26.06.2012 by Gazeta de Dimineata

CMYK

Declaraţia zilei:

Preţ 1 leu

A n u l I I , n r. 1 7 1 , 1 2 p a g i n i , M a r ţ i , 2 6 I u n i e 2 0 1 2

„Un băiat cum ar fi fost toţi minerii, un băiat de treabă. Trebuie jertfă pentru nişte cărbune că şi aşa spun că nu se munceşte şi nu se face în mină nimic, pentru nişte guvernanţi care îşi bat joc de ei. Eu sunt pensionar. Ei săracii trag pentru un salariu de nimic şi mina îşi ia jertfa şi ei nu îşi iau banii, trăiesc cu 1000 de lei pe lună, poate până în 1500. Trebuie să se întoarcă în mină că nu au de ales”, fost miner din Valea Jiului.

Mai multe sute de persoane au participat la funeraliile minerului Dănuţ Codreanu

Investiţia chinezilor, pusă pe lista de aşteptare

ai multe sute de persoane din Valea Jiului au participat, luni, la înmormântarea lui Dănuţ Codreanu, minerul de la Petrila care a încetat din viaţă la Spitalul de Arşi din Bucureşti unde a fost internat în urmă cu o săptămână după ce s-a accidentat în subteran. <<< Pag. 5

Cimitir cu program non-stop. Pe timpul zilei se fac înmormântări, noaptea au loc „defrişări”

omisia constituită la nivelul Ministerului Economiei, pentru continuarea demersurilor privind construirea grupului de minim 500 MW, este în aşteptare. Întârzierea numirii secretarului de stat pe energie Rodin Traicu în fruntea acestei comisii, ca şi preşedinte, face ca lucrurile să întârzie. <<< Pag. 9 Management „cu fler” în dreptul lui Simota.

Societăţile controlate de politicianul afacerist bat la porţile insolvenţei

irmele controlate de petroşăneanul Alin Simota intră una după alta în insolvenţă, acestea având datoriii atât către bugetul de stat, cât şi către bănci sau partenerii de afaceri. <<< Pag. 3 Ultimă oră

ocurile de veci, în general, nu par atractive. Nu sunt parcuri de distracţie, nu au jocuri de ruletă, nu se ascultă nici manele, nici muzică house. Din când în când, câte o fanfară mai intonează câte un refren deloc dansant. Imaginându-ne un asemenea tablou deloc vesel, n-am zice că un astfel de loc poate reprezenta un perimetru în care „defrişările”... de morminte să reprezinte un job. <<< Pag. 3 Cum turişti nu sunt,

Luptătoarea Laura Gavriliuc (cat. 63 kg) de la CSŞP a cucerit medalia de bronz la Campionatul European de la Zagreb (Croaţia)

(amănunte în ediţia de mâine a cotidianului Gazeta de Dimineaţă)

Angajaţii de la telescaunul spre Parâng s-au apucat de revizie

elescaunul de la Petroşani este din nou în revizie. An de an, în perioada verii, angajaţii SC Gospodărie PrestCom fac reparaţii capitale la instalaţia pe cablu. Anul acesta, însă, lucrările de mentenanţă au început mai repede decît era prevăzut, pentru că numărul turiştilor din ultimele zile a fost oricum unul mai mic. La final, administratorii speră să poată aviza ISCIR telescaunul. <<< Pag. 12 www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m in e a ţă M a r ț i , 2 6 I u n i e 2 0 1 2

www.gaze tade dimineaţ a. ro

Diverse

Reţeta Zilei Uniunea Naţională a Tuturor Studenţilor din România va organiza joi, 28 iunie 2012, ora 16:00, în incinta Universităţii din Petroşani cu sediul în Strada Universităţii, Nr. 20 – Sala de conferinţe a Bibliotecii din Universitatea din Petroşani – o conferinţă de lansare a unui centru de informare antreprenorială din România.

Evenimentul se va desfăşura în cadrul proiectului „Tineri Antreprenori de Succes”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013, Axa Prioritara 3 – „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul Major de Intervenţie 3.1 – „Promovarea culturii antreprenoriale”. Proiectul este coordonat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, având ca parteneri Federaţia „Junior Chamber International România”, SC Extreme Training SRL şi Uniunea Naţională a Tuturor Studenţilor din România.

Obiectivul proiectul vizează stimularea iniţierii de afaceri pentru 3000 de studenţi sau absolvenţi de studii superioare, care doresc să desfăşoare o activitate independentă. In acest sens, în fiecare dintre regiunile de dezvoltare ale ţării vor fi înfiinţate centre de informare antreprenorială cu privire la mediul de afaceri, la oportunităţile de iniţiere/ dezvoltare a afacerilor precum şi la legislaţia relevantă.

In scopul îmbunătăţirii competenţelor şi abilităţilor antreprenoriale, 800 de tineri vor participa la cursuri de formare antreprenorială – nivel de bază, iar 320 – la cursuri de nivel avansat, aceştia urmând a elabora planuri de afaceri complete, planuri dintre care 40 vor primi sprijin în vederea concretizării. Prin creşterea potenţialului antreprenorial al grupului ţintă, proiectul contribuie la creşterea ocupabilităţii, competitivităţii şi mobilităţii forţei de muncă. Sprijinul acordat demarării activităţilor independente şi ocupării pe cont propriu dezvoltă autonomia, flexibilitatea şi spiritul de iniţiativă ale tinerilor. De asemenea, susţinerea dezvoltării afacerilor este generatoare de noi locuri de munca pentru tineri, contribuind la creşterea nivelului de ocupare la nivel naţional şi la favorizarea creării unei pieţe a muncii flexibilă şi inclusivă.

Filetto di maiale con marsala

INGREDIENTE:

Ingrediente: * 500/600 g muşchi de porc * 1/2 pahar vin marsala sau vin roşu * 30 g unt * 4 linguri ulei (de mãsline am pus eu) * o lingurã de oţet balsamic * fainã de grâu * sare * piper

MOD DE PREPARARE:

Tãiem carnea în felii de grosimea degetului şi-l batem uşurel cu ciocanul pentru carne, saram şi piperam dupã gust... Într-o tigaie de prãjit punem la topit untul apoi adãugãm uleiul, iar în momentul când e cald, punem feliuţele de carne date

prin fainã, bineînţeles câte douã, le lãsãm sã se rumeneascã foarte puţin pe o parte, dupã care întoarcem pe cealaltã, le scoatem pe o farfurie şi le acoperim cu un capac. Carnea este foarte molcuţã fiind prãjitã în amestecul unt/ulei, nu s-a întãrit absolut deloc. În sucul rãmas în tigaie, adãugãm oţetul balsamic şi vinul, cernem peste suc foarte puţinã fainã de grâu şi amestecãm Vom obţine o cremã nu prea groasã, în care vom adãuga din nou carnea şi o lãsãm câteva minute, ca sã prindã gustul ingredientelor. Se serveste cu cartofi la cuptor sau salatã de roşii.

Poftă Bună!

Anunţ

Societatea Prietenia angajează instalator cu experienţă pentru litoral. Relaţii la telefon 0755.191919.

Prestări Servicii

Efectuez non-stop transport intern şi interaţional cu maşini MAN şi Mercedes de 3,5 t, 7,5 t şi 24 t la cele mai mici preţuri. Relaţii la telefon 0721749069 şi 0763633998.

