05.03.2013 by Gazeta de Dimineata

Dacă li se vor lua banii,

Anul III, nr.342,

12 pagini,Marţi 5 Martie 2 0 1 3 , P r e ţ 1 l e u

Primii zece pacienţi, consultaţi în cabinetul nou de neurologie de la SML

rimii zece pacienţi care au avut nevoie de consultaţii neurologice de specialitate au trecut pragul cabinetului deschis la 1 martie la Spitalul Municipal Lupeni. <<< Pag. 3

Sindicaliştii de la Muntele vor ca minerii să fie despăgubiţi

onducerea Sindicatului Muntele a propus, luni, conducerii Societăţii Naţionale a Huilei ca minerii să fie despăgubiţi. Astfel, dacă angajaţii SNH vor fi nevoiţi să returneze cele 10 procente în plus la salariu, primite anul trecut, în urma aplicării actului adiţional la contractul colectiv de muncă, sindicaliştii nu vor sta cu mâinile în sân. <<< Pag. 3

Salarii care sfidează criza şi… bugetul spitalelor hunedorene Barajul de acumulare de la Mihăileni va fi terminat în 2014

arajul de acumulare de la Mihăileni, judeţul Hunedoara, a cărui construcţie a început în urmă cu peste 25 de ani, va fi terminat în 2014. Potrivit ministrului delegat pentru Păduri, Ape şi Piscicultură, Lucia Varga, că în acest an vor fi alocate 5,2 milioane de lei pentru lucrări. <<< Pag. 12 Curtea de conturi, ignorată de termocentrale

Huila, vândută în continuare la un preţ sub cel de cost

ubminarea economică a societăţii huilei, neregulă identificată de Curtea de Conturi, continuă şi acum, la jumătate de an de la raportul prin care instituţia de control atrăgea atenţia că huila este vândută la un preţ sub valoarea de cost. Situaţie care nu a fost vreodată în parametri legali din 1997 încoace. Actuala conducere a Societăţii Naţionale a Huilei continuă, tot fără voia sa, aşa-zisă subminare. <<< Pag. 5 www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

alariile managerilor şi medicilor din spitalele hunedorene depăşesc orice imaginaţie, asta chiar în condiţiile în care patru unităţi spitaliceşti din judeţ cheltuie mai mulţi bani decât primesc. Primul caz, cel mai controversat, este cel al Spitalului Municipal Vulcan. <<< Paginile 6-7

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e Di m i n e a ţă Marţi , 5 M a r t i e 2 0 1 3

www.gaze tade dimineaţ a. ro

Diverse

Ricardo Caria va cânta la Deva pentru nevăzători

ramona_roşulescu@yahoo.com

Brandul de ţară: ecologizarea Ăăă, ecologizarea… Sună bine, ăăăă? Aşa când deschizi gura şi pronunţi acest cuvânt te izbeşte aerul unui om inteligent, rasat, care ştie cu ce tacâm se mănâncă felia din UE numită mediu. De aia şi sunt multe „ăăăăă-uri” înainte şi după pronunţare, că deh! mai trebuie să tragi şi aer în piept că altfel nu auzi impactul iscat de literele care trosnesc buzele gata-gata să devină creţe de atâta frumuseţe.. Şi aşa dintrun accident provocat de lipsa de corelare „creier – organul vorbitor” rezultă produsul finit: persoana atinsă de sindromul unui mediu sănătos. Acea sănătate „eco” care cere sacrificii naţionale. Şi astea nu se comentează că provocăm

„siguranţa naţională”. Şi uite aşa, peste noapte mai dispare un combinat… trecut la ecologizat. Un centru de producţie ruinat şi desigur, dirijat spre…. aţi înţeles… spre sectorul ecologizat. O pădure, ce pădure!, dar „toxică rău” arată studiile… Aşa că, mai aveţi dubii? De la rădăcină în sus toate exemplarele s-au dus. Sau ecologizat. Şi azi „un pic”, mâine „un poc” până când ne ecologizăm de tot. Unde mai pui că tot la ecologizare intră şi perimetrele în care există resursă naturală. Ce natural, şi asta şi-a pierdut din naturaleţe odată cu atingerea ei de mâna umană. Şi aici e tot ecologizare. E mama mamei ecologizării. Procedura asta chiar complexă.Totul se face cu băgare de seamă şi cu risc asumat. Ce vă miraţi, sfatul medicului e clar. Spălaţi-vă mâinile după ce umblaţi cu banii, ăştia sunt cei mai mari purtători de microbi. Şi-apoi să nu-i îngropi ca să scapi turma?! Eh, asta da, soluţie de curăţare. Una rezultată din analiza întregului arbore microbian că, cine ştiecunoaşte, ori retezi flagelul ori ratezi modelul. Modelul acela asumat de persoană distinsă. Şi atunci schema de tratament e clară. Îngropaţi banii purtă-

tori de virus la peste 500 de metri adâncime, în zonă în care accesul este interzis persoanelor neautorizate. Înveliţi banii… în cont(ţ)uri (grup de 24 de coli de hârtie) şi stabiliţi reperele geo-fizice ale zonei. Apoi, aşteptaţi încheierea exerciţiului european şi avizul final. Abia după aceea, întoarceţi-vă la locul faptei şi recuperaţi hoiturile descompuse şi urât mirositoare. Acum nu mai prezintă pericol pentru nimeni. A, nu uitaţi înainte de a închide uşa după voi, să ecologizaţi şi scaunul pe care aţi stat, s-ar putea ca ADN-ul să vă prindă din urmă. Sau poate aţi uitat reşoul în priză şi atunci curăţarea e de la temelie… Ura, am scăpat, decât un neam stricat, mai bine unul intens ecologizat! Alooo, mai e cineva pe aici? Nu fugiţi toţi, ecologizarea e până la urmă o binefacere! Ea aduce în cele din urmă iarba verde. Acea iarbă care acoperă toate găurile negre lăsate de străbunii noştri, domnitori, preşedinţi, înalţi demnitari şi viitori voievozi. Acea iarbă verde de acasă care nu ne lasă să ne rătăcim prin lume. Şi atunci, vom fi ecologizaţi de tot, vorba cântecului, niciun câine nu ne va mai lătra… Ramona Roşulescu

Ricardo Caria Entrainment va concerta în 10 oraşe din ţară, printre care şi Deva. Evenimentul este organizat în scop caritabil. Cu banii strânşi din vânzarea de bilete ve fi ajutată financiar Asociaţia Nevăzătorilor din România.

Ricardo Caria va aduce lumină sufletească nevăzătorilor din zece oraşe ale ţării. Acesta va organiza în colaborare cu trupa Quaternion Band din Arad un turneu naţional, intitulat generic “Cântându-mi visul”, menit să ajute financiar Asociaţia Nevăzătorilor din România prin renovarea sediilor locale, achiziţionarea de aparatură necesară precum şi amenajare centru rezideţial. Prin urmare, în data de 24 martie, Casa de cultură „Drăgan Muntean” din Deva va fi gazda unui spectacol inedit, iar din banii obţinuţi din vânzarea biletelor se va renova sediul local ANR. Toate concertele vor va avea susţinerea intrumentală asigurată de trupa Quaternion Band din Arad, de care Ricardo Caria face parte din Decembrie

Vânzări

Vând garsonieră confort 1 în Vulcan, gaz un foc, boxă. Preţ 30.000 lei. Informaţii la telefon 0730004032.

2012 şi mulţi invitaţii precum concurenţi de la Vocea Romaniei editia 2., Vizi Imre, Maria Alexievici, Eduard Buday, Maria Cojocaru, Vlad Simon, Ovidiu Lazar, Nicoleta Gavrilita si de la X Factor, Ioan Man. Biletele sunt puse la vânzare la Casa de Cultură „Drăgan Muntean” din Deva. Ricardo Caria este un solist de origine portugheză, care a venit în Romania în anul 2005. Acesta a devenit însă cunoscut după ce, în 2012, a concurat la Vocea României.

Rodica MUNTOI MÎRZA

Vânzări auto

Vând Opel Corsa B, an fabricaţie 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Relaţii la telefon: 0765591522.

