21.03.2013 by Gazeta de Dimineata

A n u l I I , n r. 3 5 4 , 1 2 p a g i n i , J o i , 2 1 M a r t i e 2 0 1 3

Manţog şi-a ascuns averea când era secretar de stat

Lucrările la Ambulatoriul din Uricani aşteaptă finalizarea licitaţiei

Procurorii DNA au scos la iveală faptul că fostul secretar de stat în Ministerul Economiei, Ionel Manţog, şi-a ascuns averea, ani la rând, în declaraţiile de avere. Aşa se face că fostul lider al PDL Gorj, acum încarcerat pentru cinci ani în dosarul “Strămutaţilor de lux”, a “uitat” să treacă anumite bunuri şi împrumuturi. <<< Pag. 9

Administraţia locală din Uricani a reînceput demersurile pentru stabilirea unei societăţi care să se ocupe de reabilitarea ambulatoriului medical din localitate, după ce constructorii ce au câştigat proiectul anul trecut au lăsat totul baltă. <<< Pag. 5

Lipsă de medici şi autospeciale ce au depăşit 400 de mii de kilometri

Doar trei medici lucrează pe ambulanţele de la nivelul Văii Jiului

M Supraveghere... „cu permisiune” pentru huila din Valea Jiului

inisterul Sănătăţii vrea reorganizări şi desfiinţări de posturi. În tot acest timp, sistemul medical se confruntă cu o criză acută de medici, majoritatea cadrelor med-

icale plecând peste hotare unde sunt plătite mai bine şi unde serviciile medicale sunt de altă calitate. Lipsa de

Administratorul special al Societăţii Naţionale a Huilei, membru în Consiliul de Supraveghere a Complexului Energetic Oltenia

inistrul Economiei a instituit administrare specială la Complexul Energetic Hunedoara şi Societatea Naţională a Huilei, deciziile fiind publicate marţi în Monitorul Oficial. Primele informaţii arată că huila din Valea Jiului va fi administrată special de către un specialist în lignitul din Gorj. <<<Pag.3

www.gazetadedimineata.ro

personal nu ocoleşte nici serviciile de Ambulanţă,

care au medici puţini, dar şi asistenţi sau ambulanţieri.

<<< Pag. 3

Datoriile Mănăstirii Colţ, pentru care a fost emis un titlu executoriu, au fost achitate

ficialii Episcopiei Devei şi Hunedoarei au anunţat, marţi, că datoriile pentru care ANAF a emis un titlu executoriu la Mănăstirea Colţ şi care reprezentau "o culpă personală" au fost achitate.<<< Pag.12

www.gazetadedimineata.ro

Diverse

G a z e t a d e D i m i n e aţă Joi , 2 1 M a r t i e 2 0 1 3

www.gaze tade dimineaţ a. ro

Bancuri...

Un tip aflat intr-un taxi il bate pe umar pe sofer, ca sa-l intrebe ceva. Soferul striga ca din gura de sarpe, pierde controlul masinii, de-abia reuseste sa evite un autobuz care vine din directia opusa, intra pe trotuar, si in sfarsit opreste cu cativa centrimetri inaintea unei vitrine.! Pentru cateva secunde e liniste totala, apoi soferul urla:

- Sa nu mai faceti asta niciodata! M-ati speriat de moarte! Pasagerul ramane masca si se scuza cum poate:

- Nu puteam stii ca va speriati asa tare datorita unei atingeri pe umar?

- E si greseala mea, spuse soferul ceva mai linistit. Azi a fost prima mea zi ca sofer de taxi. Ultimii 25 de ani am fost soferul unei masini de pompe funebre. Clientul ii face semn chelnerului care se apropie prompt şi amabil:

- Să ştii şefule, şniţelul care mi l-ai dat

nu se poate manca.

- Nu-i nimic, vi-l luăm şi vă aducem in loc un cotlet excepţional. - Păi, am mancat o bucăţică din el.

- Şi din cotlet s-a mancat foarte puţin!

Relaţii la telefon: 0765591522.

Vânzări

Vând garsonieră confort 1 în Vulcan, gaz un foc, boxă. Preţ 30.000 lei.

Informaţii la telefon 0730004032.

Gogosi cu Cheddar si arpagic

Un pieton trece pe langa un alt pieton : Esti in armata? Da. ai vanat ursi? Da. Cati ai prins? Se pune daca ursul ma prins pe mine?

Ingrediente Pentru gogosi: 60g unt 75g faina, cernuta 2 oua medii, batute 30g branza cheddar sau parmezan, rase putin piper sau boia iute Pentru umplutura: 400g crema de branza 3 linguri de arpagic sare si piper proaspat macinat 2 tavi tapetate cu hartie de copt Mod de preparare:

Un tip în muzeu. Din neatenţie, dă jos o vază, care se sparge. Paznicul, palid, se apropie în fugă: - Vai de mine, era o piesă care data de acum 3000 de ani. - Ce m-am speriat, credeam că am spart ceva nou. Intre rechini:

-Bai, ce-mi place sa mananc surferi! -De ce ma?

-Ma simt ca la restaurant: mancarea vine pe o tava si cu un servetel colorat!

1. Puneti untul si 150ml apa intro cratita mica, apoi incalziti pana cand se topeste untul. Fierbeti amestecul, adaugati rapid faina si amestecati bine, luand cratita de pe foc, pana cand obtineti o coca moale.

INVITAŢIE

Vânzări auto

Vând Opel Corsa B, an fabricaţie 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună.

Reţeta Zilei

SC EURO JOBS SRL organizează VINERI 22 MARTIE 2013, ora 12:00 BURSA LOCURILOR DE MUNCĂ Evenimentul va avea loc la sediul firmei Euro Jobs, Str. 22 Decembrie Nr. 1. Sunt invitate pentru a participa la eveniment toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în speranța ca oferta prezentată va corespunde intereselor, aptitudinilor și experientei dvs! Pentru mai multe informații nu ezitați să ne contactați la nr. de tel/fax 0354.108.516, sau la adresa de e-mail office@euro-jobs.org

Adaugati 3 linguri de branza Cheddar si piper/boia si amestecati iar. 3. Potriviti cuptorul la 220 de grade. Puneti cu lingura 16 gogosi in tavi. Adaugati restul de branza Cheddar si piper/boia pe deasupra. 4. Coaceti pentru 25 de minute, apoi intoarceti gogosile pe partea cealalta si coaceti pentru alte 5 minute pana cand se rumenesc. Lasati-le la racit in cuptor. 5. Amestecati crema de branza pana se inmoaie, apoi adaugati arpagicul. Condimentati bine. Puneti umplutura cu lingura in gogosile sectionate. Serviti in ziua prepararii.

Poftă Bună...

2. Raciti pentru 5 minute si adaugati jumatate din ouale batute, amestecand bine. Puneti apoi oul ramas si amestecati pana cand obtineti o compozitie lucioasa.

Vă mulțumim !

Joi, 21 Martie 2012 Antena 1

08:00 'Neatza cu Răzvan şi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasă pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasă pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30Daredevil 22:45 Un Show Păcătos 01:00 Observator (R) 02:00Daredevil (R) 03:45 Acces Direct (R)

www.gazetadedimineata.ro

ProTV

07:00 Ştirile Pro Tv 10:00Tânăr şi Neliniştit (R) 11:00Un prieten fidel (R) 13:00 Ştirile Pro Tv 14:00Tânăr şi Neliniştit 15:00Priviri ucigătoare 17:00 Ştirile Pro Tv 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:30Las fierbinţi 21:30Spitalul de demență 22:00 Ştirile Pro Tv 22:30Pestele ucigas 00:15Pariu cu viaţa (R)

www.gazetadedimineata.ro

TVR 1

07:00 Telejurnal 09:00 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (R) 11:10 Zeul războiului (R) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi până joi 14:00 Telejurnal 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:30 Festivalul One World România 2013 17:40 Zeul războiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 România - Ungaria special 00:00 Ora de business (R) 00:45 Paris, je t'aime Oraşul iubirii (R) 02:45 Latitudini (R) 03:10 Sport (R)

www.gazetadedimineata.ro

Prima TV

07:30 08:00 08:30 09:30 10:30 11:45 13:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 slăbesc! 22:15 23:00 23:30 00:00 01:00 02:00

Gazeta de perete (R) Focus Monden (R) Totul despre mame (R) Anchetă militară (R) Mediumul Frumoasa Ceci Iubiri secrete (R) Galileo Totul despre mame Cireaşa de pe tort (R) Trăsniţii (R) Focus 18 Focus Sport Cireaşa de pe tort Ajutor! Vreau să

Trăsniţii Gazeta de perete Focus Monden Anchetă militară Focus (R) Trădaţi în dragoste

www.gazetadedimineata.ro

w w w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

G a z e t a d e D i m in e a ţă J o i , 2 1 M a r t i e 2 0 1 3

Subvenţie în valoare de 163 milioane de lei pentru minele neviabile din Valea Jiului

Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului va primi în acest an o subvenţie în valoare de 163 de milioane de lei. Aceasta sumă, spune directorul general al unităţii, „trebuie să asigure funcţionarea societăţii”.

etre Drăgoescu, directorul Societăţi Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului, a declarat miercuri, pentru Gazeta de Dimineaţă, că proiectul de hotărâre de Guvern prin care se aprobă subvenţia va intra în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare. „Proiectul de hotărâre de Guvern mai are nevoie de avizul de la Ministerul Justiţiei, restul fiind obţinute. Cel mai probabil va intra pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de săptămâna viitoare. Este vorba despre proiectul prin care vom primi subvenţia pe anul 2013”, a declarat Petre Drăgoescu. Potrivit sursei citate, valoarea subvenţiei aferente acestui an este de 163 de milioane de lei, banii aceştia acoperind pierderile aferente producţiei curente şi costurile excepţionale. „Trebuie să ne ajungă aceşti bani”, a mai spus directorul SNÎMVJ. Pentru huila energetică livrată de minele Petrila, Paroşeni şi Uricani, unităţi intrate în proces de închidere definitivă, va fi acordat un ajutor de stat în sumă de peste 131 milioane lei, destinat acoperirii pierderilor aferente producţiei curente şi 31,9 milioane lei pentru suportarea costurilor excepţionale, care nu sunt legate de producţia curentă. Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului este formată din unităţile miniere Petrila, Paroşeni şi Uricani, mine ce până în anul 2018 trebuie să îşi înceteze activitatea. În urmă cu doi ani, Comisia Europeană a aprobat acordarea unui ajutor de stat de 1,17 miliarde de lei (circa 270 milioane euro) pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive din unităţile Petrila, Uricani şi Paroşeni.

Petre Drăgoescu

www.gazetadedimineata.ro

Actual

Mihaela MIHAI

Ministerul Sănătăţii vrea reorganizări şi desfiinţări de posturi. În tot acest timp, sistemul medical se confruntă cu o criză acută de medici, majoritatea cadrelor medicale plecând peste hotare unde sunt plătite mai bine şi unde serviciile medicale sunt de altă calitate. Lipsa de personal nu ocoleşte nici serviciile de Ambulanţă, care au medici puţini, dar şi asistenţi sau ambulanţieri. Trei medici deservesc ambulanţele din Valea Jiului

Serviciile de Ambulanţă din Valea Jiului au doar trei medici, aceştia fiind încadraţi la staţia de la Petroşani. La Lupeni există un medic ce prestează gărzi, astfel că acesta ar fi al patrulea. Numai la nivelul municipiului Petroşani, potrivit reprezentanţilor Serviciului Judeţean de Ambulanţă Hunedoara ar mai fi nevoie de 4 medici la staţia Ambulanţă. „Facem în aşa fel încât să asigurăm în permanenţă un medic pe Ambulanţă”, a declarat Valeria Filimon, directorul SAJ Hunedoara. Asta s-ar traduce printr-un medic la peste 80.000 de persoane cât are Valea Jiului. Critică, din punct de vedere

Lipsă de medici şi autospeciale ce au depăşit 400 de mii de kilometri

Doar trei medici

lucrează pe ambulanţele de la nivelul Văii Jiului

al personalului, este situaţia şi la Ambulanţa Hunedoara şi Ilia. Posturile au fost scoase la concurs anii trecuţi însă adresabilitatea a fost zero. Acum posturile în sistem sunt blocate, astfel că nu se pot face angajări. La nivelul judeţului, la SAJ ar fi nevoie de zeci de încadrări. Conducătorii serviciului speră să se deblocheze posturile, mai ales că s-a reuşit ca

asistenţii şi ambulanţierii să fie plătiţi în sistem de gardă.

Parcul auto, cu sute de mii de kilometri la bord

Multe dintre ambulanţele ce fac parte din parcul auto al SAJ Hunedoara au depăşit 400 de mii de kilometri. „Ne-ar mai trebui şase ambulanţe 4x4 şi şase ambu-

lanţe 4x2. Multe dintre maşinile pe care le avem au depăşit 400 de mii de kilometri”, a mai declarat Valeria Filimon. Potrivit sursei citate, în această situaţie, cu peste 400 de mii de kilometri, sunt opt din cele 42 de maşini ce deservesc serviciul, majoritatea dintre ele fiind de tip B1, B2 adică autospeciale cu asistent.

Supraveghere... „cu permisiune” pentru huila din Valea Jiului Administratorul special al Societăţii Naţionale a Huilei, membru în Consiliul de Supraveghere a Complexului Energetic Oltenia

Ministrul Economiei a instituit administrare specială la Complexul Energetic Hunedoara şi Societatea Naţională a Huilei,

Daniel Andronache

www.gazetadedimineata.ro

deciziile fiind publicate marţi în Monitorul Oficial. Primele informaţii arată că huila din Valea Jiului va fi administrată special de către un specialist în lignitul din Gorj. Societatea Naţională a Huilei şi Complexul Energetic Hunedoara au intrat sub administrare specială, ambele societăţi având datorii mari, deşi prima funcţionează doar de la 1 ianuarie, iar cealaltă de la 1 noiembrie. Administratorul special al Societăţii Naţionale a Huilei va fi, cel mai probabil, Gavril Baican, cel care în luna decembrie a anului trecut a fost numit în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, societate la care şi acum apare printre personalul de conducere.

www.gazetadedimineata.ro

Baican, fost director al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia şi-a petrecut ultimii ani în cadrul Ministerului Economiei, unde a ocupat mai multe funcţii de secretar de stat pe diferite probleme legate de sectorul minier fiind şi preşedinte la asociaţia patronală Patromin. Baican a făcut parte şi din Adunarea Generală a Acţionarilor de la Compania Naţională a Huilei. Directorul Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, a declarat miercuri seară, pentru GDD, că nu ştie cine va fi administratorul special. Totuşi, potrivit unor surse, cel care va supravehea, cu mandat special, activitatea de la CEH va fi un jurist din cadrul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Potrivit ordinului, procedura de administrare specială şi de supraveghere financiară în perioada de privatizare a Societăţii Naţionale a Huilei încetează la data transferului dreptului de proprietate asupra activelor, în situaţia privatizării sau la data stabilită prin ordin al ministrului Economiei în situaţia fuziunii prin absorbţie cu Complexul Energetic Hunedoara. Administrarea specială a Complexului Energetic Hunedoara încetează fie în momentul privatizării, fie prin ordin al ministrului Economiei.

www.gazetadedimineata.ro

Gazeta de Dimineaţă Joi , 21 Martie 2013

ww w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Actual

Pensionarii hunedoreni se grăbesc la tratament

Se pregăteşte o nouă bursă a locurilor de muncă

genţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara doreşte să le acorde o nouă şansă celor aflaţi în căutarea unei slujbe. Instituţia va organiza, în data de 29 martie, o nouă ediţie a Bursei locurilor de muncă.

este 50.000 de bilete la băi vor fi repartizate, în acest an, pensionarilor şi asiguraţilor, în unităţile de tratament ale Casei Naţionale de Pensii Publice. În judeţul Hunedoara, vârstnicii au depus deja aproape 5.000 de cereri. a nivelul judeţului Hunedoara, Casa de Pensii este pregătită pentru acordarea biletelor de tratament imediat ce acestea vor fi aprobate la nivel naţional. „Începând cu anul 2010, există noi criterii de acordare a biletelor de tratament balnear, criterii care se respectă şi în acest an. Astfel, repartizarea biletelor de tratament balnear nu se mai face în funcţie de ordinea depunerii cererilor, ci în baza unor punctaje pe care fiecare pensionar le obţine în baza unor criterii distincte, pentru pensionari, asiguraţi, persoane cu handicap sau beneficiari de legi speciale", ne-a declarat Ilie Toma, director executiv Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara. Fiecare solicitant obţine un anumit punctaj în funcţie de cuantumul pensiei, categoria de pensie, frecvenţa cu care a mers la tratament balnear în ultimii doi ani dar şi în funcţie de gradul handicapului, nemaiavând nicio relevanţă data la care se depune, la Casa de Pensii, cererea de acordare a bile-

