Să înţelegem politicile UE by EUROPE DIRECT BACAU

SĂ ÎNȚELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE

Investiții în locuri de muncă, incluziune și politică socială

Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

„P en t r u a ieș i d in c r iză m ai p ut er n i ci , m ai uniț i ș i m ai c o m p et it ivi, avem neap ăr at nevo ie d e in ves t iț ii s o c iale. D at e f iind c o n s t r ânger il e b uget ar e ac t ual e, s t at el e m em b r e t r eb uie s ă p r ivil egieze in ves t iț iil e î n c ap it al um an ș i î n c o eziun e s o c ial ă. ” Lás zl ó An d o r, c o m is ar eur o p ean p entru o c up ar ea fo r ț ei d e m unc ă, af ac er i s o c ial e ș i inc l uziun e

CUPRINS De ce intervine UE? . . . . . . . . . . . . . . . 3 Cum implementează UE politicile? . . 6

SĂ ÎNŢELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE

Ce face UE? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Ce urmează? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Informații suplimentare . . . . . . . . . . . 16

Broșura face parte din seria „Să înţelegem politicile Uniunii Europene”. Aceasta explică modul în care acţionează UE în diverse domenii de competenţă, din ce motive și cu ce rezultate. Pentru a citi și descărca broșurile disponibile, accesaţi:

http://europa.eu/pol/index_ro.htm

Cum funcţionează UE Europa 2020: Strategia de creștere a Europei Părinţii fondatori ai UE

Afaceri externe și securitate Afaceri maritime și pescuit Agenda digitală Agricultură Ajutor umanitar şi protecţie civilă Buget Cercetare și inovare Comerţ Concurenţă Consumatori Cultură și audiovizual Dezvoltare și cooperare Educaţie, formare, tineret și sport Energie Extindere Fiscalitate Întreprinderi Justiţie, cetăţenie, drepturi fundamentale Lupta împotriva fraudei Mediu Migraţie și azil Ocuparea forţei de muncă și afaceri sociale Piaţa internă Politică regională Politici climatice Sănătate publică Securitatea la frontiere Siguranţă alimentară Transport Uniunea economică și monetară (UEM) și moneda euro Vamă

Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale Comisia Europeană Direcția Generală Comunicare Publicații 1049 Bruxelles BELGIA Manuscris finalizat în martie 2013 Coperta și fotografia de pe pagina 2: © Glowimages/F1online 16 p. — 21 × 29,7 cm ISBN 978-92-79-24035-5 doi:10.2775/43504 Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2013 © Uniunea Europeană, 2013 Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.

O C U P A R E A

F O R Ț E I

D E

M U N C Ă

Ș I

A F A C E R I

S O C I A L E

De ce intervine UE? La baza Uniunii Europene se află conceptul de economie socială de piață. Ocuparea deplină a forței de muncă, progresul social, incluziunea și protecția socială, solidaritatea și coeziunea se numără printre obiectivele prioritate incluse în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Într‑adevăr, Tratatul prevede că UE trebuie să țină cont în elaborarea și implementarea politicilor sale de cerințele legate de ocuparea la un nivel cât mai ridicat a forței de muncă, de garantarea unei protecții sociale adecvate și de combaterea excluziunii sociale. În plus, Tratatul include și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene pe care instituțiile UE și statele membre sunt obligate să o respecte atunci când pun în aplicare legislația europeană. Carta garantează, printre altele, drepturile sociale ale tuturor rezidenților UE. Este vorba, de exemplu, despre: • dreptul lucrătorilor de a fi informați și consultați de către angajatori; • dreptul la negociere și grevă;

• interzicerea muncii copiilor; • protecția tinerilor la locul de muncă; • concilierea vieții de familie cu cea profesională; • dreptul de a beneficia de prestații sociale, de asistență medicală și de ajutor pentru locuință. În 2010, Uniunea Europeană a lansat o strategie pentru următorii 10 ani, menită să înlăture efectele crizei care încă mai afectează numeroase state membre. Este vorba de strategia Europa 2020. Aceasta își propune să creeze condițiile propice unui nou tip de creștere: mai inteligentă, mai durabilă și mai favorabilă incluziunii. În acest sens, au fost stabilite cinci obiective‑cheie pe care UE ar urma să le atingă până în 2020. Ele se referă la ocuparea forței de muncă, educație, cercetare și inovare, incluziune socială și reducerea sărăciei și energie/climă. Această broșură acoperă aspecte legate de ocuparea forței de muncă, protecție socială și incluziune socială.

• dreptul de acces la serviciile de plasament; • dreptul la protecție în caz de concediere abuzivă;

Ocuparea forței de muncă

• dreptul la condiții de muncă echitabile și decente;

În condițiile în care peste 26 de milioane de europeni nu aveau un loc de muncă în noiembrie 2012, este evident extrem de important să accelerăm eforturile menite să ducă la reducerea șomajului. Unul dintre obiectivele‑cheie ale strategiei Europa 2020 este integrarea pe piața muncii, până la sfârșitul acestui deceniu, a 75 % din populația activă (persoanele între 20 și 64 de ani).