Marţi 5 Martie 2012 Antena 1

08:00‘Neatza cu Răzvan şi Dani 11:00 În gura presei cu Mircea Badea 11:50 Mireasă pentru fiul meu 13:00Observator 14:00Mireasa pentru fiul meu 16:00Observator 17:00Acces direct cu Simona Gherghe 19:00Observator 20:00Observator special cu Octavia Geamanu 20:30Teroare în zori 22:30Un Show Păcătos cu Dan Capatos 01:00Observator (R)

www.gazetadedimineata.ro

ProTV

07:00Ştirile Pro Tv 10:00Tânăr şi Neliniştit (R) 11:00Rătăcit în jungla civilizaţiei 13:00Ştirile Pro Tv 14:00Tânăr şi Neliniştit 15:00Luminile Nordului 17:00Ştirile Pro Tv 17:30Happy Hour 19:00Ştirile Pro Tv 20:30Masterchef 22:30Ştirile Pro Tv 23:00CSI: New York Criminaliştii 00:00Masterchef (R) 02:00Rătăcit în jungla civilizaţiei (R)

www.gazetadedimineata.ro

TVR 1

07:00 Telejurnal 09:00 Legenda cavalerului rătăcitor şi a frumoasei Rază-deLună 10:30 Ora de business (R) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Filmoteca veselă (R) 12:40 Zeul războiului (R) 14:00 Telejurnal 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (R) 17:40 Zeul războiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Studio UEFA Champions League 21:40 Fotbal: Borussia Dortmund - Sahtior Donetsk 23:50 Rezumatele zilei UEFA Champions League 00:40 Ora de business (R) 01:30 Latitudini (R) 02:00 Revizie tehnică 06:00 Sport (R)

www.gazetadedimineata.ro

Prima TV

07:30 Gazeta de perete (R) 08:00 Focus Monden (R) 08:30 Totul despre mame (R) 09:30 Anchetă militară 10:30 Mediumul 11:45 Frumoasa Ceci 13:30 Anchetă militară (R) 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaşa de pe tort (R) 17:00 Trăsniţii (R) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trăsnite 21:30 Camera de râs: Pranksters 21:45 Mondenii 22:15 Trăsniţii 23:00 Gazeta de perete 23:30 Focus Monden

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D im i n e a ţă M a r ţ i , 5 M a r t i e 2 0 1 3

Actual

Dacă li se vor lua banii,

Primii zece Sindicaliştii de la Muntele vor pacienţi, consultaţi ca minerii să fie despăgubiţi în cabinetul nou onducerea Sindicatului Muntele a prode neurologie pus, luni, conducerii Societăţii Naţionale a de la SML Huilei ca minerii să

fie despăgubiţi. Astfel, dacă angajaţii SNH vor fi nevoiţi să returneze cele 10 procente în plus la salariu, primite anul trecut, în urma aplicării actului adiţional la contractul colectiv de muncă, sindicaliştii nu vor sta cu mâinile în sân.

Preşedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica, a declarat luni pentru Gazeta de Dimineaţă că a discutat cu conducerea Societăţii Naţionale a Huilei vis-àvis de cele 10 procente salariale pe care minerii le primesc în plus după ce a fost pus în aplicare actul adiţional de CCM semnat anul trecut, act ce a fost desfiinţat însă de instanţa de la Curtea de la Alba Iulia. „Am propus variante conducerilor SNH şi CNH prin care salariaţii să nu piardă niciun leu şi să nu li se retragă din salarii, dar din păcate nu am găsit deschiderea necesară. Săptămâna aceasta aşteptăm să ajungă în Valea Jiului preşedintele CA al SNH, Dana Barbu, să mai purtăm o discuţie. Poate până atunci vor încerca şi juriştii din SNH ca în puţinul timp liber pe care îl au să găsească o soluţie favorabilă pentru angajaţi”,

a declarat Petre Nica, preşedintele Sindicatului Muntele. Sursa citată a precizat că a propus ca în cazul în care vor fi nevoiţi să dea banii înapoi, salariaţii SNH să fie despăgubiţi în cuantumul celor 10 la sută. „Acest lucru poate fi realizat fie pe cale amiabilă, fie în instanţă. Pe lege, pentru actul adiţional nul la Contractul Colectiv de Muncă este de vină doar angajatorul”, a mai spus Nica. Liderul de sindicat a mai precizat că deocamdată se aşteaptă motivarea pentru a vedea ce spune şi cum se poate acţiona în cazul în care minerii vor fi nevoiţi să dea banii înapoi. Directorul Societăţii Naţionale a Huilei, Nicolae Drăgoi, a declarat şi el pentru Gazeta de Dimineaţă că se caută soluţii pentru ca salariile minerilor să nu fie reduse.

Au furat motorul de la mină

oi petrileni sunt cercetaţi pentru furt. Bărbaţii au fost daţi pe mâna poliţiştilor de către un paznic, după ce aceştia au fost prinşi când încercau să fure un motor electric ce nu era în funcţiune, motor din gestiunea EM Lonea.

“Poliţia Oraşului Petrila a fost sesizaţi telefonic de către agentul de pază al unei societăţi comerciale cu punct de lucru E.M. LONEA puţul Jieţ, despre faptul că două persoane necunoscute au pătruns în incinta minei, de unde au sustras un motor electric care nu era pus în funcţiune”, a declarat Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Potrivit sursei citate, cei doi suspecţia au fost identificaţi ca fiind Ionel M. de 37 ani şi Dumitru B., de 26 de ani, ambii din Petrila. Cei doi aveau de gând să comercializeze motorul la un centru de achiziţionare a fierului vechi. www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

„Nu dorim să tăiem drepturile oamenilor. De ce să le reducem? Sperăm să găsim soluţii să nu le reducem”, a spus Drăgoi. Minerii din Valea Jiului au obţinut în urma deciziei numărul 1479/LM/2012, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul 2417/97/2012, punerea în aplicare a actului adiţional, încheiat la încpeutul lunii februarue 2012, la Contractul Colectiv de Muncă. Prin acel act minerii au obţinut acordarea unor drepturi salariale majorate cu 10 la sută pentru toţi angajaţii, precum şi majorarea sporului de periculozitate de la 600 la 700 de lei. Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, împreună cu Compania Naţională a Huilei au contestat în instanţă decizia Tribunalului Hunedoara, obţinând, pe 14 februarie, casarea sentinţei şi anularea drepturilor salariale sus menţionate.

rimii zece pacienţi care au avut nevoie de consultaţii neurologice de specialitate au trecut pragul cabinetului deschis la 1 martie la Spitalul Municipal Lupeni.

În ambulatoriul unităţii spitaliceşti a fost amenajat un cabinet de neurologie în care va profesa un medic venit de la Huşi. Yuliya Storoshchiuk , originară din Ucraina, a venit în România din anul 1997, a lucrat şi în Tg Mureş şi, de câteva zile, îşi continuă activitatea profesională în Valea Jiului. Medicul neurolog susţine că zona Văii Jiului i-a fost recomandată drept un loc agreabil, cu aer curat şi cu peisaj aparte. A auzit înainte de a veni în zonă de Straja, dar încă nu a reuşit să

ajungă la munte. Yuliya Storoshchiuk, doctoriţa care a şi absolvit studiile în ţară, a declarat pentru Gazeta de Dimineaţă că a întâlnit la Lupeni un colectiv prietenos şi amabil. Yuliya Storoshchiuk a început serviciul la SML în data de 1 martie. Specialistul neurolog s-a întâlnit încă din prima zi cu pacienţii, atât în regim de urgenţă (consultări în compartimentul de urgenţă de la SML), dar şi în cabinet unde au venit pacienţi cu diverse patologii neurologice. Din iarnă, tot la Spitalul Municipal Lupeni echipa de specialişti pe neurologie va f completată cu o tânără rezidentă aflată momentan la studii la centrul de perfecţionare din Bucureşti şi care a primit deja o locuinţă ANL în localitate.

Primăria Aninoasa poate primi un credit de 1.100.000 de lei pentru achitarea facturilor restante

upă ce Primăria din Aninoasa a fost ameninţată că va fi executată silit, pe strada primarului începe să răsară soarele. Direcţia de Finanţe Publice Hunedoara le va accepta un credit pentru plata facturilor restante.

