18.12.2012 by Gazeta de Dimineata

1:pag1.qxd

12/18/2012

6:54 AM

Page 1

Tribunalul Hunedoara nu a fost nici acum de acord cu Judecătoria Petroşani

Poliţistul acuzat de act sexual cu un minor rămâne în arest preventiv

agistraţii de la Tribunalul Hunedoara au întors, a doua oară, decizia prin care instanţa de la Judecătoria Petroşani dispunea eliberarea din arest preventiv a lui Adrian Sucilă, poliţistul din Vulcan acuzat de act sexual cu un minor, corupere de minori şi furt. <<< Pag. 3

Cum a ajuns preşedintele PSD Petroşani, Ioan Rus, la Apropo TV

Nicu Taşcă

ă mai amintiţi videoclipul electoral al lui Ioan Rus? Cum care? Ăla în care Sile Pop striga cât îl ţineau plămânii “Ajunge!!!”. Ăla de-ţi venea să dai cu basca în ţărână de tristeţe. După cum ştiţi, acel videoclip nu l-a dus în Parlament. Dar undeva tot l-a dus. L-a dus la emisiunea lui Andi Moisescu de la Pro Tv. Emisiunea se numeşte Apropo TV, are o audienţă bună şi i-a adus lui Rus notorietate naţională. De acum, în mod

aproape cert, i se va zice RusAjunge, reuşind cea mai bună construcţie de brand posibilă cu echipa de care s-a înconjurat veşnicul pierzător. Se spune prin târg şi s-a scris şi în presa locală că Rus e foc şi pară după ce a pierdut mandatul printre degete. Eu îl îndemn să nu mai fie. Pentru că duminică pe la prânz a obţinut ceva ce nu i-ar fi adus patru ani de tocit coatele pe băncile de la Palatului Parlamentului. Când ar mai fi fost el comentat de Lucian Mândruţă şi Mihai Bobonete, alias Bibiţa din cunoscutul serial “Las Fierbinţi”? Probabil niciodată. Hai, bre Nea’ Ioane, că eşti tare! Zău dacă nu. Apropo, la următorul videoclip să faci, bre, lansare. Că de acuma eşti vedetă, ce dracu’!

În ultimii trei ani,

Domeniile schiabile din Valea Jiului au înghiţit aproape 100 de milioane de lei

Nicu TAŞCĂ Dacă doriţi să

vedeţi ce i-a adus notorietatea lui Ioan Rus:

http://www.youtube.com/watch ?v=s-z7WqMUMr4

Scade consumul de carne de porc 3861522

Gazeta de Dimineaţă

4589722341

www.gazetadedimineata.ro

Societatea Naţională a Huilei, funcţională de la 1 ianuarie

n nou termen depăşit în mineritul Văii Jiului. Înfiinţarea societăţii ce va reuni minele viabile ale Companiei Naţionale a Huilei mai durează „vreo două zile”.

Anul II, nr.295, 12 pagini, Marţi 18 Decembrie 2 0 1 2 , P r e ţ 1 l e u

Punct

Un nou termen.

www.gazetadedimineata.ro

proape 100 de milioane de lei s-au investit în ultimii trei ani în turismul din Valea Jiului. Potrivit raportărilor oficiale ale Ministerului Turismului şi Dezvoltării Regionale, suma reprezintă alocările pentru Parâng, Pasul Vâlcan şi Straja începând din 2010. Mai exact este vorba de 98.055.000 lei. <<< Pag. 3

www.gazetadedimineata.ro

Diverse

Pamflet.

G a z e t a d e D i m in e a ţă Marţi , 1 8 D e c e m b r i e 2 0 1 2

www.gaze tade dimineaţ a. ro

Povestea lui Grohuilă (I)

Cică erau odată, şi mai sunt şi astăzi (încă), o Companie şi nişte companioni (tovărăşi). Compania de 66 de ani şi tovărăşia de doar 60 ani. Ambele, deşi îmbătrânite, erau negre ca zăcământul şi dezorientate ca nişte peruşi care dorm mai puţin de 10 ore pe zi. Prima, Compania, pentru că fusese condusă spre dezastru. A doua, compania – tovărăşia - pentru că echipa de companioni nu găsea cheia cu care să închidă lacătul gigant de la poarta Companiei. Şi, Doamne, tare mai doreau să nu o găsească altcineva înaintea lor, căci, atunci cât ar fi ziulica şi noaptea de mare, ar şedea singurei ca cucul şi le-ar ţiui urechile de urât ce le-ar fi în locul în care ar fi strămutaţi. Şi apoi, pe lângă toate aceste, nici vreo scofală mare nu era de dânşii. Şi-au făcut câte un bordei ca vai de el, poartă nişte ţoale hâde, aşternute pe nişte trupuri chinuite. Şi atâta era tot. Ba de la o vreme încoace, stresul îi mănâncă şi mai tare, căci ţipenie de om corect nu le mai sta în preajmă. Parcă erau bolnavi de ciumă, sărmanii! În una din zile, un companion oftă din greu şi, aşezându-se în faţa Companiei, zise cu voce tare.

- Doamne, Doamne! De când eşti tu, aşa ceva nu ai mai pătimit! Oare nu-i păcat de Dumnezeu că mai trăim noi pe lumea asta? Căci la o casă cu oameni ca noi nu cred ca mai este vreun Doamne-ajută! Miraculos şi cu o ultima suflare, duhul Companiei răspunse: - Apoi da, măi partenere, ce pot eu face inaintea voastră? Şi uitându-se cu o ultimă putere spre faţa companionului ce era transfigurat de atâta ignoranţă îi propuse: - Dacă îţi pasă de viitorul meu, partenere, ia, mâne dimineaţă, cum s-a miji de ziuă, să te scoli şi să apuci încotro-i vedea cu ochii; şi ce ţi-a ieşi înainte întâi şi-ntâi, dar a fi om, daappppă şarpe, daappppă, în sfârşit, orice altă jivină a fi, pune-o în traistă şi o adă aici; vom creşte-o şi noi cum vom putea, şi acela să fie managerul nostru. Orice ar fi, mai rău de atât nu se mai poate… Companionul, sătul şi el de-atâta ignoranţă şi complicitate, se scoală a doua zi dis-dedimineaţă, îşi ia traista în băţ şi face cum i-a zis Compania... Porneşte el şi se duce tot înainte pe nişte ponoare, până ce dă peste un bulhac. Şi numai iaca ca vede în bulhac o

scroafă cu doisprezece purcei, care şedeau tologiţi în glod şi se păleau la soare. Scroafa, cum vede pe companion că vine asupra ei, îndată începe a grohăi, o rupe de fugă, şi purceii după dânsa. Numai unul, care era mai ogărjit, mai răpănos şi mai răpciugos, neputând ieşi din glod, rămase pe loc. Companionul degrabă îl prinde, îl bagă în traistă, aşa plin de glod şi de alte podoabe cum era, şi porneşte cu dânsul spre Companie. - Slavă ţie, Doamne! zise companionul, că pot să duc Companiei mele un manager de nădejde! Mai ştiu eu? Poate ori Dumnezeu, ori dracul i-a dat în gând ieri noapte de una ca asta. Şi cum ajunge la Companie zice:

de Gazeta de Dimineaţă

- Iaca, măi Companio, ce manager ţi-am adus eu! Numai să-ţi trăiască! Un manager care nu mai poate fi corupt. Nu se va mai îndura nimeni să-l pună la masă cu el. În cazul lui nu va găsi nimeni o metodă de momire. Acesta va rămâne numai al tău, va munci numai pentru tine. Şi-l vom boteza Grohuilă. Continuare în numărul viitor al Gazetei de Dimineaţă

Marţi 18 Decembrie 2012 Antena 1

10:00 Teleshopping 10:20 Cenusareasa II: Viata la castel (R) 11:50 Mireasă pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasa pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct cu Simona Gherghe 19:00 Observator 20:00 Observator special cu Octavia Geamanu 20:30 Prietenii lui Mos Craciun 22:30 Un Show Păcătos cu Dan Capatos 01:00 Observator (R) 02:00 Robbersonii si poli-

www.gazetadedimineata.ro

ProTV

07:00Ştirile Pro Tv 10:00Tânăr şi Neliniştit (R) 11:00Pariu cu viaţa (R) 13:00Ştirile Pro Tv 13:45In libertate 17:00Ştirile Pro Tv 17:30Happy Hour 19:00Ştirile Pro Tv 20:30Spartanul 22:30Ştirile ProTv 23:00Fringe

00:00Spartanul (R)

02:00Apropo Tv (R) 03:00Ştirile Pro Tv (R) 04:30Fringe (R) www.gazetadedimineata.ro

TVR 1

07:00 Jurnal matinal 09:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aşa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (R) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Dănutz S.R.L. (R) 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (R) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european (R) 16:00 Maghiara de pe unu (R) 17:00 Meseria, brăţară de aur (R) 17:30 Oamenii care au schimbat lumea (R) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 23:50 Ora de business (R) www.gazetadedimineata.ro

Prima TV

08:00 09:30 12:00 12:30 13:30 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 nite 21:30 22:00 22:30 23:45 00:00 01:00 02:00 03:00 04:00 05:00 05:30

Iubiri secrete Colinda de Craciun Vipo Galileo Flash Gordon Anchetă militară Cireaşa de pe tort Trăsniţii Focus 18 Focus Sport Iubiri secrete Copiii spun lucruri trăs-

Bătrâni şi neliniştiţi Mondenii Trăsniţii Focus Monden Anchetă militară Focus Trădaţi în dragoste Flash Gordon Levintza prezintă (R) Flavours, 3 bucătari (R) Trăsniţii (R)

www.gazetadedimineata.ro

Rodica Muntoi Mîrza

gddhunedoaragorj@yahoo.com

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m in e a ţă M a rţ i , 1 8 D e c e m b r i e 2 0 1 2

Actual

În ultimii trei ani,

Domeniile schiabile din Valea Jiului au înghiţit aproape 100 de milioane de lei

proape 100 de milioane de lei s-au investit în ultimii trei ani în turismul din Valea Jiului. Potrivit raportările oficiale ale Ministerului Turismului şi Dezvoltării Regionale, suma reprezintă alocările pentru Parâng, Pasul Vâlcan şi Straja începând din 2010. Mai exact este vorba de 98.055.000 lei.