STRUCTURA POPULAȚIEI UE PE GRUPE DE VÂRSTĂ, 2000-2060

600

Populația, în milioane de locuitori

500

Pentru a facilita îndeplinirea acestui obiectiv, UE a luat o serie de inițiative privind: libera circulație pe teritoriul UE a lucrătorilor și a familiilor lor; combaterea discriminării (în special în chestiuni legate de egalitatea dintre femei și bărbați); îmbunătățirea condițiilor de lucru și a sănătății și securității la locul de muncă; dreptul lucrătorilor de a fi informați și consultați de angajatori.

400

300

200

100

2000

2005 0–19

2010

2020 20–64

2030

2040

2050

2060

65–79

Sursă: Eurostat, LFS.

Populația europeană îmbătrânește, iar UE ia măsuri pentru a se adapta.

80+

Î N Ț E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

S Ă

UE a prezentat măsuri pentru reducerea șomajului în Europa.

La muncă egală, plată egală În 1976, Gabrielle Defrenne, o însoțitoare de bord din Belgia, și‑a atacat angajatorul (compania Sabena) la Curtea Europeană de Justiție, pe motiv că primea un salariu mai mic decât colegii bărbați care făceau același lucru. Curtea a admis că este vorba despre o discriminare pe motiv de sex, iar cazul Defrenne a pus bazele viitoarei legislații a UE privind egalitatea de gen.

Incluziune socială În prezent, peste 116 milioane de cetățeni ai UE (23 % din totalul populației) trăiesc sub pragul sărăciei sau sunt amenințați de sărăcie ori excluziune socială. O mare parte dintre aceste persoane sunt femei și copii. Mai mult decât atât, peste 8 % dintre europeni se confruntă cu lipsuri materiale severe și nu își pot permite să cumpere produse sau servicii pe care mulți dintre noi le consideră esențiale pentru a duce o viață decentă în Europa: încălzire adecvată, economii pentru a face față cheltuielilor neprevăzute, mașină de spălat, telefon sau automobil. În țările cele mai sărace, proporția depășește 30 %. În plus, în jur de 10 % dintre cetățenii europeni de vârstă activă trăiesc în familii în care nu lucrează nimeni.

O C U P A R E A

F O R Ț E I

D E

M U N C Ă

Ș I

A F A C E R I

S O C I A L E

Armonizarea metodelor de lucru a dus la îmbunătățirea condițiilor de muncă peste tot în UE.

Integrarea comunității rrome Comunitatea rromă este unul dintre cele mai mari și mai dezavantajate grupuri din Europa, cu o populație de circa 10-12 milioane de persoane, dintre care 80 % sunt amenințate de sărăcie. Peste 70 % din cetățenii de origine rromă au un nivel de educație inferior școlii primare, ceea ce îi exclude de pe piața muncii și, în plus, creează o percepție negativă asupra capacității lor de inserție profesională, adâncind astfel excluziunea. Toate provocările cu care se confruntă comunitatea rromă – educație deficitară, șomaj, locuințe inadecvate, excluziune socială și discriminare – sunt totodată și problemele pe care UE încearcă să le soluționeze în contextul strategiei Europa 2020. UE a creat un cadru privind incluziunea rromilor care reunește politicile naționale ale statelor membre și, în același timp, implică autorități regionale și locale și organizații neguvernamentale, inclusiv din rândul rromilor. În acest cadru, Comisia

Europeană evaluează strategiile naționale și se asigură că acestea sunt transpuse în programe și măsuri concrete.

Pe fondul crizei economice, situația s‑a înrăutățit și este evident inacceptabilă în secolul al 21-lea. De aceea, unul dintre obiectivele majore ale strategiei Europa 2020 este scoaterea de sub pragul sărăciei a cel puțin 20 de milioane de persoane, până la sfârșitul deceniului.

Protecție socială Sistemele de securitate socială ale statelor membre au fost create pentru a gestiona riscuri legate, printre altele, de șomaj, boli, invaliditate, diverse situații familiale, vârstă înaintată. Deși statele membre răspund de organizarea și finanțarea propriilor sisteme de protecție socială, UE joacă un rol special în coordonarea sistemelor naționale, în special în chestiuni legate de deplasările dintr‑o țară în alta.

S Ă

Î N Ț E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

Cum implementează UE politicile? Instrumente de politică

Instrumente juridice

În 2010 a fost creat un instrument foarte important: „semestrul european”, care durează din ianuarie până în iulie. Acesta permite examinarea, la nivel european, a politicilor economice ale statelor membre și adoptarea de recomandări specifice fiecărei țări, înainte ca guvernele să își întocmească planurile bugetare și să le înainteze parlamentelor naționale spre dezbatere. O mare parte a recomandărilor vizează domenii precum ocuparea forței de muncă, protecția socială și incluziunea (de exemplu, reformarea pieței muncii, sărăcia, angajarea persoanelor din categoriile vulnerabile și reformarea sistemului de pensii).

UE adoptă acte legislative definind criterii minime la nivel european. Ulterior, statele membre transpun dreptul UE în legislația națională și asigură aplicarea sa, garantând un nivel uniform de protecție a drepturilor și obligațiilor peste tot în UE. Autoritățile naționale, inclusiv instanțele, răspund de punerea în aplicare a măsurilor naționale de transpunere. Comisia Europeană controlează transpunerea dreptului european în legislațiile naționale și se asigură că acesta este pus în aplicare în mod corect. Curtea Europeană de Justiție are un rol important în soluționarea litigiilor și, de asemenea, este abilitată să ofere o interpretare a dreptului european în cazul în care instanțele naționale înaintează o astfel de cerere.