www.gazetadedimineata.ro

tului de tratament. „Prin aceste noi criterii legale, s-a urmărit, în principal, evitarea aglomeraţiei la ghişeele caselor de pensii, pensionarilor oferindu-li-se, din acest an, posibilitatea de a depune, în mod civilizat, pe parcursul întregului an, astfel de cereri. Cererile trebuie depuse, însă, cu cel puţin 40 de zile anterioare primei luni din perioada pentru care se solicită bilet de tratament", ne-a mai precizat reprezentantul Casei Judeţene de Pensii Hunedoara. În anul 2012, prin intermediul Casei Judeţene de Pensii Hunedoara, au fost valorificate şi repartizate 4.325 de bilete de tratament şi au fost înregistrate 7.100 de cereri de acordare a biletelor de tratament, mulţi pensionari depunând două sau chiar trei cereri pentru bilete. Cele mai solicitate staţiuni sunt cele de pe litoral precum şi Felix şi Herculane. Pentru anul 2013, până în prezent, pensionarii hunedoreni au depus 4.900 de cereri, dintre care 3.600 la Casa Judeţeană de Pensii şi 1.300 la punctul de lucru din Petroşani. În unităţile de tratament balnear,

www.gazetadedimineata.ro

proprietate a Casei Naţionale de Pensii Publice, este asigurat, pentru anul 2013, un număr de maxim 50.352 de locuri la tratament balnear, repartizate pe maxim 16 serii de trimitere. La acest număr de bilete, se adaugă, până la nivelul sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2013, locurile contractate cu alţi operatori economici interesaţi, număr care se va stabili după atribuirea contractelor, în funcţie de preţurile ofertate pe bilet. Maximum 15 la sută din numărul total de bilete de tratament se vor acorda gratuit categoriilor de persoane beneficiare de prevederile unor legi speciale şi legi cu caracter reparatoriu, precum şi categoriilor de persoane beneficiare ale sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Distribuirea biletelor de tratament balnear se face de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii. Anul trecut, Guvernul a aprobat acordarea a 53.499 de bilete în staţiunile de tratament balnear, prin Casa de Pensii.

cţiunea AJOFM Hunedoara va fi un prilej de a aduce împreună agenţii economici şi potenţialul disponibil de forţă de muncă, în vederea creşterii gradului de ocupare în judeţ. Prin intermediul acestor burse firmele aflate în cautarea de personal au ocazia să se întâlnească direct cu posibilii solicitanţi. De cealaltă parte, şomerii sau cei care îşi caută un nou loc de muncă pot alege dintr-o ofertă variată de slujbe. „Aşa cum ne-am obişnuit, în ultima vineri din lună, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă din judeţul Hunedoara organizează Bursa Locurilor de muncă. Noi am început deja să contactăm angajatorii, iar unul dintre ei şi-a confirmat prezenţa. Este vorba de o firmă de construcţii”, a declarat pentru GDD, Judith Babţan, sef ALOFM Petroşani. Participarea la această acţiune nu presupune niciun fel de cheltuieli din partea agentului economic. Evenimentul se va defăşura la toate Agenţiile locale de Ocupare a forţei de muncă din judeţul Hunedoara şi la punctele de lucru ale acestora. Rodica MUNTOI MÎRZA

Rodica MUNTOI MÎRZA

www.gazetadedimineata.ro

Lucrările w ww . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

G a ze ta d e Dim i ne aţă Joi, Joi, 21 M a rt i e 2 0 13

Actual

la Ambulatoriul din Uricani aşteaptă finalizarea licitaţiei

Mihaela MIHAI

rimarul oraşului Uricani, Dănuţ Buhăescu, a declarat pentru Gazeta de Dimineaţă că licitaţia este în curs de desfăşurare şi că în aprilie se va şti cine se va ocupa de lucrări. Asta dacă nu vor exista alte contestaţii. „Nu ştiu exact cât mai durează că nu m-am ocupat eu de procedură. Până în aprilie vom şti însă constructorul şi dacă nu vor fi contestaţii vor începe şi lucrările”, a declarat Buhăescu. Edilul suţine că în cazul celor două firme care şi-au adjudecat anul trecut contractul pentru lucrările la ambulatoriu a cerut să fie oprită garanţia tocmai pentru că au oprit lucrările. „Le-am cerut daune sume de bani. Am blocat garanţia de participare şi le-am calcu-

lat penalităţi”, a mai spus Buhăescu, care însă nu a putut preciza valoarea daunelor pe care le-a cerut. Până când administraţia locală de la Uricani va găsi calea corectă spre un constructor capabil să finalizeze investiţia, populaţia de aici nu are decât să solicite ajutor medical la celelalte unităţi de profil din Valea Jiului. Licitaţia proiectului de reabilitare şi dotare cu aparatură a Ambulatoriului din Uricani a fost atribuită anul trecut. A fost desemnat un constructor, s-a lucrat câteva zile, după care investiţia a fost sistată. Nimeni nu ştie ce şi nici cei care deţin frâiele administraţiei locale nu au răspunsuri menite să elucideze misterul, afirmând doar că nu s-au înţeles cei doi constructori.

Lucrările trebuiau finalizate în această lună. Oamenii se gândesc că proiectul e doar o sursă de îngropare a banilor, după ce aici s-au făcut în ultimii ani mai multe investiţii şi a avut mai multe denumiri. Investiţia a fost asumată cu peste 2.340.000 de lei (fără TVA) , iar bugetul iniţial depăşea 6.470.000 de lei. Lucrările de modernizare, reabilitare şi dotare cu echipamente de specialitate a ambulatoriului din Uricani au început în toamna anului trecut, pentru scurt timp, tocmai de la Compartimentul de Primire Urgenţe (n.r. – care niciodată nu a funcţionat potrivit scopului pentru care a fost înfiinţat) zonă ce a fost reabilitată prin anul 2007 şi la inaugurarea căreia a participat toată suflarea PNL din judeţ.

Atunci, circa un milion de lei a fost investit în reabilitarea unei porţiuni din ambulatoriu, zonă în care a fost amenajat un compartiment de primire urgenţe, dar şi cabinete de specialitate. Banii au fost investiţi fără folos însă asta pentru că la Uricani serviciul de urgenţă, dar şi cabinetele de specialitate nu au funcţionat, uricănenii fiind nevoiţi să se adreseze cadrelor medicale din oraşul vecin, Lupeni. Spitalul din Uricani s-a închis în anul 2003, iar prima renovare a avut loc prin 2004. A doua reabilitare a fost în perioada 2007-2008, toată suflarea liberală s-a adunat la Uricani pentru a bifa marea investiţie. Lucrările au fost executate de una dintre firmele lui Alin Simota.

Greva foamei la cantină

Zeci de angajați ai unei cantine din Rovinari au intrat în greva foamei în semn de protest față de faptul că vor rămâne fără locuri de muncă. Societatea, la care lucrează protestatarii, pregătea până de curând masa caldă pentru mineri. Conducerea Complexului Energetic Oltenia a decis să renunțe la hrana caldă în favoarea bonurilor de masă.

siv prim-ministrul Victor Ponta. Angajaţii era plătiţi cu sume foarte mici, de până la 700 de lei lunar însă se gândesc că de acum nu vor mai primi niciun leu şi nici nu vor beneficia de plăţi compensatorii pentru că au lucrat pentru o firmă privată care nu avea prevăzută o

astfel de plată în contract. Liderul de sindicat îi acuză pe liderii minerilor care ar avea interese personale în toată această afacere. Protestatarii au încercat să ceară explicații și conducerii dar directorul nu a fost de găsit. Costin SOARE

ei aproape 90 de angajaţi susțin că greva foamei este tot ce mai pot face acum când contractele de prestări servicii pentru minerii din cariere au fost anulate. Protestatarii acuză atât sindicaliștii cât și conducerea CE Oltenia pentru situația creată și cer ca în sprijin să le vină incluwww.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

Monica IacobRidzi vrea pachet alimentar pentru elevi

Monica Iacob-Ridzi nu este de acord cu sistarea programului guvernamental „cornul şi laptele” susţinând că în zonele sărace, aşa cum este şi Valea Jiului, mulţi copii nu au renunţat la şcoală pentru că primesc un pahar de lapte şi un corn.

