Gandeste politici verzi by ghi ny

GÂNDEŞTE POLITICI VERZI! Raport de Cercetare şi Analiză privind Protecţia Mediului în România Urbană

Lavinia Andrei Eliza Teodorescu Adrian Bădilă Ioana Ciută Irina Velicu Manuela Sofia Stănculescu Monica Marin Roxana Damian Petronela Antip

octombrie 2008

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

CUPRINS Introducere ............................................................................................................3 Barometrul Verde ..................................................................................................5 1. Tipologia verde ...................................................................................................5 2. Cunoştinţele privind mediul ...............................................................................9 3. Percepţii generale privind problemele de mediu ..............................................12 4. Acţiuni, politici şi actori relevanţi ......................................................................17 5. Atitudini faţă de sursele de energie regenerabilă .............................................29 6. Date şi metodă .................................................................................................30 Viziunea organizaţiilor neguvernamentale de mediu asupra protecţiei mediului în România urbană ..................................................................................................33 1. Metodologia cercetării .....................................................................................33 2. Implicarea ONG privind schimbarea politicilor de mediu ................................33 Oferta electorală de mediu. Analiza programelor electorale pentru alegerile parlamentare .......................................................................................................43 1. Energie şi schimbări climatice ...........................................................................47 2. Transport ..........................................................................................................50 3. Biodiversitate ...................................................................................................52 4. Gestionarea deşeurilor .....................................................................................55 5. Agricultură şi păduri .........................................................................................58 6. Protecţia solului ................................................................................................62 7. Managementul apelor ......................................................................................64 8. Dezvoltare durabilă ..........................................................................................65 9. Educaţie şi cercetare în domeniul mediului .....................................................66 10. Turism ...............................................................................................................68 11. Urbanism şi spaţii verzi .....................................................................................70 12. Transparenţă şi consultare/cooperare cu ONG-urile ........................................72 Concluzii şi recomandări ......................................................................................79

Introducere

INTRODUCERE Atât la nivel internaţional cât şi naţional, problemele de mediu apar din ce în ce mai clar ca provocări majore ale viitorului care trebuie abordate cu o gândire pe termen lung, durabilă. Decizia de mediu poate fi mai complicată decât alte decizii publice din cel puţin două motive cruciale: ea nu poate fi privită izolat de impactul social, de sănătate şi economic, iar efectele problemelor de mediu pot lovi dincolo de orice graniţă, proprietate sau jurisdicţie. De aceea, responsabilitatea de a elabora politici publice înseamnă a gândi soluţii pe termen lung pentru problemele publice. Politica de mediu este transversală, adică orice altă politică trebuie să ia în calcul impactului său real asupra mediului şi să îl reducă în cel mai bun mod posibil, inclusiv prin respectarea principiilor de mediu. Pentru a gândi politici "verzi", decidenţii politici trebuie ca în orice decizie luată să ţină cont şi de aspectele dezvoltării durabile şi de principii bine stabilite şi în mare măsură legiferate, legate de protecţia şi utilizarea responsabilă a resurselor naturale, de reducerea impactului asupra mediului a măsurilor propuse, de conservarea biodiversităţii, de aplicarea principiului “poluatorul plăteşte” etc. Pentru a traduce aceste aspecte generale în practică, proiectul “Gândeşte politici verzi” îşi propune să promoveze introducerea pe agenda politică a domeniului protecţiei mediului, utilizând o serie de instrumente şi tehnici relevante pentru decidenţi: studii de opinie publică, analiza măsurii în care oferta electorală 2008 corespunde priorităţilor populaţiei şi ale societăţii civile în domeniul mediului, monitorizarea deciziilor la nivel legislativ, realizarea de propuneri privind amendarea sau crearea normelor legislative, realizarea de campanii pentru conştientizarea factorilor de decizie cu privire la probleme specifice de mediu. În acest sens, raportul de faţă, ca o primă componentă a proiectului “Gândeşte Politici Verzi”, are ca scop fundamentarea unor recomandări de politici publice “verzi”. Obiectivele studiului sunt: (1) creşterea nivelului de informare şi conştientizare în ceea ce priveşte opinia publică şi protecţia mediului; (2) creşterea nivelului de conştientizare privind problemele şi percepţiile organizaţiilor neguvernamentale de mediu din România; (3) conştientizare privind componentele de mediu ale agendei electorale 2008 a principalelor partide politice şi relaţia acestora cu opiniile societăţii civile şi ale cetăţenilor Studiul cuprinde trei secţiuni principale: - Barometru Verde: perspectiva opiniei publice asupra protecţiei mediului în localităţile urbane ale României, care a fost analizată printr-o cercetare sociologică pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional; - Barometrul ONG: perspectiva reprezentanţilor ONG-urilor de mediu asupra protecţiei mediului în România; 3

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

- Analiza ofertei electorale: sinteza privind componenta de protecţia mediului în platforma electorală a principalelor partide candidate pentru alegerile generale din noiembrie 2008. Ne dorim ca ofertele electorale şi comportamentul viitor al politicienilor să ţină cont cu adevărat de preocupările cetăţenilor privind protecţia mediului. Fundaţia TERRA Mileniul III continuă astfel tradiţia realizării radiografiei electorale privind problemele de mediu în România şi reflectarea acestora în agenda electorală a partidelor candidate. În 2008 a fost realizat, în premieră pentru România, Barometrul Verde, o cercetare consistentă a opiniei publice privind protecţia mediului pe un eşantion reprezentativ pentru mediul urban la nivel naţional. Dorim astfel să punem bazele unei tradiţii privind cercetarea periodică a opiniei publice cu privire la protecţia mediului în România. Acest studiu a fost realizat la iniţiativa Fundaţiei TERRA Mileniul III şi a Asociaţiei ALMA-RO în cadrul proiectului “Gândeşte Politici Verzi”, finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe. La realizarea studiului au contribuit Lavinia Andrei, preşedintele TERRA III, Adrian Bădilă, preşedinte ALMA-RO, Eliza Teodorescu, director executiv ALMA-RO, Ioana Ciută, director executiv TERRA III, Irina Velicu, coordonator de proiect TERRA III, Roxana Damian, asistent de proiecte TERRA III şi Petronela Antip, asistent de proiecte TERRA III. Barometrul Verde a fost realizat de echipa de sociologi a Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, dna. Manuela Sofia Stănculescu şi Monica Marin. Analiza programelor electorale a fost realizată cu sprijinul altor opt organizaţii neguvernamentale de mediu din România, cărora le mulţumim în mod special pentru ajutorul acordat: Asociaţia de Ecoturism din România, Asociaţia pentru Tranziţie Urbană, Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi, Grupul de Conservare a Valorilor Rurale, ONG Mare Nostrum Constanţa, Prietenii Pământului Galaţi, Societatea Ornitologică Română, WWF Programul Dunăre Carpaţi.

Barometrul Verde

BAROMETRUL VERDE Acest raport este o analiză comprehensivă a datelor culese de ICCV în perioada 25 iulie - 10 august 2008, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României din mediul urban. Eşantionul (probabilist, tristadial, stratificat) a inclus 1165 persoane cu vârsta de 18 ani şi peste din mediul urban, din toate regiunile ţării. Analiza de faţă este structurată în cinci secţiuni: - tipologia verde a populaţiei urbane din România, construită în funcţie de comportamentele indivizilor în relaţie cu mediul; - nivelul de informare a populaţiei urbane din România cu privire la problemele de mediu, legislaţia, instituţiile şi politicile de mediu, precum şi principalele surse de informare; - percepţia dominantă asupra problemelor de mediu globale, naţionale şi comunitare, precum şi cu privire la principalii responsabili de aceste probleme; - acţiuni de protecţia mediului întreprinse de indivizi, partide, guvern, autorităţi locale şi societatea civilă. Opinii privind actualele politici de mediu; - atitudini privind sursele de energie regenerabilă. 1. Tipologia verde Potrivit Eurobarometrului 2007 privind atitudinile cetăţenilor europeni faţă de protecţia mediului, 86% dintre români consideră că indivizii pot juca un rol în protejarea mediului, situându-se la acelaşi nivel cu media europeană. În anul 2008, două treimi dintre respondenţii din mediul urban din România declară că în ultimii ani şi-au schimbat comportamentul de zi cu zi pentru a proteja mediul. Cei care nu şi-au schimbat comportamentul în această direcţie sunt într-o măsură semnificativ mai mare persoane cu un nivel general de informare scăzut, cu un stoc scăzut de cunoştinţe privind problemele de mediu, legislaţia, instituţiile şi politicile de mediu şi care sunt rezidente în cartiere urbane sărace. În funcţie de comportamentul în relaţia cu mediul, populaţia urbană din România este segmentată1 în patru eco-tipuri astfel: - Eco-indiferenţii - persoane care nu au adoptat nici un comportament de consum sau participativ care să protejeze mediul; Tipologia verde este construită pornind de la următorii itemi: C1. În ultimii ani, v-aţi schimbat comportamentul de zi cu zi pentru a proteja mediul? Da-66%, Nu-25%, NS/NR-9% şi ECOCOMP - indice construit pornind de la 16 itemi privind comportamentele în relaţie cu problemele şi protecţia mediului, dintre care 8 se referă la comportamente de consum (cumpără băuturi la sticlă şi nu la PET, colectează selectiv, nu aruncă gunoi în spaţii neamenajate, cumpără cât de des posibil produse obţinute din materiale reciclabile, evită să cumpere produse alimentare care au fost tratate chimic, foloseşte pungi de material textil, foloseşte becuri ecologice, scoate din priză electrocasnicele), iar 8 la comportamente participative (vorbeşte cu prietenii despre problemele de mediu, a votat un anumit candidat la Primărie din acest motiv, a contribuit cu bani sau voluntar la o acţiune de protecţia mediului etc.). 1

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

- Eco-neutrii - persoane care au comportamente prietenoase cu mediul (în medie au adoptat 4 din cele 16 comportamente avute în vedere), dar din motive funcţionale (pentru că sunt mai ieftine, mai la îndemână etc.); - Eco-suporterii - persoane care au comportamente prietenoase cu mediul (în medie au adoptat 5 din cele 16 comportamente avute în vedere), pe care le-au schimbat parţial cu scopul de a proteja mediul; - Eco-promotorii - persoane care şi-au schimbat semnificativ comportamentul în ultimii ani, adoptând cu scopul explicit de a proteja mediul comportamente participative sau de consum (în medie au adoptat 10 din cele 16 comportamente avute în vedere). Figura 1. Tipologia Verde, România urbană, 2008

60 50

Cu alte cuvinte, marea majoritate a populaţiei din oraşele României are o serie de comportamente care protejează mediul. Eco-promotorii reprezintă 11%, iar eco-indiferenţii 8% din populaţia urbană a ţării.

Cele patru eco-tipuri nu diferă semnificativ în funcţie de genul sau 20 vârsta indivizilor. Cu alte cuvinte, 28 distribuţia între eco-tipuri rămâne 10 11 aceeaşi la nivelul femeilor şi a băr8 0 baţilor, a tinerilor, adulţilor şi vârstEco-indiferenţi Eco-neutri Eco-suporteri Eco-angajaţi nicilor. Nivelul de educaţie, însă, Sursa: Barometrul Verde, ICCV-TERRA Mileniul lll, joacă un rol semnificativ. Ponderea august 2008. eco-indiferenţilor scade de la 12% dintre cei care au cel mult 8 clase la 6% dintre absolvenţii unei facultăţi, în timp ce ponderea eco-promotorilor creşte semnificativ odată cu creşterea nivelului de educaţie - de la 6% în rândul celor cu cel mult 8 clase la 23% dintre cei care au urmat o facultate. 30

Caracteristicile regionale şi comunitare au de asemenea o influenţă semnificativă cu privire la distribuţia celor patru eco-tipuri. În timp ce în oraşele din Dobrogea sunt supra-reprezentaţi eco-indiferenţii, în Transilvania eco-suporterii au o pondere semnificativ mai mare, iar în Banat eco-promotorii reprezintă 23% din populaţia urbană (o pondere de două ori mai mare decât la nivel naţional urban). Populaţia oraşelor de mărime medie este preponderent formată din eco-suporteri. Spre deosebire, populaţia oraşelor mari este mult mai eterogenă. Pe de o parte, în oraşele mari ale ţării, ponderea eco-promotorilor este semnificativ mai mare decât la nivel naţional urban. Pe de altă parte, însă, în cel mai mare oraş al ţării, Bucureşti, sunt statistic supra-reprezentaţi atât eco-indiferenţii, cât şi eco-neutrii. 6

Barometrul Verde Tabelul 1. Profilul eco-tipurilor, România, 2008

Nivelul de educaţie - cel mult 8 clase - ucenici, treapta I, profesională - liceu - postliceală, colegiu - facultate, postuniversitare Regiunea istorică - Moldova - Muntenia - Oltenia - Dobrogea - Transilvania - Crişana-Maramureş - Banat - Bucureşti Mărimea oraşului - oraş sub 30 mii locuitori - oraş 30-100 mii locuitori - oraş peste 100 mii locuitori Zona din oraş - săracă şi/sau rău famată - medie - bună N - % eşantion - număr de cazuri

Ecoindiferenţii

Econeutrii

Ecosuporterii

Ecopromotorii

Total eşantion

11.8

29.2

53.5

5.6

100

6.5

26.5

58.0

9.0

100

6.2 10.9

29.7 26.1

56.8 49.1

7.3 13.9

100 100

5.7

27.0

44.8

22.6

100

2.1 3.5 3.7 26.6 8.0 5.6 8.9 13.5

28.4 30.0 26.6 15.6 24.5 29.6 30.4 33.8

57.4 56.5 56.0 54.7 59.4 52.8 37.5 38.6

12.1 10.0 13.8 3.1 8.0 12.0 23.2 14.0

100 100 100 100 100 100 100 100

5.5 6.9

29.4 23.6

56.3 60.6

8.8 8.9

100 100

9.0

29.2

48.6

13.2

100

13.0 3.9 11.0 7.8% 91

32.9 29.2 25.1 28.1% 327

35.6 54.9 55.5 52.7% 614

18.5 12.0 8.4 11.4% 133

100 100 100 100% 1165

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-TERRA Mileniul lll, august 2008. Notă: Sunt marcate celulele cu valori semnificativ mai mari, pentru p 0.05.

Oricum, indiferent de mărimea oraşului, eco-indiferenţii sunt statistic suprareprezentaţi atât în zonele sărace, cât şi în zonele bune ale oraşelor, adică în zonele cele mai ieftine (inclusiv nou apărutele ghetouri) şi în zonele cele mai scumpe (inclusiv nou apărutele cartiere de vile) din punct de vedere al preţului locuinţelor. În zonele sărace, însă, eco-promotorii sunt de asemenea supra-reprezentaţi. Astfel, cartierele urbane sărace par a fi locul celei mai aprinse controverse cu privire la problemele de mediu - o parte dintre rezidenţi sunt total indiferenţi la problemele de mediu şi nu au adoptat nici un comportament prietenos cu mediul, iar o altă parte sunt foarte preocupaţi de calitatea scăzută a mediului în care trăiesc şi au adoptat comportamente participative şi de consum cu scopul explicit de a-l proteja. Există o strânsă relaţie între eco-tip şi nivelul autoestimat de cunoştinţe în ceea ce priveşte mediul (vezi şi secţiunea 2). Eco-promotorii (care şi-au schimbat semnificativ comportamentul în ultimii ani, adoptând un număr considerabil de comportamente 7

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

Figura 2. Eco-tipurile şi nivelul autoestimat al cunoştinţelor privind problemele de mediu, respectiv legislaţia, instituţiile şi politicile de mediu, România, 2008 28

România

Autoevaluarea cunoştinţelor privind

URBAN Eco-indiferenţii

POLITICILE DE MEDIU

Eco-indiferenţii Eco-promotorii

Eco-promotorii 14

Autoevaluarea cunoştinţelor privind PROBLEMELE DE MEDIU

România

URBAN

0 1

Ştiu totul Nu ştiu nimic

10 Ştiu totul

Nu ştiu nimic

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-TERRA Mileniul lll, august 2008.

participative sau de consum, cu scopul explicit de a proteja mediul) sunt în acelaşi timp persoanele cel mai bine informate cu privire la problematica de mediu. Mai mult, în ponderi semnificativ mai mari decât restul populaţiei urbane, eco-promotorii au obiceiul de a se informa zilnic din mai multe surse, citind zilnic ziarele, ascultând radioul sau navigând pe Internet. La polul opus, eco-indiferenţii se informează mai rar, adesea se limitează la o singură sursă de informare - televizorul - şi au un nivel redus de cunoştinţe despre mediu. Profilul eco-promotorilor face notă aparte şi prin aspectele economice. În medie, aceştia au veniturile monetare lunare pe membru de gospodărie cele mai ridicate la nivelul ţării: în medie, peste 1100 lei, prin comparaţie cu circa 750 lei la nivel naţional urban (sau cu media de 600 lei a eco-indiferenţilor). Prin urmare, spre deosebire de ceilalţi, eco-promotorii adoptă “comportamente verzi” în baza unor valori, dar au şi mijloacele financiare de a le pune în practică. Aceştia provin din gospodării cu strategii de adaptare pozitivă (au lucrat în străinătate, au deschis o afacere, au investit în computer, Internet, aer condiţionat), în timp ce eco-indiferenţii aparţin preponderent unor gospodării cu venituri modeste şi care se concentrează pe strategii de supravieţuire la diversele şocuri şi crize postcomuniste. Probabilitate mai ridicată de a fi eco-promotori au managerii, profesioniştii, patronii. Funcţionarii, tehnicienii şi lucrătorii în servicii sunt mai degrabă eco-suporteri. Marginalii de pe piaţa muncii (muncitorii zilieri, lucrătorii “la negru”) tind să fie econeutrii. Pensionarii se distribuie predominant între eco-neutrii şi eco-indiferenţi, iar casnicele, elevii şi persoanele din gospodării care trăiesc din prestaţii sociale de nivel redus (altele decât pensiile) se concentrează în segmentul eco-indiferenţilor. 8

Barometrul Verde

2. Cunoştinţele privind mediul Cunoştinţele autoevaluate ale populaţiei urbane din România privind problemele de mediu sunt considerabil mai bogate decât cele referitoare la legislaţia, instituţiile şi politicile de mediu. Pe o scală de la de la 1 (nu ştiu nimic) la 10 (ştiu totul), cunoştinţele privind problemele de mediu au obţinut o notă medie de 5.8 (st. dev. = 2.2), în timp ce cunoştinţele privind legislaţia, instituţiile şi politicile de mediu au o notă medie de doar 4.5 (st. dev. = 2.3). Mai mult, Figura 3. Distribuţia populaţiei urbane în cunoştinţele despre mediu sunt inegal distribuite funcţie de nivelul autoevaluat al cunoştinţelor privind mediul, România, între diferite segmente de populaţie. 2008 (%)

Din punct de vedere al cunoştinţelor despre mediu, populaţia urbană a României este 10 5 alcătuită din: - 5% “premianţi”, cu note medii de 10 pe tema 8 problemelor de mediu, respectiv 9 pe tema 6 politicilor de mediu; 68 - 68% absolvenţi care îşi autoevaluează cunoş15 4 tinţele cu nota medie 6.5 pe subiectul 2 problemelor de mediu şi cu nota medie 5.3 12 când vine vorba despre legislaţia, instituţiile şi 0 politicile în domeniu; - 15% absolvenţi “de nota 5”, care îşi acordă notă de trecere (4.8) doar cu privire la Sursa: Barometrul Verde, ICCV-TERRA cunoştinţele referitoare la problemele de Mileniul lll, august 2008. mediu, dar declară că ştiu foarte puţine (nota medie 2.1) despre legislaţia, instituţiile şi politicile în domeniu; - 12% “corigenţi” la materia “mediul şi protecţia mudiului” pentru că nota medie de 1 - nu ştiu nimic, maxim 2, reflectă toate cunoştinţele lor despre mediu. Bărbaţii au probabilitate mai mare de a fi printre absolvenţi, în timp ce femeile (cu precădere femeile de 65 ani şi peste, văduve) au riscul cel mai ridicat de a se număra printre “corigenţi”. “Premianţii” sunt cel mai adesea persoane care au absolvit o facultate, în timp ce persoanele care au urmat doar gimnaziul sau cursurile unei şcoli profesionale (sau treapta I de liceu) au un risc disproporţionat de a se afla printre "corigenţi". Probabilitate semnificativ mai ridicată de a se afla printre “premianţi” au şi persoanele care, chiar dacă un nivel mediu de educaţie, au capital cultural provenit din călătorii sau muncă în străinătate, sunt satisfăcute cu propria viaţă (cu starea de sănătate, cu serviciul, cu veniturile şi situaţia economică a gospodăriei), precum şi persoanele din gospodării cu strategii de adaptare pozitivă (în care unul sau mai mulţi 9

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

membri au lucrat în străinătate, au deschis o afacere, au investit în computer, Internet, aer condiţionat), cu venituri medii sau peste medie. Tabelul 2. Populaţia urbană în funcţie de nivelul de educaţie şi nivelul autoevaluat al cunoştinţelor despre mediu şi protecţia mediului, România, 2008

Nivel de educaţie - cel mult 8 clase - ucenici, treapta I, profesională - liceu - postliceală, colegiu - facultate, postuniversitare N - % eşantion - număr de cazuri

Corigenţi

Absolvenţi „de nota 5”

Absolvenţi

Premianţi

Total eşantion

31.9

21.5

45.1

1.4

100

17.1

18.0

62.4

2.4

100

9.7 6.7 3.0 12.4% 144

17.0 9.1 7.4 14.8% 172

71.1 78.8 77.0 68.2% 795

2.2 5.5 12.6 4.6% 54

100 100 100 100% 1165

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-TERRA Mileniul lll, august 2008. Notă: Sunt marcate celulele cu valori semnificativ mai mari, pentru p 0.05.