După mai bine de o lună în care a bătut la toate uşile, primarul oraşului Aninoasa, Nicolae Dunca a primit o veste bună. Potrivit lui, Direcţia de Finanţe Publice Hunedoara a realizat un calcul care le va permite să obţină un credit de 1.100.000 de lei, (11 miliarde de lei vechi), cu o perioadă de rambursare de 5 ani. Acelaşi primar mai spune că banii pot fi folosiţi doar pentru facturile restante şi nu pentru creditul bancar de la BCR. Nicolae Dunca însă mai spune că aşteaptă între timp un răspuns la demersurile întreprinse (n.r. memorii, adrese, interpelări) şi la promisiunea prefectului de a iniţia o Hotărâre de Guvern prin care să obţină banii necesari pentru achitarea creditului bancar din cauza căruia, Primăria Aninoasa riscă să fie executată silit. Pe de altă parte, prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu spune că a fost

www.gazetadedimineata.ro

joi în Aninoasa pentru a discuta cu primarul despre soluţiile la problema cu care se confruntă. „Am fost joi în Aninoasa, ocazie cu care l-am rugat pe primar să îşi facă un împrumut de la finanţe pentru a achita măcar o parte din datorii. Acesta mi-a răspuns că vine vineri să îmi dea un răspuns cu ce a rezolvat însă nu a venit. Eu nu pot să iniţiez o Hotărâre de Guvern dacă nu pot demonstra că a achitat măcar o parte din datorii, pentru că, anul trecut iniţiativa mea a fost sortită eşecului”, a declarat pentru GDD, Sorin Vasilescu, prefectul judeţului Hunedoara. Primăria Aninoasa a ajuns în această situaţie, după ce, sfârştul lunii ianuarie, Banca Comercială Română a somat administraţia locală că va trece la execu¬ta¬rea silită dacă până în date de 15 februarie nu achită 1,5 milioane de lei dintr-un credit contractat cu câţiva ani în urmă. Valoarea iniţială a împrumutului a fost de 3 milioane de lei, bani luaţi în urmă cu mai bine de cinci ani de primarul de atunci, Ilie Botgros pentru realizarea unor lucrări în localitate. Cu penalităţile acumulate în timp a depăşit în momentul de faţă suma de 4 milioane de lei, deşi s-a plătit aproximativ 1 milion de lei, din acel credit. Rodica MUNTOI MÎRZA

www.gazetadedimineata.ro

Gazeta de Dimineaţă Marţi , 5 Martie 2013

ww w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Actual

Te r a s e l e d e p e C e n t r u l C i v i c , d e s c h i s e numai după ce va fi reparată zona pietonală Petroşănenii vor putea servi o băutură răcoritoare la terasă numai după ce lucrările de reparaţii de pe Centrul Civic, zonă reabilitată anul trecut, vor fi finalizate.

Reprezentanţii administraţiei locale de la Petroşani dau asigurări că petroşănenii nu vor fi deranjaţi de frezele şi betonierele muncitorilor de pe Centrul Civic , în timp ce îşi

servesc cafeaua pe terasă. Soluţia este una singură. Pentru că lucrările de modernizare a

zonei pietonale sunt unele de foarte proastă calitate, terasele de pe centrul civic vor fi amplasate numai după ce constructorul va termina lucrările de reparaţii. „Când timpul va permite vor începe lucrările de reparaţii la Centrul Civic. Ca să ţină lucrările, se aşteaptă ca tempera-

turile să fie pozitive şi pe timpul nopţii. Terasele nu vor funcţiona până nu se vor face reparaţiile pe Centrul Civic”, a declarat luni, pentru Gazeta de Dimineaţă, Nicolae Taşcă, purtătorul de cuvânt al Primăriei Petroşani. Centrul Civic al municipiului Petroşani a fost modernizat anul trecut. Lucrările au costat zeci de mii de lei, dar lucrările executate de Acomin lasă foarte mult de dorit. În aproximativ jumătate de an de când municipalitatea a preluat lucrarea, pavelele de granit de le zona pietonală sunt precum valurile Dunării.Lucrările de modernizare a zonei pietonale au costat 17.277.091,50 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile este de 13.626.203,74 lei.

Apel către clasa politică

Integrarea României în spaţiul Schengen: un obiectiv de interes naţional ce reclamă unitatea întregii clase politice Aderarea României la spaţiul Schengen este un obiectiv fundamental de interes naţional, un pas necesar care asigură integrarea până la capăt în spaţiul euro-atlantic de civilizaţie democratică şi bunăstare economică. Ipoteza amânării aderării la spaţiul Schengen nu este decât o simplă bătălie pierdută care nu poate şi nu trebuie să determine schimbarea priorităţilor României. Integrarea României în structurile NATO şi ale UE a fost un proces sinuos, presărat cu victorii şi înfrângeri de parcurs. De fiecare dată însă, când în procesul de integrare s-au ivit obstacole, clasa politică a reuşit să se mobilizeze şi să acţioneze consensual pentru atingerea obiectivelor propuse. Astfel, după ce România a ratat intre-

grarea în NATO în 1997, procesul s-a încheiat în 2002, demersurile consecvente ale ţării noastre, susţinute de toate partidele politice, fiind în cele din urmă recompensate cu statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, primirea României în Uniunea Europeană în anul 2007 s-a realizat după ce, anterior, în 2004, ţara noastră nu a prins primul val al aderării. Acum, în 2013, când aderarea la spaţiul Schengen pare a fi compromisă, este din nou momentul ca întreaga clasă politică să strângă rândurile şi să îşi amplifice eforturile pentru ca România să fie

admisă în uniunea vamală a statelor europene. Toate partidele politice din România sunt datoare să abordeze intergrarea în Schengen cu maximă responsabilitate. La mijloc nu este doar un subiect de politică externă, ci un subiect major de politică internă. Statutul de ţară membră Schengen deschide o serie de oportunităţi economice pe care România nu îşi permite să le irosească. Nu este vorba doar de simplul drept la liberă circulaţie. Riscăm să pierdem oportunităţi majore de dezvoltare a economiei româneşti, cu implicaţii impor-

tante asupra nivelului de trai. Considerăm că ţara noastră nu îşi permite abandonarea aderării la Schengen ca element esenţial pentru valorificarea deplină a statutului de membru al Uniunii Europene şi consolidarea credibilităţii în plan internaţional. De aceea, adresăm un apel întregii clase politice de a susţine public şi de a lupta până la capăt pentru atingerea obiectivului de interes naţional – intrarea în spaţiul Schengen. Grupul parlamentar PP-DD

Anunţ

www.gazetadedimineata.ro

Plăţile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2012, se vor efectua eşalonat, după cum urmează: - în intervalul 05.03. - 08.03.2013 – pensionarilor al căror nume începe cu litera de la A la F; - în intervalul 12.03. - 15.03.2013 – pensionarilor al căror nume începe cu litera de la G la O; - în intervalul 19.03. - 22.03.2013 – pensionarilor al căror nume începe cu litera de la P la Z. Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaţi. Pensionarii care nu se prezintă pentru ridicarea plăţilor cuvenite în intervalul stabilit, îşi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 25.03. – 12.04.2013. Conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A.

www.gazetadedimineata.ro

w ww . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

G a ze ta d e Dim i ne aţă Marţi , 5 M a r ti e 2 0 1 3

Curtea de conturi, ignorată de termocentrale

Huila, vândută în continuare la un preţ sub cel de cost

Actual

Ortacii din Oltenia nu mai intră în concediu forţat

inerii de la Exploatările Jilţ şi Motru nu vor intra în concediu forţat luna aceasta, aşa cum se anunţa. Sindicalistul Marin Golea a declarat că la întâlnirea de vineri pe care au avut-o cu administraţia s-a convenit ca în această perioadă să se realizeze reviziile utilajelor pentru a putea continua exploatările. Golea a mai declarat că stau foarte prost la fronturile de lucru. Concediul de odihnă era programat la finalul acestei luni, de data aceasta doar pentru minerii de la Exploatările Miniere de

Carieră Jilţ şi Motru. Din fericire, zilele de concediu au fost amânate la propunerea sindicatelor, susţine Marin Golea, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie. Liderul de sindicat a mai declarat că, în primul rând, administraţia împreună cu sindicatele, trebuie să găsească bani pentru expropriaţi, astfel încât excavatoarele să poată înainta. În momentul de faţă aproape că nu mai sunt fronturi de lucru, iar carierele din Rovinari abia mai fac faţă pentru a acoperi necesarul de cărbune pentru termocentrală. Cel mai probabil, minerii vor intra în concediu de odihnă forţat în lunile aprilie sau mai, atunci când este preconizată o cerere şi mai scăzută de cărbune. Costin SOARE

care stabileşte ubminarea 1, CN a Huilei „Î n perioada 2009-201 preţul la 69 de lei, economică ri în su mă de SA nu a realizat venitu şi ii conducerea ăr ct a societăţii mar e a contra 543.724.257 lei, ca ur Complexului SE Paroşeni pr ehuilei, neregulă livrării cărbun elui către b Energetic la pr eţur i situate su identificată de cu m şi către SE D eva, te la Hunedoara nu af tărilor min iere Curtea de pr eţul de cost al exploa vrea să dea mai condiţiilor Conturi, continuă în su bo rd in e, cu ne re sp ec ta re a nces iu ne pentru mult pe huila din şi acum, la jumă- pr ev ăz ut e în Li ce nţ el e de co Valea Jiului. 0, 1572/2000, tate de an de la exploatare nr. 1571/200 Asta în ciuda 0, 1576/2000, raportul prin care 15 73 /2 00 0, 15 75 /2 00 faptului că pen0 şi a pr eveder ilor 1577/2000 şi 1579/200 instituţia de contru extragerea a pr ivin d comer cializare 00 20 9/ .9 nr . .G O trol atrăgea cărbunelui socirepu blişi serviciilor de piaţă, or el us od pr etatea huilei ar atenţia că huila realizate se .) 75% din venitu rile ne (.. . tă ca avea nevoie de este vândută la un ilă către SE D eva hu de rii ră liv ă az re to da preţ sub valoarea această societate, în cel puţin 90 de SA în condiţiile în care lei pe gigacalode cost. Situaţie în registr at pr ofit”, perioada 2009-2011, a rie. Curtea de ur i. care nu a fost vreont Co de a rte Cu ne sţi su Conturi a atras dată în parametri dută atenţia în nenumărate rânduri, legali din 1997 sub preţul de cost. Mai mult, între ultima oară anul trecut, asupra încoace. Actuala conduc2009 şi 2011, Compania faptului că huila este vândută la ere a Societăţii Naţionale a Naţională a Huilei nu a primit un preţ sub preţul de cost. Statul preţ pe huilă la valoarea cosHuilei continuă, tot fără s-a făcut însă că plouă. turilor de exploatare chiar dacă voia sa, aşa-zisă subConducerea CNH a depus anul cele două termocentrale benefiminare. trecut contestaţia

