29.04.2013 by Gazeta de Dimineata

Cea mai lungă cale este cea de la urechi la inimă, adică de la informaţie la convingere. – Arsenie Boca Sezon estival la băi termale

Cea mai veche staţiune balneoclimaterică şi-a deschis bazinele

A n u l I I , n r. 3 8 0 ,

12 pagini, Luni, 29 Aprilie 2013

USL şi PDL s-au înţeles la Petroşani

Primăria Petroşani ia un împrumut de 15 milioane de lei

Sezonul estival a fost deschis la Geoagiu Băi, cea mai veche staţiune balneoclimaterică din ţară. În bazinele de aici, apa izvorăşte direct din pământ şi are aproape 30 de grade Celsius. Turiştii care vin în staţiunea hunedoreană au la dispoziţie multiple variante de excursii şi drumeţii în zonă. <<< Pag. 5 Încă un pas...

BRD şi SSIF SWISS Capital se vor ocupa de privatizarea CEO

BRD şi SSIF SWISS Capital se vor ocupa de serviciile financiare şi de consultanţă necesare pregătirii, derulării şi închiderii cu succes a Ofertei Publice Primare de Vânzare de Acţiuni de la Complexul Energetic Oltenia. <<< Pag. 9

<<< Pag. 3

Elevii clasei a II-a A (step by step) de la Şcoala Gimnazială I. D. Sîrbu Petrila au sărbătorit, vineri, împlinirea a 300 de zile de şcoală. Această sărbătoare este specifică alternativei educaţionale Step by step. Astfel, la împlinirea a 200 de zile de şcoală, în 2 noiembrie 2012, elevii din Petrila au sărbătorit-o împreună cu elevii clasei a II-a D step by step de la Şcoala Gimnazială Nr. 6 Hunedoara. <<< Pag. 3

300 de zile de şcoală la step by step

Brăţara prieteniei pentru elevii de la Petrila şi Hunedoara

Spectacol pentru spirit pe scena teatrului din Petroşani

Actorul Dorel Vişan crede că lumea este într-o „cădere spirituală”

Sute de petroşăneni au participat vineri la spectacolul „Învierea lui Hristos”, acţiunea fiind considerată de primarul municipiului Petroşani, Tiberiu IacobRidzi, una inedită. <<< Pag. 12

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m i n e aţă Luni , 2 9 A p r i l i e 2 0 1 3

www.gaze tade dimineaţ a. ro

Diverse

Un individ cu un câine intră într-un bar. Comandă o bere şi zice: - Am un câine foarte deştept! După câteva minute: - Câinele meu este cel mai inteligent! Lumea din jur se uită deja urât la el. Paharul s-a umplut de tot când el afirmă: - Câinele meu vorbeşte! - Dar, bine, omule, ne crezi tâmpiţi?! Cum să vorbească un animal? - Hai să facem pariu! Voi îi puneţi o întrebare şi dacă nu răspunde mă scoateţi de aici în şuturi, dar dacă răspunde, faceţi cinste! - Bine, mă! Ia să vedem! - Mă animalule, cum se cheamă chestia aia din piele cu care ţii calul?! Cainele se uită în ochii lor şi spune: - Ham! - Ăsta a fost un lătrat!, şi-l scot în suturi pe individ afară. Câinele se duce docil după el şi-l intreabă: - Trebuia să spun căpăstru? Un țăran intră într-un bar de oraş cu un radio in mână, şi doi tipi au hotărât să-i dea câte o băutură ca să-l convingă să dea radioul gratis. Merg lângă țăran şi îl întreabă: - Bună ziua, pot să vă comand ceva de băut? - Desigur, mulțumesc băiete! După ce țăranul a băut o halbă de bere, băieții îl întreabă: - Cu cât vindeți radioul, nene? - Cu 50 de lei.

Bancuri...

Ăştia doi se gândesc să mai scadă prețul şi îi mai aduc o bere. - Cu cat vindeți radioul? - Să fie 30 de lei! - Acum cu cât îl vindeți?îl întreabă tipii după ce i-au dat țuică - Îl dau pe 10 lei! - Acum, pe cât îl dați?,întrabă aducându-i vodcă - Am planuit să vând radioul ca să am bani pentru băutură, dar cum am băut pe gratis, mai bine plec acasă.

Un bărbat merge la o primă întalnire cu o femeie cunoscută printr-un site matrimonial, şi pe care nu o văzuse niciodată. Pentru cazul că nu i-ar fi plăcut de ea, el a aranjat cu un prieten să îl sune după un sfert de oră, ca să îşi asigure o scuză pentru o situaţie de urgenţă. Se întâlnesc cei doi la o cafenea, iau câte o cafea, schimbă câteva fraze, dar bărbatului îi este clar că nu-i place femeia. În sfărşit, e căutat la telefon, şi atunci el îşi cere scuze şi se duce să vorbească în holul localului. Când se întoarce, tipul afisează o faţă tristă şi îngrijorată: - Îmi pare rău, dar trebuie să plec. Bunicul meu tocmai a murit… - Slava Domnului! zice femeia. Dacă nu murea al tău, ar fi murit al meu peste 5 minute!

Reţeta Zilei Macrou în fulgi de ovăz Ingrediente 2 bucăţi de macrou 2 ouă 50 g făină 180 g fulgi de ovăz 1 lămâie pentru decorare ulei piper sare Sosul de muştar: 60 g unt 2 linguri făină 300 ml apă caldă 1 lămâie 1-2 linguri de muştar Dijon Mod de preparare:

1. Curăţă peştele şi îndepărtează-i oasele şi pielea. Împarte fiecare peşte în două bucăţi, sărează şi piperează. 2. Pune pe o farfurie făina, în alta bate ouăle şi în alta pune fulgii

de ovăz (pot fi şi de porumb, puţin sfărâmaţi). 3. Trece peştele mai întâi prin făină, apoi prin ou şi la sfârşit, tăvăleşte-l prin fulgi. Prăjeşte peştele în ulei încins pe fiecare parte, apoi scoate-l pe şervete de hârtie pentru a absorbi excesul de ulei. 4. Pune la fiert apa şi când începe să clocotească, pune la topit untul, adaugă făina şi diluează cu apă clocotită şi fierbe 1-2 minute cât să capete consistenţă, după care stinge focul şi adaugă zeama de la o lămâie şi muştarul. Amestecă foarte bine. 5. Serveşte peştele cu felii de lămâie, sos de muştar şi garnitură de legume.

Poftă Bună...

Luni, 29 Aprilie 2012 Antena 1

08:00 'Neatza cu Răzvan şi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasă pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasă pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Plasa de stele 22:30 Biblia 00:30 Observator (R) 01:30 Observator special (R) 02:00 Plasa de stele (R) 03:30 Biblia (R) 06:00 Observator

www.gazetadedimineata.ro

ProTV

07:00 Ştirile Pro Tv 10:00Tânăr şi Neliniştit (R) 11:00 Vacanţă cu familia Johnson (R) 13:00 Ştirile Pro Tv 14:00Tânăr şi Neliniştit 15:00Clica 17:00 Ştirile Pro Tv 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:30Martor incomod 22:30 Ştirile Pro Tv 23:00Dexter 00:00Las fierbinţi (R) 01:00 România, te iubesc! (R) 02:00 Promotor (R) 02:30Martor incomod (R) 04:30 Serviciul Român de Comedie (R) 05:30 Happy Hour (R)

www.gazetadedimineata.ro

Prima TV

TVR 1

07:00 Telejurnal 08:00 Telejurnal 08:50 Predanii 09:00 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 09:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business 11:10 Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele 11:50 Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele 12:30 În căutarea vinului pierdut 13:00 Germana…la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vreau să fiu sănătos! 17:30 Predanii 17:40 Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele 18:20 Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:00 Poveşti în halate albe 22:30 Privire în viitor 23:00 Nocturne 00:00 Ora de business

www.gazetadedimineata.ro

(R)

07:00 Frumoasa Ceci (R) 07:30 Cunoaşte, Visează, Iubeşte!

