Supliment prilejuit de Conferin]a despre arhitectur\, Ia[i, Palatul Culturii, 18 octombrie 2016
Conferin]a interna]ional\ despre Viitorul `n Arhitectura de Patrimoniu, Educa]ie [i S\n\tate ARH. SERBAN }IG|NA{ Pre[edinte Ordinul Arhitec]ilor din Romania, fondator Dico & Tiganas
Avem probleme `n a recunoa[te valoarea unor construc]ii din perioada comunist\ l citi]i opiniile sale `n pagina 2
Invita]i speciali: ARH. GOKHAN AVCIOGLU Fondator Gad Architecture, Turcia
ARH. JAVIER PEREZ HERRERAS Taller Basico de Arquitectura, Spania
JOHANNES BAAR-BAARENFELS Fondator Baar-Baarenfels Architekten, Austria
ARH. DORTE KRISTENSEN Director Atelier PRO, Olanda
Invitat de onoare: ARH. DAN HANGANU Fondator Dan Hanganu Architects, Canada
l un interviu exceptional `n paginile 3,4,5
„~nainte de a trage o linie, uit\-te `n jur“
2
Supliment prilejuit de Conferin]a inspira]ional\ interna]ional\ despre Viitorul în Arhitectura de Patrimoniu, Educa]ie [i S\n\tate
„Avem mari probleme `n a recunoa[te valorile unor construc]ii emblematice din perioada socialist\“ l un interesant interviu despre construc]ii, patrimoniu [i valori arhitecturale urbane cu {erban }ig\na[, pre[edintele Ordinului Arhitec]ilor din Rom=nia l el este pre[edintele board-ului Romanian Building Awards [i Chairman al Conferin]ei interna]ionale „Viitorul `n Arhitectura de Patrimoniu, Educa]ie [i S\n\tate“, manifestare care va avea loc la Ia[i - Romanian Building Awards (RBA) va celebra proiecte cu poten]ial de a deveni parte din patrimoniul na]ional. În general, atunci când discut\m despre cl\diri protejate, ne gândim la conace sau case boiere[ti de exemplu, construc]ii peste care s-a a[ezat trecerea timpului. Ori, în cadrul evalu\rii RBA, se cere
înscrierea de proiecte construite recent. Ce înseamn\, în viziunea dumneavoastr\, arhitectura de patrimoniu? - Orice cl\dire are [ansa - evident c\ un num\r foarte mic de construc]ii fructific\ aceast\ [ans\ - sau i se întâmpl\ s\ devin\ o cl\dire de patrimoniu, ceea ce înseamn\ c\ societatea decide s\ o protejeze dincolo de inten]iile proprietarului. Cu alte cuvinte, aceast\ cl\dire nu se opre[te doar la a însemna ceva pentru proprietar, ci intr\ în circuitul valorilor publice, al comunit\]ii. Sigur c\ acest lucru se întâmpl\, de obicei, la peste 50 de ani de via]\ a construc]iei, sau poate chiar la 100 de ani. Avem înc\ mari probleme în a recunoa[te valorile unor construc]ii emblematice din perioada socialist\ de exemplu, unele dintre ele cu adev\rat remarcabile, [i care necesit\ protec]ie. Acest lucru este, îns\, foarte dificil, pentru c\ ceea ce este relativ recent nu poate fi înc\ asimilat, nu a trecut înc\ testul timpului. Probabil c\ ciclurile vor trebui s\ fie din ce în ce mai scurte pentru a decide dac\ o cl\dire este de patrimoniu. - Este necesar\ o redefinire a ceea ce înseamn\ cl\dire protejat\ [i cum se situeaz\ atitudinea na]ional\ referitoare la arhitectura de patrimoniu în context interna]ional? - Eu cred c\ da. Dup\ p\rerea mea, anumite construc]ii care au valoare ad\ugat\ foarte mare ar putea s\ devin\ cl\diri de patrimoniu imediat dup\ ce au fost recep]ionate. Privind contextul interna]ional, dac\ lu\m exemplu Statele Unite, în Manhattan construc]iile de patrimoniu sunt considerate landmark, sunt privite din prisma reperului urban. Pe de alt\ parte, în Chicago, construc]ii celebre de Mies van der Rohe au fost declarate cl\diri de patrimoniu relativ recent, [i anume în urm\ cu 20 de ani. M\ refer aici la cazul celebrei Crown Hall din cadrul Illinois Institute of Technology, care are pl\cu]a datat\ recent, de[i cl\direa se afl\ acolo de aproximativ 60 de ani. În cazul Japoniei, [i mai ales în capitala sa, Tokyo, o cl\dire de foarte mare interes architectural este, f\r\ nicio temere, demolat\, dac\ exist\ ra]iuni economice. Tot referitor la arhitectura japonez\, citind un ghid scris de un istoric sau critic de art\ german, am avut [ocul s\ descop\r în introducere c\ anumite cl\diri fotografiate [i documentate pentru elaborarea ghidului respectiv deja nu mai existau în momentul finaliz\rii c\r]ii. Deducem de aici c\ acolo exist\ cu totul alte ritmuri. Sigur c\ [i pentru japonezi exist\ înclinare [i respect c\tre marii mae[tri, [i probabil anumite construc]ii absolut emblematice r\mân [i sunt protejate, dar în alt ritm [i cu alt\ atitudine. Revenind la RBA, chestiunea patrimoniului trebuie privit\ tocmai din acest punct de vedere, [i anume al cl\dirilor care au poten]ialul de a deveni repere, care par a fi pe o orbit\ bun\. - Dac\ r\mânem pu]in în aceast\ arie a patrimoniului, într-o actualitate în care se pune tot mai mult problema sustenabilit\]ii, în care ritmul tot mai alert al modului de trai [i natura tot mai schimb\toare a construc]iilor dicteaz\ necesitatea unei arhitecturi temporare, se poate interpreta c\ încurajarea de construc]ii noi de tip monument ignor\ aceste realit\]i? Într-adev\r, în România, mai avem multe de schimbat privind modul în care se reabiliteaz\ sau nu se
reabiliteaz\ cl\dirile protejate, [i probabil o sec]iune dedicat\ tocmai acestei categorii ar fi binevenit\, dar crede]i c\ ne mai permitem s\ construim cl\dirimonument cu o durat\ lung\ de via]\, sau redefinim conceptul de cl\dire-patrimoniu, incluzând aici [i arhitectura temporar\? - M\ bucur c\ mi-a]i pus aceast\ întrebare, pentru c\ arhitectura temporar\ este un subiect care m\ intereseaz\ enorm, [i c\ruia m-am ata[at în urm\ cu 19 ani. Se întâmpla în Anglia, la Liverpool, în timpul doctoratului pe care l-am dedicat, de altfel, arhitecturii temporare. L-am cunoscut atunci pe Robert Kronenburg, un cercet\tor extrem de interesat de acest subiect, care a scris ulterior extensiv despre subiecte precum arhitectura flexibil\ [i case portabile, [i care a organizat în Londra prima conferin]\ pe aceast\ tema, la care am fost [i eu prezent. Am fost foarte aproape de aceast\ comunitate mondial\ de oameni interesa]i de arhitectura temporar\. Se punea atunci problema referitoare la validarea arhitecturii temporare ca arhitectur\, deoarece atunci nu era recunoscut\, nu se preda în [coli, nu era trecut\ în manuale. Defini]ia arhitecturii