12.02.2013 by Gazeta de Dimineata

Un singur abator din Hunedoara sacrifică şi exportă carne de cal

n singur abator din judeţul Hunedoara este acreditat pentru sacrificarea cailor. Acesta a şi exportat, anul trecut, aproape 100 de tone de carne în Italia. Reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare Hunedoara spun că în judeţ există un singur abator acreditat pentru sacrificarea cabalinelor. <<< Pag. 3 În doar două luni,

Anul III, nr.327,

12 pagini, Marţi 12 Februarie 2 0 1 3 , P r e ţ 1 l e u

Delapidare de 80 de mii lei la MINVEST

Troc la nivel instituţional...

12 milioane de lei, datoria Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Hunedoara la CNH

asa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Hunedoara este obligată să plătească 12,4 milioane de lei Companiei Naţionale a Huilei. Alte şase procese aşteaptă o sentinţă pe acelaşi subiect, respectiv recuperarea banilor pe care CNH i-a plătit achitând în întregime foile de boală ale angajaţilor. În total Compania Naţională a Huilei ar avea de recuperat de la CJAS Hunedoara peste 56 de milioane de lei. <<< Pag. 5

econturi pentru detergent, carne, haine sau roşii. Trei angajaţi ai companiei MINVEST Deva au delapidat 80 de mii de lei din conturile unităţii. Ei au decontat obiecte de uz casnic, haine, detergent, carne sau roşii. Constatarea aparţine Curţii de Conturi care a verificat actele contabile din primele două luni ale anului trecut. <<< Pag. 3 Spitalele CF în pericol,

Singurul spital CF din Hunedoara riscă să fie desfiinţat dacă va trece la Ministerul Sănătăţii Gazeta de Dimineaţă

pitalul CF Simeria riscă să fie desfiinţat în cazul în care acesta va fi transferat de la Ministerul Transporturilor la Ministerul Sănătăţii într-o formulă din care lipseşte ambulatoriul de specialitate. <<< Pag. 12

www.gazetadedimineata.ro

Fiul lui Bârcină, trimis în judecată

upă ce a fost reţinut pentru tentativă de omor calificat, fiul afaceristului Dan Bârcină zis Goeru, urmează să răspundă în faţa judecătorilor. <<< Pag. 3

www.gazetadedimineata.ro

Diverse

Cupa Pasul Vâlcan sinonim cu zăpezile bucuriei

Week-end-ul trecut, peste 1000 de turişti au ales ca destinaţie Pasul Vâlcan. Asta pentru că, aici s-a organizat Cupa Pasul Vâlcan la schi.----Autorităţile locale din Vulcan au făcut în acest weekend încă un pas în deschiderea zonei turistice din Pasul Vâlcan, prin organizarea primei ediţii a evenimentului intitulat „Zăpezile Bucuriei” şi a Cupei Pasul Vâlcan la Schi. Evenimentul a debutat cu un spectacol de muzică şi dans. În deschidere, cele două mascote, Martinel şi Ţup-ţup, au adus de sus din pădure focul cu care s-a iniţiat întregul program al evenimentului. Pentru a mai încălzi atmosfera geroasă, fetele de la Ambasadorii Prieteniei şi copiii pregătiţi de Ileana Berki i-au delectat pe turişti cu cântecele şi dansurile lor. După scurt timp, petrecerea s-a mutat pe pârtie unde în primă fază s-a organizat competiţia la sanie, unde s-au înscris 80 de concurenţi, de la cei mai mici până la cei mai mari. Pârtia a fost dificilă, condiţiile de concurs cu ceaţă densă, boburile au mers de multe ori uneori doar cum au vrut ele, nici ambuteajele nu au lipsit însă toate acestea au fost ingredientele unei distracţii pe cinste.

G a z e t a d e D i m i n e a ţă Marţi , 1 2 F e b r u a r i e 2 0 1 3

www.gaze tade dimineaţ a. ro

Casă de lemn de la Câmpu lui Neag, distrusă de un incendiu

casă de la Câmpu lui Neag –Valea Jiului a fost distrusă, luni, într-un incendiu provocat de o sobă defectă.

“La Cabana Mare am organizat o seară cu focuri, artificii şi concursuri distractive. Nici nu ştiţi cât de dificil este să mergi într-un sac de plastic, pe zăpadă, cu o lingură în gură, în care este un ou, care nu trebuie să cadă sau să se spargă până la sosire. Ei bine, concurenţii noştri au aflat. Am avut două câştigătoare: Adelina şi Maria Jurca”, spune Gheorghe Ile. Următorul moment, Cupa la schi Alpin Pasul Vâlcan, a adus la startul concursului 120 de concurenţi cu vârsta cuprinsă între 6 şi 56 de ani. Fete şi băieţi. Competiţia a fost strânsă, vremea nefavorabilă, însă toată lumea a trecut cu bine linia de sosire. Concurenţii au fost premiaţi de Primăria şi Consiliul Local

Angajări

Agentie de publicitate cauta colaborator pentru realizarea de machete grafice. Cerinte: cunostinte de Corel si Adobe. Informatii: 0722 571 649 C.v.-urile se depun pe adresa nnovac@yahoo.com

cu cupe şi diplome pentru câştigătorii premiilor I,II şi III la 11 categorii de vârstă, precum şi diplome de participare pentru toţi concurenţii care nu au putut urca pe podium. La aceeaşi festivitate de premiere au fost extrase din urnă şi cele trei taloane Turistul Norocos pe care turiştii le-au primit la urcarea în telegondolă. Pentru acest mic concurs cu întrebarea: Cum se numeşte proiectul de dezvoltare a zonei turistice Pasul Vâlcan? Au răspuns corect peste 350 de participanţi. Doar trei dintre ei însă au fost norocoşii câştigători a trei sticle cu şampanie. Autorităţile locale îşi doresc ca şi în anii următori să organizeze noi ediţii pline cu surprize şi distracţii ale evenimentului “Zăpezile Bucuriei”.

Vânzări auto...

Vand opel Corsa B, an fabricatie 1994, distributie schimbata, cauciucuri iarna + vara, masina se prezinta intr-o stare foarte buna. Relaţi la telefon: 0765591522.

Construit din lemn, imobilul s-a transformat rapid într-o torţă. Pompierii de la Uricani care au fost chemaţi la incendiu au găsit casa în flăcări. „Pompierii au abordat incendiul cu două dispozitive de stingere, reuşind izolarea şi lichidarea acestuia înainte de a se propaga la locuinţele din vecinătate”, se arată

îmtr-un comunicat al ISU Hunedoara. Conform sursei citate, suprafaţa afectată de flăcări a fost de aproximativ 100 de metri pătraţi. Pompierii hunedoreni spun că, cel mai probabil, incendiul a fost generat de jar sau de scântei provenite de la o sobă defectă. Scânteile au aprins un obiect textil din imediata apropiere a sobei şi apoi incendiul sa propagat la toată locuinţa . Nicio persoană nu a suferit arsuri sau intoxicaţii cu monoxid de carbon.

Vânzări Vând/schimb garsonieră

confort 1 în

Vulcan- gaz

un foc, boxă-

cu apartament cu 2 sau 3

camere în

Petroşani sau Vulcan. Ofer

diferenţă. Preţ 30.000 lei.

Informaţii la telefon

0730004032. www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D im i n e a ţă M a r ţ i , 1 2 F e b r u a r i e 2 0 1 3

Actual

În doar două luni,

Delapidare de 80 de mii lei la MINVEST

Daniel Andronache

Rochii, haine de tot felul, obiecte de uz casnic, carne sau roşii, acestea sunt câteva dintre produsele pe care le-au decontat în cursul anului trecut trei angajaţi ai companiei MINVEST Deva. Astfel, delapidarea aferentă primelor două luni ale anului 2012 este de 80 de mii de lei. Constatarea aparţine Curţii de Conturi care a verificat actele contabile ale Companiei. Potrivit Curţii de Conturi, angajaţii au adus bonuri de la supermarketuri pe care le-au ataşat hârtiilor de decont. Conducerea Companiei spune că va solicita extinderea verificărilor şi pentru anul 2011. Deconturile erau semnate de contabila şefă, de casieră şi de auditor, deşi nu au nimic în comun cu obiectul de activitate al companiei. „Spre marea mea surprindere, e un lucru pe care l-am descoperit doar joi. Prima dată nu mi-a venit să cred. Am constatat că în perioada ianuarie-februarie 2012, exact

