Album „Comunități în dialog – Bacău, un spațiu al solidarității europene” by EUROPE DIRECT BACAU

Comunități în dialog - Bacău, un spațiu al solidarității europene -

Bacău, 2016

Comunități în dialog - Bacău, un spațiu al solidarității europene

Această publicaţie nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Municipiul Bacău şi U.A.T. Judeţul Bacău.

Coperta 1, 2 - Fotografii din arhiva U.A.T. Municipiul Bacău și din colecția Centrului de Informare Europe Direct Bacău

Coordonatori: Doina Cmeciu, Mădălina Manolache Colaborator: Andreea-Maria Butnaru Fotografii: Colecții personale (Ing. Mihai Ceucă), colecții instituționale, platforme web dedicate (vezi Bibliografie web)

Parteneri:

Structură-gazdă: Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

U.A.T. Judeţul Bacău

U.A.T. Municipiul Bacău

Cuprins I. Bacău - perspectivă diacronică I.1. Bacău: un oraş al oamenilor şi al locurilor I.2. Bacăul european şi globalizat

6 30 34

II. Comunităţi băcăuane în dialog II.1. (Micro)dialogul și focus grupul – strategii eficiente ale politicii de comunicare la nivel local

42 52

III. Bacău – un spaţiu al solidarităţii III.1. Tipuri de solidaritate III.2. Politici şi strategii locale

80 84 86

IV. Manifestări ale solidarităţii în Bacău

Concluzii: Voluntariatul

Bibliografie

I. Bacău - perspectivă diacronică 7

Bacăul, al treilea oraş din Moldova, după Iaşi şi Galaţi, aparţine unei bogate zone etnografice1. Istoria acestui loc, cunoscut drept punct vamal, unde drumurile comerciale se întâlneau în vadul peste Bistriţa, este legată de un document din 6 octombrie 14082, emis de cancelaria domnului Alexandu cel Bun, unde apare numele târgului Bacău. De la începutul existenţei sale, Bacăul s-a dezvoltat constant (de la nod comercial şi vamă la târg, apoi oraş de importanţă economică, culturală şi politică) şi, începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea până astăzi, devine un municipiu cunoscut pe plan naţional, european şi internaţional datorită valorilor sale istorice, culturale, educaţionale, economice, sociale.

Prima atestare documentară a orașului Bacău

Sigilii și pecete ale orașului Bacău (1690-1840)

1. Judeţul Bacău este cunoscut pentru cele trei zone etnografice: Bacău, Trotuş şi Colinele Tutovei. 2. Prima atestare documentară, cunoscută sub denumirea de „Civitas Bacoviae”, datează însă din 15 aprilie 1400.

Extras dintr-o hartă rusească, întocmită în anul 1815, cuprinzând orașul Bacău și împrejurimile acestuia (a se vedea pag.98)

Planul Orașului Bacău, ridicat în anul 1913 (a se vedea pag.98)

Din punct de vedere istoric, Vasile Pârvan3 consideră că Bacăul a fost locuit încă de pe vremea pelasgilor, potrivit descoperirilor arheologice din oraş şi din împrejurimile acestuia. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, Bacăul a devenit pentru scurtă vreme capitala Ţării de Jos a Moldovei. Fiul său, Alexandru Voievod, a construit aici Curtea Domnească şi Biserica „Precista”, sfinţită la 1 ianuarie 1491. De-a lungul secolelor, până la Unirea Moldovei cu Ţara Românească în 1859, Bacău a devenit un important centru comercial şi cultural.

3. Vasile Pârvan (născut în comuna Huruieşti, judeţul Bacău în anul 1882, decedat în Bucureşti în anul 1927) , considerat întemeietorul şcolii arheologice româneşti, a fost istoric, arheolog, filosof al istoriei, membru al Academiei Române.

În perioada premergătoare Unirii, aici s-a desfăşurat şi o intensă activitate politică4. Principalii lideri unionişti care au luptat pentru actul istoric de la 1859 au fost Costache Rosetti-Tescanu, Vasile Alecsandri şi boierul Zaharia Moldoveanu. Marile evenimente istorice după actul Unirii – Războiul de Independenţă, cele două războaie mondiale, perioada între 1945 şi 1989 sau perioada după 1989 – şi-au pus amprenta asupra acestui spaţiu moldav.

4. A se vedea instituirea de către Alecu Aslan, Dimitrie Cracte şi Zaharachi Moldovanu a unei „cârmuiri de obşte” la Bacău, în anul 1848, eveniment istoric menţionat de Eugen Şendrea în Istorisiri ciudate (Bacău, Ed. „Vicovia”): „Bărbaţi băcăuani, treziţi-vă, aveţi milă de voi, de averile voastre şi de viitorimea voastră. Noi, băcăuanii, cerem siguranţa persoanei, îmbunătăţirea soartei ţăranilor, eliberarea deţinuţilor politici, reformă şcolară pe temelie largă naţională. Cerem alegerea unui domn patriot şi de aceea luaţi pildă de la neamurile luminate ce îşi rostesc cugetarea în slobozenie fără a se teme de despotismul lui vodă. ... De aceea, noi, bărbaţi luminaţi ai Bacăului, pentru fericirea norodului, declarăm Republica Bacău. ...”. Această „republică” a avut însă o existenţă efemeră, ea fiind desfiinţată şi revoluţionarii arestaţi de către armata domnitorului Mihail Sturza. Sursa: http://www.deferlari.ro/p/bacaul-de-la-1850-la-1900.html

În Bacăul de altădată erau două artere principale: Centrul şi Strada Mare, „...tot atât de despărţite una de alta ca şi Hudsonul de Potomac…”, după cum afirmă scriitorul Paul Anghel5 (19311995), născut la Răcătău, în judeţul Bacău. Alte două străzi – strada Lecca şi Vasile Alecsandri – completau tabloul vieţii comerciale a vechiului târg. Câteva dintre casele de odinioară cu arhitectura lor specifică mai pot fi văzute încă pe strada Ioniţă Sandu Sturdza.

5. Pentru o descriere pitorească a Bacăului, a se vedea Paul Anghel, Arpegii pe Siret – itinerar moldav, în http://www.deferlari.ro/2012/06/inedit-o-pagina-necunoscutadespre.html

Bacăul de astăzi este un municipiu al arterelor aeriene, feroviare şi rutiere, al spaţiilor urbane care îmbină arhitectura modernă cu vestigii ale trecutului său. Procesul de modernizare, început la sfârşitul anilor 1970, a însemnat o concepţie arhitecturală nouă: construirea unor clădiri în stil modern care să integreze armonios vechile construcţii, cu stilul lor specific de sfârşit de secol XIX şi început de secol XX. Astfel, sunt înălţate hoteluri, magazine, Casa de Cultură alături de palatul Mărăşti, Palatul Administrativ sau fostul sediu al Bibliotecii Judeţene „Costache Sturdza”. Parcurile şi statuile ─ statuia poetului George Bacovia sau a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt ─ de pe artera principală a municipiului, sunt încă o dovadă a dorinţei băcăuanilor de a păstra patrimoniul cultural al acestor locuri şi de a avea un oraş sănătos.