de acum 30 ani [i defini]ia modern\ a lui Pevsner era referitoare la ceea ce r\mâne, ceea ce are o dimensiune a perenit\]ii, la construc]iile pe care societatea hot\r\[te s\ le p\streze. A[adar, nici nu se punea problema unei arhitecturi care s\ fie temporar\. Drept urmare, Kronenburg [i cercet\torii din jurul lui se str\duiau s\ demonstreze, [i au reu[it, de altfel, s\ demonstreze [tiin]ific [i teoretic c\ arhitectura temporar\ r\spunde tuturor cerin]elor pe care le atrage de la sine arhitectura [i, deci poate fi considerat\ arhitectur\. Dup\ nici 20 de ani, iat\ c\ acest domeniu a explodat atât de mult, încât sunt foarte mul]i arhitec]i, birouri, cercet\tori care vorbesc despre conceptul de liquid modernity, despre aceast\ societate fluid\, lichid\, caracteristic\ social\ c\reia arhitectura temporar\, evident, îi vine ca o m\nu[\. Deci arhitectura temporar\ nu numai c\ s-a validat ca arhitectur\, dar reprezint\, [i asta era una dintre concluziile cercet\rii mele, o form\ de sustenabilitate, o form\ de a dialoga cu patrimoniul. Deci, patrimoniul tr\ie[te, patrimoniul are o [ans\ în cazul în care arhitectura temporar\ intr\ în contact cu el sau se afl\ în vecin\tatea sa. Tocmai acest caracter reversibil al arhitecturii temporare este cel care nu provoac\ erori, nu reprezint\ un impact negativ asupra arhitecturii de patrimoniu. Ba mai mult, arhitectura temporar\ care r\spunde evenimentor sau nevoilor punctuale mai bine decât orice alt\ form\ de arhitectur\ permite o intensificare a utiliz\rii spa]iului public care nu poate fi utilizat în alt\ manier\. A[adar, prin intermediul arhitecturii temporare, putem folosi pie]ele, spa]iile cele mai interesante de care în mod normal nu ne-am putea apropia. Putem pune în valoare un cadru urban mult mai bine prin intermediul construc]iilor reversibile. Nu în ultimul rând, arhitectura temporar\ este, poate, cel mai important r\spuns la aceast\ imprevizibil\ mi[care contemporan\ a oamenilor fie c\ sunt for]a]i de conflicte [i catastrofe naturale, deci o fac împotriva voin]ei lor, fie c\ sunt ghida]i de un interes cultural sau de alt\ natur\, fie c\ doresc s\ participe, la un moment dat, la un eveniment important pentru ei. A consemnat {tefana GR|DINARIU
3
Ia[i, Palatul Culturii, 18 octombrie 2016
„~nainte de a trage o linie, uit\-te `n jur“ l interviu cu Dan Hanganu, arhitect canadian de origine rom=n\, n\scut `n Ia[i, c\ruia i s-a decernat recent titlul de cet\]ean de onoare al ora[ului Ia[i - Domnule Hanganu, la propunerea Asocia]iei PRO Event, ve]i deveni cet\]ean de onoare al ora[ului dumneavoastr\ natal, Ia[i, ceea ce înseamn\ c\ numele dumneavoastr\ se va a[eza în rândul unor personalit\]i de valoare, ca [i dumneavoastr\, nume r\sun\toare precum pictorul Corneliu Baba, dirijorul [i compozitorul Sergiu Celibidache, actorul Radu Beligan, istoricul [i criticul literar Constantin Ciopraga, oameni care au îmbog\]it cultura româneasc\ [i universal\ prin contribu]ia domniilor lor. Dorim s\ v\ mul]umim pe aceast\ cale pentru munca [i aportul dumneavoastr\ la îmbog\]irea culturii noastre. De-a lungul carierei dumneavoastr\, a]i elaborat proiecte de o varietate foarte larg\, de la proiecte reziden]iale la muzee, predominant în Canada, dar [i în China [i Portugalia, interven]ii arhitecturale de calitate care v-au adus prestigioase titluri [i premii. A]i declarat într-un interviu c\, în abordarea dumneavoastr\, dispune]i de o a[a zisa „obsesie cultural\“ în ceea ce prive[te importanta contextului în procesul de design. A[ aprecia dac\ a]i putea s\ elabora]i pu]in pe aceast\ idee: ce înseamn\ aceast\ obsesie cultural\, ce înseamn\ context atunci când vorbim de o inser]ie arhitectural\ nou\, [i cum proced\m pentru „a citi“ componentele acestui context? - Francezii au o foarte frumoas\ defini]ie a arhitecturii, care spune c\ „arhitectura este expresia unei culturi“ în spa]iul construit. Este evident c\, de-a lungul secolelor, arhitectura a reprezentat o m\rturie a diferitelor epoci dar [i a diferitelor regiuni, a diferitelor manifest\ri culturale. ~n momentul `n care ai norocul, a[a cum am avut eu, s\ exersezi aceast\ profesie în diverse col]uri ale lumii, este foarte important, cred eu, contrar unor tendin]e din America de Nord care impun anumite canoane [i reguli, s\ fii foarte atent în a g\si esen]ialul, r\d\cina. ~n aceast\ privin]\, eu am fost mereu mai
mult decât atent, obsedat dac\ vre]i, `n a c\uta specificul. Atunci când eram tân\r, am lucrat pentru un arhitect canadian, care mi-a spus „`nainte de a trage o linie, uit\-te `n jur“. Foarte frumoas\, foarte simpl\ [i foarte bine exprimat\ mi s-a p\rut aceast\ idee, care a r\mas cu mine de-a lungul timpului. Cred eu c\ aceast\ metod\ ce presupune o analiz\ atent\ a culturii locului reprezint\ un factor foarte important ce ajut\ enorm expresia acestei profesii. Ca arhitect, trebuie s\ te `ntrebi care este esen]a. Dar, bine`n]eles c\ [i acest concept este o chestiune de mod\: prin anii ‘50 nu avea nicio valoare istoria, dar prin anii ‘60 lumea a `nceput s\ acorde importan]\ [i trectului, [i s-a venit cu aceast\ idee de contextualizare, nu foarte potrivit sintetizat\ dup\ p\rerea mea, `n conceptul de integrare. Adev\rul este, `ns\, c\ unii arhitec]i, cei care au [tiut s\ mearg\ dincolo de vizibil, apreciaz\ acest curent contemporan. Bine`n]eles c\ [i aici lucrurile se pot diviza pe mai multe straturi de interven]ie [i depind foarte mult de atitudinea unei anumite regiuni: sunt ]\ri `n care istoria are o foarte mare importan]\, la care aceast\ integrare are un sens, dar sunt alte ]\ri care au avut ghinionul de a fi ignorate pentru un timp, [i atunci se v\d nevoite fac\ un salt, iar acest salt, cred ei, c\ s-ar realiza cel mai repede [i efectiv prin tehnologie. M\ refer aici la cazul Chinei, o ]ar\
neglijat\, cu ni[te datorii de pl\tit, o ]ar\ cu o tradi]ie extraordinar\ de altfel, dar care are foarte mult de recuperat, [i asta se vede, din p\cate, `n produc]ia arhitectural\. Pentru ei, la ora actual\, istoria, trecutul au prea pu]in\ importan]\, ]elul fiind s\ construiasc\ tot mai mult, tot mai mare, tot mai `nalt.