08:30 Totul despre mame (R) 09:30 Soţia perfectă (R) 10:30 Kiss Cinema (R) 11:00 Flavours, 3 bucătari 11:45 Frumoasa Ceci 13:30 Şi eu m-am născut în România (R) 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaşa de pe tort (R) 17:00 Trăsniţii (R) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Familii la răscruce 21:45 Mondenii 22:15 Trăsniţii 23:00 Gazeta de perete 23:30 Focus Monden

www.gazetadedimineata.ro

w w w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

G a z e t a d e D i m in e a ţă L u n i , 2 9 A p r i l i e 2 0 1 3

Actual

USL şi PDL s-au înţeles la Petroşani

Primăria Petroşani ia un împrumut de 15 milioane de lei

Împrumutul a 15 milioane de lei a generat dispute în cadrul legislativului local din Petroşani. Consiliul Local Petroşani a aprobat, la finele săptămânii trecute, contractarea unei finanţări rambursabile în valoare de maxim 15 milioane de lei, cu o maturitate de 10 ani. Proiectul iniţiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi arată că banii sunt necesari pentru realizarea unor obiective de investiţii de interes local şi/sau asigurării fondurilor necesare prefinanţării/cofinanţării proiectelor care vor fi realizate din fonduri europene. Unii dintre aleşii locali spun că împrumutul nu se justifică, astfel că s-au abţinut de la vot. 15 milioane de lei pentru spital şi Parâng

Împrumutul în valoare de 15 milioane de lei cu care a fost de acord majoritatea consilierilor locali de la Petroşani este necesar pentru Ambulatoriul de Specialitate a Spitalului de Urgenţă Petroşani (2 milioane de lei), în timp ce restul de 13 milioane de lei sunt destinaţi proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng.

Unii da, alţii ba

Unii dintre aleşii locali de la Petroşani, în speţă consilierii PPDD, s-au abţinut de la vot. Alţi

doi consilieri, Constantin Lupu şi Nicolae Iliaş, nu au fost prezenţi la şedinţă. Potrivit consilierului local Dan Stepan, acest împrumut nu se justifică pentru că în 2010 s-a contractat un alt împrumut, pentru mai multe proiecte, iar pentru Ambulatoriu s-au plătit deja mai multe sume de bani. Stepan a prezentat în şedinţa de consiliu hotărârile prin care legislativul de la Petroşani a modificat HCL 289/2010 - proiectul cu împrumutul în valoare de 14,525 milioane de lei, pentru a aloca bani pentru ambulatoriu. Este voba de HCL 216/14 august 2018 prin care s-au alocat pentru ambulatoriu 3.160.000 lei, HCL 295/10 octombrie 2012 prin care s-au alocat 1.860.000 lei şi HCL 353/16 noiembrie 2012 prin care ambulatoriul a mai primit 2.384.527 lei. Pentru Ambulatoriu, municipalitatea a mai achitat contribuţia de 2 la sută, în valoare de 72.000 lei şi cheltuieli neeligibile în valoare de 673 mii lei.

Banii pentru Parâng, disputaţi şi ei

Acelaşi consilier local nu este de acord cu cele 13 milioane de lei destinate Parângului. Stepan afirmă că în contractul de asociere în participaţiune semnat între Primăria Petroşani şi Kranz

300 de zile de şcoală la step by step

Eurocenter, la un articol, constructorul se obligă să continue investiţia din fonduri proprii, urmând ca decontările să se facă în funcţie de alocările bugetare. Unul dintre consilierii locali de la Petroşani spune însă că banii sunt necesari tocmai pentru a deconta aceste lucrări. „Din moment ce constructorul continuă investiţia pe banii lui, noi nu o să reuşim să plătim din bugetul local, iar fondurile de la Guvern sunt oprite. Singura soluţie rămâne împrumutul. Ei pot lucra în avans, dar la un moment dat tot ar trebui să le dăm banii”, a declarat Claudiu Cornea. Secretarul Primăriei Municipiului Petroşani, Adrian Negoe, a declarat că suma de 13 milioane de lei este necesară pentru finalizarea TS3, telescaunul ce

ar urma să facă legătura între Hotel Rusu şi Poieniţă. Nicolae Taşcă, purtătorul de cuvânt al Primăriei Petroşani, a declarat pentru Gazeta de Dimineaţă, că administraţia locală a plătit pentru lucrările de execuţie din Parâng suma de aproximativ 10.000 de lei în 2010, 26 de mii de lei în 2011 şi 6,6 milioane de lei în 2012. „Pentru anul acesta s-a alocat un buget de 2,1 milioane de lei, plus cheltuielile cu asistenţa tehnică- 99.000 lei şi dirigenţia de şantier- 8000 de lei”, a spus Taşcă. Pentru asistenţă tehnică în cadrul proiectului din Parâng s-au plătit, în 2011, 248 mii lei şi în 2012 - 289 mii lei. Tot în 2012 pentru dirigenţia de şantier Primăria Petroşani a achitat suma

de 50 de mii de lei. Adică, până acum municipalitatea de la Petroşani a alocat pentru Parâng suma de aproximativ 9.430.000 de lei. De la Guvern, proiectul din Parâng a primit, în perioada 20102012, suma de 24.164.000 de lei. La finele anului 2010, consilierii municipali de la Petroşani au aprobat, contractarea unui credit bancar în valoare de 14,525 milioane lei. Dacă acest împrumut va primi avizul comisiei care dă acceptul administraţiilor locale de a se împrumuta, gradul de împrumutare a administraţiei locale din Petroşani va ajunge, în 2017, la 20,14 la sută. Primăriile au voie la un grad de îndatorare de 30 la sută. Mihaela MIHAI

Brăţara prieteniei pentru elevii de la Petrila şi Hunedoara

Elevii clasei a II-a A (step by step) de la Şcoala Gimnazială I. D. Sîrbu Petrila au sărbătorit, vineri, împlinirea a 300 de zile de şcoală.

ceastă sărbătoare este specifică alternativei educaţionale Step by step. Astfel, la împlinirea a 200 de zile de şcoală, în 2 noiembrie 2012, elevii din Petrila au sărbătorit-o împreună cu elevii clasei a II-a D step by step de la Şcoala Gimnazială Nr. 6 Hunedoara. Vineri însă, la 300 de zile de şcoală, au venit colegii din Hunedoara să sărbătorească la Petrila acest eveniment. Potrivit invătătorului Rodica Bolog, în prima parte a zilei, s-au desfăşurat activwww.gazetadedimineata.ro

ităţi comune în sala de clasă. Copiii au confecţionat „brăţara prieteniei” din fire de melană şi origami modular, au fost premiaţi cu diplome şi cu coroniţe de „învingători” ai celor 300 de zile de şcoală parcurse, au primit şi oferit cadouri confecţionate de ei. Totodată, micuţii s-au îndulcit cu tortul „iepuraş” pregătit special pentru această zi. În a doua parte a zilei, au vizitat Muzeul Mineritului şi Peştera Bolii. Şi elevii din Petrila şi cei din Hunedoara au fost foarte încântaţi de locurile vizitate, de activităţile desfăşurate, au relaţionat, au legat prietenii şi vor ca la sărbătoarea celor 400 de zile de şcoală să fie tot împreună. Rodica Mîrza

www.gazetadedimineata.ro

Gazeta de Dimineaţă Luni , 29 Aprilie 2013

ww w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Actual

Mii de hunedoreni au trecut p r a g u r i l e b i s e r i c i l o r, d u c â n d acasă crenguţe de salcie sfinţită

Intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim sau Floriile a fost sărbătorită în toate bisericile ortodoxe din judeţul Hunedoara. Mii de credincioşi s-au aflat, duminică dimineaţa, la slujbele care au avut loc în cinstea acestui eveniment religios.

Lăcaşele de cult ortodoxe au fost luate duminică dimineaţă cu asalt de credincioşi. Cu mic, cu mare, lumea a ascultat cu mare atenţie predica, a cântat, s-a rugat cu evlavie pentru iertarea de păcate, pentru sănătatea celor apropiaţi. Profitând de timpul frumos, credincioşii au umplut chiar şi curtea bisericii. Cei care au ales să vină la

slujbă mai târziu au avut o singură soluţie, şi anume să stea în jurul bisericii. De altfel, sute de credincioşi ascultau slujba la difuzoarele montate pe pereţii exteriori ai lăcaşelor de cult. La final, în curtea bisericii, fiecare creştin a primit crenguţe de salcie sfinţite, care au fost duse acasă. Credinţa înaintaşilor spune că aceste crenguţe, agăţate lângă icoane, păzesc casa de boli şi suferinţe, până în anul celălalt, când acestea se reînnoiesc. Rodica Muntoi Mîrza

Şoferii din au intrat

În acest weekend, poliţiştii au demonstrat că şoferii hunedoreni sunt vitezomani. Cei care au comis aceste contravenţii au fost drastic sancţionaţi de

www.gazetadedimineata.ro

Hunedoara în radare

poliţiştii care au supravegheat atent principalele artere din judeţ.