“Premianţii” sunt preponderent din oraşele mari, în timp ce “corigenţii” provin mai ales din oraşele mici. Ponderea “premianţilor” este în Bucureşti de aproape trei ori mai mare decât la nivel naţional urban. Pe de altă parte, ponderi disproporţionat de mari de “corigenţi” la materia “mediu” (în jur de 20% faţă de 12% la nivel naţional urban) se găsesc în oraşele din Dogrogea şi Banat. În Transilvania ponderea absolvenţilor “de nota 5” este semnificativ mai mare decât în oraşele din celelalte regiuni. În mediul urban românesc, cu privire la mediu pare să existe concordanţă între ceea ce ştiu şi ceea ce fac oamenii: un nivel ridicat de cunoştinţe privind problemele de mediu şi posibilele căi de soluţionare a acestora este asociat statistic semnificativ cu adoptarea unor comportamente de protecţie a mediului. Datele din tabelul 3 arată cu claritate că, pentru “corigenţii” la materia “mediul şi protecţia mediului”, cea mai mare probabilitate este ca ei să aparţină eco-indiferenţilor sau eco-neutrilor, care chiar dacă au adoptat unele comportamente prietenoase cu mediul au procedat astfel din motive funcţionale şi nu pentru a-l proteja. Persoanele cu un nivel mediu de cunoştinţe privind mediul au cea mai mare probabilitate să se afle printre ecosuporteri, în timp ce “premianţii” din punct de vedere al cunoştinţelor se regăsesc cu precădere printre eco-promotori. Pe o scală de la 1 (nu ştiu nimic) la 10 (ştiu totul), eco-promotorii îşi evaluează cunoştinţele2 privind problemele de mediu cu nota medie 6.7, semnificativ mai mare decât 5.9 de la nivelul eco-suporterilor, 5.5 de la nivelul eco-neutrilor, şi mai ales decât 4.7 acordat de eco-indiferenţi. 2

Diferenţele între notele medii au fost testate cu analize de varianţă semnificative pentru p<0.000.

Barometrul Verde

Cunoştinţele privind legislaţia, instituţiile şi politicile de mediu sunt la fel de accentuat diferenţiate între eco-tipuri. Nota medie de 5.9 a eco-promotorilor este semnificativ mai mare decât nota 4.5 atribuită propriilor cunoştinţe de către eco-suporteri, de 4.2 de la nivelul eco-neutrilor, şi mai ales de 3.6 de la nivelul eco-indiferenţilor. Tabelul 3. Eco-tipurile în funcţie de nivelul autoevaluat al cunoştinţelor despre mediu şi protecţia mediului, România, 2008 Corigenţi Tipologia verde - Eco-indiferenţi - Eco-neutri - Eco-suporteri - Eco-promotori N - % eşantion - număr de cazuri

25.3 15.9 9.8 6.8 12.4% 144

Absolvenţi „de nota 5”

Absolvenţi

12.1 16.8 15.1 9.8 14.8% 172

59.3 63.6 72.8 64.7 68.2% 795

Premianţi

3.3 3.7 2.3 18.8 4.6% 54

Total eşantion 100 100 100 100 100% 1165

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-TERRA Mileniul lll, august 2008. Notã: Sunt marcate celulele cu valori semnificativ mai mari, pentru p 0.05.

Nivelul autoevaluat de cunoştinţe privind problematica mediului este corelat cu practicile de informare generală. Astfel, printre "premianţii" care susţin că ştiu de nota 10 temele de mediu sunt supra-reprezentate persoanele care au deprinderea de a se informa zilnic din mai multe surse de informare, pentru “a fi la curent”, în timp ce “corigenţii” sunt cu precădere printre cei care nu se informează zilnic sau se limitează la o unică sursă de informare. Figura 4. Principalele surse de informare privind mediul şi protecţia mediului 68

televizor presa scrisă

Internet

Eurobarom etru 2007 (% EU)

20 18

radio 12 13

familie şi prieteni af işe, panouri, broşuri, pliante

4 0

Barom etru Verde 2008 (% Rom ânia Urban)

8 10

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-TERRA Mileniul lll, august 2008 şi Eurobarometrul Special: Atitudinile cetăţenilor europeni faţă de protecţia mediului, CE, Directoratul General pentru Mediu, 2007. Notă: "televizor" în Eurobarometru se referă strict la emisiunile de ştiri, în timp ce în Barometrul Verde include şi filme documentare etc.

Barometrul Verde 2008, similar multor alte sondaje, arată că mass media reprezintă principala sursă de informare şi cu privire la problematica mediului. În România, ca şi în celelalte ţări europene, televiziunea este cea mai importantă sursă de informare, urmată de presa scrisă, radioul şi Internetul. Spre deosebire însă de media europeană, populaţia urbană din România obţine informaţiile despre mediu şi protecţia mediului în mai mare măsură de la TV

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

(78% faţă de 68% din UE) şi în considerabil mai mică măsură din presa scrisă (22% faţă de 43% din UE) sau de pe Internet (15% faţă de 24% din UE). 3. Percepţii generale privind problemele de mediu 3.1 Probleme globale / importanţa relativă a poluării mediului “În anul 2006, lideri din aproape toate ţările lumii au convenit să facă o serie de programe prin care să îmbunătăţească viaţa oamenilor din ţările sărace. Aceste programe sunt cunoscute drept Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. O să vă citesc câteva dintre problemele care se doresc rezolvate şi vă rog să-mi spuneţi care sunt problemele cele mai importante în lume? Dar în România?” În funcţie de numărul de voturi exprimate, sărăcia este cea mai importantă problemă atât la nivel mondial, cât şi în România. Poluarea mediului a fost selectată ca a doua problemă ca importanţă. A treia problemă ca importanţă este mizeria şi bolile infecţioase la nivel mondial şi lipsa de educaţie şcolară în România. Poluarea mediului ca problemă globală este mai degrabă teoretică, cunoscută indirect din ştiri, filme şi cărţi, aparent fără un impact vizibil asupra vieţii de zi cu zi. Spre deosebire, poluaFigura 5. Importanţa relativă a poluării mediului faţă de alte probleme rea mediului în Româglobale (% populaţia urbană) nia face referire la 71 Sărăcia aspecte cotidiene con63 crete precum calitatea 46 Poluarea mediului 50 apei pe care o bem şi a 28 Mizeria şi bolile infecţioase 36 aerului pe care îl respirăm, parcul în care 41 Lipsa de educaţie şcolară 28 ne plimbăm, gunoiului În România 9 Discriminarea împotriva fetelor şi femeilor 14 de la scara blocului etc. În lume Prin urmare, este de aşNR/NS 12 teptat ca persoanele 0 15 30 45 60 75 îngrijorate de calitatea mediului în România să Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008. Notă: procente cumulate pentru "problema cea mai importantă" şi nu se suprapună decât "problema a doua ca importanţă". parţial cu persoanele care consideră poluarea mediului drept o problemă globală prioritară. Deci, cine selectează protecţia mediului ca prima sau a doua problemă ca importanţă? Persoanele cu educaţie peste medie, specialişti, tehnicieni, funcţionari, mici întreprinzători, lucrători în sectorul de servicii, persoanele informate şi cu un nivel mediu sau ridicat al cunoştinţelor privind problematica mediului (cu precădere “premianţii”), care au călătorit/muncit în străinătate şi care în ultimii ani şi-au schimbat comportamentul pentru a proteja mediul (mai ales eco-promotorii), din gospodării cu venituri suficiente să asigure nevoile, cu strategii de adaptare 12

Barometrul Verde

pozitivă, mai ales din oraşele mari ale ţării, din Transilvania (61%) şi în semnificativ mai mică măsură din Moldova (38%) sau Dobrogea (21%). În ceea ce priveşte poluarea mediului în România, o parte din segmentele de populaţie de mai sus consideră că poluarea mediului nu este nici pe departe atât de accentuată precum în alte ţări. În schimb, se adaugă un segment de persoane de 30-49 ani, căsătorite cu copii, precum şi o pondere importantă a locuitorilor din Bucureşti (60%) care consideră poluarea mediului o problemă de maximă importanţă pentru România. 3.2 Cele mai grave probleme de mediu globale Barometrul Verde a inclus o listă de 9 probleme de mediu, fiecare primind un scor de la 1-problemă deloc gravă la 7-problemă foarte gravă, la nivel mondial şi în România. Toate cele 9 probleme incluse în listă - încălzirea globală, dispariţia unor specii de animale sau plante, poluarea apelor, exploatarea iraţională a resurselor naturale, folosirea chimicalelor şi a seminţelor modificate genetic, ploile acide, accidentele nucleare/industriale şi subţierea stratului de ozon - sunt considerate a fi grave sau Figura 6. Scorul mediu de gravitate al problemelor de mediu în România şi în lume Problemă FOARTE GRAVĂ

Scorul m ediu al problem ei în LUME

6 5 Scorul m ediu al problem ei în ROMÂNIA

4 3 Problemă DELOC GRAVĂ

2 1 Q6

Q10

Q11

Q12

Q13

Legendă Q5 Încălzirea globală sau efectul de seră Q6 Dispariţia unor specii de animale sau plante Q7 Poluarea râurilor, lacurilor şi oceanelor Q8 Exploatarea iraţională a resurselor naturale Q9 Folosirea în exces a pesticidelor şi a altor chimicale în agricultură Q10 Folosirea în agricultură a seminţelor modificate genetic Q11 Ploi acide datorită emisiilor de dioxid de sulf de la fabrici/ centrale energetice Q12 Accidente nucleare şi/sau industriale Q13 Subţierea stratului de ozon din atmosferă

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008. Notă: graficul este aranjat în ordinea crescătoare a scorurilor medii obţinute de problemele de mediu în România.

foarte grave atât în lume, cât şi în România. Totuşi, problemele de mediu cele mai grave sunt considerate a fi subţierea stratului de ozon din atmosferă, poluarea apelor, încălzirea globală şi, doar la nivel mondial, accidentele nucleare şi/sau industriale. 3.3 Problemele de mediu ale oraşelor din România Opt probleme de mediu ale “oraşului dvs. şi zonelor înconjurătoare acestuia” au fost avute în vedere. Dintre aceste 8 probleme, în urbanul din România: - deşeurile nucleare radioactive nu sunt considerate o problemă gravă; - deşeurile industriale, poluarea industrială şi colectarea gunoiului din gospodării reprezintă probleme grave pentru jumătate din populaţia urbană (obţin un scor mediu de gravitate de 4.5, pe scala de la 1-deloc gravă la 7-foarte gravă);

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

- în schimb, defrişările masive, poluarea datorată transportului urban, poluarea apelor (inclusiv din cauza sistemului disfuncţional de canalizare) şi poluarea aerului constituie probleme grave de mediu pentru 66-76% din populaţia urbană a ţării (obţin scoruri medii de gravitate de 5.1, respectiv 5.6). Figura 7 prezintă ierarhia problemelor de mediu în funcţie de scorul mediu de gravitate acordat de populaţie. Dacă avem în vedere “problema de mediu/sursa de poluare care vă afectează cel mai mult viaţa”, ierarhia în funcţie de gravitate rămâne neschimbată, dar diferenţele devin mult mai accentuate (figura 8). Figura 7. Scorul mediu de gravitate al problemelor de mediu din oraşele din România, 2008 Problemă FOARTE GRAVĂ

7 6 5 4 3 2

Problemă DELOC GRAVĂ

3.6

4.4

4.5

5.1

5.6

Deşeurile nucleare radioactiv e

Deşeurile industriale

C olectarea gunoiului din gospodării

Poluarea industrială

Poluarea cauzată de transportul urban

Defrişările masiv e

Poluarea apelor şi canalizarea disfuncţională

Poluarea aerului

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008. Notă: graficul este aranjat în ordinea crescătoare a scorurilor medii obţinute de problemele de mediu în România. Figura 8. Problema de mediu/ sursa de poluare care afectează cel mai mult viaţa orăşenilor

NS/ NR

Altele, 10%

Colectare gunoi 6%

Poluare transport urban, 9%

Defrişările masive 17%

Poluarea apelor, canalizare disfuncţională 19%

Poluarea aerului 36%

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008. Notă: graficul este aranjat în ordinea crescătoare a scorurilor medii obţinute de problemele de mediu în România.

Putem vorbi despre o hartă a problemelor de mediu percepute, deoarece gravitatea asociată acestora nu depinde de caracteristicile individuale ale evaluatorului, ci de caracteristici regionale şi locale. Astfel: - poluarea aerului este menţionată de orăşeni din toate regiunile, dar afectează ponderi semnificativ mai mari de locuitori din Oltenia (46% faţă de 36% la nivel naţional urban); 14

Barometrul Verde

- poluarea apelor şi canalizarea disfuncţională sunt surse de poluare semnificativ mai des menţionate în Muntenia (27%) şi Crişana-Maramureş (29%) decât în oraşele din celelalte regiuni ale ţării (spre exemplu, doar 10% din locuitorii Bucureştiului sau 3% din rezidenţii oraşelor dobrogene); - defrişările masive sunt percepute ca problemă majoră de orăşenii din Bucureşti (28%) şi Transilvania (22%) şi în mai mică măsură în celelalte regiuni ale ţării, în Muntenia fiind menţionată doar de 3% din populaţia urbană; - poluarea datorată transportului urban afectează ponderi mai mari de populaţie din Bucureşti (14% din populaţie), nefiind menţionată în oraşele din Moldova; - colectarea gunoiului din gospodării, precum şi deşeurile nucleare radioactive sunt considerate probleme serioase doar în oraşele din Dobrogea (11%, respectiv 17% din populaţie, prin comparaţie cu 6%, respectiv 3% la nivel naţional urban). Pe de altă parte, poluarea apelor şi canalizarea sunt cu precădere menţionate drept sursele de poluare care afectează cel mai mult viaţa locuitorilor din oraşele mici. În oraşele de mărime medie sunt mai frecvent menţionate poluarea aerului, poluarea datorată transportului urban şi poluarea industrială. În oraşele mari, ponderi semnificativ mai mari de populaţie menţionează poluarea aerului şi, aşa cum am mai spus, poluarea datorată transportului în Bucureşti. 3.4 Calitatea mediului - evoluţia în ultimii cinci ani La nivel naţional urban, atât calitatea mediului din ţară, cât şi calitatea mediului din oraş este în prezent “aproximativ la fel” cu cea de acum 5 ani. Există însă diferenţe semnificative între regiunile istorice. În Bucureşti şi în oraşele din Muntenia şi Banat, calitatea mediului este în prezent “ceva mai proastă” decât în urmă cu 5 ani. Spre deosebire, în oraşele din Crişana-Maramureş, Transilvania şi Dobrogea, calitatea mediului a rămas în ultimii 5 ani ”proximativ la fel”. Figura 9. Comparativ cu acum 5 ani, calitatea mediului în care trăim este în prezent ... Mult mai bună

Cev a mai bună

Aprox imativ la fel

În oraşul dv s.

Cev a mai proastă

În România

1 Mult mai proastă

Muntenia

Bucureşti

Banat

Oltenia

Moldov a

Crişana-

Transilv ania

Dobrogea

Maramureş

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008. Notă: graficul prezintă scorurile medii pe o scală de la 1-mult mai proastă la 5-mult mai bună. Conform unei analize de varianţă, diferenţele între scorurile medii sunt statistic semnificative pentru p<0.000.

Indiferent de regiunea istorică şi de mărimea oraşului, în dezacord cu majoritatea localnicilor, majoritatea rezidenţilor din zonele sărace şi/sau rău famate susţin că, cel puţin în părţile de oraş relevante pentru viaţa lor, calitatea mediului este “mult 15

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

mai proastă” sau “mai proastă” decât era cu 5 ani în urmă (55% din rezidenţii zonelor sărace, faţă de 40% din rezidenţii zonelor medii, respectiv 35% din rezidenţii zonelor bune). 3.5 Calitatea mediului: perspective pe termen lung În 25-50 ani, nepoţii/strănepoţii vor trebui să facă faţă unei poluări severe a aerului, cred peste jumătate dintre locuitorii oraşelor din România. În jur de o treime din populaţia urbană a ţării se aşteaptă ca pe termen lung alte probleme de mediu să devină grave, şi anume păduri şi spaţii verzi insuficiente, efectul de seră şi poluarea severă a apelor. 3.6 Principalii “vinovaţi” pentru problemele de mediu3 Figura 10. Cele mai grave probleme de mediu în 25-50 ani (% populaţia urbană) 53.5

Poluarea severă a aerului Păduri şi spaţii verzi insuficiente

36.7

Efectul de seră

35.9 33.0

Poluarea severă a apelor Rezerve insuficiente de apă potabilă

20.5 13.4

Suprapopularea NR/NS

2.6

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008. Notă: Procente cumulate pentru "problema de mediu cea mai gravă" şi "problema de mediu a doua ca gravitate".

În opinia populaţiei urbane, principalele probleme de mediu se datorează aproape în egală măsură cetăţenilor şi instituţiilor. În timp ce 42% din orăşeni consideră că principalii "vinovaţi" sunt cetăţenii, 41% cred că de vină sunt legislaţia incompletă şi prea permisivă, precum şi instituţiile publice care nu aplică corespunzător legile. Lipsa fondurilor pentru acţiuni de protecţie a mediului este acceptată ca o explicaţie plauzibilă a prezentei situaţii de doar 6% din locuitorii din mediul urban. Cetăţenii sunt consideraţi a fi principalii responsabili cu precădere de către persoanele cu nivel mediu de educaţie şi de eco-indiferenţi (persoane care nu au adoptat nici un comportament care protejează mediu). 3

Principalele probleme de mediu din România se datorează ...? 1. cetăţenilor (42.4%); 2. firmelor autohtone (5.2%); 3. firmelor străine (2.3%); 4. legislaţiei incomplete/ prea permisive (22.1%); 5. instituţiilor publice care nu aplică corespunzător legile (18.6%); 6. insuficienţei fondurilor pentru acţiuni de protecţie (6.4%); 7. altcuiva (1%); 8. Nu există probleme de mediu (spontan) (0.3%); 9. NR (1.7%).

Barometrul Verde

Firmele, cu precădere cele autohtone, sunt percepute ca responsabile pentru actualele probleme de mediu doar de o minoritate de 8% din populaţia urbană a ţării. Muncitorii din industrie, mai ales din oraşele din Crişana-Maramureş, au o probabilitate semnificativ mai mare să considere firmele drept principalele surse de poluare. Aşadar, în opinia populaţiei, pentru a îmbunătăţi calitatea mediului din România nu banii sunt problema, ci realizarea unor acţiuni ferme ale cetăţenilor şi ale instituţiilor publice - informarea şi mobilizarea populaţiei, legi mai puţin permisive şi instituţii care să le aplice corepunzător. 4. Acţiuni, politici şi actori relevanţi În prima secţiune a acestui raport am prezentat deja tipologia verde a populaţiei urbane din România, construită în funcţie de comportamentele în relaţia cu mediul. Am arătat că mediul urban românesc este segmentat în patru eco-tipuri - eco-indiferenţii, econeutrii, eco-suporterii şi eco-promotorii - pe care i-am descris în amănunt. În continuare schimbăm focusul pe tipurile de comportamente care protejează mediul. 4.1 Comportamentele de consum ale populaţiei O treime din populaţia urbană a ţării declară că în ultimii ani şi-a schimbat comportamentul de zi cu zi pentru a proteja mediul. Aceste persoane se încadrează fie printre eco-suporteri, fie printre eco-promotori, prin urmare nu mai insistăm aici asupra profilului statistic al acestui segment de populaţie. Barometrul Verde a avut în vedere zece4 comportamente de consum care protejează mediul. Populaţia urbană din România a adoptat în medie 4 dintre aceste 10 comportamente de consum, cu diferenţe considerabile între eco-indiferenţi care, în medie, au adoptat 1 astfel de comportament, eco-neutrii care au adoptat în medie 4, eco-suporterii cu 5 şi eco-promotorii cu o medie de 7 comportamente de consum prietenoase cu mediul. Tabelul 4 arată discrepanţele între eco-tipuri pentru toate cele 10 comportamente de consum. Majoritatea populaţiei urbane se deplasează cel mai frecvent pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun, evită să cumpere produse alimentare care au fost tratate chimic sau modificate genetic, declară că nu aruncă gunoi în spaţii neamenajate şi scot din priză aparatele electrice/ electronice atunci când nu le folosesc. Celelalte comportamente sunt însă mai rare, fiind adoptate de mai puţin de jumătate din populaţia oraşelor. În jur de 43-44% din populaţie folosesc becuri ecologice şi colectează selectiv hârtia, plasticul şi sticla. Doar o treime cumpără cât de des pot produse din materiale reciclate. 4

Doar 8 din aceste 10 comportamente au fost luate în calcul în construcţia tipologiei verzi. Nu au fost incluse modul cel mai frecvent de deplasare şi nici consumul de alimente ecologice.