Întrucât politicile din aceste domenii se aplică mai eficient la nivelul statelor membre, rolul UE se limitează la a sprijini și completa acțiunile autorităților naționale. În acest scop, Uniunea apelează la așa‑numita „metodă deschisă de coordonare” (MDC). Este vorba despre un cadru de cooperare al cărui scop este să orienteze politicile naționale ale statelor membre către îndeplinirea unor obiective comune și să permită monitorizarea ulterioară de către UE. Există o metodă deschisă de coordonare cu privire la strategia europeană de ocupare a forței de muncă și o alta în domeniul protecției sociale și incluziunii sociale. Tratatul UE le permite sindicatelor și organizațiilor patronale să negocieze acorduri la nivel european. În anumite domenii (de exemplu, condițiile de lucru și sănătatea și securitatea în muncă), astfel de acorduri pot fi puse în aplicare sub formă de acte legislative europene. Acordurile privind concediul parental, contractele cu durată determinată și munca cu fracțiune de normă, pe care partenerii sociali le‑au încheiat la nivel european, s‑au transformat deja în acte legislative. Cardul european de asigurări sociale de sănătate vă oferă acces la asistență medicală pe durata șederii temporare în altă țară din UE.

În baza dreptului la liberă circulație, consfințit de Tratat, cetățenii europeni pot: • să își caute un loc de muncă în alt stat membru; • să lucreze acolo fără a avea nevoie de permis de muncă; • să locuiască în altă țară din UE, în timp ce își caută un loc de muncă; • să rămână în țara respectivă chiar și după încheierea perioadei de muncă; • să beneficieze de același tratament ca și cetățenii țării în care se află, în ceea ce privește accesul la piața muncii, condițiile de lucru și orice alte avantaje de natură socială sau fiscală. De asemenea, cetățenii UE își pot transfera anumite tipuri de prestații sociale sau de asigurări medicale în țara în care își caută un loc de muncă. În plus, pot obține și recunoașterea calificărilor lor profesionale în străinătate. Drepturile pot fi ușor diferite în cazul lucrătorilor independenți, al studenților, al pensionarilor sau al altor categorii inactive din punct de vedere economic. Se pot impune anumite restricții pe considerente de securitate, ordine și sănătate publică sau în ceea ce privește angajarea în sectorul public. În termeni generali, legislația UE privind libera circulație a lucrătorilor se aplică și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia (țări care fac parte din Spațiul Economic European – SEE), precum și în Elveția.

O C U P A R E A

F O R Ț E I

D E

M U N C Ă

Ș I

A F A C E R I

S O C I A L E

Instrumente financiare

Această scurtă animație explică în termeni simpli funcționarea și rolul Fondului social european.

Reglementările privind coordonarea sistemelor de securitate socială la nivelul UE există încă din 1959. Ele le permit cetățenilor europeni care se stabilesc în alt stat membru să nu își piardă prestațiile și să beneficieze de același tratament ca și cetățenii țării respective în ceea ce privește drepturile de securitate socială. Aceasta înseamnă, de exemplu, că cetățenii europeni pot primi pensie pentru limită de vârstă chiar și atunci când locuiesc într‑o altă țară din UE. Normele UE de securitate socială protejează drepturile cetățenilor care se deplasează atât în UE, cât și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Legislația europeană garantează respectarea unor cerințe minime în materie de sănătate și securitate în muncă, în toate sectoarele de activitate, atât publice, cât și private. Acest cadru juridic solid se află la originea a numeroase progrese înregistrate în UE. Mai mult decât atât, instituțiile UE oferă informații și orientări și încurajează crearea unui mediu de lucru sigur și sănătos, în colaborare cu Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă și cu Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă.

Fondul social european (FSE), unul dintre fondurile structurale ale UE, a fost creat în 1957, pentru a reduce diferențele existente la nivelul statelor și regiunilor europene în materie de prosperitate și standarde de viață. Reprezentând aproape 10 % din bugetul total al UE, FSE finanțează zeci de mii de proiecte la nivel european. De această finanțare beneficiază statele membre și regiunile, în special cele insuficient dezvoltate din punct de vedere economic. La sfârșitul perioadei 2007-2013, numărul persoanelor care vor fi beneficiat de pe urma măsurilor finanțate de FSE va fi de aproape 10 milioane pe an. Statele membre și regiunile vor fi primit 76 de miliarde de euro din acest fond, sumă care vine în completarea unei finanțări de 36 de miliarde de euro de la bugetele naționale. FSE sprijină măsuri precum: • învățarea pe tot parcusul vieții și formarea lucrătorilor; • sprijinirea lucrătorilor și a întreprinderilor în contextul restructurării; • reducerea abandonului școlar și susținerea prin măsuri concrete a șomerilor tineri; • integrarea pe piața muncii a persoanelor dezavantajate, inclusiv a rromilor; • reformarea sistemelor de educație și formare; • consolidarea capacităților partenerilor sociali și ale ONG‑urilor; • ameliorarea funcționării administrațiilor și a serviciilor publice.