Mar ţ i 26 iunie 2012 Antena 1

03:45 Acces Direct 06:00 Observator

08:00 'Neatza cu Razvan si

Dani

10:00 In gura presei 10:50 Teleshopping

11:10 Vanatoarea de comori

12:10 Mireasa pentru fiul meu 13:00 Observator

14:00 Mireasa pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator

20:20 Panica in tunel 22:15 Observator

23:00 Un Show Pacatos 01:00 Panica in tunel

03:00 Vanatoarea de comori www.gazetadedimineata.ro

ProTV

03:30 Mesaje de dincolo 04:30 Dupa 20 de ani 05:30 Ce se intampla, doctore? 06:00 Happy Hour 07:00 Stirile Pro TV 10:00 Tanar si nelinistit 11:00 Schimbare de roluri 13:00 Stirile Pro TV 13:45 Lois si Clark - noile aventuri ale lui Superman 15:00 Lois si Clark - noile aventuri ale lui Superman 16:00 Tanar si nelinistit 17:00 Stirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 Stirile Pro TV 20:30 Mort sau viu 22:30 Stirile Pro TV 23:00 Mesaje de dincolo 00:00 Mort sau viu 02:00 Stirile Pro TV

www.gazetadedimineata.ro

TVR 1

08:00 Jurnal matinal 09:10 Legendele palatului: printul Jumong 10:20 Zoom 10:30 Danutz S.R.L. 11:30 Danutz S.R.L. 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: doi barbati pentru o soarta 14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO Stiri 15:00 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Leacurile naturii 17:40 Legendele palatului: doi barbati pentru o soarta 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Iubire interzisa 22:55 Jordi Savall 23:45 EURO Studio 00:45 Mad Men - Nebunii de pe Madison Avenue 01:40 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 02:35 Lumea modei

www.gazetadedimineata.ro

Prima TV

07:30 In familie 08:00 Cireasa de pe tort 09:00 Teleshopping 09:30 Erori reversibile 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden 15:00 Erori reversibile 17:00 Trasnitii 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireasa de pe tort 20:30 Capul familiei 22:15 Trasnitii 23:15 Focus Monden 23:45 Mondenii 00:30 Capul familiei 02:30 Focus 03:30 Mondenii

www.gazetadedimineata.ro

w ww . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

G a z e t a d e D i m in e a ţă M a rţ i , 2 6 I u n i e 2 0 1 2

Actual

Cimitir cu program non-stop. Pe timpul zilei se fac înmormântări, noaptea au loc „defrişări”

ocurile de veci, în general, nu par atractive. Nu sunt parcuri de distracţie, nu au loc jocuri de ruletă, nu se ascultă nici manele, nici muzică house. Din când în când, câte o fanfară mai intonează câte un refren deloc dansant. Imaginându-ne un asemenea tablou deloc vesel, n-am zice că un

astfel de loc poate reprezenta un perimetru în care „defrişările”... de morminte să reprezinte un job. Cu toate acestea, aceste lucruri se întâmplă. Deşi cu titulatură de nou, lucrurile sunt scăpate de sub controlul civilizaţiei la cimitirul din Petrila. Plătesc 700 de lei pentru ca rudele lor să aibă unde dormi

Management „cu fler” în dreptul lui Simota.

somnul cel de veci, iar în schimb sunt nevoiţi să stea de pază şi să refacă mormintele ori de câte ori acestea sunt distruse. Aşa că oamenii sunt obligaţi să repare pe cheltuiala proprie mormintele devastate, fie de animalele ce pasc în cimitir ca pe islaz, fie de răufăcători. Asta se întâmplă la Petrila, în Cimitirul Nou, acolo unde localnicii au sperat că vor avea parte de o „viaţă decentă”, creată în stil european. Rudele celor înhumaţi în

Cimitirul Nou din Petrila sunt nemulţumite de actele de vandalism ce au loc aici, asta pentru că locaţia nu beneficiază de pază. Situat dincolo de Jiu, Cimitirul Nou din Petrila este izolat, astfel că hoţii de fier vechi şi nu numai pot acţiona în voie. „Vin şi fură tot ce pot, pentru că nu e pază. Să veniţi să vedeţi, cum se lasă seara, cum vin în cimitir. Fură chiar şi sârmele de la coroane. Cred că le duc înapoi la cei care fac coroane”, a spus un petrilean care are un mormânt în Cimitirul Nou din Petrila. Mai mult, iarba grasă din cimitir pare a fi şi pe placul animalelor celor ce locuiesc în zonă, astfel că acestea pasc aici ca pe islaz. „Sunt şi animale aici care pasc, chiar şi pe morminte. În urmă cu două săptămâni, un cal a spart gresia de pe un mormânt. Oamenii nu au avut ce să facă, decât să scoată bani din buzunar şi să repare”, a mai spus petrileanul. Porţile cimitirului rămân deschise, chiar şi în cursul nopţii. O bucăţică de sfoară este cea care vrea să demonstreze că accesul în cimitir poate fi restricţionat, însă e doar o iluzie. Accesul e liber şi neîngrădit. Primarul localităţii, Ilie

Păducel, recunoaşte că nu există pază la cimitirele de pe raza localităţii, dar afirmă că se va ocupa de această problemă. Asta deşi locaţia cu pricina a mai fost în vizorul hoţilor, lucru recunoscut chiar şi de oficialii primăriei din localitate. „Cimitirele nu au pază. Dar dacă-mi spuneţi că se fură, o să trimit oameni câteva zile să vadă, să păzească şi poate chiar să-i prindă pe cei care fură. Au mai furat mai de mult scocurile de la capelă şi au fost prinşi”, a declarat pentru Gazeta de Dimineaţă, Ilie Păducel, primarul oraşului Petrila. Potrivit edilului, cimitirele sunt în administrarea Edil Urban, societate care însă nu are oameni şi pentru paza cimitirelor. „Ar fi nevoie de cel puţin cinci oameni pe trei schimburi săptămânal. E o activitate neproductivă”, a mai spus primarul. Rudele celor decedaţi susţin însă că ar fi fost de acord să plătească o taxă pentru a plăti o persoană care să păzească cimitirul. Acest lucru chiar a fost propus la un moment dat, însă a rămas ca şi acum. Adică, liber la hoţii de orice fel. Mihaela MIHAI

Societăţile controlate de politicianul afacerist bat la porţile insolvenţei

irmele controlate de petroşăneanul Alin Simota intră una după alta în insolvenţă, acestea având datorii atât către bugetul de stat, cât şi către bănci sau partenerii de afaceri. Patru dintre firmele controlate la un

moment dat, din funcţia de administrator sau cea de asociat de către Alin Simota, au intrat în insolvenţă. Rând pe rând, societăţile care au avut contracte grase cu instituţii ale statului au ajuns în instanţă pentru începerea procedurii de insolvenţă, fiind îndatorate atât către bugetul statului, cât şi către instituţii bancare sau parteneri de

Surse politice au declarat pentru Gazeta de Dimineaţă că Simota ar fi pierdut şi postul de viceprimar de la Petroşani pe care şi l-ar fi dorit pentru mandatul 2012-2016. Informaţiile de ultimă oră arată că algoritmul politic, reciproc avantajos, ar fi ca la Petroşani să fie ales tot un viceprimar PNL (cel mai probabil Dorina Niţă-n.r.). În acest mod logica matematică ar avea o singură demonstraţie: conducerea PNL Hunedoara ar putea justifica pierderea deliberată a postului de viceprimar de la Petrila în favoarea social-democratului Vasilică Jurca sub pretextul obţinerii unei poziţii superioare - administrativ vorbind - respectiv un post de viceprimar în municipiul Petroşani. În altă ordine de idei USP de la Petroşani care ar fi avut nevoie de un protocol pentru obţinerea majorităţii în Consiliul Local ar putea în acest mod bate palma cu PNL-ul şi în acest sens executivul de la Petroşani ar putea deschide mai uşor uşa ferecată de la Consiliul Judeţean Hunedoara, condus de liderul PNL, Mircea Ioan Moloţ. www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

afaceri. Simar, Atomis, Cosarely Company şi Simar Comimpex sunt societăţile pentru care s-a cerut în instanţă declararea procedurii de insolvenţă, pentru unele dintre ele fiind numit un lichidator. În ultimul an, Simota a declarat că el nu mai are nicio legătură cu aceste firme şi că s-a retras din acţionariatul lor. Nu de tot însă, acestea fiind în continuare ale lui, chiar dacă de la distanţă. În ultima declaraţie de avere Simota susţine, şi chiar semnează, că este doar inginer la Simar Comimpex. Ultimul act de interese arată însă, şi poartă tot semnătura lui Simota, că omul de afaceri este şi director la societatea la care este şi inginer. În rest nu se face nicio referire la Simar şi Atomis (firme ce au avut contracte chiar şi cu Consiliul Judeţean Hunedoara) sau Cosareli (sociate prin intermediul căreia Simota ar fi dorit să construiască şcoala europeană de la IG Duca). Business-ul lui Simota a fost mai mereu www.gazetadedimineata.ro

controversat, asta pentru că afaceristul a ştiut cum să se învârtă pentru a prinde contracte cu statul indiferent de cine s-a aflat la guvernare. Îi hrăneşte pe mineri, a umflat facturile – lucru dovedit de Curtea de Conturi – la Primăria Uricani, a executat „ciudat” un teren de fotbal (motiv pentru care a fost chemat la DNA), construieşte o grădiniţă de vreo patru ani. Mai mult, politicianul afacerist este acuzat şi de evaziune fiscală, surse din rândul anchetatorilor vorbind despre sute de milioane de lei vechi.