acum un an de zile când compania trecea prin cele mai grele momente, nu se plăteau salarii, rate, buget, în fiecare zi se făcea o delapidare. 20-30-40 milioane lei vechi pe zi erau scoşi din companie şi acoperiţi cu tot felul de bonuri pentru orice produse, numai cele din activitatea noastră nu. Eu de când lucrez şi am aporape 30 de ani nu am văzut şi nu am auzit să se facă o asemenea delapidare într-un asemenea mod. Pe cele două luni controlate deja am găsit 80 de mii de lei. De fapt, ca să fiu mai exact, descoperirea până în această fază este în urma controlului Curţii de Conturi pe care îl avem în această perioadă. Ei au verificat documentele care nu au fost verificate până acum şi acolo s-a găsit această sumă. Controlul continuă. Sunt bonuri de la magazine, de pe nu ştiu unde şi de pe te miri ce. De la carne, roşii, lapte, haine, nimic din ce era în activitatea companiei. Probabil că una din pierderile companiei s-a dus şi aici. Culmea era că

erau semnate de toată lumea de la casie, la auditor, contabil şef şi aprobat de conducătorul unităţii”, a declarat Daniel Andronache, directorul MINVEST Deva. Cei trei angajaţi acuzaţi de delapidare, care nu au avut nicio explicaţie, au rămas în continuare salariaţi ai companiei până la finalizarea cercetărilor. „Nu au avut nicio explicaţie în afară de nişte momente jenante. Încă sunt angajaţi în companie pentru că este perioadă de cercetare, dar nu mai ocupa funcţiile pe care le-au avut. Nu mai au niciun specimen de semnătură, nicio decizie, sunt la dispoziţia celor care vor face controlul”, a mai spus directorul MINVEST. Acesta a precizat că va cere Curţii de Conturi extinderea verificărilor şi pentru anul 2011. Compania va depune o plângere la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva celor trei salariaţi şi va încerca să recupereze prejudiciul creat. Andrada VELCIOV

Fiul lui Bârcină, trimis în judecată

upă ce a fost reţinut pentru tentativă de omor calificat, fiul afaceristului Dan Bârcină zis Goeru, urmează să răspundă în faţa judecătorilor.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a dispus trimiterea lui în judecată, în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracţiunilor de tentativă de omor calificat, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice şi portul, fără drept, în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică, a cuţitului, pumnalului, şişului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere sau lovire. Prin actul de sesizare a instanţei de judecată s-a reţinut că în data de 18 ianuarie 2013 inculpatul Paul-Irinel Bîrcină în loc public a lovit cu un cuţit în zona inimii pe partea vătămată V.Mitică, cu intenţia de a suprima viaţa acestuia. Acţiunea inculpatului a www.gazetadedimineata.ro

Un singur abator din Hunedoara sacrifică şi exportă carne de cal

n singur abator din judeţul Hunedoara este acreditat pentru sacrificarea cailor. Acesta a şi exportat, anul trecut, aproape 100 de tone de carne în Italia.

Reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare Hunedoara spun că în judeţ există un singur abator acreditat pentru sacrificarea cabalinelor. Acesta funcţionează în satul Nojag, comuna Certejul de Sus şi este acreditat pentru comerţ intracomunitar încă din anul 2008. „Abatorul din Nojag este singurul din judeţ care este acreditat pentru sacrificarea cailor. Pot să menţionez că de aici se exportă în Italia doar carcasă întreagă, care este în prealabil atent testată de medicii veterinari. Până acum nu a existat niciun fel de probleme legate de produsele de origine animală procesate aici”, spune doctor Ioan Tămaş, şef birou Siguranţa Alimentelor de Origine Animală din cadrul DSV Hunedoara. Potrivit sursei citate, la abatorul din Nojag, în cursul anului 2012, au fost sacrificaţi 400 de cai. De la Nojag au plecat în Italia 99,9 tone de carcasă, singura ţară cu care s-a încheiat până acum un contract.

Totodată, reprezentanţii DSV Hunedoara spun că în abatorul de la Nojag carnea este atent testată de medicii veterinari în laboratorul propriu şi nu există până acum niciun fel de suspiciuni privind calitatea mărfii exportate. Potrivit sursei citate, la abatorul din Nojag, în cursul anului 2012, au fost sacrificaţi 400 de cai. De la Nojag au plecat în Italia 99,9 tone de carcasă, singura ţară cu care s-a încheiat până acum un contract. Totodată, reprezentanţii DSV Hunedoara spun că în abatorul de la Nojag carnea este atent testată de medicii veterinari în laboratorul propriu şi nu există până acum niciun fel de suspiciuni privind calitatea mărfii exportate. La abatorul din Nojag se sacrifică, exclusiv, cai aduşi din toată ţara. În anul 2011, au fost sacrificaţi şi 34 de cai de la Letea, iar carcasa a fost exportată în Italia. Un an mai târziu, la abatorul hunedorean au ajuns 400 de cai din mai multe judeţe. De la începutul lui 2013, la Nojag au fost sacrificaţi 26 de cai proveniţi din judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin. În judeţul Hunedoara mai funcţionează un singur abator, acesta de la Nojag. Rodica Muntoi Mîrza

fost întreruptă de alte persoane, care au şi transportat victima la spital, împiedicând în acest mod producerea decesului acesteia. În acele împrejurări, inculpatul a folosit cuţitul într-un loc public, producând scandal public şi tulburând în acest mod liniştea publică. Fiul lui Bîrcină a fost reţinut şi arestat preventiv în cauză începând cu data de 20 ianuarie 2013.

www.gazetadedimineata.ro

Gazeta de Dimineaţă Marţi , 12 Februarie 2013

ww w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Actual

O asociaţie pentru nevoiaşi.

Nou Cod de Procedură Civilă.

Omul de afaceri Emil Părău, împreună cu peste 100 de voluntari, au înfiinţat, luni, Asociaţia Sfânta Filofteia în municipiul Lupeni. Pentru a veni în sprijinul copiilor străzii, a celor cu nevoi speciale, dar şi a familiilor sărace, Emil Părău a donat noii asociaţii un bloc, unde va funcţiona o cantină şi vor fi amenajate locuinţe sociale.

comunicarea citaţiilor

Copiii şi familiile cu nevoi speciale Primarii hunedoreni, din Lupeni, ajutaţi de voluntari informaţi despre

Asociaţia Sfânta Filofteia din Lupeni a luat naştere după ce preotul stareţ de la Schitul Straja a avut iniţiativa de a face ceva pentru persoanele cu nevoi speciale şi mai ales pentru copiii care cerşesc. Ideea a fost preluată de cunoscutul om de afaceri, Emil Părău, care a donat clădirea fostului hotel Diana din localitate, noii asociaţii. „Eu am făcut primul pas, prin faptul că am donat asociaţiei un bloc, unde să fie sediul, dar şi unde să se amenajeze o cantină pentru nevoiaşi şi locuinţe pentru familiile cu o situaţie financiară precară sau pentru femeile abuzate. Mă bucur că, încă de la prima întâlnire, s-au strâns peste 100 de voluntari care vor contribui pentru amenajarea clădirii”, spune Emil Părău, membru fondator al Asociaţiei SF. Filofteia

din Lupeni. Scopul principal al asociaţiei va fi ajutorarea copiilor străzii care îşi câştigă existenţa cerşind, a elevilor care nu pot fi întreţinuţi de părinţi în şcoală dar şi a familiilor nevoiaşe sau ale vârstnicilor cu venituri mici. „Noi ne dorim în primul rând să ajutăm copiii străzii să se integreze în societate, nicidecum să le oferim doar o masă şi apoi să ne spălăm pe mâini. Ei trebuie să înveţe carte, să înveţe să muncească pentru a-şi câştiga existenţa, motiv pentru care, voluntarii care sunt cadre didactice îi vor învăţa să scrie şi să citească. De asemenea, cei mici vor participa şi la activităţi în folosul comunităţii. Astfel, sperăm că îi vom responsabiliza şi educa corespunzător”, mai spune Emil Părău. Omul de afaceri adaugă că pentru

început, membrii fondatori au contribuit cu sume de peste 300 de lei de persoană, iar membrii cu 40 de lei pe an. De asemenea, cei care doresc să se implice în această acţiune nobilă, o pot face. „Familiile care doresc să ne ajute, şi au o situaţie financiară precară, pot plăti cotizaţia prin voluntariat, adică, o zi de muncă la asociaţie este cât cotizaţia pe un an. Noi nu ne dorim altceva decât să ajutăm pe cei care au nevoie şi astfel suntem fericiţi”, adaugă Emil Părău. Blocul donat asociaţiei va fi amenajat în perioada imediat următoare de către membrii care vor contribui cu materiale, bani sau de ce nu cu o mână de ajutor, astfel încât în cel mai scurt timp, să fie pus la dispoziţia celor nevoiaşi. Rodica Muntoi Mîrza

Risc mare de avalanşă în masivul Parâng

insorile din ultima zile din masivul Parâng au făcut ca stratul zăpadă să devină instabil, iar pericolul de producere a avalanşelor să crească.