deea Guvernului de a renunţa la programul „cornul şi laptele” nu este împărtăşită de deputatul PP-DD pe colegiul Petroşani-PetrilaAninoasa, Monica Iacob-Ridzi, aceasta solicitând ministrului Educaţiei - Remus Pricopie - soluţii pentru ca în eventualitatea sistării acestuia măcar în zonele sărace ale ţării să fie programe prin care elevii să primească mâncare în şcoli. “Personal, nu contest ineficacitatea, la scară naţională, a programului “Cornul şi laptele”. În egală măsură însă, acest program reprezintă pentru foarte mulţi copii din clasele sociale defavorizate un factor determinant al prezenţei lor la şcoală. Cunosc foarte bine acest lucru, pentru că în colegiul pe care-l reprezint, în Valea Jiului, în general, există foarte multe familii defavorizate pentru care laptele şi cornul oferit copiilor la şcoală este echivalent cu asigurarea unei mese/zi pentru aceştia. Chiar dacă acest lucru poate nu reprezintă o situaţie frecventă la Bucureşti sau în marile oraşe ale ţării, un guvern social-democrat nu poate închide ochii la realităţile care persistă, din păcate, în foarte multe zone sărace ale ţării”, arată Monica Iacob-Ridzi în interpelarea adresată ministrului Educaţiei. Demnitarul afirmă că atâta vreme cât nu există o soluţie mai bună la programul cornul şi laptele, renunţarea la acesta, este o gravă eroare, iar proiectul school after school pooate fi finanţat şi din alte surse nu din contravaloarea acestui program. “Personal, vă solicit, domnule ministru, să trataţi această problemă exact aşa cum este ea: una eminamente socială. Sunt şi eu un susţinător al necesităţii programului naţional “school after school”, pentru care vă rog să identificaţi resursele financiare în vederea implementării lui, dar, în acelaşi timp, vă cer să analizaţi oportunitatea de a păstra şi programul “Cornul şi laptele”, cel puţin în zonele defavorizate în care el şi-a atins scopul şi îşi demonstrează din plin utilitatea”, mai spune Monica Iacob-Ridzi. Deputatul hunedorean îl întreabă pe ministrul Educaţiei dacă are în vedere înlocuirea programului “Cornul şi laptele” din şcoli şi grădiniţe cu un alt program care să fie în măsură să le asigure copiilor un pachet alimentar gratuit mai eficient, dar şi să revizuiască programul astfel încât, prin suplimentarea resurselor financiare alocate, copiii care au nevoie de un program alimentar de acest fel să poată beneficia în continuare de el. Mai mult, demnitarul îl întreabă pe ministrul Educaţiei cum va preveni abandonul şcolar din regiunile sărace unde acest indicator statistic este foarte ridicat, “în condiţiile în care foarte mulţi copii nu au renunţat încă la şcoală doar pentru că aici mai primesc un corn şi un pahar cu lapte”. Totodată, Monica Iacob-Ridzi doreşte ca programul european de acordare a fructelor proaspete în şcoli să fie reluat şi la nivelul unităţilor şcolare din România. Mihaela MIHAI

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m i n e a ţă J o i , 2 1 M a r t i e 2 0 1 3

w w w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Actual

Încasări record anul acesta la Impozite şi Taxe Locale Petroşani

Aglomeraţie la ghişeele Serviciului de Taxe şi Impozite locale din Petroşani. Reprezentanţii instituţiei spun că de la începutul anului au venit în medie peste 150 de persoane zilnic.

La Petroşani,

Taxele şi impozitele locale pot fi achitate online

entru că mulţi dintre contribuabilii petroşăneni au aflat că pot beneficia

până la sfârşitul lunii martie de reducerea cu 10% din plata integrală a impozitelor, numărul celor înregistraţi la această oră la Serviciul de Taxe şi Impozite locale Petroşani este într-o uşoară creştere faţă de anii precedenţi. De la începutul anului, procentual s-a încasat peste 85% din bugetul local. Suma este una record pentru ultimii ani,

peste 150 de milioane de lei s-au încasat din impozitele şi taxele ce trebuie achitate pentru anul în curs. „Încasările din primul trimestru depăşesc aşteptările, pentru că am avut în medie peste 150 de contribuabili în fiecare zi, la plata la impozite pe clădiri, maşini sau terenuri dar şi la taxe pentru buletine, pentru amenzi de circulaţie sau

pentru taxe extrajudiciare. Numărul mare de oameni care ne-au trecut pragul este pentru că, din luna aprilie, se vor aplica majorări de 2% pe lună sau pe fracţiune de lună pentru restanţieri. Din experienţa anilor anteriori, ne aşteptăm ca şi în perioada imediat următoare să ne confruntăm cu un număr mare de contribuabili la ghişeele noastre, însă din luna august numărul lor va scădea semnificativ”, a declarat pentru GDD, Ioana Mărgulescu, sef Serviciu Impozite şi Taxe Petroşani. Şi cei care îşi achită integral taxa de salubritate până la 31 martie beneficiază de discount. „La salubritate, bonificaţia pe care o acordăm până la 31 martie este de 5% din valoarea facturii. Ce pot însă să vă spun este faptul că majoritatea petroşănenilor achită acest serviciu pentru un trimestru sau pentru luna în curs. Puţini sunt cei care plătesc o dată pentru tot anul”, a adăugat Ioana Mărgulescu. Taxa de salubritate este de 4,2 lei pe lună pentru persoanele fizice şi 5 lei pentru persoanele juridice.

Rodica MUNTOI MÎRZA

Mulţi petroşăneni au spus „adio” cozilor infernale de informa ce sumă trebuie să achite, apoi să urmeze paşii care se la Serviciul de Taxe şi Impozite din localitate. Asta pencer în programul online. tru că, prin intermediul serviciului online ghiseul.ro îşi Contribuabilii sunt încântaţi pot plăti rapid şi fără comision dările către bugetul de acest nou serviciu, penlocal. tru că, prin intermediul lui economisesc timp Primăria din Petroşani a încheiat un parteneriat cu preţios”, a declarat Banca Transilvania, astfel încât contribuabilii din pentru GDD, Ioana localitate să poată efectua plăţile taxelor şi impozitelor Mărgulescu, şef locale online. Serviciul „ghiseul.ro” a fost un succes la Petroşani. De la începutul anului o mare parte dintre Serviciu Impozite şi Taxe locale oameni au accesat acest program. Petroşani. „Petroşănenii au plătit în număr mare impozitele şi Plata online prin taxele locale online. Noi avem deja un contract cu ghiseul.ro se face cu Banca Transilvania, în baza căruia plata dărilor către bugetul local se poate face fără niciun comision. Tot ce cardul şi orice persoană trebuie să facă populaţia este să vină la noi pentru a se poate accesa acest program.

Vânzări

Vând spaţiu comercial în Petroşani,strada Maleia – prima construcţie pe stânga mai sus de Insemex. Pretabil, depozitare, punct de desfacere, cu o suprafaţă de 350 mp şi trei nivele. Preţ 99.000 euro negociabil Relaţii la telefon 0722779324

Prestări Servicii

intern şi interaţional cu maşini

MAN şi Mercedes de 3,5 t, 7,5 t şi 24 t la cele

mai mici preţuri.

0721749069 şi 0763633998.

www.gazetadedimineata.ro

Suportaţi greu glumele colegilor, aveţi impresia că munciţi mai mult decât ceilalţi şi şefii nu observă, iar colaborarea cu partenerii de afaceri nu merge cum aţi fi vrut. S-ar putea să nu aveţi

Efectuez non-stop transport

Relaţii la telefon

Azi nu sunt recomandabile întâlnirile cu prietenii şi nici deciziile importante în privinţa problemelor sentimentale. Vă sfătuim să vă concentraţi.

Horoscopul zilei

spor în activităţile intelec-

tuale. Nu sunteţi în cea mai

bună formă şi nici inspiraţie nu prea aveţi.

Vă recomandăm să nu vă pierdeţi încrederea. Situaţiile dificile sunt trecătoare şi va urma o perioadă mai favorabilă.

www.gazetadedimineata.ro

De dimineaţă este posibil să fiţi supărat din cauza piedicilor care vă provoacă întârzieri. Nemulţumirile şi nervozitatea pot să vă pună întro lumină nefavorabilă

Sunteţi hotărât să rezolvaţi

mai multe treburi deodată. Reuşiţi, graţie talentului

organizatoric şi optimismului care vă caracterizează.

Situaţia financiară nu trebuie să vă îngrijoreze. Dupăamiaza, partenerul de viaţă primeşte o sumă importantă de la o rudă apropiată.

Este posibil ca azi să vă fie ceva mai greu, din cauza neînţelegerilor cu un partener de afaceri. Nu este cazul să fiţi pesimist.

Nu vă impacientaţi dacă nu reuşiţi să rezolvaţi o problemă financiară! Dacă aveţi răbdare, veţi reuşi să depăşiţi şi această perioadă dificilă.

Intenţionaţi să începeţi ceva nou, dar sunteţi prea nerăbdător.Vă sfătuim să evitaţi discuţiile în contradictoriu şi să vă străduiţi să terminaţi ce aţi început.

Astăzi ar fi bine să evitaţi întâlnirile de afaceri. La serviciu, încercaţi să nu vă amestecaţi în problemele care nu vă privesc

www.gazetadedimineata.ro

Vă sfătuim să fiţi prudent la serviciu. Atenţie şi în afaceri, pentru că este posibil ca o persoană de încredere să încerce să vă atragă într-o cursă!