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m i n e aţă M a r ţ i , 2 6 I u n i e 2 0 1 2

w w w .gaz eta dedi m i neaţ a.r o

Actual

Vi o l e n ţ a î n ş c o l i , combătută cu o strategie pusă pe hârtie

trategia Naţională pentru reducerea violenţei în şcoli a fost publicată, luni, pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Strategia arată că sunt necesare intervenţii la nivel individual prin identificarea timpurie a elevilor cu potenţial violent şi a cauzelor care pot determina manifestări de violenţă a acestora, prin implicarea cadrelor didactice şi a personalului specializat, elaborarea şi derula-

rea unor programe de asistenţă individualizată pentru elevii implicaţi în cazuri de violenţă, prevenirea apariţiei dispoziţiilor afective negative. Strategia mai prevede intervenţii la nivel curricular precum dezbaterea, în timpul orelor de consiliere şi orientare, a situaţiilor de violenţă

www.gazetadedimineata.ro

petrecute în şcoală sau în vecinătatea acesteia şi încurajarea exprimării opiniei elevilor privind aceste situaţii şi posibile căi de soluţionare, derularea unor programe şi

www.gazetadedimineata.ro

activităţi extraşcolare pe tema combaterii violenţei şcolare la care să participe elevi, cadre didcatice şi părinţi.

www.gazetadedimineata.ro

Vrea insolvenţa, dar dă miliarde de lei vechi pe servicii de asistenţă

Investiţii la Hidrocentrale H a ţ e g î n t r- o perioadă „nebună” a Hidroelectrica

flată în procedură de insolvenţă, Hidroelectrica continuă proiectele de investiţii. Aşa se face că în urmă cu câteva zile s-a semnat contractul pentru serviciile de asistenţă tehnică pentru lucrări la hidrocentrala de la Râul Mare Retezat. Este vorba despre un contract în valoare de 929.738 lei, fără TVA. Contractul „punerea în siguranţă a aducţiunii principale servicii de asistenţă tehnică la lucrările de injecţi pe tronsoa-

www.gazetadedimineata.ro

nele Valea Jurii şi Casa Vamelor presupune servicii de arhitectură; servicii de inginerie şi servicii integrate de inginerie; servicii de amenajare urbană şi servicii de arhitectură peisagistică; servicii conexe de consultanţă ştiintifică şi tehnică; servicii de testare şi analiza tehnică. Beneficiarii celor peste 9 miliarde de lei vechi sunt cei de la Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice - ISPH S.A, care au intrat în posesia contractului în urma negocierii fără anunţ de participare. Hidroeclectrica a invocat că serviciile pot fi asigurate de un singur ofertant din motive tehnice.

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m in e a ţă M a rţ i , 2 6 I u n i e 2 0 1 2

Actual

Mai multe sute de persoane au participat la funeraliile minerului Dănuţ Codreanu

ai multe sute de persoane din Valea Jiului au participat, luni, la înmormântarea lui Dănuţ Codreanu, minerul de la Petrila care a încetat din

viaţă la Spitalul de Arşi din Bucureşti unde a fost internat în urmă cu o săptămână după ce s-a accidentat în subteran Aproximativ 400 de persoane din Valea Jiului, membri ai fami-

liei, colegi, şefi din conducerea minei, dar şi de la Compania Naţională a Huilei din Petroşani au participat, luni, la funeraliile minerului Dănuţ Codreanu, mort în noaptea de joi spre vineri în Spitalul de Arşi din Bucureşti Slujba religioasă care a durat

S-a spânzurat de frica închisorii

n tânăr din Tămăşeşti, judeţul Gorj, a decis să-şi pună capăt zilele pentru că se temea să nu ajungă la puşcărie. Florin Văduva a fost găsit spânzurat în podul casei chiar de tată lui. Vecinii au rămas şocaţi de gestul tânărului şi susţin că nu avea nicio problemă în afara unei condamnări pentru conducere fără permis.

Florin Văduva avea 27 de ani şi lucra în minerit. Tânărul părea să nu aibă nicio problemă şi nu a dat nicio secundă de bănuit ce avea de gând să facă. Ieri a fost pentru ultima dată cu cei apropiaţi în jurul lui şi nu a spus nimănui că noaptea urma să-şi ia viaţa.

www.gazetadedimineata.ro

Ieri dimineaţă trebuia să plece la serviciu, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat pentru că tatăl lui l-a găsit spânzurat în podul casei din Tămăşeşti. Atât rudele cât şi cunoscuţii sunt în stare de şoc. Vecinii susţin că era un băiat deosebit şi nu avea probleme în familie. Singurul lucru care l-ar fi determinat pe acesta să-şi pună capăt zilelor ar fi o condamnare pentru o faptă penală săvârşită în trecut, şi Florin Văduva se gândea cu groază la momentul când poliţiştii îl vor ridica de acasă cu cătuşele pe mână pentru al conduce la penitenciar. Poliţiştii au deschis o anchetă în acest caz pentru a stabili cu exactitate cauzele şi împrejuările în care tânărul a decis să-şi i-a viaţa. Tânărul care a decis săşi pună capăt zilelor pentru a scăpa definitiv de condamnare nu a lăsat niciu bilet prin care să-şi explice gestul. (C.S.)

www.gazetadedimineata.ro

mai mult de o oră a fost oficiată de patru preoţi. Sicriul cu trupul neînsufleţit al minerului a fost dus pe braţe până la maşina cu care a fost transportat la cimitir de colegi de-ai minerului, îmbrăcaţi în salopete de salvator minier. „Era un baiat foarte bun, foarte muncitor, era un om deosebit. Ne pare rău”, a spus unul dintre bărbaţii care au dus pe braţe sicriul lui Dănuţ Codreanu. Un alt coleg de muncă al minerului a spus că acesta a fost „un om deosebit ca orice miner”. „Mina îşi ia ce e al ei, ce trebuia să îşi ia până la urmă. Medicii dau un prognostic rezervat, nu ştii la ce te poţi aştepta. Cum vrea şefu` (Dumnezeu – n.r.), spune minerul. „Un băiat cum ar fi fost toţi minerii, un băiat de treabă. Trebuie jertfă pentur nişte cărbune că şi aşa spun că nu se munceşte şi nu se face în mină nimic, penru nişte guvernanţi care îşi bat joc de ei. Eu sunt pensionar. Ei săracii trag pentru un salariu de

nimic şi mina îşi ia jertfa şi ei nu îşi iau banii, trăiesc cu 1.000 de lei pe lună, poate până în 1.500. Trebuie să se întoarcă în mină că nu au de ales”, spune un fost miner din Valea Jiului şi el prezent la înmormântarea lui Dănuţ Codreanu. Imnul minerilor, imn care descrie activitatea grea a minerilor, a fost intonat de o fanfară muncitorească din localitattea Vulcan din Valea Jiului, care a şi însoţit cortegiul până la groapă. Două ambulanţe au acordat îngrijiri medicale mai multor persoane cărora le-a venit rănit rău în timpul slujbei religioase ce a avut loc în faţa capelei unde fusese depus, vineri seara, pentru priveghere trupul minerului. Codreanu a fost accidentat luni, la sfârşitul schimbului întâi, acesta suferind arsuri de gradul trei şi patru pe aproximativ 60 la suprafaţa corpului. Minerul a fost transportat cu un elicopter MAI la Spitalul de Arşi din Bucureşti unde a încetat din viaţă în noaptea de joi spre vineri.

Şeful minerilor din Gorj, impresionat de o singură carieră

onducerile celor două Cariere Roşiuţa şi Jilţ Nord se pregătesc de vizită, şi asta ca urmare a faptului că secretrarul de stat Rodin Traicu s-a arătat dornic să vadă cele două subunitaţi din cadrul Diviziei Miniere. Vizitarea celor două cariere ar fi lesne de înţeles, în condiţiile în care sunt unitaţi miniere bine dezvoltate, cu perspective de viitor.