„Traseele de creastă sunt închise. De la 1.800 de metri altitudine există risc mare de producere a avalanşelor. A nins mult în ultimele zile, zăpada a fost viscolită, astfel că riscul de producere a avalanşelor este mare. Pe o scară de la 1 la 5, în Parâng pericolul de producere a unei avalanşe este de nivelul 3”, au declarat luni, pentru Gazeta de Dimineaţă, reprezentanţi ai Salvamont Parâng. În staţiunea montană Parâng stratul de zăpadă depăşeşte, pe pârtii, 50 de centimetri, iar la altitudini mai mari, unde zăpada nu a fost bătătorită şi a fost şi viscolită, stratul este mult mai mare. Potrivit salvamontiştilor, în Parâng erau, luni, câteva

www.gazetadedimineata.ro

zeci de turişti. Acestora le este recomandat să nu se aventureze pe traseele montane, să se echipeze corespunzător pentru munte şi în caz că vor să plece în drumeţii să anunţe traseul pe care vor să îl urmeze.

www.gazetadedimineata.ro

Primarii hunedoreni au fost chemaţi, luni, la Tribunalul Hunedoara. De la jumătatea lunii februarie intră în vigoare Noul Cod de Procedură Civilă. Primarii sunt, potrivit noului Cod de Procedură civilă, direct răspunzători de comunicarea citaţiilor. Din acest motiv, aceştia au primit materiale informative pentru a lua la cunoştinţă despre fiecare modificare procedurală.

Primarii hunedoreni au fost chemați, luni, la Tribunalul Hunedoara. De la jumătatea lunii februarie intră în vigoare Noul Cod de Procedură Civilă. Primarii sunt, potrivit noului Cod de Procedură civilă, direct răspunzători de comunicarea citațiilor. Din acest motiv, aceștia au primit materiale informative pentru a lua la cunoștință despre fiecare modificare procedurală. Mai mult, edililor hunedoreni le-au fost prezentate obligaţiile impuse de lege privind comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură, precum şi studii de caz cu privire la aceste aspecte. Preşedintele Tribunalului Huneoara, Daniela Sturza, le-a adus la cunoștință primarilor că necitarea sau citarea cu nerespectarea dispoziţiilor legale duce la amânarea cauzei şi poate atrage sancţiunea nulităţii, chiar a tuturor actelor, ulterioare citării, îndeplinite cu nerespectarea dispoziţiilor legale.

„Primarul desemnează funcţionarii anume împuterniciţi să ducă la îndeplinire obligaţiile privind comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură, în condiţiile Codului de procedură civilă” – Tribunalul Hunedoara

www.gazetadedimineata.ro

w ww . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

G a ze ta d e Dim i ne aţă Marţi , 1 2 F e br u a r ie 20 1 3

Troc la nivel instituţional...

12 milioane de lei, datoria Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Hunedoara la CNH

„În total sunt 8 procese. Pentru două dintre ele avem hotărâri definitive şi irevocabile pentru sumele de 7.582.345 lei şi 4,848.980 lei. Alte patru dosare le-am câştigat la Tribunalul Hunedoara, dar au fost atacate cu recurs, în timp ce pentru alte două dosare nu există încă nicio soluţie”, a declarat, luni, pentru GDD, Nicolae Drăgoi, fostul director al CNH Petroşani. Directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Hunedoara, Viorica Codreanu, a spus, luni, pentru Gazeta de Dimineaţă, că instituţia judeţeană nu are de unde achita aceşti bani. „Noi nu avem aceşti bani în buget. La această oră ştiu doar de o sentinţă pentru suma de peste 7 milioane. Vom face adresă ordonatorului princi-

Primarii şi managerii de spitale, sfătuiţi să chibzuiască bine banii pentru sănătate

rimarii şi directorii spitalelor din judeţul Hunedoara au fost sfătuiţi, luni, să reducă cheltuielile nejustificate din spitale. Aceştia s-au întâlnit cu Mircea Ioan Moloţ, preşedintele CJ Hunedoara şi cu Viorica Codreanu, preşedintele CJAS Hunedoara. „Ni s-a spus că fondurile în acest an sunt reduse, ast-

fel că trebuie să avem grijă la contractele cu Casa, cele care în proporţie de 97 la sută asigură finanţarea

unităţilor medicale. Totodată s-a atras atenţia că există

unităţi medicale la care cheltuielile sunt mai mari decât

contractele cu Casa. S-a tras astfel un semnal de alarmă pal de credite, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, să ne dea aceşti bani pentru achitarea hotărârilor definitive şi irevocabile”, a declarat Viorica Codreanu. Banii vor intra în conturile Companiei Naţionale a Huilei, societate pentru care s-a aprobat, la finele lunii trecute, intrarea în insolvenţă. Din conturile CNH, banii vor ajunge în vistieria statului. Compania Naţională a Huilei a dat în judecată, în urmă cu circa doi ani, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate pentru a-şi recupera banii după ce societatea a suportat în întregime concediile de boală ale

angajaţilor. În 2011, reprezentanţii Companiei declarau că suma totală pe care societatea o are de recuperat de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate este de aproxi¬mativ 56.013.212 lei (n.r. – circa 13 milioane de euro la data respectivă), aceasta reprezentând indemnizaţiile plătite salariaţilor în anii 2006, 2007, 2008, 2009 şi 9 luni 2010, la care au fost adăugate accesoriile (dobânzi şi penalităţi) calculate până la 31.10.2010. Reprezentanţii CJAS Hunedoara nu recunoşteau însă prejudiciul de care vorbeau oficialii Companiei.

Directorii Drăgoi şi Alic, refuzaţi de ministrul Niţă

irectorul Complexului Energetic Hunedoara, Costel Alic şi cel al Societăţii Naţionale a Huilei, Nicolae Drăgoi, au vrut să se întâlnească, astăzi - marţi, cu ministrul delegat pe Energie, Constantin Niţă. Socoteala de acasă a şefilor minerilor şi energeticienilor din Valea Jiului nu s-a potrivit

Constantin Niţă www.gazetadedimineata.ro

Actual

www.gazetadedimineata.ro

că nu vor fi finanţări mai mari şi că niciun spital nu poate

fi favorizat în favoarea altei unităţi medicale”, au declarat surse care au participat la întâlnirea de luni ce a avut loc la Deva.

Totodată, recomandarea CJAS este ca secţiile care nu

au adresabilitate să fie desfiinţate.

Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, a spus

în cadrul întâlnirii, potrivit surselor citate, că în spitalele aflate în subordinea CJ Hunedoara s-a renunţat la

tichetele de masă, pentru a se reduce din cheltuieli.

Vestea bună pentru judeţul Hunedoara este aceea că anul

acesta nu vor mai avea loc reduceri de paturi în unităţile

spitaliceşti. Asta pentru că anul trecut, la nivelul judeţului Hunedoara s-au redus mult mai multe paturi decât în celelalte judeţe ale ţării.

Spitalul municipal Lupeni a fost dat ca exemplu de

funcţionare şi organizare în cadrul întâlnirii, unitatea

medicală din Valea Jiului neavând datorii şi reuşind să

atragă şi medici. Ultimul cadru medical, un medic neu-

rolog, a venit la Lupeni la finele săptămânii trecute, de la

Târgu Mureş.

cu cea din târg, demintarul refuzând să îi primească pe cei doi.

Costel Alic, directorul Complexului Energetic Hunedoara, a declarat, luni, pentru GDD, că ministrul Niţă i-a informat că întâlnirea nu va avea loc. „Am fost anunţat că întâlnirea nu va avea loc, pentru că ministrul vine în Valea Jiului”, a declarat Costel Alic. Întrebat de ce au vrut să meargă la Bucureşti, în condiţiile în care joi ministrul Constantin Niţă va veni în Valea Jiului, directorul CEH a spus: „să-i facem o propunere pentru vizită”. „Am vrut să îi propunem un traseu, dar a spus că o să discutăm la telefon. O să-i spunem când ajunge în Valea Jiului”, a mai spus Alic. Ministrul Constantin Niţă a declarat încă de săptămâna trecută, când a fost la Târgu Jiu, că joi va veni în Valea Jiului, pentru a discuta despre problemele Complexului Energetic Hunedoara. www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

w w w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Actual

G a z e t a d e D i m i n e a ţă L u n i , 1 1 F e b r u a r i e 2 0 1 3

Preoţii din Hunedoara sunt şi poliţişti şi jurnalişti, dar şi jurişti sau ingineri

ai multi preoţi din Hunedoara au şi o altă meserie, pentru a-şi întregi veniturile. Unii lucrează în presă, alţii au ales instituţii de stat, cum ar fi poliţia, direcţia silvică sau oficiul pentru protecţia consumatorului. Reprezentanţii Episcopiei Deva spun că preoţii pot active şi în alte domenii, dacă o fac cu respectarea legii.