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D im i n e a ţă J o i , 2 1 M a r t i e 2 0 1 3

Reclama unor primării, pe lista datoriilor spre decontare

Aristică Paicu, primarul PSD din Băleşti

Doi primari din Gorj şi-au făcut reclamă de sărbători şi acum vor să scoată banii din rezerva Guvernului.

um este perioada în care se achită arieratele, edilii din Bâlteni şi Băleşti s-au gândit că scapă cu datoriile către instituţiile de presă. Numai că premierul Victor Ponta a aflat că astfel de cheltuieli aberante au mai fost invocate şi de alţi primari din ţară şi nu are de gând să cheltuie banii pe mofturile actualilor sau foştilor primari care au cheltuit bani cu nemiluita. Dacă alte primării din Gorj au înştiinţat Consiliul Judeţean că au datorii pen-

tru reţele de alimentare cu apă, modernizări de drumuri sau alte lucrări de investiţii, întâlnim şi astfel de situaţii. Primăriile Băleşti şi Bâlteni au contracte de publicitate restante la plată de peste 7.000, respectiv 4.000 lei. Primarul PSD din Băleşti, Aristică Paicu, are 18 astfel de contracte. Contabilul a găsit repede o explicaţie: “primarul a vrut să înştiinţeze oamenii despre investiţiile pe care le-a făcut sau le va face aşa că a mers la emisiuni tv”. Localnicii din Băleşti spun însă că banii ar fi trebuit investiţii în alte proiecte necesare comunei şi nu în publicitate. Consiliul Judeţean Gorj va împărţi

Gheroghe Păsărin, primarul comunei Bâlteni

acum banii proveniţi din cota de 20% din sumele defalcate din TVA pentru achitarea arieratelor şi susţinerea altor proiecte pentru anul 2013. Primăria Băleşti a comunicat o valoare a arieratelor de 175.000 lei şi va primi 239.000 lei. Arieratele sunt calculate la 31 ianuarie 2013. În comuna Bâlteni, lucrurile stau la fel numai că edilul Gheroghe Păsărin are acoperire pentru un astfel de gest. Contractele de felicitări de Paşte şi Crăciun au fost făcute de fostul primar care nu s-a obosit să mai plătească lăsând totul pe bugetul succesorului său. Premierul Victor Ponta a luat atitudine referindu-se la cheltu-

ieli nejustificate sau negândite: ”Evident acelea nu le plătim. Cei care au lucrat ştiind că nu au bani şi s-au bazat pe promisiunea unei doamne ministru, apucaţivă să lucraţi că o să vină nişte fraieri la guvernare să vă dea banii, s-au bazat greşit. Arierate? Nu sunt arierate. Arierate erau cele prevăzute în buget şi nu s-au plătit, altfel fiecare se apucă şi cheltuie cât vrea şi apoi vine să le plătim. Dacă o familie ştie că are salariul 100 lei nu se apucă să cheltuie de 200 că vine o zână ministru să-ţi dea banii. Uite că zâna aia nu vine!” a declarat Ponta. Costin SOARE

Actual

Strategia de privatizare a CEH, publicată în Monitorul Oficial

Strategia de privatizare a Complexului Energetic Hunedoara a fost publicată în Monitorul Oficial. Potrivit hotărârii, actul asigură cadrul legislativ pentru derularea privatizării societăţii. Astfel, sunt notificate prevederile privind declanşarea şi derularea acţiunii prin majorare a capitalului social prin atragerea unui investitor strategic. Investitorul va cumpăra un pachet de 51% din capitalul social al societăţii în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital prin emisiune de noi acţiuni.

e privatizare se va ocupa un intermediar autorizat, iar costurile le va suporta CEH. Procedura de privatizare va fi aprobată în Adunarea Generală a CEH. Statul ar vrea ca privatizarea să înceapă în martie imediat după ce minele viabile vor intra în complex numai că, potrivit directorului CEH fuziunea complexului cu minele ce exploatează huilă va fi gata doar la finele verii.

Democrat liberalii hunedoreni au liber la exprimarea votului Organizaţia Judeţeană a PDL Hunedoara nu a decis să susţină un candidat anume pentru preşedenţia partidului

Membrii delegaţi ai Organizaţiei Judeţene PDL Hunedoara, ce vor participa în data de 23 martie la Convenţia Naţională, au decis să dea un vot democratic, responsabil şi canalizat strict pe proiectele prezentate de cei trei candidaţi.

www.gazetadedimineata.ro

„Ne-am întâlnit în Biroul Permanent Judeţean şi am discutat tocmai despre oportunitatea unui vot lucid dat la acest moment partidului. Avem nevoie de echilibru şi de reconstrucţie. Avem nevoie de o linie clară şi de încredere redobândită în echipă. De aceea, organizaţia judeţeană a PDL nu se va pronunţa înainte de 23 mar-

www.gazetadedimineata.ro

tie. Este un exerciţiu democratic pe care îl încercăm în ideea de a oferi o şansă reală candidaţilor, o şansă bazată pe strategii şi nu strict pe parteneriate cu tentă subiectivă. Va fi un vot, individual, al delegaţiilor noştri care să ne poată oferi nouă ca şi formaţiune o şansă de a recâştiga poziţia corectă pe scena politică”, a spus Dorin GLIGOR, preşedintele PDL Hunedoara. Democrat liberalilor hunedoreni nu li s-a impus un candidat anume din ce trei care se luptă pentru şefia partidului. Preşedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, a declarat că fiecare din cei 113 delegaţi care vor participa la convenţia de alegeri poate vota candidatul pe care îl consideră capabil să conducă partidul. Vicepreşedinte al PDL Hunedoara, Claudiu Cornea, spune că această decizie este una utilă care dovedeşte că organizaţia judecă politic matur şi democratic. Mai mult, Cornea afirmă că oamenilor nu li se mai poate impune de la centru sau de la www.gazetadedimineata.ro

judeţ cu cine să voteze, pentru că oricum, în cabina de vot fiecare pune ştampila unde consideră. În şedinţa Biroului Permanent Judeţean s-a hotărât, deşi au fost voci care au militat pentru unul sau altul dintre candidaţi, să se lase la latitudinea fiecăruia opţiunea de a alege. Pentru şefia PDL se luptă Vasile Blaga, Elena Udrea şi Monica Macovei. Alegerile vor avea loc pe data de 23 martie.

www.gazetadedimineata.ro

G a ze t a d e Di m i n e aţă Joi, 2 1 M a r t ie 2 0 1 3

Actual

Ministerul Sănătăţii vrea opt servicii regionale de Ambulanţă

erviciile judeţene de Ambulanţă intră şi ele în reorganizare alături de casele judeţene de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică, la ora aceasta neştiinduse ce se va întâmpla cu personalul tesa.

În Pe tro şan i,

Directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Hunedoara-Deva,

Valeria Filimon, a declarat miercuri, pentru Gazeta de Dimineaţă, că reorganizarea nu va afecta serviciul din punct de vedere operaţional şi al numărului de echipaje care intervin în teren pentru acordarea asistenţei medicale. „Va fi o reorganizare administrativă. Cel mai probabil vom fi arondaţi la Timiş. Nu se ştie la această oră foarte precis forma sub care vom funcţiona. Nu se ştie dacă ne pier-

dem personalitatea juridică. Sunt birouri ce nu vor avea activitate pe regiune, iar angajaţii de aici probabil vor fi redistribuiţi pe regiune. Nu se ştie exact”, a declarat Valeria Filimon, directorul SAJ Hunedoara. Potrivit Ministerului Sănătăţii, restructurarea şi reorganizarea se vor face prin micşorarea birocraţiei şi apropierea sistemului de cetăţean, prin profesionalizarea managementului şi întărirea controlului la nivel local. Se vor translata o serie de activităţi către autorităţile locale, accentuându-se descentralizarea sistemului. Potrivit proiectului pus în dezbatere publică, în subordinea MS vor funcţiona opt autorităţi regionale de sănătate publică, opt servicii regionale de ambulanţă, Agenţia Naţională de Programe de Sănătate, Agenţia Naţională de Achiziţii şi Investiţii în Sănătate.