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză Tabel 4. Comportamentele de consum care protejează mediul şi eco-tipurile în mediul urban din România, 2008 Ecoindiferenţii (%) Comportamente de consum - Pentru a rezolva treburile zilnice se deplasează cel mai des pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun - Evită să cumpere produse alimentare care au fost tratate chimic sau modificate genetic - Nu aruncă gunoi în spaţii neamenajate - Scot din priză electricocasnicele - Folosesc becuri ecologice/economice - Colectează selectiv hârtia, plasticul, sticla - Cumpără cât de des pot produse din materiale reciclate - Cumpără băuturi la sticlă returnabilă şi nu PET - Consumă preponderent alimente ecologice - Folosesc pungi din material textil şi nu de plastic N - număr de cazuri

Econeutrii (%)

327

614

133

1165

Au în apropierea locuinţei

Au în apropierea locuinţei un punct

containere de colectare selectiv ă a

de colectare a hârtiei

deşeurilor din gospodării

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008. Notă: Diferenţa până la 100% reprezintă non-răspunsuri.

Mai puţin de un sfert cumpără băuturi la sticlă returnabilă şi consumă preponderent alimente ecologice (autohtone sau de import). Doar 19% înlocuiesc pungile de plastic cu pungi din material textil.

Total eşantion (%)

28 66

Ecopromotorii (%)

Figura 11. Ponderea orăşenilor care colectează selectiv în funcţie de structurile locale (%)

Ecosuporterii (%)

Colectează selectiv hârtia, plasticul şi sticla în semnificativ mai mare măsură persoanele de 50-64 ani şi nu tinerii şi nici vârstnicii, cu venituri suficiente pentru un trai decent, dar care nu îşi permit cumpărarea unor bunuri mai scumpe, care au fost în străinătate sau au pe cineva care lucrează/învaţă în străinătate, mai ales rezidenţi ai oraşelor din Moldova şi Dobrogea.

Barometrul Verde

Structurile instituţionale pot influenţa considerabil comportamentul populaţiei. Astfel, ponderea celor care colectează selectiv este mult mai mare printre persoanele care au în apropierea locuinţei containere de colectare selectivă a deşeurilor din gospodării sau un punct de colectare a hârtiei. Folosesc becuri ecologice în proporţii semnificativ mai mari persoanele de 30-49 ani şi nu vârstnicii, persoanele care au absolvit o facultate şi nu cele care au urmat cel mult şcoala profesională, profesioniştii, funcţionarii, tehnicienii, lucrătorii în servicii, micii întreprinzători şi patronii, cu venituri lunare băneşti de nivel mediu sau ridicat, persoanele care au fost în străinătate (la muncă sau în călătorii), informate şi cu deprinderea de a se informa, inclusiv cu privire la problemele de mediu, care cred că poluarea mediului este o problemă de primă importanţă, din gospodării care au investit în computer, acces la Internet şi aer condiţionat, mai ales din Oltenia. Folosesc plase din material textil în semnificativ mai mare măsură persoanele de 50 ani şi peste, mai ales pensionari, care cunosc problematica de mediu. Cumpără băuturi la sticlă returnabilă mai ales bărbaţii, persoanele de 30-49 căsătorite şi cu copii, mai ales din Muntenia şi Transilvania.

Figura 12. Consumul preponderent de alimente în funcţie de provenienţă şi motivul alegerii "pentru că sunt alimente ecologice", "curate", "nu sunt tratate chimic", "nu sunt toxice" (%)

15.1

Preferă aceste alim ente

Privind consumul de produse alimentare, pentru că sunt ecologice chestionarul a inclus două întrebări. Prima întrebare viza provenienţa produselor alimentare - “Cele mai multe alimente pe 54.1 care le consumaţi sunt: 1. produse în 7.5 propria gospodărie, 2. produse în România 0.3 13.4 sau 3. aduse din import?”. Datele arată că 7.1 populaţia urbană consumă preponderent alimente produse în România (69%) sau în Alimente produse în Alimente produse în Alimente aduse din România propria gospodărie import propria gospodărie (21%), doar o C ele m ai m ulte alim ente pe care le consum ă sunt … minoritate (7%) consumând preponderent 5 alimente din import . A doua întrebare viza motivul pentru care sunt preferate Sursa: Barometrul Verde, ICCV-TERRA Mileniul lll, august 2008. alimentele respective - De ce preferaţi aceste alimente? Categoria de motive “pentru că sunt alimente ecologice”, “curate”, “nu sunt tratate chimic”, “nu sunt toxice” ocupă primul loc, întrunind 22% din răspunsuri. A doua categorie de motive, menţionată de 15% din populaţie, face referire la “sunt mai sănătoase”, “proaspete”, “au mai multe vitamine”. Următoarele categorii de motive sunt mai puţin folosite şi se referă la “sunt de calitate mai bună” (9%), “sunt mai ieftine” (7%), “mai gustoase” (6%), “mai uşor de procurat” (6%), “nu avem de ales, asta se găseşte în majoritatea magazinelor” (5%), “sunt made in România şi susţinem economia naţională/ ţăranul român” (4%), “sunt produse de 5

3% din populaţia urbană nu răspund la această întrebare.

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

mine/ le primesc de la ţară” (3%), “nu le pot produce singur(ă), nu am grădină, nu am timp” (3%), “din obişnuinţă, le cunosc mai bine” (3%), “am mai multă încredere în aceste produse” (2%) sau “le prefer, îmi plac mai mult” (1%). Deci, populaţia urbană consumă preponderent alimente produse în România, pe care le preferă din motive foarte variate, dar în cea mai parte “pentru că sunt alimente ecologice”, “curate”, “nu Figura 13. Ponderea persoanelor care de obicei sunt tratate chimic”, “nu sunt toxice”. folosesc transportul în comun (%) Consumă preponderent alimente ecologice cu probabilitate semnificativ mai mare Rusia 53 persoanele cu nivel de educaţie peste Mexic 43 medie, localizate în oraşele din Transilvania. China

Brazilia

Ungaria

India

Spania

România

Japonia Germania

23 18

Canada

Marea Britanie

Cu privire la mijlocul de transport folosit cel mai frecvent6, la nivelul populaţiei urbane, 38% declară că cel mai des merg pe jos, 28% folosesc de obicei maşina proprie, 26% merg cu transportul în comun şi doar 4% cu bicicleta, 1% cu motocicleta/scuterul, 1% cu alte mijloace (spre exemplu, căruţa).

Femeile în ponderi semnificativ mai mari se deplasează pe jos (46% faţă de 29% din Franta 14 bărbaţi) sau cu transportul în comun (30% Australia 12 faţă de 21% din bărbaţi), pe când bărbaţii SUA 5 predomină printre persoanele care cel mai 0 10 20 30 40 50 60 frecvent se deplasează cu automobilul Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, personal (39% faţă de 18% din femei), august 2008 - C10. Pentru a vă rezolva treburile zilnice, bicicleta (6% faţă de 2%), motocicleta sau cu ce vă deplasaţi cel mai frecvent? (un singur răspuns), % celor care au ales transportul în comun. scuterul (2% faţă de 0% din femei). În Greendex 2008: Consumer Choice and the ponderi semnificativ mai mari, tinerii, Environment, National Geographic şi GlobalScan, 2008 - Cât de des folosiţi transportul în comun?, % celor care adulţii, precum şi persoanele economic răspund "zilnic sau cel mai frecvent". active se deplasează cu maşina personală, în timp ce pensionarii şi inactivii predominant merg pe jos sau cu transportul în comun. În mod aparent paradoxal, persoanele care cunosc cel mai bine problematica mediului, "premianţii" şi eco-promotorii, persoanele care consideră protecţia mediului drept problemă de maximă importanţă în România sunt tocmai cele care în ponderi semnificativ mai mari se deplasează cu automobilul personal, adică se numără printre contributorii la poluarea mediului. Mijlocul de transport folosit cel mai frecvent pentru a rezolva treburile zilnice reflectă caracteristicile şi valorile individului, dar în egală măsură este un răspuns la infrastructură urbană şi de transport de la nivel local. Mersul pe jos şi cu bicicleta sunt 6

Diferenţa până la 100% nu se deplasează sau nu răspund la întrebare.

Barometrul Verde

comportamente specifice oraşelor mici, în timp ce deplasarea cu automobilul personal şi, mai ales, transportul în comun sunt supra-reprezentate în oraşele mari. Spre exemplu, ponderea persoanelor care folosesc în principal transportul în comun se ridică la 44% din populaţie în Bucureşti, respectiv 34% în medie pe toate oraşele mari, faţă de oraşele mici în care este 7%. În oraşele din România, infrastructura de transport în comun este încă subdezvoltată şi tocmai din acest motiv ponderea persoanelor care folosesc în principal transportul în comun este încă relativ mică prin comparaţie cu alte ţări ale lumii. 4.2 Comportamentele participative ale populaţiei Barometrul Verde a avut în vedere opt comportamente participative în ceea ce priveşte mediul. Există o strânsă corelaţie între comportamentele participative şi cele de consum în relaţie cu mediul. Adică, persoanele care au adoptat comportamente de consum ce protejează mediul au probabilitate semnificativ mai mare de a participa la diverse acţiuni de protecţie a mediului. Totuşi, populaţia urbană din România a adoptat mai puţine comportamente participative decât comportamente de consum prietenoase cu mediul. În medie, la nivel naţional urban, populaţia a adoptat 1 comportament participativ în relaţie cu mediul (din cele 8 avute în vedere), cu diferenţe considerabile între eco-indiferenţi care nu au adoptat nici un astfel de comportament, eco-neutrii şi eco-suporterii care au participat în medie la un singur tip de acţiune şi eco-promotorii care iau parte în Tabel 5. Comportamentele participative în relaţie cu mediul şi eco-tipurile, România urban, 2008 Ecoindiferenţii (%) Cu privire la o problemă de mediu ... C12. Aţi vorbit cu prietenii C13. Aţi votat cu un anumit candidat la Primărie pentru acest motiv C15. Aţi contribuit ca voluntar la o acţiune de protecţie a mediului C14. Aţi contribuit cu bani la o acţiune de protecţie a mediului C19. Aţi participat la un marş sau la un protest C16. V-aţi înscris într-o organizaţie de protecţie a mediului C18. Aţi trimis o scrisoare unei reviste sau unui ziar C17. Aţi trimis o scrisoare parlamentarului care vă reprezintă N - număr de cazuri

16.5

Econeutrii (%)

Ecosuporterii (%)

Ecopromotorii (%)

Total eşantion (%)

57.2

71.2

94.0

65.6

19.0

13.0

57.1

18.7

11.3

12.2

51.9

15.5

9.5

6.7

44.4

11.3

4.6

1.8

22.6

4.8

3.1

1.6

21.8

4.2

3.1

1.5

21.8

4.1

2.4

0.3

15.0

2.6

327

614

133

1165

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008. Notă: sunt marcate celulele cu valori semnificativ mai mari, pentru p 0.05

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză Figura 14. Ponderea în influenţa votului a preocupării faţă de o problemă de mediu Australia

Mex ic

Brazilia

India Canada

27 25

Spania Rusia

24 24

Ungaria

23 22

Franta România

SUA Marea Britanie

19 17 16

Japonia Germania

China

12 0

medie la 3 acţiuni cu caracter participativ. Tabelul 5 arată discrepanţele între eco-tipuri pentru toate cele 8 comportamente participative. Singurul comportament participativ adoptat de majoritatea populaţiei urbane din România (66%) este cel de a purta conversaţii cu familia şi prietenii cu privire la problemele de mediu. Preocuparea cu privire la o anumită problemă de mediu a influenţat decisiv votul pentru un candidat la primărie pentru 19% din populaţia urbană din România (0% dintre eco-indiferenţi versus 57% din eco-promotori). Această pondere este una medie prin comparaţie cu alte ţări ale lumii.

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008 şi Greendex 2008: Consumer Choice and the Environment, National Geographic şi GlobalScan, 2008.

Atitudinea faţă de problemele de mediu joacă un rol important în decizia de vot la alegerile locale în semnificativ mai mare măsură pentru persoanele cu studii superioare, persoanele care au copii, mai ales dacă sunt rezidenţi ai cartierelor sărace din oraşe, pentru persoanele care au călătorit, studiat sau muncit pentru o vreme în străinătate, pentru cele care cunosc problematica de mediu (mai ales pentru "premianţi"), precum şi pentru persoanele care consideră protecţia mediului o problemă de primă importanţă. În total 21% din populaţia urbană a ţării a contribuit la o acţiune de protecţie a mediului: 6% au contribuit cu bani şi ca voluntari, 10% ca voluntari şi 5% cu bani. Decizia de vot a persoanelor care au contribuit la acţiuni de protecţia mediului este semnificativ influenţată de atitudinea faţă de problemele de mediu a candidaţilor la primărie/ consiliu local/ parlament. Au probabilitate semnificativ mai mare de a contribui la o acţiune de protecţie a mediului persoanele cu studii superioare, persoanele care au călătorit, studiat sau muncit pentru 22

Figura 15. Problematica de mediu şi decizia de vot în oraşele de România, 2008 În ce m ăsu ră in tro ducerea un or m ăsuri de m ed iu în agen da electorală a u nui partid îm b unătăţeşte percep ţia asup ra acestuia NU a votat cu un candidat la p rim ărie pe

59.2%

m otiv de m ediu A vo tat cu un cand idat la prim ărie pe m otiv d e m ediu

42.2%

Mare sau foarte mare măsură, 28.6%

Mare sau foarte mare măsură, 47.2%

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008.

NR, 12.1%

NR, 10.6%

Barometrul Verde

o vreme în străinătate, managerii şi profesioniştii, studenţii şi elevii, precum şi cele care cunosc problematica mediului şi consideră protecţia mediului o problemă prioritară. Contri- Figura 16. Aţi petrece câteva ore pe săptămână din timpul dvs. liber pentru acţiuni de protecţie a mediului?, România, 2008 (% populaţia urbană) buţii cu bani fac mai ales bărbaţii, tinerii de 18-30 ani, 13 persoanele din gos25 29 29 podării cu venituri 20 48 peste medie, mai ales din Bucureşti. cu totul de acord Participarea la un mai degrabă de acord 23 42 mai degrabă împotrivă 44 marş sau protest, 51 cu totul împotrivă înscrierea într-o or34 NR/NS 21 ganizaţie de pro13 tecţie a mediului, 13 9 7 12 trimiterea de scri23 6 5 3 sori către reviste, 10 8 7 5 ziare sau către parEco-indiferenţii Eco-neutrii Eco-suporterii Eco-promotorii România urban lamentari sunt acţiuni întreprinse de Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008. Notă: Zonele mai puţin de 5% nemarcate de la baza barelor reprezintă non-răspunsuri. din populaţie. Chiar şi printre eco-promotori aceste comportamente sunt relativ rare, fiind întreprinse de 15-22% din ei/ele. Există însă în mediul urban românesc un potenţial participativ considerabil pe care organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale îl pot activa prin campanii adecvate de informare şi mobilizare. 4.3 Deciziile politice privind mediul Problemele globale necesită soluţii globale, în timp ce problemele locale necesită soluţii locale. Cum problemele de mediu includ atât probleme globale (precum încălzirea globală sau subţierea stratului de ozon), cât şi diverse probleme locale (invazia gunoaielor, mirosul insuportabil de la o întreprindere, poluarea apelor, mormane de PET-uri lăsate de turişti etc.), la ce nivel trebuie luate deciziile politice privind mediul şi protecţia acestuia pentru a fi eficiente? Populaţia urbană din România răspunde în proporţii aproximativ egale: "la nivel de guvern naţional" (36%), "la nivel local" (34%) şi "la nivelul Uniunii Europene" (28%); 2% nu răspund la întrebare. Aşa cum era de aşteptat, persoanele care consideră poluarea mediului o problemă de primă importanţă la nivel global accentuează nevoia de decizii politice la nivel european. Spre deosebire, persoanele care consideră poluarea mediului o problemă 23

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

de primă importanţă la nivelul României aleg “la nivel naţional”, într-o măsură semnificativ mai mare. În timp ce tinerii (18-24 ani) cred că deciziile politice cu privire la mediu trebuie luate la nivel de UE pentru a fi eficiente, vârstnicii consideră că nivelul local este cel mai potrivit pentru a rezolva problemele de mediu. Figura 17. Nivelul la care trebuie luate deciziile politice privind mediul în funcţie de comportamentul participativ al indivizilor, România urban, 2008 (% populaţia urbană) 23

31 36

Nici un

Discută cu

Două sau mai multe

comportament

familia/prietenii

comportamente

participativ

despre problemele

participativ e

la niv el de Uniunea Europeană la niv el de guv ern naţional la niv el local NS/NR

de mediu

Dacă persoanele cu nivel redus de educaţie cred că deciziile politice privind mediul trebuie luate la nivel local, persoanele cu studii superioare cred că trebuie pus mai mult accent la nivel naţional, iar persoanele care au absolvit liceul, mai ales dacă au călătorit sau lucrat în străinătate, tind să susţină că soluţii eficiente pentru protecţia mediului pot fi doar cele elaborate la nivel european.

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008. Notă: Zonele nemarcate de la baza barelor reprezintă non-răspunsuri.

Rezidenţii oraşelor mari consideră că deciziile privind mediul pentru a fi eficiente trebuie luate la nivel naţional, locuitorii oraşelor mici şi mijlocii cred că rezolvarea problemelor de mediu trebuie să aibă la bază decizii politice de “la nivel local”. Persoanele care au adoptat comportamente participative în relaţie cu mediul cred că soluţiile eficiente pentru protecţia mediului sunt mai degrabă cele susţinute prin politici naţionale sau europene. Persoanele care nu au nici un comportament participativ în relaţie cu mediul susţin că mai degrabă la nivel local se pot elabora soluţii eficiente pentru problemele de mediu. 4.4 Protecţia mediului versus competitivitate economică Poluarea mediului este considerată de jumătate din populaţia urbană ca o problemă de primă importanţă. Dar pentru a proteja mediul în care trăim trebuie să sacrificăm creşterea economică sau nu? "Da", trebuie să sacrificăm creşterea economică susţin 53% din populaţia urbană. "Nu trebuie să sacrificăm nimic, căci creşterea economică se poate realiza în acelaşi timp cu un mediu înconjurător de calitate" au răspuns spontan 31% din locuitorii oraşelor din România. În opoziţie, doar 9% din respondenţi consideră competitivitatea economică obiectivul primordial. Opţiunea clară a populaţiei pentru un mediu înconjurător de calitate, chiar şi în condiţiile în care pentru atingerea acestui obiectiv trebuie sacrificată creşterea economică este 24

Barometrul Verde

în România la fel de accentuată ca şi în celelalte ţări europene (figura 17). Trebuie să fim pregătiţi să sacrificăm calitatea mediului este o opinie împărtăşită în măsură semnificativ mai mare de persoanele de 30-49 ani, muncitori în industrie, mai ales a celor din gospodării numeroase, cu copii. Pentru aceste persoane, alegerea între economie şi mediu se traduce simplu în alegerea între locuri de muncă şi şomaj. Pentru a proteja mediul în care trăim trebuie, la o adică, să sacrificăm creşterea economică cred cu precădere vârstnicii, pensionarii şi majoritatea localnicilor din oraşele din Dobrogea (75%), Transilvania (60%). Eco-suporterii aleg această opinie în procent de 62%.

Figura 18 Protecţia mediului trebuie să aibă prioritate în faţa competitivităţii economice (%) România naţional 2007 România urban 2008 EU 27 Grecia Slov enia Finlanda C ipru Franţa Danemarca Lux emburg Suedia Portugalia Austria U ngaria Germania Belgia Slov acia Letonia Estonia Italia Olanda M alta M area Britanie Lituania Spania C ehia Polonia Irlanda Bulgaria

Opinia conform căreia nu avem de-a face cu un joc cu sumă zero, căci creşterea economică se poate realiza în acelaşi timp cu un mediu de calitate, aparţine în semnificativ mai mare 0 20 40 60 80 100 măsură persoanelor cu nivel ridicat de prioritate protecţiei mediului educaţie, cu deprinderea de a se inprioritate competitiv ităţii economice forma zilnic, persoanelor care cunosc Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august problematica de mediu, celor care au Sursa: 2008 şi Eurobarometrul Special: Atitudinile cetăţenilor adoptat atât comportamente de con- europeni faţă de protecţia mediului, CE, Directoratul General pentru Mediu, 2007. sum cât şi participative pentru a proteja mediul (în special eco-promotorii), elevilor, studenţilor, managerilor, profesioniştilor, patronilor şi micilor întreprinzători, cu precădere din oraşe din Moldova, CrişanaMaramureş şi din Bucureşti. 4.5 Fondurile pentru protecţia mediului Până aici am aflat că poluarea mediului este percepută ca o problemă majoră, iar protecţia mediului este considerată un obiectiv căruia trebuie să i se acorde prioritate. Am văzut că vinovaţi de actuala stare de fapt sunt atât cetăţenii, cât şi instituţiile, lipsa fondurilor pentru acţiuni de protecţie a mediului reprezentând o explicaţie plauzibilă doar pentru 6% din locuitorii din mediul urban. De asemenea, am arătat că doar o mică parte a populaţiei a participat efectiv la acţiuni de protecţie a 25

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

mediului, numai 11% contribuind cu bani. În aceste condiţii, cum se pot asigura fondurile necesare acţiunilor complexe de protecţie de mediului? În primul rând, guvernul cheltuieşte “prea puţin” pentru protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător, susţin 84% din rezidenţii oraşelor în România. Doar 5% din populaţia urbană cred că guvernul cheltuieşte ”exact cât trebuie”. În al doilea rând, ONG-urile de mediu cheltuiesc de asemenea “prea puţin”, cred majoritatea orăşenilor (64%). Doar 11% consideră că ONG-urile de mediu 5 cheltuiesc “exact cât trebuie”, în timp ce 4% spun “prea mult”, iar 21% nu ştiu 4 să răspundă la întrebare. Există însă diferenţe semnificative între regiunile Media pe România urban istorice. ONG-urile de mediu cheltuiesc 3 “prea puţin” pentru acţiunile de protecţia mediului răspund 89% din bucureşteni şi 72% din populaţia 2 oraşelor din Muntenia, faţă de 42% în 2.02 2.88 3.26 3.68 oraşele din Dobrogea sau 51% în 1 Transilvania şi Banat. În oraşele din Eco-indiferenţii Eco-neutrii Eco-suporterii Eco-promotorii Dobrogea 44% din locuitori spun ca Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august ONG-urile de mediu cheltuiesc “exact 2008. Graficul prezintă valorile medii pe o scală de la 1 - cât trebuie”, prin comparaţie cu pondeloc, 2 - în foarte mică măsură, deri de până la 10% în celelalte regiuni 5 - în foarte mare măsură. ale ţării. Procentul celor care nu cunosc ONG-urile de mediu şi, prin urmare, nu îşi exprimă opinia în această privinţă este semnificativ mai mare în oraşele din Transilvania (34%), Banat (34%) şi Moldova (30%), faţă de doar circa 5% din Bucureşti sau Dobrogea. Aşadar, diferenţele de opinie cu privire la ONG-uri este posibil să fie determinate şi de vizibilitatea acţiunilor pe care acestea le organizează pe plan local/regional. În timp ce unele ONG-uri sunt foarte active şi bine cunoscute, altele sunt puţin cunoscute de populaţie. De altfel, este posibil ca în anumite regiuni ale ţării numărul ONG-urilor de mediu să fie considerabil mai mic.