Duminica sau de sărbători îmbracă haine preoţeşti. În restul timpului sunt, după caz, poliţişti, jurnalişti, jurişti sau ingineri. Este cazul mai multor preoţi din Hunedoara care au o a doua slujbă. Dacă unii aleg să oficieze slujbe onorific, alţii au parohie şi enoriaşi. Salariul unui preot, mai ales dintro parohie mică, este însă insuficient, astfel încât ei sunt nevoiţi să îşi întregească veniturile. Iar atâta vreme cât cea de-a doua slujbă este făcută cu respectarea legii, Episcopia îşi dă acordul. Cel mai cunoscut dintre preoţii cu o a doua slujbă este Bogdan Nitu. De şapte ani purtător de cuvânt al IPJ Hunedoara, el îmbracă duminica straie preoţeşti. Este însă un preot onorific. Nu are parohie şi nici nu primeşte bani pentru slujbele pe care le ofi-

ciază la Catedrala Episcopală din Deva. Face însă meseria din pasiune, fără a se rupe însă de slujba de la poliţie. “Îmi place să cred că cele două slujiri sociale să le spun aşa se întrepătrund la un moment dat, astfel încât îmi este greu să fac o distincţie din acest punct de vedere. Sper să fiu util din ambele perspective, atât credincioşilor să le fiu util ca şi preot dar şi ca poliţist în acelaşi timp pentru că uneori persoanele care vin la biserică nu vin doar pentru a se ruga ci vin cu problemele pe care le au şi cărora încerc să le dau un răspuns, dar de asemenea şi colegilor mei poliţişti încerc să le dau anumite răspunsuri de natură spirituală de această dată, atât cât îmi permite funcţia pe care o îndeplinesc”, a declarat Bogdan Niţu. Purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, care este şi preot afirmă că este întrebat dacă are vreun frate geamăn care lucrează fie în poliţie, fie la biserică. Un preot în vârstă de 35 de ani lucrează ca jurist la oficiul pentru protecţia consumatorului, iar un inginer de la direcţia silvică este şi el preot. în presă, în două televiziuni locale, alţi doi slujbaşi ai Domnului convertiţi la meserii lumeşti. Unul este operator, iar celălalt realizator de emisiuni. Unul dintre preoţii jurnalişti spune că lumea întotdeauna îl vede ca şi

Zeci de apeluri false la 112

slujbaş al Domnului şi că atâta timp cât spui adevărul poţi să împaci orice. “Întotdeauna Mircea Mihuleţ preotul pentru că de cele mai multe ori şi în emisiune invitaţii sau cei care intră pe cale telefonică mi se adresează părinte. Dacă spui adevărul poţi împăca orice pe lumea asta. Totul e să spui adevărul şi să ai libertatea să spui adevărul”, cuvânt Episcopia Deva. susţine Mircea Mihuleţ. Indiferent dacă iau sau nu bani pentru Reprezentanţii Episcopiei Hunedoara slujbele oficiate, toti preoţii cu două slujbe susţin că şi Apostolul Pavel avea două spun că, în sufletul lor, rămân de fapt feţe “meserii” şi că nu e nimic rău atâta timp bisericesti. cât activitatea preoţilor este una cinstită. Andrada VELCIOV ”Dacă citim în Sfânta Scriptură vom vedea că Sfântul Apostol Pavel îşi câştiga existenţa împletind foi de cort. Nu mi se pare a fi o problemă atâta timp cât activitatea pe care o desfăşoară în afara activităţii Răsturnare de situaţie în cazul pripreoţeşti este o activitate onestă, cinstită”, a declarat marului suspendat al comunei Gabriel Miricescu, purtător de Peştişani. Trei magistraţi de la Înal-

Pavel, liber din nou doar pe hârtie

Operatorii de la 112 înjuraţi şi obligaţi să asculte muzică

Zeci de mii de apeluri false au fost înregistrate în 2012 în judeţul Hunedoara la 112. În timp ce unii dintre semeni ar putea avea probleme reale, există mulţi hunedoreni care folosesc 112 pentru amuzament şi pun degeaba pe drumuri echipele de intervenţie.

Statistica pe anul 2012, realizată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), arată că la Numărul Unic de Urgenţă 112 din judeţul Hunedoara au fost primite 368.652 apeluri. Dintre acestea 29,56 % au fost reale şi 70,44 % false. Cele mai multe apeluri false au fost transferate către Ambulanţă – 57,95 %, poliţie – 24,81 %, pompieri – SMURD – 14,04 % şi Jandarmerie – 3,20 %. „Majoritatea apelurilor false şi abuzive provin de la copii, tineri, persoane cu probleme psihice şi sunt în mare parte realizate de pe cartele prepay”, se arată într-un comunicat al

STS Hunedoara. Potrivit aceluiaşi comunicat, multe persoane sună fără a avea o urgenţă, adresează injurii operatoarelor, râd, pun muzică sau nu vorbesc. Totodată 112 este folosit pentru a se obţine informaţii despre numere de telefon, se cere legătura cu diverse instituţii sau persoane publice ori se solicită sfaturi medicale Anul trecut, 17 dintre hunedorenii care au făcut glume la 112 au fost identificaţi şi sancţionaţi contravenţional. Nici 2013 nu a început mai bine pentru instituţiile statului care

răspund la 112. Numai în luna ianuarie, STS Hunedoara a înregistrat 32.154 de apeluri. Dintre acestea 23.843, adică 74,15 la sută, au fost alarme false. Şi în ianuarie cei de la Ambulanţă au avut cele mai multe apeluri false, 66,45 la sută. Poliţia a înregistrat 19.84 la sută din totalul apelurilor false, pompierii şi Smurdul 12,28 la sută, iar Jandarmeria 1,43 la sută. Autorităţile fac apel la cei care sună abuziv să nu încarce inutil liniile de urgenţă 112, întrucât un apel fals poate duce la pierderea unei vieţi.

ta Curte de Casaţie şi Justiţie a României au decis astăzi punerea în libertate a lui Florin Pavel, obligându-l doar să nu plece din ţară. Hotărârea a fost luată după ce săptămâna trecută, cinci judecători, tot de la instanţa supremă, au hotărât să rămână în arest. Cum decizia poate fi atacată cu recurs, Pavel va rămâne în Penitenciarul Rahova până la rămânerea definitivă a deciziei. Edilul arestat preventiv pentru abuz în serviciu contra intereselor publice se confruntă cu o situaţie incredibilă. După ce dosarul a ajuns la instanţa supremă, acesta a cerut să fie judecat în stare de libertate, iar trei judecători au fost de acord cu el, acum două săptămâni. Procurorii au atacat decizia şi completul de cinci judecători a răsturnat situaţia, hotărând ca Florin Pavel să rămână tot în arest. Astăzi însă, odată cu verificarea menţinerii măsurii de arestare preventivă, aceiaşi trei judecători care l-au eliberat iniţial au dispus din nou înlocuirea măsurii cu aceea de a nu părăsi ţara. Hotărârea poate fi atacată, şi de această dată, cu recurs. Pavel a fost trimis în judecată alături de Dian Popescu, fratele său, Dumitru Pârvulescu, Dan Floarea şi Nicolae Isar. Primul termen pe fond va avea loc pe 25 aprilie

Traficanţi de droguri, cercetaţi de DIICOT Cercetări în mare taină la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Gorj!

Procurorii vor să dea de urma mai multor persoane acuzate de trafic de droguri, iar unul dintre tinerii audiaţi a fost deja arestat preventiv de către judecători. Oamenii legii nu au oferit deocamdată mai multe amănunte, pentru www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

a nu influenţa ancheta. Procurorii au dezvăluit doar că este vorba de comiterea infracţiunii de trafic de droguri. Una dintre persoane audiate în cursul zilei de duminică la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Gorj a fost şi arestată preventiv de judecători, pe o perioadă de 29 de zile.Anchetatorii au anunţat că vor oferii detalii despre acest caz, în cursul zilei de astăzi. www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m in e a ţă M a rţ i , 1 2 F e b r u a r i e 2 0 1 3

w w w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Politic

Evazioniştii, luaţi la ochi de poliţişti

Hunedorean arestat preventiv pentru că şi-a violat fiica minoră

Oamenii au efectuat un control la o societate comercială din com. Bâlteni, administrată de T.D., de 61 ani, din localitate, ocazie cu care a fost identificată o evidenţă extracontabilă reprezentând circa 5.000 bucăţi pâine, fabricată şi livrată fără documente legale în perioada 26.0110.02.2013, de o altă societate comercială din comuna Bâlteni, administrată de C.N., de 58 ani, din comuna Bâlteni. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală.Poliţiştii au identificat în trafic şi pe C.V., de 45 ani, din municipiul Târgu-Jiu, judeţul Gorj, administrator al unei societăţi comerciale din municipiul Târgu-Jiu, care transporta cu o autoutilitară proprietate personală, cantitatea de 565 buc. produse de panificaţie către 4 puncte de desfacere situate pe raza comunei Negomir. Conducătorul auto nu deţinea documente legale prin care să justifice provenienţa produselor de panificaţie transportate, fiind sancţionat contravenţional pentru încălcarea prevederilor art. 1, lit. e din Legea 12/1990, cu amendă în valoare de 6.000 lei, totodată fiind luată măsura complementară a confiscării produselor de panificaţie transportate.