Statul impune în continuare printr-o decizie ANRE valori pentru preţul energiei care, spun cei de la termocentrale, nu permit o plată corectă pentru huilă. Astfel, recomandarea Curţii de conturi, respectiv acea instituţie care are rolul de a pune pe masa Guvernului abaterile din societăţile de stat, nu este luată în calcul, iar cei din termo taie şi spânzură. La ora actuală huila este vânwww.gazetadedimineata.ro

ciare au înregistrat profit şi, pe cale de consecinţă, aritmetic vorbind, ar fi avut de unde să ofere un preţ la nivelul UE Preţul pe gigacalorie, respectiv cel de 69 de lei, rămân mult sub costurile de exploatare şi sub valoarea cărbunelui vândut pe terţe pieţe. Şi nu existe şanse să fie schimbat până în aprilie. Invocând faptul că „banca este cu ochii pe noi” şi că există o decizie ANRE

www.gazetadedimineata.ro

3184/22.08.2012, nerecunoscând în nici un fel raportul Curţii de

Conturi. Întâmpinarea a fost respinsă de către comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Împotriva deciziei Comisiei de

soluţionare a contestaţiilor, conducerea CNH SA a acţionat în instanţă Curtea de Conturi, în

acest moment dosarul aflându-se

pe rolul Tribunalului Hunedoara.

Mihaela MIHAI

www.gazetadedimineata.ro

Şi-a bătut fratele şi a sunat la 112

cenariul de la Padeş unde un bărbat a fost bătut cu un par în cap până a intrat în comă, se repetă. De această dată, incidentul s-a produs la Roşia de Amaradia iar conflictul a avut loc între fraţi. În seara zilei de duminică, poliţiştii Secţiei 9 Poliţie Rurală Novaci au fost sesizaţi prin SNUAU 112 de G.B., de 29 ani, din comuna Roşia de Amaradia, judeţul Gorj, cu privire la faptul că, fratele său, B.I., de 27 ani, a fost lovit în zona feţei cu un corp dur de D.D., din aceeaşi localitate, în timp ce se afla în faţa locuinţei sale.

În scurt timp, poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Roşia de Amaradia s-au deplasat la faţa locului, din primele cercetări stabilindu-se că între cele două persoane a avut loc un conflict spontan, în urma căruia B.I. a fost transportat la o unitate medicală pentru acordarea de îngrijiri medicale. Poliţiştii au întocmit dosar penal în care efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe. Costin SOARE

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m i n e aţă M a r ţ i , 5 M a r t i e 2 0 1 3

www.ga zetade d

Salarii care sfidează criza şi… b

Nimic mai drept, însă fostul manager a uitat să menţioneze veniturile lunare ale medicilor de aici. În acest spital existau până nu de mult patru linii de gardă,

Municipal Vulcan pentru a vedea de ce se adună atâtea datorii. Ei bine, am observat că majoritatea medicilor de aici, inclusiv managerul Mariana Mateescu, veneau dimineaţa la muncă, făceau şi o tură de noapte, se pontau dublu sâmbăta şi duminica şi ajungeau la salarii nesimţite. Managerul avea 8.000 de lei, iar un medic de la Urgenţă 9.500 de lei. Nu mi se pare normal în condiţiile în care spitalul se înfundă în datorii unii să se lăfăie. Este drept, munca de medic este nobilă, noi avem nevoie de ei, pentru viaţă, dar nu e normal să se întâmple aşa ceva, să abuzeze şi să nu se gân-

Spital Brad

din cauză că nu au crezut că vor putea redresa situaţia. Ei bine, economistul Cristina Baleia a acceptat. Ea va avea un venit egal cu cel al viceprimarului şi tot sprijinul nostru”, a adăugat Gheorge Ile.

Spital Haţeg

Un alt spital hune lista neagră

r achiziţiilor publice pent Luni, s-a modificat legea l Astfel, acum tot necesaru alelor necesare în spitale. de a prin licitaţii organizate Ministerul Sănătăţii, nu or venit pentru a se estompa schimbare de politică a MR at că reprezentanţii UD nejustificată. De menţion ri în şedinţa de Senat. De împotriva acestei modifică

Salarii de mii de lei într-un spital cu arierate

Săptămâna trecută, managerul Spitalului Municipal Vulcan, Mariana Mateescu şi-a dat demisia, după ce, timp de mai multe luni, unitatea medicală pe care o Spital Oraştie conducea se afunda tot mai adânc în datorii. Managerul declara la motiv pentru care, personalul medical începutul lunii februarie că banii de la care asigura permanenţa, ajungea la Casa de Asigurări de Sănătate sunt salarii mai mari de 8.000 de lei. foarte puţini şi abia ajung pentru salarii. „Am intervenit în cazul Spitalului

La celelalte trei datorii, salariile sunt la limita leg

dească la efectul faptelor lor”, a declarat pentru GDD, primarul municipiului Vulcan Gheorghe Ile. Primarul vulcănean mai spune că, de acum, la unitatea medicală regulile vor fi mult mai stricte. A fost numit un nou manager, care de data aceasta nu mai este medic, este economist, iar peste 20 de persoane au fost fie angajate la primărie, fie vor intra în concediu fără plată până vor fi preluate de Centrul multifuncţional din Petrila. „Am schimbat managerul pentru că nu a condus bine spitalul. Nu a fost numit politic cum s-a vehiculat în presă ci vreau să vă spun că am rugat înainte de a mă decide nouă persoane să ia acest post şi am fost refuzat

Datoriile Spitalului Municipal Vulcan au ajuns în momentul de faţă la 1.200.000 de lei (12 miliarde de lei vechi), din care 400.000 au afost deja achitate după ce primăria a făcut un împrumut în acest sens. Cert este că edilul Ile este optimist şi acum când situaţia spitalului este critică şi speră că va reuşi să îl salveze.

Spital Deva

este cel din Haţeg. A Sabin Florea a încas 4.026 de lei, cu apro mai mult decât prim în timp ce directorul remunerat cu 4.063 l Financiar Contabil c şi cazuri deosebite în trebuie să asigure pe

dimineaţ a. ro

Reportaj

6-7

bugetul spitalelor hunedorene

Spital Hunedoara

ut venituri lunare de peste 6.000 de lei, însă acestea sunt izolate. spitale cu La Orăştie, un alt spital care a conducerii depăşit plafonul fondurilor de la Casa gii de Asigurări, veniturile personalului de edorean trecut pe conducere este aproximativ la fel cu cel de la Haţeg. Aici, managerul iter ma ea ar ăr mp cu Dan Sechi, a încasat 4.117 ru lei în luna ianuarie, iar se va face direct de la

stă autorităţile locale. Acea rice plată sau cheltuială tat R, PP-DD şi PDL au vo ri. etalii în ediţia de miercu

însă a primit 4.812 lei, mai mult decât primarul, Florin Cazacu, care a rămas în luna ianuarie cu doar 2.900 de lei.