Turismul din Valea Jiului mai are mult până va ajunge să concureze cu cel de pe Valea Prahovei. Activitatea la negru, pârtiile insuficiente şi nu totdeauna amenajate, dar şi lipsa de personal şi de servicii turistice sunt încă bubele negre ale acestei activităţi. Datele oficiale arată că în ulti-

mii trei ani în Valea Jiului au ajuns, via Ministerul Turismului, aproape 100 de milioane de lei noi. Singura investiţie finalizată este cea din Pasul Vâlcan, unde s-a construit o telegondolă ce duce, la acest moment, cam spre nicăieri, şi care a costat 37.391.000 lei, 18.171.000 fiind alocate în 2010 şi 19.220.000 în 2011. În Straja, unde administraţia locală a reuşit să finalizeze telegondola, Guvernul a alocat 35.000.000 în 2011 şi 1.500.000 anul acesta. Parângul pare a fi cel mai defavorizat, asta pentru că în masivul ce străjuieşte municipiul Petroşani nu s-a reuşit punerea în funcţiune a unei noi instalaţii de transport pe cablu, un teleschi pentru care s-au montat stâlpii de susţinere, iar lucrările la telegondola ce are

o lungime de aproximativ 8 kilometri nu au început. În Parâng s-au amenajat doar pârtii şi s-a construit lacul de acumulare ce va deservi instalaţiile de deszăpezire. Datele celor de la Ministerul Turismului arată că în masivul Parâng, pentru domeniul schiabil au ajuns 1 milion de lei pe parcursul anului 2010, 15 milioane în 2011 şi alte 8,164 milioane în cursul acestui an. Recent, Guvernul a deblocat pentru Parâng suma de 3,2 milioane de lei, după ce acelaşi Execitiv a blocat peste 2 milioane de lei pentru acelaşi proiect. Reprezentanţii administraţiei locale de la Petroşani, declarau că societatea care se ocupă de construirea domeniului schiabil Parâng are lucrări efectuate şi neachitate de circa 8 milioane de lei. Aceiaş oficiali spuneau că anul viitor şi-ar

dori de la Guvern minim 12 milioane de euro, pentru a putea finaliza TS3 şi TS4 (cele două noi instalaţii de transport pe cablu din masivul Parâng – n.r.), dar şi alte lucrări. Dezvoltarea domeniului schiabil Parâng este un pro¬iect ce are o valoare totală de peste 67 milioane de euro şi presupune constru-

Tribunalul Hunedoara nu a fost nici acum de acord cu Judecătoria Petroşani

irea de la zero a unei staţiuni montane. Finanţarea a venit însă cu ţârâita şi, deşi în acest sezon se dorea inaugurarea ueni noi instalaţii de transport pe cablu, turiştii ce se vor aventura în Parâng vor fi nevoiţi să urce tot cu ”bătrânul” telescaun. Mihaela MIHAI

Poliţistul acuzat de act sexual cu un minor rămâne în arest preventiv

Recursul trebuia să se judece astăzi-luni, însă termenul a fost preschimbat, iar în şedinţa de vineri instanţa de la Tribunalul Hunedoara a admis recursul înaintat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani. “Menţine măsura arestării preventive a inculpatului Sucila Adrian. Respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara”, se arată în sentinţa pronunţată de Tribunalul Hunedoara. Este pentru a doua oară când Tribunalul Hunedoara nu este de acord cu sentinţa pronunţată de instanţa de la Petroşani. Şi în noiembrie, magistraţii de la Tribunal au admis recursul formulat de reprezentanţii Parchetului împotriva sentinţei de la Petroşani prin care Adrian Sucilă era pus în libertate. Unul dintre avocaţii lui Adrian Sucilă, Daniel Tomescu, susţine că deciziile instanţelor de judecată sunt, până la urmă, corecte. Adică pe principiul probelor din faza de urmărire penală, fiecare instanţă apreciază în mod propriu. www.gazetadedimineata.ro

“Deciziile ţin cont strict de ceea ce consideră instanţa. E şi firesc să fie aşa. În baza probelor din faza de urmărire penală, pentru că în proces încă nu s-a făcut administrarea probatoriului, Judecătoria Petroşani spune că poate fi judecat în stare de libertate, iar Tribunalul Hunedoara că trebuie judecat în stare de arest peventiv. Dacă s-ar înainta în dosar (n.r. - dacă s-ar ajunge la audierea martorilor) poate s-ar schimba şi decizia de la Tribunal”, a declarat luni, pentru GDD, Daniel Tomescu, avocatul lui Adrian Sucilă. Potrivit sursei citate, arestarea lui Adrian Sucilă s-a făcut în baza a două considerente şi anume să nu influenţeze martorii şi părţile vătămate din proces şi că pedepsele pe care le riscă sunt peste 4 ani.

www.gazetadedimineata.ro

“Judecătoria impune ca Sucilă să nu ia legătura cu părţile vătămate şi martorii, însă în arest li s-a permis să îl viziteze”, mai spune Tomescu. Următorul termen al procesului este pe data de 8 ianuarie. Până atunci, potrivit avocatului, nu se va mai face nicio cerere. Cu toate acestea se speră în liberarea poliţistului, asta dacă dosarul va fi trimis spre judecare Tribunalului Hunedoara. Pe 8 ianuarie, instanţa de la Petroşani va trebui să se pronunţe pe excepţiile ridicate de avocaţii poliţistului care au cerut întoarcerea dosarului la Parchet, acuzând procurorii că au făcut interceptări ilegale şi că rechizitoriul în baza căruia poliţistul a fost trimis în judecată nu respectă formele legale, solicitând totodată declinarea competen-

www.gazetadedimineata.ro

ţei în favoarea Tribunalului Hunedoara, invocând că Adrian Sucilă este poliţist judiciar. “Dacă se declină competenţa, atunci automat Adrian Sucilă va fi eliberat, pentru că a fost arestat de o instanţă necompetentă”, a mai spus Tomescu. Adrian Sucilă este acuzat şi judecat pentru act sexual cu un minor, corupere de minori şi furt. Potrivit actelor de urmărire penală, toate faptele au fost săvârşite împotriva şi împreună cu membrii familiei fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica. Pe rând, membrii familiei Stoica au devenit, în acelaşi timp sau alternativ, victime sau complici la infracţiunile menţionate. Fiul minor al fostului viceprimar este victima principală despre care procurorii au arătat că a fost agresată sexual, dar cu toate acestea băiatul nu l-a denunţat pe poliţist. Tot fiul viceprimarului este complice sau victimă şi la furtul banilor tatălui său, discuţiile dintre cele două persoane menţionate în rechizitoriu indicând că poliţistul a făcut presiuni psihice asupra minorului pentru a pune mâna pe suma dorită. Minorul este victima şi propriei sale surori care, arată acelaşi rechizitoriu, l-a ajutat pe poliţist să-l atragă pe băiat în actele sexuale la care se face referire. Motiv pentru care, fiica fostului viceprimar, Angela Stoica, este judecată pentru complicitate. Angela Stoica a devenit şi ea “victimă”, şi aceasta fiind cercetată într-un alt dosar pentru favorizarea infractorului – poliţistul Adrian Sucilă.

www.gazetadedimineata.ro

Gazeta de Dimineaţă Marti , 18 Decembrie 2012

w w w .gaz eta dedi m i neaţ a.r o

Actual

Elevii vor intra trei săptămâni în vacanţă

De vineri elevii şi preşcolarii vor intra în vacanţă. Ei se vor reîntoarce la cursuri abia pe 14 ianuarie 2013. Preşcolarii şi elevii vor intra în vacanţă de vineri, 21 decembrie, ocazie cu care se încheie şi situaţia şcolară, copiii începînd odată cu noul an şi semestrul al doilea. Modificările gândite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului „reînvie” vacanţa de iarnă care data de pe vremea când anul era împărţit în trimestre şi nu în semestre, iar copiii ştiau înainte de Crăciun dacă vor trebui să înveţe mai mult în anul următor sau se vor putea bucura liniştiţi de sărbători. Părinţii privesc cu ochi buni mărirea vacanţei. „Semestrul se va încheia vineri cînd se vor încheia şi mediile. Cred că este o decizie bună ca vacanţa să fie prelungită cu o săptămînă. Copiii cu o situaţie şcolară precară au la dispoziţie mai multă vreme pentru a învăţa, iar cei care au învăţat şi au

Exproprierile salvează CE Oltenia

Legea cu nr.255, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, a trecut de toate avizele. Următorul pas este punerea în discuţie în cadrul Guvernului.

Necesitatea acestei legi este imensă, susţine Laurenţiu Ciurel, directorul Complexului Energetic Oltenia, deoarece, în mare parte, soarta mineritului din Gorj depinde de expropierile care trebuie făcute. Laurenţiu Ciurel a anunţat că legea 255, privind exproprierile, a trecut de toate cele şase ministere, respectiv, Ministerul Economiei, cel care a şi elaborat-o, Ministerul Mediului, Dezvotării, iar săptămâna trecută şi ultimii doi semnatari, Ministerul Justiţiei şi Internelor, şi-au dat avizul. Cel mai probabil, legea va fi promulgată în primul trimestru al anului viitor. Aceasta este extrem de importantă pentru continuarea exploatărilor de cărbune din Gorj.

terminat semestrul cu bine se pot bucura de sărbători. De altfel, mulţi copii nu reuşeau să vină chiar din prima zi la şcoală în Anul Nou pentru că încă mai erau sărbători şi mai întîrziau cîteva zile”, a declarat un părinte.