După 1989, municipiul Bacău este cunoscut drept un important centru cultural cu: Teatrul „Bacovia”, Ateneul şi Filarmonica „Mihail Jora”, Centrul Internaţional „George Apostu”, instituţii de învăţământ şi instituţii de cultură (biblioteci, muzee, case memoriale), lăcaşuri de cult vechi şi noi, reviste de cultură, Zilele Bacăului (cu prima ediţie în 1997), festivaluri, expoziţii şi tabere de creaţie, care se organizează anual, dar mai ales cu personalităţi6 recunoscute pe plan european (artişti, avocaţi, compozitori, critici de artă, educatori, gazetari, pedagogi, pictori, oameni de ştiinţă, scriitori, sportivi), cu toţii contribuind, prin şi cu mijloace specifice, la promovarea valorilor acestui oraş. 6. A se vedea volumele lui Cornel Galben, Personalităţi băcăuane (2012), Personalităţile Bacăului (2008), Poeţii Bacăului la sfârsit de mileniu: debuturi (1990-2000), apărută în 2005.

Din punct de vedere educaţional, după Unirea Principatelor Române în 1859, Bacăul a cunoscut o dezvoltare puternică şi în domeniul învăţământului: s-au înfiinţat şcoli private şi şcoli de stat (o şcoală pentru fete şi o şcoală pentru băieţi, în 1859, care funcţionează şi astăzi în vechea clădire a actualei Şcoli „Al.I.Cuza”). Creşe, grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, colegii, şcoli postliceale, cele două universităţi (de stat şi particulară) – Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău şi Universitatea „George Bacovia” –, toate şi-au adus o contribuţie esenţială la formarea valorilor umane aparţinând Bacăului.

Din punct de vedere demografic, Bacăul cunoaşte o dinamică care susţine transformarea sa din punct vamal, comercial şi militar în târg, orăşel, oraş şi municipiu: dacă în 1774, Bacăul avea „69 de case cu 345 de locuitori”, în secolul al XIX-lea, datorită „industrializării mai timpurii şi a intensificării plutăritului”, oraşul „îşi pune treptat în valoare poziţia sa geografică în cadrul Văii Siretului, devenită principală axă structurantă a Moldovei dintre Carpaţi şi Prut”. Astfel, în 1860, Bacăul avea „9365 de locuitori ... în 1912 era al şaselea oraş al Moldovei (după Iaşi, Galaţi, Botoşani, Bârlad şi Focşani) pentru ca din anul 1930 să devină al treilea oraş, poziţie pe care o va păstra până astăzi”7. În anul 1992, populaţia Bacăului era de 205.029 de locuitori; recensămintele din 2002 şi 2012 arată o scădere a numărului locuitorilor municipiului, respectiv, 175.500 şi 133.460 de mii de locuitori8. Din punct de vedere administrativ, în anul 1864 a luat fiinţă Primăria9, Gheorghe Negel fiind primul primar al Bacăului (1864 1865). Din 1864 până în prezent10, băcăuanii au avut 59 de primari, care au cârmuit sau cârmuiesc şi soluţionează problemele comunităţii. Primarul, în calitatea sa de autoritate publică şi de reprezentant al obştii, este solidar cu cetăţenii, asigurând respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora. 7. Lucian Şerban, Nota 4 la Costache Radu, Bacăul de la 1850 – 1900, în http://www.deferlari.ro/p/bacaul-de-la-1850-la-1900.html 8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_Bac%C4%83ului 9. A se vedea http://www.primariabacau.ro/pagina/personalit-i-locale pentru realizările administrative ale instituţiei din 1864 până în 2016 10. Câteva nume ar putea constitui repere istorice pentru dezvoltarea socială a oraşului: Constantin Platon (1870), Costache Radu (1889-1890; 1894-1895), Alexandru Nemţeanu (1929, 1931-1932;la 7decembrie 1929, Bacăul este declarat municipiu), Gh. Botezatu (1944-1945; este primul primar democrat instalat prin voinţa cetăţenilor).

De-a lungul celor 152 de ani de existenţă ai acestei instituţii, s-a realizat dezvoltarea administrativă, economică, socială şi culturală a Bacăului, care acum, în anul 2016, a candidat pentru obţinerea titlului de capitală europeană a culturii 2021, şi care, la finele anului 2016, a câştigat titlul de Oraş European al Sportului în 2017 şi competiţia pentru Capitala Tineretului din România în 2017. „Împreună, mulțumită colaborării dintre organizațiile de tineret și municipalitate, putem schimba în bine imaginea orașului nostru! Consider că decernarea titlului de Capitală a Tineretului din România este un bun prilej pentru a face cunoscută în țară o altă față a Bacăului! Una orientată spre viitor, spre rolul și potențialul tinerilor din acest oraș!”, spune actualul primar al Bacăului, Cosmin Necula11.

11. http://zdbc.ro/municipiul-bacau-va-fi-capitala-tineretului-din-romania-in-2017/

I.1. Bacău: un oraş al oamenilor şi al locurilor12 12. Pentru simbioza băcăuanilor şi a ctitoriilor înălţate de aceştia din vremuri trecute şi moderne, a se consulta http://www.desteptarea.ro/bacaul-de-altadata/ ; http:// www.desteptarea.ro/zilele-bacaului-intre-modernitate-si-intoarcerea-la-origini-q/

După cum am afirmat în prefaţa albumului Poveşti europene retrăite (2015: 8), „cunoaşterea istoriei unui loc înseamnă nu numai «a conferi un sens trecutului» (George Călinescu) ci şi a cartografia identităţile oamenilor care au populat acel loc de-a lungul timpului pentru a le trasa devenirea spaţio-temporală şi a le grava, simbolic, pe harta culturii universale”. Municipiul Bacău duce astfel cu el, peste veacuri, semnele zidirii sale prin „amprentele” lăsate şi păstrate în piatra timpului de toţi locuitorii săi, fie ei români sau cetăţeni aparţinând altor comunităţi etnice13. Oamenii acestor locuri au transformat oraşul de pe malurile Bistriţei într-un spaţiu cu o identitate culturală specifică, care demonstrează atitudinea de solidaritate şi spiritul civic ai acestor făuritori de istorie. Alături de vestigii şi clădiri vechi, simboluri arhitectonice ale secolelor XV - XIX, intrate în patrimoniul cultural local şi naţional (fundaţia vechii biserici „Sf. Nicolae”, ansamblul Curţii Domneşti cu Biserica „Precista”, Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, Şcoala „Al.I.Cuza”, Colegiul Naţional „Ferdinand I”, Vivariul, Teatrul „Bacovia”, clădirea sucursalei B.N.R. şi clădirea fostei biblioteci judeţene, Casele memoriale „George Bacovia” şi „Nicu Enea”, casa poetului Vasile Alecsandri, case vechi de pe străzile George Bacovia, Cuza Vodă, str. Păcii), băcăuanii au înălţat cartiere noi sau le-au modernizat pe cele vechi. Şi totuşi, cel mai de preţ bun al patrimoniului cultural al Bacăului sunt locuitorii săi, ancoraţi la realităţile secolului al XXI-lea, aflaţi într-un dialog cu semenii lor de pe toate continentele, căci numai ei fac posibilă existenţa şi fiinţarea Bacăului peste timp.