Pentru ca totul să arate bine, o comisie constituită din specialişti de la Divizia Minieră, în frunte cu directorul general Vasile Ogârlaci au făcut deplasări în unităţile miniere pentru a face o vizualizare a situaţiei existente. Surse din sistem au declarat că reprezentanţii de la Divizia Minieră s-au arătat interesaţi de aspectul carierei, starea tehnică, poziţionarea utilajelor, treptele de lucru. Se pare că cel mai bine, la analiză, a ieşit EMC Jilţ, exploatare condusă de directorul Ion Paraschivu, subunitatea fiind una performantă la nivel de CE Oltenia. Vizita efectuată la carierele din Divizia Minieră nu s a terminat tocmai bine pentru directorii subunitaţilor, EMC Jilţ fiind dată exemplu permanent. Sunt însă voci care au susţinut că verificările făcute de comisia constituită nu au alt scop decât acela de a vedea activitatea prestată de directorii numiţi la EMC–uri, în condiţiile în care aceştia sunt în perioada de probă de 120 de zile. Surse sindicale au precizat că decizia prin care s-a decis introducere în perioadă de probă a anumitor persoane, nu este una tocmai legală, în condiţiile în care acestea nu au fost numite în funcţii de conducere, ci retrogradate. Din comisia care a verificat carierele aflate în subordinea Diviziei Miniere au făcut parte Vasile Ogârlaci, Daniel Burlan, Tiberiu Trotea, Nicolae Popescu . Costin Soare

www.gazetadedimineata.ro

Actual

Târg pe marginea străzii

Printre o haină şi trei comercianţi, şoferii fac jaloane şi jalonaşe

echituri, noutăţi, mai la modă, mai trecute, nimic nu are limită. Toate se vând la drumul mare, în stradă, la Petroşani. Târgul de haine de la stadion nu mai este doar de haine, aşa cum a fost numit generic până acum, ci acolo găseşti tot ce-ţi pofteşte sau nu inima.

Rău este însă că vânzătorii şi-au depăşit de mult perimetrul de comercializare, iar acum şi-au întins “marfa” pe oriunde, chiar pe stradă. În condiţiile date limi tele civilizaţiei sunt depăşite cu bună ştiinţă. „Este foarte bine că aici găsim tot ce ne trebuie în gospodărie, la preturi mai mici decât în ma gazine”, a declarat un cumpară-

tor. “Mă bucur că există un asemenea loc în Petroşani, în care să găseşti tot ce vrei. Este drept, te mai şi înşeală că îţi vinde un produs defect, dar la cât sunt de ieftine nu-ţi pare rău dacă îl aruci la gunoi după câteva întrebuinţări”, a spus un alt cumpărător. Afluxul de comercianţi şi cumpărători îşi pune însă amprenta pe nervii conducătorilor auto care tranzitează zona. Ei trebuie să se dea aproape peste cap cu manevrele şi să folo seas că intens claxonul pentru a-şi face loc prin mulţime. Dar, să nu credeţi că vânzătorii nu au şi ei revendicările lor. Nici vorbă! Ei vor spaţii mai decente, neapărat cu vad comer cial, în care tot omul să vină şi să-şi aleagă produsele pe îndelete. Cristina Mîrza

A vrut să se răcorească la ştrand

Minor fugit de la o casă de copii din Alba, găsit de jandarmii hunedoreni în staţiunea Geoagiu

n minor ce a fugit, sâmbătă, de la o casă de copii din judeţul Alba, a fost identificat de jandarmi în staţiunea Geoagiu, aceştia anunţând responsabilii de la Casa de tip familial „Izvorul Tămăduirii” din Oarda de Jos.

Copilul a fost găsit sâmbătă, în jurul orei 19.00, în incinta ştrandului Băile Daco-Romane, jandarmilor hunedoreni atrăgându-le atenţia comportamentul acestuia. „La observarea patrulei de jandarmi tânărul a încercat să îi evite, având un comportament suspect”, a declarat Nicolae Răducu, purtătorul de cuvânt al IJJ Hunedoara. Tânărul le-a spus jandarmilor că a fost învoit de la casa de tip familial, verificările acestora demonstrând însă că minorul părăsise centrul fără aprobare în www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m i n e a ţă M a r ț i , 2 6 I u n i e 2 0 1 2

w w w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Horoscopul zilei

Berbec_____________________

Sunteți cam irascibil, din cauza stresului și a oboselii acumulate. Evitați discuțiile în contradictoriu! Sunteți predispus la unele probleme de sãnãtate și chiar la accidente.

Taur______________________

În cursul dimineții, colaborarea cu un partener

de afaceri vã dã dureri de cap. Totul pornește de

la bani: se pare cã nu vã înțelegeți în legãturã cu o

investiție. . Dacã reușiți sã evitați o ceartã, perspectivele afacerii sunt foarte bune.

Gemeni____________________

Din cauza unor evenimente neprevãzute, nu vã puteți

respecta programul stabilit. Vã sfãtuim sã nu vã puneți mari speranțe într-o afacere demaratã recenbt. S-ar putea sã fiți dezamãgit.

Rac_____________________

Începeți o activitate care vã poate aduce avantaje materiale, cu condiția sã vã temperati spiritul critic. Dupã-amiazã vã viziteazã un prieten de familie, care vã oferã un cadou. !

Leu

Un membru al familiei nu își respectã o promisi-

une în legãturã cu o sumã de bani. Nu vã grãbiți sã îi faceți

reproșuri! S-ar putea sã aibã motive obiective.

Fecioară

Pe plan profesional, eforturile susținute din perioada precedentã încep sã dea roade. Din cauza atmosferei tensionate, relațiile cu cei din jur pot avea de sferit. .

Balanţă

Partenerul de viațã vã face reproșuri neîntemeiate. Vã sfãtuim sã vã pãstrați calmul și sã evitați o confruntare. Ar fi bine sã acordați mai multã atenție familiei și, în special, partenerului de viațã

Scorpion___________________

S-ar putea sã fiți implicat într-un scandal la locul de muncã din cauza bârfelor unei femei mai în vârstã. Nu rãspundeți la provocãri! În scurt timp, situația se vã lãmuri și totul vã reveni la normal.

Săgetător_______________

Astãzi ar fi bine sã evitați deplasãrile cu autoturismul. Existã pericolul sã fiți implicat într-un accident de circulație din vina dumneavoastrã. Speculațiile financiare sunt de evitat.

Capricorn______________ Aveți de rezolvat multe probleme la locul de muncã, dar colegii nu se grãbesc sã vã ajute. Dacã nu vã stãpâniți nervozitatea, riscați sã faceți afirmații pe care le veți regreta.

dimineaţa zilei de sâmbătă. Minorul a fost predat administratorului Casei de copii din localitatea Oarda de Jos.

www.gazetadedimineata.ro

Varsător_______________

Deveniți impulsiv din cauza unor neînțelegeri cu șeful direct. Vã sfãtuim sã vã stãpâniți nervozitatea în discuțiile cu partenerul de viațã, altfel riscați sã tensionați atmosferã din familie.

Peşti

În cursul dimineții primiți vestea pe care o

așteptați de mult timp, în legãturã cu plecarea

într-o cãlãtorie în interes personal. Dupã o dis-

Băile Daco-Romane

www.gazetadedimineata.ro

cuție aprinsã, s-ar putea sã amânați cãlãtoria sau chiar sã renunțați..

www.gazetadedimineata.ro

w w w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

G a z e t a d e D i m in e a ţă M a rţ i , 2 6 I u n i e 2 0 1 2

Sediul CE Oltenia, propus lângă un depozit de armament

utorităţile din Tg-Jiu întâmpină greutăţi în demersurile iniţiate pentru mutarea sediului CE Oltenia, la Tg-Jiu. Primarul Florin Cârciumaru a declarat că Ministerul Apărării nu mai este dispus să retrocedeze tot ce deţine la unitatea militară, şi asta ca urmare a faptului că la Tg-Jiu există un depozit activ de armament.