Figura 19. Aţi da o parte din venituri dacă aţi fi sigur că aceşti bani sunt folosiţi pentru a preveni poluarea?, România urban, 2008

Vorbeam mai devreme despre potenţialul participativ existent la nivelul populaţiei urbane. Cercetarea arată că, deşi o parte considerabilă din populaţie ar fi de acord să investească timp în acţiuni de protecţia mediului, când vine vorba despre bani, răspunsul este “în mică măsură”. Propensiunea declarată de a contribui cu bani este ceva mai ridicată doar la nivelul eco-promotorilor, cărora li se alătură persoanele care au mai contribuit deja cu bani la astfel de acţiuni. De altfel, peste două treimi din populaţia urbană cad de acord că “guvernul trebuie să reducă poluarea mediului, aceasta nu ar trebui să mă coste pe mine nici un ban”! 26

Barometrul Verde

4.6 Politicile de mediu şi actorii relevanţi Partidele politice Ce partid credeţi că promovează cel mai mult protecţia mediului? La această întrebare (fără variante de răspuns prestabilite) o mică parte din populaţia urbană din România a răspuns mecanic. Mai precis, 17% din respondenţi au numit Partidul Ecologist Român şi încă 4% au spus Partidul Verde.Toate celelalte partide menţionate (PC, PD-L, PIN, PNG, PNL, PRM, PSD, UDMR) au obţinut 1-2%. În schimb, 18% din locuitorii oraşelor din România au răspuns spontan “nici unul”. Ceilalţi 54% din respondenţi, deci majoritatea, nu au răspuns la întrebare sau au spus "nu ştiu", fapt ce arată o dată în plus că cetăţenii nu cunosc platformele/ agendele partidelor politice, mai ales în legătură cu probleme specifice cum este cazul mediului.

Figura 20. Ariile în care guvernul "ar trebui să facă mai multe", România (% populaţie urbană) Guv ernul face cât trebuie

Guv ernul ar trebui să facă mai multe

Reducerea poluării râurilor Reducerea poluării aerului Defrişările masiv e Reducerea poluării Mării Negre Reducerea poluării industriale Controlul modului în care antreprenorii folosesc terenurile şi resursele aferente acestora Gestiunea deşeurilor industriale Gestiunea deşeurilor menajere

Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008.

Astfel se explică şi faptul că doar 32% din populaţia urbană susţine că introducerea unor măsuri de mediu în agenda electorală a unui partid ar îmbunătăţi percepţia asupra acestuia doar în “mare” sau “foarte mare măsură”. O astfel de mişcare politică nu ar aduce aşadar voturi, decât eventual din partea celor puţini pentru care atitudinea faţă de probleme de mediu influenţează decizia de vot (vezi secţiunea 4.2). Organizaţiile multinaţionale Pentru reducerea poluării aerului şi solului credeţi că organizaţiile multinaţionale ar trebui...? “Să facă mai multe” răspund în consens 88% din rezidenţii oraşelor din România; 5% nu răspund la întrebare. Firmele din industrie Credeţi că în industrie, firmele încearcă să reducă poluarea din proprie iniţiativă sau doar forţate de măsurile luate de guvern? ”Doar forţate de măsurile luate de guvern” cred 89% din populaţia urbană din ţară (4% nu răspund la întrebare). Deci, cel puţin în percepţia populaţiei, poluarea industrială nu se poate reduce dacă guvernul nu ia măsuri ferme în acest sens. 27

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

Guvernul Peste 90% din respondenţi cred că guvernul "ar trebui să facă mai multe" cu privire la toate ariile problematice care au fost avute în vedere în chestionar: reducerea poluării râurilor şi a Mării Negre, reducerea poluării aerului, desfrişările masive, reducerea poluării industriale şi gestionarea deşeurilor industriale, gestionarea deşeurilor menajere, precum şi controlul modului în care antreprenorii folosesc terenurile şi resursele aferente acestora. În al doilea rând, guvernul ar trebui să introducă o serie de măsuri mai restrictive de protecţie a mediului, care sunt susţinute de marea majoritate a populaţiei urbane. Peste 90% din respondenţi se declară de acord cu introducerea sau creşterea considerabilă a taxelor sau amenzilor pentru aruncarea gunoiului în spaţii neamenajate (93%) şi pentru firmele cu tehnologie învechită, care poluează mediul (91%). 82% ar susţine măsuri împotriva reducerii sau eliminării spaţiilor verzi pentru construcţii. 73% din întreaga populaţie urbană a ţării şi 71% dintre persoanele din gospodării cu autoturism consideră necesară înăsprirea măsurilor referitoare la maşinile fără sisteme de reducere a emisiilor poluante (EURO4). O pondere mai mică, dar majoritară, de 65% din populaţie şi 61% din persoanele din gospodării cu autoturism cred că ar trebui introduse/mărite taxele/amenzile pentru parcarea maşinilor în centrul oraşelor. Procentul celor care susţin această ultimă măsură creşte la 83% în oraşele din Dobrogea şi la 72% în Oltenia şi Bucureşti. Autorităţile locale Nici autorităţile locale nu par să fie suficient de active în promovarea unor acţiuni şi măsuri de protecţia mediului care să satisfacă aşteptările populaţiei urbane din România. Astfel: - doar 34% din respondenţi declară că în apropierea locuinţei sunt disponibile containere de colectare selectivă a deşeurilor din gospodării; localizaţi în semnificativ mai mare măsură în oraşele de peste 100 mii locuitori şi în oraşele din Moldova şi Oltenia; - doar 17% au în apropierea locuinţei un punct de colectare a hârtiei; - doar 24% din locuitorii oraşelor cunosc o iniţiativă locală de protecţie a mediului, dar doar o jumătate dintre aceştia numesc/descriu acţiunea respectivă, şi anume: acţiuni de curăţenie, colectarea deşeurilor menajere, colectarea de aparatură electrică şi electronică veche, amenajarea sau curăţarea spaţiilor verzi, instalarea de coşuri de gunoi, containere pentru colectare selectivă sau construcţia unei rampe de gunoi, ecologizarea anumitor areale (malurile unui râu, o pădure etc.), amenajarea de parcări, plantare copaci, eco-şcoala, campanii de informare şi conştientizare a cetăţenilor. La nivel local, cel puţin în percepţia cetăţenilor, primăria reprezintă principala organizatoare de acţiuni dedicate mediului. 38% din iniţiativele locale menţionate de respondenţi au fost organizate de primărie. Pe locul doi se află ONG-urile de 28

Barometrul Verde

mediu (22% din acţiuni), urmate de instituţiile publice de mediu (16% din acţiuni), şcoli şi licee (13% din acţiuni), mass media (3%), un grup de iniţiativă local format din cetăţeni (2%) şi de firme (2%). Iniţiativele locale sunt raportate de 32% din rezidenţii cartierelor sărace şi/sau rău famate, prin comparaţie cu 23% din persoanele care locuiesc în zonele medii şi 21% din cele din zonele bune ale oraşelor. Tabel 6. Ponderea populaţiei urbane care beneficiază de structuri ce favorizează dezvoltarea comportamentelor care protejează mediul în funcţie de regiune şi mărimea oraşului, 2008 Container colectare selectivă în apropierea locuinţei

Punct colectare hârtie în apropierea locuinţei

Iniţiativă locală de protecţie a mediului

Regiunea istorică (%) - Moldova 60.5 19.5 16.3 - Muntenia 21.2 8.2 17.6 - Oltenia 45.9 21.1 16.5 - Dobrogea 37.5 10.9 10.9 - Transilvania 33.0 21.1 19.9 - Crişana-Maramureş 23.1 9.3 27.8 - Banat 5.4 7.1 46.4 - Bucureşti 27.1 22.7 38.6 Mărime oraş (%) - oraş sub 30 mii locuitori 18.9 11.3 16.4 - oraş 30-100 mii locuitori 37.0 9.8 16.7 - oraş peste 100 mii locuitori 38.0 21.4 28.5 N - % eşantion 33.9% 16.9% 23.5% - număr de cazuri 395 197 274 Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008. Notă: Sunt marcate celulele cu valori semnificativ mai mari, pentru p 0.05.

5. Atitudini faţă de sursele de energie regenerabilă Barometrul Verde 2008 a inclus şi un mic capitol dedicat surselor de energie regenerabilă, pentru a testa atitudinile şi preferinţele populaţiei urbane cu privire la posibilele soluţii alternative la sursele de energie convenţională. Ţinând cont de faptul că petrolul este o resursă epuizabilă şi preţul petrolului este în continuă creştere, marea majoritate a populaţiei urbane din România optează clar pentru energia regenerabilă: 57% aleg varianta “energie regenerabilă” şi încă 24% optează pentru “energie nucleară şi energie regenerabilă”, deci un total de 81% preferă energia regenerabilă. Pentru energia nucleară opţiunile sunt mai puţine în principal pentru că, deşi considerată de unii specialişti o alternativă la sursele convenţionale, pentru populaţie ea este asociată cu o potenţială ameninţare la adresa calităţii vieţii: 85% din populaţie se referă la accidentele nucleare, iar 83% se raportează la deşeurile radioactive provenite din energia nucleară. 29

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

Dintre sursele de energie regenerabilă, energia solară întruneşte numărul ambele, maxim de opţiuni (77%), nucleară şi energie urmată de energia hidro regenerabilă regenerabilă (67%), energia eoliană 24% 57% (65%) şi energia pe bază de biomasă - lemn, deşeuri vegetale, rumeguş (53%). Acestea sunt sursele de energie regenerabilă desNR/NS energie pre care populaţia crede 16% nucleară că ar trebui încurajate prin 3% programe naţionale sau Sursa: Barometrul Verde, ICCV-Terra Mileniul lll, august 2008. locale de dezvoltare. Energia geotermală este selectată doar de 38% din respondenţii, pentru că, spre deosebire de celelalte, poate fi dezvoltată doar în zone cu resurse specifice. Figura 21 Preferinţa pentru energie nucleară versus energie regenerabilă (% populaţie urbană)

Pentru energia solară se votează semnificativ mai mult în oraşele din Dobrogea şi Crişana-Maramureş şi semnificativ mai puţin în Transilvania. Energia hidro este preferată de semnificativ mai mulţi locuitori ai oraşelor din Moldova, Oltenia şi Transilvania, fiind semnificativ mai rar menţionată ca alternativă viabilă în Muntenia, Dobrogea şi Banat. Opţiunile pentru energia eoliană sunt semnificativ mai multe în Dobrogea şi Bucureşti şi semnificativ mai puţine în oraşele din Transilvania şi Oltenia. Energia pe bază de biomasă are disproporţionat de multe menţiuni în oraşele din două regiuni, şi anume Oltenia şi Crişana-Maramureş. 6. Date şi metodă Datele provin dintr-o cercetare ICCV, realizată în perioada 25 iulie-10 august 2008. Eşantionul include 1165 persoane care au fost selectate din 97 puncte de eşantionare (secţii de vot), localizate în 67 oraşe (inclusiv cele 6 sectoare din Bucureşti). La nivel de populaţie urbană, eşantionul probabilist a fost stratificat în funcţie de provincia istorică (8 provincii) şi de mărimea localităţilor urbane (3 categorii - oraş mic sub 30 mii loc., oraş mediu 30-100 mii loc., oraş mare 100 mii loc. sau peste), în total 24 straturi teoretic nenule. Eşantionul include 20% respondenţi din oraşe mici, 21% din oraşe mijlocii şi 59% din oraşe mari. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia de 18 ani şi peste neinstituţionalizată din mediul urban din României.

Barometrul Verde Distribuţia populaţiei urbane în funcţie de regiune istorică şi tipul de localitate (%) Strat eşantionare* Moldova Muntenia Oltenia Dobrogea Transilvania Crişana-MM Banat Bucureşti-Ilfov NAŢIONAL Moldova Muntenia Oltenia Dobrogea Transilvania Crişana-MM Banat Bucureşti-Ilfov EŞANTION Vârstă 18-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65+ ani Total

Bărbaţi 5.6% 7.1% 8.3% 9.5% 8.2% 7.9% 46.6%

Oraş mic (sub 30 mii loc) 3.3 3.4 2.4 0.9 6.7 2.3 1.3 0.2 20.6 3.2 3.1 2.1 1.0 7.0 2.1 1.0 1.0 20.4 Femei 6.8% 7.1% 7.4% 10.1% 10.7% 11.2% 53.4%

Oraş mijlociu (30-100 mii loc) 3.3 5.4 1.8 1.8 7.2 0.4 1.2 0.0 21.1 3.1 5.3 2.1 1.4 7.2 1.0 1.0 0.0 21.1

Total eşantion 12.4% 14.2% 15.7% 19.7% 18.9% 19.1% 100.0%

Oraş mare (+100 mii loc) 10.7 6.7 4.5 2.8 7.9 5.6 2.8 17.4 58.3 10.0 6.2 5.2 3.1 8.2 6.2 2.7 16.7 58.5

Total 17.3 15.5 8.7 5.4 21.8 8.3 5.3 17.6 100 16.3 14.6 9.4 5.5 22.4 9.3 4.8 17.8 100

57% din respondenţi au fost selectaţi aleator din listele electorale (corespunzătoare unor secţii de vot precizate). Prin metoda drumului aleator au fost selectaţi 43% din respondenţi - în oraşele unde listele electorale nu au fost disponibile sau unde subeşantionul nu a fost completat după epuizarea adreselor din listele principale şi din listele cu rezerve, precum şi în Bucureşti.

Metoda Rezultatele prezentate în acest raport au la bază analize de asociere (crosstaburi cu test de asociere Chi-pătrat semnificativ şi valori reziduale ajustate care în valoare absolută sunt egale sau mai mari decât 2), analize de varianţă unidimensională (OneWay Anova) şi analize de regresie liniară sau logistică. Raportul prezintă doar rezultatele semnificative pentru p 0.05. Dar, ca metodă, următorul set multinivel de variabile independente (predictori) a fost testat sistematic. Variabile independente la nivel de individ: - sex; - vârstă; - ultima şcoală absolvită; - statut ocupaţional şi ocupaţia principală în august 2008; - stare civilă; - etnie; 31

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

- capital cultural: a călătorit în străinătate după 2000, indiferent dacă declară că a lucrat sau nu (34%); - consumul mediatic: frecvenţa cu care se informează din emisiuni TV, de la radio, din ziare, reviste sau de pe Internet. O variabilă globală, construită sumativ, face diferenţa între persoanele care se informează relativ rar (cel mai adesea doar de la TV) şi persoanele care combină informarea zilnică de la TV cu încă o sursă de informare, precum şi persoanele informate care zilnic confruntă informaţiile din trei surse de informare, în medie; - satisfacţie în general cu viaţa, cu sănătatea, cu banii pe care îi are, cu serviciul (dacă există) şi optimism privind modul în care va trăi peste un an. O variabilă, construită ca scor factorial, face diferenţa între persoanele nesatisfăcute şi pesimiste şi cele satisfăcute şi optimiste. Variabile independente la nivel de gospodărie: - dimensiunea (număr membri) şi compoziţia (numărul de copii 0-14 ani) gospodăriei; - veniturile monetare ale gospodăriei: venitul lunar monetar per capita, principala sursă de venit a gospodăriei în anul 2007/8 şi aprecierea subiectivă a veniturilor raportate la nevoi; - gospodăria a adoptat strategii de adaptare pozitivă: cineva din gospodărie este asociat(ă) sau are în proprietate o întreprindere particulară sau o afacere (15% din eşantion), respondentul sau altcineva din gospodărie a lucrat temporar în străinătate după 2000 (23%), gospodăria a investit în PC (55%), acces la Internet (47%) şi în instalaţie de aer condiţionat (12%). Variabile independente la nivel de comunitate locală: - regiunea istorică; - mărimea oraşului: oraşe mici sub 30 mii locuitori, oraşe medii de 30-100 mii locuitori şi oraşe mari de 100 mii locuitori şi peste; - zona de rezidenţă (evaluări realizate de operatorii de interviu, conform opiniilor exprimate de respondenţi): zone sărace şi/sau rău famate, zone medii, zone bune.

Viziunea ONG-urilor de mediu asupra protecţiei mediului în România urbană

VIZIUNEA ORGANIZAŢIILOR NEGUVERNAMENTALE DE MEDIU ASUPRA PROTECŢIEI MEDIULUI ÎN ROMÂNIA URBANĂ 1. Metodologia cercetării Scopul acestei cercetări a fost de a obţine informaţii despre perspectiva ONG-urilor de mediu din România asupra unor elemente cheie privind protecţia mediului şi politica de mediu din România. Pentru colectarea datelor a fost utilizat un chestionar cuprinzând 26 de întrebări închise şi deschise, care a fost trimis în perioada 1-20 iulie prin e-mail către aproximativ 90 de organizaţii de mediu active din România. S-au primit 33 de răspunsuri care ne vor ajuta să identificăm principalele probleme legate de legislaţia de mediu şi îmbunătăţirea metodelor şi instrumentelor utilizate în elaborarea politicilor publice de mediu la nivel naţional. Aceste informaţii vor fi analizate comparativ în capitolul III al studiului de faţă: percepţia publicului şi a ONGurilor faţă în faţă cu agenda electorală a principalelor partide candidate la alegerile parlamentare din noiembrie 2008. Date despre cercetare: - metoda: cercetare sociologică; - universul cercetării: organizaţii neguvernamentale de mediu active din România; - mărimea eşantionului: 93 de organizaţii neguvernamentale de mediu active din România; - număr de răspunsuri: 33 - modalitatea de aplicare: autocompletare. În cele ce urmează vom prezenta principalele rezultate ale cercetării privind perspectiva ONG-urilor într-o analiza primară a acestor date. 2. Implicarea ONG privind schimbarea politicilor de mediu Organizaţiile care au răspuns la chestionar activează în principal în următoarele domenii de activitate: protecţia mediului, educaţie de mediu, promovarea dezvoltării durabile, conservarea biodiversi- Domeniu de activitate Număr tăţii, promovarea energiei regene- protecţia mediului 17 10 rabile şi a eficienţei energetice, educaţie de mediu promovarea dezvoltării durabile 10 promovarea (eco)turismului, mana- conservarea biodiversităţii 4 gementul ariilor protejate, cerce- promovarea energiei regenerabile 3 promovarea (eco)turismului 3 tare, impactul ecologic si social al managementul ariilor protejate 2 mineritului la suprafaţă, comuni- cercetare 2 care electronica pentru mediu. impactul ecologic şi social al mineritului la 1 suprafaţă

1 70% din respondenţi au declarat că comunicare electronică pentru mediu principala arie de politică publică în care doresc să producă schimbare este protecţia naturii şi a biodiversităţii, urmată de 33% interesaţi de schimbări climatice,

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

30% gestionarea deşeurilor, 27% turism durabil şi 24% energie, educaţie şi cercetare. 21% dintre respondenţi doresc să producă schimbare în politicile privind dezvoltarea rurală şi urbanism. Figura 1. Ariile de politică publică în care organizaţiile sunt interesate să producă schimbare sănătate

agricultură

alta

12%

dezvoltare durabilă

15%

transport durabil

18%

urbanism

21%

dezvoltare rurală

21%

educaţie- cercetare

24%

energie

24%

turism durabil

27%

gestionarea deşeurilor

30%

schimbări climatice

33%

protecţia naturii/biodiversitate

70% 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

În acest sens, 55% din respondenţi au declarat că fac parte dintr-o coaliţie care îşi propune schimbarea unor politici publice de mediu în România. Coaliţiile din care fac parte organizaţiile care au răspuns la chestionar sunt: NATURA 2000, România fără cianuri, Reţeaua de Acţiune pentru Climă - România, Federaţia Bicicliştilor din România, Coaliţia Naţională pentru Salvarea şi Dezvoltarea Parcurilor şi Zonelor Verzi Urbane, Federaţia ProVelo, Reţeaua ONG pentru Prevenirea Dezastrelor, Coaliţia Salvaţi Roşia Montană, Coaliţia pentru Dezvoltare Durabilă, Coaliţia Spaţii Verzi, Forumul de Mediu al Dunării, Coaliţia pentru Spaţiile Verzi Clujene, Coaliţia Figurile 2 şi 3. Apartenenţa la reţele pentru implicarea în elaborarea politicilor publice de mediu şi nivelul de implicare 90% 90%