13. La recensământul din 2012, „...structura etnică a populaţiei Bacăului este următoarea: 133.460 de locuitori, dintre care 130.709 de români, 129 de maghiari, 1.229 de romi, 51 de germani, 33 de italieni, 42 de turci, 52 de evrei, 7 greci, 196 de alte etnii.” (Zaharia 2013:172), apud Poveşti europene retrăite, volum editat în cadrul proiectului Europe Direct Bacău, 2015: 10.

I.2. BacÄ&#x192;ul european Ĺ&#x;i globalizat 34

Bacăul acestui deceniu se distinge prin dezvoltarea industriei IT, a celei aeronautice, a industriei alimentare, a materialelor de construcţie, prin derularea proiectelor europene (proiecte sociale, de mediu, de infrastructură, proiecte de cercetare, documentare, informare şi diseminare a politicilor europene etc.), toate menite a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor. Sănătatea, educaţia, cultura, antreprenoriatul, crearea de noi locuri de muncă sunt domeniile majore ale politicilor administraţiei locale pentru asigurarea bunăstării locuitorilor acestui municipiu. Axele principale pentru atingerea acestui obiectiv sunt responsabilizarea instituţiilor prin asumarea politicilor coerente, constructiv-transparente şi dezvoltarea unei culturi civice participative, acestea fiind, de altfel, şi priorităţile Strategiei „Europa 2020”. Arhitectura acestor priorităţi vizează dezvoltarea unei politici de comunicare axată pe cetăţeni, de implicare a cetăţenilor la viaţa socială, de realizare a unui parteneriat (de la nivel global, european, naţional şi local) între organizaţii ale societăţii civile, administraţii locale/ judeţene/ naţionale, partide politice, instituţii europene, structuri internaţionale, focusat pe nevoile şi cerinţele locuitorilor unei comunităţi.

Centrul de Afaceri și Expoziții „Mircea Cancicov”

Fabrica Aerostar din BacÄ&#x192;u

ERA Park

Fabrica Pambac din BacÄ&#x192;u

II. Comunităţi băcăuane în dialog14 14. A se vedea editorialul 7 („Comunităţi în dialog”) din Newsletter-ul proiectului Europe Direct Bacău 2016, www.europedirectbacau.ro

Comunitatea este o construcţie culturală în care actorii sociali dezvoltă un sentiment subiectiv de aparţinere la aceleaşi valori şi de promovare a acestora. Într-o comunitate, elementul fundamental este semnificaţia pe care o acordă relaţiilor comunitare participanţii la acest construct, relaţii bazate pe interese şi competenţe comune. Tocmai de aceea, dialogul, discuţiile şi dezbaterea sunt strategiile de bază pentru crearea contextului eficient de realizare a scopului pentru care există acea comunitate. Ele au menirea de a armoniza vocile într-o singură comunitate sau ale comunităţilor pentru a genera idei şi pentru a stabili relaţii dincolo de graniţele mai mult sau mai puţin vizibile care despart indivizii. Chiar dacă vorbim de diverse tipuri de comunităţi umane (urbană /rurală; reală /virtuală; comunităţi profesionale; tematice; de cercetare; în funcţie de vârstă; etnice; spirituale etc.), toate se caracterizează pe relaţii de schimb valoric, al căror scop este acela de a fi o verigă puternică – vocală şi vizibilă – a dialogului concertat la nivel local, regional, naţional sau global. În discursul european actual, considerăm că dialogul între instituţii şi variatele comunităţi care se construiesc sub ochii noştri este benefic şi, mai ales, absolut necesar, pentru că un astfel de proces dialogal valorizează relaţiile sociale care se stabilesc în interiorul comunitar şi întăreşte sentimentul cetăţeanului de incluziune, de participare dinamică şi responsabilă la istoria, viaţa şi bunăstarea spaţiului pe care îl locuieşte. Acesta este cadrul comunicaţional al democraţiei participative, ale cărei elemente esenţiale sunt identitatea participanţilor la dialog, solidaritatea şi cetăţenia responsabilă. La nivel local, dialogul între instituţia administrativă şi comunităţile menţionate mai sus este fundamentat pe o politică transparentă prin: • realizarea dialogului constructiv între administraţia locală şi cetăţeni; • permanenta preocupare pentru ridicarea calităţii vieţii cetăţeanului băcăuan; • dezvoltarea economică a municipiului prin crearea de noi locuri de muncă şi readucerea • acasă a locuitorilor plecaţi la muncă peste hotare; 44

b. c. d. e. f. g.

• asigurarea serviciilor publice de calitate; • susţinerea şi dezvoltarea sistemului de educaţie şi a celui medical şi accesul la aceste sisteme pentru toţi cetăţenii băcăuani; • susţinerea proiectelor finanţate prin fonduri europene; • sprijin social privind: asigurarea de abonamente gratuite la transportul în comun pentru elevi şi studenţi, pensionari (toţi pensionarii, indiferent de veniturile lor), persoane şi familii sărace (în conformitate cu prevederile legale), persoane cu dizabilităţi şi asistenţii personali, tineri instituţionalizaţi, veterani de război; susţinerea activităţilor şcolare ale elevilor care provin din familii cu posibilităţi materiale reduse, prin plata rechizitelor şcolare în valoare de 100 de RON anual; scutirea de plata taxelor şi impozitelor locale pentru persoanele cu vârsta peste 70 de ani şi pentru pensionarii cu venituri sub 1000 de RON; înfiinţarea de centre recreative pentru persoanele de vârsta a III-a; constituirea de parteneriate cu ONG-urile acreditate, prestatoare de servicii sociale; acordarea de ajutoare financiare (în conformitate cu prevederile legale) pentru persoanele care împlinesc vârsta de 80 de ani de viaţă sau 50 de ani de la căsătorie; acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei cu energie termică furnizată în sistem centralizat, gaze naturale, energie electrică, combustibili solizi sau petrolieri şi alte surse de încălzire, familiilor şi persoanelor singure domiciliate în Bacău, în perioada sezonului rece (noiembrie – martie); acordarea de pachete alimentare (cu ocazia sărbătorilor legale) pentru pensionarii cu o pensie sub 700 de RON, pentru persoanele cu vârsta peste 60 de ani fără venituri sau pentru persoanele cu dizabilităţi. 45