În urmă cu mai bine de o săptămână, atât preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, cât şi primarul Florin Cârciumaru aşteptau venirea directorului general al CE Oltenia, Constantin Bălăşoiu, la Tg-Jiu pentru efectuarea unei vizite la unitatea militară. Vizita a pornit de la declaraţia fermă a premierului Victor Ponta că sediul CE Oltenia va fi la Tg-Jiu. Bălăşoiu nu a mai venit, iar motivul pare că dă multe bătăi de cap autorităţilor judeţene. Aşa se face că doi reprezentanţi ai Primăriei Tg-Jiu s-au deplasat la Ministerul Apărării pentru a purta discuţii în vederea retrocedării terenurilor de la unitatea militară. “S-a stabilit să vină doi-trei

Florin Cârciumaru

reprezentanţi ai ministerului, şi împreună cu cei de la CE Oltenia să poarte discuţii, să facă analize pe această temă”, a spus Florin Cârciumaru. Situaţia începe să devină una complicată, în condiţiile în care aşa cum a declarat primarul” în unitatea militară funcţionează un depozit activ de armament”. Contactat telefonic, directorul general al CE Oltenia, Constantin Bălăşoiu, nu a putut fi contactat telefonic, pentru a comenta situaţia. Situaţia

este cam tulbure în condiţiile în care stabilirea sediului la Tg-Jiu va duce la schimbarea conducerii CE Oltenia, iar cei dornici să ocupe scaune şi funcţii îşi vor face şi ei alte planuri. Existenţa depozitului activ de armament la Unitatea Militară Tg-Jiu ar putea duce la amânarea mutării sediului CE Oltenia, mai ales că însuşi Ministrul Economiei a spus liderilor FNME că sediul va rămâne la Turceni. Costin SOARE

Actual

Două indicatoare distruse, doi ani de puşcărie

u bravat distrugând două indicatoare rutiere dar au fost prinşi imediat de către poliţişti care au stabilit cine sunt autorii după imaginile surprinse de camerele de supraveghere. Duminică, poliţiştii Secţiei 4 Poliţie Rurală Mătăsari au fost sesizaţi de D.M., angajata unei staţii de alimentare cu combustibil, din comuna Mătăsari, judeţul Gorj, cu privire la faptul că în noaptea de 23/24 iunie 2012, persoane necunoscute au distrus două indicatoare rutiere ce erau amplasate în perimetrul staţiei menţiona te.

Echipa operativă constituită la nivelul subunităţii de poliţie a efectuat cercetarea la faţa locului, constatând că cele sesizate se confirmă. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de sustrage, distruge, degrada ori de a aduce în stare de neîntrebuinţare indicatoarele, semafoarele, amenajările rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabilă se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. Urmare a verificărilor efectuate şi a vizionării imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere amplasate la staţia de alimentare, a fost identificat suspectul faptei în persoana lui C.G.G., de 30 ani, din comuna Mătăsari, judeţul Gorj. Costin Soare

Prins cu fier furat din CE Oltenia

uminică seara, Poliţia Oraşului Turceni a fost sesizată de C.D., de 42 ani, din comuna Plopşoru, judeţul Gorj, angajat al Complexului Energetic Oltenia, punct de lucru Turceni, cu privire la faptul că a observat o persoană de sex masculin care sustrage deşeuri

www.gazetadedimineata.ro

feroase din incinta unităţii. La faţa locului s-a deplasat o echipă operativă constituită la nivelul subunităţii de poliţie, pentru efectuarea de cercetări şi investigaţii.

Urmarea a primelor activităţi desfăşurate de poliţişti, a fost identificat în trafic M.C., de 26 ani, din oraşul Turceni, judeţul Gorj, care conducea un autoturism pe DJ 673 Turceni, în care transporta deşeu feros. Procedând la verificarea încărcăturii, s-a constatat că aceasta prezintă caracteristicile bunurilor declarate ca fiind sustrase, respectiv mai multe bucăţi de ţeavă metalică dezafectată, în greutate totală de aproximativ 560 kg. Totodată, din cercetări, a rezultat faptul că suspectul intenţiona să transporte bunurile sustrase la un centru de colectare a deşeurilor feroase, în vederea valorificării. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt. Bunurile sustrase au fost recuperate şi restituite unităţii prejudiciate.

www.gazetadedimineata.ro

Ga z et a de D im in e aţă M a rt i , 2 6 I u n ie 2 0 1 2

w ww . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Tradiţie

Sânziana de altădată upă iernile grele cu zăpadă mută şi geruri grele, a venit mult aşteptata primăvară, cea cu bucuriile ei, căldură, verdeaţă, flori, păsări cântătoare şi sărbătorile mult aşteptate după postul Paştelui, nedeile Paştelor, în toate localităţiile din estul Văii Jiului, Jieţ, Androneşti, Cimpa, Răscoala, Maleia, Livezeni Surduc, etc. Următoarele praznice cu nedei, la Înălţarea Domnului „zis Ispas” şi Rusalilile. La 15 iunie în fiecare an se închidea anul şcolar, se acordau premii în cărţii de la Biblioteca pentru toţi eleviilor merituoşi. Se făceau şi se acordau coroniţe din flori de Sânziene, flori galbene înalte cu spic mic. Care cresc în această perioadă pe dealurile jieţene. Serbarea şcolară se încheia cu un tandem la care participau preoţii, Drăgan de la Taia, Zoican din Lonea şi Jura de la Jieţ. Următoarea mare sărbătoare pe care o aşteptam cu toţii tineri şi vârştnici era Sânziana, 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. În copilăria mea, erau nedei peste tot în această zi de început de vară. În ziua de Sânziene, gospodarii oieri se întâlneau cu băciţele lor, la stânele unde era sâmbra oilor şi îşi făceau socoteala dacă oile sunt hrănite bine, dacă dau lapte suficient, să poată ieşi din sâmbră. La sfârşitul zilei oile şcioape sau altele cu smâlc pe

www.gazetadedimineata.ro

ţâţe erau tratate sau separate. Cel mai important eveniment de Sânziene, era vestita nedeie de la Poiana Muierii, unde am avut ocazia să particip de câteva ori. Poiana Muierii erau un centru, unde se întîlneau la un loc, poienarii, jiieni, lomănari, vâlceni de pe toţii munţii, în această zi. De dimineaţă sau decuseară (înainte) soseau, poienarii cu căruţe cu roţi mici, loitre flexibile, pe cărările de munte veneau de la Sibiu, Poiana Sibiului, etc. Cu mărfuri de vânzare de exemplu, Ioan Dădârlat, de la Sibiu, aducea pălării, Hândoreanu obiecte de pielărie, haranşamente pentru cai, sei, etc. Alţii aveau haine poienăreşti, brâie etc. Jienii veneau cu fluiere de vânzare, cele mai vestite fluiere le producea unu, Răducă din Jieţ, originar din Cimpa. La poiană, găseai şi bâte de corn cu măciucă, frumoase şi înflorate până jos. Îmi amintesc că am cumpărat de acolo o crişcă fluier cu 2 vrăni. Care era la modă, nu mai vorbesc de ţapinuri, bardă de cioplit, răzuitoare şi alte instrumente pentru lemnari. Ciobanii de la stânele din Obârşia Lotrului, Găuri, Mândra, Cibanu, Scovarda, Vârful lui Pătru, etc. Găseau vase de lemn, doniţe, bote, bădâni pentru unt, ciubere, etc, din lemn aduse de moţi. Se poate spune că la Poiana Muierii în ziua de Sânziene era ceea ce se întâmpla la Sfântul Ilie pe muntele Găina, la târgul de fete, cu deosebirea că la Poiana Muierii nu existau comercianţi

www.gazetadedimineata.ro

ambulanţi. Toţi participanţii la nedeie erau îmbrăcaţi în costume naţionale poienăreşti. Erau şi căruţe cu băutură în general cinuri şi vinars de prune adus de la Sibiu. De mâncare reţin că fiecare îşi aducea de acasă în străiţe frumoase momârlăneşti. Ca să ajungi la nedeie din Poiana Muierii erau două drumuri pentru jieţeni şi petrileni. Unu urcam de la Jieţ, pe Plaiul lui Godean, Muncel, Capra mică, Capra mare, Fometescu, Scovarda, Buha, Cotu Ursului, Poiana. Al doilea dum, mergeam de la gara Lonea, cu mocăniţa lui Goldman, pe calea ferată până la Voievodu, iar de acolo pe muntele Sterminosu până în Poiană. Lomănarii veneau de la vârful lui Pătru pe Bilele, drumul care venea de la Oaşa până în Poiană. Pentru petrecăreţii ce veneau din Valea Lotrului, era drumul regal până la Poiană. De la acest eveniment nu lipsea niciodată mult simpaticul cabanier de la Obârşia Lotrului, moş Ghişa cu fata Leana şi băiatul Iosif. Aduceau spre vânzare băuturi cât şi de ale mâncării. Pe ei i-am întâlnit şi la nedeia de la Huluzu şi jos la Cataracte pe Lotru. Participanţii de obicei se strângeau în pâlcuri pâlcuri, jiieţeni într-o parte, tăenii şi cimpenii în altă parte, vâlcenii separat, novăcenii deasemenea, Poienarii cu oi multe ca Burtan, Bâja şi alţii după interese. În general fluieraşii se între-

ceau cu melodii. Reţin că cel

mai vestit fluieraş era Dănăreaţă

www.gazetadedimineata.ro

din Cimpa,

acesta avea

arii din fluier melodioase,

dulci plăcute la auz, inconfundabile, mai

era şi o femeie, Leana

Mihăilescului, tot din Cimpa, care cânta bine

din fluier. După ce se

întreţineau cu băutură şi glume

se trecea la joc, învârtite în 2 sau 4.