Cei care au tranzitat principalele artere rutiere din judeţul Hunedoara şi au apăsat prea tare

www.gazetadedimineata.ro

pedala de acceleraţie nu au avut scăpare. Poliţiştii hunedoreni au fost cu ochii pe ei. Oamenii legii au folosit toate cele 11 autospeciale dotate cu echipamente de supraveghere video a traficului rutier şi de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor. Radarele au fost amplasate în sistem cascadă pe principalele artere rutiere din judeţ în special în aşa-zisele „puncte negre”, unde şoferii sunt predispuşi la comiterea de accidente rutiere ca urmare a depăşirii vitezei legale de deplasare. Prin urmare, în cele două zile s-au aplicat 471 sancţiuni contravenţionale şi s-au reţinut 10 permise de conducere pentru nerespectarea limitei legale de viteză. Rodica Muntoi Mîrza

www.gazetadedimineata.ro

Hoţii de cablu au mai lăsat o comună fără telefoane

Poliţiştii din localitatea gorjeană Brăneşti au fost sesizaţi de un angajat al unei societăţi de telefonie fixă despre faptul că, pe raza satului Gilortu, a fost sustras cablu telefonic din reţeaua de telefonie.

s-a constatat dispariţia a 370 de metri de cablu telefonic, furt care a lăsat locuitorii din comună fără serviciul de telefonie. 2

În urma investigaţiilor

www.gazetadedimineata.ro

w ww . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Sezon estival la băi termale

G a ze ta d e Dim i ne aţă Luni , 2 9 A p r ili e 20 1 3

Cea mai veche staţiune balneoclimaterică şi-a deschis bazinele

emperaturile de vară, dar şi vacanţa de 1 mai şi de Paşte i-au convins pe administratorii bazinelor termale să-i invite pe turişti la Geoagiu cu câteva zile mai repede decât se întâmpla anii trecuţi. Iar turiştii nu au ezitat, bucuroşi că pot face baie şi plajă încă din luna

În judeţul Hunedoara,

Actual

Peste 200 de cazuri de pediculoză şi alte 200 de angine Sute de cazuri de pediculoză şi de angine. Asta au depistat medicii hunedoreni în urma controalelor din şcolile hunedorene.

aprilie. Pentru restul sezonului, Geoagiu are pregătite diverse surprize pentru turiştii care s-au obişnuit să numească staţiunea din Hunedoara drept Costineştiul Ardealului. În aceste condiţii, profitând de vremea caldă şi de faptul că au fost deschise bazinele, turiştii au încercat apa şi au ieşit la plajă încă din luna

aprilie. Patru bazine de diferite dimensiuni, toate cu apă termală, izvorâtă direct din pământ, cu o temperatură constantă de 30 de grade Celsius, sute de locuri pe şezlonguri sau pe iarbă, acestea sunt doar câteva dintre punctele de atracţie din staţiune Geoagiu. Iar după o zi la plajă, turiştii se pot relaxa în clubul de noapte al ştrandului. Turiştii care îşi petrec vacanţa la Geaogiu pot face mai multe excursii în zonă. Vorbim atât de trasee în Munţii Apuseni, cât şi despre drumeţii spre Cetatea Ardeu sau spre Cheile Mazii. Intrarea la bazinele termale costă 20 de lei, iar elevii şi pensionarii beneficiază de reduceri. Iar un weekend de cazare la pensiunile şi hotelurile din staţiune costă în jur de 150 de lei pentru două persoane. Andrada VELCIOV

12.726 de elevi hunedoreni au fost controlaţi după vacanţa de primăvară de medici, pentru a vedea dacă nu au boli infecţioase sau contagioase. În urma triajului, au fost depistate 435 de afecţiuni. Cele mai multe, 214, au fost angine. De asemenea, în municipiul Deva, un copil a fost diagnosticat cu scarlatină, alţi 17 cu boli infecţioase şi parazitare şi un elev cu micoză. Îngrijorător este faptul că în urma controlului capilar au fost găsite 201 cazuri de pediculoză, dintre care 79 în cele şase localităţi din Valea Jiului; 53 în Deva; 38 în Hunedoara şi 31 în Orăştie. Nu mică a fost surprinderea medicilor când au diagnosticat un elev cu scabie, în municipiul Hunedoara. Copiii cu probleme au fost trimişi acasă pentru a-şi rezolva problemele de sănătate, iar la scurt timp după primul triaj s-a repetat controlul. De acestă dată rezultatele au fost bune. Nu au mai fost depistate boli infecţioase şi parazitare. Totuşi, pentru a preveni astfel de situaţii, părinţii sunt sfătuiţi să se prezinte la medicul de familie pentru stabilirea unui diagnostic şi efectuarea unui tratament adecvat în cazul în care copilul prezintă semne şi simptome de boală acută infecţioasă sau parazitară. Rodica Muntoi Mîrza

Masa la cantina socială din Deva, condiţionată de orele de muncă în folosul comunităţii

Beneficiarii cantinei de ajutor social din Deva vor fi obligaţi să presteze până la 75 de ore în folosul comunităţii. În caz contrar, aceştia vor rămâne, timp de trei luni, fără porţiile de hrană asigurate din bugetul localităţii. Până pe data de doi mai, proiectul privind modul în care beneficiarii de asistenţă socială vor fi angrenaţi în diverse activităţi utile comunităţii locale se află în dezbatere publică, dată până la care devenii pot să îşi spună părerea şi să trimită propuneri. www.gazetadedimineata.ro

Actul prevede că pentru a primi o porţie de mâncare de la cantina socială beneficiarul va trebui să presteze 15 ore de muncă în cadrul serviciului public de îmbunătăţiri şi gospodărire municipală. Pentru două porţii sunt necesare 30 de ore de muncă în folosul comunităţii, pentru trei porţii - 45 de ore, pentru patru porţii - 60 de ore, pentru cinci şi peste cinci porţii câte 75 de ore de muncă. Beneficiarii meselor de la cantina de ajutor social care nu efectuează orele de muncă vor rămâne fără hrană. „Dacă nu sunt efectuate orele, drepturile la serviciile cantinei de ajutor social încetează în luna următoare şi nu

www.gazetadedimineata.ro

se mai acordă pentru o perioadă de trei luni”, se arată în proiectul de hotărâre. Aproape 400 de persoane din Deva

www.gazetadedimineata.ro

primesc hrană de la cantina socială, iar 170 de familii beneficiază de ajutoare sociale.

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e Di m i n e a ţă L u n i , 2 9 A p r i l i e 2 0 1 3

w w w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Actual

Veteranii de război din România, la 68 de ani de la terminarea războiului Veteranii, invalizii şi persoanele mutilate în război sunt un segment social aparte din rândul persoanelor de vârsta a treia. Ei reprezintă o mică parte a tezaurului uman al Oştirii Române, unici supravieţuitori ai Celui de-al doilea Război Mondial, ai lagărelor sovietice şi naziste, ai temniţelor şi injustiţiei regimurilor totalitare. Sunt aceia care la chemarea ţării nu au întrebat, nu au comentat, nu au cerut, nu au pus în balanţă sacrificiul vieţii lor tinere, au lăsat acasă părinţii, fraţii, surorile, soţiile şi copiii, plugul în brazdă, strungul, condeiul şi catedra, şi au răspuns prezent, oferinduşi pentru apărarea fiinţei naţionale şi eliberarea gliei străbune bunul cel mai de preţ - viaţa. Sunt cei pentru care un regim nedrept, timp de 47 de ani, nu a acordat meritata recunoştinţă. Sunt cei care, în mai mult de patru ani, au parcurs peste 6.000 de kilometri în toate anotimpurile, cu ploi, geruri, caniculă, pe jos, târâş, pe coate şi genunchi, călare, în căruţe cu coviltir, în avioane de vânătoare şi bombardament, nave de război, cu trenuri bou vagon, sunt cei care şi-au făcut datoria faţă de ţară fără murmur şi şovăire. Sunt cei cărora ţara, graţie deschiderilor democratice de după 1989, prin lege le-a recunoscut calitatea de veteran de război şi meritele pe câmpurile de luptă şi le-a oferit un pachet de drepturi şi facilităţi care să le mai uşureze traiul, chibzuind mai profund la recunoştinţa ce o merită deplin de la societate. Mai mult decât atât, an de an, pe data de 29 aprilie se sărbătoreşte „Ziua Veteranului de Război”. Un veteran de război din Lupeni, Nicolae Prometescu, a vrut ca această zi să fie marcată şi păstrată, aşa cum se cuvine. Nu pentru el, ci pentru colegii lui de front care mai sunt între noi.