•

• •

•

Aceste politici de a răspunde nevoilor comunităţilor băcăuane îmbracă diverse forme: organizarea coerentă a relaţionării între administraţia publică, respectiv Consiliul Local Bacău şi instituţiile subordonate (Centrul de Afaceri și Expozițional „Mircea Cancicov”; Teatrul Municipal „Bacovia”; Poliția Locală a Municipiului Bacău; Club Sportiv „Știința” Municipal Bacău; Direcția Publică de Evidență a Persoanelor; Căminul de Persoane Vârstnice Bacău; Serviciul Public de Asistență Socială; Agenția de Dezvoltare Locală; unitățile școlare, aflate în inventarul domeniului public, ale căror investiții, reparații şi întreținere sunt susţinute financiar de administraţia locală); dezvoltarea şi diversificarea strategiilor de comunicare cu toate entităţile publice din municipiu; realizarea şi implementarea proiectelor europene („PUSH & PULL” - Managementul locurilor de parcare şi implementarea unor strategii de succes pentru creșterea eficienţei energetice în transportul urban - proiect în derulare; Creare şi modernizare spaţii verzi în Municipiul Bacău - cod SMIS 45048 - finalizat în iunie 2016; Reabilitare imobil str.Milcov cu destinația de centru de cazare temporară a persoanelor fără adăpost din Municipiul Bacău - proiect în derulare; Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău, în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană - proiect în derulare); parteneriate în implementarea granturilor Comisiei Europene (proiectul Centrul de Informare Europe Direct Bacău, 2013 – 2017, în derulare; parteneriat cu mediul academic şi administraţia locală şi judeţeană); 46

•

arteneriate cu asociaţii, ONG-uri, centre naţionale şi internaţionale etc. privind derularea p unor proiecte culturale, competiţii sportive, festivaluri, concerte etc. (parteneriat cu: Asociaţia „Surf The Earth Project (STEP)” privind acordarea titlului de Capitala Tineretului din România pentru anul 2017-2018 la Summitul Tinerilor, ediţia I „Scrie povestea generaţiei tale”; Federaţia Română de Nataţie şi Pentatlon Modern, în vederea organizării Campionatului Naţional de Sărituri în Apă, juniori C+D şi a Campionatului Naţional de Înot Copii 10-11 ani; Centrul Internațional şi pentru Drepturile Omului – CIADO România şi Asociația Culturală de Teatru, Muzică și Film „Dracula”, la organizarea evenimentelor din Programul naţional cultural „Artă contra Drog” 2016; Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului la organizarea Concertului Extraordinar de Crăciun); realizarea şi implementarea proiectelor sociale care să răspundă cerinţelor diferitelor comunităţi (amplasarea unui patinoar artificial în municipiul Bacău în perioada decembrie – martie; organizarea Festivalului „Sărbători de Iarnă 2016” în luna decembrie, cu finanţare de la bugetul local; participarea Municipiului Bacău, în calitate de partener, împreună cu Uniunea Generală a Pensionarilor din Județul Bacău la organizarea evenimentului Ziua Mondială a Persoanelor Vârstnice).

Un exemplu de bună practică a dialogului comunitar este realizarea documentului pentru obţinerea titlului de Capitală a Tineretului din România (2 mai 2017 – 1 mai 2018), la care au putut participa toţi tinerii care şi-au manifestat dorinţa de a se implica în acest proces şi entităţi precum Asociaţia „Surf The Earth Project”, Asociaţia „Ingenious Drama”, Liga Studenţilor din Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Asociaţia Elevilor din Bacău, Romanian Youth Movement for Democracy (RYMD), Asociaţia „Be Great”, Asociaţia pentru Dezvoltare Activă (ADA), Centrul European pentru Strategii Durabile, Asociaţia „Un zâmbet”, Asociaţia Iniţiative pentru o Comunitate Responsabilă, Asociaţia de Tineret „Onestin”, Bacăul Civic, Asociaţia „Happy Life”. Faptul că Bacăului i s-a acordat acest titlu şi premiul de 50.000 de euro demonstrează atât coerenţa viziunii, a misiunii şi a obiectivelor proiectului, cât mai ales potenţa dialogului între membrii echipei, a autorităţii publice locale şi a companiilor private, corelarea proiectelor propuse cu strategii şi documente de politici publice de tineret la nivel local şi european.

II.1. (Micro)dialogul Ĺ&#x;i focus-grupul â&#x20AC;&#x201C; strategii eficiente ale politicii de comunicare la nivel local 52

Din perspectiva implementării programului „Europa 2020”, se pune accentul pe eficientizarea actului comunicaţional, a transmiterii şi înţelegerii unui mesaj corect între emiţător şi receptor, ceea ce presupune existenţa unui dialog constructiv cu şi între cetăţenii europeni şi decidenţii politici. Se trece de la un exerciţiu de informare (expunere la mesaj şi diseminare corectă) a publicului larg la stabilirea de relaţii cu participanţii a căror implicare în modelarea societăţii civile devine tot mai puternică. În anul 2016, la nivelul comunităţii urbane băcăuane, prin proiectul „Centrul de Informare Europe Direct Bacău”, activitatea de comunicare s-a calibrat pe gradul de interes, de implicare şi responsabilizare a grupurilor-ţintă. S-a trecut astfel de la nivelul de conştientizare/ familiarizare a publicului larg privind discursul politicilor europene şi de informare a conţinutului mesajelor, la nivelul de participare activă, responsabilizare şi implicare în implementarea acestor politici. Acest ultim nivel este adresat grupurilor-ţintă. Organizarea focus-grupurilor şi a microdialogurilor este una dintre strategiile care dezvoltă creativitatea, potenţează spiritul civic şi competitivitatea cetăţenilor şi favorizează dialogul la nivelul macrocomunităţilor. Axate pe dezbatere, aceste strategii facilitează schimbul de opinii şi parteneriatele, conduc către un mai mare grad de angajare din partea autorităţilor locale şi a instituţiilor europene şi impun soluţionări rapide ale problemelor ridicate de participanţi.

Interesul manifestat faţă de aceste focus-grupuri (ele fiind promovate prin reţele de socializare, întâlniri directe cu publicuri-ţintă, prezentarea activităţilor pentru publicul larg, distribuirea de materiale informative cetăţenilor băcăuani, email-uri) au condus la transformarea formatului caracteristic unui astfel de eveniment în abordarea şi derularea tematicii sub forma microdialogurilor, în cadrul cărora am constituit două grupuri de participanţi: un grup al iniţiaţilor şi al implicaţilor în domeniul respectiv şi un grup al celor care doresc să acumuleze cunoştinţe pentru a se implica în activităţi ulterioare. Microdialogurile au fost moderate de: • membrii echipei Centrului Europe Direct Bacău; • Gabriela Neagu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii din Bucureşti; • cadre didactice universitare (lector dr. Nadia-Nicoleta Morăraşu); • specialişti în domeniu din comunitatea băcăuană (antreprenori).