Aşadar, dacă până acum elevii se întorceau din vacanţă în prima săptămâna a lui ianuarie, de acum încolo sau cel puţin până la o nouă regândire a Ministerului copiii se vor reîntoarce în cea de-a doua săptămână a lunii ianuarie, respectiv în data de 14. Rodica Muntoi Mîrza

Amenzi de zeci de mii de lei pe şosele din Gorj

La sfârşitul săptămânii trecute, respectiv în zilele de 15 şi 16 decembrie, poliţiştii rutieri din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj au acţionat pe şoselele din judeţ, pentru prevenirea accidentelor de circulaţie, precum şi pentru conştientizarea conducătorilor auto cu privire la riscurile la care se expun şi îi expun pe ceilalţi participanţi la trafic prin nerespectarea regulilor de circulaţie. Totodată poliţiştii rutieri au acţionat pentru prevenirea şi sancţionarea nerespectării legislaţiei rutiere de către pietoni. Poliţiştii, ca urmare a abaterilor constatate, au aplicat peste 214 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de

Accident la poarta service-ului

Poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Târgu-Jiu au fost sesizaţi de B.P., participant la traficul rutier, despre faptul că pe str. Barajelor din municipiul Târgu-Jiu, a fost implicat într-un eveniment rutier soldat cu victime.

La fata locului s-a deplasat echipa operativă din cadrul Biroului Rutier ocazie cu care a stabilit că B.V., de 47 ani, din municipiul TârguJiu, judeţul Gorj, în timp ce conducea autoutilitara proprietate personală, pe strada Barajelor, din direcţia Pod Turcineşti în direcţia Piaţa Centrală, nu s-a asigurat la efectuarea virajului la stânga pentru a intra la un atelier şi a intrat în coleziune cu un autoturism, care efectua manevra de depăşire, auto-

turism condus de B.P., de 28 ani, din Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi. În urma impactului a rezultat vătămarea corporală uşoară a lui C.A., de 24 ani, din municipiul Târgu-Jiu, pasageră pe scaunul din dreapta faţă al autoturismului. Ambii conducători auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

aproximativ 41.370 lei. De asemenea, au reţinut în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice şapte permise de conducere şi au retras şase certificate de înmatriculare.

Au cerut libertate şi au rămas tot după gratii Magistraţii de la Tribunalul Gorj au decis, ieri, prelungirea măsurii de arestare preventivă pentru femeia de afaceri Maria Lupulescu şi medicul veterinar Ana Guţă. Cele două femei au refuzat să facă declaraţii când au ieşit din sala de judecată. Medicul veterinar s-a aratat deranjat de prezenţa ziariştilor România Tv Gorj, încercând să-i lovească din mers.

Judecătorii de la Tribunalul Gorj au admis propunerea procurorilor de prelungire a arestului preventiv. Acest lucru înseamnă că Maria Lupulescu va sta în arest până pe 12 ianuarie, iar Ana Guţă până pe 4. Asta doar în cazul în care avocaţii nu vor formula recurs în următoarele 24 de ore. Ana Guţă este acuzată că, în caliwww.gazetadedimineata.ro

tate de medic veterinar, a întocmit în fals o notă de inspecţie, prin care a constatat în mod fictiv alterarea a 20 de tone de carne. Documentul ar fi ajuns la Maria Lupulescu, administratorul unei firme din Târgu-Jiu, pentru a scoate marfa de pe stoc. Procurorii au stabilit că prejudiciul creat bugetului de stat ar fi de peste

www.gazetadedimineata.ro

1,2 milioane de lei. Femeia de afaceri este acuzată de evaziune fiscală în formă continuată şi instigare la fals intelectual. Familia medicului veterinar a venit la tribunal, susţinând faptul că deţin documente care arată nevinovăţia femeii.

www.gazetadedimineata.ro

w ww . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

G a ze ta d e Dim i ne aţă Marţi , 1 8 De c em b r ie 2 01 2

Un nou termen.

Societatea Naţională a Huilei, funcţională de la 1 ianuarie

n nou termen depăşit în mineritul Văii Jiului. Înfiinţarea societăţii ce va reuni minele viabile ale Companiei Naţionale a Huilei mai durează „vreo două zile”.

Responsabilii din minerit spun că societatea formată din minele viabile ale CNH va fi funcţională începând cu data de 1 ianuarie, aceştia spunând că în aceste zile se aşteaptă actele oficiale de la Registrul Comerţului. „Astăzi (luni – n.r.) se depun ultimele acte la Registrul Comerţului. Sperăm ca în două-trei zile să avem CUI-ul şi J-ul de la Registrul Comerţului”, a declarat, luni, pentru Gazeta de Dimineaţă, Sorin Găman, preşedintele Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale a Huilei. Societatea Naţională a Huilei (aşa se va numi societatea formată din minele Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni - n.r.) ar urma să devină funcţională, potrivit aceluiaşi Sorin Găman, de la data de 1 ianuarie. Până atunci, noua societate va prelua angajaţii de la CNH, la fel

Actual

Accident între un microbuz şi două autoturisme pe DN 7. Tr e i p e r s o a n e a u ajuns la spital

n microbuz, în care se aflau nouă persoane, şi două autoturisme, în care erau alte trei persoane, s-au ciocnit în această dimineaţă (luni – n.r.) pe DN7, pe raza localităţii hunedorene Simeria. cum s-a întâmplat şi în cazul Societăţii Naţionale de Închideri de Mine. Angajaţii vor trece de la CNH la SNH cu aceleaşi drepturi şi facilităţi pe care le au la acest moment, contractul colectiv de muncă ce se aplică la nivelul Companiei având aplicabilitate până la finele lui 2013, astfel încât acesta va fi valabil şi în cadrul noii societăţi. După ce se va înfiinţa şi societatea formată din minele viabile, Compania Naţională a Huilei, ceea ce va mai rămâne din ea, va intra în lichidare, urmând astfel să fie stin-

Mintia face arhivă dintr-o anexă. Dă peste 20 mii lei pentru un proiect

se şi datoriile istorice ale acestei societăţi. La finele lunii trecute, directorul CNH, Nicolae Drăgoi, declara că se aşteaptă ca Societatea Naţională a Huilei să obţină datele de identificare de la Registrul Comerţului în intervalul cuprins între 5 şi 10 decembrie, termenul fiind însă depăşit. Societatea formată din minele viabile ar fi trebuit să funcţioneze încă din decembrie, termenele asumate cu FMI arătând că în ianuarie aceasta ar urma să fuuioneze cu Complexul Energetic Hunedoara. Mihaela MIHAI

La locul accidentului a fost trimis echipajul de descarcerare din Deva şi echipajul SMURD din Simeria. Şoferul unuia dintre autoturisme a fost prins între fiare şi după ce a intervenit echipajul de descarcerare a fost

www.gazetadedimineata.ro

transportat, în stare stabilă, la spital. Alte două persoane, un bărbat şi o femeie, aflate într-un alt autovehicul implicat în accident, au suferit răni uşoare, acestea fiind transportate, de asemenea, la spital pentru investigaţii suplimentare. Potrivit ISU Hunedoara, pasagerii din microbuz nu au fost răniţi. Toate persoanele din microbuz şi-au continuat călătoria cu un alt mijloc de transport. Din cauza accidentului, circulaţia pe DN 7 a fost blocată pe ambele sensuri, timp de câteva zeci de minute. Mihaela MIHAI

Scade consumul de carne de porc

peste zece porci în curte dar

dacă nu mai am porumb, nu am avut ce face”, susţine un localnic din Turcineşti. În urmă cu

re buget pe minus însă alocă bani pentru proiecte de transformare a unei anexe în arhivă. Este vorba despre nou-născutul Complex Energetic Hunedoara, care alocă 22.000 lei, fără TVA, pentru un proiect ce presupune transformarea unei anexe în arhivă.

Potrivit anunţului de intenţie se doreşte transformarea unei anexe aferenete TermocentraleI Mintia în arhivă. Banii se vor da pe servicii de arhitectură, servicii de inginerie şi servicii integrate de inginerie, servicii de amenajare urbană şi servicii de arhitectură peisagistică, servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică, servicii de testare şi analiză tehnică. Adică pe nişte documente în baza cărora se vor modifica nişte pereţi şi se vor monta nişte rafturi. Operaţiuni ce vor necesita însă alţi bani. Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli al Complexului Energetic Hunedoara, cifrele arătând că veniturile sunt mai mici decât cheltuielile. Complexul hunedorean are venituri de 221.952 mii lei şi cheltuieli în valoare de 831.773 mii lei. Conform calculelor între veniturile şi cheltuielile CEH există o diferenţă considerabilă, de peste 600.000 mii lei. Directorul CEH, Costel Alic, spunea însă că entitatea pe care o conduce este pe profit.

doi ani, în Gorj s-au sacrificat

90 de mii de porci. Anul trecut, 60 de mii iar tendinţa arată o

scădere dramatic: “Pensionarii nu ăşi mai permit să crească animale pentru că populaţia

este îmbătrânită.