Vânzări

Vând spaţiu comercial în Petroşani,strada Maleia – prima construcţie pe stânga mai sus de Insemex. Pretabil, depozitare, punct de desfacere, cu o suprafaţă de 350 mp şi trei nivele. Preţ 99.000 euro negociabil Relaţii la telefon 0722779324

Prestări Servicii

Efectuez non-stop transport

intern şi interaţional cu maşini

MAN şi Mercedes de 3,5 t, 7,5 t şi 24 t la cele

mai mici preţuri.

Relaţii la telefon

0721749069 şi 0763633998.

www.gazetadedimineata.ro

Primim la redacţie... ...în semn de recunoaştere a meritelor veteranilor de război pe câmpurile de luptă pentru apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale, a intereselor României, se instituie „Ziua Veteranilor de Război”, care se organizează anual pe data de 29 aprilie. Anul acesta se aniversează 68 de ani de la terminarea războiului.

Veteranii

Răspund la pragul anilor prezent, În trupuri poartă urmele tranşeei, Iar mintea, ca şi pasul li-i mai lent. Din Est până-n Vest întreg pământ Cu sângele lor în război l-au udat, Cu trupuri uitate sub cruci de mormânt Tot drumul Golgotei a fost jalonat.

Noi, veteranii de război care mai suntem în viaţă, venim a mulţumi cu recunoştiinţă mamei noastre, a tuturor, „Patria Română”, poporului român, care prin aleşii săi şi-a întors faţa către fii care la vreme de cumpănă grea pentru ţară au jurat pe drapel că vor apăra hotarele cu orice sacrificiu. Atunci când eram sub gloanţele şi schijele bombelor inamice, a frigului şi a foamei, nu s-au gândit niciodată la vreo recompensă. Acest act de justiţie aplicat veteranilor de război este un exemplu pentru generaţile viitoare de patriotism pentru ţară şi le vor urma exemplul dacă istoria o va cere. Ne rugăm pentru pace! Trăiască scumpa noastră patrie, România! Doamne ocroteşte-i pe români! Veteran de război, Nicolae Pometescu

S-ar putea să aflaţi despre decesul unei rude. Aveţi de făcut mai multe drumuri scurte şi sunteţi nevoit să faceţi cheltuieli mari.

Dragi români din scumpa ţară, azi vin şi vă întreb De ce să trăim în vrajbă şi treburile nu ne merg? Politica-n România-i ca femeia cu amanţi. Astăzi e-n braţe la unul, mâine cu altul mai galant. Fabricăm maşini mai multe ce aerul îl sufocă, Pe motiv că-aşa-i mai bine, c-am intrat în Europa. La braşov oprim uzina, nu mai trebuie tractoare... Nu mai merge agricultura şi ne întrebăm de ce oare? Sunt oameni ce nu au bani, şomeri, muritori de foame Alţii lăfăiesc în bani şi-n posturi conducătoare. Parcurgem un drum cam lung, că am intrat în Europa, Dar căruţa-i cam defectă şi mai face Hopa –Hopa. La căruţ avem cai buni, dar la drum te bagă-n draci, Se muşcă unul pe altul, de nu şti ce să mai faci! Care-s caii ce se-nfruntă şui nu merg bine la drum? Liderii din fruntea ţării, aleşii noştrii deacum! TVR-ul Realitatea lasă o recomandare, O susţin toţi gazetarii, cerând rapid îndreptare. Însă cei din fruntea tării, orgoliul tot îl

menţin,

Dimineaţa sunteţi foarte prins cu probleme de afaceri urgenţe. S-ar putea să vă ocupaţi mai puţin de familie, motivând că nu aveţi timp.

Sunteţi nemulţumit şi irascibil din cauza unei afaceri nereuşite. Nu este cazul să vă descărcaţi nervii acasă. Mai bine încercaţi să descoperiţi cauzele eşecul www.gazetadedimineata.ro

Aşteaptă referendumul, ori legile ce le mai

spun. Vanitatea şi Revanşa est-un procedeu nefast, Războiul dintre palate, duce ţara la mezat. Nici în parlament nu-i pace, politicienii se ceartă, Constituţia-ncalcă, sunt dispute, multă vrajbă. Au uitat de imnul ţării, ce recomandări ne face Deşteaptă-te române din somnul cel de moarte. E un semnal ce ne obligă la o schimbare în bine, Aşa cum o vrea poporul pentru al său bun renume. Strămoşii s-au jertfit făcând o Românie mare, Iar noi urmaşii lui Traian o dezbinăm, o ducem la pierzare. Unire-n cuget şi-n simţiri, să zicem cu tărie Să fugă ura dintre noi TRĂIASCĂ ROMÂNIA! Nicolae Pometescu, veteran de

Horoacopul zilei

Vă pregătiţi pentru un concediu mult aşteptat. Vă recomandăm să ţineţi cont de sfaturile unei persoane mai în vârstă din familie.

www.gazetadedimineata.ro

Deşteaptă-te române Unire-n cuget şi-n simţiri

Prietenii va invită să petreceţi după-amiaza împreună. Relaţiile cu persoana iubită s-ar putea să se tensioneze spre seară

S-ar putea să vă simţiţi obosit şi să nu aveţi chef să vă întâlniţi cu prietenii. Nu este exclus să refuzaţi chiar să ieşiţi împreună cu persoana iubită.

Dacă trebuie să plecaţi întro călătorie, vă sfătuim să o amânaţi, pentru că sunteţi predispus la accidente. Vă recomandăm să vă ascultaţi intuiţia

Se pare că astăzi staţi mai bine cu banii şi plănuiţi să plecaţi într-o călătorie la rude. Asiguraţivă că le veţi găsi acasă!

S-ar putea să aveţi discuţii cu persoana iubită, care vă reproşează lipsa de afectivitate şi faptul că acordaţi prea multă importanţă afacerilor.

S-ar putea să judecaţi greşit iniţiativele unui partener de afaceri şi să vă certaţi. Vă recomandăm să discutaţi calm şi să analizaţi.

După-amiază s-ar putea să primiţi o veste legată de o moştenire. Vă sfătuim să nu vă faceţi planuri până când nu vă vedeţi cu banii în mână.

www.gazetadedimineata.ro

Vă sfătuim să vă temperaţi dorinţa de a munci continuu. Acordaţi mai multă atenţie celor din jur! Astfel, veţi reuşi să nu stricaţi relaţiile cu partenerul de viaţă.

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D im i n e a ţă L u n i , 2 9 A p r i li e 2 0 1 3

Actual

Criminalul din Hunedorenii cercetaţi pentru trafic de persoane, Peştişani a mai fost condamnat arestaţi preventiv

Tribunalul Hunedoara a admis, la sfârşitul săptămânii trecute, propunerea DIICOT de arestare preventivă a celor patru bărbaţi suspectaţi că timp de aproape un an au exploatat sexual mai multe minore. Astfel, în urma deciziei de la Tribunalul Hunedoara, care poate fi însă atacată cu recurs, au fost arestaţi preventiv Tiberiu Kovacs, Marian Blidariu, Răzvan Florin Puşcasu şi Florin Jancsi Dodo.

ei patru bărbaţi din municipiul Hunedoara sunt acuzaţi de procurorii DIICOT de trafic de persoane, fiind ridicaţi de acasă în urma unor descinderi ce au avut loc joi. Potrivit şefului SCCO Hunedoara,

S-a dat samaritean după ce i-a tăiat gâtul unui tânăr cu halba de bere şi a pus totul pe seama unui accident, dar mai are la activ şi alte infracţiuni. Mai mult decât atât, bărbatul de 22 de ani, care i-a îngrozit pe localnicii din Peştişani cu oribila crimă a fost şi condamnat la închisoare cu suspendare în urmă cu doi ani pentru furt. Fapta a fost comisă chiar în termenul de încercare stabilit de Judecătoria Târgu-Jiu. Tânărul ucis a lăsat în urmă lacrimi şi durere.