În funcţie de tematica dezbătută, la toate aceste evenimente au fost invitaţi reprezentanţi ai asociaţiilor, instituţiilor, ONG-urilor, ai administraţiei locale, pentru a familiariza întreaga comunitate cu problemele şi nevoile existente la nivel local şi pentru a realiza un dialog eficient şi rapid cu participanţii în vederea soluţionării problemelor (reprezentanţi de la Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane (Centrul Bacău), de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bacău, de la DGASPC Bacău, Asociaţia „Betania”, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Agenţia Naţională Antidrog, Consiliul Judeţean Bacău, Primăria municipiului Bacău, AJOFM Bacău).

Prin tematica propusă, fiecare dintre cele şase microdialoguri („Cine sunt EU – victima traficului de persoane?”. „Cine sunt EU – voluntarul ?”; „Cine sunt EU – refugiatul?”; „Cine sunt EU – tânărul șomer ?”; „Cine sunt EU – cetățeanul digital ?”; „Cine sunt EU – tânărul antreprenor ?”) a creat dezbateri dinamice, aplicate la realităţile locale, naţionale şi europene. Alte aspecte relevante care s-au desprins în cadrul dezbaterilor acestor focus-grupuri sau din chestionarele completate la finalul microdialogurilor, aspecte care demonstrează dorinţa cetăţenilor băcăuani de a fi „ascultaţi” şi de a se implica în realizarea efectivă şi reală a problemelor din viaţa de zi cu zi, sunt: • cunoaşterea nevoilor şi cerinţelor reale ale grupurilor-ţintă la nivelul comunităţii locale prin stabilirea unui dialog eficient cu reprezentanţii acestor grupuri; • găsirea soluţiilor eficiente pentru comunitatea locală, în folosul cetăţeanului obişnuit, şi punerea lor în practică în mod rapid; • existenţa unor strategii sociale la nivel de comunitate locală pe termen mediu şi lung; • transparenţa acţiunilor şi a finanţărilor prin intensificarea dialogului între instituţii; • existenţa unei legislaţii suple la nivel macro- şi microcomunitate; • promovarea ONG-urilor la nivel local şi naţional şi asocierea acestora pentru a-şi face simţită „vocea” la nivel european; • stabilirea strategiilor pentru asigurarea resurselor materiale, umane, tehnologice, financiare la nivel de organizaţii neguvernamentale (având în vedere că astfel de entităţi activează în domeniile în care se manifestă nevoile societăţii civile: educaţie, sănătate, cultură, ştiinţă, protecţie socială – protecţia grupurilor defavorizate în mod special –, protecţia mediului etc).

„Cine sunt EU – victima traficului de persoane?”. Au participat cadre didactice, studenţi de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai instituţiilor în domeniu. După prezentarea temei şi a formatului de focus-grup, s-au realizat dezbateri privind următoarele aspecte: definirea conceptului de trafic şi trafic de persoane; tipuri de trafic şi reacţia societăţii româneşti; tipurile de persoane predispuse traficului de fiinţe umane (femei, copii, bărbaţi); cauze ale situaţiilor de trafic de fiinţe umane; principalele motive pentru eficienţa sau ineficienţa eforturilor de combatere a acestui tip de trafic. În cadrul discuţiilor s-a insistat în special asupra indiciilor care duc la identificarea victimei şi a traficantului. Dezbaterile s-au axat asupra găsirii soluţiilor pentru combaterea acestui fenomen la nivel local prin dezvoltarea posibilităţilor de reducere a gradului de sărăcie (aceasta fiind considerată o primă cauză a creşterii actului de traficare) şi prin eficientizarea rolului familiei şi al sistemului educaţional.

„Cine sunt EU – refugiatul?” s-a desfăşurat la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Dezbaterile au focalizat următoarele aspecte: cine sunt refugiaţii/ imigranţii; diferenţa între emigrant, imigrant, refugiat şi dezrădăcinat; statutul imigranţilor legali; cauzele emigrării şi combaterea acestora; combaterea imigrării ilegale; soluţionarea crizelor provocate de migraţia masivă a populaţiei; în ce manieră afectează criza refugiaţilor toţi cetăţenii lumii; eficienţa sau ineficienţa legislaţiei în vigoare la nivel european; consecinţele incompetenţei, superficialităţii şi incoerenţei în soluţionarea crizelor provocate de fluxul masiv de migranţi; rolul guvernelor şi statelor în rezolvarea crizei refugiaţilor la nivel european şi global; problema relocării migranţilor.

„Cine sunt EU – tânărul şomer?”, care s-a desfăşurat la Centrul pentru sănătate OXIGEN, „un centru rezidenţial, de tip comunitate terapeutică”. În timpul discuţiilor, au fost dezbătute aspecte sensibile referitoare la: lipsa unei viziuni socio-economice şi culturale privind dezvoltarea judeţului; dificultăţile întâmpinate de angajatori; lipsa dialogului între instituţiile care pregătesc forţa de muncă şi cele care angajează absolvenţii; paleta restrânsă de abilităţi şi competenţe pe care şomerul le manifestă atunci când se prezintă la un interviu sau când este angajat; inapetenţa pentru dezvoltare personală şi auto-cunoaştere; dezvoltarea unei „meserii noi” – aceea de asistat social – şi statutul asistatului social; consecinţele şomajului îndelungat asupra individului/ şomerului, a familiei şi a comunităţii din care face parte. Printre soluţiile propuse de participanţi, menţionăm: realizarea unei strategii de dezvoltare a vieţii economice în Bacău pe termen lung, existenţa unui dialog consecvent între toate instituţiile administrative, sociale, economice, de învăţământ şi culturale ale judeţului, pregătirea practică a absolvenţilor, dezvoltarea voluntariatului în rândul studenţilor băcăuani, realizarea de parteneriate între instituţii la nivel local şi european, responsabilizarea serviciilor de formare profesională în funcţie de cerinţele locale.

„Cine sunt EU – voluntarul?”, care s-a desfăşurat la Colegiul Naţional „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău. În timpul discuţiilor, au fost dezbătute aspecte privind istoricul şi beneficiile voluntariatului, tipuri de voluntariat, recunoaşterea publică a activităţilor desfăşurate de voluntarii din Bacău, cum poate un cetăţean al comunităţii să devină voluntar, importanţa schimbului de bune practici în domeniul voluntariatului, tipuri de activităţi desfăşurate de un voluntar, cunoaşterea legislaţiei privind voluntariatul. Printre soluţiile propuse de participanţi, menţionăm: promovarea agenţiilor, asociaţiilor, instituţiilor, organizaţiilor etc. care lucrează cu voluntari, promovarea voluntarilor în/prin mass-media, includerea certificatului de voluntariat în dosarul pentru admitere în învăţământul superior / pentru angajare.