Alte spitale, alte salarii

Şi dacă am văzut cum stau lucrurile la spitalele cu datorii mari, am crezut că este interesant să vedem care este situaţia în celelalte localităţi. Asta pen-

în buzunar 7.038 lei. Tot la ATI, una dintre cele mai solicitante fizic şi psihic secţii, alti medici au avut salarii mai mari de 6.000 de lei. Surpriza însă a fost la neonatologie, unde un medic primar a fost remunerat cu 8.524 lei şi la secţia de anatomie patologică, unde cel mai mare salariu a fost de 9.584 lei.. La Spitalul din Hunedoara, salariile sunt mai mari ca în alte localităţi, dar par echilibrate. Astfel, managerul Gavril Bende Barna a încasat 5.318 lei, directorul medical Ioan Ilca 5.012 lei şi directorul Financiar Contabil 4.575 lei. În acelaşi timp, medicii care au salariile pe lista celor consistente sunt în general sub plafonul de 5.000 de lei. Excepţii am găsit de asemenea la Anatomie patologică, unde un medic specialist a obţinut 6.409 lei. La Spitalul de Urgenţă Petroşani,

Aici, managerul sat în luna ianuarie, oape 1.000 de lei marul, Marcel Goia, l medical a fost lei şi directorul cu 2.324 lei. Există n care medicii care ermanenţa au obţin-

Spital Petroşani

directorul medical, 4.063. Aceşti bani reprezintă în ambele cazuri veniturile nete ale medicilor, bani în care sunt incluse şi gărzile. Cea de-a patra unitate medicală care şi-a depăşit fondurile lunare este Spitalul Municipal Brad, singurul din judeţ unde salariul managerului Florin Jurca este sub 3.000 de lei, adică 2.677 lei. Directorul medical

tru că, zilele trecute, mai mulţi manageri hunedoreni s-au plâns că, în cazul în care fondurile de la CNAS nu vor creşte, datoriile sunt inerente. Aşadar, la Spitalul Judeţean din Deva, surpriza a fost una de proporţii. În timp ce managerul Călin Mircea Laza, a încasat în luna ianuarie, pe vremea când era interimar, 4.066 lei, directorul medical Ioan Demeter, 4.991 lei şi directorul Financiar Contabil 4.009 lei, şeful de secţie de pe ATI a băgat

Dan Mărculescu

managerul Alin Vasilescu a avut în luna ianuarie un venit de 8.127 de lei iar directorul medical 7.121 lei. Şi aici cei mai bine plătiţi medici sunt cei de la ATI, cu peste 6.500 lei lunar şi de la Anatomie Patologică, unde salariul este de aproape 9.000 de lei.

Bomboana de pe colivă este fix la Serviciul de Medicină Legală

Dacă până acum, mulţi s-au minunat de aceste salarii, alţii au considerat că veniturile enumerate mai sus sunt meritate din plin, ei bine, cele mai groase portmonee în ziua de chenzină sunt la morgă. Medicii legişti de la Serviciul de Medicină Legală din Deva au cele mai mari salarii din rândul personalului medical din toate spitalele hunedorene. Aici, medicul şef de serviciu, a luat doar în luna ianuarie 19.440 lei (n.r. 194.400.000 de lei), în timp ce colegii săi, medici primari au plecat acasă cu 12.777, 13.422 şi 15,915 lei. Dr. Dan Mărculescu spune însă că ei nu iau niciun ban în afară de cei prevăzuţi de lege. „Salariile noastre sunt atât de mari, pentru că avem multe gărzi, lucru uşor de demonstrat dacă luăm în calcul că în niciun oraş din judeţ nu există un alt medic legist. De asemenea, avem spor de 100% pentru muncă în condiţii deosebite. Ce mai pot să vă spun este că aceste venituri sunt mai mari decât ale altor medici, în ideea de a atrage personal şi înspre acest serviciu, adică pentru a-i stimula pe absolvenţii de medicină să aleagă domeniul nostru”, a declarat pentru GDD, Dr. Dan Mărculescu. Cert este că majoritatea medicilor hunedoreni consideră că veniturile lor nu sunt deloc mari pentru că, zi şi noapte, sunt la dispoziţia pacienţilor şi pe de altă parte, ani la rând au studiat pentru a putea salva vieţi. Autoriţăţile locale însă, cele care administrează spitalele, nu sunt foarte încântate de veniturile consistente care merg lunar în buzunarele medicilor. Asta nu ar fi o mare problemă spun ele, dar dacă pentru chenzină se fac arierate... ceva nu este în regulă. Rodica MUNTOI MÎRZA

G a ze t a d e Di m i n e aţă Marţi, 5 M a r t i e 2 0 1 3

Actual

Soţii violatori din Băcia, Au furat condamnaţi la închisoare şi au fugit

Cei doi soţi din Băcia acuzaţi de act sexual cu un minor şi pornografie prin sisteme informatice şi-au aflat pedeapsa. Bărbatul a fost condamnat la închisoare cu executare iar soţia acestuia la închisoare cu suspendare. Cătălina şi Alin Sav, cei doi soţi din Băcia care au fost acuzaţi de procuroii DIICOT de viol şi pornografie infantilă prin sisteme informatice, şi-au aflat, luni pedepsele, după ce pe 28 februarie, instanţa de la Tribunalul Hunedoara a amânat pronunţarea pentru data de 4 martie. Bărbatul, de 27 de ani, merge la închisoare, soţia sa, cu un an mai tânără, rămâne în libertate. Astfel, Claudiu Sav a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare şi doi ani de interzicere a unor drepturi civile, pentru act sexual cu un minor. Soţia sa, Alina Sav, a fost condamnată la trei ani de închisoare, cu suspendare, cu o perioadă de probă de cinci ani, pentru corupţie sexuală. Sentinţa magistraţilor de la Tribunalul Hunedoara poate fi atacată prin apel la 10 zile de la pronunţare, de către inculpat, respectiv de la comunicare, pentru restul părţilor implicate. Cei doi tineri au fost acuzaţi că au supus o adolescentă

din Băcia la tot felul de perversiuni sexuale, vreme de mai bine de un an. Victima, în vârstă de numai 14 ani, a păstrat luni la rând tăcerea, fiind minţită că va câştiga îndeajuns de mulţi bani, încât să cumpere casa în care părinţii ei locuiesc în chirie.

Poliţiştii Secţiei 6 Poliţie Rurală Târgu-Cărbuneşti au fost sesizaţi prin Numărul Unic de Urgenţă 112 de D.S., de 56 ani, din comuna Scoarţa, judeţul Gorj, cu privire la faptul că două persoane taie ilegal material lemnos. Urmare a cercetărilor efectuate de poliţişti, cele două persoane au fost identificate ca fiind Z.P., de 45 ani şi L.V., de 35 ani, ambii din comuna Scoarţa, judeţul Gorj. Aceştia au tăiat mai mulţi arbori de esenţă cer, din pădurea ce o deţin în localitate. Poliţiştii, însoţiţi de un reprezentant al Ocolului Silvic Tg-

Cărbuneşti, s-au deplasat la locul sesizării, ocazie cu care au identificat materialul lemnos abandonat. Pe numele celor doi, poliţiştii au întocmit dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăiere fără drept de material lemnos.

Costin SOARE

Preşedintele PSD Petrila:

„Campania electorală s-a încheiat, campania electorală a început”

Reconfirmat sâmbătă în funcţia de preşedinte al organizaţiei PSD Petrila, Gheorghe Bobar, a declarat luni, pentru Gazeta de Dimineaţă că vrea ca până în 2016 să recupereze trenul pierdut de social democraţii petrileni din cauza luptelor interne ce au avut loc la Petrila. Gheorghe Bobar susţine că mesajul social-democrat va fi adus la cunoştinţa oamenilor, iar la Petrila PSD va lucra în folosul comunităţii pentru a rezolva problemele cu care se confruntă cetăţenii. „În politică este o expresie: campania electorală s-a încheiat, campania electorală a început. Alegerile de anul trecut au reprezentat duşul rece ce ne-a trezit la realitate. Până în 2016 trebuie să recuperăm tot ce am pierdut din cauza luptelor

Vânzări

Vând spaţiu comercial în Petroşani,strada Maleia – prima construcţie pe stânga mai sus de Insemex. Pretabil, depozitare, punct de desfacere, cu o suprafaţă de 350 mp şi trei nivele. Preţ 99.000 euro negociabil Relaţii la telefon 0722779324

Prestări Servicii

intern şi interaţional cu maşini

MAN şi Mercedes de 3,5 t, 7,5 t şi 24 t la cele

mai mici preţuri.

0721749069 şi 0763633998.

www.gazetadedimineata.ro

Este indicat să evitaţi întâlnirile cu prietenii şi cu rudele. Suneti agitat şi s-ar putea să nu vă înţelegeţi.Este o stare de spirit trecătoare.

Dimineaţa aveţi o neînţelegere. Este posibil să aveţi discuţii în familie din cauza banilor. Vă sfătuim să ţineţi cont şi de necesităţile celorlalţi. din cauza unui partener de afaceri. Se pare că nu vă

înţelegeţi asupra problemelor financiare

Vă sfătuim să fiţi mai atent la problemele celor apropiaţi. Partenerul de viaţa s-ar putea chiar să vă reproşeze că aţi devenit indiferent.

www.gazetadedimineata.ro

lemele oraşului”, a mai declarat Gheorghe Bobar. Liderul social democraţilor petrileni susţine că noua conducere este una mai puternică, lucru demonstrat de votul primit sâmbătă, care a fost unul secret şi că echipa de acum va milita pentru mobilizare şi reconciliere, nu una cu spirit de revanşă.