Lucian Năboiu, cei patru bărbaţi din municipiul Hunedoara, au obligat, timp de un an de zile, cinci minore să se prostitueze. „Ofiţerii BCCO Alba Iulia au des-

făşurat o acţiune pentru destructurarea unui grup infracţional organizat care avea ca şi principală activitate infracţională traficul de persoane în varianta exploatare sexuală. În acest sens un grup din municipiul Hunedoara, format din patru bărbaţi, au exploatat timp de aproape un an de zile cinci tinere minore prin oferirea acestora către diverşi clienţi care solicitau servicii sexuale”, declara la momentul descinderii Lucian Năboiu. Potrivit sursei citate, tinerele erau obligate să se prostitueze atât la domiciliul clienţilor cât şi pe DN 7, acestea fiind ameninţate de către cei patru bărbaţi. Minorele aveau între 13 şi 16 ani. Într-o singură zi, o tânără obligată să întreţină relaţii sexuale cu diverşi clienţi putea câştiga şi 300 de lei. Mihaela MIHAI

utorul crimei de la Peştişani nu se află la prima infracţiune. În 2010, Daniel Mustaţă, tânărul de 22 de ani, a făcut parte dintr-un grup infracţional specializat în furturi din autoturisme şi a ajuns în arest, după ce, cu alţi trei tineri, a furat toate bunurile din zece maşini parcate pe raza municipiului Târgu-Jiu, prejudiciul fiind de aproximativ 16.000 de lei. În autoturismul în care au fost prinşi, poliţiştii au găsit atunci şi un pistol. În urma procesului, magistraţii de la Judecătoria Târgu-Jiu l-au condamnat iniţial la cinci pedepse de câte doi ani de închisoare, dar au fost contopite şi s-a decis să-i fie aplicată cea mai grea de doi de ani închisoare. Instanţa a hotărât însă, în aceeaşi zi, suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de patru ani, actuala crima fiind comisă chiar în termenul de încercare. Bărbatul a fost eliberat atunci pe cauţiune de 5.000 de lei. Gorjeanul a fost arestat preventiv pentru omor calificat, după ce a ucis un tânăr de 20 de ani într-un bar din Peştişani, pentru că victima l-ar fi înjurat. Costin SOARE

A poftit la cazanul de ţuică şi a ajuns în arest

Cazanele de ţuică sunt din ce în ce mai căutate de hoţii care gândesc că vor face bani mult prea uşor prin vânzarea metalului la fier vechi. De data asta un astfel de incident s-a produs chiar în Tg-Jiu. Poliţiştii au documentat activitatea infracţională a unui tânăr în vârstă de 23 ani, suspect de comiterea unei infracţiuni de furt calificat.

unii de furt. Un tânăr de din Tg. Jiu a fost, iniţial, reţinut în baza probele adunate de poliţişti. La propunerea procurorilor, instanţa a emis pe numele suspectului mandat de arestare preventivă pentru 29 zile.

Un bărbat de 62 ani, din Tg. Jiu, a anunţat poliţiştii despre faptul că în urmă cu o săptămână a observat că persoane necunoscute au pătruns în curtea locuinţei sale, de unde i-au sustras, dintr-o anexă, un cazan de fabricat ţuică, confecţionat din cupru. Prejudiciul estimat de reclamant este de 3.000 lei. În urma investigaţiilor efectuate de poliţişti, a fost identificat suspectul infracţiwww.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D im in e a ţă Luni, 2 9 A p r i li e 2 0 1 3

Actual

Poluarea cu nitraţi, o problemă dezbătută în Băleşti

Localitatea gorjeană Băleşti a fost, zilele trecute, gazda unui seminar de educaţie ecologică, desfăşurat sub cupola proiectului „Controlul Poluării cu Nutrienţi”. La eveniment au participat profesori, învățători, medici, preoți, care vor încerca să sensibilizeze opinia publică şi tânăra generaţie cu privire la problemele de sănătate generate de poluarea apelor, din surse agricole şi menajere.

Mediul înconjurător are nevoie de noi, de oamenii care putem pune umărul la tot ce înseamnă un aer mai curat. Pe această premisă au mers şi promotorii acestui eveniment, un evenimentul ce face parte din cadrul celei de-a patra etape a Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, şi anume „Seminar local pentru formare de formatori – educație ecologică” care se derulează în perioada 11 martie-27 aprilie 2013 în 87 localități, din 34 judeţe incluse în proiect. Selecția grupului de promotori, a avut la baza ideea că, prin prisma profesiei practicate (profesori, învățători, medici, preoți), aceștia pot contribui cu experiența personală în instruirea copiilor și a întregii comunități locale pentru

Căpuşa face parte din categoria arahnoidelor şi poate fi un vector al unor boli variate, bacteriene (borelioza sau boala Lyme, babesioza), virale ori parazitare care pot evolua timp îndelungat.

Aspecte din activitatea Composesoratului 818 Uricani

Pentru a cunoaşte activitatea deosebită a Asociaţiei Composesorale 818 Uricani în folosul cetăţenilor care fac parte din aceasta sunt necesare câteva date cu privire la constituire şi funcţionare. inducerea de schimbări comportamentale și crearea unei atitudini pozitive în relația lor cu mediul înconjurător. În cadrul sesiunii de formare, experții de mediu au instruit participanții selectați asupra următoarele aspecte, respectiv metodologia de formare de formatori (grupuri țintă, principiile învățării, metode de instruire, evaluarea performanței învățării), calitatea apei (principalele surse de poluare, poluarea din surse agricole și menajere, vulnerabilitatea la poluarea cu nitrați a apelor de suprafață și subterane), sanitația în mediul rural (managementul apei reziduale în mediul rural, managementul deșeurilor menajere, managementul gunoiului de grajd), relația între cal-

itatea apei potabile și sănătate (necesarul de apă, bolile posibil asociate apei, igiena aprovizionării cu apă), cele mai bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării. În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină. Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale. Costin SOARE

Căpuşele şi viperele, invitaţii nepoftiţi la masa de la iarbă verde Hunedorenii se pregătesc să iasă la iarbă verde pentru a sărbători Ziua Muncii. Ei trebuie insă să fie atenţi la pericolele care îi pândesc din iarbă sau din pădure şi anume, căpuşele şi viperele.

PRIMIM LA REDACŢIE... PREZENTARE

Doar un procent redus de căpuşe, între 10-20%, este infectat cu Borrelia burgdorferi, bacteria răspunzătoare de apariţia bolii Lyme (borelioza). Boala Lyme este o boala infecţioasă determinată de Borrelia, ce presupune o afectare multisistemică cu evoluţie insidioasă, frustă, înşelătoare. Foarte important este şi faptul că ea nu se transmite de la om la om, nefiind boală contagioasă. Ca mijloc de prevenire a căpuşelor, specialiştii recomandă folosirea de spray-uri aplicate pe piele,

care conţin substanţe ce înlătură insectele, purtarea articolelor de îmbrăminte deschise la culoare (ideal pantaloni lungi sau şosete trei sferturi), fiind recomandat să evitaţi să vă aşezaţi direct pe iarbă. De asemenea, medicii recomandă inspectarea tegumentelor la câteva ore după expunere şi în special seara la duş, acordând atenţie sporită animalelor de companie, care pot transmite capuşele. În plus, se recomandă să solicitaţi ajutor medical atunci când aţi fost înţepat de căpuşe, doar personalul medical fiind în măsură să înlăture corect căpuşa şi să vă recomande sau nu tratament profilactic. Cei care aleg să meargă la

munte sunt sfătuiţi de autorităţile sanitare să fie atenţi la vipere. Reptilele sunt extrem de periculoase. Aşadar, oamenii trebuie să se echipeze cu bocanci, chiar dacă afară este cald şi să respecte mai multe reguli pentru a evita muşcăturile reptilelor. În judeţul Hunedoara, singura viperă care este întâlnită este cea comună (berus), care deţine însă un puternic venin În cazul unei muşcături de viperă, victima trebuie să stea liniştită pentru evitarea răspândirii veninului în corp, iar locul înţepăturii se curăţă cu apă şi săpun. Peste muşcătură se aplică imediat o compresiune, chiar cu podul palmei, şi se aplică un bandaj strâns. Victima trebuie transportată la spital pentru tratamentul cu serul antiviperin. Rodica Muntoi Mîrza