C ur ă ţe n i a d e p ri m ă v a ră a f o s t a c ce l e ra tă

Venirea primăverii înseamnă pentru administraţia locală din Petroşani şi demararea acţiunilor de igienizare şi înfrumuseţare a oraşului. Primăria adresează cu această ocazie şi un apel adresat tuturor cetăţenilor, instituţiilor publice, agenţilor economici şi asociaţiilor nonguvernamentale de a se implica în mod activ, alături de lucrătorii primăriei, la curăţenia de primăvară.

ngajaţii Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei municipiului Petroşani vor igieniza străzile, albiile râurilor, vor cosmetiza arborii de pe principalele artere ale localităţii, vor planta puieţi, arbuşti ornamentali, flori şi vor sădi seminţe de iarbă în spaţiile verzi din oraş. De asemenea, atenţia lor se va îndrepta şi spre parcurile din localitate unde se vor vopsi băncile şi cele degradate se vor înlocui. Trebuie precizat că în toată această perioadă, primăria va asigura transportul deşeurilor vegetale rezultate şi va monitoriza buna www.gazetadedimineata.ro

desfăşurare a acţiunii. Totodată, ca în fiecare an, angajaţii primăriei vor interveni şi pentru refacerea carosabilului deteriorat în urma sezonului rece, astfel că vor fi plombate străzile unde se impune acest lucru. Şi cum Centrul civic doar ce a fost inaugurat, autorităţile locale din Petroşani doresc să aducă 50 de pomi ornamentali pentru a-i planta pe spaţiile verzi de aici. “Ne exprimăm speranţa că efortul primăriei va fi sprijinit de către comunitatea locală, atât prin acţiuni concrete, cât mai ales prin păstrarea curăţeniei şi renunţarea la unele obiceiuri anticivice de aruncare a diferitelor deşeuri pe domeniul public sau pe cursurile râurilor. De fapt, ideea desfăşurării curăţeniei de primăvară are două scopuri, respectiv menţinerea unui oraş curat şi modern dar şi de a responsabiliza opinia publică, prin implicarea a cât mai mulţi cetăţeni, care, ca urmare a efortului personal depus, să devină mai sensibili la ceea ce înseamnă protejarea mediului înconjurător“, a precizat Aron Dumitrescu, SPADPP Petroşani. Reprezentanţii primăriei mai spun că se lucrează intens şi la îndepărtarea nisipului de pe carosabil, astfel încât aerul să fie curat în localitate. Rodica MUNTOI MÎRZA

www.gazetadedimineata.ro

26 de persoane fără forme legale de angajare, descoperite la o si n gu r ă fi rmă

Încă un angajator cu plângere penală pentru muncă la negru. În societatea acestuia au fost găsite 26 de persoane care prestau activităţi fără forme legale de angajare.

nouă societate comercială a fost depistată că folosea mai multe persoane fără forme legale de angajare. Inspectorii ITM Hunedoara au descoperit în urma unor controale amănunţite că personalul societăţii este insuficient, motiv pentru care s-a folosit de zilieri Din documente a reieşit faptul că angajatorul a folosit în perioada decembrie 2012-martie 2013, un număr de 26 persoane pe post de zilieri, contrar prevederilor din Codul muncii, iar bugetul de stat a fost prejudiciat de la plata contribuţiilor aferente salariilor. Totodată persoanele folosite ca zilieri au fost prejudiciate de vechimea în muncă aferentă perioadei lucrată în această postură. În consecinţă, s-a făcut o plângere penală împotriva angajatorului şi s-a dispus ca măsură complementară încheierea retroactivă a contractelor individuale de muncă pentru toate cele 26 de persoane pentru perioada cât au lucrat ca zilieri. Mai mult, inspectorii vor reveni cu un control la societate, pentru a verifica dacă s-au îndeplinit măsurile dispuse, iar în cazul nerespectării termenului şi modalităţilor de remediere a deficienţelor, angajatorul riscă o sancţiune între 5.000 şi 10.000 lei. Rodica MUNTOI MÎRZA

www.gazetadedimineata.ro

G a ze t a d e Di mi n ea ţă Jo i, 2 1 M a r ti e 2 0 1 3

w w w. g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Patru luni de mandat, activitate „restrânsă” pentru deputaţii hunedoreni Deputaţii hunedoreni au activat patru luni în noua legislatură, însă activitatea unora dintre ei s-a rezumat la simpla prezenţă în Parlament. Potrivit datelor existente pe site-ul Camerei Deputaţilor, cei mai activi deputaţi hunedoreni sunt două femei, Monica IacobRidzi (PP-DD) şi Carmen Hărău (USL), iar cea mai slabă activitate este în dreptul lui Bogdan Ţîmpău (PNL).

onica Iacob-Ridzi, deputat PP-DD pe colegiul Petroşani-Petrila-Aninoasa, are până în acest moment patru iniţiative legislative, şase întrebări, o moţiune şi patru luări de cuvânt în plen. Colegă de Cameră cu deputatul de Valea Jiului, Carmen Monica Iacob Ridzi Hărău-

Carmen Hărău

deputat pe colegiul Hunedoarei- are şi ea 9 întrebări şi interpelări şi trei luări de cuvânt în plen. Natalia Intotero Mircia Muntean (PSD) are trecute în dreptul ei o propunere legislativă şi cinci luări de cuvânt în plen. ristian Resmeriţă, deputat pe colegiul Vulcan-LupeniUricani, nu se poate lăuda cu o activitate consistentă la acest început de mandat. În dreptul lui Resmeriţă figurează o iniţiativă legislativă şi o luare de cuvânt în plen, cea de la depunerea jurământului. Resmeriţă nu stă însă cel mai rău la acest capitol, fiind devansat de colegul de alianţă Bogdan Ţîmpău. Liberalul se poate lăuda doar cu depunerea jurământului. aurenţiu Nistor (PSD), deputat pe zona Bradului, are şi el o iniţiativă legislativă şi şase luări de cuvânt în plen. Dan Radu Ruşanu (PNL) preşedintele comisiei de buget finanţe din

Natalia Intotero

Cristian Resmeriţă

Dan Radu Ruşanu

Camera Deputaţilor, are o iniţiativă legislativă pentru modificarea statutului deputaţilor şi senatorilor şi 12 luări de cuvânt în plen. ircia Muntean (PDL), deputat pe zona Devei, are şi el doar o iniţiativă legislativă, două moţiuni şi trei luări de cuvânt în plen.

Deputaţi mulţi, cheltuieli pe măsură

Camera Deputaţilor este formată din 412 deputaţi. Pentru aceştia, pe luna ianuarie a cheltuit, cu salarii, diurne, telefoane mobile, combustibili, cazare suma de 4.897.908 lei, pentru toti cei 412 deputaţi. Salariul unui deputat hunedorean a variat între 4.909 lei şi 5.364 lei. Mihaela MIHAI

Bogdan Tîmpău

Laurenţiu Nistor

Manţog şi-a ascuns averea când era secretar de stat Procurorii DNA au scos la iveală faptul că fostul secretar de stat în Ministerul Economiei, Ionel Manţog, şi-a ascuns averea, ani la rând, în declaraţiile de avere. Aşa se face că fostul lider al PDL Gorj, acum încarcerat pentru cinci ani în dosarul “Strămutaţilor de lux”, a “uitat” să treacă anumite bunuri şi împrumuturi. De altfel, a fost una dintre acuzaţiile care i s-au adus lui Manţog la întocmirea rechizitoriului de trimitere îm judecată:

“În luna decembrie 2005 inculpatul Manţog Ionel şi-a reactualizat declaraţia de avere, însă, nici de această dată, nu a menţionat în conţinutul declaraţiei bunurile precizate anterior; de asemenea nu a menţionat debitul asumat în calitate de coplătitor de înv. Manţog Ecaterina Luminiţa prin contractul de credit bancar din 19.09.2005, încheiat între BCR – Sucursala Judeţeană Gorj şi Manţog Ecaterina Luminiţa, Manţog Ioana Cristina, creditul fiind

www.gazetadedimineata.ro

contractat pentru suma de 29.000 Euro şi a fost folosit pentru achiziţionarea unui apartament în municipiul Bucureşti”. Anchetatorii mai spun că Ionel Manţog, după terminarea mandatului ca secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, în iulie 2006, a depus şi completat declaraţia de avere dar nici de această dată nu a menţionat bunurile precizate anterior, nu a declarat autoturismul achiziţionat împreună cu soţia, marca VW şi nici

www.gazetadedimineata.ro

împrumuturile contractate de la diverse persoane, din care ar fi plătit suma de 1.800.000.000 lei către Arc Tg. Cărbuneşti S.A. Dosarul mai este cunoscut şi sub denumirea de „Dosarul strămutaţilor de lux”, iar pentru fapte similare au fost trimise în judecată şi condamnate definitiv şi alte persoane cu funcţii de conducere sau de execuţie din cadrul fostei SNLO. Costin SOARE

www.gazetadedimineata.ro

Actual

Senatul a aprobat taxa suplimentară pentru extragerea huilei Politicienii susţin că taxa va falimenta minele din Valea Jiului

Senatul a aprobat, marţi, cu votul majorităţii, taxa specială de 0,5 la sută aplicată la veniturile luate în calcul la stabilirea cifrei de afaceri, aceasta urmând a fi aplicată pentru intervalul februarie 2013-decembrie 2014. Majoritatea USL a avut ultimul cuvânt de spus, deşi PP-DD şi PDL a votat împotrivă. Taxa va intra şi în votul din plenul Camerei Deputaţilor.