Nicolae Porumbescu avea un talent extraordinar - Ce p\rere ave]i despre cazul României, din aceast\ perspectiv\? - Eu am fost elevul scumpului meu p\rinte adoptiv Nicolae (Gipsy) Porumbescu. Am plecat cu el la Suceava prin ‘67-’68, dac\ nu m\ `n[el. Cutreieram `n fiecare zi, `n `ncercarea de a g\si esen]a a ceea ce este românesc `n arhitectur\. Mergeam prin toate m\n\stirile din Bucovina, era ca o obsesie. Ei bine, rezultatul a fost o arhitectur\ care ast\zi este sub semnul `ntreb\rii. Nu a[ vrea s\ folosesc termenul de pastiche, dar s-a exagerat, [i s\racul Gipsy, obsedat de aceast\ latur\ a expresiei rom=ne[ti cu orice pre], a c\zut `ntr-o derapare, o produc]ie caracterizat\ de un formalism exagerat [i, dac\ vre]i, de o alegere oarb\ a tot ceea ce era „t\ietur\ rom=neasc\“. Acesta a fost, din p\cate, [i motivul pentru care am plecat din Suceava, [i sunt convins c\ atitudinea mea a fost bun\. Gipsy avea un talent extraordinar [i o for]\ de crea]ie fabuloas\. Rezultatul a fost `ns\ regretabil, pentru c\ influen]a sa s-a extins [i asupra [colii romane[ti, iar foarte mul]i arhitec]i i-au copiat ulterior stilul.
Ü
4
Supliment prilejuit de Conferin]a inspira]ional\ interna]ional\ despre Viitorul în Arhitectura de Patrimoniu, Educa]ie [i S\n\tate
Sunt de p\rere c\ arhitectura trebuie s\ creeze emo]ii - „Stilul“ dumneavoastr\ a fost descris ca fiind caracterizat de o estetic\ industrial\, cu o preferin]\ spre materiale precum o]el galvanizat, materiale simple a c\ror alegere pare a fi consecin]\ a preferin]ei dumneavoastr\ spre curentul artistic contemporan al anilor ‘60, arte povera. Din nou, a[ aprecia dac\ a]i elabora pu]in `n aceast\ direc]ie: ce `nseamn\ pentru dumneavoastr\ transpunerea conceptului de arte povera `n arhitectur\, [i c=t de important\ este alegerea materialelor `n procesul de design? Primeaz\ contextul, adic\ resursele locale, sau o anumit\ preferin]\ a stilului personal `n selec]ia materialelor? A]i putea spune c\ arhitectura dumneavoastr\ se `ncadreaz\ unei anumite tipologii? - Asem\narea cu acest concept legat de arte povera mi s-a mai atribuit de multe ori; nu neg aceast\ idee, dar nu a[ putea s\ v\ spun dac\ am sau nu un stil. Asta, posteritatea va decide. Eu cred c\ inten]iile mele, dincolo de linii, suprafe]e, culori, ]in foarte mult de implantarea arhitecturii `ntr-un spa]iu `n care poate s\ revendice o oarecare apartenen]\. ~n privin]a materialelor, nu [tiu dac\ este neap\rat o obsesie, dar consider c\ este foarte important de [tiut c\ fiecare material are un fel de a se exprima, fiecare material prezint\ anumite caracteristici. `ntr-un fel se comport\ betonul, metalul `n alt fel, iar lemnul, bine`n]eles, `n altul, iar eu am c\utat, `n cea mai mare m\sur\, s\ folosesc aceste informa]ii ca elemente de plecare. Revenind la credo-urile mele, dac\ le putem numi a[a, sunt de p\rere c\ arhitectura trebuie s\ creeze emo]ii; cred c\ arhitectura, prin faptul c\ este consumat\ de utilizator, consum\ la r=ndul ei pe cel care devine prizonierul spa]iului pe care eu `l creez. A[adar, prin arhitectur\, eu pot s\ v\ fac fericit, nefericit, curios, indiferent [.a.m.d., ori acest dialog dintre consumator [i ce se vede dincolo de linii, de ferestre, de u[i, reprezint\ acel infallible teoretizat de Kenneth Frampton, acel ceva de nespus care merge dincolo de vizual. Arhitectura are aceast\ extraordinar\ calitate, ca [i muzic\, de a crea emo]ii. Goethe spunea c\ arhitectura este «frozen music» (muzica `nghe]at\), [i, `ntr-adev\r, arhitectura poate
s\ trezeasc\ diverse st\ri de spirit. Dac\, de exemplu, `n traseul dumneavoastr\ c\tre serviciu, face]i un ocol pur [i simplu pentru a trece pe l=ng\ o cas\ la care v\ face pl\cere s\ v\ uita]i, `nseamn\ c\ acea cas\ [i-a `ndeplinit datoria. Nu exist\ pedeaps\ mai mare pentru un arhitect dec=t atunci c=nd arhitectura sa este ignorat\. {i, dac\ ar fi s\ g\sesc un alt credo, a[ spune c\ sunt foarte interesat de arhitectura care vrea, pe de o parte, s\ exprime o idee `ntr-o manier\ foarte clar\, iar pe de alta, s\ contrazic\ aceast\ idee principal\ prin intermediul elementelor minore care aduc un romantism, o acceptare, dar [i o refulare. Asta a[ spune dac\ ar fi s\ privesc `n urm\ [i s\ `mi exprim inten]iile prin intermediul unor cuvinte prost alese: crea]ia mea este descris\ de dou\ gesturi: arhitectura clar exprimat\ [i gestul de negare ce se manifest\ la nivel de detaliu, de propor]ii, de culori, de materiale. Cred `ns\ c\ nu trebuie s\ `]i explici arhitectura. Ea trebuie s\ vorbeasc\ de la sine. Bine`n]eles c\, dac\ am ocazia sau mi se cere, explic oamenilor viziunea f\urit\ `n timpul procesului de design. Cea mai spectaculoas\ `nt=lnire pe care am avut-o `n acest sens a fost cu Pierre Elliott Trudeau, prim-ministru al Canadei `n anii ‘80, un om extraordinar de cultivat, care a vrut s\ vad\ muzeul de istorie. C=nd a intrat, m-a prins de um\r [i mi-a spus: „Dan, arat\-mi ce eu nu v\d“. Mi s-a p\rut c\