Tendinţa este în scădere şi

ncet dar sigur tradiţia sacrificării porcului de Crăciun va deveni doar o amintire. De la an la an, românii cresc mai puţini porci în propriile gospodării şi asta pentru că populaţia îmbătrânită de la sate renunţă la o muncă în plus. Pensionarii se plâng şi de faptul că nu le mai ajung banii şi pentru a mai creşte multe animale aşa cum făceau altă data.

www.gazetadedimineata.ro

Comuna Turcineşti din Gorj

era renumită pentru gospodarii care creşteau în fiecare an cel puţin zece porci. Oamenii îşi rotunjeau şi veniturile şi îşi

îndestulau şi familiile. Lucrurile s-au schimbat în ultimii doi

ani. “Anul acesta am avut şase porci. Trei i-am oprit pentru

consumul din familie şi trei i-am vândut. Am încercat să cresc

mai mult dar am hambarul gol după seceta de anul ăsta. S-au

dus vremurile când aveam şi

www.gazetadedimineata.ro

urmează să vedem care va fi

bilanţul după acest Crăciun”, a

precizat Mircea Moldovean,

purtător de cuvânt al Direcţiei

Sanitar-Veterinare Gorj. Con-

sumul de carne de porc a scă-

zut şi la oraş. Oamenii spun că de Craciun cumpără mai puţin pentru că nu îşi permit costuri

mari pentru sărbători. Cu toate acestea, în ultima perioadă se

înregistrează creşteri la vânzări

de carne de iepure sau carne de porc din rase exotice cum ar fi

porcii vietnamezi care au mai

puţin colesterol.

www.gazetadedimineata.ro

w w w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Sport

G a z e t a d e D i m i n e aţă M a t i , 1 8 D e c e m b r ie 2 0 1 2

O.N.S.Ş., anul şcolar 2012-2013

S-a încheiat calendarul sportiv din semestrul 1 al Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar din unităţile de învăţământ din Valea Jiului

În acest prim semstru al acestui an sportiv 2012-2013, paralel cu activitatea educaţională şi de învăţătură s-au desfăşurat şi întrecerile sportive, ale actualei ediţii a O.N.S.Ş., din Valea jiului. Pentru buna organizare a disputelor sportive din paleta de sporturi ale O.N.S.Ş., Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, a împuternicit două comisii metodice să organizeze etapa pe Valea Jiului, şi să stabilească, sportivii şi formaţile calificate precum şi urmărirea, pregătirii pentru etapa judeţeană, din unităţile de învăţământ gimnaziale şi liceale. Cele două comisii sunt conduse de profesorii de sport, Mariana Muntean pentru comisia şcolilor generale şi Doina Ţopescu pentru comisia liceală. Prima etapă a O.N.S.Ş., a fost la nivelul unităţilor şcolare, unde profesorii de educaţie fizică şi sport, organizează competiţii între clase ani de studii pentru a putea forma echipele reprezentative, cu care să participe la faza pe Valea Jiului. Privind desfăşurarea etapei O.N.S.Ş pe Valea Jiului, la cele două forme de învăţământ, s-au disputat conform datelor planificate de calendarul competiţional, stabilit de cele două comisii ale profesoriilor de sport. Comisia profesorilor din licee, condusă de Doina Ţopescu, care a fostşi gazda competiţilor, şi-a făcut datoria fara nici o problemă, cu sprijinul colegilor, Ileana Lazăr, Cristian Tomele au asigurat toate condiţiile de organizare, (sală de sport, vestiare, asistenţă medicală şi arbitraj). Toate întrecerile s-au dusputat într-o disciplină totală fprp evenimente neplăcute. Din cele opt unităţi liceale tehnice, o prezenţă onorabilă au avuto unităţile, C.N. „Mihai Eminescu” (prof. Cristian Tomele), C.T. „Mihai Viteazu” Vulcan

www.gazetadedimineata.ro

(prof. Ştefan Cornel, Ciungan Marius) şi C.E. „ Hermes” (prof. Doina Ţopescu), care au prezentat formaţii şi sportivi bine pregătiţi care au şi obţinut locuri de top şi calificări la faza judeţeană. Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” a reuşit să obţină,locul 1 la baschet fete, handbal fete, fotbal băieţi, şah băieţi şi locul 2 la baschet băieţi, toate locurile fiind calificabile la faza judeţeană. La aceste reuşite, a contribuit şi domnul director al liceului prof. Gilbert Danciu, care a sprijinit moral dar şi financiar, activitatea sportivă şi în acest an. Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan, a cucerit locul 1 la baschet băieţi, volei fete, locul 2 volei băieţi, locul 3 handbal băieţi şi locul 4 handbal fete. Colegiul Economic „Hermes”, locul 2, handbal fete, volei baieţi, baschet fete şi un loc 3 la volei băieţi. Trebuie să remarcăm, prezentarea sportivilor cu un echipament frumos de joc şi sclipiri tehnice spectaculoase. Negativ a fost faptul că, nici un for şi nici comisia de organizare nu a oferit ca stimul nici măcar clasica diplomă de participare. În învăţământul gimnazial, etapa pe Valea Jiului s-a disputat pe cele două centre, est şi vest, reuşind să de realizeze competiţile propuse în acest calendar sportiv. Din unităţile gimnaziale din estul văii jiului s-au evidenţiat Şcoala Generală I.G. Duca (profesori, Constantin Medrea, Sonia Butkovski şi Nicolae Krautil), care

www.gazetadedimineata.ro

au cucerit locurile 1 la, Tetratlonul atletic, rugby – tag, handbal băieţi. O altă prezenţă bună a avut-o şi unitatea şcolară nr. 7 Petroşani, care s-au clasat pe locul 2 la fotbal pe teren redus şi tetratlon – atletic (prof. Stoica Angela). Deasemeni şi scoala de structură a şc. Gen. „Avram Stanca”, din cadrul C.N. „Mihai Eminescu”, (prof. Cosmin Candut), au avut succese locul 1, handbal fete, locul 2 rugby tag. Trebuie să redăm prezenţa onorabilă a echipei de fotbal, de la şcoala generală de structură nr. 5 Petrila, din C.T. „Constantin Brâncuşi” care a ocupat locul 1, pregătită de profesoarele Gaier Daniela şi Albu Raluca. În zona de vest a Văii Jiului, s-au evidenţiat unităţile şcolare nr 4 Vulcan, care

a câştigat locul 1 la handbal fete şi băieţi profesor Nicolae Nicolae, nr. 5 Vulcan Elvis Tan şi şcoala generală n3 Lupeni, tenis de masă. Trebuie să remarcăm că a început să se permatizeze colaborarea preofesorilor de sport cu cluburile de performanţă, ca C.S.Ş. Petroşani, C.S. Inter Petrila şi C.S. Comexim Lupeni, privind procesul de pregătire a echipelor şcolare. În această ediţie 2012 -2013 a O.N.S.Ş. a debutat şi în unitatea Şc. Gen. Nr. 2 Uricani, În această vacanţă de iarnă e necesar ca profesorii de sport care au sportivi şi echipe calificate la etapa judeţeană, ar trebui să stabilească un program de pregătire a lor, pentru o cât mai bună prezentare la etapa judeţeană. Aurel Slăbâi

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

w w w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

G a z e t a d e D i m in e a ţă M a rţ i , 1 8 N o i e m b r i e 2 0 1 2

Interviu

Revoluţia, prin ochii unui hunedorean...

„Indiferent de ce intenţii aveau alţii cu privire la România, o revoluţie oricum pleca atunci, era valul schimbărilor din care nu puteam lipsi, ca popor” La 23 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, un fost revoluţionar vorbeşte despre manifestaţiile din Deva.

Deşi au trecut 23 de ani de când flacăra Revoluţiei s-a aprins pentru prima dată la Timişoara, puţini sunt cei care cunosc sau recunosc, că la fel ca în marile oraşe din ţară, şi în Deva oamenii au ieşit în stradă pentu a cere ceva, un lucru de care nu au avut parte până atunci, Libertate... Un revoluţionar, care a ieşit în 21 decembrie în stradă, împreună de alţi hunedoreni, pentru a se alătura protestatarilor din Bucureşti sau Timişoara, ne-a povestit despre „Decembrie 89 la Deva”. Este vorba de Dumitru Tâlvescu, secretarul Asociaţiaţiei Judeţeană a Răniţilor şi a Urmaşilor Eroilor Martiri. În premieră, Dumitru Tâlvescu povesteşte pentru Gazeta de Dimineaţă, după 23 de ani, care este adevărul despre Revoluţia de la Deva şi despre cum a fost sau cum este privit un revoluţionar în ziua de astăzi. Reporter: Domnule Tâlvescu, dumneavoastră aţi fost unul dintre miile de români care au cerut la unison în decembrie 1989 o Românie liberă, democraţie... Ce v-a determinat să faceţi acest lucru? Dumitru Tâlvescu: Traiul zilnic, cu foarte multe lipsuri şi prea multe griji, dorinţa ca fiul şi fiica mea să crească într-o ţară care să le ofere mai multe oportunităţi decât le-am avut toţi cei din generaţia noastră. Mă simţeam că într-o sferă, murdară, iar din afară, adevarul mascat de minciuni încerca să razbată, neputincios, sub un regim pentru care nu exista grijă pentru om. R: Cu ce gânduri aţi „urcat” pe baricadele revoluţiei? D.T.: Am simţit atunci, după ce am aflat ce se petrece la Timişoara, Cluj şi Iaşi, că şi aici, la Deva, chiar dacă e un oras mic, se poate face ceva. În sistemul în care lucram, am fost contactat de un coleg, care mi-a spus că trebuie pregatită o mişcare de protest în 21 decembrie , în semn de solidaritate cu ce se întampla în marile orase din Transilvania. Probabil, iniţiativa a transpirat pentru că în seara cu pricina, la fostul cartodrom, am fost fugăriti şi unii arestaţi... A doua zi, mi-am spus că ori câştigăm, ori ne găsim prin puşcării, dar n-am vrut să scap ocazia de a protesta. Aşa că am organizat un grup destul de numeros de persoane care îmi împartăşeau opiniile şi am plecat cu ele, la manifestaţia anunţată prin canale sigure, în Deva, la ora 10 dimineaţa. R: Comparativ cu Timişoara şi Bucureşti, cum vi s-a părut mişcarea revoluţionară de la Deva? Cam câţi hunedoreni au ieşit în stradă pentru a cere schimbarea regimului şi bineînţeles „Libertatate”? D.T.: Am fost destul de dezamăgit, pentru că din grupul meu, am ajuns la locul de întâlnire mai puţin de jumătate, adică 12 oameni. Până la momentul întâlnirii cu cei de la UPSRUM, am reuşit să ridicăm pe statuia lui Decebal pe unul dintre noi, Titi Cheptrosu, care a arborat steagul tricolor cu stema tăiată şi de acolo, a declamat poezii împotriva regimului şi a cuplului Ceauşescu. Din fericire, s-au adunat apoi câteva sute de oameni, care, în grup compact, au mers spre instituţiile locale pentru a protesta. R: În acele zile din decembrie 1989 aţi avut momente în care aţi crezut că nu veţi scăpa teafăr? D.T.: Da, au fost câteva momente, în seara de 22 decembrie, când orasul a fost survolat de elicopterul ce avea să-i ducă spre pierie pe generalii Nuţă şi Mihalea şi toată lumea era panicată de teroriştii care existau peste tot şi nu-i găsea nimeni. R: Ne puteţi spune şi nouă câteva întâmplări care vau marcat atunci, în 1989? D.T.: Da, a fost entuziasmul fără margini ai participanţilor la manifestaţie. Părea că nu mai conta nimic decat Jos Ceauşescu şi Pentru crima din Banat, Ceauşescu conwww.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