enatorul de Valea Jiului, Haralambie Vochiţoiu (PP-DD), a declarat de la microfonul Senatului că această taxă nu înseamnă decât falimentarea minelor din Valea Jiului. “Încă o taxă. Guvernul mai vine cu o taxă, încă o soluţie pentru creşterea economică. Această suprataxă va lovi şi în IMM-uri, şi în românii de rând şi în firmele de stat şi în firmele private. Din păcate, majoritatea exploatărilor vizate de această supraimpozitare va afecta unităţile care au deja mari probleme de rentabilitate şi care îşi asigură cu greu supravieţuirea economică. Este vorba şi de minele din Valea Jiului. Această taxă înseamnă faliment pentru minele din Valea Jiului”, a spus Vochiţoiu. Senatorul de Valea Jiului a mai precizat că Guvernul îi dă, prin această taxă care va conduce la falimentarea agenţilor economici cu capital de stat, o mână de ajutor ministrului Energiei, Constantin Niţă, care “se străduieşte de ceva vreme să găsească soluţii de rentabilizare a exploatărilor miniere din

www.gazetadedimineata.ro

România” . Pentru Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului această taxă de 0,5 procente înseamnă peste 450 mii lei. “0,5 la sută taxă de exploatare înseamnă la nivelul societăţii 470.000 lei. Acestora li se adaugă anual 4 milioane de lei reprezentând redevenţa de exploatare, taxa de exploatare, stopajul la sursă, vărsămintele, tot ceea ce trebuie plătit statului. Am putea spune că ce ne dă cu o mână, subvenţia, ne ia cu cealaltă mână”, declara la finele lunii ianuarie, pentru Gazeta de Dimineaţă Petre Drăgoescu, directorul SNÎMVJ. Taxa va fi impusă în condiţiile în care sistemul de redevenţe şi tarife urmează să fie revizuit abia începând cu perioada 20142015, iar Guvernul caută soluţii pentru păstrarea deficitului bugetar în limitele convenite cu FMI. Activităţile care intră sub incidenţa acestei taxe sunt exploatarea forestieră, extracţia cărbunelui superior, extracţia cărbunelui inferior, extracţia petrolului brut, extracţia minereurilor feroase, extracţia minereurilor de uraniu şi toriu, extracţia altor minereuri metalifere neferoase şi alte activităţi extractive. Sub incidenţa acestei taxe intră şi operatorii economici care au licenţe de exploatare a resurselor menţionate, dar a căror activitate principală nu corespunde acestor coduri CAEN. Taxa specială reprezintă cheltuială deductibilă la stabilirea profitului impozabil şi venit la bugetul de stat. Mihaela MIHAI

www.gazetadedimineata.ro

Cultură

Ga zeta de Dimineaţă Joi , 21 Martie 20 1 3

www.gaze taded imineaţ a.r o

Mireasa de împrumut a lui Astrid Lindgren de pe scena teatrului din Petroşani pe cele din Norvegia, Suedia şi Danemarca

eatrul Dramatic I.D. Sîrbu din Petroşani prezintă, sâmbătă, o nouă premieră. Este vorba de piesa “Mireasă de împrumut” a autoarei suedeze Astrid Lindgren, regizată de Zoltan Schapira. Piesa, pe care prima dată o va vedea publicul din Valea Jiului este cea cu care, luna viitoare, teatrul din Petroşani va susţine un turneu în ţările nordice, urmând ca actorii petroşăneni să joace în faţa diplomaţilor din ambasade dar şi a românilor ce trăiesc în Suedia, Danemarca şi Norvegia.

„Mireasă de împrumut” prezintă povestea tânărului Julius Jullen care, pentru a o moşteni pe mătuşa lui, trebuie să se logodească. Aşa că, în criză de timp, pentru că mătuşa şi-a anunţat vizita, tânărul trebuie să îşi găsească o logodnică. Convinge o colegă din pensiune să intre în acest joc, numai că aceasta este la rândul ei logodită, iar logodnicul acesteia îşi face şi el apariţia. Cum se termină tot acest joc de-a logoditul, puteţi afla în cadrul premierei de sâmbătă. „Este vorba de o comedie clasică a lui Astrid Lindgren, cunoscută

în România ca şi Ion Creangă al Suediei. Această comedie o dedic publicului din Petroşani pentru a provoca un zâmbet pe buzele oamenilor care probabil au dus destul de mult în viaţa obişnuită”, a declarat regizorul Zoltan Schapira. Din distribuţie fac parte şapte actori. „M-a surprins faptul că actorii din Petroşani sunt foarte buni, talentaţi, profesionişti. A treia oară vin în Petroşani, dar o trupă aşa de bună, închegată, cuminte, organizată, mai rar întâlneşti în Europa”, a mai spus regizorul. Turneu în Scandinavia Olivia Costea, consulul onorific al României în Suedia, a declarat, miercuri, la Petroşani, că premiera de sâmbătă este doar un punct dintr-un proiect mult mai amplu. Un turneu al teatrului din Petroşani în Scandinavia. „Scopul oficial al spectacolului şi turneului ce va avea loc în Scandinavia în luna mai este de a promova cultura românească pentru că avem valori, poate sună banal dacă spun aşa, dar este formula prin care pot să exprim cel mai bine acest lucru. Avem oameni talentaţi care trebuie promovaţi peste hotare. În Scandinavia se cunoaşte câte ceva despre talentul actorilor români doar prin reputaţie. De data aceasta spectatorii atât diaspora română cât şi cunoscători şi iubitori de teatru din Suedia, Danemarca şi Norvegia şi o parte din cercul diplomatic invitat prin ambasadele noastre din ţările menţionate vor avea prilejul să se convingă life de această frumoasă reputaţie pe care o avem”, a spus Olivia Costea. Primul spectacol va avea loc pe 16 mai la Teatrul Naţional din Stockholm, pe 19 mai la Oslo şi următoarele 3-4 zile încă trei spectacole la Copenhaga şi în alte două oraşe. Intrarea la piese nu se va face pe bază de bilete, spectatorii urmând să fie invitaţi de ambasadele

României din capitalele Norvegiei, Suediei şi Danemarcei. Regizorul Schapira spune că este diferenţă în culturile celor două ţări, ei au un alt tip de teatru. „Este teatru epic unde actorul nu trăieşte momentul ci redă ca şi o oglindă. Noi în România suntem educaţi în spiritul lui Stanislavski, automat ne gândim la trăirea personajului pe scenă şi nu de a juca personajul pe scenă. E diferenţă enormă. Teatrul românesc a fost apreciat în Scandinavia tocmai datorită acestei şcoli de teatru”, a mai spus regizorul. Olivia Costea este şi ea de părere că spectacolul reprezintă întâlnirea a două culturi total diferite şi a două mentalităţi total diferite. „Este foarte palpitant să explici actorilor care este diferenţa, punctual, pe text, cum reacţionează în anumite situaţii un suedez, cum reacţionează un român”, a precizat consulul onorific. Spectacolele se vor juca în limba română, urmând ca la marginea scenei să fie amplasat un mic ecran pe care va rula traducerea în limba suedeză sau limba engleză.

Zoltan Schapira şi Olivia Costea.

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m in e a ţă Joi, 2 1 M a r t i e 2 0 1 3

Henţ cu mâna

Sport

Liga pasiunilor

este două zile începe și returul echipelor mici, din Liga a V-a, dar cu pasiuni și ambiții mari.

Din păcate sau din fericire, am scăpat de mult de emoțiile din ligile de elită, a II-a și Liga I, de-acum nu mai putem vorbi, în Valea Jiului,

nici măcar de Liga a III-a. Niciodată nu s-a întâmplat, de când există sistemul divizionar, să nu avem echipă într-una din cele trei ligi naționale la fotbal, iată, returul ediției 2012-2013 ne pune și în fața acestei situații. Iubim fotbalul ca pe un copil drag,

2013, anul în care se împlinesc 100 de ani (1913) de la prima atestare a practicării în mod organizat a unui sport în Valea Jiului, respectiv fotbalul la Petroșani

•1920 Controverse la „naşterea” Minerului Lupeni

Controverse

ocumentele vremii dau diferiţi ani de începere a activităţii fotbalistice la Lupeni, fără însă a se pune întru totul de acord cu înfiinţarea exactă a echipei. Cele mai solide informaţii par a fi cele dintr-un almanah apărut în limba maghiară, apărut sub semnătura lui Imre Spolarich, sub numele de „Almanach sportiv 1919-1939”, editat cu ocazia a 20 de ani de sport în Valea Jiului. Acolo se

precizează că, cităm „Clubul Sportiv Jiul (n.n. Lupeni), iniţial s-a înfiinţat în 1914 sub numele de Sport Club Lupeni, sub conducerea învăţătorului Dezmeri Jozsef, fiind jucători activi, Sarkozi Sandor, Mike Janos, Mayer Kornel şi Gundelfingen Marcel au început, în 1914 primăvara, să pună bazele asociaţiei. Această muncă înflăcărată este întreruptă în urma izbucnirii războiului (n.n. Primul Război Mondial), conducerea şi membri înrolân-

du-se în armată. În 1919 sub conducerea lui Bociat Valer, inspector silvic, se reia activitatea asociaţiei sub numele de Clubul Atletic

care poate fi premiant, dar și rămâne repetent. Cum e vorba aia, ăsta e, cu ăsta defilăm. Dincolo de istorii și performanțe, trăim crudul prezent. Dar nu echipele mici au vreo vină, Doamne ferește, ci acei oameni mari (!), care până la urmă i-au păcălit pe toți și i-au făcut mici.