NS/NR 9%

80% 70% 60%

Nu 36%

Da 55%

50%

40%

NS/NR

30%

20% 15%

20% 10% 0%

national

local

regional

Viziunea ONG-urilor de mediu asupra protecţiei mediului în România urbană

pentru Apuseni. 90% din aceste coaliţii acţionează la nivel naţional, 20% la nivel local şi 15% la nivel regional. Campaniile de conştientizare reprezintă principala modalitate de acţiune pentru a influenţa elaborarea politicilor publice în domeniul protecţiei mediului la nivel naţional pentru 76% dintre respondenţi, urmată de campanii de advocacy (64%), lobby direct şi petiţii (48%), întâlniri informale (45%). Figura 4. Modalităţi de acţiune pentru a influenţa elaborarea politicilor publice în domeniul protecţiei mediului la nivel naţional campanii de conştientizare

76%

campanii advocacy

64%

lobby direct

48%

petiţii

48%

întâlniri informale

45%

alte evenimente formale

21%

participare la şedinţe parlamentare

18%

altele

NS/NR

6% 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

Cele mai multe ONG-uri respondente au declarat că au întâlniri cu autorităţile publice pentru a discuta diferite probleme ce ţin de desfăşurarea programelor organizaţiei numai atunci când este necesar (39%) şi predominant din propria iniţiativă (82%). De asemenea, 67% dintre respondenţi declară că organizaţia pe care o reprezintă derulează programe în parteneriat cu administraţia publică. Figurile 5 şi 6. Frecvenţa întâlnirilor cu administraţia publică şi iniţiatorii acestora atunci când e necesar

39%

trimestrial

organizaţia noastră

27%

lunar

42%

autorităţile

24%

săptămânal

82%

niciodată

o dată la 6 luni

3% 0%

15%

alţii

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

20%

40%

60%

80%

100%

45%

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză Figura 7. Parteneriatul cu administraţia publică

33% Da Nu

67%

În schimb, majoritatea ONG-urilor care au răspuns recunosc că nu au participat niciodată la şedinţe privind elaborarea legislaţiei de mediu la Parlament (79%), unul din motive putând fi şi localizarea organizaţiei în teritoriu. Cu toate acestea, 73% dintre acestea au declarat că au capacitatea de a influenţa cu succes deciziile de politică publică de mediu. Figura 9. Capacitatea de a influenţa deciziile de politică publică în domeniul mediului

Figura 8. Participarea la şedinţele Parlamentului privind legislaţia de mediu NŞ/NR 3%

Da 18%

24%

NŞ/NR

NŞ/NR 73%

85% dintre ONG-urile respondente afirmă că principalele surse în care au încredere pentru a obţine informaţiile de mediu sunt tot ONG-urile de mediu, 58% susţinând că au încredere şi în institute de cercetare iar 55% adăugând şi Uniunea Europeană. Figura 10. Surse de încredere privind informaţia de mediu organizaţii de mediu

85%

institute de cercetare/ cercetători

58%

55%

ONU

39%

mass media

39%

guvern naţional

12%

autorităţi locale

organizaţii de consumatori

6% 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

Viziunea ONG-urilor de mediu asupra protecţiei mediului în România urbană

48% dintre respondenţi afirmă că nici unul din principalele partide politice candidate la alegerile generale nu promovează protecţia mediului în timp ce 12% consideră că UDMR are o astfel de preocupare. Este de remarcat rata ridicată de non-răspunsuri la această întrebare şi anume 33%.

Figura 11. Ce partide promovează protecţia mediului? nici unul dintre cele de mai sus

48%

NŞ/NR

33%

UDMR

12%

PNL

PD-L

PSD 3% Pe de altă parte, interesant este faptul că 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 63% dintre respondenţi recunosc că introducerea unor măsuri de mediu în agenda electorală a unui partid ar îmbunătăţi percepţia lor asupra acestuia (39% în mare măsură iar 24%, în foarte mare măsură).

Figura 12. Măsura în care introducerea unor aspecte de mediu influenţează percepţia asupra partidelor

în mare măsură

39%

în foarte mare măsură

24%

în mică măsură

24%

deloc

12%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

3. Problemele de mediu ale României Recordul privind problemele mediu în România îl deţine domeniul “despăduri şi alunecări de teren” cu un procent total de 91% din care 76% consideră că România se confruntă cu această problemă în foarte mare măsură iar 15%, în mare măsură. De asemenea, 88% dintre respondenţi clasifică consecinţele transportului urban (trafic, folosirea predominantă a maşinilor personale în defavoarea transportului public, etc.) şi poluarea solului, apelor, habitatelor ca fiind probleme principale cu 37

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză Figura 13. Percepţia asupra problemelor de mediu la nivel naţional deloc

în mică măsură

poluarea solului, apelor, habitatelor

poluarea aerului

12%

pierderea biodiversităţii

12% 6%

în mare măsură

în foarte mare măsură

36%

52%

48%

36%

52%

27%

3% 52%

33%

poluarea în agricultură despăduririle şi alunecările de teren

15%

secetă

45%

3% 6%

resursele naturale epuizabile

21% 6%

accidente industriale accidente nucleare deşeuri altele

48% 48%

9% 21% 12% 3%

21% 6% 67%

15%

consecinţele transportului urban

76%

27%

inundaţiile

12% 6%

36%

52% 58%

30% 18% 3% 33%

3% 6%

9% 39%

15%

care România se confruntă în prezent (procent total din care 52% consideră că ele reprezintă o problemă “în foarte mare măsură”, iar 36%, “în mare măsură”). 72% dintre respondenţi consideră că deşeurile reprezintă o problemă de mediu principală în România în foarte mare măsură (39%) şi în mare măsură (33%). În plus, 84% clasifică poluarea aerului printre problemele principale de mediu ale României în foarte mare măsură (36%) şi în mare măsură (48%). Procente mari sunt înregistrate si în cazul următoarelor probleme de mediu: - 79%: Pierderea diversităţii speciilor de plante şi animale (27% în foarte mare măsură, 52% în mare măsură); - 66%: Seceta (21% în foarte mare măsură, 45% în mare măsură); - 79%: Inundaţiile (12% în foarte mare măsură, 67% în mare măsură); - 67%: Resurse naturale epuizabile (9% în foarte mare măsură, 58% în mare măsură); - 58%: Poluarea în agricultură (6% în foarte mare măsură, 52% în mare măsură). Accidentele industriale sunt privite ca probleme de mediu de numai 33% dintre respondenţi în timp ce accidentele nucleare apar numai în procent de 21%. 38

Viziunea ONG-urilor de mediu asupra protecţiei mediului în România urbană

Interesant este că deşi 88% dintre respondenţi consideră că autorităţile locale au responsabilitatea de a rezolva aceste probleme de mediu, 82% consideră că responsabilitatea revine şi fiecărui individ în parte.

Figura 14. Cine are responsabilitatea de a soluţiona aceste probleme Autorităţile locale

88%

Fiecare individ în parte

82%

Garda de Mediu

73%

Agenţiile de Protecţie a Mediului.

70%

Administraţia centrală.

70%

Parlamentul

58%

ONG-uri de mediu

45%

Companiile/ corporaţiile.

42%

Uniunea Europeană

21%

NŞ/NR

3% 0%

20%

40%

60%

80%

100%

Energia nucleară este un subiect foarte controversat în momentul de faţă în special pe plan internaţional, vorbindu-se de o "renaştere" a acestui tip de energie. În România 79% dintre reprezentanţii ONG-urilor de mediu respondenţi se declară împotriva creşterii producţiei energiei nucleare ca alternativă energetică ca viitorului. 12% sunt de acord cu energia nucleară iar 9% nu s-au pronunţat în nici un fel. De asemenea 85% dintre cei care au răspuns consideră că depozitarea deşeurilor radioactive este periculoasă, 58% dintre aceştia apreciind că ele reprezintă un risc foarte mare asupra mediului, iar 55% considerându-le un risc foarte mare şi asupra sănătăţii omului. Figura 15. Percepţia asupra creşterii producţiei de energie nucleară NS/NR 9%

Da 12%

Figura 16. Riscuri asociate depozitării deşeurilor radioactive risc scăzut

risc mediu

de mediu

risc important

21%

58%

risc foarte important

NS/NR

15%

3% asupra sanătăţii populaţiei

asociate unui atac terorist

27%

9% 18% 15%

55%

15%

30%

3% altul

94%

Nu 79%

În paralel, toţi cei chestionaţi sunt de acord cu promovarea surselor de energie regenerabile (100%). 55% dintre respondenţi îşi declară acordul pentru promovarea tuturor tipurilor - solară, eoliană, geotermală, hidro, biomasă iar 42% preferă energia solară. 39

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

Este interesant de reţinut faptul că numai 6% dintre respondenţi consideră oportună utilizarea biomasei în sine, ca resursă energetică alternativă. 4. Probleme şi obstacole ale ONG-urilor de mediu în activitatea privind schimbarea politicilor de mediu 82% din ONG-urile care au răspuns declară că în cadrul organizaţiei pe care o reprezintă există persoane specializate în domeniile de activitate derulate de aceştia. Cu toate acestea, 52% consideră că unul din tipurile de resurse necesare în cadrul organizaţiei o reprezintă personalul calificat, iar 76% dintre respondenţi declară că Figura 17. Resurse necesare pentru ca organizaţia să participe mai eficient la resursele financiare nu sunt suficiente. influenţarea deciziilor de politică publică de mediu resurse financiare

76% 52%

personal calificat timp

48%

voluntari

36%

informaţii

33%

facilităţi

12%

NS/NR

3% 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

Puţinele ONG-uri care au participat la şedinţe privind elaborarea unei legi de mediu la Parlament (18% dintre respondenţi) au descris această experienţă ca fiind în principal dezamăgitoare, cu reacţii limitate sau arogante din partea legiuitorilor:

"În Comisia de Specialitate a Camerei Deputaţilor am putut constata lipsa de seriozitate cu care se desfăşoară şedinţele: maximum 15 - 20 de minute, după care cineva se ridică şi pleacă iar şedinţa nu mai poate continua din cauza insuficienţei numărului de membri prezenţi." "Participarea noastră este doar formală pentru că decizia pare să fie luată dinainte oricum iar noi suntem trataţi ca nişte ignoranţi sau ecologişti extremişti. ONG-urile de mediu sunt doar nişte instrumente folosite pentru a da impresia de transparenţă şi deschidere în vederea realizării scopurilor oficiale". "O experienţă lamentabilă. Impresia generală a fost că discuţiile purtate nu au nici o legatură cu realitatea, fiind de o mare superficialitate". "Sunt acreditat sa particip la şedinţele comisiilor din cadrul Camerei Deputaţilor, (…) să dau soluţii unor persoane care sunt plătite să caute soluţii!"

În plus, 79% din respondenţi consideră că legislaţia de mediu în România ar trebui îmbunătăţită şi aplicată mai bine. Pe scurt, principalele obstacole în implicarea privind elaborarea politicilor de mediu pe care le-au întâmpinat ONG-urile respondente au fost: mentalitatea autorităţilor (70%), lipsa de deschidere a autorităţilor (64%), 40

Viziunea ONG-urilor de mediu asupra protecţiei mediului în România urbană

lipsa procedurilor clare de comunicare cu autorităţile (36%) dar şi lipsa expertizei autorităţilor (36%). În acest context nu ne surprinde faptul că 73% dintre ONG-urile respondente ar fi dispuse să deruleze o campanie de advocacy la nivel parlamentar pentru legislatura viitoare în speranţa unor schimbări. Domeniile în care ar dori să deruleze o astfel de campanie sunt: legislaţia privind spaţiile verzi, protecţia şi conservarea pădurilor şi a ariilor protejate, schimbările climatice, protecţia naturii şi biodiversităţii, ecologie urbană, transport durabil, promovarea energiilor regenerabile, anti-nuclearism, deşeuri chimice, interzicerea organismelor modificate genetic, protecţia apelor, împotriva biomasa, minerit etc. Figura 18. Obstacole privind implicarea ONG în elaborarea politicilor de mediu 70%

mentalitatea autorităţilor lipsa de deschidere a autorităţilor

64%

lipsa procedurilor clare de comunicare cu autorităţile

36%

lipsa expertizei autorităţilor

36% 24%

corupţia altele

21%

3% 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

Oferta electorală de mediu

OFERTA ELECTORALĂ DE MEDIU ANALIZA PROGRAMELOR ELECTORALE PENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE Capitolul trei al Raportului de Cercetare privind protecţia mediului în România realizat de TERRA Mileniul III şi Asociaţia ALMA-RO în cadrul proiectului "Gândeşte Politici Verzi" se referă la oferta electorală 2008 în domeniul protecţiei mediului din România. Raportul are ca scop fundamentarea unor recomandări de politici publice "verzi". Şi înainte de alegerile din 2004, TERRA Mileniul III a analizat componenta de mediu a ofertelor electorale ale partidelor înscrise în cursa electorală, în cadrul proiectului ,,Cu cine votăm pentru un mediu curat şi o dezvoltare durabilă?". La acea dată, un număr de 12 partide au participat la proiect, prin transmiterea măsurilor prevăzute în programele lor de guvernare (şase partide pentru alegerile locale şi şase pentru cele generale). De aceea, ne-am gândit că este util să facem atât o analiză a ofertelor politice ale partidelor, cât şi o scurtă analiză comparativă cu promisiunile anului 2004, cu scopul de a constata progresele făcute în acest interval de timp. Progresele pot avea mai multe cauze, fie datorită schimbării statutului României din ţară candidată la UE în ţară membră, fie datorită unei înţelegeri mai bune a abordării politicilor publice din perspectiva protecţiei mediului. În perioada iunie-septembrie 2008 echipa de proiect a început contactarea reprezentanţilor partidelor. Nu a fost uşor să găsim persoane de contact specializate în domeniul protecţiei mediului în cadrul partidelor candidate, cu trei excepţii: UDMR (dl. Ministru Attila Korodi, care a raspuns primul apelului nostru), PER (Preşedinte Consiliul Naţional, dl. Octavian Ciobotă) şi PD-L (dna. Sulfina Barbu, Coordonator Comisie Protecţia Mediului). Următoarele partide nu au răspuns solicitării noastre: Alianţa PSD-PC, PNL, PV , PRM, PNŢ-CD, PNG-CD, PIN. Platformele Alianţei PSD-PC, PNL şi PNG-CD referitoare la protecţia mediului au fost accesate prin intermediul paginilor web ale partidelor. Programele PRM, PNŢ-CD şi PIN nu au fost identificate pe Internet până la publicarea acestui raport, iar solicitările noastre scrise nu au primit răspuns. Prezentăm mai jos câteva observaţii generale, legate de accesul la programele electorale, de conţinutul acestora şi de schimbările apărute în abordarea protecţiei mediului de către partide faţă de anul electoral 2004. A. Observaţii procedurale 1. Accesul la programele de mediu ale partidelor a fost anevoios - timp de 3 luni echipa de proiect a încercat să ia legătura cu reprezentanţii partidelor telefonic sau prin e-mail. Desigur, am apreciat răspunsurile prompte ale UDMR, PD-L şi PER, dar şi iniţiativa lăudabilă de a avea o dezbatere publică privind programul referitor la 43

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

protecţia mediului în cazul PD-L. Reperarea responsabililor de mediu ai partidelor sau a unor persoane de contact a fost imposibilă în cazul: Alianţei PSD+PC, PRM, PNG-CD, PNŢ-CD, PV, PIN, astfel încât am fost nevoiţi să apelăm direct la persoanele cunoscute pentru preocupările în domeniul protecţiei mediului din unele partide. 2. Majoritatea partidelor nu au pus la dispoziţia echipei de proiect informaţii referitoare la programul de mediu, persoana responsabilă sau departamentul care abordează subiectul “protecţia mediului” în cadrul partidului. 3. Inexistenţa sau necomunicarea programelor de mediu în cazul unor partide reflectă atât lipsa de preocupare şi expertiză în domeniu, cât şi lipsa de profesionalism. B. Observaţii privind programele de guvernare 1. Se observă că programele de mediu ale partidelor reiterează, în general, directivele europene care sunt oricum obligatoriu de implementat. Se fac însă puţine referiri la instrumente şi măsuri ce ar ajuta la implementarea acestora. 2. Iniţial am dorit să analizăm strict componenta de mediu a programelor electorale, însă am extins ulterior analiza la întregul text al programelor, întrucât multe din măsurile relevante pentru mediu se regăseau doar în alte capitole ale programelor de guvernare şi nu erau menţionate deloc la capitolul privind mediul (de exemplu, subiectul privind promovarea energiei regenerabile, deşi esenţial pentru mediu, apare doar la capitolul energie, dar nu şi la capitolul mediu). Acest fapt, împreună cu unele ambiguităţi în folosirea unor termeni (cum ar fi de exemplu “surse neconvenţionale de energie” sau “control strict al OMG-urilor”), lasă loc de interpretare. Totuşi, considerăm că înţelegerea aspectului trans-sectorial al protecţiei mediului este un progres. 3. În unele cazuri am descoperit că prevederi în cadrul unui capitol de guvernare contrazic alte prevederi din alt capitol, motiv pentru care credem că nu există comunicare eficientă între departamentele/persoanele specializate ale aceluiaşi partid. Astfel, nu putem fi siguri că există un mesaj unitar. 4. Există o serie de probleme legate de punerea în practică şi realismul programelor de guvernare, prin urmare de credibilitatea lor. În această cercetare am pornit de la premisa că propunerile şi programele partidelor sunt construite în aşa fel încât să fie realizabile într-un mandat de patru ani, bazându-se pe surse de finanţare reale. Conţinutul programelor ne-a determinat să abandonăm această ipoteză, din mai multe considerente: a. Majoritatea costurilor de mediu asociate aspectelor menţionate în programele electorale sunt foarte ridicate şi majoritatea programelor nu indică sursele din care se pot finanţa acţiunile propuse. Acest lucru se întâmplă în contextul în care, conform unei evaluări a Ministerului Mediului (a se vedea POS Mediu, pagina 43), “necesarul investiţional în vederea conformării cu legislaţia europeană de mediu în 2018 (an care coincide cu ultima perioadă de tranziţie acordată României) la aproximativ 29 miliarde Euro, din care cca. 18 miliarde 44

Oferta electorală de mediu

Euro reprezintă necesarul pentru următorii 7 ani (n.r. perioada 2007-2013)”. Prin Programul Operaţional Sectorial Mediu sunt oferite României 4,5 miliarde de Euro, fonduri relativ reduse fiind disponibile şi prin POS Creşterea Competitivităţii Economice şi prin Programul Operaţional Regional. Prin urmare este evident că este nevoie de mai multe miliarde de euro în plus faţă de fondurile disponibile, şi nicăieri nu se menţionează de unde vor fi furnizate acestea. Nu este clar, prin urmare, cum vor fi finanţate acţiunile prevăzute de programele electorale, unele dintre ele fiind foarte costisitoare (de exemplu, un partid îşi propune realizarea colectării selective a deşeurilor în toate oraşele cu peste 5000 de locuitori). b. În contextul unor resurse financiare limitate, este de neînţeles de ce în programele partidelor nu sunt introduse măsuri relativ ieftine, dar foarte eficiente, cum ar fi încurajarea utilizării bicicletei pentru reducerea poluării urbane sau îmbunătăţirea transportului public. c. Considerăm că patru ani de guvernare nu sunt de ajuns pentru implementarea unei părţi a propunerilor partidelor (performanţele guvernelor precedente au demonstrat acest lucru), de exemplu realizarea a peste 2000 de km de autostrăzi, ţinând cont de aspectele operaţionale şi de costurile implicate. Credem că o bună parte a propunerilor partidelor ar fi putut fi introduse în programe care să acopere o perioadă mai lungă de timp, fiind menţionat ce se poate realmente implementa în următorul mandat. d. Am identificat propuneri imposibil de realizat, de exemplu “Clădirea Parlamentului - clădire zero emisii" (în condiţiile în care atât proiectarea cât şi construcţia acesteia nu a fost gândită din această perspectivă), împădurirea a 1.000.000 de hectare de teren (ceea ce ar însemna că în fiecare zi a celor patru ani de guvernare ar trebui plantate aproximativ 685 de hectare) sau finalizarea Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă până în 2012. 5. Forma de prezentare a programelor electorale nu este întotdeauna potrivită pentru analiza lor de către public sau de către organizaţiile de experţi. Unele partide au programe electorale foarte lungi, ceea ce face aproape imposibilă consultarea lor de către cetăţeni. Alte programe îşi prezintă propunerile într-o formă sintetică, dar omit să facă o prezentare consistentă pentru a construi credibilitatea programului respectiv. Ca formulă de prezentare, considerăm că o abordare corectă şi transparentă ar include existenţa unui program electoral extins, care să explice propunerile unui partid în detaliu, însoţit de o formă succintă care să prezinte cetăţenilor principalele direcţii, priorităţi şi măsurile aferente acestora. Nici unul dintre partide nu a optat pentru o astfel de formă de prezentare. C. Observaţii privind schimbările apărute comparativ cu anul electoral 2004 1. În general, în 2008, spre deosebire de anul electoral 2004, partidele au înţeles mai bine necesitatea includerii protecţiei mediului în programul de guvernare şi a promovării unor măsuri concrete în acest sens. 45