Horoacopul zilei

S-ar putea să vă enervaţi

Efectuez non-stop transport

Relaţii la telefon

interne”, a declarat Bobar. Potrivit sursei citate, în 2011 când a preluat şefia PSD Petrila, organizaţia doar părea o forţă. „Avem organizaţii pe toate cele 16 secţii de votare. De acum vom fi mai aproape de nevoile oraşului şi ale oamenilor şi vom face în aşa fel încât mesajul nostru să fie înţeles aşa cum trebuie de către cetăţeni. Vom lucra în folosul comunităţii petrilene pentru a rezolva prob-

www.gazetadedimineata.ro

Nu vă convine nimic şi simţiţi nevoia să schimbaţi ceva. Doriţi să împrumutaţi o sumă de bani, dar nimeni nu se oferă să vă ajute. Se pare că sunteţi confuz şi vă lipseşte simţul practic. Vă recomandăm să evitaţi călătoriile şi întâlnirile de afaceri. Nu este cazul să vă puneţi mari speranţe în succesul unei afaceri, pentru că s-ar putea să fiţi dezamăgit. Păstraţi-vă calmul!

Dimineaţa aveţi de făcut mai multe drumuri scurte în urma unui telefon primit de la un partener de afaceri. Intuiţia nu va ajuta prea mult

www.gazetadedimineata.ro

A venit momentul să înapoiaţi unei rude o sumă împrumutată mai demult, dar nu aveţi de unde. Vă sfătuim să apelaţi la prieteni.

Sunteţi nervos, pentru că trebuie să renunţaţi la o călătorie în interes de familie. Este de preferat să staţi acasă, pentru că sunteţi predispus la probleme digestive. Simţiţi nevoia să faceţi o

investiţie importantă pentru

cămin şi intenţionaţi să cheltuiţi o sumă importantă. Vă sfătuim

să fiţi prudent

Dimineaţa aveţi tendinţa de a fi irascibil. Nu este exclus să provocaţi o ceartă. Vă sfătuim să vă temperaţi, pentru că riscaţi să vă faceţi duşmani. www.gazetadedimineata.ro

G a ze t a d e Di mi n ea ţă Ma rţ i, 5 M ar t ie 2 01 3

w w w. g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Actual

Directorul general Mischie şi Năstase îşi află soarta pe 18 martie al SNH confirmă Foşti lideri ai PSD, unul la nivel central şi celălalt în Gorj, Adrian Năstase şi Nicolae Mischie vor afla sentinţa magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în aceeaşi zi. Pe 18 martie, Mischie va afla dacă merge la închisoare sau nu în dosarul de corupţie unde Curtea de Apel Timişoara l-a condamnat la patru ani cu executare, iar Năstase dacă va fi pus în libertate.

Nicolae Mischie trece prin emoţii uriaşe de mai bine de o lună de când se tot amână pronunţarea în acest dosar. Ieri, magistraţii de la ÎCCJ au amânat, din nou, pronunţarea sentinţei. Mischie a fost deja condamnat de două ori în acest dosar la patru ani de închisoare, pe 12 iulie 2007 de Tribunalul Gorj şi pe 13 iunie 2012 de Curtea de Apel Timişoara, decizii atacate cu recurs la Curtea supremă.

Nicolae Mischie a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2005, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi luare de mită. Potrivit DNA, în perioada 19992002, Nicolae Mischie a pretins de la omul de afaceri Clement Mocanu executarea unor lucrări de construcţii şi de renovare la trei imobile proprietate personală, valoarea totală a acestora depăşind 4,5 miliarde lei

vechi. În schimbul acestor servicii, Mischie a promis că poate interveni la diverse autorităţi ale statului în vederea obţinerii de către afacerist a unor contracte economice în favoarea firmelor care-i aparţineau. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj ar mai fi pretins, cu titlu de mită, un autoturism ARO, mobilier şi bunuri electrocasnice pentru dotarea proprietăţii sale din Târgu Jiu.

Nicolae Mischie

Adrian Năstase

Ambasadorul Canadei vine la Petroşani

Universitatea din Petroşani va fi miercuri gazda unui simpozion inedit, la care va participa ambasadorul Canadei la Bucureşti, E.S. Dl. Philippe Beaulne. Reprezentanţii Universităţii spun că această acţiune va fi doar primul pas dintr-o colaborare de durată. „Respectarea societăţii coorporatiste în domeniul exploatării resurselor naturale şi asigurarea dezvoltării durabile”. Aceasta este tema simpozionului care se va organiza miercuri în sala de lectură a Universităţii din Petroşani. La acţiune va fi prezent însuşi ambasadorul Canadei la Bucureşti, Philippe Beaulne. Prorectorul Victor Arad, spune că iniţiativa pentru organizarea acestei acţiuni a fost a reprezentanţilor celor cinci firme din Canada, cu care a colaborat din anul 2000 încoace.

www.gazetadedimineata.ro

Mai mult, Victor Arad spune că acest simpozion este doar primul pas dintr-o serie de acţiuni comune, organizate în colaborare cu oameni de afaceri şi profesori sau studenţi din Canada. Reprezentanţii Universităţii din Petroşani mai spun că sunt onoraţi că excelenţa sa, Philippe Beaulne, le va trece pragul şi speră că aşa, instituţia de învăţământ superior va câştiga un renume pe plan internaţional. Rodica MUNTOI MÎRZA

www.gazetadedimineata.ro

pierderile de 8 milioane de lei

8 milioane de lei pierderi după o singură lună de funcţionare. E oficial şi scris negru pe alb. Calculele realizate la nivelul Societăţii Naţionale a Huilei arată că după numai o lună de funcţionare societatea a acumulat pierderi în valoare de 8 milioane de lei.

Gazeta de Dimineaţă anunţa încă de săptămâna trecută că pierderile societăţii huilei sunt de 8 milioane de lei, însă confirmarea a venit doar în cursul zilei de luni, de la directorul general al SNH, Nicolae Drăgoi. „Pe luna ianuarie, pierderile sunt de 8 milioane de lei”, a declarat Nicolae Drăgoi. Directorul general al SNH a mai precizat că aceste pierderi sunt cauzate de preţul oferit pe gigacaloria produsă din huilă, adică doar 69 de lei pe gigacalorie. Deşi directorul Complexului Energetic Hunedoara, Costel Alic, declara pentru Gazeta de Dimineaţă că pentru luna februarie preţul pe gigacalorie a rămas de 69 de lei, Drăgoi susţine că negocierile încă nu s-au încheiat. „Nu am primit acceptul Consiliului de Administraţie pentru a semna contractul la 69 de lei pe gigacalorie. Încă negociem”, a spus Drăgoi. Declaraţiile directorului general de la SNH sunt contrare celor făcute de directorul CEH, unitate ce ar trebui să înglobeze la un moment dat şi minele viabile, Alic spunând că până în aprilie nu se poate vorbi de o majorare a preţului al gigacaloria produsă din huila de Valea Jiului. Asta pentru că preţul de 69 de lei este reglementat printr-o decizie a ANRE, o altă decizie a acestei instituţii urmând a fi dată abia în aprilie.

www.gazetadedimineata.ro

Gaze ta de Dim ineaţă Marţi , 5 Martie 20 1 3

www.gaze taded imineaţ a.r o

Sport

Oltenii le puseră gând rău moldovenilor

Pandurii s-au impus, norocos, pe final de meci în faţa Vasluiului

Elevii lui Cristi Pustai au câştigat, luni, partida cu FC Vaslul, cu scorul de 2-1. Golul victoriei a venit pe final de meci în urma unei faze ciudate, unii fiind de părere că arbitrii trebuiau să fluiere henţ. Portarul moldovenilor, Cerniauskas, a comis o eroare monumentală, greşeala sa costând echipa lui Hizo toate punctele. În minutul 80, la o fază aparent banală, Cerniauskas s-a grăbit şi a degajat rapid. Talonul l-a lovit pe atacantul Pandurilor, Matulevicius, şi a intrat în poartă. La această fază, moldovenii au solicitat henţ, acuzând că vârful gorjenilor a lovit mingea cu mână. Cu noroc sau fără, elevii lui Pustai, au obţinut maximum de puncte din două dueluri grele cu Piatra Neamţ şi Vaslui. Pandurii Târgu Jiu se menţine astfel favorită certă în lupta pentru obiectivul stabilit: calificarea într-o cupă europeană. "Nu avem cum să nu fim fericiţi după acest rezultat. Am întâlnit o echipă foarte bună, care e obişnuită să termine campionatul pe locurile fruntaşe. A fost puţină presiune din cauza mizei, dar am învins şi ne-am distanţat la 5 puncte de Vaslui. Dar este încă devreme, chiar dacă neam consolidat poziţia pe podium. Va conta foarte mult parcursul pe care îl vom avea în continuare. Dacă vom reuşi să legăm victorii în continuare, va fi perfect.", a spus Cristi Pustai, cel poreclit "profu' de mate", la Dolce Sport, imediat după meci. Antrenorul gorjenilor a admis că zeiţa Fortuna a fost de partea gorjenilor în partida de luni seară, însă a explicat faptul că astfel de lucruri