„Mi-e foarte fric\ de arhitectura la mod\“ - Tema conferin]ei la care sunte]i invitat de onoare este referitoare la arhitectura de patrimoniu, o chestiune `nc\ problematic\ `n Rom=nia. ~ntr-un interviu recent cu pre[edintele Ordinului Arhitec]ilor, {erban }ig\na[, discut=nd despre arhitectura de patrimoniu, domnul arhitect a identificat problema recunoa[terii unor cl\diri valoroase din perioada socialist\, pe motiv c\ sunt construc]ii relativ recente. ~n Rom=nia, o cl\dire devine protejat\ abia dup\ 50 de ani de la apari]ia sa, sau poate chiar 100 de ani. Ce p\rere ave]i despre atitudinea institu]iilor de stat `n ceea ce prive[te arhitectura de patrimoniu `n Rom=nia? A]i putea `ncerca o situare a Rom=niei `n contextul interna]ional referitor la cl\dirile protejate? - Sincer s\ fiu, nu sunt la curent cu detalii privind atitudinea fa]\ de arhitectura de patrimoniu `n Rom=nia, dar v\ pot spune c\, `n general, ideea de patrimoniu a devenit mod\. Mi-e foarte fric\ de arhitectura la mod\, arhitectura care caut\ cu orice pre] s\ urmeze `ntr-un mod primar anumite canoane sau anumite forme, justificarea fiind acest concept care acum a devenit sacru, [i anume ideea de integrare. Foarte periculos este acest concept de integrare, iar eu voi vorbi despre
acest aspect [i `n conferin]a mea de la Ia[i. ~n urm\ cu c=]iva ani, `ntr-o discu]ie cu istoricul de art\ Alan Balfour, identifica el trei perioade ce au marcat istoria arhtiecturii, etape pe care le denumea sau poreclea: atletul, mimul [i saltimbancul, atletul fiind arhitectura ra]ional\ a lui Mies van der Rohe. ~n ceea ce prive[te mimul, acesta era reprezentat de postmodernismul ap\rut ca o critic\ la adresa modernismului, dar care s-a transformat p=n\ la urm\ `ntr-un [ablon `n numele istoriei prin interven]ii care mai de care mai ridicole. ~ns\[i termenul care se define[te prin intermediul „a ceva ce succede ceva“ indic\ subiectivitate, efemeritate, iar postmodernismul a devenit rapid, cum spunea Safdie `n cartea sa, Private Jokes `n Public Spaces. Saltimbancul e ceea ce vedem ast\zi, [i anume arhitectura care dore[te cu orice pre] s\ fie observat\, [i avem aici drept exemple, interven]iile lui Gehry, ale lui Eisenmann. Aceasta sete de afirmare ascunde de multe ori oameni cu o veritabil\ cultur\ arhitectural\, dar de alte ori, dimpotriv\, iar de prea multe ori, din p\cate, un mare succes are aceast\ `ncercare de a fi diferit cu orice pre], de a fi pururea `mpotriv\, f\r\ o justificare valid\. l
prin cuvintele lui a reu[it s\ exprime tot ceea ce e frumos `n profesia asta.
„Dan, arat\-mi ce eu nu v\d!“ - De-a lungul activit\]ii dumneavoastre profesionale, pe l=ng\ altele, v-a]i identificat cu viziunea lui Aldo Rossi referitoare la datoria arhitecturii de a `ncorpora prezen]a trecutului, a istoriei, [i v-a]i exprimat o afinitate pentru interven]iile m\rturii a ceea ce suntem. Care este leg\tura pe care o ave]i cu istoria `n elaborarea proiectelor dumneavoastr\? - Au fost perioade c=nd trecutul era complet ignorat [i perioade care au ridicat istoria pe piedestale prea `nalte, la fel cum sunt atitudini care atest\ impoten]a [i deci lipsa de valoare a prezentului `n fa]a trectului, ori, aceste atitudini ]in de cultur\, de educa]ie [i, din p\cate, de mod\. A ridica istoria pe un pediestal la care nu po]i ajunge `nseamn\ de fapt a ar\ta s\r\cia `n care tr\im ast\zi, pentru c\ realitatea zilei este `ntr-adev\r caracterizat\ de s\r\cie. Pe de alt\ parte, putem fi ghida]i de aceast\ arogan]\ a prezentului bazat\ pe ignoran]\, o for]\ extraordinar\ ast\zi justificat\ uneori de tehnologie. Cu alte cuvinte, putem foarte bine s\ onor\m acest trecut sau, dimpotriv\, s\ `l ignor\m, dar ar trebui, cred eu, s\ `l lu\m ca partener `ntr-un discurs arhitectural de o foarte mare valoare `n m\sura `n care reu[im, ca arhitec]i, s\ ne situ\m pe o pozi]ie cultural\ intermediar\, o pozi]ie care nu exgereaz\ nici `n a sl\vi trecutul, dar care nu persist\ nici `n arogan]a prezentului. - R\m=n=nd `n aria patrimoniului, a[ aprecia dac\ a]i putea s\ ne spune]i concep]ia dumneavoastr\ referitoare la atitudinea potrivit\ privind cl\dirile de patrimoniu neutilizate, aflate `n stadiu de ruin\. Considera]i c\ ar trebui s\ celebr\m trecerea timpului, f\r\ s\ `ncerc\m a interveni `n acest proces firesc de degradare, sau, dimpotriv\ ar trebui s\ adopt\m solu]ii menite a reabilita cl\dirileruine? Privind proiectele de reabilitare, vede]i ca atitudine corect\ `ncercarea de a reconstitui `ntocmai aspectul ini]ial al unei construc]ii, sau, din contr\, considera]i c\ noile interven]ii trebuie s\ se disting\ de „vechi“? - Exist\ diverse concep]ii [i atitudini `n aceast\ privin]\, [i au existat tot felul de discu]ii la Atena, la Roma, discu]ii ce au clarificat [i legitimat anumite direc]ii [i tendin]e. ~n ceea ce prive[te dialogul cu istoria, arhitec]ii s-au `ntrebat mereu dac\ ar trebui s\ `ndrept\m, s\ continu\m, s\ complet\m. Atitudinea mea `n aceast\ privin]\ este mai pu]in empiric\: depinde de atitudinea fiec\ruia, iar convingerile mele se leag\ mult de convingerile filosofului George Steiner, cu prec\dere de ideea de l’harmonie de la duree. Mi se pare foarte frumoas\ aceast\ instan]\ de observator avizat, pentru c\, atunci c=nd lucrezi cu istoria, trebuie s\ `n]elegi
5
Ia[i, Palatul Culturii, 18 octombrie 2016
dialogul cu trecutul. ~n ceea ce m\ prive[te, nu cred c\ interven]ia noastr\, de[i justificat\, poate s\ aduc\ ceva `n plus, [i cred c\ ceea ce construim `n jur trebuie s\ aib\ ca laitmotiv acceptarea, respectarea [i ridicarea pe un piedestal moral a trectului. Eu cred c\ suntem destul de `nzestra]i din punct de vedere tehnologic [i `n ceea ce prive[te felul de a g=ndi arhitectura `nc=t s\ avem acest curaj s\ l\s\m unele lucruri s\ vorbeasc\ de la sine, s\ sugereze trecerea timpului.