O minoră de 14 ani şi-a reclamat tatăl pentru abuz sexual. Bărbatul a fost arestat preventiv pentru 29 de zile pentru viol, incest şi rele tratamente aplicate minorului. “Din cercetările efectuate până în prezent s-a stabilit faptul că inculpatul, în cursul lunii martie 2009, a plecat în Cipru luând-o cu el şi pe fiica sa minoră de 11 ani, care i-a fost încredinţată în baza unei ordonanţe prezidenţiale. S-a mai stabilit că, pe timpul şederii în Cipru, inculpatul a întreţinut cu fiica lui minoră de 11 ani raporturi sexuale, împotriva voinţei ei, o obliga să facă mâncare şi curăţenie, o bătea cu pumnii şi picioarele, o lăsa fără mâncare şi o supunea la o serie de alte vio-

Poliţiştii din Gorj au confiscat mii de pâini după ce au prins, pe raza comunei Negomir, mai mulţi transportatori care nu deţineau documente legale prin care să justifice prezenţa produselor de panificaţie. Nu sunt singurele problem constatate de oamenii legii care au descins şi la producătorii de produse de panificaţie din Bâlteni.

În posesia administratorului societăţii au fost găsite înscrisuri extracontabile, în cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscal. Având în vedere cele constatate, s-a efectuat un control la sediul societăţii din comuna Bâlteni, judeţul Gorj, ocazie cu care au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor mai multe documente contabile şi extracontabile privind întreg procesul de panificaţie. Şi în acest caz s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală.

Un hunedorean a fost trimis după gratii, după ce şi-a agresat sexual, timp de trei ani, fiica minoră. Procurorii au cerut arestarea preventivă a bărbatului, iar Tribunalul Hunedoara a admis cererea.

lenţe şi abuzuri”, a declarat Adina Velescu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara. În cauză a fost efectuată şi o expertiză medico – legală psihiatrică din care a rezultat că minora este un copil abuzat fizic, emoţional şi sexual. Anchetatorii continuă cercetările împotriva hunedoreanului Ion Hobeanu pentru stabilirea împrejurărilor exacte în care a fost săvârşită fapta.

Poliţişti spulberaţi pe trecerea de pietoni

Doi poliţişti din Târgu Jiu au fost loviţi de o maşină pe trecerea de pietoni. Cei doi erau în timpul serviciului şi traversau regulamentar când au fost izbiţi în plin de o şoferiţă neatentă. Poliţista s-a lovit la picior, iar colegul ei la mână. Ambii au ajuns la spital pentru mai multe investigaţii. Accidentul s-a produs pe strada Victoriei, într-o zonă extrem de circulată: ,,Eram prin preajmă şi am văzut pe cei doi poliţişti aruncaţi pe jos. Bărbatul era mai rău lovit, dar nici poliţista nu arăta prea bine. Cred că a fost orbită de soare, că aşa spunea şoferiţa care era şi foarte speriată”, a spus unul dintre martori. Alţi

martori spun că în zonă au loc, deseori accidente rutiere: ,,Anul trecut eram împreună cu soţia pe aceeaşi trecere de pietoni când tot aşa ne-a spulberat o maşină. S-a întâmplat exact la fel. Aici ar trebui semafoare montate pentru a evita producerea unor nenorociri”, a mai adăugat un alt martor. Poliţistul a fost aruncat câţiva metri, suferind răni la

mâini. Şi el, şi colega sa au ajuns la spital cu o maşină de poliţie. Din fericire, medicii spun că sunt în afara oricărui pericol. Pe numele şoferiţei a fost întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă. Aceasta va rămâne fără permis de conducere. ”Doi colegi de la Ordine Publică, în timp ce se aflau în executarea atribuţi-

ilor de serviciu au fost acroşaţi de un autoturism în timp ce se aflau pe trecerea de pietoni. Şoferiţa a motivat că ar fi fost orbită de razele soarelui şi nu i-a mai observat”, a declarat George Neagoe, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj. Cei doi poliţişti vor rămâne în spital sub supraveghere medicală.

G a z e ta d e Di m i n e aţă Marţi, 1 2 F e b r u a r ie 2 0 1 3

Actual

Spitalele CF în pericol,

Singurul spital CF din Hunedoara riscă să fie desfiinţat dacă va trece la Ministerul Sănătăţii

pitalul CF Simeria riscă să fie desfiinţat în cazul în care acesta va fi transferat de la Ministerul Transporturilor la Ministerul Sănătăţii întro formulă din care lipseşte ambulatoriul de specialitate.

mass media, în speranţa că vor putea salva aceste unităţi medicale în forma actuală.

Promisiune onorată doar de o parte

Termenul a trecut, timp în care se pare că doar unul dintre cei doi parteneri de dialog s-a ţinut de cuvânt. Deşi reprezentanţii sindicatelor au pus la punct un proiect de rentabilizare a spitalelor, oficialii din Ministerul Transporturilor au continuat acţiunile care urmăresc transferul celor 15 spitale. Reacţia nu a întârziat să apară, nemulţumirea liderilor de sindicat concretizându-se într-o scrisoare adresată ministrului Transporturilor. „Domnule ministru, aţi vrut doar să câştigaţi timp, pentru a elabora în linişte Proiectul Ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri de reorganizare a reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor, prin care să vă puneţi în operă decizia desfiinţării reţelei spitalelor CFR", i-a scris preşedintele Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR, Denisa Popovici, în scrisoarea adresată ministrului.

Trecerea de la Transporturi la Sănătate înseamnă desfiinţare

Liderii sindicali din judeţul Hunedoara subliniază că trecerea Spitalului General CF Simeria în subordinea Ministerului Sănătăţii şi, ulterior, a Consiliului Local Simeria ar conduce la închiderea de facto a spitalului. Şi asta pentru că bugetul local nu poate compensa veniturile din activităţile de siguranţă a circulaţiei care se pierd prin acest transfer, întrucât astfel se pierd competentele spitalului din acest domeniu. Acesta este şi motivul pentru care este agreată ideea de menţinere a lui în forma actuală. „Am făcut tot ceea ce ne-a stat în putere pentru a menţine Spitalul din Simeria în forma actuală. Am trimis memorii la Prefectură, am discutat cu oameni politici, am ţinut conferinţe de presă, am adunat peste 2000 de semnături de la populaţie pe care le-am trimis la Ministerul Transporturilor. De asemenea am discutat şi cu primarul localităţii pentru a vedea ce este de făcut în această situaţie. Este grav dacă acest Spital va trece la Ministerul

Cu o grabă nejustificată, ministrul Transporturilor a anunţat că are de gând să scoată spitalele ceferiştilor din subordinea ministerului pe care îl conduce. Măsura i-a îngrijorat şi pe cei 90 de angajaţi ai Spitalului CF din oraşul Simeria, care se gândesc, cu teamă, în ce condiţii ar putea supravieţui spitalul dacă ar ajunge în subordinea autorităţilor locale, şi acestea lipsite de resurse financiare. Tevatura a început la sfârşitul anului trecut, pe 28 decembrie, atunci când ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a anunţat că în prima şedinţă de Guvern va muta toate spitalele CFR de la Transporturi, la Sănătate. Fenechiu a motivat decizia prin faptul că s-a săturat de "gaura neagră" pe care o reprezintă unităţile sanitare pentru bugetul ministerului pe care îl conduce. A urmat apoi, şase zile mai târziu, o întâlnire între ministru şi reprezentanţii sindicatelor. pe care sfiinţarea reţelei în sine, Cei din urmă au primit un răgaz "Dar, mai mult decât de de tate, din motive juridice de şapte zile pentru a întocmi un n-aţi putut-o face în totali lui, I-u ar fi stârnit reacţia FM proiect de reformă a spitalelor CF re ca l, na ţio na ter in t ep dr venidin România, cu promisiunea că dintre puţinele surse de tăiat pur şi simplu una aţi ministrul nu va mai face niciun anţa circulaţiei - şi ale spitalelor CFR - sigur rii op pr ri tu întrpas în decizia pe care o luase la toritate naţională, adică au o trîn at rm fo ns tra le-aţi sfârşitul lui 2012. e urital cu salarii extrabugetar en am rn ve gu ” RL „S Acest aspect i-a nemulţumit un dl. iaţi conduşi, probabil, de profund pe liderii sindicali, care aşe, pentru nişte privileg ştiu şi cum bine ştiţi, aşa cum au început să facă zeci de memoDan Purghel. Care, după Ordonanţă la Ministerul de rii către toate ministerele compel ctu oie pr ja de s pu de eu, a tente pentru soluţionarea acestui , Denisa Popovici. ii”, adaugă, în scrisoare tăţ nă Să caz, către primării, prefecturi şi