„Cine sunt EU – cetățeanul digital ?” s-a desfăşurat la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Participanţilor – studenţi şi elevi – le-a fost prezentată tema dezbaterii şi motivația pentru care se consideră necesară abordarea acestei probleme. Având drept suport politicile europene cuprinse în portofoliul comisarului european pentru economie şi societatea digitală, Günther H. Oettinger, şi Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România, s-au luat în discuţie aspecte privind: definirea conceptului de cetăţean digital, rolul internetului în viaţa cetăţeanului obişnuit, dezvoltarea abilităţilor digitale ale cetăţenilor băcăuani, importanţa sectorului IT în dezvoltarea sectorului privat şi public românesc, creşterea competitivităţii forţei de muncă din România şi Europa, factorii care au condus la dezvoltarea industriei IT pe plan naţional. Două probleme au fost ridicate de participanţii la acest focus-grup: dezvoltarea sistemului IT în şcolile din mediul rural şi alocarea resurselor financiare pentru comunităţile rurale sărace.

„Cine sunt EU – tânărul antreprenor ?” s-a desfăşurat la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Participanţii au fost studenţi, cetăţeni băcăuani şi tinerii care au beneficiat de training-ul din cadrul Școlii de vară pe tema antreprenoriatului în industrii creative, „Extraordinar de creativi, dar nu suficient de antreprenori”, activitate organizată prin proiectul CIED Bacău (în colaborare cu CIED Bucureşti), în perioada 28 – 31 august 2016. Acest microdialog a fost moderat de 2 antreprenori tineri: Andreea Botez şi Cătălin Popovici, care au prezentat aspecte privind realizarea unui plan de afaceri, dificultăţile întâmpinate în derularea activităţii antreprenoriale (fie ele de ordin legislativ, financiar sau al resurselor umane), administrarea afacerii, caracteristicile unui antreprenor de succes. Discuţiile au circumscris câteva probleme esenţiale pentru dezvoltarea antreprenoriatului în Bacău: cum se realizează studiul pieţii şi studiul concurenţilor potenţiali, ce înseamnă competiţia între antreprenori, care este viabilitatea unor activităţi antreprenoriale sau aspecte referitoare la neseriozitatea şi lipsa de pregătire a resursei umane, capacitatea mediului antreprenorial local de a angaja membri ai grupurilor defavorizate, strategiile de promovare a afacerii pentru atragerea clienţilor, investirea în pregătirea personalului, dezvoltarea viitoare a afacerii pentru creşterea profitului, cum se relaţionează afacerea individuală la mediul larg de afaceri din Bacău, care este relaţia mediu de afaceri privat – public în Bacău.

Prin feed-back-ul obţinut în cadrul aplicării tuturor acestor strategii ale politicii de comunicare la nivel local, putem afirma că cetăţenii băcăuani au conturat arhitectura lor identitară prin acţiuni de „rebranding la nivelul imaginii Bacăului în Bacău şi în Europa” în jurul câtorva iniţiative emblematice: un Bacău al antreprenoriatului şi al ideilor creative; un Bacău al tineretului; un Bacău al solidarităţii şi al dialogului pentru satisfacerea cerinţelor şi nevoilor grupurilor-ţintă.

Implementarea acestor iniţiative semnifică realizarea celor mai importante obiective ale actului comunicaţional: schimbarea atitudinii publicului-ţintă, schimbarea comportamentului tuturor factorilor implicaţi în politica de comunicare, transparentizarea proceselor de luare şi implicare în luarea deciziilor, îmbunătăţirea relaţiilor interdialogale.

III. Bacău – un spaţiu al solidarităţii Un oraş este oglinda sentimentului de solidaritate pe care îl practică iar identitatea sa este măsura demnităţii umane pe care o recunoaşte.

Promovând ideea de solidaritate ca valoare, Bacăul se înscrie, la nivel european şi global, pe linia oraşelor ale căror politici sunt axate pe coeziune socială. În acest context, conceptul de solidaritate caracterizează „acele noi drepturi ale omului pe care unii le numesc «a treia generaţie de drepturi» iar alţii, «drepturile solidarităţii»”15. Un spaţiu al „noilor drepturi” este, implicit, şi un spaţiu al spiritului civic, al cetăţeniei participative, al acceptării şi recunoaşterii conceptului de egalitate al tuturor cetăţenilor în faţa legii; el înseamnă aducerea în prim-plan a demnităţii fiinţei şi a datoriei de a cunoaşte problemele sociale ale unei comunităţi şi de a le soluţiona în beneficiul tuturor membrilor acelei comunităţi. Bacăul ca spaţiu al solidarităţii semnifică crearea unei noi comunităţi, în care cetăţeanul

să fie participant central în luarea deciziilor, a unei comunităţi care să-i ofere: • posibilitatea de a munci, pentru a-şi putea satisface cerinţele materiale, intelectuale, culturale şi spirituale; • siguranţă şi securitate, pentru a-şi construi o existenţă demnă; • vitalitate, pentru a-şi putea manifesta creativitatea; • atractivitate, pentru ca oricărui cetăţean să i se dea posibilitatea alegerii în luarea deciziilor individuale sau ale colectivităţii din care face parte.

15. Gros, H. Espiell: “Strengthening Moral Solidarity: Human Rights, Human Genetics and the Ethics of Science and Technology”, în Standard-Setting in UNESCO, vol.I, UNESCO Publications, New York and Leiden, 2007, p.137.

Dacă aceste patru deziderate16 sunt îndeplinite, cetăţeanul băcăuan „îşi simte vocea auzită”, se simte cu adevărat constructor al unui oraş european, democratic, simte că este solidar în crearea de valori, de cultură în spaţiul băcăuan. Ce este solidaritatea17 în Bacău, atunci? Este mai mult decât un sentiment, care denotă faptul de a fi solidar cu cineva atunci când se află în imposibilitatea de a-şi asigura un grad minim de bunăstare; este şi o atitudine, care poate fi cultivată, rolul familiei, al şcolii şi al comunităţii fiind esenţial în valorizarea acţiunilor de soluţionare a inechităţii sociale, căci, după cum afirma poetul englez John Donne, în Meditaţia a XVII-a, „Nicio fiinţă nu este o insulă de sine stătătoare; fiecare om este o bucăţică dintr-un continent, o parte a întregului; dacă un bulgăre e smuls de talazuri, Europa e împuţinată, cum ar fi, de altfel, orice promontoriu, ori cum ar fi moşia prietenului tău sau a ta.”18 http://funnyenglish.altervista.org/421-man-is-an-island/ 16. Acestea sunt dimensiunile pe care participanţii la dezbaterile din cadrul microdialogurilor menţionate în Cap.II le-au asociat „spaţiului solidarităţii”. 17. A se vedea editorialele 4 („Unitate în diversitate” solidară) şi 8 („Solidaritatea, o dimensiune fundamentală a politicilor europene”) ale proiectului Europe Direct Bacău 2016 www.europedirectbacau 18. http://www.luminarium.org/sevenlit/donne/meditation17.php