În anul 2000 s-a înfiinţat Asociaţia Composesorală Uricani – Câmpu lui Neag. În anul 2004 această mare asociaţie se scindează în Asociaţia Composesorală 818 Uricani şi Asociaţia Composesorală Câmpu lui Neag. Această scindare s-a produs din dorinţa cetăţenilor din cele două comunităţi care au considerat că aşa li se pot reprezenta mai bine interesele. Composesoratul 818 Uricani este format din 406 membri, deţinând o suprafaţă de 851,4 ha, din care 737 ha de pădure şi 114,4 ha de păşune. Pentru o bună funcţionare a acestuia s-a ales încă de la înfiinţare un Consiliu de Administraţie din care fac parte următorii: Stoi Cosma-Nicuşor – preşedinte ales din anul 2000, Pătrăşcoiu Vasile – secretar şi Dănesc Marcela – membru. Cei 406 membri ai Composesoratului 818 Uricani au toţi proprietăţi pe partea dreaptă a Jiului de Vest (Valea de Brazi, Uricani, Mailat). Scopul înfiinţării Asociaţiei Composesorale 818 Uricani a fost acela de a recupera proprietăţile confiscate de statul român după Al Doilea Război Mondial. Acest lucru a fost posibil prin cadrul legal realizat după Revoluţia din Decembrie 1989. Astfel, proprietăţile care au aparţinut de drept istoric localnicilor de aici au revenit acestora aşa cum este şi firesc. Punerile în posesie au fost făcute pe vechile amplasamente care au fost exploatate în perioada comunismului. Pădurile din această zonă au fost tăiate în urmă cu 40-60 de ani şi din pădurea nouă de acum nu se pot obţine suficiente venituri din exploatarea lemnului. Veniturile composesoratului sunt completate din păşunat şi din banii alocaţi de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru

Agricultură (APIA). În schimbul banilor de la APIA, membrii composesoratului au efectuat peste 650 de zile de muncă/om. În data de 21 aprilie 2013 a avut loc la Uricani Adunarea Generală Ordinară a Asociaţiei Composesorale 818. Pe ordinea de zi s-au aflat: darea de seamă, raportul preşedintelui, raportul cenzorilor şi aprobarea bilanţului, bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013. Principalele hotărâri care s-au luat cu această ocazie au fost următoarele: 1. Acordarea unei sume de 130.000 lei pentru membrii composesoratului. Au revenit 150 lei/ha – cotă pentru exploatarea masei lemnoase. 2. Acordarea sumei de 20.000 lei membrilor din composesorat care păşunează în Coarnele, cu scopul de a încuraja crescătorii de animale. 3. Acordarea sumei de 15.000 lei pentru cele două biserici în construcţie: 7500 lei pentru Biserica Ortodoxă şi 7500 lei pentru Biserica Greco-catolică. Votarea acestor sume s-a făcut în unanimitate la propunerea domnului Stoi Nicolae, cunoscut militant pentru păstrarea valorilor spirituale ale Văii Jiului. De altfel, domnul Stoi Nicolae este unul dintre cei mai activi cetăţeni ai localităţii Uricani, având contribuţii valoroase prin operele sale sculpturale în lemn cu mesaj creştin profund. 4. Acordarea unei cantităţi de 10 m3 lemn de foc pentru încălzirea locaşului Bisericii Ortodoxe din Valea de Brazi şi 10 m3 lemn de foc pentru încălzirea locaşului Bisericii Greco-catolice din Uricani. 5. Construirea unei stâne moderne, după cerinţele europene, în Coarnele, cât şi a unui drum care să facă legătura dintre această stână şi Uricani. Toată activitatea de până acum din cadrul Composesoratului 818 Uricani demonstrează că se urmăreşte respectarea drepturile legitime ale membrilor acestei asociaţii. Continuarea tradiţiilor economice ale acestor locuri şi alinierea la standardele europene sunt obiective care vor fi realizate prin munca asiduă a membrilor asociaţiei spre beneficiul lor şi spre beneficiul întregii comunităţi locale. ION HIRGHIDUŞ

G a ze t a d e Di mi n ea ţă Lu n i, 2 9 A p r il ie 2 01 3

Încă un pas...

BRD VOR

w w w. g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Actual

SSIF SWISS CAPITAL SE OCUPA DE PRIVATIZAREA CEO ŞI

social al societăţii cu 15,29%, prin emisiune de acţiuni noi. Din acest pachet, un pachet de acţiuni reprezentând 3,29% din capitalul social existent va fi oferit spre subscriere în cadrul dreptului de preferinţă al Societăţii Comerciale Fondul Proprietatea S.A. pentru asigurarea cotei de participaţie deţinută anterior majorării capitalului social. Pachetul de acţiuni nou emise de 12% împreună cu acţiunile rămase nesubscrise urmare a exercitării dreptului de preferinţă acordat Fondului Proprietatea vor fi oferite în

otrivit unui comunicat de presă dat de Ministerul Economiei, Sindicatul de intermediere format din BRD Groupe Societe Generale (lider de sindicat) şi SSIF SWISS CAPITAL a fost desemnat ofertant selectat pentru intermedierea Ofertei Publice Primare de Vânzare de Acţiuni nou emise ca urmare a unei majorări de capital social reprezentând 15,29% din capitalul social existent la CEO, precum şi admiterea la tranzacţionare a acţiunilor acestei societăţi pe Bursa de Valori Bucureşti S.A.

Procedura de selecţie a fost derulată de către CEO sub coordonarea Ministerului Economiei, Departamentul pentru Energie prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în

Industrie. Privatizarea Complexului Energetic Oltenia, prin ofertă publică de majorare a capitalului social, prin aport de capital, implică majorarea capitalului

Sezonul incendiilor.

Primăvara se înmulţesc incendiile de vegetaţie

Trei incendii de vegetaţie uscată au fost înregistrate în doar 24 de ore în judeţul Hunedoara. Spre disperarea pompierilor, oamenii dau foc vegetaţiei pentru că sunt convinşi că e un îngrăşământ bun pentru teren însă de cele mai multe ori flăcările scapă de sub control şi pot provoca adevărate dezastre.

ompierii hunedoreni sunt solicitaţi să intervină la tot mai multe incendii de vegetaţie. Chiar dacă incendiile nu sunt pe suprafeţe foarte mari, pompierii întâmpină probleme deoarece oamenii lasă nesupravegheat focul. De altfel, principala cauză a extinderii flăcărilor o constituie arderile necontrolate. În doar 24 de ore, în judeţul Hunedoara s-a intervenit pentru stingerea a trei incendii de vegetaţie care ameninţau să se extindă. Astfel, primul focar a fost sesizat, joi, pe un câmp situat la periferia Devei. Pompierii au lichidat focul de pe aproximativ 800 de metri pătraţi. Tot joi, pompierii au stins un incendiu de vegetaţie uscată produs, pe aproximativ 100 metri pătraţi, la marginea municipiului Hunedoara. Tot la sfârşitul săptămânii, pompierii din Baru au acţionat cu 9 subofiţeri şi o autospecială de www.gazetadedimineata.ro

primă intervenţie pentru stingerea unui incendiu de litieră pădure de pin în zona Măgura Pui, situată în satul Galaţi. Timp de două ore pompierii au lucrat pentru stingerea a aproximativ două hectare de litieră de pădure care ameninţa să se propage la fondul forestier. Pompierii atrag atenţia oamenilor că utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt este interzisă. De asemenea, le recomandă ca arderile să aibă loc ziua, miriştile să fie parcelate pe maxim 10 hectare prin şanţuri de pământ, iar focul să fie supravegheat în permanenţă pentru a evita extinderea lui. Amenda contravenţională pentru cei care dau foc resturilor vegetale şi le lasă nesupravegheate este cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei. Rodica Muntoi Mîrza

www.gazetadedimineata.ro

cadrul Ofertei Publice Primare. Statul deţine prin Ministerul Economiei 77,17% din acţiunile Complexului Energetic Oltenia, iar Fondul Proprietatea este unul dintre acţionarii importanţi, deţinând 21,53% din capitalul CEO. În prezent, Complexul Energetic Oltenia are un capital social de 1,27 miliarde de lei. Încă nu a fost anunţată data la care va începe privatizarea, aceasta urmând a avea loc cel mai probabil, în partea a doua a anului. Mihaela MIHAI

Spitalul din Lupeni caută drumul spre calea CJAS

Sporuri reduse pentru menţinerea locurilor de muncă

Contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate aduc spitalele aproape de colaps. Situaţia din sănătate este critică la nivel naţional. În sistemul medical din Valea Jiului circulă informaţii potrivit cărora, la nivel de judeţ, se doreşte păstrarea unei singure unităţi medicale, respectiv Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva. Asta după ce atât la Petroşani cât şi la Lupeni, unităţile medicale se confruntă cu „reorganizări” pentru a se încadra în contractul cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. La spitalul din Vulcan, cadrele medicale au protestat deja săptămâna trecută că nu şi-au primit salariile.