A c\zut o piatr\ [i colegii mi-au spus s\ o las a[a - Cum a]i r\spuns acestor `ntreb\ri `n proiectele elaborate de dumneavoastr\? - ~n cadrul muzeelor la care am lucrat, exist\ acest dialog `ntre trecut [i prezent. }in minte c\, lucr=nd la Muzeul de Istorie din Montreal, la un moment dat o piatr\ a c\zut, iar eu m-am aplecat s\ o ridic [i s\ o pun `napoi. Reac]ia celorlal]i a fost `ns\: „Nu. Gata. A c\zut, asta este, nu se mai
poate.“ Evident c\ lumea nou\ nu are aceea[i rela]ie cu istoria a[a cum e `n Europa, [i mereu e o frustrare s\ le ]in discursuri legate de ce se `nt=mpl\ la noi. Am v\zut c\ vor s\ fac\ un muzeu de istorie `n Constan]a, ori cu siguran]\ atitudinea acolo va fi diferit\. ~n Canada, o piatr\ de la 1600 e deja mare lucru, dar l\s=nd la o parte chestiunea timpului, ]ine, cum am zis, de atitudine. {i mai cred c\, `n aceast\ privin]\, educa]ia [i cultura reprezint\ temelia, iar din p\cate cultura [i educa]ia maselor `n general l\s\ foarte mult de dorit, mai ales `n cazul Americii de Nord. M\ uit la studen]ii mei [i v\ pot spune c\ nivelul de cultur\ dup\ absolvirea facult\]ii este lamentabil, sup\r\tor [i `ngrijor\tor de acut.
Bernard Pivot a l\udat Ia[ul - Dac\ ar fi s\ face]i o scurt\ c\l\torie prin istoria arhitectural\ a ora[ului, a[a cum vi-l aminti]i, ce p\rere ave]i despre evolu]ia Ia[ului? Ce a]i p\stra [i ce a]i schimba? Ave]i un loc preferat `n Ia[i? - Nu am multe amintiri legate de Ia[i, pentru c\ eu am p\r\sit ora[ul natal mic fiind, dar am primit
multe cuvinte de laud\ `n timpul unui interviu, din partea domnului Bernard Pivot, care a realizat `n anii ‘90 o emisiune numit\ Buillon de Culture. Acest domn interoga oameni de cultur\, arti[ti, dar [i pre[edin]i [i personalit\]i politice, [i am avut [i eu onoarea de a fi invitat `ntr-una dintre emisiunile domniei sale. Ei bine, atunci c=nd a venit r=ndul meu s\ vorbesc, domnul Pivot a spus, `n introducere, printre altele, c\ sunt din Ia[i, afirma]ie ce s-a transformat ulterior `ntr-un elogiu adus Ia[ului. Pivot fusese impresionat de numeroasele magazine cu c\r]i, anticariate, libr\rii [i biblioteci, a[a c\ cele 20 de minute care fuseser\ alocate mie s-au transformat, de fapt, `ntr-un omagiu adus acestui ora[ cultural, Ia[i. Nu am mai fost `n Ia[i de aproximativ 10 ani, [i nu am locuit aici prea mult, deci nu pot spune c\ am un loc preferat. M-am n\scut pe strada Ralet, num\rul 2, [i acolo mi-ar pl\cea s\ revin. M\ g=ndesc cu mult\ pl\cere [i emo]ie ca voi reveni `n ora[ul natal. Interviu realizat de {tefana Gr\dinariu
Gokhan Avcioglu Esma Sultan Palace
Javier Perez Herreras - Nursery school in Haro
Johannes Baar-Baarenfels - Palatului ducelui Rasumofsky
6
Supliment prilejuit de Conferin]a inspira]ional\ interna]ional\ despre Viitorul în Arhitectura de Patrimoniu, Educa]ie [i S\n\tate
Despre timp, oameni [i arhitectur\ / Prezen]\ interna]ional\ la conferin]a New Cities 2016 Ia[i Conferin]a inspira]ional\ interna]ional\ despre Viitorul în Arhitectura de Patrimoniu, Educa]ie [i S\n\tate – NEW CITIES 2016 se va desf\[ura în Ia[i pe 18 octombrie. Evenimentul de o zi este organizat de asocia]ia cultural\ ProEvent [i Ordinul Arhitec]ilor din România [i este sus]inut de Prim\ria Municipiului Ia[i, ABplus events, Complexul Muzeal Moldova [i companii inovatoare cu solu]ii pentru arhitectur\. Acesta face parte din programul Romanian Building Awards 2016, proiect prin care se urm\re[te edificarea unei culturi a calit\]ii spa]iului construit in România, a[a cum sus]ine membrul Boardului RBA {erban }ig\na[. Ia[ul va fi gazda unor speciali[ti ai spa]iului construit at=t din România, cât [i din str\in\tate care vor participa la dezbaterea
temelor cheie care surprind realitatea arhitecturii de patrimoniu, educa]ie [i s\n\tate prin prezentarea unor proiecte proprii apreciate la scar\ interna]ional\. Arhitectul canadian de origine român\ Dan Hanganu va fi invitatul special al conferin]ei în care mai pot fi asculta]i [i arhitec]ii str\ini Gokhan Avcioglu (GAD Architecture, Turcia), Johannes Baar-Baarenfels (Baar-Baarenfels Architekten, Austria), Dorte Kristensen (Atelier PRO, Olanda) [i Javier Perez Herreras (Taller Basico de Arquitectura, Spania). Articol realizat de Ruxandra Grigora[ / Redactor colaborator ABplus Events în cadrul www.share-architects.com