damnat, două dintre lozincile cele mai strigate atunci. Apoi dezamagirea pe care am avut-o, când am intrat în sediul judeţenei de partid şi am vazut printre noii participanţi la conducerea judeţului, trei sferturi din cei pe care îi ştiam în vechiul, deja regim, tăind şi spânzurând în numele partidului comunist. M-a supărat şi dezamăgit victoria revoluţiei în sensul că s-a spart magazia de la cantina partidului şi a fost devastată, la fel biblioteca. Mulţi au profitat de atunci de unele defecte de organizare, mulţi au devenit revoluţionari de marcă, sosiţi, la fel ca şi Iliescu, în urma apelurilor la telefon, de parcă era o altfel de conjuraţie şi anumiţi oameni trebuiau să fie la conducere. Mulţi au rămas mult timp după aceea, tot acolo... R: Aţi fost vreodată tentat în acele zile de decembrie să plecaţi spre Timişoara sau spre Bucureşti? D.T.: Nu! Era important să ştiu că pot ajuta aici. E adevarat, în seara de 22 decembrie s-au cerut participanţi pentru Bucureşti, dar ordinul s-a anulat. R: Credeţi că situaţia României de astăzi este cea la care aţi visat în 1989? D.T.: Nici pe departe. N-am putut să cred că treburile României vor fi ocupaţia unor foşti membri ai partidului comunist sau foşti angajaţi în securitatea statului, ajunşi extrem de bogaţi, peste noapte. Există un sentiment de libertate, însă nu e corelat cu nevoile existenţiale ale populaţiei. Contrar speranţelor, clasa medie e ca şi inexistentă, pauperizarea populaţiei e evidentă şi continuă, ca şi înainte, există o clică la conducerea ţării care taie şi spânzură după bunul plac, în detrimentul celor mulţi şi în avantajul acoliţilor lor, care i-au ajutat să ajungă la putere. Nu se schimbă decât numele coaliţiei de guvernare sau al partidului de guvernământ. Politica e aceeaşi, totul pentru ei, poporul se descurcă aşa cum poate. Iar exemplul Valea Jiului e destul de elocvent. R: În decembrie 89 una dintre revendicările populaţiei, pe lângă multe altele a fost legată de alegerile libere. Acum, alegerile sunt libere, dar sunt oare aşa cum leau dorit românii? D.T.: Se pot numi, oarecum libere, după cum s-a văzut, mai ales în ultimii ani, deşi sistemul de promovare a candidatţilor mi se pare tare ciudat. E spectaculos filmul alegerilor, pentru că în viaţa mea n-am auzit atâtea minciuni într-un timp atât de scurt ca în campaniile electorale. Cei care ne reprezintă, deşi e un eufemism, pentru că eu nu mă simt reprezentat de indivizi dubioşi, certaţi cu legea sau agramaţi, dormind în fotolii pe bani grei, sunt acolo pentru poziţie socială şi bani, un joc al partidelor pe care încă nu-l înteleg pentru că promisiunile făcute de ei şi nerealizate, nu sunt sancţionate de nimeni. Ei jură, iar dea doua zi cer bani de cazare şi drepturile cuvenite unui parlamentar, înainte de a dovedi că merită locul pe care l-au obţinut, în sensul respectării promisiunilor făcute electoratului. R: Având în vedere că suntem în perioada de după alegeri, credeţi că actuala putere va continua „lupta” începută în 89 pentru libertatea ţării şi pentru un trai mai bun? D.T.: Un trai mai bun? Poate pentru ei. Avem dovada în fiecare zi, că există justificări www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

plauzibile pentru orice eşec. De aceea, nu cred că acest guvern, ce se va valida în câteva zile, va reuşi să facă mai mult decât au facut celelalte. Vor continua investiţii cu preţ de cost mai mari decat oriunde în lume, vor mai sacrifica unul sau doi corupti si vor vorbi de bunăstare cu frica în piept, să nu iese lumea în stradă. Atatea guverne şi atât de puţine împliniri pentru ţară şi popor mă fac să cred că nu va fi mai bine. R: Cum este privit şi tratat astăzi în societate un revoluţionar? D.T.: S-a inventat o lege pentru revoluţionari, fapt ce a dat prilejul ca mii de oportunişti să-şi confecţioneze trecut de revoluţionar pentru a dobândi drepturi, cu complicitatea unor presedinţi de asociaţii de gen, cu complicitatea chiar a unor demnitari din secretariatul de stat al guvernului, pentru problemele revoluţionarilor. Cei care s-au implicat şi au trăit pentru ce a fost, atunci revoluţie sau cum am crezut că este, sunt revoltaţi de invazia a numeroşi neaveniţi, care şi-au cumpărat certificatele, iar presa a scris despre asta. Nu cred că un revoluţionar are nevoie de drepturi speciale pentru un act de curaj şi de patriotism care nu trebuie obligatoriu plătit. Respect pe cei raniţi şi pe cei decedaţi în revoluţie sau în legatură cu revoluţia. Aşa zişi luptători, ar trebui să nu beneficieze decât de o recunoaştere formală, pentru că patriotismul, nu se cumpără. Actul de curaj de atunci trebuie păstrat ca o dovadă de maturitate şi curaj, nu e obligatoriu să fie plătit. Mie mi s-a întâmplat de câteva ori să fiu apostrofat pentru participarea la revoluţie, de catre oameni simpli, cunoştinţe, cei drept, dar care regretă şi acum acel echilibru, precar, dar mai bun ca în prezent, care există în relaţia cetăţean - stat. Atitudinea celorlalt nu e agreabilă, pentru că acele drepturi, exagerate, obţinute de revoluţionari, unii mai mult decât alţii, deranjează. Dar aceste două atitudini predomină, pe de o parte, invidie pentru indemnizaţia primită, ciudă, că s-a schimbat un sistem. Dar puţini înteleg că am avut un risc mare, implicându-ne, pentru că, situaţia nefiind finalizată aşa cum s-a întamplat, va inchipuiţi ce aveam de păţit... R: Dacă aţi putea să vă întoarceţi în timp, în decembrie 1989, aţi mai participa la revoluţie sau aţi încerca să o opriţi. D.T.: Da! M-aş implica şi nu regret deloc participarea mea de atunci, ajunsesem la un grad de saturare al îndoctrinării cu teme de partid şi lipsuri de toate felurile, care nu cereau decat o măsură extremă. Indiferent de ce intenţii aveau alţii cu privire la România, o revoluţie oricum pleca atunci, era valul schimbărilor din care nu puteam lipsi, ca popor. Rodica Muntoi Mîrza

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D im i n e aţă Marţi, 1 8 D e ce m b r i e 2 0 1 2

Actual

Animalele din Parâng, ajutate să supravieţuiască iernii cu mâncarea dusă de oameni

Ajutor de la oameni pentru animalele pădurii. Cel puţin o dată la două zile reprezentanţii Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Băniceana urcă în munte pentru a le duce de mâncare animalelor din codru. Înfruntă zăpada de 60-70 de centimetri pentru a se asigura că sălbăticiunile au cu ce să se hrănească. Drumul este greu, doar o parte din el putând fi străbătut cu maşina, iar locurile în care pun mâncare animalelor sunt răsfirate, arealul ce intră în administrarea asociaţiei fiind de la Slima până în Polatişte.