La nivel european, dreptul muncii acoperă două domenii esențiale: • condițiile de muncă (inclusiv timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, contractele pe perioadă determinată, detașarea lucrătorilor) și

• informarea și consultarea lucrătorilor (inclusiv în caz de concedieri colective sau de transferuri de întreprinderi).

UE a adoptat norme stricte în domeniul sănătății și siguranței.

Î N Ț E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

S Ă

Fondul european de ajustare la globalizare îi ajută pe lucrătorii concediați să își găsească un nou loc de muncă și să participe la programe de formare.

Creat în 2006, Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) intervine în cazul concedierii a cel puțin 500 de lucrători, ca urmare a globalizării (fie că acest lucru se întâmplă într‑o întreprindere sau într‑un sector dintr‑o regiune), atunci când concedierea în cauză este susceptibilă să creeze un impact semnificativ asupra sectorului sau regiunii respective. În 2011, FEG a ajutat peste 21 000 de lucrători să își găsească noi locuri de muncă sau să dobândească noi competențe. De la lansarea fondului, peste 91 000 de lucrători disponibilizați au beneficiat de asistență pentru formare și căutarea unui loc de muncă sau de alte tipuri de sprijin. În 2011, FEG a oferit 128 de milioane de euro pentru finanțarea acțiunilor de acest tip întreprinse în 12 state membre (Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia, Republica Cehă și Ţările de Jos). FEG a cofinanțat 65 % din măsuri, sursele naționale furnizând restul de 35 %. Concret, lucrătorii disponibilizați au primit asistență intensivă și personalizată în următoarele domenii: căutarea unui loc de muncă, diverse activități de formare profesională, perfecționare și reconversie, alocații și stimulente temporare, sprijin pentru crearea de întreprinderi și programe publice de ocupare a forței de muncă. Programul pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială (Progress) este gestionat direct de Comisia Europeană și sprijină punerea în aplicare a strategiei Europa 2020, prin elaborarea mai multor inițiative emblematice și coordonarea politicilor UE în cinci domenii:

• ocuparea forței de muncă; • incluziune socială și protecție socială; • condițiile de muncă; • combaterea discriminării; • egalitate de gen. La program pot participa statele membre, țările candidate și potențial candidate, Liechtenstein și Norvegia. Acesta sprijină și difuzează informații analitice comparabile în cinci domenii, facilitează schimbul de informații și dialogul și le oferă factorilor de decizie și responsabililor cu implementarea ajutor financiar pentru a evalua reformele politicilor sociale și ale pieței muncii. De asemenea, sprijină aplicarea legislației UE în aceste cinci domenii. Instrumentul european de microfinanțare Progress ameliorează accesul la microcredite (împrumuturi mai mici de 25 000 de euro) pentru cei care doresc să creeze sau să dezvolte o întreprindere cu mai puțin de 10 angajați. Împrumuturile sunt destinate să ajute persoanele care au rămas fără un loc de muncă, s‑au retras temporar de pe piața muncii sau au dificultăți în a obține credite convenționale, din diverse motive (vârsta prea tânără sau prea înaintată, apartenența la un grup minoritar, existența unui handicap etc.). În perioada 2010-2013, UE a pus la dispoziție 100 de milioane de euro pentru sprijinirea acestei inițiative, la care s‑au adăugat încă 100 de milioane din partea Băncii Europene de Investiții.

O C U P A R E A

F O R Ț E I

D E

M U N C Ă

Ș I

A F A C E R I

S O C I A L E

Ce face UE? Comisia Europeană ia măsuri concrete pentru a sprijini diverse categorii ale populației (de ex. șomerii) și pentru a stimula luarea de măsuri la nivel național, regional și local menite să abordeze noile provocări (de ex. inserția tinerilor pe piața muncii, îmbătrânirea activă). Iată o parte din inițiativele aflate în curs.

Experiențe EURES O mână de ajutor în Spania Karina Stephenson, o absolventă din Marea Britanie, a obținut un loc de muncă în Spania, prin intermediul serviciului public de ocupare a forței de muncă din țara sa. Ea a fost îndrumată să se adreseze consilierilor EURES pentru că avea nevoie urgent de consultanță cu privire la condițiile de viață și de muncă din Spania. „Sprijinul pe care l‑am primit din partea EURES a fost fantastic. Nu reușeam să găsesc o locuință în Madrid și eram îngrijorată din această cauză. Însă, datorită EURES, am găsit rapid o soluție”.

i‑a ajutat pe mulți dintre ei să‑și realizeze ambițiile. EURES EURES este o rețea de cooperare între Comisia Europeană și serviciile publice de ocupare a forței de muncă din toate statele membre ale UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Disponibil în 25 de limbi, site‑ul propune în prezent 1,3 milioane de locuri de muncă vacante din 31 de țări și prezintă CV‑urile candidaților interesați. Rețeaua sa de peste 850 de consilieri personali oferă asistență în materie de plasare și recrutare și furnizează informații despre condițiile de viață și de muncă din statele membre ale UE. EURES gestionează în fiecare lună circa 150 000 de contacte dintre persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatori, contacte care se finalizează anual cu