Minus de 140 de mii de lei la Lupeni

Conducerea Spitalului Municipal Lupeni trebuie să găsească soluţii pentru a se încadra în contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate ce va intra în vigoare de la 1 mai şi care nu acoperă în totalitate necesarul unităţii medicale. În acest sens, conducere spitalului se va întâlni, luni, cu angajaţii pentru a le explica cum stau lucrurile din punct de vedere financiar şi pentru a găsi soluţii pentru a se încadra cu cheltuielile în noul contract. Preşedintele Consiliului de Administraţie a Spitalului Municipal Lupeni, Gabriel Lungu, a declarat duminică, pentru Gazeta de Dimineaţă, că la această oră, cheltuielile lunare cu medicamentele şi utilităţile sunt de 280 mii lei, iar cele cu salariile de 670 mii lei, adică un total de 950 mii lei, în condiţiile în care, potrivit noului contract, spitalul va primi luna rdoar 810 mii lei. Aceeaşi sursă a precizat că în urma majorării cu 15 la sută a salariilor, cheltuielile cu fondul de salarii au crescut pe primele patru luni ale acestui an, comparativ cu primele patru luni ale lui 2012 cu suma de 470 mii lei. Asta în condiţiile în care Guvernul a revenit la salariile majorate, dar nu a dat spitalelor şi sursa de finanţare. În aceeaşi perioadă, cheltuielile cu utilităţile au înregistrat diferenţe de 54 mii lei faţă de primele patru luni ale anului trecut. Mai mult, prin noul contract a scăzut valoarea cazurilor (internărilor) de la 1.440 lei la 1.380 lei. Preşedintele CA al Spitalului Municipal Lupeni susţine că situaţia a început să se agraveze de vreo patru-cinci luni de zile, dar pentru că unitatea medicală a redus în trecut cheltuielile cu paza şi cu serviciile de curăţenie, precum şi faptul că nu s-au efectuat angajări a existat un „fond de rezervă” din care s-a tot completat pentru a asigura salariile. Lungu susţine că indiferent de soluţiile care vor fi luate pentru ca unitatea medicală să se încadreze în planul de cheltuieli, nu se va recurge la tăieri din salariile de încadrare, afectate vor fi doar sporurile. „Căutăm soluţii. Mâine (n.r.- astăzi) vom avea o întâlnire cu personalul spitalului. La şefii de secţii li s-a explicat vineri situaţia”, a spus Lungu. La unitatea medicală din Lupeni lucrează 265 de angajaţi, iar potrivit lui Lungu unitatea medicală nu are datorii.

www.gazetadedimineata.ro

G azeta de Dimine aţă Luni , 29 Aprilie 2 0 1 3

www.gaze taded imineaţ a.r o

Tradiţii

Obiceiuri din Săptămâna Mare

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos. În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, şurile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite. Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele “te blestemă dacă Paştile le prind necurăţate”.

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele, iar mobilierul este spălat şi reparat. Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi, bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti. În Joia Mare, data limită a slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserică, în cimitir sau pe la casele lor. Până la Joia Mare, femeile se străduiesc să termine torsul de frica Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldura, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc. Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea

www.gazetadedimineata.ro

părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori, nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţa era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemunca. Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţa acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţa casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joimari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare. Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de Sân – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice (alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite. Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune “pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pasca cea mai importantă coptură ritu-

www.gazetadedimineata.ro

ală a Paştelui, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, forma rotundă. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut. În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbăta Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vară. Ultima vineri din Postul Mare este numită Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauză Vinerea Mare este zi de post negru. În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţa că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptura nu este mâncată nici măcar de peşti. În Vinerea Mare, dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seara, însă, întreaga suflare merge la biserică pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. În scopuri terapeutice. Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să

www.gazetadedimineata.ro

pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmează să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, friptură şi ciorba de miel. Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşte nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: “Crăciunul este sătul, iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă. Sâmbătă seara fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfinţire. În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac, ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, faină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc. Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale, dar şi de mândrie personală. Rodica Mirza Muntoi

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m in e a ţă Luni, 2 9 A p r i l i e 2 0 1 3

Sport

Henţ cu mâna S u p r av i e ţ u i t o r i i

Jiul Petroşani a avut mai multe perioade de înflorire prin fotbalul românesc, n-a fost aşa cum cred hăbăucii care acum îi îmbracă într-un mod jalnic şi sfidător tricoul.

„Perioada de aur” s-a numit cea din anii `50, când gloriile echipei se numeau Crâsnic, Gyula Farkas, Guţă Tănase, Lică Panait, Romoşan, Paraschiva, Victor Gabor, Coidum şi alţii.

Din acea generaţie de aur mai există, la Petroşani două nume: Patru Vasiu şi Zsiga Gram. Doi oameni la vârsta senectuţii, care mai aduc parcă gloria fotbalului de altădată. Pe Turcu Vasiu nu l-am văzut de multă vreme, am auzit că, supărat pe o societate nedreaptă,

s-a retras în căminul său familial.

În schimb, admirabil Zsiga Gram, cel care sâmbătă de sâmbătă este prezent la meciurile Ligii a IV-a judeţene, un fotbal necunoscut lui acum cinci decenii. Fie la Lupeni, Vulcan sau în „Dealul Institutului”, Zsiga Gram este prezent acolo unde este şi fotbalul. Gram şi Vasiu, două adevărate legende în viaţă. Pagină realizată de Genu Tuţu

Serialul de luni. Jubileu. 65 de ani de sport în „Dealul Institutului”. Episodul 4.

Ştiinţa Petroşani promovează în Divizia „C” şi termină pe locul 1!

După alte trei campionate în campionatul regiunii Hunedoara, în sfârşit Ştiinţa Petroşani îşi vede visul realizat: promovarea în sistemul divizionar, respectiv Divizia „C”. Astfel, petroşenenii ocupă locul 1 la finalul ediţiei 1967-68, promovând în Divizia „C” cu lotul Holda, P. Tudor (portari), Păsculescu, Lică Luca, Rakosi, V. Tudor, Bulbucan, I. Dinu, I. Nagy, Burnete, T. Munteanu, Mercurean, Stănilă, Fr. Covaci, Răsădeanu.

şadar, în sezonul 1968-69, Ştiinţa Petroşani atacă Divizia „C”. Pentru aceasta, se purcede la construirea unei echipe competitive, la un proces de antrenament mai riguros (echipa nu avea încă un teren propriu, se juca la Lonea, se antrena pe dealurile din jurul Institutului...). 11 august 1968, victorie a Ştiinţei Petroşani din prima etapă a Seriei a 6-a (erau opt serii) a Diviziei „C”,

2-1 Metalul Copea Mică. A fost un prim campionat încheiat cu brio, pe locul 1, cu un punct avans faţă de Aurul Zlatina. Lotul folosit de prof. Gheorghe Irimie în acest campionat: Marincan, Martinescu, Dlujanschi (portari), Păsculescu, M. Popovici, Izvernari, V. Tudor, G. Constantinescu, Varhonik, Cr. Făgaş, Broscăuţeanu (fundaşi), T. Munteanu, Bulbucan, Ştir, M. Matei (mijlocaşi), Bălăneanu, Răsădeanu, I. Danciu, Mărcuş, Tugearu, Pănescu, A. Uriţescu, Mercurean, M. David, Gh. Manea.

Aproape în „B”...