Sfeclă, lucernă și porumb. Asta duc reprezentanții Asociației Băniceana în munte, pentru ca animalele să aibă cu ce se hrăni. De acolo de unde mașina nu mai poate urca, rangerii duc ”merindele” cu spatele, înfruntând zăpada care la această oră are 60-70 de centimetri. „Cam o dată la două zile urcăm în munte. Ducem porumb, sfeclă, lucernă și sare dacă trebuie. Este hrană pentru mistreți, cerbi, căprioare”, a declarat luni, pentru Gazeta de Dimineață Teodor Mustață, președintele Aociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi

Băniceana. Potrivit sursei citate, o dată la două zile membrii asociației merg în munte. Acolo există mai multe puncte în care trebuie pusă hrana. Pentru cele mai greu accesibile, mai ales în condițiile în care stratul de zăpadă este mare, s-a găsit o soluție astfel încât aprovizionarea cu hrană să se facă la circa o lună de zile. Au fost montate patru hrănitoare automate, acestea fiind programate ca zilnic să dea drumul la o cantitate de porumb. În alte patru locuri în jurul unor copaci a fost pusă plasă de sârmă, iar locul

dintre trunchiul copacului și plasă a fost umplut cu porumb. Aici vin și se hrănesc mistreții. În total sunt 12 puncte în care se duce porumb. Lucerna și sfecla sunt duse în funcție de cum sunt ”consumate”. Sarea se pune din timp, existând nu mai puțin de 70 de puncte pentru acest aliment ce ajută animalele să supravietuiască iernii. O ”aprovizionare” completă a tuturor punctelor în care se pune hrană pentru

Sărbătoarea Naşterii Domnului vine cu ninsoare

Meteorologii anunţă că de Crăciun va ninge în majoritatea regiunilor din ţară, chiar dacă aceste precipitaţii vor fi, în general, slab cantitative. În următoarele două săptămâni vremea se va menţine geroasă, iar temperaturile vor scădea până la -16 grade în regiunile din Transilvania şi Muntenia. În Banat, vremea va fi normală termic în primele două zile ale intervalului, cu temperaturi maxime medii în jur de 4 grade, dar se va răci în perioada 19-23 decembrie când mediile diurne vor coborî sub pragul de îngheţ până la –4 grade. Începând cu 25 decembrie, vremea se va încălzi, astfel că maximele termice vor urca până la o medie de 4 grade. Temperaturile minime medii vor fi apropiate de 0 grade în primele zile după care se vor menţine negative până la sfârşitul intervalului şi vor atinge –8 grade între 22 şi 24 decembrie.

www.gazetadedimineata.ro

Temporar vor fi precipitaţii în general slabe cantitativ, mixte în perioada 17-20 decembrie şi 26-30 decembrie şi mai ales sub formă de ninsoare în restul intervalului. În Transilvania, vremea va fi rece pe durata întregului interval, chiar deosebit de rece în perioada 20-24 decembrie, când în medie temperaturile maxime se vor situa între –8 şi –10 grade. De asemenea temperaturile medii nocturne vor fi negative şi vor coborî sub pragul de ger între 20 şi 25 decembrie, când se aşteaptă valori în jur de –16 grade. Temporar va ninge în general slab în primele două zile, dar şi în perioada 22-30 decembrie. În Oltenia vremea va fi normală termic în primele două zile şi în intervalul 26-30 decembrie, dar se va răci între 20 şi 25 decembrie, când maximele termice vor fi în medie cuprinse între –4 şi –2 grade. Temperaturile minime vor fi preponderent negative, cele mai scăzute valori se aşteaptă în special în perioada 21-25 decembrie când în medie se vor situa în jur de –10 grade. La munte vremea va fi rece, chiar deosebit de rece în perioda 20-24 decembrie, când maximele termice medii vor fi cuprinse între –6 şi –8 grade. Temperatura aerului se va menţine permanent la valori negative, noaptea. Astfel valorile medii vor coborî sub pragul de ger în perioada 20-25 decembrie. Vor fi ninsori slabe în primele zile, dar şi în perioada 2330 decembrie.

www.gazetadedimineata.ro

Eco Magazin

animale durează o săptămână, după care se reia traseul. Asta pentru că aprovizionarea se face pe zone, iar uneori drumul pe jos, de la locul în care nu mai urcă mașinile, are o lun gi me și de trei kilometri. Acțiunea de hrănire a animalelor le ajută pe acestea să treacă iarna, dar și să stea departe de zonele populate, astfel că locuințele nu sunt suspuse unor eventuale pagube.

Acţiune culturală dedicată unui mare istoric hunedorean

Episcopia Devei şi Hunedoarei va organiza astăzi – marţi o acţiune culturală închinată marelui istoric hunedorean Silviu Dragomir. La evenimenul ce va avea loc în sala de festivităţi a Colegiului Naţional „Decebal” din Deva sunt invitaţi preoţi, profesori precum şi persoane pasionate de istorie.

Acţiunea va fi închinată memoriei marelui istoric hunedorean Silviu Dragomir. Cu acest prilej va fi lansat volumul Silviu Dragomir (1888-1962) – 50 de ani de la trecerea în veşnicie, cuprinzând lucrările simpozionului ştiinţific cu acelaşi titlu, desfăşurat la Deva, în zilele de 10-11 februarie 2012. Rodica Muntoi Mîrza www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

CMYK Liga a IV-a Hunedoara – Clasament 2012-2013 – tur

Minerul Uricani

Gloria Geoagiu

2. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

An ul I , N um ărul 15, Marţi, 18 D ecem brie 2012, 4 pag ini. Coord on ator Genu Tu ţu

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara. Analiză.

Valea Jiului „se bate” la promovare!

urul sezonului 20122013 în Liga a IV-a hunedoreană la fotbal a avut un număr record de echipe, comparativ de pildă cu multe situaţii din Liga a III-a. 18 echipe au luat startul, 18 au încheiat turul, iată că nimeni nu a abandonat, toată lumea şi-a făcut datoria. A fost primul semn bun.

www.gazetadedimineata.ro

Echipele din Valea Jiului s-au cam împărţit în două. O primă parte a clasamentului, cu cele din frunte şi o zonă „tampon” de mijloc, cele din partea a doua a clasamentului.

Terenurile

Cu două excepţii, destul de accesibile. La capitolul plus, Jiul II Petroşani, echipe cu baze sportive bine puse la punct, terenuri cu gazon bun, îngrijit. La polul opus, jale mare la terenurile

www.gazetadedimineata.ro

din Lonea (Inter Petrila) şi „Dealul Institutului” (Universitatea Petroşani), doar nişte pâlcuri de iarbă printre gropi şi movile de pământ, sau invers! Remarcabil efortul celor de la Hercules Lupeni care şi-au îmbunătăţit baza de la o zi la alta, prin crearea unor spaţii auxiliare – vestiare, cabine arbitri, bănci de rezerve acoperite – urmând ca în viitor să apară şi tribune pentru circa 200-300 de spectatori. La acest capitol stau bine Jiul II, C.S.

www.gazetadedimineata.ro

17. 18.

Univ. Petroşani Aurul Brad

Dacia Orăşştie

Metalul Crişcior

Retezatul Haţe eg CS Vulcan

Hercules Lupeni Aurul Certej

Jiul II Petroşani CFR Simeria

a Şoimul Băiiţa CS Ghelari

Inter Petrila

Retezatul Râul de Mori Z arandul Crişcior Victoria Căllan

Vulcan şi Minerul Uricani.

Spectatorii

17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17

Cei mai curioşi (interesaţi) au fost cei de la Lupeni, cel puţin din două motive. Lupeniul nu mai avea fotbal competitiv de vreo 2 ani, iar Hercules Lupeni apărea ca ceva nou în peisajul fotbalului local, care nu trebuie uitat, are o tradiţie de Divizia „A” şi „B”! Aici, pe terenul „de la conducte”, 200-300 de spectatori, poate şi mai mult, extrem de activi, au venit meci de meci să-şi vadă favoriţi. O scădere dramatică a numărului de spectatori s-a înregistrat la Vulcan, un public probabil dezamăgit de ratarea promovării la barajul de Divizia „C”. Nici la Uricani sau la Jiul II nu s-a prea înghesuit poporul, la Lonea şi în „Dealul Institutului” în limitele normalului. De remarcat faptul că a fost un publiccivilizat, tolerant, care nu a

www.gazetadedimineata.ro

11 10 10 10 9 8 8 7 5 5 4 5 3 3 1 0

4 5 3 1 4 4 3 5 4 3 6 2 4 3 2 3

2 2 4 6 4 5 6 5 8 9 7

10 10 11 14 14

37 30 46 38 38 45 26 43 37 41 19 34 25 22 10 7

12 13 19 22 29 26 25 27 36 45 23 43 49 55 60 62

37 35 33 31 31 28 27 26 19 18 18 17 13 12 5 3

„sărit calul” cu obscenităţi şi trivialităţi, decât cu apostrofări şi reproşuri în limitele normalului. Evident, toate aceste grupuri de spectatori de la meciurile din Valea Jiului fac încă parte din generaţii nostalgice defunctelor Divizii „A” sau „B”... În acest context, trebuie înţeles faptul că spectatorul de Valea Jiului care vine chiar şi cu pretenţii de... televizor, are anumite criterii de a face comparaţii inevitabile.

Echipele

Valea Jiului a atacat acest campionat cu un număr de 6 echipe, tot atâtea cât în sezonul precedent, dar fără Minerul Aninoasa, retrasă, însă în plus cu Hercules Lupeni. Important este că deşi au existat probleme de lot (mulţi jucători au plecat la muncă în străinătate, unii au revenit) sau financiare, toate aceste echipe au dus turul până la capăt, existând o stabilitate demnă de apreciat.

www.gazetadedimineata.ro

CMYK

A r e n a , M a rţ i, 1 8 D e c e m b r i e 2 0 1 2

www.ga zetade d

Minerul Uricani

Promovare pentru anul 55?

chipa Minerul Uricani, înfiinţată în anul 1957 împlineşte 55 de ani. Iată un argument pentru care orgoliul rănit al uricănenilor în vara lui 2011, când au ratat locul 1 în favoarea Jiului, să renască din nou. Deşi a început ezitant, cu o înfrângere la Orăştie, Uricaniul şi-a revenit, punctul forte fiind meciurile de acasă, unde a câştigat tot, exceptând ultimul loc, 0-0 cu Aurul Brad.

Se pare că ideea locului 1 a încolţit după acel 1-1 la Universitatea Petroşani din etapa a 11-a, când de fapt (şi cu meciul dinainte, 4-1 cu Gloria Geoagiu)

C.S. Vulcan

Gabi Chişca, golgeterul Uricaniului

Uricaniul nu va mai pierde opt meciuri consecutiv! Cu un preşedinte dinamic, Vasile Scurtu, dar şi cu un primar Dănuţ Buhăescu, foarte ataşat de echipă, „bătrânii” Uricaniului în frunte cu titratul Sansiro Ciocoi şi Cornel Irina, au reaprins printre mai tinerii lor colegi dorinţa de promovare, ce a fost dusă cu brio până la finalul turului. Golgeterul sezonului anterior, Gabriel Chişcă şi-a revenit în ultima parte a campionatului, când a marcat patru goluri în trei etape la rând, la capitolul goluri contribuind toate liniile echipei, de la Ciocoi şi Irina, până la Harangozo şi Voina. Până la urmă, cu 10 goluri marcate, tot Chişcă a încheiat turul pe primul loc pentru echipa sa!