Deschiderea unui nou hotel în Trondheim (Norvegia) a reprezentat o șansă importantă pentru cetățenii suedezi dornici să profite de mobilitatea europeană. EURES

Perspective de angajare în Norvegia pentru cetățeni suedezi

Numeroase inițiative ale UE, precum „Tineretul în mișcare”, facilitează mobilitatea profesională pe teritoriul Europei. „Primul tău loc de muncă EURES” este un program care sprijină mobilitatea tinerilor pe piața muncii și îi încurajează pe angajatori să recruteze persoane tinere și mobile.

aproximativ 50 000 de plasamente. Comisia Europeană derulează în prezent un program de mobilitate intitulat „Primul tău loc de muncă EURES”, adresat tinerilor din Danemarca, Germania, Spania și Italia.

Tineretul în mișcare Pentru a ajuta cât mai mulți tineri să se pregătească pentru piața muncii, această inițiativă încearcă să adapteze mai bine programele de educație și formare la

S Ă

Î N Ț E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

la piața muncii, printre care așa‑numita „garanție pentru tineret” datorită căreia persoanele sub 25 ani fie vor primi un loc de muncă, fie își vor continua studiile sau vor participa la programe de ucenicie sau stagii, în termen de 4 luni de la terminarea școlii sau de la pierderea locului de muncă. De asemenea, Comisia a propus un cadru de calitate pentru stagii, atât în ceea ce privește conținutul de învățare, cât și condițiile de lucru. Garanția pentru tineret le dă asigurări persoanelor sub 25 de ani că, în termen de 4 luni de la finalizarea studiilor, vor primi o ofertă decentă de muncă sau vor avea posibilitatea de a participa la stagii, la cursuri de formare și programe de ucenicie.

nevoile tinerilor. Ea le oferă acestora posibilitatea de a beneficia de burse europene pentru a efectua studii sau stagii în altă țară. De asemenea, încurajează statele membre să ia măsuri pentru a facilita tranziția dinspre școală și universitate către piața muncii, propunând, de exemplu, stagii de formare practică.

Programe de ucenicie În Germania, aproximativ două treimi din tinerii care părăsesc școala se îndreaptă către programe de ucenicie. Companii precum Siemens, gigant al electronicii și ingineriei, preiau anual 10 000 de ucenici, în vreme ce Mercedes Benz oferă 2 000 de locuri, adică o treime din totalul disponibil în sectorul auto german. O cincime din ucenicii germani sunt femei. Nouă din zece beneficiari ai acestor programe primesc un contract permanent de muncă. Altora li se oferă contracte cu durată determinată. La începutul anului 2012, în contextul în care rata șomajului era de 22,4 %, UE a lansat „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri”. Comisia Europeană a vizat în special opt state membre cu cel mai ridicat nivel al șomajului (mai mare sau egal cu 30 %). S‑a ajuns la acorduri cu aceste țări pentru ca fondurile neutilizate ale UE să fie alocate cu prioritate combaterii șomajului. În decembrie 2012, Comisia Europeană a sugerat că este nevoie de măsuri mult mai radicale pentru a face față provocărilor din acest domeniu. Ea a prezentat un pachet de măsuri menite să faciliteze accesul tinerilor

Platforma europeană de combatere a sărăciei și excluziunii sociale În condițiile în care 116 milioane de europeni trăiesc în sărăcie sau sunt amenințați de sărăcie, această platformă a stabilit un dialog structural între UE și părțile interesate (ONG‑uri, sindicate, organizații patronale, structuri universitare, autorități naționale și regionale, organizații internaționale, grupuri de reflecție și fundații). Misiunea platformei este să pună în aplicare, la nivel european, 64 de măsuri menite să abordeze diversele aspecte ale sărăciei și excluziunii sociale. Multe dintre aceste măsuri sunt de natură politică, vizând, printre altele, reducerea abandonului școlar, garantarea accesului la servicii bancare, promovarea antreprenoriatului social, combaterea sărăciei în rândul copiilor și participarea deplină a comunității rrome în societate. În colaborare cu Președinția Consiliului UE, Comisia organizează o convenție anuală, care reunește toți actorii majori din peste 40 de țări implicați în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale. Participanții analizează acțiunile deja întreprinse la nivel european și național și discută inițiative noi menite să consolideze lupta împotriva sărăciei.

O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă Acest plan de acțiune în 13 puncte contribuie la accelerarea reformelor destinate să îmbunătățească flexibilitatea și securitatea - flexicuritatea - în muncă. Flexicuritatea încearcă să concilieze nevoile angajatorilor în materie de flexibilitate cu nevoile angajaților în materie de securitate, aceștia din urmă dorind să aibă garanția că nu se vor confrunta cu perioade lungi de șomaj. Planul de acțiune îi ajută pe cetățeni să obțină competențele de care au nevoie pe piața muncii, contribuie la ameliorarea condițiilor de lucru, îmbunătățește calitatea locurilor de muncă și condițiile pentru crearea altora noi, facilitează schimbarea locului de muncă și promovează învățarea pe tot parcursul vieții.