... Lucraţi pe la spate

Sănătăţii. Practic acest lucru ar duce încetul cu încetul la desfiinţarea sa. Nu înţelegem care sunt motivele pentru care ministrul Transporturilor doreşte să renunţe la reţeaua medicală din subordine, în condiţiile în care aceasta nu consumă fonduri de la bugetul Ministerului Transporturilor. În situaţia în care vom fi transferaţi în subordinea Ministerului Sănătăţii, dorim ca acest lucru să se facă aşa cum suntem organizaţi acum, adică împreună cu ambulatoriul de specialitate aflat în subordinea spitalului. Fără ambulatoriul de specialitate, spitalul nu poate funcţiona pentru că fondurile prin care ne menţinem în activitate provin din serviciile pe care le prestăm în ambulatoriu”, spune Maria Bob, Preşedinte al Sindicatului Liber din Spitalul General C.F. Simeria. Acest lucru este confirmat şi de primarul oraşului Simeria, Ioan Rîşteiu, care subliniază faptul că, fără ambulatoriu de specialitate nu poate să preia Spitalul. „Noi putem prelua Spitalul CF doar dacă păstrăm şi Serviciul de Siguranţă a Circulaţiei şi ambulatoriul. Altfel, nici nu se poate discuta. Noi nu avem fonduri să îl menţinem funcţional. Vreau să vă spun că, acest Spital este perceput la nivel local ca fiind unul foarte bun, oamenii sunt mulţumiţi de serviciile medicale oferite aici, fapt demonstrat de numărul mare de pacienţi veniţi nu doar din localitate ci şi din satele şi oraşele învecinate. Aici sunt tratate şi persoanele asigurate care nu sunt angajate CFR. Dar din păcate mă repet. Dacă vom prelua acest spital îl vom putea ţine funcţional doar în forma actuală”, spune Emil Ioan Rîşteiu, primarul oraşului Simeria.

Liderii sindicali hunedoreni alături de cei din ţară vor face în continuare toate demersurile pe care pot în limita legii pentru a menţine spitalele la Ministerul Transporturilor. Ei subliniază faptul că, aceste unităţi sanitare nu implică costuri suplimentare pentru minister. „Noi trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putere ca aceste spitale să nu fie închise, deşi nu credem că avem mari şanse de izbândă. Spun asta pentru că, deşi Patronatele şi Sindicatele nu au fost de acord cu acest proiect, ministrul merge înainte. Termenul pentru trecerea la Ministerul Sănătăţii este miercuri, 13 februarie deci, nu cred că vom avea timp să schimbăm ceva. Asta însă nu ne opreşte să luptăm până în ultimul moment”, mai spune preşedintele Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR, Denisa Popovici. Reţeaua medicală a Ministerului Transporturilor este alcătuită din 15 spitale, 8 spitale clinice – CF 2, Witing, Craiova, Iaşi, Cluj, Timişoara, Oradea, Constanţa şi 7 spitale generale, Ploieşti, Drobeta Turnu Severin, Paşcani, Galaţi, Braşov, Sibiu, Simeria care au în subordine 22 de ambulatorii de specialitate.

Spitalul din Simeria, cea mai veche şi modernă unitate sanitară CF din ţară

Spitalul General CF Simeria, a fost înfiinţat, conform atestatelor documentare în secolul al XIXlea, sub denumirea de spital feroviar. Spitalul General Căi Ferate Simeria este unitate sanitara cu 111 paturi. Acesta asigură asistenţă medicală şi sanitară persoanelor asigurate precum şi pentru alţi solicitanţi din oraşul Simeria şi satele aparţinătoare având un număr de peste 12.000 locuitori. Spitalul are cabinete medicale de specialitate care funcţionează în cadrul Ambulatoriului de specialitate, şi totodată asigură prin reţeaua proprie controlul medicopsihologic specific personalului care concură la siguranţa circulaţiei şi navigaţiei. Activitatea medicală din cadrul Spitalului General C F Simeria este asigurată de 90 de salariaţi. aceştia fiind insuficienţi pentru buna desfăşurare a activităţii. Unitatea a fost obligată să încheie 23 de contracte de prestări servicii pe anul 2012 pentru specialităţile unde se înregistrează deficit. Rodica Muntoi Mîrza

CMYK

Interviu. Aniversar.

Special

Minerul Uricani, anul 55

Exact la zece ani după intrarea în exploatare a minei Uricani, în vara anului 1957 s-a înfiinţat echipa de fotbal Minerul Uricani. Timp de mai multe decenii echipa a evoluat în campionate inferioare, pentru ca în anul 1990 să reuşească promovarea în Divizia „C”, nivel unde va rămâne neîntrerupt timp de 13 campionate, până în sezonul 2002-2003. Va reveni, pentru alţi doi ani competiţionali, 2005-2007 la acest nivel, acumulând în total un număr de 15 ediţii în eşalonul al treilea. <<< Paginile 2-3

„Îmi doresc Haţegul din nou în Liga a III-a” declară Nelu Gavriluţi, antrenor secund la Retezatul Haţeg

n urmă cu câteva zile, pe 8 februarie,

Nelu Gavriluţi, fost jucător în anii `80`90 în Valea Jiului, la A.S. Paroşeni

Vulcan, Parângul Lonea şi Minerul Aninoasa, a împlinit 45 de ani. În prezent, este antrenor secund la Retezatul Haţeg.

<<< Pag. 4

Anul II, Nu mă rul 21, Ma rţ i, 12 Febru arie 2013, 4 pa gini. Coordonator Gen u Tuţu

Henţ cu mâna Bucurii pe zăpadă şi proteste în stradă

Stări diferite între sporturile Văii Jiului, acum în plină iarnă. În timp ce masivii muntoşi din jur, Parâng, Vâlcan, Straja, îşi primesc cu generozitate turiştii şi iubitorii de sport, peste regele (?) fotbal tronează nesiguranţa, incertitudinea, haosul. Minerul Uricani şi celelalte echipe de judeţ sunt în parametri, dar facem ce facem şi ne întoarcem la legenda Văii, Jiul Petroşani. Conferinţa de presă care a consfinţit finalul de performanţă nu a avut darul să-i lămurească pe suporteri. Atâţia cât au mai rămas ei. Măcar dacă se sfârşeşte, să fie cu fanfară şi cântec. Suporterii pregătesc un marş de protest la finalul acestei săptămâni, unde se încearcă o ultimă şi disperată tentativă de sensibilizare. Nici nu prea ştim exact a cui, căci ceea ce s-a vrut a fi spus, s-a spus. La urma urmei, e bine că unii, un grup masiv, încearcă să arate că le

Eveniment

pasă pasă de ceea ce a reprezentat Jiul Petroşani. În schimb, iarna oferă satisfacţii majore celor care cred şi în altceva decât într-un fotbal pe linia descendentă. În Parâng, în Pasul Vâlcan, în Straja, mii şi mii de turişti iau cu asalt pârtiile, teleschiurile şi cabanele, dând viaţă, cu adevărat, unor locuri atât de frumoase. Că n-or fi ele ca la Poiana Braşov, Rânca sau Valea Prahovei, dar iată că sunt din ce în ce mai căutate de turişti din toată ţara. Există, în primul rând, acei oameni inimoşi, care se află la baza iniţiativelor de organizare a unor concursuri devenite de-acum celebre – Cupa Comexim, Cupa Veteranilor, Cupa Telescaun –, acei oameni care fac eforturi uriaşe pentru a menţine treaz interesul celor care aleg această formă de relaxare. Dacă zăpada oferă aceste bucurii, fotbalul a devenit o cenuşăreasă. Comparaţi evenimentele.

De două decenii, Cupa „Comexim” Februarie 1993. Turismul de masă începe să pâlpâie în masivul Straja. Pe lângă vechea cabană “Straja”, apărută în anii `20, timid, se ridică alte cabane private. Printre acestea, cea a lui Emil Părău, iubitor de schi, ce organizează prima ediţie a Cupei Comexim. Vreo 20 de curioşi şi cam atât...

Martie 2003. Fluxul de turişti, reuşitele unor competiţii de schi din Straja, îl ambiţionează pe omul de afaceri Emil Părău care organizează Cupa Comexim la schi alpin. Povestea de atunci e scurtă: teren de concurs, pârtia „Constantinescu” (1000 m), teleschiul nr. 3 şi vreo 70-80 de înscrişi în concurs. Doar patru categorii de vârstă, între 14-45 de ani, printre câştigătorii de atunci fiind Răzvan Deac (Lupeni), Dorin Părău (Lupeni), Cristina Lupa (Petroşani), Mihai Ciki (Lupeni), Eva Velicu (Lupeni).