fac parte din joc. Deşi au luat un avans important în disputa cu Vaslui, pentru locul trei, următoarele partide vor arăta cu exactitate care sunt echipele care se vor lupta pentru poziţiile doi şi trei. "Astăzi am avut şi noroc, nu doar la golul doi, ci şi la ocaziile oaspeţilor. Chiar şi aşa, punctele rămân la noi şi mâine nimeni nu va mai discuta despre asta. Dacă luăm în calcul şi meciurile directe, sunt şase puncte între noi şi Vaslui. Ne aşteaptă două meciuri grele - Oţelul a câştigat la Cluj şi e antrenată de prietenul nostru Grig, în timp ce Iaşiul, deşi a pierdut ambele meciuri oficiale din acest an, a arătat determinare", a mai spus tehnicianul Pandurilor. Viorel Hizo, antrenorul moldovenilor,

www.gazetadedimineata.ro

Rezultatele şi clasamentul din Liga I Rezultate înregistrate în partidele disputate, vineri, sâmbătă, duminică şi luni şi clasamentul etapei a XXI-a a Ligii I: Vineri Gloria Bistriţa - Ceahlăul Piatra Neamţ 0-0 Sâmbătă Steaua - Gaz Metan Mediaş 3-0 Au marcat: Nikolici '33, Pintilii '72, '88 (penalti). Viitorul Constanţa Universitatea Cluj 1-1 Au marcat: Chiţu '64 / V. Dinu '49 (penalti) CFR Cluj - Oţelul Galaţi

0-1 A marcat: Paraschiv '7 Duminică Petrolul Ploieşti - CSMS Iaşi 2-1 Au marcat: Hoban '62, Grozav '80 / Pătulea '54 Rapid - Dinamo 0-1 A marcat: Dănciulescu '64 Luni FC Braşov - Concordia Chiajna 3-2 Au marcat: Buga '59, Oltean '63, Batin '86 / Belu '48, Popovici '90+2 Pandurii Târgu Jiu - FC Vaslui 2-1 Au marcat: Matulevicius '56, '79 / Jumisse '61 CS Turnu Severin - Astra Giurgiu 0-0.

Clasament:

1. Steaua Bucureşti 21 17 2 2 50-15 53 puncte spune că nu are nicio explicaţie pentru ce s-a întâmplat în meciul de la Târgu Jiu şi nu are nicio soluţie pentru lipsa de eficacitate în faţa porţii. "Nu ştiu ce trebuie să mai facem, am avut atâtea ocazii. Şi Antal, şi Buhăescu. E incredibil, în două jocuri am avut 15 ocazii de gol şi nu am reuşit să înscriem. Din păcate ne îndepărtăm de ceea ce înseamnă Vasluiul şi de ambiţiile acestui club. E clar că suferim în atac şi că se simt plecările. Totuşi, jocul nu a fost atât de rău, am adus mingea în faţa porţii de atâtea ori....nici nu pot să fac o

www.gazetadedimineata.ro

analiză în acest moment, aşa sunt de dezamăgit de ratările de pe final. A fost o perioadă grea, cu două meciuri extrem de dificile, dar obiectivul rămâne locul trei. Eu cred că e un obiectiv realizabil, dacă învingi 3-4 meciuri la rând, intri în cursa pentru locurile 2-3. Steaua nu mai poate fi ajunsă: nu sunt din altă galaxie, dar şi-au luat un avans important şi echipa joacă în continuare", a declarat Viorel Hizo. Pandurii - Vaslui s-a încheiat cu scorul de 2-1. Matulevicius a deschis scorul în minutul 56, iar Jumisse a egalat cinci minute mai târziu.

www.gazetadedimineata.ro

2. Astra Giurgiu 21 12 5 4 42-21 41

3. Pandurii Târgu Jiu 21 12 5 4 33-26 41 4. Petrolul Ploieşti 21 10 7 4 30-18 37

5. FC Vaslui 21 10 6 5 31-20 36

6. Dinamo Bucureşti 21 10 6 5 33-24 36

7. CFR Cluj 21 9 6 6 37-25 33

8. FC Braşov 21 8 5 8 30-31 29

9. Rapid Bucureşti 21 8 5 8 22-23 29

10. Concordia Chiajna 21 6 7 8 21-32 25 11. Gaz Metan Mediaş 21 6 6 9 22-31 24 12. Oţelul Galaţi 21 6 7 8 24-28 23

13. Viitorul Constanţa 21 4 10 7 23-28 22

14. Ceahlăul Piatra Neamţ 21 5 5 11 23-36 20

15. CSMS Iaşi 21 5 3 13 19-28 18

16. Universitatea Cluj 21 4 6 11 19-36 18 17. CS Turnu Severin 21 2 8 11 19-31 14 18. Gloria Bistriţa 21 2 7 12 14-39 13.

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m in e a ţă Marţi, 5 M a r t i e 2 0 1 3

Henţ cu mâna

Vârfuri „ascuţite”

Retezatul Râu de Mori

Clubul Jiul Petroşani

0-3 (sen.)

Minerul Uricani (Chişcă))

Dacia Orăşştie

1-0 (sen.)

CS Vulcan

Hercules Lupeni (Lupu, Rasol, Ad. Z late)

Aurul Certej

Inter Petrila (Duma, Bocu)

1-0 (sen.)

1-5 (jun.)

CFR Simeria

5-0 (sen.)

8-0 (jun.)

CS Ghelari

2-1 (sen.)

3-0 (jun.)

Clasament seniori

Legende umilite

Îmi aduc aminte că în urmă cu vreo 5-6 ani, când Jiul mai apucase un mandat în Divizia „A”, Alin Simota a procedat mult mai cavalereşte, oferind invitaţii scrise, direct cu adresă, cei care au slujit echipa din Petroşani dea lungul vremii. I-am văzut atunci în tribune, cu un zâmbet nostalgic, dar bucuroşi că erau băgaţi în seamă aşa cum se cuvine, pe Talpai, Adrian Dodu, Mache Vizitiu, Libardi, Adi Coşoreanu, Benone Popescu, Rico Cristea şi mulţi alţii. La Steaua, Becali preferă să-i umilească. Oare de ce? S-ar mai fi vorbit despre Steaua lui Becali, fără Steaua lui Jenei sau Iordănescu? Becali jigneşte şi atunci când nu vrea să o facă. Măcar la capitolul ăsta ar trebui să înveţe câte ceva de la omologul său mai mic, Alin Simota. Pagină realizată de Genu Tuţu

La Haţeg, echipa locală Sergiu Spânoche, pentru ultima oară Retezatul, întărită cu în tricoul Universităţii Petroşani

Zarandul Crişcior

3-0 (jun.)

18 18 18

13 12 11

2 4 6

3 2 1

38 42 43

12 12 19

41 40 39

7. 8.

Dacia Orăştie Hercules Lupeni

18 18

10 9

3 3

5 6

46 29

20 27

33 30

Aurul Brad Metalul Crişcior Retezatul Haţeg CS Vulcan Aurul Certej Clubul Jiul Petroşani Şoimul Băiţa CFR Simeria CS Ghelari Inter Petrila Retezatul Râul de Mori Zarandul Crişcior Victoria Călan

Clasament juniori

18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18

11 11 10 8 7 6 5 5 5 3 3 1 0

5 1 4 4 5 4 6 3 2 4 3 2 3

2 6 4 6 6 8 7 10 11 11 12 15 15

33 41 43 45 43 40 21 41 35 27 22 10 7

13 22 29

38 34 34

29 28 36 24 50 45 52 58 63 67

28 26 22 21 18 17 13 12 5 3

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Univ. Petroşani Inter Petrila Hercules Lupeni CS Vulcan Dacia Orăştie Retezatul Haţeg CFR Simeria

18 18 18 18 18 18 18

18 13 11 11 11 11 10

0 1 4 3 2 1 2

0 4 3 4 5 6 6

87 77 71 56 52 58 41

8 30 24 25 34 27 42

54 40 37 36 35 34 32

10. 11. 12.