Arh. Gokhan Avcioglu, fondatorul biroului Global Architectural Development din Turcia, ajunge pentru a doua oar\ anul acesta în România (fiind unul dintre invita]ii conferin]ei INGLASS Bucure[ti din 14 iunie, http://sharearchitects.com/2016/05/03/esmasultan-palace-from-ruins-to-multipurpose-event-space). Acesta va prezenta în cadrul conferin]ei ie[ene proiectul Esma Sultan Palace, o interven]ie contemporan\ din o]el [i sticl\ plasat\ `n interiorul ruinelor unui palat din c\r\mid\ vechi de 200 de ani în centrul Istanbulului. Interven]ia pare s\ se camufleze în spatele zidurilor perimetrale ale fostului palat, singurele r\mase în picioare în urma incendiului care l-a distrus în urm\ cu un secol. Disimularea noului, p\strând aspectul de ruin\ al zidurilor prin transparen]a [i lejeritatea sticlei, este de fapt gestul puternic al acestui proiect în care vechiul devine o masc\ – atitudine umil\ sau distan]\ critic\? Cl\direa este acum noul spa]iu versatil pentru evenimente al Hotelului Marmara [i reprezint\ un subiect provocator pentru arhitectura contemporan\ de patrimoniu, fiind un excelent prilej pentru a dezbate împreun\ la New Cities 2016 Ia[i problematica acestui tip de interven]ii. Ce atitudine poate avea arhitectul în fa]a ora[ului vechi plin de istorie? Cum anume se poate stabili un dialog `ntre semnifica]iile trecutului [i sensurile pe care le d\m lumii noastre contemporane? l
Arhitectul Javier Perez Herreras, reprezentantul la New Cities 2016 Ia[i al biroului spaniol Taller Basico de Arquitectura, ne va vorbi despre proiectul lor pentru cre[a din Haro. Titlul prezent\rii sale The Architecture of a Hollow Rock – Nursery school in Haro, prefigureaz\ deja direc]iile de abordare pe care acesta le va sus]ine. Cl\direa proiectat\ de biroul spaniol se încadreaz\ într-un peisaj peri-urban cu o densitate mic\ a construitului [i propune o arhitectur\ mimetic\ în raport cu peisajul stâncos. Împrumutând caracteristicile mediului mineral, func]iunile specifice acestui program arhitectural sculpteaz\ interiorul cl\dirii l\sându-l gol [i f\când astfel loc cantinei [i spa]iilor comune de acces [i de joac\. l
Conferin]ele New Cities fac parte din seria conferin]elor interna]ionale de arhitectur\ organizate de asocia]ia cultural\ ProEvent [i organizatorul profesionist de evenimente ABplus Events în România, Ungaria [i Polonia, al\turi de conferin]ele GIS, RIFF, LAUD, INGLASS [i CONTRACTOR. Evenimentele profesionale de arhitectur\ sunt realizate în parteneriat cu Ordinul Arhitec]ilor din România (OAR), Camera Arhitectilor din Polonia (IARP) si Camera Arhitectilor din Ungaria (MEK). De-a lungul anilor asocia]ia ProEvent fondat\ de ABplus Events a organizat conferin]e interna]ionale de arhitectur\ care s-au bucurat de participarea a peste 6.000 de arhitecti [i speakeri invita]i din peste 30 de ]\ri, premia]i în competi]ii interna]ionale de arhitectur\, design interior [i
arhitectur\ peisager\. Nume celebre în arhitectura contemporan\ precum prof. Wolf D. PRIX; dr. e.h. h.c. Werner SOBEK; arh. Stephen HODDER RIBA; prof. dr. arh. Tony FRETTON; arch. Rainer MAHLAMÄKI; arch. Ósbjørn JACOBSEN; arch. Anders SÆLAN; arch. Martí FRANCH; dr. MARKUS JATSCH; arh. Fokke Moerel sau designerul portughez Nini Andrade Silva [.a. au onorat programul acestor conferin]e. Unele dintre cele mai influente birouri de arhitectur\ din lume, conduse de star arhitec]ii Zaha Hadid (Zaha Hadid Architects, UK), Massimiliano Fuksas (Studio Fukas, Italia), Winy Maas (MVRDV, Olanda) au fost reprezentate la evenimentele ProEvent si ABplus Events de arhitec]i principali din echip\. Pentru realizarea programelor de arhitectur\ Asocia]ia ProEvent a beneficiat de sprijinul [i
Dorte Kristensen va vorbi în cadrul New Cities Ia[i despre un cu totul alt tip de problematic\ în arhitectura contemporan\, cea a programelor medicale de care se ocup\, printre altele, în cadrul Atelier PRO (Olanda) în calitate de architect director. Proiectul pe care aceasta îl va sus]ine la Ia[i, Centrul Medical Meander din Amersfoort, este câ[tig\torul WAN Award Heath Care 2014, remarcându-se prin inten]ia de a îmbina r\spunsul la cerin]ele func]ionale stricte specifice unui astfel de program arhitectural cu atmosfera cald\ [i uman\ de care pacien]ii au nevoie în procesul de recuperare.