Februarie 2013. Record absolut de participare, cu peste 300 de înscrişi, la o largă categorie de vârstă, între 2 şi 70 de ani, adică liniştit, competitori şi pentru alte concursuri de anvergură în Straja, Cupa Bambi sau Cupa Veteranilor! Se poate spune, cu o „largă participare naţională”, fiind înscrişi la startul competiţiei schiori din Arad, Timişoara, Braşov, Făgăraş, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Tg. Jiu şi bineînţeles, Valea Jiului. La cei 75 de ani ai săi, veteranul lupenean Petru Ambruş spune că pentru el este un eveniment extrem de important, nelipsind de la nicio ediţie! Se poate spune că, după 20 de ani, Cupa Comexim din masivul Straja, făcută cu efortul financiar al lui Emil Părău, este de-acum înscrisă în marile competiţii naţionale de acest gen. www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

Pârtia Constantinescu, gazda a competiţiilor de schi în Straja

„Balaurul Albastru”, mascota de iarna a concursurilor de schi din masivul Straja

www.gazetadedimineata.ro

CMYK

A r e n a , M a rţ i, 1 2 F e b r u a r i e 2 0 1 3

www.ga zetade d

Special

Minerul Uricani, anul 55 „Daddy”, la muncă de ziua lui! La ora reportajului nostru la Uricani, trăgea tare la antrenamente cel care cândva, a fost o speranţă a Jiului, Daniel David, acum în vârstă de 30 de ani, împliniţi chiar în ziua prezenţei noastre la antrenament: „Ce să îmi doresc de ziua mea? Să fiu sănătos iar cu echipa de la Uricani, neapărat locul 1 şi apoi barajul de promovare” a spus Daniel David, cel alintat de colegi „Daddy”.

Marin Petra (antrenor juniori), Alex. Oaida (administrator), Vasile Scurtu (preşedinte) şi Neculai Băltaru (antrenor princ.). la sfat pentru bunul mers al Min. Uricani

xact la zece ani după intrarea în exploatare a minei Uricani, în vara anului 1957 s-a înfiinţat echipa de fotbal Minerul Uricani. Timp de mai multe decenii echipa a evoluat în campionate inferioare, pentru ca în anul 1990 să reuşească promovarea în Divizia „C”, nivel unde va rămâne neîntrerupt timp de 13 campionate, până în sezonul 2002-2003. Va reveni pentru alţi doi ani competiţionali, 2005-2007 la acest nivel, acumulând în total un număr de 15 ediţii în eşalonul al treilea. Astfel, Minerul Uricani a făcut o punte între generaţii, de la cea antrenată de Dorel Maria, cu Szilvester, Irimuş, Ceacusta, Feri Varga, Alex. Ion sau Dulcu (care a şi ocupat cel mai bun loc, 2, în primul sezon, 1990-1991), până la cea de la începutul anilor 2000, cu Anton Ilie, Hristea, Grecu, Matache, Fl. Iordache, Solomon sau V. Scurtu, Baltaru, până la cea actuală, care încearcă să revină pe treapta de podium a fotbalului românesc.

O bază sportivă model Minerul Uricani 2012-2013, sezonul al 55-lea al existenţei echipei de pe Jiul de Vest. O echipă ce încearcă să obţină din nou conexiunea la nivel naţional numit acum Liga a III-a, acolo

unde echipa a mai jucat 15 ani. Tocmai de aceea, cei ce se ocupă de destinele echipei, conducători sau antrenori, au ales ca sediu al pregătirii de iarnă, baza proprie de antrenament, stadionul Minerul, dotat cu toate cele necesare unei bune pregătiri pentru echipa care ocupă locul 1 la jumătatea de campionat 2012-2013. Un teren central, cu un gazon care arată bine chiar şi la mijloc de februarie, o „reşedinţă” ce conţine camere şi o sală de mese, vestiare cu toate dotările, un teren de antrenament situat în apropiere şi... mult chef de muncă. Aşa cum am constatat la un antrenament într-o oarecare zi de februarie 2013.

Cu „bătrânul” Farcaş-senior între buturi La cei 45 de ani ai săi, Alin Farcaş este decanul de vârstă al tuturor fotbaliştilor din Valea Jiului, care încă mai trudeşte pe gazon. „Plăcerea de a juca fotbal nu mi-o poate lua nimeni! Atâta timp cât mă mai ţin balamalele, voi rămâne lângă echipă, cu atât mai mult cu cât îl pregătesc pe fiul meu, Adrian, acum el fiind cel care a preluat ştafeta între buturi”, a declarat portarul... antrenor cu portarii, Alin Farcaş. Într-adevăr, o imagine frumoasă, într-un segment din antrenamentul tată-fiu, adică Alin-Adi Farcaş. Şi dacă mai adăugăm faptul că şi tatăl, respectiv bunicul Titus Farcaş a fost fotbalist (a jucat la Jiul în anii `60), iată, avem imaginea completă a unei familii de fotbalişti.

Antrenorii Baltaru şi Irina pregătesc antrenamentul

Consacraţii Au depăşit cu mult generaţia celor 30 de ani şi au în spate o carieră de divizionare „A” sau „B” demnă de invidiat. Cornel Irina şi Sansiro Ciocoi au zeci de partide la eşalonul superior. De pildă, Ciocoi a îmbrăcat tricoul a trei echipe, în Divizia „A”, FCM Reşiţa, FC Naţional sau Universitatea Craiova! A jucat şi la Jiul, la fel şi Irina. „Nu mă deranjează că acum joc în Liga a IVa, mă simt chiar bine! Am găsit o familie frumoasă aici la Uricani, cu oameni care chiar fac o treabă serioasă. La cei 37 de ani ai mei, mă bucur că mai pot fi de folos unei echipe care îşi doreşte locul 1 şi chiar promovarea, iar eu prin sport, mă simt parcă tot timpul mai tânăr” a spus Sansiro Ciocoi. „Mi-am făcut datoria tot timpul acolo unde am jucat, la Jiul, la Hunedoara sau la Lupeni. La Uricani am deja trei ani, acum sunt şi antrenor secund, există o generaţie de tineri cărora le place fotbalul şi asta e bine. Cât voi mai juca? Atâta vreme cât eu consider că sunt util” a spus Cornel Irina.

Minerul Uricani – lotul din februarie 2013 Adi Farcaş, Alin Farcaş - portari, Anghelina, G. Trestian, Irina, D. David, Osiac, Căuneac, Băescu – fundaşi, Harangozo, Al. Cojocaru, Ciorâia, Timişan, Voina, Ciocoi, Chişcă, Romanesc, Mihăilescu, Al. Daj, Chiper, Bălan – mijlocaşi, atacanţi. Antrenor principal: Neculai Baltaru

Doi pentru 18! Golgeterul Ligii a IV-a Hunedoara din ediţia trecută, Gabriel Chişcă, s-a aflat şi în acest sezon în „bătălia” din faţa porţilor adverse. Chiar dacă nu este un atacant de profesie, Chişcă reuşeşte să marcheze, aşa cum a făcut-o de zece ori în prima parte a campionatului. „Ţinta mea nu este neapărat aceea de a fi golgeterul echipei sau al campionatului. Eu mă bucur că golurile mele aduc puncte echipei” a spus Gabriel Chişcă.

La rândul său, Harangozo, mai atac Chişcă a spus: „Important este să ne c punctele. Evident, ca şi atacant mi-aş f punctez mai mult decât opt goluri, dar mai harnic în retur”.

Stafful şi primarul Lucrurile merg bine la Uricani, în p datorită seriozităţii celor care se ocupă echipei în campionat. Preşedintele Vasile Scurtu nu lasă n întâmplării. „Stăm bine, dar mai e mul departe. Avem adversari puternici, dife puncte este mică, prima etapă din retu Orăştie va fi un examen concludent. N trebui un vârf de atac, să vedem ce ma face până la startul returului”. La rândul său, antrenorul Neculai B declarat pe un ton echilibrat: „Evident locul 1, dar trebuie să privim cu atenţi gestionăm bine situaţia. Ştim că şi Haţ întărit, Universitatea Petroşani, Bradul Orăştie îşi doresc mult să termine pe p va fi un retur echilibrat. Locul 1 pe ca noi trebuie păstrat cu multă muncă şi s Primarul Dănuţ Buhăescu, cel care preşedintele de onoare al Minerului U

Grupul de jucători de la Uricani, în drum spre antrenament

di m i n e a ţ a . r o

cant decât âştigăm fi dorit să r poate voi fi

primul rând ă de traseul

nimic la voia lt până erenţa de ur cu Dacia Ne-ar mai ai putem

Baltaru a t, ne dorim ie totul, să ţegul s-a l şi Dacia primul loc, are ne aflăm seriozitate”. este şi ricani a fost

Fotbal. Pregătiri.