Aurul Brad Retezatul Râul de Mori Zarandul Crişcior

18 18 18

7 8 5

4 1 2

7 9 11

23 41 24

26 58 56

25 25 17

8. 9.

13. 14. 15. 16. 17. 18.

Aurul Certej Clubul Jiul Petroşani

18 18

Gloria Geoagiu

Metalul Crişcior Şoimul Băiţa Minerul Uricani Victoria Călan

18 18 18 18

CS Ghelari

Etapa a 19-a, 9 mar. 2013

9 8

5 5 5 4 2 1

4 2

1 1 1 3 2 2

5 8

12 12 12 11 14 15

Zarandul Crişcior CFR Simeria Inter Petrila

CSO Retezatul Haţeg Hercules Lupeni Gloria Geoagiu

Victoria Călan Dacia Orăştie Aurul Brad Clubul Jiul Petroşani

Minerul Uricani CS Vulcan Retezatul Râu de Mori Şoimul Băiţa

Aurul Certej

CS Ghelari

46 49

29 35 20 26 7 10

32 40

31 26

59 76 38 63

16 16 15 8

-1 0-3

Univ. Petroşani

3-0

Metalul Crişcior

jucători din Valea Jiului, a umilit cu 5-0 pe CFR Simeria (goluri Işfan 2, Ursachi 2, Cărăvan) în schimb, Vulcanul a clacat lamentabil acasă, 0-3 cu Aurul Brad, cu un portar Toth iresponsabil,

Revenit la Inter Petrila, Bocu înscrie la Lupeni

3-0 (sen.)

3-3 (jun.)

Minerul Uricani Univ. Petroşani Gloria Geoagiu

9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

Gabi Chişca (Min. Uricani) şi-a făcut datoria de golgeter

3-2 (sen.)

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Echipele de pe primele trei locuri au pornit în forţă, cu victorii aşteptate. Astfel, Universitatea Petroşani – Victoria Călan 5-0 (goluri Spânoche 2, I. Gavriluţi, Bobină, Vl. Tudorache), cu meciul de retragere a lui Sergiu Spânoche (va pleca în Germania), apoi Minerul Uricani – Dacia Orăştie 1-0 (gol Chişcă) şi Gloria Geoagiu – Aurul Certej 1-0.

1-3 (jun.) 3-0 (jun.)

AS Şoimul Băiiţa a

Startul returului judeţean este unul mai sărac, cu două echipe mai puţin, Retezatul Râu de Mori şi Zarandul Crişcior retrăgându-se.

2-1 (jun.)

5-0 (sen.)

Metalul Crişcior

Adr. Zlate (Hercules Lupeni) autorul unui gol cu Petrila

0-3 (sen.)

Victoria Căllan

eg Retezatul Haţe

Aurul Brad

0-3 (jun.)

Univ. Petroşani (Spânoc he 2, Gav riluţii, Bobină,, Vl. T udorache) Gloria Geoagiu

sta este specialitatea numărul 1 a lui Gigi Becali, umilirea celor care par mai săraci decât el. Aşa face acum cu foştii mari jucători ai Stelei, care beneficiază de un tratament ce parcă vine din partea unui om care încet, dar sigur, îşi pierde minţile de la o zi la alta.

Sport

Etapa a 18-a, 2 mar. 2013

Fotbal. Liga a IV-a Hunedoara.

eliminat la 0-1.

În fine, Hercules Lupeni – Inter Petrila 3-2 (goluri Lupu, Rasol, Ad. Zlate resp. Duma, Bocu), după ce gazdele au condus cu 3-0!

Ga z e t a d e D i m in e a ţă Marţi, 5 M a r t i e 2 0 1 3

Actual

Barajul de acumulare de la Mihăileni va fi terminat în 2014

"Lucrările la această acumulare sunt de 25 de ani în derulare. Localităţi precum Crişcior, Brad, Vaţa ar fi fost apărate împotriva inundaţiilor dacă erau lucrările finalizate. Vom aloca fonduri pentru realizarea lucrărilor de montare a echipamentelor hidromecanice şi de finalizare a

lucrărilor la baraj, urmând ca până anul viitor să clarificăm şi situaţia strămutărilor. Pentru început, anul acesta alocăm 5,2 milioane de lei, dintre care un milion de lei pentru finalizarea lucrărilor la baraj, şi 4,2 milioane de lei pentru realizarea lucrărilor de montare a echipamentelor

Craioveancă amendată în Parâng pentru că a folosit sania pe pârtia de schi

turistă din Craiova a plătit „tura” de sanie cu 125 de lei. Nu de plăcere ci pentru că a fost amendată de către jandarmii montani din Parâng. Femeia care a refuzat iniţial să se legitimeze la solicitarea jandarmilor montani, a încălcat regulile montane, folosind sania pe pârtia de schi.

„Jandarmii montani din cadrul Postului Parâng au observat, duminică, o persoană care cobora cu sania pe pârtia de schi „B” din staţiune, punând în pericol schiorii”, se arată într-un comunicat al IJJ Hunedoara. Femeia, domiciliată în municipiul Craiova, a fost amendată cu suma de 125 lei. Jandarmii montani reamintesc turiştilor că este interzis să coboare pe pârtiile de schi utilizând sănii, dispozitive improvizate sau alte materiale. Aceste fapte constituie contravenţii şi atrag răspunderea persoanelor vinovate de săvârşirea lor.

hidromecanice", a spus Lucia Varga, citată de Mediafax. Ministrul a mai afirmat la Deva că a cerut constructorilor detalii referitoare la costurile pentru strămutarea familiilor care au locuinţe în zona ce va fi inundată. "Ni s-au părut foarte mari sumele. Ele sunt aşa şi datorită

faptului că sunt costuri mari cu întabularea terenurilor şi cu racordarea locuinţelor la utilităţi. Vom vedea cum reuşim să scădem aceste costuri", a mai declarat Varga. Autorităţile au decis construcţia barajului de la Mihăileni în 1984. Tot atunci s-a decis şi

exproprierea a 64 de familii ale căror gospodării din sat urmau să fie acoperite de ape. Lucrările efective au început în 1987 şi s-au derulat într-un ritm alert, până în 1990. După Revoluţie însă banii au venit mai greu, fondurile fiind în general pentru conservare. Abia în 1999-2000 s-au alocat bani pentru ridicarea a jumătate din cele aproximativ 64 de case necesare strămutării. Un număr de 30 de familii au fost strămutate de pe vatra fostului sat hunedorean Mihăileni până în luna octombrie 2010, iar alte 35 de familii urmează să fie mutate în acelaşi cartier de case situat la marginea municipiului Brad. Acumularea de la Mihăileni are ca rol principal atenuarea viiturilor produse pe valea Crişului Alb, zonă în care, aproape în fiecare primăvară, se produc inundaţii. Pe de altă parte, din acest lac se va furniza apă potabilă pentru comuna Crişcior şi municipiul Brad, iar digul va avea şi o turbină pentru producerea de energie electrică. Mihaela MIHAI

Drumurile din Gorj intră în reparaţii

ucrătorii Întreprinderii de Drumuri şi Poduri din cadrul Consiliului Judeţean Gorj se apucă de treabă în toate zonele în care drumurile s-au degradat în perioada iernii şi unde se circulă cu dificultate din cauza acestor probleme. Termenul de finalizare a acestor lucrări este 30 aprilie 2013.

Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, a că trebuie intervenit rapid, pentru a asigura o circulaţie rutieră bună pe drumurile din judeţ. Consiliul Judeţean Gorj a alocat fonduri din bugetul propriu pentru reparaţii de îmbrăcăminţi asfaltice, întreţineri de podeţe şi lucrări de reparare a drumurilor pietruite.Călinoiu a stabilit şi o listă de priorităţi privind repararea tuturor drumurilor în

2013, dar admite posibilitatea ca bugetul să nu poată asigura finanţare pentru toate acestea.Reţeaua de drumuri judeţene este constituită din 34 de drumuri cu o lungime totală de 837 de kilometri.

Drumurile naţionale se dotează

Cei de la Drumuri Naţionale au investit, deocamdată, în maşini cu care să patruleze reţeaua judeţeana traversată de drumuri naţionale. Unitatea a fost dotată cu cinci maşini. Şeful instituţiei, Ion Tudor, susţine că acestea erau necesare pentru buna desfăşurare a activităţii. Acestea vor fi folosite pentru inspecţii, cât şi pentru intervenţiile primare.Angajaţii susţin că achiziţionarea acestor utilaje era absolut necesară. Aceştia erau nevoiţi să lucreze cu maşini închiriate. În prezent, secţia de drumuri funcţionează cu peste 20 de utilaje. Cele mai multe sunt folosite iarna la deszăpezire.