Mai spre seară începeau scan-

dalurile, care de obicei începeau din nimicuri. Cimpenii erau

fruntaşi la scandaluri, Moruş se

prin fap-

tul că toţi munţii, erau plini de

vite, sute de mii de oi, mii de

cai, îngrijite de ciobani, au dis-

părut vitele munţii au rămas

golaşi, a dispărut şi tradiţia

nedeiei de la Poiana Muierii.

Acest obicei foarte frumos de

lua de oricine, dar de obicei

Sânziene, de la Poiana Muierii,

lui, era un mare bătăuş din

repetat după anii 50 ai secolului

mereu primea bătaie. Salvatorul Cimpa, Mihăilă, care ţinea într-o mână bâta iar în cealaltă mână, cuţitul, îi fugărea pe toţi, mai

erau răniţi dar niciodată nu au

fost oameni omorâţi. Tinerii mai

mult în joacă se băteau cu bâtele de corn.

După câteva clinciuri,

lucrurile se linişteau, spre seară nedeia se răcea, plecau pâlcuri

este o istorie care nu sa mai

trecut. Industrializarea comunis-

tă a angrenat oamenii la alte

preocupării. S-a mai păstrat până în zilele noastre, nedeia de la

Obârşia Lotrului din ziua de 15

august, Sfânta Maria, evenimen-

tul care încheie ciclul de întâlniri şi nedei muntene din timpul verii.

De menţionat, lăudabila iniţia-

pâlcuri. Uni mergeau la cabană,

tivă a inimosului domn, Emil

Ghişa, şi continuau petrecerea.

zilele noastre, a iniţiat şi spriji-

la Obârşia Lotrului, la moş

Jieţenii se întorceau peste munţi

Părău, de la Lupeni, care în

nit, nedeia de Sânziene, din

şi se opreau la stânele din Capra,

muntele Straja. Care în schimb

a doua zi. Cimpenii şi Petrilenii,

întreceri sportive, manifestări

unde aveau vitele, înoptând până coborau pe Sterminosu, până la Voievodu. Poienarii fiecare la

stânele şi târlele lor. Sibienii cu

căruţele cu mărfuri se întorceau pe drumurile lor.

are un caracter mai modern, cu culturale organizate. Dar din

păcate şi cu vânzători ambulanţi.

Notează fost participant

Nedeia de la Poiana Muierii,

www.gazetadedimineata.ro

Ion Ranţa

şi-a trăit viaţa

www.gazetadedimineata.ro

w w w. g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

G a z e t a d e D i m in e a ţă M a rţ i , 2 6 I u n i e 2 0 1 2

Politic

Investiţia chinezilor, pusă pe lista de aşteptare

omisia constituită la nivelul Ministerului Economiei, pentru continuarea demersurilor privind construirea grupului de minim 500 MW, este în aşteptare. Întărzierea numirii secretarului de stat pe energie Rodin Traicu în fruntea acestei comisii, ca şi preşedinte, face ca lucrurile să întârzie.

Deşi unii şefi se declară pesimişti şi nu mai cred în construcţia noului grup energetic la Sucursala Energetică Rovinari, alţii cred în schimb că relaţiile de colaborare economice şi diplomatice sunt destul de

avansate încât să nu se mai concretizeze. Comisia de negociere pentru Proiectul „Realizare grup energetic nou de 500 de MW la Termocentrala Rovinari” a selectat oferta depusă de compania chineză ca fiind cea mai avantajoasă. Oferta companiei chineze a întrunit cel mai mare

număr de puncte, respectiv un punctaj total de 100 puncte, faţă de 78,75 puncte obţinută de compania din Japonia. Etapele ce ar fi trebuit parcurse, în vederea punerii în practică a investiţiei, constau în negocierea şi semnarea Memorandumului de Înţelegere între Societate şi

A condus primăria 16 ani, acum e doar consilier local

însă la Primăria Deva, nu ca primar ci ca şi consilier local din partea USP.

upă 16 ani, Deva are un nou primar. Mircia Muntean, cel care a condus timp de 16 ani destinele Devei, a participat la şedinţa de învestire din postura de consilier local, acesta pierzând Primăria Deva după ce s-a înscris în lupta pentru şefia Consiliului Judeţean Hunedoara. Mirica Muntean va rămâne www.gazetadedimineata.ro

Petru Mărginean, primarul ales de deveni în urma scrutinului din data de 10 iunie a depus, luni jurământul, în cadrul şedinţei fiind aleşi şi viceprimarii, aceste posturi fiind împărţite între PSD şi PNL, adică Ovidiu Moş (PSD) şi Marius Surgent (PNL). Noul primar al Devei va trebui să renunţe la funcţia de preşedinte al Asociaţiei Salvital, cea care coordonează activitatea SMURD în judeţul Hunedoara. Paramedicii ştiu pe cine vor în fruntea asociaţiei, şi nu este o persoană ce până acum s-a aflat în structura asociaţiei. În urma alegerilor Consiliul Local Deva va avea următoarea componenţă: 10 consilieri USL, 8 USP, 2 PP-DD şi unul UDMR. Pe lista consilierilor locali din Deva se regăsesc fostul primar al localităţii, fostul director de la Mintia, administratorul public al Devei.

www.gazetadedimineata.ro

Investitorul Selectat, estimate a se finaliza la sfârşitul lunii iunie 2012, întocmirea noului studiu de fezabilitate şi realizarea evaluării aporturilor în natură,

cu termen de finalizare în luna septembrie 2012, înregistrarea societăţii mixte de tip IPP, obţinerea autorizaţiilor, avizelor şi certificatelor necesare pentru începerea efectivă a construcţiei noii centrale, cu termen de finaluzare în luna martie 2013. Punerea în funcţiune a noului grup energetic de minim 500 MW este estimată la sfârşitul anului 2015. Cum lucrurile evoluează în paşi de melc, se pare că şansele de reluare a tratativelor, în următoarea perioadă, sunt slabe, cu atât mai mult cu cât secretarul de stat pe energie, Rodin Traicu este interesat de vizitarea carierelor, şi în special a celor ce au condiţii grele de muncă. Costin Soare

Procurorul şef al DNA Târgu Jiu, învestit în funcţie

drian Cristian Bertha va fi, pentru următorii trei ani, procurorul şef al Biroului Teritorial Târgu Jiu al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Procurorul a fost numit în fucţie în data de 19 iunie, la propunerea DNA.

Noul şef al DNA Biroul Teritorial Târgu Jiu, Adrian Cristian Bertha are o vechime, ca magistrat, de 13 ani. În perioada mai 1998 – iulie 2004, a îndeplinit funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu. De la data de 1 iulie 2004, a fost numit în funcţia de procuror la DNA, Serviciul Teritorial Craiova – Biroul Teritorial Târgu Jiu, iar începând cu data de 1 ianuarie 2012, a fost delegat în funcţia de şef al aceluiaşi birou.

www.gazetadedimineata.ro

www.gaze tade dimineaţ a. ro

Sport

G a z e t a d e D i m i n e a ţă M a r ] i , 2 6 I u n i e 2 0 1 2

35 de ani de la înfiinţarea catedrei de sanie la Clubul Sportiv Şcolar Petroşani

rintr-un ordin al Ministerului Învăţământului, în cluburile şcolare din zonele montane din ţară s-a înfiinţat şi la Clubul Sportiv Şcolar Petroşani, catedră de sanie.