Supliment

2 -3

Infuzie de tinereţe la Lupeni

Antrenorii Ovidiu Ciolea (Magura Pui) şi Neculai Băltaru (Min. Uricani), privesc fotbalul de pe poziţii de lider

prezent la acel antrenament, alături de viceprimarul Cornel Braia şi de consilierul Gheorghe Clipici. „Vreau să mă asigur că echipei nu-i lipseşte nimic. Dacă tot ne-am angajat la acest drum, de sprijinire a echipei, atunci s-o facem ca lumea! Eu mă bucur că fotbaliştii noştri îşi doresc primul loc şi mersul la barajul de promovare, dar încă nu mă pot pronunţa legat de finanţarea echipei pentru Liga a III-a. Desigur, este o mândrie pentru noi faptul că la ora actuală suntem cea mai reprezentativă echipă din Valea Jiului, deşi sincer vă spun, ca un vechi iubitor de fotbal, regret dispariţia Jiului, după Minerul Lupeni, din peisajul fotbalistic românesc. Repet, voi vom face toate eforturile să menţinem echipa la parametri cât mai înalţi, să avem o activitate fotbalistică bine pusă la punct, atât la nivelul seniorilor, cât şi al juniorilor”. Aşadar, cu toţii pun umărul ca al 55-lea an fotbalistic al Uricaniului să fie unul de vârf, cu reeditarea unor performanţe dintro perioadă nu foarte îndepărtată. Minerul Uricani 2013 are resurse pentru a reveni acolo unde a cunoscut succesul în anii `90.

'Veteranii' Chiscă şi Ciocoi, plini de energie

etezatul Haţeg şi Hercules Lupeni sau întâlnit în weekend-ul trecut într-un joc de pregătire pe terenul haţeganilor. Scorul a fost 2-2 (01), pentru gazde marcând Simoneac şi Puşcă, pentru oaspeţi golurile fiind semnate de R. Moldovan şi Rasol. De remarcat că ambele echipe au folosit jucătorii transferaţi în această iarnă. Haţeganii au jucat cu Vremi (venit de la Gloria Geoagiu), A. Tonca, Cărăvan, Ursachi (toţi de la Jiul Petroşani), în timp ce Hercules Lupeni, care a deplasat un lot de 15 jucători, a avut doi tineri nou veniţi de la Jiul, portarul Morar (17 ani) şi fundaşul Rotar (19 ani). Nu a putut fi folosit Alex. Harangozo, accidentat (fratele celui de la Minerul Uricani), iar Deleanţu şi Vali Pop încă nu s-au prezentat la echipă. „Sunt mulţumit de felul în care

s-au prezentat jucătorii noştri şi sper să urcăm în clasament în acest retur” a declarat preşedintele lupenenilor, Nelu Haţegan.

Jiul respiră...

Antrenorul Toni Sedecaru face antrenamente zilnic cu echipa din Luncă, în speranţa că va lua startul în retur, în Liga a IV-a Hunedoara. „Nu pot preciza exact ce statut vom avea în retur, dar la antrenamente vin zilnic... 15-16 jucători. Asta e bine, înseamnă că, o vorbă veche adevărat spune, speranţa moare ultima...” a spus Toni Sedecaru.

Liderii, între ei!

Ieri după-amiază au juca la Pui, echipa locală Măgura, liderul seriei 1 în Liga a V-a Hunedoara şi Minerul Uricani, liderul Ligii a IVa Hunedoara. Scorul final a fost de 3-1 (2-0) pentru Minerul Uricani, învingătorii marcând prin Chişcă, Timişan şi A. Horongozo. Echipa învinsă marcând prin Albesc.

Daniel David, sărbătorind prin muncă împlinirea a 30 de ani

Simoneac (Retezatul Haţeg) şi R. Moldovan (Hercules Lupeni) au marcat în amicalul din week-end

CMYK 4

A r e n a , Marţi, 1 2 F e b r u a r i e 2 0 1 3

Supliment

Interviu. Aniversar.

„Îmi doresc Haţegul din nou în Liga a III-a” declară Nelu Gavriluţi, antrenor secund la Retezatul Haţeg

n urmă cu câteva zile, pe 8 februarie, Nelu Gavriluţi, fost jucător în anii `80-`90 în Valea Jiului, la A.S. Paroşeni Vulcan, Parângul Lonea şi Minerul Aninoasa, a împlinit 45 de ani. În prezent, este antrenor secund la Retezatul Haţeg.

Reporter: Domnule Gavriluţi, în primul rând, la mulţi ani şi... spor la treabă! Nelu Gavriluţi: Mulţumesc, mă bucur că urările vin din Valea Jiului, acolo unde am amintiri frumoase la echipele la care am jucat. Rep.: Cum se simte Nelu Gavriluţi la 45 de ani? N.G.: Să zicem în formă şi cu chef de viaţă! Ziua mea de naştere m-a prins „în producţie”, la antrenamente alături de colegul meu, antrenorul principal Flavius Itul, cu care îmi doresc să facem treabă bună la Haţeg. Rep.: Un oraş frumos, care a cam fost văduvit de fotbalul de performanţă în ultimii ani... N.G.: Aşa este, am avut de-a lungul vremii mai multe apariţii în Divizia „C”, ultima oară în urmă cu patru ani, dar a fost greu în perioada aceea să menţinem ştacheta sus, atâta timp cât s-a vorbit mult şi s-a făcut prea puţin. Nu mai vreau să-mi aduc aminte, dar prea mulţi novici s-au învârtit în jurul

fotbalului, de aceea s-a ajuns unde s-a ajuns... Rep.: Dar acum? N.G.: Acum lucrurile stau altfel. Există, în primul rând, o preocupare majoră la nivel de oraş, există oameni care chiar îşi doresc ca lucrurile să iasă bine. E vorba de un grup de oameni care cred în ideea de sport, de performanţă, numindu-i aici pe viceprimarul Viorel Demian, în calitate de preşedinte de club, Petru Basarabă, preşedinte al Secţiei de fotbal şi Anca Hălmagi, director de marketing, oameni, repet, extrem de implicaţi în fenomenul sportiv. Cu ei, cu jucătorii, eu îmi doresc tare mult că Haţegul să revină în Liga a III-a. Rep.: Mai speraţi anul acesta? N.G.: Suntem pe locul 7, la şapte puncte distanţă de liderul Minerul Uricani. Aveţi echipe bune în Valea Jiului, Universitatea Petroşani având şi ea un cuvânt greu la promovare. Eu cred că diferenţa poate fi recuperată. Am făcut câteva achiziţii bune, foştii jiulişti Andrei Tonca, Cărăvan şi Ursachi, băieţii sunt motivaţi, veţi vedea, vom face o figură frumoasă în retur. Despre locul 1, ne vom da seama în primele etape, dar este şi acesta un obiectiv. Rep.: Ce îşi doreşte Nelu Gavriluţi la 45 de ani? N.G.: În primul rând sănătate şi apoi bucuria de a vedea relansat fotbalul haţegan. Acest frumos oraş merită să aibă o echipă în Liga a III-a.

Nelu Gavriluţi

Poveşti la gura sobei

Fotbalul la Petroşani a existat înaintea Jiului!

upă anul 1900 – dezvoltarea economică a Văii Jiului în special în domeniul mineritului, a determinat preocupări edilitare, social culturale şi sportiv-distractive cu angajaţii din coloniile muncitoreşti, edificii spitaliceşti, şcoli, biserici, spaţii culturale şi terenuri de sport pentru agrement.

Valea devenind un complex industrial integrat cu forţa de muncă specializată, capabilă unei activităţi complexe de extragere şi prelucrare a cărbunelui impunea acţiuni de refacere activă a forţei de muncă prin www.gazetadedimineata.ro

întreceri de atletism, trântă, popice, dar mai ales fotbal.

www.gazetadedimineata.ro

În câţiva ani, fotbalul a început să fie bucuria localnicilor atât cât cei care îl prac-

www.gazetadedimineata.ro

ticau, cât şi cei care îl asistau. Se juca pe terenuri virane, cu piciorul, la început cu mingi confecţionate din ghemotoace de cârpă, apoi din băşici de porc umflate cu aer. Aceste întreceri fotbalistice, erau urmărite şi îndrăgite de mineri. Un miner mai în vârstă, întrebat de un ziarist al vremii, de ce-i place jocul de fotbal a zis „Nimeni nu poate să preţuiască desfăşurarea vizionării unui meci de fotbal în plin soare, în măsura în care îl preţuim noi minerii care stăm 8-12 ore sub pământ”. Un document,acestei febrile activităţi fotbalistice a vremii, o dovedeşte o fotografie din 6 iunie 1914, făcută cu ocazia unui meci de fotbal ce a avut loc între echipele Petroşani şi Lupeni.