O C U P A R E A

F O R Ț E I

D E

M U N C Ă

Ș I

A F A C E R I

Pachetul de măsuri: „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” Acest pachet de măsuri și propuneri, adoptat de Comisia Europeană în 2012, invită statele membre să încurajeze angajările prin reducerea impozitului pe veniturile salariale sau prin creșterea sprijinului în favoarea întreprinderilor noi. Pachetul identifică domeniile care au potențialul de a crea cele mai multe locuri de muncă în viitor: serviciile medicale, tehnologiile informației și comunicațiilor și economia ecologică. Aproximativ 21 de milioane de locuri de muncă din Europa sunt legate de mediu într‑un fel sau altul, iar această cifră va continua să crească în anii următori. Potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat în 2011, 78 % dintre europeni consideră că acțiunile împotriva schimbărilor climatice pot stimula economia și contribui la crearea de locuri de muncă. UE va investi 105 miliarde de euro pentru a sprijini ecologizarea unor sectoare economice și pentru a promova noi posibilități de angajare într‑o economie durabilă, cu un nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon.

Sectorul sanitar are un potențial ridicat de a crea locuri de muncă.

S O C I A L E

Economia verde: un viitor mai ecologic, datorită „Energy village” În 1994, când s‑a închis mina Ollerton din Nottinghamshire (Regatul Unit), 600 de mineri și‑au pierdut locurile de muncă. În centrul acțiunilor de regenerare a zonei a fost plasată dezvoltarea durabilă; minerii au creat Sherwood Energy Village, o comunitate neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, care este mai mult decât o simplă zonă industrială. Terenul de 36 de hectare a fost transformat pentru a găzdui, în același timp, unități industriale, spații de birouri și locuințe, precum și centre educaționale sau recreative. Birourile și locuințele respectă standarde stricte de mediu, iar Sherwood face tot posibilul pentru a promova eficiența energetică, sursele regenerabile de energie și biodiversitatea. Proiectul a contribuit la diversificarea economiei regiunii, atrăgând întreprinderi din sectorul turismului, al serviciilor financiare și al cercetării medicale. În prezent, în zonă lucrează circa 1200 de persoane.

S Ă

Î N Ț E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

UE derulează acțiuni de sensibilizare cu privire la situația persoanelor care riscă să fie discriminate, printre care și persoanele cu dizabilități.

2012: Anul european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații Această inițiativă a fost lansată pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la rolul pe care îl pot juca în societate persoanele în vârstă. Obiectivul său este să încurajeze părțile interesate de la toate nivelurile să stabilească obiective ambițioase și să ia măsuri care să‑i permită societății europene să facă față îmbătrânirii populației prin intensificarea participării persoanelor în vârstă la viața societății și prin consolidarea independenței lor. Pe măsură ce generația „baby‑boom” iese la pensie, trebuie să creăm mai multe posibilități pentru persoanele în vârstă, pe piața muncii și în societate, pentru a le ajuta să rămână active și independente. Ocuparea forței de muncă, afacerile sociale și politicile privind incluziunea sunt, bineînțeles, afectate de situația demografică. Prin urmare, se vor derula inițiative în domenii diverse: ocuparea forței de muncă, asistență medicală, servicii sociale, învățarea pentru adulți, voluntariat, locuințe, tehnologiile informației și transport. Ele le vor aduce beneficii nu doar persoanelor vârstnice, ci și altor categorii cum ar fi, de exemplu, părinții tineri și persoanele cu dizabilități.

În 2012, UE a adoptat principiile directoare în materie de îmbătrânire activă și solidaritate între generații, care vor constitui baza cooperării dintre diverse autorități și părți interesate din statele membre. Alături de Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite și de Centrul european pentru politică socială și reformă, Comisia Europeană a elaborat un indice al îmbătrânirii active, care va ajuta statele membre să identifice provocările și potențialul neexploatat și să monitorizeze progresele înregistrate în acest domeniu.

Pensii Europenii trăiesc din ce în ce mai mult – o evoluție binevenită, desigur. În 2010, circa 87 de milioane de europeni (adică peste 17 % din totalul populației) aveau cel puțin 65 de ani. Se estimează că această cifră va crește semnificativ în anii următori. În același timp, europenii au din ce în ce mai puțini copii. Prin urmare, numărul persoanelor din categoria cea mai activă (20-59 de ani) va scădea în cursul deceniilor viitoare. Societatea va trebui să se adapteze la aceste schimbări demografice în mai multe domenii, printre care și cel al pensiilor. Conștientă de acest lucru, Comisia Europeană

O C U P A R E A

F O R Ț E I

D E

M U N C Ă

Ș I

A F A C E R I

a adoptat în 2012 o Carte albă privind pensiile, care reunește diverse aspecte ale acestei probleme complexe și propune soluții pentru a garanta pensii adecvate, sustenabile și sigure într‑o societate care îmbătrânește și se confruntă cu o criză economică.

Solicitarea pensiei în străinătate Dacă, pe parcursul carierei profesionale, lucrați în mai multe state membre este posibil să acumulați drepturi de pensie în fiecare dintre ele. Când vine momentul, trebuie să depuneți cererea: —— în țara în care locuiți (dacă ați lucrat acolo, fie și pentru puțin timp) sau —— în țara în care ați lucrat ultima dată. Ţara respectivă răspunde apoi de procesarea cererii dumneavoastră și de centralizarea datelor referitoare la contribuțiile plătite în toate țările în care ați lucrat. Vizitați site‑ul Europa ta pentru a găsi informații suplimentare pe această temă și pe alte subiecte legate de drepturile dumneavoastră.