N-a fost aşa, echipa de pe Jiul de Vest nu şi-a mai găsit tempoul din ediţia trecută, câştigând destul de greu în primele 14 etape (excepţie, 5-2 cu Dacia Orăştie şi 8-0 cu Zarandul Crişcior), simţindu-se o uşoară

blazare şi o mare resemnare.

Aspect sesizat de conducătorii Vulcanului, care l-au adus din etapa a 15-a pe antrenorul Iosif Izsak la cârma echipei, în locul lui Marius Szoradi.

O schimbare de bun augur care găseşte echipa din Vulcan cu un alt tonus, final de trei etape cu două victorii şi un meci egal.

Lipsa de apetenţă de altădată a

fost resimţită în primul rând de

C.S. Vulcan – 2012-2013 – tur Locul 8

Rezultatele şi marcatorii

45-26

dispariţia unui vârf autentic

(Miculescu are o vârstă şi a fost

prea mult accidentat), fapt ce nu s-a simţit în apărare, cu experi-

mentatul Raul Cismaşiu în primplan. Alături de el, fraţii Adi şi Ionuţ Roşian, Sg. Maier sau

Cipr. Pecsar au constituit

coloana vertebrală a unei echipe ce promite o altă cadenţă pentru primăvară.

Hercules Lupeni

Fotbal de

ub acest slogan a abordat nou-promovata echipă din Lupeni campionatul, o echipă socotită ca o curiozitate. Băieţii antrenaţi de Traian „Jalon” Câmpean şi-au văzut în continuare, ca şi în Liga a V-a, strict de plăcerea de a juca fotbal lăsând în plan secundar rezultatele. Fără niciun fel de presiune, echipa debutantă nu va pierde primele trei jocuri şi de aici încolo lucrurile au fost simple, ei terminând cum au început turul, cu

28p.

1. 0-2 la Aurul Brad: 2. 5-2 cu Dacia Orăştie: C. Pecsar (2), Sg. Maier (2), Cismaşiu 3. 0-0 la Victoria Călan: 4. 1-1 cu Aurul Certej: Cismaşiu 5. 4-4 la Inter Petrila: Palade (3), Cipr. Pecsar 6. 3-2 cu CFR Simeria: Raboj, Ad. Roşian, Lavric 7. 8-0 la Zarandul Crişcior: Sg. Maier (2), Palade (2), Ad. Roşian (2), C. Pecsar, G. Pavel 8. 3-0 cu Met. Crişcior: C. Pecsar, Lavric, S. Maier 9. 1-3 la Ret. Haţeg: I. Roşian 10. 5-4 cu Hercules Lupeni: I. Roşian, Palade, Cismaşiu, Sg. Maier, Cipr. Pecsa 11. 1-2 la Gloria Geoagiu: Bulimej 12. 2-0 cu Universitatea Petroşani: Cismaşiu, Sg. Maier 13. 1-2 la Minerul Uricani: Sg. Maier 14. 1-2 la C.S. Ghelari: Palade 15. 6-1 cu Ret. Râu de Mori: Maier, Palade, Raboj, Pavel, I. Roşian, Lavric 16. 1-1 la Şoimul Băiţa: Cipr. Pecsar 17. 3-0 cu Jiul II: Ad. Roşian (2), Băcăran

Antrenori: Marius Szoradi (et. 1-14), Iosif Izsak (et. 15-17)

Echipa standard: Toth (Negrea) – Ad. Roşian, Raboj (Roşca), Cismaşiu, G. Pavel – Lavric (Băcăran), Sg. Maier, C. Pecsar (Bulimej) D. Florea – I. Roşian, Palade (Miculescu)

Golgeteri:

9 goluri: Sg. Maier 8 goluri: Fl. Palade 6 goluri: Cipr. Pecsar 5 goluri: Ad. Roşianu 4 goluri: R. Cismaşiu 3 goluri: Lavric, G. Pavel, I. Roşianu 2 goluri: Raboj 1 gol: Bulimej, Băcăran

Locul 1

De remarcat apetitul de Rezultatele şi marcat 0-1 la Dacia Orăştie: 1. gol al fundaşului Ciocoi, 5-0 cu Victoria Călan: 2. 3. 0-2 la Aurul Certej: un jucător folosit deseori 2-0 cu Inter Petrila: Ci 4. şi în linia mediană. 5. 5-1 la CFR Simeria: Vo 6-0 cu Zarandul Crişci 6. „Atuul forte al echipei 7. 2-1 la Metalul Crişcior noastre este categoric 2-0 cu Retezatul Haţeg 8. 0-1 la Hercules Lupeni 9. experienţa majorităţii 10. 4-1 cu Gloria Geoagiu: jucătorilor. Am convin1-1 la Universitatea Pe 11. gerea că şi în retur vor 12. 4-1 la Ghelari: Harang 2-1 cu C.S. Vulcan: Ch 13. avea aceeaşi atitudine şi 1-0 la Ret. Râu de Mor 14. că-i vor ţine curelele pen1-0 cu Şoimul Băiţa: C 15. 16. 2-1 la Jiul II: Chişcă, H tru a putea marca 55 de 17. 0-0 cu Aurul Brad: ani de existenţă a echipei prin ocuparea locului 1 şi Antrenor: Neculai Bal Echipa standard: Ad. Farcaş la finalul sezonului” a Harangozo, Al. Cojocaru (Ciorâia), declarat antrenorul Neculai Baltaru. Golgeteri: 10 goluri: Chişcă Reamintim că Minerul 8 goluri: Harangozo Uricani a jucat un număr 6 goluri: Ciocoi de 15 campionate în 4 goluri: Voina 2 goluri: Mihăilescu Divizia „C”, între anii 1 gol: Romanesc, Bălănean, D. 1990-2003 şi 2005-2007. – aut.), Al. Duţă (Gloria Geoagiu –

Sub povara unui titlu...

esigur, după ce în sezonul precedent Vulcanul a câştigat en fanfare titlul judeţean, toată lumea s-ar fi aşteptat la o repetiţie.

Mineru 2012-2

Raboj (nr. 4) si R. Moldovan (nr. 9), într-un duel din partida CS Vulcan - Hercules Lupeni 5-4

d i m i n e aţ a . r o

ul Uricani – 2013 – tur

torii

37-12

38p.

Ciocoi (2), Romanesc, Harangozo, Mihăilescu

iocoi, Harangozo Voina 2, Ciocoi, Bălănean, Chişcă ior: r: Toroky – aut., Chişcă g: Voina, Harangozo i: : Al. Duţă – aut., Chişcă, Irina, Voina etroşani: Irina gozo 2, Chişcă, Irina hişcă 2 ri: Chişcă Ciocoi Harangozo

ltaru

- Anghelina, Irina, G. Trestian, Ciocoi – Voina, , D. David (Proteasa) – Timişan (Romanesc), Chişcă.

David, C. Irina, Anghelina, Torokay (Met. Crişcior – aut.)

e plăcere! trei jocuri neînvinşi! Punctul forte al echipei l-a constituit în tur cuplul de atacanţi, Rere Moldovan – Adi Zlate, doi jucători experimentaţi, care au marcat la un loc mai bine din jumătatea golurilor echipei. Rere Moldovan a marcat cele 15 goluri ale sale în opt meciuri, reuşind de două ori câte 3 goluri într-un joc! Echipă cu foarte mulţi jucători peste 30 de ani (Tr. Câmpean, I. Bob, Baraghin, Duleanţu, Vali Pop, Haţegan), n-a mai trecut prin faza unor emoţii, depăşind uşor aceste momente. Mereu sub încurajările finanţatorului ei, Nelu Haţegan, un om discret şi cu mult bun simţ, echipa a abordat turul de campionat relaxată, cu mare plăcere de a juca fotbal.

Supliment

Universitatea Petroşani

2-3

Între boemie şi tradiţie

Echipa din „Dealul Institutului”, înfiinţată în anul 1961 a avut de-a lungul istoriei sale un parcurs presărat cu numeroase satisfacţii, în anii `60`70, atât la nivelul Diviziei „C”, cât şi cu prezenţe în fazele superioare ale Cupei României. În acest sezon (în 2013 se împlinesc 50 de ani de la câştigarea titlului naţional universitar) echipa din „Deal” şi-a propus un obiectiv îndrăzneţ, revenirea în Divizia „C”. Putem spune că, din punct de vedere organizatoric şi logistic, are tot dreptul să spere la un astfel de ţel. De fapt, parcursul echipei a fost unul realmente spectaculos, jucătorii universitari însuşindu-şi bine metodele bune ale unui antrenor Ionuţ Stelescu, foarte documentat, dar pe atât de coleric... Iată, echipa petroşeneană a avut un parcurs fără înfrângere în primele opt etape, când şi-a ţinut la respect toţi adversarii. Echipa s-a bazat pe un lot numeros, echilibrat, cu concurenţă pe posturi, fapt ce a dus la înfverşunarea celor care şi-au dorit să fie titulari. Astfel au apărat pe parcurs Medrea, Marton, Baltar, Puian, în timp ce alţii (Păpurică, Mirieş, Chiruţă) au pierdut trenul... Universitatea Petroşani a pierdut în tur locul 1 în primul rând pentru că nu

Bobina (nr. 13) ascultand sfaturile antrenorului Ionut Stelescu

a reuşit să învingă echipele de top (Minerul Uricani, Aurul Brad, Gloria Geoagiu, Dacia Orăştie), reuşind însă de mai multe ori să-şi umilească adversarii mai slabi, precum Retezatul Râu de Mori (8-0), meci în care atacantul Soare a marcat 4 din cele 6 goluri ale sale în acest campionat! Cu

Universitatea Petroşani – 2012-2013 – tur

Locul 2

Hercules Lupeni – 2012-2013 – tur

Locul 9

Rezultatele şi marcatorii 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

26-25

27p.