Sarcina aceasta de debut, i-a revenit, profesorului de educaţie fizică şi sport vulcănean, Peter Grigore, absolvent pe atunci al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport Constanţa. Reîntors de la studii era dornic de afirmare de-a contribui la dezvoltarea activităţii sportive de performanţă în Valea Jiului. Venise cu un an înainte, de la absolvirea facultăţii îşi făcuse rodajul ca profesor de educaţie fizică şi sport. Se transferase la C.S.Ş. Petroşani, predând handbal şi tenis de masă. Dar conducerea clubului îi acordă această sarcină nouă în debut debut în Valea Jiului perspectiva de-a ajunge catedra de sanie, o secţie de performanţă. La baza speranţei de selecţie, era campionatul unităţiilor de învăţământ gimnaziale şi liceale, anual organizate de organul de specialitate, C.M.E.F.S. Petroşani. Ambiţios, înarmat cu tainele sportului de performanţă încă din anii şcolii generale nr. 4 Vulcan. Nu a găsit atunci, în Valea Jiului, materialele necesare pentru predare

Navomodelism

dar nici pentru confecţionarea unei sănii de performanţă. Cu mare greutate a făcut rost de fibră de sticlă şi oţel cu care a construit trei sănii pentru club, care au fost apreciate apoi în competiţiile naţionale. A făcut selecţie din localitatea Petroşani şi Petrila. Condiţiile de pregătire erau vitrege, ambiţia dar şi norocul în selecţia copiilor, l-au ajutat să gasească copii talentaţi. A adus satisfacţii prin rezultatele obţinute în campionatele naţionale şi internaţionale. Timp de două decenii sportivii C.S.Ş. Petroşani au fost

membri în loturile naţionale de copii, juniori şi chiar seniori. Ştafeta catedrei de sanie a fost preluată pe rând, de prof. Dan Cocor, Florin Stănescu, Vasile Medveschi şi în prezent Dragoş Mălescu, fost sportiv al clubului. Din prima generaţie de sportive surorile Rita şi Livia au fost cele mai bune, ajungând să se afirme pe plan mondial şi chiar olimpic. Exemplu Campionatul Mondial locul 9, Campionatul European locul 9 şi 11, Cupa Prieteniei locurile 4, 6 şi 7.

Pentru că regretatul director al clubului, Eugen Peterffi a transferat cele mai bune sportive la clubul din Braşov, fără consultarea antrenorului. Peter şi-a dat demisia. Regretatul profesor Florin Stănescu şi apoi Vasile Medveschi, au preluat ştafeta conducerii catedrei de sanie. Personal, din anul 2001, de când a venit directorul profesor drd. Toth Zoltan, s-a implicat direct în crerearea de condiţii de pregătire şi competiţii la baza didactică din Parâng. Au fost câţiva ani, ultimii din secolul trecut când sania a intrat în anonimat. Evoluţia ascendentă a spotivului Vasile Medveschi şi apoi Chetroi împreună cu generaţiile lor, s-a reuşit ca, catedra de sanie a clubului să fie an de an în topurile naţionale. În ultimii ani prin schimbarea antrenorilor, rezultatele au mai scăzut, dar având o bază materială şi sportivă bună, inclusiv pârtie de nivel naţional, sperăm ca rezultatele să revină la cotele obişnuite. Mai trebuie un sprijin din umbră a directorului Toth Zoltan şi sania va fugi din nou bine pe pârtiile, internaţionale din Austria şi Germania. Aurel Slăbâi

10 ani de la un 50 de ani, de la primul titlu bogat palmares naţional pe echipe, din cele 47 s p o r t i v î n u trecut 50 de ani, de secţie de performanţă, afiliată Va l e a J i u l u i când maestru al la F.R. Navomodelism.

sportului la navomodele, amiralul Leontin Ciortan, a obţinut primul titlu naţional pe echipa la navomodele la asociaţia Sportivă Preparaţia Petrila, unde a debutat ca

Acest titlu a fost primul din cele 47 de titluri realizate consecutiv până în anul 2005. Păcat că această personalitate sportivă de talie naţională şi internaţională a fost uitată şi vitregită de Primăriile urbelor Petroşani şi Aninoasa, unde navomodelismul le-a

adus titluri şi medalii, iar în schimb trofeele şi atelierul de navomodelism zac într-un garaj de maşină în Petroşani. Degeaba îi acorzi titlul de cetăţean de onoare al localităţii, dacă îi iei baza sportivă şi îi întorci spatele unui cetăţean care şi-a sacrificat întreaga viaţă unui sport tehnic – practic, care a dat 16 sportivi. (A.S.)

Sportul de masă Sindical 35 de ani de la câştigarea, Cupei Minerului pe ţară n anul 1977, sportivii amatori din asociaţiile sportive sindicale, din exploatările miniere de la Lonea pâmă la Câmpul lui Neag, au participat la competiţia naţio nală, iniţiată de Uniunea Sindicatelor Miniere din România şi organizată în www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

Petroşani, de consiliul Sindicatelor, din Valea Jiului, la 7 discipline sportive, câştigând trofeul pus în joc.

Competiţia, a avut fazele de desfăşurare, pe exploatare şi pe localitate, Valea Jiului. Zonă şi finală şi în anul următor 1978, a câştigat al doilea trofeu. Aurel Slăbâi

www.gazetadedimineata.ro

nul competiţional, 2002, a fost un an sportiv cu performanţe, care a contribuit la revitalizarea sportului în Valea Jiului, pe plan naţional. Rugbistul Marian Constantin (C.S.Ştiinţa), popicarul Ioan Horfilă (C.S. Inter Petrila), arcaşii aninoşeni Simona Băncilă, Uritescu Simona, Gigi Puşcă, karatiştii, Ionuţ Mănescu, componenţi în loturile naţionale şi-au adus aportul la bilanţul sportului românesc.

În competiţiile naţionale s-au cucerit 106 medalii din care 32 de aur, 32 argint şi 41 de bronz. „Buldogul” echipei de rugby „Ştiinţa Petroşani” Marian Constantin, pregătit de antrenorul Ioan Raţiu, component de bază al echipei naţionale şi-a adus aportul la Câştigarea Cupei Europene. Sportiva Elisabeta Şanta (C.S.Ş.P) a obţinut titlul naţional la senioare la lupte libere. Şahista de la C.S. Vulcan, Teodora Berimtam, a participat la Campionatul Mondial de şah, dedicat copiilor, unde a realizat 4 victorii şi 4 remize, obţinând 6 puncte. Aurel Slăbâi www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m in e a ţă Marţi , 2 6 I u n i e 2 0 1 2

Sport

Primarul Petrilei, Ilie Paducel, felicitandu-l pe antrenorul Ionut Stelescu pentru victorie

Fotbal. Juniori.

Abordare serioasă D

eşi meciul juniorilor A1 (17-18 ani) dintre campioanele judeţelor Hunedoara şi Arad, Universitatea Petroşani şi FC Sânleani (fosta Gloria Arad) trebuia să aibe loc pe terenul 2 al

Complexului Sportiv ”Jiul”, până la urmă, gazdă a fost bătrâna arenă ”Parângul” de la Lonea – Petrila. Cu toate astea, gazdele incognito, petroşenenii, au avut o abordare serioasă asupra partidei, deşi în meciul tur câştigaseră în Banat cu 3-2, pornind cu avantajul vic-

Mihai Muntean, 'oracolul' de la Lonea

Henţ cu mâna

toriei din deplasare. Echipa lui Ionuţ Stelescu a început în forţă, cu un şut (min. 10) ”bombă” expediat de Szalacsi, dar respins de portarul Nichici. După golul de 1-0 din min. 20, jocul se mai echilibrază, remarcând în această parte a jocului (min. 35) şutul expediat de Bobină, care îl face din nou remarcat pe portarul Nichici. După pauză, jucătorii arădeni au o primă ocazie în min. 52, dar mingea şutată de Pârv este respinsă de portarul Szyotyori. O schimbare inspirată, Plic în locul lui Szalacsi, dă o altă notă jocului, mai ales după min. 67, când acesta înscrie pentru 2-0, un minut mai târziu tot acesta zguduind transversala! E momentul când totul se rupe în defavoarea celor de la Sânleani, din acest moment, deşi aveau calificarea în buzunar, petroşenenii trec la o ofensivă greu de stăvilit, care va duce în final la un 5-0 fără echivoc.

Deosebit de receptivi şi cooperanţi cei de la Inter Petrila, care au preluat în ultima instanţă rolul de gazdă a acestui important joc, după ce cei de la Jiul au refuzat să pună la dispoziţie terenul!? Preşedinţii Cristi Buium şi Cosmin Negoi au fost preocupaţi ca să nu lipsească nimic, iar primarul Ilie Păducel a stat tot timpul la meci (unde jucau şi doi petrileni, Copândean şi Puian), aplaudând fazele spectaculoase, felicitându-i la final pe cei din staff-ul tehnic al Universităţii Petroşani.

Pronosticul lui Mihai

acesta a indicat un scor de 5-0 pentru Universitatea Petroşani. Şi aşa a fost! Bineînţeles, Mihai Muntean a câştigat un pariu regăsit într-o licoare răcoroasă.