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

2. Păstrarea unităţii şi echilibrului ecosistemelor şi asigurarea dezvoltării durabile a comunităţii reprezintă interesul fundamental al Uniunii Europene. În anul electoral 2004 conceptul “dezvoltare durabilă” era confuz şi foarte puţin abordat, pe când în 2008 menţionarea conceptului este mai des întâlnit. 3. Tema schimbărilor climatice apare mai des în 2008 decât în anul 2004. De exemplu, în 2004, cu excepţia unui singur caz, partidele nu făceau nici o corelaţie între dezastrele naturale şi schimbările climatice. În 2008 observăm un progres din partea partidelor în conştientizarea relaţiei de condiţionare între schimbările climatice şi dezastre/inundaţii. 4. Spre deosebire de anul 2004, când doar patru din zece partide includeau printre obiectivele electorale şi discuţiile asupra energiei, în 2008 majoritatea partidelor fac acest lucru. Tot comparativ cu 2004, când exista doar o tendinţă generalizată de a trata problema surselor energetice, în 2008 se acordă o importanţă mai mare surselor regenerabile de energie, pentru limitarea folosirii de combustibili fosili şi pentru înlocuirea acestora cu energie “curată” (eoliană, solară, geotermală, hidro, biomasă etc.). 5. Deşi transportul durabil a fost şi rămâne o problemă presantă pentru oraşele României, acest subiect nu a fost abordat în 2004, iar în 2008, cinci partide din şapte fac referire la acesta. Vă prezentăm în cele ce urmează extrase din programele electorale, relevante pentru următoarele domenii: (1) energie şi schimbări climatice, (2) transport, (3) biodiversitate, (4) deşeuri, (5) agricultură şi păduri, (6) protecţia solului, (7) managementul apelor, (8) dezvoltare durabilă, (9) educaţie şi cercetare privind protecţia mediului, (10) turism, (11) urbanism şi spaţii verzi, (12) transparenţă şi consultarea societăţii civile. La fiecare capitol am inserat atât o serie de principii şi priorităţi în funcţie de care au fost analizate programele electorale, cât şi o serie de observaţii asupra propunerilor partidelor, menţionând domeniile de interes care credem că ar trebui abordate în mod special de acestea. Pentru formularea observaţiilor, TERRA Mileniul III şi ALMA-RO s-au consultat cu o serie de organizaţii de mediu active din România, specializate pe diferite domenii legate de protecţia mediului. Mulţumim pe această cale organizaţiilor şi persoanelor de mai jos pentru disponibilitatea lor şi pentru observaţiile formulate: - Asociaţia de Ecoturism din România Bucureşti (Andrei Blumer) - turism; - Asociaţia pentru Tranziţie Urbană Bucureşti (Vera Marin) - urbanism şi spaţii verzi; - Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi (Mirela Leonte) - managementul apelor; - Grupul de Conservare a Valorilor Rurale Cluj Napoca (Dan Craioveanu) - agricultură şi păduri; - ONG Mare Nostrum Constanţa (Mihaela Cândea) - deşeuri, urbanism şi spaţii verzi; - Prietenii Pământului Galaţi (Ion Zamfir) - energie şi schimbări climatice, urbanism; - Societatea Ornitologică Română Bucureşti (Marina Cazacu) - biodiversitate; - WWF Programul Dunăre Carpaţi Bucureşti (Cristian Tetelea) - biodiversitate. 46

Oferta electorală de mediu

Ordinea de prezentare a programelor partidelor a fost stabilită după două criterii: - partidul este sau nu reprezentat în Parlament înainte de alegeri; - numărul actual de locuri în Parlament ale fiecărui partid reprezentat. Astfel, ordinea de prezentare stabilită este următoarea: Alianţa PSD+PC, PNL, PD-L, UDMR, PER, PV, PNG-CD. La finalul raportul puteţi găsi un tabel în care ne-am propus să “notăm” modul în care fiecare program politic răspunde priorităţilor identificate de noi pentru fiecare capitol. Considerăm că acesta poate fi un instrument simplu de evaluare atât pentru partide cât şi pentru cetăţeni şi poate determina redefinirea unora dintre priorităţile politice în domeniu. 1. Energie şi schimbări climatice Principalele aspecte legate de energie şi schimbări climatice pe care le-am urmărit în programele partidelor sunt: - promovarea producţiei de energie din surse regenerabile de energie (în special energie solară, eoliană, hidro mică şi din biomasă), inclusiv prin facilităţi fiscale; - promovarea echipamentelor pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie la nivelul gospodăriilor; - limitarea investiţiilor în energia hidro mare; - încurajarea iniţiativelor legate de eficienţa energetică (inclusiv a clădirilor publice şi private); - planificarea construcţiei de noi unităţi de producere a energiei nucleare; - măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Am observat că majoritatea programelor propuse de partide includ prevederi referitoare la aspectele menţionate mai sus. Nu se vorbeşte însă de infrastructura necesară pentru transportul şi distribuirea energiei produse din surse regenerabile (aceasta este o problemă de exemplu pentru infrastructura existentă în Dobrogea, unde se planifică actualmente investiţii considerabile în astfel de capacităţi de producţie) ceea ce reprezintă o mare barieră pentru investitorii din acest domeniu. Referitor la energia hidro mare, considerăm că aceasta nu este o alternativă durabilă şi că, în nici un caz investiţiile în noi centrale hidro mari, având ca efect regularizarea cursurilor de apă, nu contribuie la protecţia mediului. Din contră, acestea afectează grav biodiversitatea şi comunităţile umane în zonele inundate de lacurile de acumulare, afectează cursurile de apă în mod considerabil şi nu reduc riscul de producere a inundaţiilor. Cu privire la energia eoliană, trebuie să menţionăm impactul acesteia asupra biodiversităţii, în special asupra păsărilor. În cazul românesc, unde potenţialul cel mai mare de utilizare a energiei eoliene este în Dobrogea (incluzând zona Deltei Dunării), considerăm că modul de autorizare a centralelor eoliene trebuie să fie conform cu legislaţia naţională şi europeană şi să nu permită afectarea ariilor protejate. Conform 47

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

experienţei ultimilor ani, modul de avizare al parcurilor eoliene ridică foarte multe probleme în România. De asemenea, ne îngrijorează propunerile de investiţii în energetica nucleară şi în utilizarea combustibililor fosili (unul dintre partide propune deschiderea unor noi exploatări de huilă). Energia nucleară este văzută ca o soluţie pentru a reduce dependenţa pieţei energetice româneşti, menţionându-se în mod repetat începerea lucrărilor sau chiar finalizarea lor pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. În afara problemelor legate de autorizarea acestor două noi unităţi (Uniunea Europeană nu a aprobat încă o astfel de investiţie), considerăm că nu există soluţii pentru deşeurile provenite din centralele atomoelectrice, iar riscurile asociate accidentelor sunt foarte ridicate. Nu în ultimul rând, construcţia centralelor nucleare este foarte costisitoare, fondurile utilizate pentru acestea putând fi folosite mult mai eficient şi cu rezultate mai rapide în domeniul eficienţei energetice şi al utilizării resurselor de energie regenerabilă. În nici un program nu este luat în calcul faptul că implementarea măsurilor de eficienţă energetică (România având o valoare medie a potenţialului de economisire a energiei de 30-40%) modifică substanţial cererea de energie previzionată şi decuplează creşterea economică de creşterea cererii de energie. Astfel, ar putea fi reevaluat necesarul de investiţii în acest domeniu. Referitor la producerea şi utilizarea biocombustibililor, subliniem că la nivel european şi internaţional sunt menţionate din ce în ce mai frecvent efectele negative ale producţiei acestora asupra utilizării terenurilor agricole şi asupra asigurării hranei la preţuri decente, precum şi faptul că producţia de biocombustibili necesită cantităţi mari de apă. Nu în ultimul rând, am observat că nu există o abordare coerentă, integrată a aspectelor legate de energie şi schimbări climatice, ci sunt menţionate o serie de măsuri punctuale. Alianţa PSD-PC - Programul România - lider regional în domeniul energiei - va viza inclusiv reducerea impactul centralelor termoelectrice cu funcţionare pe cărbune asupra mediului înconjurător prin montarea instalaţiilor de desulfurare; - Programul Energia regenerabilă - destinat IMM-urilor şi gospodăriilor care doresc să utilizeze energii alternative. Un accent deosebit se va pune pe stimularea utilizării energiei solare în sudul şi estul ţării şi pe programul de utilizare a bioenergiei; - Continuarea accelerată a programului de energie nucleară, prin punerea în funcţiune a Unitaţilor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, sectorul nuclear sa asigure peste 35% din producţia de energie a României; - Programul de reducere a consumului de energie electrică cu 40%, în oraşe; - Programul "Clădirea Parlamentului - clădire zero emisii" şi aplicarea soluţiilor de economisire a energiei la toate clădirile publice administrative din România; 48

Oferta electorală de mediu

Planul de renovare a locuinţei - în vederea renovării parcului actual de locuinţe pentru eficientizarea şi reducerea consumului de energie; Programul “Satul verde” prin realizarea a 10 localităţi rurale în baza principiului “zero emisii”; Limitarea şi prevenirea efectelor negative ale schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

PNL - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020, faţă de 1990; - Creşterea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor regenerabile de energie prin implementarea unui program care să cuprindă modificări legislative şi acţiuni la nivel instituţional, financiar şi de implementare şi informaţional; - Promovarea utilizării raţionale a energiei vizând a limita risipa de energie; - Creşterea ponderii utilizării energiei regenerabile de la mai puţin de 7% în anul 2006, la 20% din totalul surselor sale de energie până în 2020; - Creşterea ponderii biocombustibililor la cel puţin 10% din totalul combustibililor utilizaţi în anul 2020; - Reducerea consumului de energie primară cu 20% până în anul 2020; - Internalizarea treptată a costurilor de mediu în preţul energiei; - Implementarea revizuirii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (EU ETS) ce cuprinde instalaţiile industriale şi de producţie de energie; - Promovarea de politici şi măsuri de reducere a emisiilor în sectoarele ce nu sunt cuprinse în sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră, precum transporturile, clădirile, agricultura, deşeurile; - Recompensarea investiţiilor timpurii în tehnologii de mediu prin intermediul facilităţilor fiscale; - Încurajarea participării industriei româneşti la proiectele privind stocarea geologică a dioxidului de carbon; - Încurajarea producţiei de energie la nivelul gospodăriilor individuale, a asociaţiilor şi a IMMurilor prin legislaţie; - Încurajarea cu precădere a acelor tehnologii care folosesc energie regenerabilă; - Reducerea intensităţii carbonului în economia României; - Stimularea investiţiilor în îmbunătăţirea eficienţei energetice pe întregul lanţ: resurse producţie - distribuţie - consum; - Realizarea unui mix de producere a energiei electrice echilibrat, cu creşterea ponderii utilizării surselor regenerabile şi a energiei nucleare în vederea reducerii volumului de emisii de gaze cu efect de seră; - Demararea lucrărilor la unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă; - Demararea lucrărilor la centrala hidroelectrică cu acumulare-pompare Tarniţa-Lăpuşteşti; - Promovarea utilizării surselor regenerabile de energie şi a producerii combinate de energie electrică şi termică în cogenerare prin mecanisme specifice, conforme cu aquisul comunitar; - Promovarea utilizării în instalaţii de înaltă eficienţă a biocarburanţilor, gazelor naturale lichefiate (GNL) şi gazelor petroliere lichefiate (GPL), corelată cu dezvoltarea unor capacităţi suplimentare de înmagazinare a gazelor naturale în cavităţi saline. PD-L - Încurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea unor tehnologii eficiente energetic, izolarea termică a locuinţelor şi aparatură electrocasnică cu consum minim de energie, eficientizarea consumului de energie; - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră conform angajamentelor asumate; - Susţinerea producerii de energie ieftină şi nepoluantă din surse neconvenţionale, utilizarea biomasei, cogenerării (deşeuri) sau altor surse convenţionale nepoluante (hidro); 49

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

Valorificarea potenţialului surselor de energie regenerabilă prin dezvoltarea cu precădere a proiectelor bazate pe biocombustibil (inclusiv deşeuri urbane), energie solară, eoliană; Stimularea producţiei de energie regenerabilă; Stimularea culturilor energetice pentru valorificarea potenţialului productiv al terenurilor; Reabilitarea termică a clădirilor, introducerea graduală a certificatelor energetice şi a conceptului de casă pasivă (independenţă energetică); Consolidarea pieţelor colaterale cu ajutorul certificatelor verzi, a creditelor de carbon; Finalizarea Unităţilor Nucleare 3 şi 4 ale CNE de la Cernavodă până în anul 2013; Finalizarea proiectelor hidro aflate în diverse faze de execuţie din surse financiare proprii, dar şi în parteneriat public-privat în scopul punerii în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie, cu beneficiile aferente regularizării cursurilor de apă; Finalizarea electrificării localităţilor izolate (case şi cătune) şi dezvoltarea reţelelor electrice de transport şi distribuţie din sistemul energetic naţional; Modernizarea şi îmbunătăţirea eficienţei economice a Companiei Naţionale a Huilei cu scopul eliminării subvenţiei până în anul 2012; Deschiderea de câmpuri miniere pentru exploatarea lignitului în vederea asigurării necesarului de cărbune pentru centralele din zonele Gorj şi Dolj.

UDMR - Reducerea emisiilor provenite de la centralele municipale de termoficare. PER - Construcţia de atomocentrale şi hidrocentrale în schimbul termocentralelor, producătoare de poluare şi mari consumatoare de combustibili fosili; - Înlocuirea mijloacelor de termoficare prin arderea combustibililor fosili cu mijloace de încălzirea pe baza consumului de energie electrică; - Încurajarea construcţiilor de locuinţe care să se folosească de energia solară ca principal element în producerea de energie electrică şi termică; - Obligativitatea de a respecta standardele de emisie a dioxidului de carbon şi a tuturor gazelor cu efect de seră conform normelor stabilite de conferinţele internaţionale (Kyoto, Montreal, Paris); - Lichidarea până în 2015 a tuturor surselor de poluare care nu s-au conformat standardelor stabilite pentru ţara noastră; - Stimularea (inclusiv fiscală) a implementării de tehnologii prietenoase cu mediul; - Încurajarea consumului de combustibili “bio”. PV - Descentralizarea sectorului energetic, utilizând surse de energie regenerabile, oferind mai multe locuri calificate de muncă; - Reducerea consumului de energie cu iluminatul public; - Înlocuirea becurilor clasice cu becuri eco; - Transformarea fiecărui acoperiş într-o microcentrală de producere a energiei termice şi electrice prin folosirea panourilor solare şi fotovoltaice.

2. Transport În analiza capitolului de transport am urmărit măsura în care partidele abordează următoarele teme: - dezvoltarea/modernizarea sistemului de cale ferată; - pregătirea infrastructurii pentru transportul intermodal; - încurajarea utilizării transportului public şi a bicicletei; - reducerea poluării provenite de la automobile (emisii, zgomot etc.). 50

Oferta electorală de mediu

Programele partidelor includ atât măsuri ample pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, cât şi măsuri pentru încurajarea transportului intermodal şi pentru dezvoltarea modurilor de transport cu impact mai redus asupra mediului: transport public, transport feroviar, transport naval, cicloturism. Analizând acest capitol, am putut observa că se pune accent, cuantificând foarte bine rezultatele, în special pe transportul rutier (uneori se stabilesc rezultate extinse, de tipul construirii a peste 2000 de kilometri de autostradă în patru ani, lucru puţin probabil dacă ţinem cont de experienţa guvernelor anterioare). Accentul pus pe construirea autostrăzilor şi practic lipsa propunerilor pentru asigurarea calităţii infrastructurii de transport existente ridică, şi ea, întrebări, întrucât este binecunoscut faptul că însăşi dezvoltarea unor noi segmente de infrastructură implică costuri de mediu ridicate (există deja proiecte de autostrăzi care afectează arii protejate, de exemplu). Pe de altă parte, trei partide includ măsuri pentru construirea infrastructurii necesare transportului intermodal şi alte trei menţionează dezvoltarea transportului pe apă şi cale ferată şi utilizarea transportului public. Promovarea folosirii bicicletelor şi a transportului public în oraşe sunt, de asemenea, incluse, dar nu sunt la fel de mult accentuate, deşi aceasta înseamnă, în primul rând, creşterea calităţii mediului urban. Alianţa PSD+PC - Construirea a aproximativ 1.000 km de autostrăzi; - Realizarea de centuri ocolitoare pentru toate marile municipii; - Modernizarea a 1.000 km de cale ferată; - Modernizarea capacităţilor portuare la Marea Neagră şi pe Dunăre; - Deschiderea lucrărilor la poduri noi peste Dunăre (Brăila-Măcin, Turnu Măgurele-Nicopole şi Calafat-Vidin); - Proiectarea şi realizarea parteneriatului public-privat pentru cordonul turistic Constanţa-Sulina. PNL - Reabilitarea infrastructurii de cale ferată; - Dezvoltarea transportului intermodal de călători şi combinat de marfă; - Încurajarea transportului de marfă pe Marea Neagră (ferry boat); - Extinderea reţelei de metrou; - Amenajarea de parcări în zona staţilor terminale de metrou; - Realizarea de autostrăzi şi drumuri expres în lungime de 2110 km până în 2012; - Realizarea unui nou aeroport în zona Bucureşti; - Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport naval şi porturilor de pe Dunăre; - Gestionarea durabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transport, fără a afecta mobilitatea cetăţenilor, prin promovarea transferului modal de la rutier la calea ferată sau apă; taxarea autovehiculelor în funcţie de emisiile de CO2; crearea unui sistem de compensări pentru cetăţenii, care renunţă la autovehiculele poluante; - Promovarea utilizării carburanţilor regenerabili în transport şi exclusiv a biocarburanţilor provenind din surse durabile care să nu afecteze biodiversitatea şi producţia alimentară. PD-L - Îmbunătăţirea sistemului de transport feroviar (creşterea vitezei tehnice proiectate pe calea ferată în medie cu 25% şi reducerea timpului de circulaţie cu 50% faţă de cel actual la trenurile de călători 51

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

şi marfă), extinderea reţelei de cale ferată (ţinând cont de coridoarele europene de transport); Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în zonele cu activitate turistică importantă; Modernizarea şi construirea infrastructurii de terminale şi a centrelor de logistică pentru unităţile de transport intermodal (în special în jurul capitalei şi pentru liniile de feribot); Susţinerea utilizării autovehiculelor cu grad redus de poluare (motor hibrid, motor electric etc.); Implementarea sistemelor de fluidizare a traficului în mediul urban; Elaborarea şi implementarea studiilor de trafic în toate oraşele şi municipiile pentru reducerea semnificativă a poluării aerului din cauza traficului.

UDMR - Realizarea pistelor pentru biciclişti. PER - Oferirea unei reţele integrate de transport compatibilă cu mediul - cu libertatea de a merge pe jos, cu bicicleta sau cu autobuzul ori trenul; - Promovarea căilor ferate, pentru ca drumurile să se mai elibereze; - Consolidarea structurilor regionale oferind servicii de transport în mediul rural şi suplimentând reţelele pentru zonele rurale; - Implementarea de certificate de zgomot în toate sectoarele de trafic, promovând mijloacele de transport cu nivel scăzut de poluare fonică. PV - Modernizarea transportului public, crearea zonelor pietonale şi încurajarea deplasărilor cu bicicleta; - Încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun ca principal mijloc de deplasare; - Instituirea obligativităţii legale ca retehnologizarea şi dezvoltarea transportului în comun să se bazeze pe utilizarea de tehnologii nepoluante; - Favorizarea transportului feroviar şi cu autobuze nepoluante, precum şi servicii de transport în comun mai calitative; - Stabilirea normelor de emisie a gazelor de eşapament şi eliminarea din traficul rutier până în 2009 a vehiculelor care depăşesc aceste norme; - Crearea unor zone pietonale în centrele istorice ale oraşelor, prin interzicerea accesului auto; - Crearea de piste pentru biciclete şi de parcări speciale pentru acestea.