Ocuparea primului loc în Seria a 6-a a Diviziei „C” dă dreptul Ştiinţei Petroşani de a participa la barajul pentru Divizia „B”. Echipa din Petroşani este repartizată în grupa a II-a, la Cluj, alături de Chimia Făgăraş, Minerul Anina şi Olimpia Satu Mare. Jocurile vor avea loc în perioada 6-13 iulie 1969 la Cluj. În primul joc (6 iulie 1969), Ştiinţa Petroşani a reuşit un 2-2 cu Chimia Făgăraş (după ce petroşe-

nenii au condus la pauză cu 2-1, fiind egalaţi în min. 89!), fiind de altfel, cel mai bun rezultat (goluri marcate de Răsădeanu şi M. Matei), cu formula de echipă: Marincan – Păsculescu, Izvernari, Cr. Făgaş, T. Munteanu – V. Tudor, M. Matei – Răsădeanu, Bulbucan (min. 87 David), Ştir, Pănescu (min. 74 G. Constantinescu). Apoi a pierdut celelalte două partide, 0-1 cu Minerul Anina şo 0-2 cu Olimpia Satu Mare, promovând Olimpia Satu Mare şi Minerul Anina. În următorii ani, Ştiinţa Petroşani ocupă locurile 14 (Seria a 6-a) în ed. 1969-70, locul 2 (Seria a 5-a) în ed. 1970-71, locul 2 (Seria a 7-a) ed. 1971-72, locul 4 (Seria a 7-a) în ed. 1972-73, locul 7 (Seria a 7-a) în ed. 1973-74 (cu Berindei, Hanganu, Nădăşan, Pandelaş, Rotea, V. Sandu, Sturza, Rusu, Gruia, David, Radu, Bâtea, Bulbucan, Gudei ş.a. în lot). Ştiinţa Petroşani va rămâne una dintre echipele importante ale Diviziei „C” până în sezonul 19791980, când va termina campionatul seriei a 7-a pe ultimul loc, dispărând după 12 ani neîntrerupţi de pe scena Diviziei „C”.

Daniel Timofte

Analiză

Sondaj trist...

Recent, o publicaţie centrală de specialitate, a făcut un bilanţ legat de echipele româneşti care au dat fotbalişti echipei Naţionale din 1989 încoace. Printre echipele nominalizate la capitolul „Echipe dispărute” se află şi Jiul Petroşani, nominalizată cu doi jucători la Naţională, Sergiu Radu şi Daniel Timofte. Acum, cinstiţi să fim, cei doi jucători au evoluat la Naţională după ce acei jucători au plecat de la Petroşani, Sergiu Radu la Rapid Bucureşti, Daniel Timofte la Dinamo Bucureşti... Dar oricum, au fost două piese importante în angrenajul Jiului, aşa putându-l încadra şi pe Mihai Pintilii, plecat de la Jiul în 2009 la Curtea de Argeş, apoi la Pandurii şi acum la Steaua. Tot la acest capitol se află şi Minerul Lupeni (dispărută de-a binelea!) unde este încadrat portarul Bălgrădean, ajuns în lotul Naţional de la Dinamo. Universitatea Craiova, Electroputere Craiova, Inter Sibiu, Unirea Alba Iulia, Unirea Urziceni, ICIM Braşov, Jiul, Minerul Lupeni, iată câteva echipe care au „produs” pentru Naţională iar acum sunt pierdute sau dispărute.

Sergiu Radu

Spectacol pentru spirit pe scena teatrului din Petroşani

G a z e t a d e D im i n e a ţă Luni, 2 9 A p r i li e 2 0 1 3

Actual

Actorul Dorel Vişan crede că lumea este într-o „cădere spirituală”

Sute de petroşăneni au participat vineri la spectacolul „Învierea lui Hristos”, acţiunea fiind considerată de primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, una inedită. Spectacolul, orientat pe un repertoriu religios, a marcat sărbătorile Pascale.

„E

ste un spectacol inedit ce are loc pentru prima dată la Petroşani. Cred că persoanele din sală se vor bucura de această manifestare, de mesajul spiritual şi creştin pe care îl transmite”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi. Mariana Anghel, îndrăgita interpretă de muzică populară, a precizat că este foarte important sprijinul primăriei pentru că astfel spectacolul este mai uşor accesibil segmentului căruia i se adresează, adică persoanele de peste 40 de ani „care nu au un buget atât de mare” şi nu îşi permit să cumpere bilete la spectacole. Dorel Vişan, un alt nume mare prezent pe scena Teatrului ID Sîrbu din Petroşani, consideră că „lumea e într-o cădere spirituală”. „Dezvoltarea tehnică a lăsat în urmă viaţa morală. Omul trebuie să fie conştient că are nevoie să se întoarcă la lumina lui inte-

rioară, la comuniunea cu Dumnezeu. Am certitudinea că acest spectacol, transmite un mesaj dacă nu de întoarcere totală, cel puţin de un gând, cel puţin de o propunere intimă a omului sau de o revenire în conştiinţa lui a credinţei că nu mergem pe calea cea mai grea. Acesta este rostul”, a spus Dorel Vişan. Un alt interpret prezent la Petroşani, Ionuţ Fulea, e de părere că spectacolul are ca scop apropierea oamenilor de credinţă. „Este un spectacol aparte cu trăiri, cu sentimente profunde. Se

stabileşte o altă legătură între noi şi spectatorii din sală şi împreună stabilim o altă relaţie cu Dumnezeu. Oamenii de cele mai multe ori au ochii în lacrimi. Mesajul este foarte puternic şi probabil şi noi, cei care interpretăm aceste cântece si cei care recită în acest concert, trăim foarte intens şi reuşim să îi sensibilizăm pe oameni foarte mult. Dacă reuşim să-i reîntoarcem puţin către ceea ce am primit de la bunicii noştri, acea credinţă sinceră, cu siguranţă acest concert va avea un impact foarte important în viaţa socială a noastră şi

de ce nu şi în viaţa religioasă”, a declarat Ionuţ Fulea. Acesta a precizat că e foarte important ca primarul unui oraş să se întoarcă prin cultură către oameni. De partea cealalată, Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani, a precizat că menirea edililor, pe lângă realizarea de străzi, de zone verzi şi de asigurarea curăţeniei în oraşe este şi aceea de a se îngriji şi de viaţa spirituală a comunităţii. „Cred că noi putem fi un fel de „promotori”. Am constatat că ne-

am îndepărtat oarecum de Dumnezeu şi de credinţă, sigur oarecum şi prin specificul nostru şi al istoriei care ne-a fost oarecum impusă, trasată”, a spus Iacob-Ridzi. Pe scena teatrului ID Sîrbu din Petroşani au concertat Dorel Vişan şi Mariana Anghel, Ionuţ Fulea, Petre Moise, Marcel Anghel, Grupul Cameral Cantores. Pentru acest spectacol, Primăria Petroşani a alocat, printr-o hotărâre de consiliu, suma de 25.500 lei. Mihaela MIHAI

Cupa CSO - Turneu de handbal feminin, junioare V

Echipa de handbal CSS Vulcan, locul doi obţinut la un turneu din Cugir Turneul "Cupa CSO" la handbal feminin junioare V, eveniment desfăşurat sâmbătă la sala de sport din cadrul Şcolii Gimnaziale Nr 3 Cugir, a adunat la startul său patru echipe care au luptat pentru supremaţie.

Acestea au reprezentat judeţele Alba şi Hunedoara. CSO I, CSO II, LPS Sebeş şi CSS Vulcan. Competiţia a avut caracter de turneu, ceea ce presupune că fiecare toate echipele participante s-au întâlnit în meciuri directe.

Rezultate înregistrate în cadrul turneului "Cupa CSO": CSO CUGIR II- LPS SEBEŞ-12-2 CSO CUGIR I -CS VULCAN-10-4 CSS VULCAN-LPS SEBEŞ-17-6

CSO CUGIR II-VULCAN-14-2 CSO CUGIR I-LPS SEBEŞ-14-3

Clasamentul final al competiţiei s-a prezentat astfel: Locul I şi câştigătoarele turneului:CSO CUGIR I Locul II- CSS Vulcan Locul III- LPS Sebeş.

Clasamentul golgeterelor la finalul turneului: Elena Dancea (CSO CUGIR I)- 14 goluri Georgiana Timu (CSS Vulcan)- 9 goluri. Echipele clasate pe locurile I-III au fost premiate cu cupe şi medalii.Premierea a fost realizată de preşedintele CSO Cugir - Adrian Mihai. Organizatoarea şi gazda competiţiei a fost Clubul Sportiv Orăşănesc Cugir. Brigada de arbitri: Alexandru Chiriţă şi Daniel Mathe ambii din Alba Iulia şi Sara Tolabi – Sebeş.Competiţia s-a aflat la prima ediţie. Sorin GIURCA