1-1 la Inter Petrila: R. Moldovan 3-0 cu CFR Simeria: R. Moldovan, Duleanţu, Zlate 0-0 la Zarandul Crişcior: 0-2 cu Metalul Crişcior: 0-5 la Retezatul Haţeg: 1-0 la C.S. Ghelari: R. Moldovan 0-1 cu Gloria Geoagiu: 1-2 la Universitatea Petroşani: R. Moldovan 1-0 cu Minerul Uricani: C. Lupu 4-5 la CS Vulcan: C. Lupu (2), R. Moldovan, Ciocârlan 3-2 cu Ret. Râu de Mori: Bărbat, R. Moldovan, Adr. Zlate 1-0 la Şoimul Băiţa: Suba 4-2 cu Jiul II: Bărbat (2), Ciocârlan, C. Lupu 0-2 la Aurul Brad: 3-3 cu Dacia Orăştie: R. Moldovan (3) 3-0 la Vict. Călan: R. Moldovan (3) 1-0 cu Aurul Certej: Suba

Antrenor: Traian Câmpean

siguranţă pentru retur, Universitatea Petroşani va găsi antidotul de a contracara acel punct despărţitor de locul 1, fiind în continuare o serioasă pretendentă la prima poziţie.

Rezultatele şi marcatorii

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

37-12

37p.

2-0 la Victoria Călan: Spânoche, Marton 2-1 cu Aurul Certej: D. Belei, Medrea 4-2 la Inter Petrila: Konicika (2), Grigoraş, Soare 0-0 cu CFR Simeria: 4-0 la Zarandul Crişcior: Spânoche, Medrea, Grigoraş, Asan 3-0 cu Metalul Crişcior: Spânoche, Grigoraş, Konicika 3-0 la Retezatul Haţeg: Soare, Medrea, Konicika 2-1 cu Hercules Lupeni: Medrea, Konicika 0-2 la Gloria Geoagiu: 2-1 la Ghelari: Soare, Marton 1-1 cu Minerul Uricani: Medrea 0-2 la C.S. Vulcan: 8-0 cu Ret. Râu de Mori: Soare (4), Konicika, Bobină, Marton 1-0 la Şoimul Băiţa: Val. Munteanu 2-0 cu Jiul II: Baltaru, Grigoraş 0-0 la Aurul Brad: 2-2 cu Dacia Orăştie: R. Belei, Spânoche

Antrenor: Ionuţ Stelescu

Echipa standard: Văcaru – Asan, Grigoraş (Colda), Spânoche (Mirieş), Konicika – R. Belei (Marton), Colţişor (Danciu), Val. Munteanu (Puian), Ad. Baltaru (Hăncilă) – Soare (Medrea), Bobină (Negrea)

Golgeteri:

6 goluri: Soare, Konicika 5 goluri: Al. Medrea 4 goluri: Grigoraş, Spânoche 2 goluri: R. Marton, D. Belei 1 gol: Asan, Bobină, Puian, Munteanu, Baltaru

Echipa standard: Tr. Câmpean (Lup) - Şt. Mihai, M. Dumitrescu (Cesărean), Curtean (I. Bob), V. Pop (Panaite) – Ciocârlan, Duleanţu, Bahrin (Bărbat), Halunga (Suba), Adr. Zlate (Gârda), R. Moldovan.

Golgeteri:

12 goluri: R. Moldovan 3 goluri: Adr. Zlate, C-tin Lupu, Bărbat 2 goluri: Ciocârlan, Suba 1 gol: Duleanţu

Pu bl i ci tate

CMYK 4

A r e n a , Marţi, 1 8 De c e m b r i e 2 0 1 2

Supliment

Jiul II Petroşani – 20122013 – tur Locul 10

Rezultatele şi marcatorii

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

37-36

19p.

0-0 cu Ret. Râu de Mori: 1-1 la Şoimul Băiţa: Cărăvan 5-1 cu C.S. Ghelari: Vl. Tudorache (2), Ursachi (2), A. Crişan 3-1 cu Aurul Brad: Ursachi, Zaharia, Cărăvan 1-3 la Dacia Orăştie: A. Crişan 7-0 cu Victoria Călan: Ursachi (2), Cărăvan (2), Roşianu, M. Matei, A. Crişan 1-2 la Aurul Certej: Ursachi 8-3 cu Inter Petrila: Ursachi (4), Zaharia (3), Roşianu 1-6 la CFR Simeria: Ursachi 3-2 cu Zarandul Crişcior: Ursachi (2), Arcuşi 0-2 la Metalul Crişcior: 3-3 cu Retezatul Haţeg: Ursachi, Boldizsar, Cărăvan 2-4 la Hercules Lupeni: Ursachi, Cărăvan 1-1 cu Gloria Geoagiu: Ursachi 0-2 la Universitatea Petroşani: 1-2 cu Minerul Uricani: Ursachi 0-3 la C.S. Vulcan: -

Antrenori: Damian Militaru (et. 1-6), Avr. Moldovan (et. 710), Toni Sedecaru (et. 11-17)

Echipa standard: A. Tonca (Serea) – R. Sandu, Arcuşi, Ungur, Rotar (R. Andrei) – Vl. Tudorache (M. Matei), Bg. Ştefan (Săpânţan), A. Crişan, Zaharia – Ursachi, Cărăvan.

Golgeteri:

17 goluri: Ursachi 6 goluri: Cărăvan 3 goluri: Crişan, I. Zaharia 2 goluri: Vl. Tudorache 1 gol: I. Roşianu, Bg. Ştefan, Ungur, I. Roşian, Arcuşi, Boldijar

Jiul II între sublim şi ridicol

Jiul II Petroşani

Al treilea experiment ratat

În ideea de a păstra „în vână” jucătorii care nu au loc în prima garnitură a Jiului din anul 2000 încoace se tot încearcă crearea unei anticamere pentru echipa mare, dar nu merge. Au mai încercat şi alţii

Inter Petrila

înainte şi au ajuns la aceeaşi concluzie: bani aruncaţi pe fereastră! Chiar aşa, de ce ar fi mers acum? În afară de trei rezultate la scor (5-1 cu C.S. Ghelari, 7-0 cu Victoria Călan, 8-3 cu

Inter Petrila), echipa „ghidonată” de trei antrenori a făcut mai tot timpul figuraţie, iată, nereuşind în ultimele şapte din tur nicio victorie! Evident, motivul cel mai serios, inconstanţa unui lot

at un anonimat total la acest nivel. O echipă adunată prin telefon a jucat ca atare. Şi cum ar fi putut această echipă să se exprime la un alt nivel, dacă nu a avut nici un exemplu în faţa sa?

care a pendulat mai tot timpul către echipa mare şi capacitatea modestă a jucătorilor (cu câteva excepţii, Ursachi, Vl. Tudorache, Cărăvan, Arcuşi) dar mai ales lipsa motivaţiei financiare, a fost cauza care a gener-

Aproape de colaps

egendara echipă Parângul Lonea (înfiinţată în 1921) de unde-şi trage de vreo zece ani seva actuala Inter Petrila, s-ar răsuci în...

lada cu amintiri, văzând statutul urmaşei sale...

Un început slab de tot, cu victorie abia în etapa a 7-a, după care au venit „cutremurele” 3-8 la Jiul II şi 0-9 la Dacia Orăştie, au dat, practic, adevărata dimensiune a unei echipe lipsite de orice

criteriu valoric. Lăsat la voia sorţii de organele petrilene, trăind doar din entuziasmul şefilor săi sportivi, Cristi Buium, Cosmin Negoi şi a entuziasmului antrenorului Rico Cristea, Inter Petrila a făcut aproape doar un act de prezenţă.

Cândva leagănul unor mari valori care

au ajuns în Divizia „A” la Jiul (Crâsnic,

Bubu Achim, Rico Cristea, Fl. Anton, Fl. Stoica, D. Movilă), actualul Inter

petrilean a compostat doar numărul de echipe la fondul judeţean de fotbal...

Inter Petrila – 20122013 – tur Locul 15

Rezultatele şi marcatorii

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

25-49

13p.

1-1 cu Hercules Lupeni: Ad. Dolha 1-2 la Gloria Geoagiu: Al. Popa 2-4 cu Univ. Petroşani: Perşe, Al. Popa 0-2 la Minerul Uricani: 4-4 cu C.S. Vulcan: Dolha (2), I. Florea, Seb. Popa 1-3 la Ret. Râu de Mori: Al. Popa 1-0 cu Şoimul Băiţa: Maţanga 3-8 la Jiul II: Copândean (2), Coste 1-3 cu Aurul Brad: Perşe 0-9 la Dacia Orăştie: 3-0 cu Vict. Călan: Dumitra, Seb. Popa, Fl. Dobre 2-2 la Aurul Certej: Chircu, Copândean 1-1 cu C.S. Ghelari: Fl. Dobre 2-0 cu CFR Simeria: Perşe, Fl. Dobre 2-4 la Zarandul Crişcior: Ad. Dolha, Perşe 0-2 cu Metalul Crişcior: 1-4 la Haţeg: Perşe

Antrenor: Marcel Cristea

Echipa standard: Gâmbuţ (Coste) – Cl. Androne (Al. Daj), Maţanga (Balazs), Copândean, I. Androne – Al. Popa, I. Florea (Bălan), Ioaniţoaie (Croitoru), Şerb. Popa (Duma) – Perşe, Ad. Dolha (Chircu).

Golgeteri:

www.gazetadedimineata.ro

5 goluri: Perşe 4 goluri: Adr. Dolha, Al. Popa 3 goluri: Copândean, Fl. Dobre 1 gol: I. Florea, Maţanga, Coste, Dumitraş, S. Popa, Ov. Chircu