3. Biodiversitate Principalele aspecte urmărite pentru analiza acestui capitol sunt: - promovarea de norme legislative care să respecte prevederile europene privind conservarea biodiversităţii; - crearea/promovarea unei strategii pentru conservarea biodiversităţii în România; - realizarea procedurilor adecvate de evaluare a impactului asupra mediului pentru dezvoltarea şi implementarea proiectelor în sau lângă ariile protejate; - susţinerea unei activităţi reale şi corespunzătoare a Agenţiei Naţionale pentru Ariile Protejate; - asigurarea participării publicului la luarea deciziilor la nivel legislativ şi a posibilităţii societăţii civile de a impulsiona luarea deciziilor; - crearea de noi arii protejate; - promovarea ecoturismului în siturile Natura 2000, respectând principiile dezvoltării durabile. 52

Oferta electorală de mediu

O primă observaţie referitoare la programele partidelor este aceea că se restrâng la ariile protejate: crearea, managementul, finanţarea lor, etc. Niciun program nu include ca element de bază cercetarea în domeniul biodiversităţii şi adaptarea măsurilor de conservare, a planurilor de management şi a măsurilor legislative, la realitatea ştiinţifică. Niciun program nu propune o strategie pentru conservarea biodiversităţii în România. O bună parte dintre programe fac referire la măsuri pentru care există deja cadrul legislativ, însă prevederile legislative fie sunt contrare principiilor de mediu, fie nu sunt aplicate corespunzător. Spre exemplu: - Legea privind vânătoarea a fost adoptată recent, fără să ia în considerare observaţiile societăţii civile, şi aceasta permite vânătoarea în parcurile naţionale şi ariile protejate, ceea ce este de neacceptat; - Planul de Management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării pentru perioada 2007-2012 nu a fost adoptat nici acum; - Legea Deltei este în proces decizional de aproximativ doi ani şi recent a fost înaintat de Guvern la Senat fără să fie luate în considerare observaţiile societăţii civile; - Pentru Legea zonei costiere organizaţiile neguvernamentale au făcut propuneri de amendare în anul 2007, care au fost prezente la şedinţele comisiilor specializate ale Parlamentului, dar aceasta a fost adoptată fără a ţine cont de observaţiile societăţii civile. De asemenea, unele partide propun supra-reglementarea sau crearea unor noi instituţii care să aibă aceleaşi responsabilităţi ca unele deja existente. Este cazul următoarelor propuneri: - “introducere a unui capitol special în noul Cod Penal pentru definirea şi sancţionarea tuturor infracţiunilor împotriva mediului”. Legea Mediului menţionează deja astfel de prevederi; - “înfiinţarea în cadrul administraţiei locale a unor birouri pentru verificarea proiectelor urbane şi rurale ale autorităţile locale”. Aceasta este responsabilitatea Agenţiilor de Protecţia Mediului, a departamentelor de urbanism din primării şi, eventual, a Gărzii de Mediu; - “introducerea la nivel naţional a jandarmeriei turistice, cu scopul protecţiei rezervaţiilor şi a obiectivelor turistice naturale, prin aplicarea de sancţiuni turiştilor care încalcă regulile de protejare a naturii”. Conform legislaţiei, acestea intră în responsabilitatea custozilor de arii protejate şi a ANAP, iar planurile de management ale ariilor protejate trebuie să includă prevederi legate inclusiv de pază; - “în cadrul Programului Dunărea Verde, realizarea unui proiect de reabilitare a luncii Dunării (refacerea vechii structurii morfologice de lacuri, bălţi, grinduri etc.)”. Denumirea corectă a declaraţiei de cooperare a ţărilor riverane Dunării Inferioare pentru restaurarea şi protecţia zonelor umede a luncii inundabile existente pe acest sector este “Coridorul Verde al Dunării Inferioare”. Un proiect de 53

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

reconstrucţie ecologică a fost vizat deja prin realizarea unui studiu pentru oportunităţile de refacere a zonelor umede din lunca Dunării Inferioare, atât pentru biodiversitate, pentru atenuarea inundaţiilor, cât şi pentru refacerea habitatelor propice speciilor de peşti de interes economic. Apreciem introducerea în unele programe a prevederilor legate de creşterea numărului de arii protejate, elaborarea planurilor de management şi identificarea activităţilor care pot fi practicate în ariile protejate (pentru dezvoltarea durabilă, nu neapărat economică a acestor zone), introducerea siturilor Natura 2000 în circuitul turistic. Trebuie, pe de altă parte, specificat faptul că introducerea ariilor protejate în circuitul turistic este mai degrabă o soluţie pentru dezvoltarea zonelor respective, nu neapărat pentru conservarea biodiversităţii. Unul dintre partide propune “evitarea lucrărilor de amenajări funciare, hidrotehnice care pot provoca dezechilibre ecologice zonale şi construirea de căi de acces sau lucrări ample de drumuri care pot dăuna mediului înconjurător”. Aceste decizii se iau de obicei pe baza studiilor de impact realizate pentru astfel de investiţii, însă experienţa ONG-urilor de mediu arată clar că evaluarea impactului asupra mediului nu se realizează, de cele mai multe ori, în conformitate cu legislaţia şi favorizează în general proiectul de investiţii. De asemenea, calitatea studiilor privind impactul asupra mediului este foarte scăzută şi nu există prevederi legale pentru sancţionarea/amendarea firmelor care realizează studii de slabă calitate. O altă problemă legată de acest aspect este faptul că firmele care realizează studiile de impact sunt plătite direct de beneficiarii acestora (firmele investitoare), deci cei care realizează studiile nu pot fi independenţi şi imparţiali. Aşteptăm ca aceste aspecte să fie detaliate, pentru a identifica ce măsuri exacte se preconizează în acest domeniu. În programul unuia dintre partide am întâlnit erori grave de cunoaştere a stării actuale a implementării legislaţiei în domeniul biodiversităţii. Se prevede lărgirea reţelei de arii protejate pentru a atinge procentul de 8% din suprafaţa ţării, deşi în acest moment gradul de acoperire este de 17%. De asemenea, este propusă realizarea reţelei Natura 2000, deşi aceasta este deja creată în proporţie de 70% şi formarea reţelei Emerald, care este destinată statelor care nu sunt membre UE. Trebuie menţionat că unul dintre partidele candidate nu include în programul politic nici o prevedere legată de conservarea biodiversităţii. PNL - Interzicerea cu desăvârşire prin legislaţie a vânătorii sau a pescuitului în parcurile naţionale şi ariile protejate; - Introducerea la nivel naţional a jandarmeriei turistice, cu scopul protecţiei rezervaţiilor şi a obiectivelor turistice naturale, prin aplicarea de sancţiuni turiştilor care încalcă regulile de protejare a naturii; - Introducerea unui capitol special în noul Cod Penal pentru definirea şi sancţionarea tuturor 54

Oferta electorală de mediu

infracţiunilor împotriva mediului; Înfiinţarea în cadrul administraţiei locale a unor birouri pentru verificarea proiectelor urbane şi rurale ale autorităţile locale.

PD-L - Păstrarea tradiţiilor locale şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării; - Protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre; - Elaborarea planurilor de management a ariilor protejate şi identificarea activităţilor durabile care pot fi practicate în ariile protejate; - Introducerea în circuitul turistic a tuturor siturilor Natura 2000; - Reabilitarea, întreţinerea şi promovarea siturilor naturale şi istorice; - Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural. UDMR - Asigurarea unui management corespunzător al ariilor protejate; - Stoparea degradării biodiversităţii şi a resurselor naturale; - Utilizarea posibilităţilor oferite de ariile protejate pentru dezvoltarea economică a comunităţilor locale; - Instituirea de noi arii protejate şi dezvoltarea fără poluare a mediului uman. PER - Ameliorarea ecologică a parcurilor şi rezervaţiilor existente, dar şi înfiinţarea de noi parcuri naţionale şi zone de protecţie ecologică; - Utilizarea raţională a vegetaţiei spontane, a păşunilor şi a vânatului; - Evitarea lucrărilor de amenajări funciare, hidrotehnice care pot provoca dezechilibre ecologice zonale şi construirea de căi de acces sau lucrări ample de drumuri care pot dăuna mediului înconjurător. PV - Conservarea mediului şi a peisajelor naturale ca având o importanţă crucială; - Protejarea naturii prin conservarea biodiversităţii, stoparea defrişărilor şi crearea de bariere naturale de protecţie în jurul localităţilor prin împăduriri; - Lărgirea reţelei de arii protejate pentru a acoperi minimum 8% din suprafaţa ţării şi alinierea astfel la procentul din ţările UE; - Realizarea reţelelor Natura 2000 (Reţeaua Ecologică Pan-Europene-PEEN), Emerald (Reţeaua de arii de interes special de conservare pentru Europa - ASCI) şi a Listelor roşii de specii periclitate, conform cerinţelor UE; - În cadrul Programului Dunărea Verde, realizarea unui proiect de reabilitare a luncii Dunării (refacerea vechii structurii morfologice de lacuri, bălţi, grinduri etc.) în vederea refacerii fondului piscicol. PNG-CD - Conservarea rezervaţiilor naturale şi a parcurilor naţionale.

4. Gestionarea deşeurilor Aspectele în funcţie de care a fost realizată analiza acestui capitol sunt: - reducerea producerii de deşeuri; - crearea de sisteme de colectare selectivă; 55

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

- prevederi pentru înăsprirea transportului deşeurilor, astfel încât provenienţa şi depozitarea acestora să poată fi monitorizate; - prevederi privind reutilizarea materialelor; - monitorizarea reală a rezultatelor colectării selective (cantităţile de deşeuri colectate selectiv); - stabilirea de soluţii pentru reducerea impactului asupra mediului al gropilor de gunoi neconforme, care vor fi închise; - soluţii pentru depozitarea/valorificarea/neutralizarea deşeurilor industriale periculoase (industriale şi nucleare); - realizarea de sisteme de salubrizare pentru localităţile mici; - încurajarea valorificării deşeurilor electronice şi electrocasnice şi a bateriilor/ acumulatorilor; - creşterea/extinderea sistemelor de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor; - campanii pentru conştientizarea populaţiei privind colectarea selectivă, reciclarea şi reducerea cantităţilor de deşeuri produse în gospodării. O primă observaţie este aceea că unul dintre partide nu a inclus deloc în propriul program electoral aspecte legate de managementul deşeurilor. De asemenea, am identificat, dincolo de principii, o serie de ţinte stabilite în mod nerealist, spre exemplu realizarea colectării selective în toate oraşele cu peste 5000 de locuitori. În plus, unul dintre partide consideră necesară elaborarea legislaţiei privind colectarea selectivă, valorificarea deşeurilor şi ambalajelor, atât la nivelul persoanelor fizice cât şi pentru agenţii economici. Considerăm că acest domeniu beneficiază de normele legislative necesare, principala problemă fiind legată de implementarea şi asigurarea respectării lor. Un aspect întâlnit în programele mai multor partide este incinerarea deşeurilor. Menţionăm că nu considerăm că aceasta este o soluţie, întrucât are un impact major asupra calităţii aerului şi elimină inclusiv deşeuri care pot fi reutilizate sau reciclate. Mai mult decât atât, promovarea tehnologiilor de incinerare conduce la necesitatea creşterii cantităţii de deşeuri ca materie primă în funcţionarea acestor instalaţii. Considerăm binevenite măsurile legate de utilizarea deşeurilor pentru producerea energiei, dar cu condiţia ca acestea să fie deşeurilor de tip biomasă, şi nu deşeuri urbane, aşa cum menţionează unul dintre programele politice, ţinând cont de argumentele referitoare la incinerare. De asemenea, considerăm binevenite prevederile legate de asigurarea sistemelor de salubritate pentru oraşele mici, de promovarea unor stimulente financiare pentru firmele care investesc în reciclarea deşeurilor, de înăsprirea condiţiilor de transport al deşeurilor şi de utilizarea deşeurilor industriale în construirea infrastructurii. Compostarea deşeurilor organice este o soluţie bună dar, cel puţin în mediul urban, ea este posibilă numai atunci când există deja un sistem bine stabilit şi funcţional de colectare selectivă. Ţinând cont de faptul că acest lucru nu este valabil pentru majoritatea oraşelor din România, este posibil ca această măsură să nu fie realistă. 56

Oferta electorală de mediu

O serie de aspecte pe care noi le considerăm esenţiale pentru acest domeniu nu se regăsesc practic în programele partidelor politice: - reducerea producerii de deşeuri. Exemple în acest sens sunt taxarea pungilor de plastic oferite de lanţurile de magazine, reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje (inclusiv prin schimbarea comportamentului cumpărătorilor) sau creşterea performanţei echipamentelor industriale; - programe speciale pentru colectarea, tratarea şi neutralizarea (acolo unde este posibil) a deşeurilor periculoase sau nucleare. Cel puţin pentru deşeurile nucleare nu există, în acest moment, o soluţie clară adoptată pentru România. Lipsa abordării acestei probleme este cu atât mai îngrijorătoare cu cât majoritatea partidelor au ca prioritate în domeniul energiei finalizarea Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă; - crearea unu sistem de valorificare a deşeurilor electronice şi electrocasnice şi a bateriilor/acumulatorilor. Acestea necesită tehnologii speciale şi considerăm că firmele cu această activitate ar trebui susţinute prin stimulente fiscale; - stabilirea de soluţii pentru reducerea impactului asupra mediului al gropilor de gunoi neconforme. Un exemplu este utilizarea acestora pentru captarea metanului, soluţie pentru care există un mare potenţial în România şi care reduce contribuţia gropilor de gunoi la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră; - campaniile pentru educarea cetăţenilor în ceea ce priveşte colectarea selectivă şi reciclarea sunt esenţiale pentru ca aceste sisteme să funcţioneze. Altfel, există riscul dezvoltării unei infrastructuri de colectare selectivă, din bani publici, care nu este utilizată de cetăţeni. PNL - Dezvoltarea unui sistem integrat al deşeurilor la nivelul localităţilor, care să includă în special folosirea rampelor ecologice; - Elaborarea şi aplicarea unei legislaţii pentru colectare selectivă, valorificarea deşeurilor şi ambalajelor, atât la nivelul persoanelor fizice cât şi pentru agenţii economici; - Parteneriatele public-privat sunt o soluţie în ceea ce priveşte reciclarea şi tratarea corespunzătoare a deşeurilor; - Elaborarea prognozelor şi evaluarea continuă a situaţiei, adaptate la reglementările comunitare privind depozitarea şi incinerarea deşeurilor; - Alocarea fondurilor minime necesare pentru conservarea / securizarea obiectivelor miniere aprobate la închidere şi continuarea procesului de închidere şi ecologizare în ritmul stabilit prin programele fundamentate. PD-L - Asigurarea serviciilor publice de salubrizare în toate localităţile cu peste 2000 locuitori; - Realizarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor în localităţile urbane şi rurale în cel puţin 15 judeţe; - Realizarea colectării selective în toate localităţile cu peste 5000 de locuitori; - Realizarea colectării selective în toate localităţile urbane şi rurale în cel puţin 15 judeţe; - Creşterea gradului de reciclare a deşeurilor metalice feroase şi neferoase; - Valorificarea deşeurilor urbane în instalaţii de producere a energiei termice sau electrice şi producerea de compost; 57

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

Valorificarea deşeurilor industriale inerte în construcţii şi infrastructura de transport; Stimulente economice şi financiare pentru investiţiile în domeniul gestiunii deşeurilor şi în special pentru valorificarea acestora.

UDMR - Stimularea investiţiilor pentru asigurarea fondurilor necesare dezvoltării sistemelor de apă, canalizare, epurare şi gestionare a deşeurilor. În acest sens, fondurile din bugetul de stat şi cele din bugetele locale trebuie să reprezinte un factor important alături de fondurile europene; - Realizarea şi dezvoltarea industriei prelucrătoare a deşeurilor printr-un sistem de stimulente economice; - Înăsprirea condiţiilor transportului de deşeuri. PER - Respectarea Convenţiei de la Liassel (n.r. este vorba probabil de Convenţia de la Bassel). PV - Trecerea de la o societate a deşeurilor la o economie a reciclării care va oferi noi locuri de muncă în mentenanţă, reparaţii şi reciclare; - Dotarea până în anul 2012 a tuturor oraşelor ţării cu sisteme de colectare selectivă a deşeurilor, în vederea reciclării lor, şi cu sisteme de depozitare în gropi ecologice sau cu incineratoare prevăzute cu sisteme de protecţie împotriva eliberării de noxe; - Folosirea deşeurile ca sursa de producere a energiei termice. PNG-CD - Generalizarea colectării selective a deşeurilor; - Construirea de reţele de servicii de salubritate în toate comunele; - Modernizarea reţelelor de salubritate în oraşe.

5. Agricultură şi păduri În analiza acestui capitol am vizat următoarele principii: - promovarea metodelor de producţie ecologice şi prietenoase cu mediul; - susţinerea micilor ferme familiale; - susţinerea pieţei produselor autohtone prin descurajarea importurilor şi eliminarea intermediarilor în lanţul alimentar intern; - opoziţia faţă de abuzul de tehnologie industrială (metode de producţie intensive); - limitarea producţiei industriale de biocombustibili; - interzicerea eliberării în mediu a organismelor modificate genetic (aplicarea art. 23 al Directivei 18/2001 pentru porumbul MON 810 şi aplicarea principiului precauţiei, conform Protocolului privind Securitatea Biologică de la Cartagena); - oprirea defrişărilor; - împăduriri; - limitarea şi controlul strict al vânătorii şi pescuitului industrial; - profesionalizarea/specializarea angajaţilor din instituţiile de control (de exemplu Garda de Mediu); - interzicerea activităţilor de exploatare în vecinătatea şi în ariile protejate (tăieri de pădure, pescuit, vânătoare, cultivare/testarea OMG-urilor). 58

Oferta electorală de mediu

Referitor la organismele modificate genetic (OMG), partidele au opţiuni diverse şi uneori contradictorii. Două partide menţionează că susţin interzicerea cultivării OMG. Un altul include în propriul program prevederi contradictorii: controlul cultivării OMG-urilor, dar şi promovarea “produselor cu randamente şi calitate ridicată obţinute prin bio-tehnologii”, care încurajează folosirea OMG-urilor. Din perspectiva protecţiei mediului considerăm că este esenţial ca organismele modificate genetic să fie interzise în România, luând în considerare multiplele riscuri pentru mediu şi sănătate. Acestea nu numai că sunt departe de a fi “de calitate”, dar afectează biodiversitatea şi soiurile locale de plante, eliberează la fel de multe substanţe periculoase (de exemplu porumbul MON 810 produce o cantitate de 1000 de ori mai mare de pesticide decât are nevoie planta pentru a se apăra de sfredelitorul porumbului), sunt practic incontrolabile şi implică un risc foarte ridicat de contaminare şi, conform studiilor recente, consumul lor dăunează sănătăţii umane. În privinţa agriculturii ecologice, majoritatea partidelor nu par a avea o strategie clară de promovare. Prevederile din programele electorale sunt mai degrabă declarative. Se vorbeşte rareori sau deloc despre: susţinerea micilor ferme familiale, care este necesar să fie încurajate să obţină produse ecologice, dar mai ales să le comercializeze (în primul rând prin marketing direct); încurajarea comercializării produselor autohtone în favoarea celor de import, susţinând mai mulţi producători locali să intre pe piaţă şi contribuind la eliminarea monopolurilor. Referitor la produsele ecologice, unul dintre partide vizează asigurarea hranei ecologice suficiente şi competitive. Menţionăm că agricultura ecologică nu îşi propune şi nici nu este realist să credem că va reuşi să satisfacă 100% cererea de alimente de pe piaţă. O propunere mai potrivită ar fi putut fi atingerea unui procent acceptabil de produse bio disponibile pentru a răspunde ofertei şi asigurarea accesului la produse cu inputuri reduse, adică obţinute prin utilizarea redusă a substanţelor chimice (conceptul Low Input Sustainable Agriculture). De asemenea, am găsit în programul unui partid o prevedere referitoare la realizarea unui etalon de agricultură ecologică în fiecare judeţ al ţării. Nu înţelegem la ce se referă această măsură, atât timp cât a fost transpus în legislaţia românească Regulamentul EEC 2092/91 privind agricultura ecologică şi există deja standarde utilizate la nivel internaţional şi european, asimilate ca “etalon” în domeniu. Au fost incluse în programe şi prevederi despre reducerea impactului agriculturii asupra mediului, astfel: a. schimbări climatice: creşterea eficienţei energetice şi evaluarea impactului agriculturii asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens nu se menţionează faptul că principalii contribuitori sunt fermele zootehnice mari, ale căror măsuri de mediu trebuie să fie foarte clar definite (cazul Smithfield este relevant în acest domeniu); b. protecţia solurilor: se propune fie limitarea utilizării substanţelor periculoase (sunt menţionate pesticidele), fie folosirea mai eficientă a îngrăşămintelor. Niciun 59

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

program nu vorbeşte însă de stabilirea unor limite maxime de substanţe chimice care pot fi aplicate pe terenuri agricole sau de interzicerea folosirii unor substanţe cu grad mare de toxicitate. De asemenea, nici un program nu menţionează utilizarea raţională a îngrăşămintelor organice, acestea având, ca şi îngrăşămintele sintetice, un potenţial mare de impact asupra mediului (în special asupra apelor). O atenţie specială trebuie acordată promovării culturilor pentru producţia de biocombustibili. Deşi unul dintre partide sugerează că se poate realiza cultura plantelor pentru biocombustibili în mod durabil, s-a demonstrat deja că acest lucru nu este posibil. Culturile energetice intensive (şi despre acestea este vorba dacă discutăm de producţia de biocombustibili) necesită suprafeţe foarte mari de teren agricol, utilizate în defavoarea producţiei de hrană. În alte cazuri, terenurile sunt create prin defrişări sau prin desecarea unor zone umede. Impactul asupra calităţii solurilor este considerabil şi, de multe ori, culturile energetice se bazează pe plante modificate genetic. Prin urmare, producţia de biocombustibil la nivel industrial are un impact foarte mare asupra mediului. Cu toate acestea, biocombustibilii pot încuraja scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, dacă sunt produşi la nivel micro (de exemplu atunci când un fermier produce cantitatea necesară pentru a-şi alimenta utilajele agricole). Capitolul păduri este abordat, din punctul nostru de vedere, cu superficialitate. Se pune în discuţie în principal împădurirea suprafeţelor de teren, care este o iniţiativă lăudabilă în principiu, dar se stabilesc ţinte uriaşe în acest sens. Un program propune, de exemplu, împădurirea a 1 milion de hectare de teren în 4 ani, adică aproximativ 685 de hectare pe zi. Cu două excepţii, partidele nu abordează problema combaterii şi stopării despăduririlor, care continuă să fie esenţială pentru România. De asemenea, nu se vorbeşte de exploatarea raţională a pădurilor deja existente. Se menţionează problematica pădurilor şi în contextul schimbărilor climatice, acestea reprezentând bazine de sechestrare a carbon. Trebuie să menţionăm că, sub argumentul reducerii emisiilor, suprafeţe considerabile de pădure matură au fost sacrificate pentru a face loc pădurilor tinere, nou plantate, care au o capacitate mai mare de absorbţie a carbonului. Nu am regăsit în nici un program politic problema gestionării programelor guvernamentale legate de păduri de către Ministerul Agriculturii care, din punctul de vedere al organizaţiilor de mediu, reprezintă una din principalele cauze ale haosului şi ilegalităţilor din acest domeniu. Considerăm că acest domeniu ar trebui gestionat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. De asemenea, privind paza pădurilor, unele partide propun crearea unor noi structuri pentru pază şi protecţie, deşi există deja astfel de structuri care însă nu funcţionează. O abordare mai credibilă ar fi creşterea eficienţei organismelor existente. Este de menţionat şi faptul că unul dintre partide abordează problema pădurilor în special din perspectiva contribuţiei acestora la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi menţionează foarte pe scurt măsuri pentru protejarea acestora din perspectiva conservării biodiversităţii. 60

