerea şi îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor, dar şi cu păstrarea modelului social european. Măsurile întreprinse în cadrul strategiei europene pentru ocuparea forţei de muncă, printre care se numără încurajarea învăţării de-a lungul vieţii, îmbunătăţirea sprijinului acordat celor care îşi caută un loc de muncă, promovarea şanselor egale pentru toţi şi a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, sunt măsuri de natură să contribuie la dezvoltarea flexicurităţii. Comisia Europeană a definit, atât la nivelul statelor membre, cât şi în cadrul cooperării cu mediul academic, cu partenerii sociali şi cu diverse organizaţii internaţionale, câteva căi şi principii comune pentru asigurarea flexicurităţii.
Surse de informare şi Documente importante Employment Guidelines 200.Indicators for monitoring and analysis in the NRPs 2009.REPORT ENDORSED BY EMCO ON 24 JUNE 2009 disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=102&langId=en Principii ale flexicurităţii şi modele de aplicare http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=117&langId=en Misiunea flexicurităţii http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=118&langId=en INFORMATION NOTE. MISSION FOR FLEXICURITY. PRESENTATION OF THE FIVE COUNTRY VISITS – Raport disponibil la adresa http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=118&langId=en Strategia Lisabona pentru creştere economică şi noi locuri de muncă http://ec.europa.eu/growthandjobs/index_en.htm
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Octombrie 2009 – pagina 5 Programul regional de mobilităţi academice CEEPUS Termen limită: 2009-11-30 CEEPUS (Central European Exchange Program for University Studies) este un program regional de mobilităţi academice care se derulează în Europa Centrală şi de Est din 1993. România s-a alăturat acestui Program în anul 1998. La Programul de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II) participă ţări din centrul şi sud-estul Europei: Albania, Austria, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Cehia, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, precum şi Universitatea din Prishtina, United Nations Interim Administration Mission in Kosovo - MEST (nu este membru al acordului CEEPUS). Finanţarea activităţilor CEEPUS se realizează pe bază de reciprocitate. Ţara gazdă acordă o bursă lunară, conform legislaţiei interne, iar cheltuielile de transport pot fi suportate de către ţara de origine a bursierului (decontarea transportului se face doar de o parte din ţările participante, iar conform reglementărilor interne în vigoare în România, cheltuielile de transport nu sunt suportate de statul român pentru persoanele din instituţiile româneşti care participă la mobilităţi CEEPUS). Pentru anul universitar 2009-2010, studenţii şi cadrele didactice din România vor putea beneficia de peste 650 luni-bursă. Cine poate beneficia de burse CEEPUS? Schimburile universitare CEEPUS se derulează în cadrul reţelelor interuniversitare active în anul academic în curs. Astfel, toate bursele se acordă studenţilor şi cadrelor didactice din universităţile participante la o reţea CEEPUS şi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul de studiu vizat de proiectul reţelei respective. Mobilităţi FREEMOVER Pentru studenţii şi cadrele didactice din universităţi/facultăţi care nu sunt implicate în Program, singura posibilitate de a beneficia de o bursă CEEPUS este înscrierea în regim FREEMOVER. Lunile de bursă care rămân neocupate în cadrul reţelelor CEEPUS pot fi redistribuite studenţilor şi cadrelor didactice din alte universităţi. Activităţi eligibile: Stagii universitare; stagii postuniversitare; cursuri intensive (cursuri de vară);cursuri de limbă; activităţi de predare; întâlniri de coordonare a reţelelor. Categorii de mobilităţi: Studenţi - durata minimă a stagiilor pentru studenţi este de 3 luni, iar cea maximă de 10 luni. Stagii de scurtă durată - stagiile de cercetare de 1-2 luni sunt destinate studenţilor masteranzi sau doctoranzi care lucrează la o teză sau dizertaţie. Cadre didactice - Acordul CEEPUS II impune cadrelor didactice care beneficiază de burse în cadrul Programului o normă de predare de minimum 6 ore pe săptămână.
Data limită până la care se pot face înscrieri în regim FREEMOVER este: 30 noiembrie 2009 Mai multe informaţii: http://www.ceepus.info/
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Link-uri utile
Octombrie 2009 – pagina 6
Domeniile de acţiune ale Uniunii Europene
http://europa.eu/pol/index_ro.htm
Burse şi oferte de studiu în Europa
http://ec.europa.eu/ploteus/home.jsp?language=ro
Statistici oficiale europene
http://europa.eu/documentation/statistics-polls/index_ro.htm
Centrul media al Uniunii Europene
http://europa.eu/media-centre/index_ro.htm
Material didactic pentru şcoli şi universităţi
http://europa.eu/quick-links/schools-universities/index_ro.htm#33
Jocuri şi concursuri pentru copii
http://europa.eu/quick-links/eu-kids/index_ro.htm
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Oportunităţi academice şi profesionale
Octombrie 2009 – pagina 7
eTwinning sprijină proiectele de colaborare dintre cel puţin două şcoli din cel puţin două ţări europene. Ele stabilesc un parteneriat şi folosesc tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru a derula un proiect pedagogic relevant. În eTwinning, şcolile comunică şi colaborează prin internet. Nu există subvenţii şi nu sunt necesare întâlnirile faţă-în-faţă. Cum se participă? Pentru a participa, trebuie să vă înscrieţi pe portalul eTwinning, unde veţi avea acces la instrumentele eTwinning, care vă ajută să vă găsiţi parteneri, să comunicaţi şi să colaboraţi cu ei. Odată încheiat un parteneriat, primiţi un TwinSpace, adică un spaţiu virtual privat în care puteţi lucra împreună. În plus, toate parteneriatele înregistrate primesc un certificat oficial eTwinning (eTwinning Label). Într-un parteneriat eTwinning se poate lucra pe orice temă dorită de parteneri. Proiectul trebuie să menţină un echilibru între utilizarea TIC şi activităţile de curs şi să se armonizeze cu programa şcolară naţională a şcolilor participante în proiect. Un proiect eTwinning poate fi derulat de două sau mai multe cadre didactice, echipe de profesori sau departamente specializate, bibliotecari, directori de şcoli şi elevi din şcoli din toată Europa. Colaborarea poate să fie pe acelaşi subiect sau transcurriculară, prin utilizarea TIC. Pot participa grădiniţe, şcoli primare, şcoli secundare şi licee (vârsta copiilor variază între 3-19 ani). Următoarele ţări participă la eTwinning: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria. La acestea se adaugă Norvegia şi Islanda, precum şi teritoriile şi ţările de peste mări. Alte ţări, inclusiv Croaţia şi Turcia, nu pot participa oficial în eTwinning. Contactaţi Serviciul Naţional de Asistenţă (http://www.etwinning.net/en/pub/index.htm) pentru mai multe detalii. Pentru a putea intra în competiţie, proiectele trebuie să fie înregistrate pe portalul eTwinning şi să fi fost aprobate de Serviciul Naţional de Asistenţă.
Termen limită: 27 noiembrie 2009
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod oficial poziţia Uniunii Europene. Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România