Sprijin financiar Comisia Europeană oferă și sprijin financiar, în special prin Fondul social european (FSE). De exemplu: • Programul național de „luptă împotriva discriminării”, derulat în Spania cu sprijinul FSE, contribuie la integrarea pe piața muncii a grupurilor de persoane care se confruntă cu riscul de a deveni victime ale discriminării. Este vorba, de exemplu, despre femei, familii monoparentale, tineri, persoane cu dizabilități, rromi și alte minorități etnice, imigranți și emigranți reîntorși în țară, pușcăriași și foști delincvenți. De asemenea, programul își propune să sensibilizeze publicul larg și angajatorii cu privire la situația dificilă în care se află aceste persoane și la potențialul de care dispun. Dincolo de granițele Spaniei, programul a permis derularea de parteneriate și crearea de sinergii cu inițiative similare din alte țări europene, în special în materie de impact politic, sensibilizare, instrumente de dezvoltare, analiză și

S O C I A L E

publicații. Cinci ONG‑uri naționale majore participă la elaborarea strategiilor de implementare a programului, un caz unic și deosebit de promițător în Europa. Experiența ne arată că ONG‑urile sunt cel mai bine poziționate pentru a acorda ajutor grupurilor dezavantajate. • „Ziua fetelor 2011”, eveniment organizat în Germania, a oferit unui număr de peste 100 000 de adolescente posibilitatea de a vizita companii high‑tech și institute de cercetare pentru a afla mai multe despre știință și despre locurile de muncă din sectorul tehnologic. Cu sprijinul FSE, evenimente de tipul „Ziua fetelor, viitorul fetelor” le încurajează pe tinere să opteze pentru profesii în care bărbații sunt majoritari și în care Europa are nevoie de o infuzie de talent. Succesul acestei manifestări a inspirat organizarea unei zile similare pentru băieți, care să le permită acestora să se informeze cu privire la profesiile din domeniul acordării de îngrijiri (asistență medicală și socială). Evenimentul a avut un asemenea succes încât ideea a fost preluată de parteneri din alte țări, printre care Belgia, Republica Cehă, Spania, Italia, Luxemburg, Ungaria, Austria și Polonia. • Programele Youthreach din Irlanda primesc finanțare FSE de 36,7 milioane de euro pentru a veni în sprijinul tinerilor de peste 15 ani care au abandonat școala, fără a avea vreo calificare sau un loc de muncă. Din cauza crizei economice, numărul locurilor de muncă disponibile s‑a redus dramatic, afectându‑i în special pe tineri. În întreaga țară, programele Youthreach i‑au ajutat pe tineri să își consolideze stima de sine și autonomia personală și le‑a facilitat accesul la programe de formare sau la piața muncii. În anul 2010, 924 de persoane au luat parte la program și 67 % dintre ele au decis să‑și continue formarea profesională sau și‑au găsit un loc de muncă.

S Ă

Î N Ț E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

Ce urmează? Ce măsuri se vor lua în continuare? În 2013, Comisia Europeană a prezentat „Pachetul de investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii”, destinat să contribuie la îndeplinirea, până în 2020, a obiectivelor UE în materie de creștere economică incluzivă. Pachetul stabilește un cadru politic și propune acțiuni concrete la nivelul UE și al statelor membre, precum și orientări cu privire la utilizarea fondurilor UE pentru sprijinirea reformelor. Măsurile propuse abordează provocări actuale precum ciclul vicios al inegalității în rândul copiilor, îmbătrânirea populației, incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii, situația persoanelor fără adăpost, serviciile sociale de interes general, îngrijirile pe termen lung și sănătatea. Investițiile sociale reprezintă doar una dintre funcțiile politicilor sociale, alături de protecția socială și stabilizarea economiei.

potențial ridicat de mobilitate geografică și pe angajatorii cărora le este greu să facă recrutări în propria țară. În 2013, va fi prezentată o propunere legislativă care să faciliteze o mai bună informare și consiliere a lucrătorilor care se deplasează în interiorul UE. În 2014, vor fi revizuite normele privind coordonarea sistemelor de securitate socială în două domenii: pe de o parte, revizuirea va încerca să faciliteze mobilitatea cetățenilor aflați în căutarea unui loc de muncă și să extindă perioada pe durata căreia aceștia pot primi prestații de șomaj în străinătate și, pe de altă parte, va încerca să stabilească reguli mai clare privind accesul cetățenilor UE la îngrijiri pe termen lung într‑un stat membru altul decât cel de reședință.

În 2014, EURES se va transforma într‑un adevărat serviciu european de ocupare a forței de muncă și va oferi o asistență consolidată în recrutarea și plasarea lucrătorilor dincolo de granițele naționale. Serviciul va sprijini, în special, anumite grupuri de lucrători cu

O C U P A R E A

F O R Ț E I

D E

M U N C Ă

Ș I

A F A C E R I

S O C I A L E

Cum se vor finanța aceste măsuri?