III.1. Tipuri de solidaritate

Măsura schimbării Bacăului într-un spaţiu al solidarităţii este dată mai ales de dimensiunea participării şi implicării active a cetăţenilor, implicit a grupurilor-ţintă, la această schimbare, care presupune, în primul rând, creşterea interesului membrilor comunităţii băcăuane pentru derularea unor programe sociale şi culturale eficiente, pentru promovarea practicilor pozitive şi pentru o dezvoltare comunitară coezivă. Vorbim despre diverse tipuri de solidaritate în funcţie de criteriile luate în considerare (locală, naţională, transnaţională; instituţionalizată sau individuală; socială şi morală; culturală; solidaritate etnică; solidaritate „verde”; etc.), dar cu cât formele solidarităţii sunt mai variate, cu atât mai mult este demonstrată capacitatea instituţională la nivel local de a asigura un spaţiu de manifestare a acestora. Nu trebuie să uităm însă că solidaritatea presupune un sistem de interrelaţionare, de reciprocitate bazat pe dialog şi comuniune de interese.

III.2. Politici Ĺ&#x;i strategii locale

Hotărârile Consiliului Local şi acţiunile desfăşurate de administraţia locală au un obiectiv major: facilitarea accesului la bunurile şi serviciile oferite de oraşul Bacău pentru toţi cetăţenii acestuia, în mod egal, printr-o atitudine proactivă, cu reală deschidere către beneficiari. De aceea, sunt iniţiate, promovate şi susţinute politici şi strategii19 educative, sociale, culturale, de protecţie a mediului, de cooperare locală, naţională, europeană sau internaţională privind activităţi de informare şi de cercetare etc. Toate aceste acţiuni au menirea de a „umaniza” oraşul, ceea ce nu înseamnă altceva decât valorizarea conceptului de cetăţenie; înseamnă a respecta cu adevărat fiecare membru al comunităţii prin a-i acorda credit şi a-l considera demn de a construi, prin iniţiativele pe care le propune, un oraş sustenabil.

19. A se vedea Cap.II privind dialogul între autoritatea administrativă şi membrii comunităţii locale

IV. Manifestări ale solidarităţii sociale în Bacău 88

Solidaritatea socială este expresia manifestării demnităţii umane, ea presupunând respectul faţă de semeni aflaţi într-o stare de criză (victime ale traficului de persoane, grupuri defavorizate sau vulnerabile, persoane cu dizabilităţi, migranţi, persoane disponibilizate, familii aflate în dificultate). Formele specifice de manifestare a solidarităţii sociale sunt asistenţa socială, educaţia şi economia. Asistenţa socială presupune politici europene care circumscriu incluziunea, coeziunea, integrarea şi nondiscriminarea. Toate acţiunile, programele şi proiectele derulate de asociaţii, fundaţii, direcţii, care acţionează la nivel local au drept obiectiv major îmbunătăţirea calităţii vieţii concetăţenilor aflaţi într-una din situaţiile de criză socială menţionate mai sus. Direcţia de Asistenţă Socială a municipiului Bacău, Fundaţia de Sprijin Comunitar Bacău, Asociaţia „Betania” sunt doar trei organizaţii care sprijină şi participă activ la dezvoltarea comunităţilor locale.

Sistemul educaţional este canalul prin care se pot împlini obiectivele solidarităţii, coeziunii şi integrării sociale printr-o varietate de moduri. Complementaritatea educaţiei formale, informale şi nonformale are drept finalitate transformarea individului dependent de familie sau de comunitate într-unul independent, capabil să participe activ, responsabil, să se adapteze unor situaţii speciale şi să fie solidar cu nevoile celorlalţi. Obţinerea certificatelor de „Şcoală Europeană”, implicarea elevilor, studenţilor şi a staff-ului profesoral în derularea sutelor de proiecte europene, participarea la zeci de concursuri şi competiţii la nivel european, dezvoltarea centrelor de cercetare denotă dezvoltarea spiritului cetăţeniei active şi a responsabilizării tinerilor la nevoile comunităţii (Inspectoratul Școlar Județean Bacău, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Universitatea „George Bacovia” din Bacău). Economia solidară înseamnă a întreprinde, a munci şi a investi solidar, toate aceste acţiuni vizând combaterea sărăciei şi a excluziunii, pentru consolidarea bunăstării tuturor categoriilor sociale (a se vedea, de exemplu, beneficiile economice şi sociale aduse comunităţii băcăuane de Centrul de Afaceri şi Expoziţii Bacău).

Concluzii: Voluntariatul 92

Printre soluţiile propuse în cadrul microdialogului „Cine sunt EU – voluntarul?” este şi promovarea organizaţiilor care dezvoltă programe de voluntariat şi a voluntarilor care au participat la astfel de activităţi. În Catalogul ONG-urilor din judeţul Bacău (Bacău, 2016), autoarele Teodora Dămoc şi Eva Dumitrescu dedică un capitol unui număr de 15 ONG-uri din municipiul Bacău, ale căror obiective sunt realizate şi prin entuziasmul, pasiunea şi dăruirea voluntarilor, care desfăşoară, după cum afirmă autoarele, activităţi diverse, „de la implicare civică la ecologie, social, dezvoltare personală, educație sau cultură”. Gala Naţională a Voluntarilor20, ediţia 2016, care se desfăşoară în luna decembrie, are 108 finalişti. 8 dintre aceste poveşti de voluntariat sunt din Bacău: 4 finaliști la secțiunea Voluntarul anului (Ana-Maria Grigore, care a prestat 380 de ore în domeniul educaţiei; Bianca-Cristina Butacu, cu 600 de ore prestate; Ştefan-Andrei Istrate, cu 900 de ore; Mihaela-Sara Şolot, cu 385 de ore prestate, toţi trei în domeniul tineret), 3 la Proiectul de voluntariat al anului („Căsuța cu artă” – Activ Mozaic, proiect la care au fost implicaţi 120 de voluntari; „Voluntari pentru comunități rurale”, cu un număr de 50 de voluntari implicaţi în proiect; „Îngeri în halate albe”, proiect derulat cu 70 de voluntari) și o persoană finalistă la categoria Coordonatorul de voluntariat al anului (Cristina Nica a coordonat 730 de voluntari, care au prestat un număr de 30600 de ore de voluntariat în anul 2016)21.

20. În cadrul Galei există încă o secţiune pe lângă cele trei menţionate mai sus, şi anume, Centrul de voluntariat al anului. 21. http://www.kristofer.ro/voluntari-proiecte-bacau-finala-gala-nationala-voluntarilor-2016/

Bibliografie 96

Bibliografie 1.