Ce urmează?

Juniorii A1 (gr. 1994) ai Universităţii Petroşani au câştigat dubla de calificare, 3-2 şi 5-0 cu FC Sânleani (jud. Arad), calificându-se în grupele zonale. Mai mult ca sigur, echipa petroşeneană va fi într-o serie de patru echipe, turneul urmând a se disputa mai mult ca sigur tot pe arena sportivă din Lonea.

Universitatea Petroşani – FC Sânleani

Universitatea Petroşani (antr. Ionuţ Stelescu): Szyotyori – Colţişor, Făurică Mihai (min. 76 Chiruţă), Ad. Muntean este un Baltaru, Marton (min. 79 Vl. personaj pitoresc Costinaş) – Stoi, Bobină, Szalacsi (min. 51 Plic), Puian în anturajul sta- (min. 79 Costinaş) – dionului de la Copândean, R. Popa (min. Lonea, el având 73 Negrea)

calitatea de administrator. Înaintea partidei,

5-0

FC Sânleani (antr. Mihai Jivan): Nichici – Prodanciuc, Cojocariu, Dumitrean (min. 60 Ad. Avram), Dobre (min. 72 Boroş) – Bercu, Giurgiu, Pârv – elim. min. 75, Rechiţan (min. 50 June – elim. min. 85) – Kui, Schifano (min. 73 Barna)

Arbitru: Sergiu Popa – Arad. Spectatori: 300 Golurile:1-0: Puian (min. 20), ”ciupeşte” o minge de la Nichici şi înscrie, 2-0: Plic (min. 67), din 7 metri, 3-0: Puian (min. 70), din acţiune, 4-0: Negrea (min. 80), din pasa lui Bobină, 5-0: Negrea (min. 81), cu boltă

40, 38, 30. Şi ce dacă?

Este dureros că puţinele momente ce marchează un istoric al performanţelor în Valea Jiului, nu sunt băgate în seamă de nimeni dintre aceia care se află în fruntea bucatelor respectivelor grupări. 40 de ani (2 iulie 1972) se vor împlini luni, de la momentul primei participări a Jiului în finala Cupei României, în 1972, 0-2 cu Rapidul. A fost performanţa care a anticipat viitorul succes ce urma să vină peste

www.gazetadedimineata.ro

Gazdele, cu primarul în frunte

www.gazetadedimineata.ro

doi ani.

38 de ani (23 iunie 1974) s-au scurs acum trei zile, de când Jiul Petroşani a câştigat Cupa României. Cu generaţia lui Gigi Mulţescu, Rozsnyai, Alexandru Nagy, Libardi sau Stoichiţă.

30 de ani (1 august 1982) se adună peste o lună de la inaugurarea stadionului din lunca Jiului, acolo unde alte generaţii de jiulişti au făcut istorie. Un stadion care a cunoscut meciuri de www.gazetadedimineata.ro

toate diviziile, A, B, C chiar şi D! Dar este stadionul nostru, pe care ne-am bucurat şi ne-am întristat deopotrivă. Este stadionul unde au vorbit Cristian Ţopescu, Adrian Păunescu sau Nicolae Ceauşescu, dar unde au jucat Hagi, Lăcătuş, Ilie Dumitrescu sau Gigi Mulţescu. 40 de ani, 38 de ani, 30 de ani, sunt cifre încărcate de pasiuni şi iubiri. Din păcate, rămâne doar în memoria unui condei. Doar atât. Pagina realizată de Genu Tuţu

www.gazetadedimineata.ro

CMYK 12

G a z e t a d e Di m i n e a ţă M a r ţ i , 2 6 I u n i e 2 0 1 2

Actual

Cum turişti nu sunt,

Angajaţii de la telecaunul spre Parâng s-au apucat de revizie

La final, administratorii speră să poată aviza ISCIR telescaunul.

“Noi ne-am ocupat de reparaţii şi verificări şi până acum. Este vorba de verificarea rulmenţilor la amuletele mari de acţionare şi de întoarcere, am făcut verificarea ghearelor de prindere pe cablu la vehicule şi le-am montat. În continuare mai avem de pus pe traseu nişte baterii aduse de la Muntele Mic, am înlocuit o baterie de role, mai avem încă trei baterii de role cu

axe şi tot ce este necesar pentru a putea autoriza instalaţia în luna octombrie“, a declarat Gigi Pogan, şeful Staţiei Telesacaun din staţiunea Parâng. Astfel se face că în week-endul care tocmai a trecut, cum instalaţia nu prea a funcţionat, muncitorii au lucrat mai mult la revizie decât la îmbarcare. “Turiştii, care totuşi s-au încumetat să vadă muntele la acest sfârşit de saptamână, au fost în număr foarte mic comparativ cu anii precedenţi. A scăzut foarte mult numărul turiştilor, probabil

Salvamontiştii din Lupeni vor asigura serviciul de permanenţă în Retezat

Salvamontiştii din Lupeni vor asigura, începând din această săptămână, serviciul de permanenţă în masivul Retezat.

n de an, salvamontiştii din Lupeni asigură serviciul de permanenţa în Retezat, masiv considerat a fi unul dintre cei mai periculoşi pentru turişti. Salvatorii montani au plecat de duminică, de la primele ore ale dimineţii şi vor supraveghea, toată vara, zonele pentru siguranţa turiştilor.

“Va fi cel de-al 30-lea ciclu de permanentizare pe perioada verii a zonei înalte a Parcului Naţional Retezat, respectiv Poiana Pelegii şi punctul de prim ajutor Bucura, unul dintre cele mai vechi puncte de permanenţă din tară, având peste 30 de ani de activitate sezonieră. Începând de luni se vor găsi salvatori montani atât în zona centrală a Retezatului cât şi în zona Pelegii, ca de altfel şi pe Creasta Meridionalilor, respectiv zona Buta. Aceste acţiuni vor avea caracter de permanenţă pană pe 20 septembrie“, declară Gheorghe Resiga, şeful Serviciului Salvamont www.gazetadedimineata.ro

din Lupeni. An de an, salvamontiştii din Valea Jiului salvează multe vieţi prin intervenţii prompte în locurile greu accesibile din inima muntelui. La fiecare punct de permanenţă vor fi trei salvatori montani, iar pe lângă ei, îşi vor face prezenţa şi voluntarii care se vor ocupa de ecologizarea zonei înalte. Cristina Mîrza

www.gazetadedimineata.ro

din cauza lucrărilor care se efectuează pe munte. Aşteptăm totuşi acum, în vacanţa de vară, grupurile de turişti să urce la cabane şi hoteluri. Ei trebuie să ştie că telescaunul funcţionează normal, începând cu ora 9, însă singurele piedici pe care le avem sunt din cauza că, în cursul zilei mai intră excavatoare şi maşini de mare tonaj care lucrează la amenajarea pârtiilor, pe sub linia instalaţiei, motiv pentru care telescaunul este oprit preţ

de câteva minute“, a mai adaugat Gigi Pogan, Şeful Staţiei Telescaun Parâng. În Staţiunea turistică Parâng se implementează un proiect de amenajare a domeniului schiabil, care prevede, printre altele, construcţia unui telescaun intermediar între Hotel Rusu şi zona Căsuţa din Poveşti, TS3, iar mai apoi, construcţia unei telegondole cu plecare din cartierul Aeroport până sus în munte. Cristina Mîrza

Terenurile din Hunedoara, cuprinse de flăcări

ectare întregi de teren au ars, în weekend, pe întreg cuprinsul judeţului Hunedoara, de vină pentru izbucnirea incendiilor fiind, potrivit pompierilor hunedoreni, utilizarea focului deschis.

le curăţa. Mai mult, unii dintre hunedoreni lasă focul să „se exprime liber” astfel că flăcările pârjolesc hectare întregi de teren. 2000 de metri pătraţi de teren au ars în localitatea Căci, de vină pentru propagarea flăcărilor fiind o ardere necontrolată.

Focul a cuprins şi un hectar de vegetaţie uscată de pe raza localităţii Cinciş, şi aici cauza fiind tot neatenţia oamenilor. Peste trei hectare de teren pe care era vegetaţie uscată au ars, tot în weekend pe raza Văii Jiului, în Lupeni şi între Lupeni şi Uricani.

Proprietarii de terenuri nu ţin cont de faptul că se pot alege cu amenzi usturătoare şi că pot pierde subvenţiile de la APIA dacă îşi incendiază terenurile pentru a