Calea de urmat

În perioada 2014-2020, Fondul social european ar trebui să fie mai ușor de utilizat și de gestionat, orientat în mai mare măsură către rezultate, concentrat pe un număr redus de obiective și mult mai bine coordonat cu alte fonduri ale UE. El va urmări patru mari obiective: ocuparea forței de muncă, educația, incluziunea socială și capacitatea instituțională. Comisia Europeană propune ca 20 % din finanțarea FSE acordată statelor membre să fie destinată în mod specific promovării incluziunii sociale. De asemenea, FSE va cofinanța activitățile EURES naționale și transfrontaliere menite să îi ajute pe lucrători să își găsească un loc de muncă, iar pe angajatori să recruteze în alte state membre. În februarie 2013, Consiliul European a aprobat lansarea unei inițiative privind integrarea tinerilor pe piața muncii, în valoare de 6 miliarde de euro, pentru perioada bugetară 2014-2020.

UE va continua să ia măsuri pentru a soluționa problema șomajului cu care se confruntă în prezent milioane de europeni, acordându‑le o atenție deosebită tinerilor, întrucât ei sunt afectați în mod special de acest fenomen. Comisia va lua în considerare și provocarea pe termen lung reprezentată de îmbătrânirea populației, precum și nevoia de a le asigura europenilor competențele globale care vor fi esențiale pentru dezvoltarea întreprinderilor și, prin urmare, pentru crearea de locuri de muncă și prosperitatea viitoare a UE. Pentru a relansa creșterea, va trebui să îi oferim pieței europene a muncii mijloacele necesare pentru a stimula ocuparea forței de muncă, să luăm măsuri pentru a ajuta categoriile defavorizate ale populației și să promovăm mai bine inovația în educație, sistemele de formare și serviciile de ocupare a forței de muncă.

Comisia Europeană propune integrarea programului Progress, a acțiunilor derulate de EURES la nivel european și a instrumentului european de microfinanțare Progess într‑un singur program financiar, pe care ar urma să îl gestioneze direct – Programul UE pentru schimbări sociale și inovare socială (PSCI). PSCI va sprijini coordonarea politicilor prin schimbul de bune practici, consolidarea capacităților și testarea unor politici inovatoare, pentru ca măsurile cele mai eficiente să primească un sprijin suplimentar din Fondul social european.

UE va stabili și o nouă agendă pentru politicile sociale. Pachetul de măsuri privind investițiile sociale prevede un cadru pentru modernizarea politicilor, care să favorizeze o protecție socială mai adecvată și mai durabilă, să promoveze investițiile în competențe și aptitudini și să îi sprijine pe cetățeni în momentele critice ale vieții lor. Prin aceste măsuri statele membre vor putea depăși criza, devenind mai puternice, mai unite și mai competitive.

Comisia Europeană propune ca Fondul european de ajustare la globalizare să fie menținut și pe durata perioadei bugetare 2014-2020. Va fi creat un nou Fond de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, care să înlocuiască un program mai restrâns de ajutor alimentar lansat în anii 1980. Acest fond va completa fondurile de coeziune existente și va veni în sprijinul persoanelor care trăiesc în condiții deosebit de grele, lipsite de alimente sau adăpost, inclusiv copii care se confruntă cu sărăcia extremă. Pentru a putea spera măcar să obțină un loc de muncă și să scape astfel de sărăcie și excluziune, aceste persoane trebuie să fie în măsură să se poată hrăni corespunzător și să dețină bunuri materiale de primă necesitate, cum ar fi îmbrăcămintea.

Mai mult ca niciodată, în fața crizelor economice și demografice și a provocărilor reprezentate de globalizare, instituțiile UE, guvernele statelor membre, sindicatele, organizațiile patronale și societatea civilă au o responsabilitate comună și colectivă în domeniul ocupării forței de muncă, al afacerilor sociale și al incluziunii.

Î N Ț E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

Informații suplimentare XX Comisia Europeană, Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune: http://ec.europa.eu/social/home.jsp?/langId=en XX Europa 2020: Strategia de creștere a Europei: http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm XX Ghidul Europa socială, vol. 1 – Politica privind ocuparea forței de muncă: http://bookshop.europa.eu/ro/employment-policy-pbKEBC11001/ XX Ghidul Europa socială, vol. 2 - Dialogul social: http://bookshop.europa.eu/ro/social-dialogue-pbKEBC11002/ XX Ghidul Europa socială, vol. 3 – Demografie, îmbătrânire activă, pensii: http://bookshop.europa.eu/ro/demography-active-ageing-and-pensions-pbKEBC12001/ XX Aveți întrebări despre Uniunea Europeană? Europe Direct vă stă la dispoziție: 00 800 6 7 8 9 10 11 (http://europedirect.europa.eu)

Materiale video XX Cardul european de asigurări sociale de sănătate: http://ec.europa.eu/avservices/video/player. cfm?sitelang=en&ref=I070124 XX Fondul social european: http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I071595 XX Primul tău loc de muncă EURES: http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I073047 XX Garanția pentru tineret: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=669&langId=ro&videosId=2619&vl=en&furtherVideos=yes

ISBN 978-92-79-24035-5 doi:10.2775/43504

NA-70-12-003-RO-C

S Ă