Comisia Europeană, Europa 2020. O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, 3 martie 2010, COM(2010) 2020 final, [Online] disponibl la adresa http://eur-lex.europa.eu/ LexUriServ/LexUriServ.do? 2. Radu, Costache: Bacăul de la 1850 – 1900, Bacău: Tipografia „H.Margulius” 1906, reeditat în 2008 sub îngrijirea lui Şerban Lucian. 3. Şerban, Lucian: Dicţionarul geografic al judeţului Bacău, Bacău: Editura „Egal”, 2006. Bibliografie web Pag. 4-7

Proiect Bacău 360. Pozele au fost puse la dispoziție de către partener U.A.T. Județul Bacău

Pag. 8

Prima atestare documentară a orașului Bacău, disponibilă online la adresa http://www.desteptarea.ro/bacaul-de-altadata/ Sigilii și pecete ale orașului Bacău (1690-1840), disponibilă în Zaharia, Dumitru. Bacău, istorie adevărată, 2013.

Pag. 9

Extras dintr-o hartă rusească, întocmită în anul 1815, cuprinzând orașul Bacău și împrejurimile acestuia, disponibilă în Planul Orașului Bacău, ridicat în anul 1913, disponibilă în Zaharia, Dumitru. Bacău, istorie adevărată, 2013.

Pag. 10 - 13

Proiect Bacău 360. Pozele au fost puse la dispoziție de către partener U.A.T. Județul Bacău

Pag.14

Vasile Alecsandi - https://deieri-deazi.blogspot.ro/2015/02/elena-negri-steluta-pierduta-poetului. html Soldați - http://www.desteptarea.ro/timp-eroic-rezistenta-romaneasca-din-septembrie-1917-pevalea-trotusului/

Pag. 15 - 17

Colecția ing. Mihai Ceucă

Pag. 18

Statuia lui Vasile Alecsandri - http://liviu-terinte.blogspot.ro/2003/05/casa-de-cultura-vasilealecsandri-din.html Casa de Cultură - http://camerapedia.ro/wp-content/uploads/2012/10/casa-de-culturabacau-1970-1980.jpg

Pag. 19

Biblioteca Județeană (fostul sediu) - Eugen Grigore Statuia lui George Bacovia - http://www.panoramio.com/photo/45022188 Statuia lui Ștefan cel Mare - http://www.mihaienasel.ro/p/orasul-bacau.html Parcul Catedralei - George Săcăleanu, http://www.inimabacaului.ro/2012/09/inima-din-parculcatedralei.html

Pag. 20

Colecția Teatrului Municipal „Bacovia” din Bacău

Pag. 21

Colecția U.A.T. Municipiul Bacău

Pag. 22

Colecția Revistei Ateneu

Pag. 23

Logo Zilele Bacăului, ediția 2016 - http://www.bacau.net/delia-carlas-dreams-si-grasu-xxl-lazilele-bacaului-2016/ Zilele Bacăului, ediția 2009 - http://www.inimabacaului.ro/2009_09_01_archive.html Zilele Bacăului, ediția 2011 - https://andronachematei.files.wordpress.com/2012/09/zilelebacaului-2011.jpg Zilele Bacăului, ediția 2012 - http://www.lucyfer93.com/2012/10/poze-video-ziua-i-zilelebacaului-2012.html Zilele Bacăului, ediția 2014 - http://www.bacau.net/foto-zilele-bacaului-ziua-a-2a/ Zilele Bacăului (concert simfonic) - http://www.desteptarea.ro/zilele-bacaului-intre-modernitatesi-intoarcerea-la-origini-q/ Zilele Bacăului (imagini cai) - http://zdbc.ro/zilele-bacaului-sarbatorite-in-centrul-orasului-intrain-articol-pentru-programul-complet-al-manifestarilor/ Zilele Bacăului (colaj) - http://www.deferlari.ro/2014_10_01_archive.html

Pag. 24

Colecția Școlii Gimnaziale „Al.I. Cuza” din Bacău, disponibilă pe site-ul instituției http://scoalacuzabacau.ro/

Pag. 25

Universitatea „George Bacovia” din Bacău Sursa 1 - http://www.desteptarea.ro/o-noua-generatie-de-studenti-la-universitatea-georgebacovia/ Sursa 2 - http://www.bacau.net/mai-multe-specializari-de-la-universitatea-g-bacovia-lichidatede-guvern-vezi-ce-universitati-sunt-afectate-de-decizia-executivului/

Pag. 25

Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău - pozele au fost puse la dispoziție de către personalul administrativ

Pag. 26

Harta municipiului municipiu-1000.jpg

Pag. 27

http://zdbc.ro/wp-content/uploads/2016/10/intalnire-bacau-capitala-tineret-3.jpg

Pag. 28

Sursa 1 - http://capitalatineretului.ro/wp-content/uploads/2016/11/Capitala-Tineretului-dinRom%C3%A2nia-3-1024x490.jpg Sursa 2 - http://debacau.ro/wp-content/uploads/2016/11/capitala-tineretului-din-romania.jpg

Pag.29

http://www.primariabacau.ro/stiri/municipiul-bac-u-n-cursa-pentru-titlul-de-ora-european-alsportului-n-2017&page=1

Pag. 30 - 33

Eugen Grigore, colecția U.A.T. Municipiul Bacău

Pag. 34 - 35

http://www.rfi.ro/sites/default/files/styles/inside_content/public/articol/2012/09/13/europeanunion-romania.jpg?itok=-WL7_wFl

Pag. 37 - 41

Colecția U.A.T. Municipiul Bacău

Pag. 42 - 77

Colecția Centrului Europe Direct Bacău

Pag. 78 - 79

http://d27zw2rtnlizds.cloudfront.net/parim.co.uk/media/blog/110/constructive-feedback.jpg

Pag. 80 - 81

http://cdn.quotesgram.com/img/54/7/270287961-Poster-People-Helping-People-2.png

Pag. 83

http://funnyenglish.altervista.org/wp-content/uploads/2014/11/noman.jpg

Pag. 84

http://calivita.ro/pics/calinews/articles/solidaritate2.jpg

Pag. 85

https://bellethreesixfive.files.wordpress.com/2016/03/wp-1459155234893.jpeg?w=584

Pag. 86

http://corporate-citizenship.com/wp-content/uploads/Corporate-Responsibility-PolicyTemplate.jpg

Pag. 88 - 89

http://www.isaiahhankel.com/wp-content/uploads/2016/01/5-Tips-On-How-To-Build-SelfConfidence-And-Change-Your-Mindset-For-Success-Dr-Hankel-1.jpg

Pag. 92 - 93

https://assets.entrepreneur.com/content/16x9/822/change-good-now-how-get-employees.jpg

Bacău

http://www.stiefel.ro/images/produse/764/1/bg/harta-bacau-

100

Pag. 95

http://www.kristofer.ro/voluntari-proiecte-bacau-finala-gala-nationala-voluntarilor-2016/

Pag. 96 - 97

http://platosociety.org/wp-content/uploads/2013/12/Bibliography.jpg

101

U.A.T. Municipiul Bacău

Centrul de Informare Europe Direct Bacău

casetă ISBN