Ansamblul reinterpreteaz\ atribute compozi]ionale urbane, construind un mediu spectaculos care s\ suplineasc\ dep\rtarea de un „acas\“ al utilizatorului. l Johannes Baar-Baarenfels, arhitectul fondator al biroului Baar-Baarenfels Architekten din Austria, va fi prezent în cadrul New Cities 2016 Ia[i pentru a ne vorbi despre interven]ia asupra Palatului ducelui Rasumofsky – cl\dire de patrimoniu construit\ în perioada Congresului de la Viena din 1806. Acest proiect pune în discu]ie ideea de autenticitate [i felul în care atributele unei cl\diri de patrimoniu istoric pot constitui puncte de plecare pentru arhitectura contemporan\. Corpul asupra c\ruia Baar-Baarenfels Architekten a intervenit a fost deteriorat în timpul celui de-al Doilea R\zboi Mondial, f\r\ a trece printr-un proces de repara]ii corespunz\toare; în acest context, proiectul propus urm\re[te eliminarea elementelor considerate neautentice [i echiparea cl\dirii cu infrastructur\ modern\ – sistem de circula]ii verticale, parcaj subteran [i spa]ii conexe. De asemenea, acesta completeaz\ corni[a cl\dirii cu o adi]ie reziden]ial\ – un penthouse în interiorul unei coji din aluminiu care urm\re[te structural pasul cl\dirii existente. Asumându-[i o atitudine deloc închistat\ în fa]a istoriei, proiectul prezentat de Johannes BaarBaarenfels este un element provocator în discu]ia despre modurile în care „vorbim“ ast\zi cu obiectele de patrimoniu.l colaborarea unor institu]ii de prestigiu cu preocup\ri în domeniul arhitecturii, pentru promovarea exemplelor de bune practici: Consiliul European al Arhitec]ilor de Interior (ECIA), Consiliul European al Urbani[tilor (ECTP–CEU), Federa]ia Interna]ional\ a Arhitec]ilor de Interior/ a Designerilor (IFI), Asocia]ia Interna]ional\ a Lighting Designerilor, Ambasada Statelor Unite ale Americii în România, Ambasada Olandei în România, Institutul Polonez din Bucure[ti, Institutul Italian de Cultur\ din Bucure[ti, Institutul Francez din Bucure[ti, Institutul Na]ional al Patrimoniului. Detalii despre conferin]ele interna]ionale de arhitectur\ marca ProEvent [i ABplus Events sunt disponibile pe platforma de comunicare www.share-architects.com. Contact: share@abplusevents.com
7
Ia[i, Palatul Culturii, 18 octombrie 2016
Dialog cu arhitecta Dorte Kristensen despre arhitectura echipamentelor publice l „G=ndim spa]ii care s\ `ncurajeze interac]iunile umane, astfel `nc=t design-ul nostru s\ contribuie la atmosfera pl\cut\ [i la `mbun\t\]irea condi]iilor de via]\ `n mediul respectiv.“ Cu ocazia evenimentului New Cities 2016 ce se va desf\sura pe 18 octombrie în Ia[i, arh. Dorte Kristensen (Atelier PRO Arhitekten, Olanda) va prezenta proiectul Centrului Medical Meander pentru care biroul a primit recunoa[tere interna]ional\. Discu]ia se deschide deja cu un interviu pe care aceasta l-a oferit echipei New Cities, prin care define[te proiectarea ca având un scop final în asigurarea unor standarde de via]\ s\n\toase, atât din punct de vedere fizic, cât [i mental, emotional sau economic. - V\ propun s\ începem discu]ia pornind de la interesul dumneavoastr\ pentru programele echipamentelor publice. Cum anume v\ pozitiona]i fa]\ de direc]iile [i problemele contemporane care caracterizeaz\ acest domeniu [i în ce m\sur\ aceast\ atitudine este vizibil\ în arhitectura Atelier PRO? - Echipamentele publice trebuie întotdeauna s\ contribuie la asigurarea calit\]ii vie]ii oamenilor. Ca atare, în]elegerea contextului social [i a nevoilor elementare ale utilizatorilor este necesar\. Arhitectura pe care o proiect\m abordeaz\ toate aspectele care faciliteaz\ un mod s\natos de via]\ pentru cei care tr\iesc, muncesc, se joac\, se distreaz\ sau înva]\ acolo, pentru cei afla]i într-un proces de vindecare sau care se afl\ la vârste înaintate. Gândim spa]ii prin care s\ încuraj\m interac]iunile umane, astfel încât design-ul nostru s\ contribuie la atmosfera pl\cut\ [i la îmbun\t\]irea condi]iilor de via]\ în mediul respectiv. - Centrul medical Meander din Amersfoort, proiectul care v-a adus câ[tigarea WAN Award Health Care în 2014, este un exemplu de bune practici în ceea ce prive[te conformarea unui program arhitectural: aici, creativitatea în abordarea programatic\ face loc unor moduri informale de interac]iune [i de utilizare a unui cadru institutional, de obicei rece. Care a fost strategia aplicat\ astfel încât s\ realiza]i un echilibru între cerin]ele func]ionale stricte ale unui astfel de aparat [i posibilele semnifica]ii socio-culturale ale acestuia? Scopul pe care ni l-am propus în cazul proiect\rii acestui centru a fost asigurarea unei atmosfere terapeutice. Astfel, am sim]it nevoia s\ cunoa[tem care pot fi elementele care contribuie la s\n\tatea fizic\, mental\ [i emo]ional\ a celor care beneficiaz\ de îngrijire în acest centru medical. Abordarea integrat\ a asigurat un echilibru între arhitectur\, design interior [i spa]ii verzi exterioare care s\ îndeplineasc\ atât cerin]ele pacien]ilor cât [i pe cele ale personalului medical sau ale vizitatorilor. - Într-adev\r, proiectul conjug\ cumva no]iunea de spectacol urban cu ideea unei atmosfere pl\cute [i lini[tite necesare celor care au nevoie de îngrijiri medicale. Mai mult ca sigur un astfel de angrenaj presupune o suit\ de alegeri complicate care s\ p\streze în acela[i timp atât buna func]ionare, cât [i propria voastr\ viziune arhitectural\. V\ vine în minte un moment în care a trebuit s\ face]i un compromis între a asigura mecanismele func]ionale [i a modela o interfa]\ între acestea [i cei care utilizeaz\ centrul?
- Da, din punct de vedere financiar! Spa]iul public de dimensiuni considerabile s-a dovedit a nu fi inclus în proiect, în realitate neexistând buget alocat pentru a[a ceva. Cu toate acestea… - În ce m\sur\ procesul de proiectare devine rezultatul unei negocieri publice? Tipul de abordare pe care îl descrie]i ar putea contribui la întip\rirea unui alt mod de a tr\i împreun\ în societatea contemporan\. Cum pot astfel de interven]ii func]iona ca arene pentru astfel de negocieri [i ce rol îi mai atribuim arhitectului în interiorul unei astfel de arene? - Rolul pe care ni-l atribuim în principal este acela de a crea un mediu construit care s\ determine dezvoltarea personal\ a utilizatorului. A[a c\ analiz\m întotdeauna contextul social acum [i în viitor. Este evident c\ devine necesar s\ ne implic\m în chestiunile [i problemele care caracterizeaz\ societatea contemporan\. Trebuie s\ anticip\m posibile dezvolt\ri, [i trebuie s\ o facem în contextul unor schimb\ri rapide care apar în acest mediu, ceea ce înseamn\ c\ suntem obliga]i s\ proiect\m în a[a fel încât arhitectura s\ permit\ flexibilitatea. Acest lucru este posibil doar dac\ lucr\m [i acumul\m experien]\ al\turi de speciali[ti ai altor discipline ( [tiin]\, înginerie, economie, etc) care la rândul lor se implic\ în arhitectur\, dezvoltare urban\ pentru un mediu de via]\ s\natos.