Lupeni. Echipa ia parte în campionatul de fotbal regional Arad. De ce se dă un an de înfiinţare însă şi anul 1920? Pentru că, cităm din aceeaşi lucrare: „Vilmos Schwartz este unul dintre întemeietorii şi susţinătorii L.A.C. (n.n. Lupeny Atletic Club). Între 1920 – 1923 este vicepreşedinte al asociaţiei, el organizând ca şi conducător prima sărbătoare sportivă în 1920, în cadrul căreia inaugurează drapelul roşu cu negru, inscripţionat cu aur, al asociaţiei. La aceeaşi manifestare, la iniţiativa preotului Victor Popa, asociaţia ia numele de Jiul Lupeni”. Putem, în felul acesta considera ca anul 1920 cel al înfiinţării actualei echipe Minerul Lupeni, sub numele de Jiul (purtat mai târziu de echipa din Petroşani), controversa fiind, oarecum, clarificată. Primul nume „Jiul” a fost al echipei de fotbal din Lupeni, „sfinţită” de preotul Popa în 1920.

Deceniul vicecampioanei!

Începând cu ediţia de campionat 1922-1923, Lupeniul îşi va trimite echipa în Campionatul districtului Arad, sub denumirea de Jiul Lupeni, alături de echipele AAC Arad, CS Vulcan, CAM Petroşani, Gloria CFR Arad, AMTE Arad, MTK Arad şi ATE Arad, ocupând în clasament locul 7, penultimul... Era însă un început... Echipa Jiul Lupeni continuă să joace în acest campionat districtual şi, datorită măestriei sportive, influenţa va fi covârşitoare pentru tineret şi spectatori, care vin din ce în ce mai mulţi la fotbal. În anul 1927 se încearcă o fuziune între echipele din Petroşani, Lupeni şi Vulcan, sub numele de Jiul, însă interesele contrarii a celor ce patronau fotbalul a făcut ca această fuziune să dureze doar doi ani. Surprinzător însă, în plan sportiv fuziunea a dat rezultate bune.

G a ze t a d e Di m i n e aţă Joi, 2 1 M a r t ie 2 0 1 3

Actual

D a t o r i i l e M ă n ă s t i r i i C o l ţ , pentr u c a re a fo st em is un titlu e x e c u t o r i u , a u f o s t a c h i t a t e

Oficialii Episcopiei Devei şi Hunedoarei au anunţat, marţi, că datoriile pentru care ANAF a emis un titlu executoriu la Mănăstirea Colţ şi care reprezentau "o culpă personală" au fost achitate.

otrivit unui comunicat de presă al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, retransmis de reprezentanţii Mitropoliei

Ardealului, creanţele bugetare de la Mănăstirea Colţ, reprezintă penalităţi aplicate de Administraţia Financiară la datoriile rezultate în urma neachitării impozitului pe salariul angajaţilor mănăstirii, impozit care a fost achitat între timp, rămânând în plată doar aceste penalităţi. "Precizăm faptul că, în perioada în care nu s-au efectuat aceste viramente către bugetul de stat,

această obligaţie revenea fiecărui angajat, sumele respective nefiind reţinute la Protopopiat, aşa cum se întâmplă acum. Astfel, vorbim despre o culpă personală şi nu despre culpa Mănăstirii Colţ", se arată în comunicat. În cursul zilei de marţi, stareţul Mănăstirii Colţ a achitat în întregime penalităţile restante şi astfel toate datoriile către Administraţia Financiară au fost stinse.

ANAF a emis un titlu executoriu pentru Mănăstirea Colţ cu privire la unele datorii aferente salariilor încasate de angajaţii de la Mănăstirea Colţ în perioada anilor '90, cu mult timp înainte de înfiinţarea Episcopiei Devei şi Hunedoarei, pentru o datorie de 12.000 de lei, reprezentând restanţe la contribuţiile pentru salariile angajaţilor şi penalităţile aferente. La Mănăstirea Colţ, pe lângă

stareţ, sunt un singur călugăr şi un angajat care se ocupă cu întreţinerea spaţiilor. Mănăstirea Colţ a fost una dintre cele mai vechi construite din piatră din ţară, fiind ridicată în secolul 13 de familia nobiliară a Cîndeştilor, în Munţii Retezat. Lăsată în paragină, a fost reconstruită în anii '90, iar restauratorii au reuşit să păstreze o parte din vechea pictură. Rodica MUNTOI MÎRZA

Expoziţia "Libertate şi Artă fără frontiere" a fost vernisată la Parlamentul European

Parlamentul European (PE) a găzduit, la Bruxelles, marţi seara, la invitaţia deputatului european (UDMR, PPE) Iuliu Winkler, şi cu sprijinul deputatului Sógor Csaba, vernisajul expoziţiei retrospective de artă contemporană "Libertate şi Artă fără frontiere" organizată de Fundaţia Inter-Art din Aiud, judeţul Alba.

xpoziţia cuprinde lucrări de pictură şi sculptură aparţinând unui număr de 82 de artişti din 52 de ţări de pe întreg mapamondul, precum şi lucrări semnate de 16 tineri artişti, sub 16 ani, din 5 ţări. Lucrările din cadrul acestei expoziţii reprezintă rodul taberelor inter-

naţionale de creaţie organizate anual la Aiud de Fundaţia Inter-Art. Evenimentul din Bruxelles reprezintă un popas remarcabil al expoziţiei "Libertate şi Artă fără frontiere" în periplul său pe la sediul ONU de la New York, în Viena, Vichy sau Rabat, după cum înseamnă şi încununarea stăruinţei şi energiei depuse, în ultimii ani, de artiştii reuniţi în cadrul Fundaţiei Inter-Art. În cuvântul de deschidere, Iuliu Winkler a vorbit despre faptul că expoziţia "Libertate şi Artă fără frontiere" transmite un mesaj artistic care îşi are rădăcinile în profundul spirit multicultural prezent şi viu în Aiud, oraş transilvănean conectat la Europa şi la întreaga lume inclusiv prin efortul şi munca plină de dedicare a

artiştilor reuniţi în Fundaţia Inter-Art. Deputatul european al UDMR şi-a exprimat bucuria de a fi ajutat la organizarea acestui eveniment cu atât mai mult cu cât are legături de suflet cu Aiudul şi cu aiudenii. La rândul său, Csilla Hegedüs, adjunct al secretarului general al UDMR, a transmis salutul liderului Uniunii, fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor. Ea a arătat că o astfel de expoziţie organizată în Parlamentul European transmite un mesaj european dintr-o ţară europeană, artişti ca şi cei din cadrul Fundaţiei Inter-Art din Aiud fiind adevăraţi ambasadori ai României în lume. "Fenomenul Inter-Art s-a născut dintr-un vis frumos, în urmă cu 18 ani, şi a crescut

în inimile câtorva artişti care au crezut în acest vis. (…) Fundaţia Inter-Art din Aiud are ca obiectiv major promovarea artei contemporane la nivel internaţional, iar prin aceasta să construiască punţi de legătură între ţări şi popoare. (…) Pentru noi este o mare onoare să fim găzduiţi azi în Parlamentul European, cea mai importantă instituţie europeană", a spus Ştefan Balog, preşedintele Fundaţiei Inter-Art. Directorul executiv al Fundaţiei, poetul Ioan Hădărig, a vorbit despre conceputul Expoziţiei "Libertate şi Artă fără frontiere" gândit ca un triptic format din artă vizuală, poezie şi muzică. Ioan Hădărig a mai vorbit despre taberele internaţionale de creaţie care se organizează anual la Aiud, multe dintre lucrările realizate de artiştii plastici aici fiind acum expuse în pe simezele de la ONU din New York, la Centrul Woodrow Wilson din Washington, în galeriile de artă din Viena, Vichy, Bombay sau Rabat. Cu prilejul deschiderii expoziţiei de la Parlamentul European a fost lansat şi volumul bilingv româno-francez de poezie intitulat "Poemul tăcerii - Poème du silence" al poetului Ioan Hădărig. Volumul este însoţit şi de albumul muzical "Almost Dream" care însumează poeme sub semnătura lui Ioan Hădărig transpuse în muzică de grupul Melodis Folk, format din Emilia Szongoth şi Marius Moga. De altfel, în cadrul vernisajului, Melodis Folk a susţinut un recital interpretând o selecţie de pe albumul amintit. Evenimentul a inclus şi o degustare de vinuri din judeţul Alba, precum şi prezentarea alternativelor turistice din această zonă a Transilvaniei.