Arhitec]ii au puterea, mai mult ca sigur, s\ aduc\ gentrificarea unei zone prin proiectarea, spre exemplu, a unor cl\diri publice versatile. - Ve]i fi prezent\ în cadrul conferin]ei New Cities 2016. Dac\ ne referim la aspectul „inspira]ional“ pe care titlul evenimentului îl abordeaz\, a[ dori s\ v\ întreb cum anume considera]i c\ acest mediu de comunicare în arhitectur\ contribuie la modul în care practica]i profesia de arhitect? Încurajez arhitec]ii s\ participe la evenimente ca aceast\ conferin]\, s\ cunoasc\ puncte de vedere diferite asupra lucrurilor. Într-un astfel de mediu putem comunica bunele practici [i experien]a pe care o acumul\m de-a lungul timpului, prin natura activit\]ii noastre. Anul trecut, în Budapesta l-am întâlnit pe unul dintre colegii no[tri olandezi; evenimentul a fost ocazia perfect\ s\ discut\m [i prilejul de a decide s\ ne unim for]ele în viitor pentru proiecte posibile. S-a dovedit a fi un „câ[tig“ nea[teptat. Cine [tie ce se poate întâmpla de aceast\ dat\, a[tept urm\toarea surpriz\!
Interviu consemnat de Ruxandra Grigora[ Redactor colaborator ABplus Events în cadrul www.share-architects.com
8
Supliment prilejuit de Conferin]a inspira]ional\ interna]ional\ despre Viitorul în Arhitectura de Patrimoniu, Educa]ie [i S\n\tate — Ia[i, Palatul Culturii, 18 octombrie 2016
Conferin]a inspira]ional\ interna]ional\ despre Viitorul `n Arhitectura de Patrimoniu, Educa]ie [i S\n\tate Ia[i, Palatul Culturii, 18 octombrie 2016, orele 9:00 - 18:00 l Participan]ii în auditoriu vor lua parte la o fascinant\ c\l\torie de 6 ore în care vor fi dezb\tute din perspective diferite situa]ia din prezent [i solu]iile pentru viitor în arhitectura de patrimoniu, arhitectura spa]iilor de educa]ie, a spa]iilor de s\n\tate [i nu numai. l Invitat de onoare arhitectul canadian de origine ie[ean\ Dan Hanganu l Dezbatere in plen pe tema „Patrimoniul construit al unei capitale istorice, reper pentru
rba.spatiulconstruit.ro
CONFERIN}| {I DEZBATERE LA IA{I
politici de dezvoltare urban\“ moderata de Toni Hri]ac, redactor [ef Ziarul de Ia[i. l Panelul tematic despre „Noua arhitectur\ a spa]iilor destinate educa]iei“ are ca invita]i pe arh. Dorte Kristensen, Director Atelier PRO, Olanda [i arh. Javier Perez Herreras, Taller Basico de Arquitectura, Spania. Gazdele panelului sunt arh. Adrian Ciocazanu, director Executiv Revista IGLOO, în calitate de moderator [i de George Onofrei,
ARH. DAN HANGANU Fondator Dan Hanganu Architects, Canada
ARH. {ERBAN }IG|NA{ Pre[edinte Ordinul Arhitec]ilor din Rom=nia, fondator Dico & Tiganas
MIHAI CHIRICA Primar Municipiul Ia[i
ARH. GOKHAN AVCIOGLU Fondator Gad Architecture, Turcia
ARH. SERBAN STURDZA Presedinte OAR – Filiala Bucure[ti
ARH. BRUNO ANDRESOIU Pre[edinte IGLOO
L|CR|MIOARA STRATULAT Director Palatul Culturii Ia[i
ARH. DRAGO{ EPURE Fondator Metropolis
ARH. VLAD SEBASTIAN RUSU Birou de arhitectura
DANIEL POPA County Manager Reynaers Aluminium
TONI HRI}AC Redactor {ef Ziarul de Iasi
ARH. ADRIAN CIOCAZANU Director Executiv Revista IGLOO
GEORGE ONOFREI Realizator Radio HIT [i Redactor {ef Suplimentul de Cultur\
DAN ZAHARIA Senior consultant Extind, membru Fondator RoGBC Moldova
Ini]iatori [i organizatori
~n colaborare cu
Partener
Sus]in\tori media principali
Cu sprijinul
JOHANNES BAARBAARENFELS Fondator BaarBaarenfels Architekten, Austria
redactor sef Suplimentul de cultur\, în calitate de facilitator. l Panelul tematic „NEW offices in OLD town“ are ca invita]i pe arh. Johannes Baar-Baarenfels, Fondator Baar-Baarenfels Architekten, Austria, [i arh. Gokhan Avcioglu, fondator al GAD Architecture Turcia. Gazdele panelului sunt arh. Adrian Ciocazanu, director Executiv Revista IGLOO, în calitate de moderator [i de Dan Zaharia, Senior consultant Extind, în calitate de facilitator.
CONF. DR. ARH. MIHAI – CORNELIU DRI{CU Decan Facultatea de Arhitectura „G. M. Cantacuzino“, Ia[i Pre[edinte OAR Filiala Ia[i – Vaslui
ARH. DORTE KRISTENSEN Director Atelier PRO, The Netherlands
FLORIN MINDIRIGIU TIBERIU ANDRIOAIEI PAUL BUTNARIU CEO ABplus Events Vicepre[edinte [i Pre[edinte – Camera Director General PSC de Comert [i Industrie – Patronatul Ia[i Societ\]ilor din Construc]ii
CRISTIAN TOMESCU LUCIAN CAPRARIN Product Manager Product Manager Saint-Gobain RIGIPS Value Added Ceilings & Sales Specification, Saint-Gobain Rigips
Partener oficial
Partener principal
Sponsor
ARH. SZABOLCS ARH. JAVIER PEREZ ISTVÁN GUTTMANN HERRERAS Pre[edinte OAR – Taller Basico de Filiala Transilvania Arquitectura, Spain
PROF. DR. ARCH. DRAGO{ CIOLACU Facultatea de Arhitectur\ „G.M.Cantacuzino“
CRISTI ANTON Managing Partner, Datasoft
Sus]in\tori
ARH. BOGDAN MIHUL Director Mihul SRL
DANIEL APREUTESEI Director v=nz\ri FAKRO
Produc\tor