Oferta electorală de mediu

Ceea ce este absolut evident în programele partidelor la acest capitol este stabilirea unor ţinte pentru măsuri absolut irealiste, cifrele absolut halucinante de mai jos punând sub semnul întrebării seriozitatea cu care au fost redactate aceste oferte electorale: - împădurirea a 1 milion de hectare în 4 ani de guvernare, menţionată mai sus; - producerea a 150 de milioane de puieţi forestieri pe an (Romsilva dispune la ora actuală de 2.103 pepiniere silvice, cu o suprafaţă totală de 2.157 ha, în care se pot produce anual peste 80 milioane puieţi forestieri, practic această sumă ar trebui dublată); - repararea amenajărilor de desecări şi drenaj pe 3 milioane ha (deşi acum se pune problema renaturării zonelor umede, nu a păstrării zonelor desecate, care au generat deja terenuri degradate şi greu utilizabile în agricultură) şi amenajări de combatere a eroziunii solului pe 2,3 mil ha; - reabilitarea a 1,5 milioane ha amenajări de irigaţii sau chiar accesul tuturor fermierilor din România la sisteme de irigaţii. Alianţa PSD+PC - Împădurirea a 1 milion de hectare; - Înfiinţarea a 40.000 ha perdele de protecţie; - Producerea anuală a 150 milioane puieţi forestieri; - Susţinerea asociaţiilor de proprietari privaţi de pădure pentru împăduriri şi reabilitarea infrastructurii forestiere; - Înfiinţarea de unităţi speciale de jandarmi pentru paza pădurilor şi a parcurilor naturale; - Producerea de hrană ecologică suficientă şi competitivă; - Program naţional pentru modernizarea sistemului de îmbunătăţiri funciare (reabilitarea a 1,5 milioane ha amenajări de irigaţii; acoperirea a 75% din costul amenajării de sisteme proprii de irigaţii; reabilitarea a 1.125 km de diguri; repararea amenajărilor de desecări şi drenaj pe 3 milioane ha şi amenajări de combatere a eroziunii solului pe 2,3 mil ha). PNL - Interzicerea cultivării culturilor modificate genetic în România; - Evaluarea impactului agriculturii asupra producţiei de emisii de gaze cu efect de seră; - Creşterea eficienţei energetice în producţia agricolă; - Promovarea agriculturii ecologice şi a măsurilor de agro-mediu; - Dezvoltarea unei strategii de producţie şi promovare a consumului produselor ecologice; - Conservarea bazinelor de carbon existente (reducerea defrişărilor, sisteme de gestionare a pădurilor, măsuri de protecţie împotriva incendiilor şi dăunătorilor); - Extinderea bazinelor de carbon (împădurire, reîmpădurire, replantarea terenurilor degradate, agro-silvicultură, schimbarea utilizării terenurilor); - Substituirea carbonului prin înlocuirea materialelor energo-intensive cu biomasă sau a biocombustibililor solizi cu biocombustibili bioenergetici cultivaţi în mod durabil. PD-L - Controlul strict al utilizării organismelor modificate genetic în agricultură şi susţinerea unei agriculturi ecologice; - Promovarea produselor cu randamente şi calitate ridicată obţinute prin bio-tehnologii; - Stimularea producţiei de produse ecologice; 61

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

Compensarea handicapurilor naturale din zonele defavorizate şi de munte; Folosirea mai eficientă a îngrăşămintelor, pentru a îmbunătăţi gradul de utilizare a acestora şi a reduce impactul asupra mediului; Împădurirea zonelor dig-mal în lungul cursurilor de apă; Împădurirea terenurilor cu potenţial agricol redus şi crearea de perdele forestiere de protecţie pe 5% din suprafeţele agricole din zonele expuse secetei/deşertificării.

UDMR - Promovarea produselor agricole ecologice şi ecoturismului ca posibilitate pentru dezvoltarea localităţilor; - Finanţarea împăduririi suprafeţelor degradate. PER - Susţinerea agriculturii ecologice; - Eliminarea organismelor modificate genetic şi a derivatelor acestora; - Realizarea, până în 2010, a unui etalon de agricultură ecologică în fiecare judeţ al ţării; - Construirea, cu fonduri de la Bugetul de stat, a unui sistem naţional de irigaţii care să deservească toţi producătorii agricoli; - Organizarea unei noi agenţii în cadrul Ministerului Agriculturii care să cofinanţeze proiectele de construire de ferme ecologice; - Până în 2010 suprafaţa împădurită din România să ajungă la 30% din suprafaţa totală a ţării, adică să ajungem la media europeană, urmând ca, la orizontul anului 2020, să ne apropiem de norma europeană de 40%. PV - Încurajarea fermelor familiale prin acordarea de credite preferenţiale; - Pentru încurajarea exportului se vor realiza produse ecologice cu “eco-labele” (n.r. este vorba despre eco-etichetare); - Proprietarii a peste 5.000 ha de pădure sunt obligaţi să-şi facă propria reţea de ocoluri silvice, corp de pază şi management, sau să realizeze aceasta prin contract cu autoritatea de stat; - Interzicerea exportului de buşteni şi contingentarea cherestelei prin norme aprobate de guvern; - Protejarea naturii prin stoparea defrişărilor şi crearea de bariere naturale de protecţie în jurul localităţilor prin împăduriri. PNG-CD - Promovarea producerii produselor agro-alimentare ecologice; - Acordarea unor facilităţi pentru fermierii care produc alimente ecologice; - Creşterea cu cel puţin 3% a zonelor împădurite, prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat.

6. Protecţia solului Principalele aspecte vizate în analiza acestui capitol au fost: - identificarea de măsuri concrete privind creşterea calităţii solurilor; - reducerea impactului agriculturii intensive asupra solurilor; - încurajarea cercetării în domeniu; - implementarea de măsuri concrete pentru solurile afectate de industrie (minieră, energetică etc.); - monitorizarea calităţii solurilor. 62

Oferta electorală de mediu

Deşi calitatea solurilor este legată direct de managementul resurselor apă, de agricultură şi păduri, de schimbări climatice şi de aspecte legate de urbanism şi amenajarea teritoriului, am considerat necesar să introducem acest capitol pentru că există probleme specifice legate de calitatea solurilor. De exemplu, nu am găsit în niciun program electoral o abordare coerentă legată de utilizarea datelor colectate prin sistemul de monitorizare a calităţii solurilor (conform Legii nr. 444/2002) sau de încurajare a cercetării privind metodele de creştere a calităţii solurilor. De asemenea, am găsit puţine menţiuni despre creşterea calităţii solurilor epuizate sau compactate din cauza exploatării agricole excesive, probleme pe care le semnalizează rapoartele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Nu în ultimul rând, am identificat prevederi foarte generale referitor la solurile afectate de poluarea industrială, a căror dimensiune ANPM o stabileşte la aproape 350 000 ha. Două dintre partidele analizate nu abordează în nici un fel acest subiect. Alianţa PSD+PC - Protecţia solului ca primă resursă strategică a României, instrument complex de prevenire a eroziunii sociale şi economice. PNL - Elaborarea unui plan naţional de identificare a zonelor cu risc de eroziune, degradare organică, salinizare, compactare şi alunecări de teren, şi stabilirea de măsuri de reducere a acestor riscuri; - Stabilirea de măsuri de precauţie pentru cazurile când folosirea solului poate avea ca şi consecinţă o limitare a îndeplinirii tuturor funcţiilor sale; stabilirea de măsuri de etanşare a solului aferente fiecărui tip de folosire a acestuia; - Stabilirea de măsuri de limitare a contaminării solului cu substanţe periculoase pentru evitarea acumulării acestora, aşa încât în aceste zone solul să-şi poată îndeplinii toate funcţiile; - Realizarea unui inventar al ariilor contaminate. Va fi elaborată o strategie naţională care să cuprindă mecanisme de finanţare pentru remedierea acestor zone; - Asigurarea condiţiilor necesare pentru accelerarea procesului de închidere şi ecologizare şi trecerea în regim de urgenţă la efectuarea imediată a lucrărilor şi activităţilor necesare punerii în siguranţă, ecologizării şi monitorizării post-închidere a depozitelor miniere, pentru evitarea producerii de accidente cu efect regional şi impact transfrontalier; - Se va introduce obligativitatea unui raport de evaluare a solului in tranzacţiile imobiliare care implică terenuri situate în zone catalogate drept contaminate. PD-L - Încurajarea utilizării îngrăşămintelor naturale şi reducerea folosirii pesticidelor. UDMR - Reabilitarea terenurilor poluate istoric, creşterea calităţii solului. PER - Interzicerea defrişării de arbori care ar putea duce, cu timpul, la eroziunea solului. PNG-CD - Reabilitarea solurilor uzate, a zonelor poluate de industria comunistă.

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

7. Managementul apelor Aspectele de interes prin prisma cărora am analizat acest capitol sunt: - respectarea principiilor Directivei Cadru Apă în planificarea şi realizarea amenajării bazinelor hidrografice (privind în special crearea sau conservarea zonelor umede şi protejarea siturilor Natura 2000); - crearea infrastructurii care să permită accesul populaţiei la apă potabilă şi canalizare; - crearea infrastructurii pentru staţii de epurare a apelor uzate; - prevenirea dezastrelor prin reducerea vulnerabilităţii comunităţilor (incluzând crearea hărţilor de risc actualizate). Am observat că majoritatea programelor partidelor introduc măsuri legate de amenajarea râurilor şi realizarea de lucrări pentru prevenirea inundaţiilor. Un prim comentariu este acela că amenajarea râurilor interioare, a Dunării, regularizările de râuri, ar trebui să se realizeze doar acolo unde (1) nu ar fi afectate semnificativ zonele naturale protejate, zonele umede protejate sau de importanţă locală şi (2) nu s-ar agrava prin aceste măsuri fenomenele de tipul secetei şi deşertificării (din cauza ruperii legăturii între râu şi pânza de apă freatică). Având în vedere că acele programe care menţionează astfel de lucrări de amenajare nu explică unde sau măcar după ce principii se vor realiza ele, acest tip de măsură ridică o serie de întrebări din perspectiva protecţiei mediului. Accesul populaţiei la apă potabilă şi canalizare sunt în atenţia majorităţii partidelor, acestea răspunzând unei priorităţi deja stabilite pentru România. Nu putem să nu menţionăm în acest sens stabilirea unor ţinte imposibil de atins, cum este realizarea reţelelor de apă şi canalizare pentru toate comunele din România. În acest context, observăm cu îngrijorare că doar un singur partid aminteşte succint realizarea de staţii de epurare a apelor uzate, ceea ce credem că este inacceptabil, întrucât apele uzate afectează aceleaşi surse care ar trebui să furnizeze apă potabilă pentru populaţie şi au un impact foarte ridicat asupra mediului. Referitor la dezastrele naturale, se pune accent pe îndiguirea şi amenajarea râurilor, însă nu se vorbeşte de realizarea hărţilor de risc sau adaptarea/modificarea planurilor de urbanism (folosindu-se chiar expresii de tipul “bazine hidrografice mici care constituie surse de risc asupra populaţiei, mediului […]”). Considerăm că nu există o abordare integrată a managementului riscurilor şi vulnerabilităţilor, bazată pe realizarea hărţilor de risc la nivel local şi incluzând şi alte măsuri în afară de cele de “îmblânzire a naturii”, care implică un impact foarte mare asupra mediului. Cu toate acestea, apreciem interesul unor partide pentru renaturarea zonelor umede distruse sau pentru includerea prevenirii dezastrelor în programele electorale, deşi abordarea lor este perfectibilă şi necesită un grad mare de înţelegere din partea administraţiei publice şi a celor implicaţi în implementare. 64

Oferta electorală de mediu

Alianţa PSD+PC - Program pentru asigurare reţelei de apă şi canalizare pentru toate comunele “Apă şi canalizare în toate localităţile” - îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei prin creşterea gradului de acces la apă potabilă şi salubrizare, prin finalizarea la nivel naţional a tuturor lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare; - Reducerea riscului de inundaţii prin măsuri preventive, prin îndiguiri şi împăduriri în zonele vulnerabile. PNL - Amenajarea râurilor interioare; - Amenajarea bazinelor hidrografice mici care constituie surse de risc asupra populaţiei, mediului şi infrastructurii; - Reamenajarea fluviului Dunărea; - Regularizări de râuri - 1200 km; - Lucrări de îndiguire - 500 km; - Consolidări de maluri - 300 km; - Crearea de zone umede în vecinătatea cursurilor de apă; - 4 zone umede, cu o suprafaţă totală de circa 1000 ha; - Este necesar extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, în special asigurarea accesului la apă potabilă pentru toată populaţia. PD-L - Îmbunătăţirea prognozelor, creşterea timpilor de reacţie a populaţiei şi a autorităţilor implicate, precum şi îmbunătăţirea exploatării coordonate a acumulărilor prin definitivarea implementării unor proiecte specifice (DESWAT, WATMAN). UDMR - Realizarea unui sistem de monitorizare şi gospodărire a apelor din Bazinul Carpatic, care să devină un model pentru proiectele transfrontaliere; - Regularizarea şi gospodărirea apelor din Bazinul Carpatic este posibilă numai prin colaborarea administraţiilor şi experţilor statelor din zonă.

8. Dezvoltare durabilă Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul “Viitorul nostru comun”: “dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”. Dezvoltarea durabilă urmăreşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se găseşte un raport de tip om - mediu, fie că e vorba de aspecte de mediu, economice sau sociale. Foarte puţin însuşit în România, conceptul de dezvoltare durabilă este rareori menţionat în programele electorale, având trimiteri punctuale la un sector sau la altul (ex. educaţie, turism, mediu). Nu există nici un fel de referire cu privire la dezvoltarea economică într-un mod durabil, accentul continuând să se pună pe componenta economică în detrimentul celei sociale şi de mediu. 65

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

Oferta explicită a partidelor în acest domeniu este foarte limitată, după cum reiese din materialele avute la dispoziţie: Alianţa PSD+PC - Modernizarea satului românesc prin realizarea programului naţional de dezvoltare a infrastructurii rurale care conţine: programul de electrificare rurală; programul de înfiinţare, extindere, modernizare şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă, a reţelelor de canalizare şi a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale la sate; programul de reabilitare, asfaltare, întreţinere şi modernizare a reţelei de drumuri comunale; programul de reabilitare şi întreţinere a căminelor şi bibliotecilor comunale; programul Biserica, centrul spiritual al comunităţii; - Realizarea unui program naţional pentru dezvoltarea durabilă a zonelor Dunăre, Delta Dunării şi Litoralul Mării Negre. PNL - Construirea unui sistem solid de management de mediu în vederea contribuţiei la dezvoltarea durabilă, ce presupune integrarea politicii de mediu în politicile sectoriale, regionale şi locale prin întărirea capacitaţii instituţionale în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltarea parteneriatului cu organizaţiile neguvernamentale. PD-L - Introducerea principiilor dezvoltării durabile în sistemul educaţional, conservarea arhitecturii, tradiţiilor şi obiceiurilor locale. UDMR - Adoptarea de acte normative care să asigure dezvoltarea durabilă a ţării.

9. Educaţie şi cercetare în domeniul mediului Capitolul a fost analizat din perspectiva următoarelor principii: - realizarea de campanii de conştientizare şi implicare a cetăţenilor cu privire la sectoare specifice de mediu (deşeuri, schimbări climatice, protecţia naturii etc.); - stimularea cercetării în domenii legate de protecţia mediului (în special pentru implementarea unor noi tehnologii şi metode pentru reducerea impactului diverselor activităţi umane asupra mediului şi pentru promovarea bunelor practici în domeniul protecţiei mediului); - introducerea unei curricule obligatorii referitoare la protecţia mediului şi dezvoltare durabilă în programa şcolară din învăţământul preuniversitar; - încurajarea dezvoltării de programe universitare axate pe protecţia mediului în domenii cu impact asupra acestuia (de exemplu arhitectură, construcţii, energetică, management, comerţ etc.). Domeniul educaţiei şi cercetării pare a fi abordat în mod superficial şi foarte general. Protecţia mediului nu se poate realiza dacă populaţia nu conştientizează necesitatea utilizării raţionale a resurselor naturale şi a limitării impactului uman asupra mediului. Este important de specificat că eficienţa acestor campanii rezidă inclusiv în caracterul lor sectorial, sau chiar punctual. Din această perspectivă nu ni se par realiste propunerile de campanii “pentru protecţia mediului” ale partidelor. 66

Oferta electorală de mediu

De asemenea, un aspect important este acela că o politică coerentă referitoare la educarea populaţiei trebuie să includă mesaje clare legate de faptul că, de multe ori, protecţia mediului îmbunătăţeşte calitatea vieţii cetăţenilor şi oferă posibilitatea unor costuri mai mici ale vieţii. Nu în ultimul rând, investiţiile în cercetare în acest domeniu şi promovarea unor tehnologii noi, curate, dar şi rentabile ar fi principala metodă de a convinge companiile de beneficiile protecţiei mediului (s-a demonstrat că mediul economic îşi limitează impactul asupra mediului dacă se demonstrează că aceasta implică în primul rând beneficii economice, acesta fiind un aspect puţin conştientizat de companiile din România). Câteva partide propun introducerea în programa şcolară a educaţiei pentru mediu. În acest context, subliniem faptul că este absolut necesară introducerea conceptului de dezvoltare durabilă, care oferă o abordare extensivă a protecţiei mediului. Până în acest moment manualele şcolare în domeniul protecţiei mediului se referă în general la un număr limitat de teme de mediu (de exemplu deşeuri sau protecţia naturii). Considerăm foarte important ca generaţiile tinere să conştientizeze faptul că majoritatea activităţilor umane de zi cu zi au un impact major asupra mediului, de la modul în care este utilizată energia sau apa potabilă până la comportamentul de cumpărare şi la tipul de transport folosit preponderent. Dacă pentru companii există legislaţie care să limiteze impactul asupra mediului, atitudinea civică a populaţiei este esenţială pentru protecţia mediului. Acest concept de educaţie pentru mediu este foarte greu de găsit în programele partidelor. PNL - Elaborarea unui program comprehensiv de educaţie pe probleme de mediu, care în primul rând să fie inclus în curricula obligatorie de învăţământ în cadrul educaţiei civice; - Sponsorizarea unor campanii de media; - Introducerea în programa şcolară, începând cu şcoala primară, a unor ore de curs obligatorii de educaţie civică privind educaţia faţă de mediul înconjurător; - Lansarea unei campanii naţionale de conştientizare a cetăţenilor cu privire la importanţa protecţiei mediului înconjurător. PD-L - Introducerea în programa şcolară a temelor de mediu şi dezvoltare durabilă; - Stimularea cercetării aplicative în domeniul tehnologiilor “curate” şi implementarea cu prioritate a acestora; - Promovarea unor campanii naţionale de educare şi sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilă. UDMR - Extinderea educaţiei ecologice de la grădiniţă până la învăţământul superior; - Formarea de specialişti în vederea eficientizării învăţământului ecologic, apelând la sprijinul fundaţiilor autohtone şi internaţionale, respectiv la diferite burse.

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

PER - Crearea şi implementarea unor programe educaţionale pe problematica mediului înconjurător pentru toate categoriile de vârstă (grădiniţă, şcoli, licee, facultăţi), dar şi în cadrul programelor de educaţie permanentă; - Dezvoltarea cercetării ştiinţifice orientate către problemele de mediu. PV îşi propune demararea unui program de cercetare pentru bioenergie. PNG-CD - Pregătirea de specialişti în protecţia mediului şi managementul problemelor de mediu.

10. Turism În analiza acestui capitol am ţinut cont de următoarele principii: - analiza pe baze realiste a tendinţelor pieţei turiştilor români şi de in-coming; - poziţionarea României pe piaţa europeană de turism prin promovarea punctelor unice de atracţie (Unique selling proposition); - realizarea unei politici coerente de sprijinire a sectorului mic din sfera turismului, care aduce venituri consistente şi stabilitate zonelor rurale; - integrarea ariilor protejate în dezvoltarea regională pe principii durabile, bazată pe produse turistice la scară mică, oferite de localnici; - dezvoltarea de branduri regionale susţinute de produse de calitate; - simplificarea normelor legislative pentru demararea şi administrarea unei mici afaceri în turism; - echivalarea turismului de in-coming cu activitatea de export în scutirile de taxe; - integrarea tendinţelor internaţionale şi a principiilor actuale de dezvoltare durabilă în turism (Criteriile internaţionale de turism durabil au fost lansate de Organizaţia Mondială a Turismului, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu) în planurile regionale de dezvoltare a turismului. Am considerat necesar să analizăm şi prevederile legate de turism, întrucât s-a demonstrat în ultimii ani că dezvoltarea haotică şi axată exclusiv pe profit economic primează în România. Iar rezultatele analizei arată că de multe ori impactul turismului asupra mediului este lăsat la o parte. Suntem profund îngrijoraţi de măsuri ca realizarea cordonului turistic Constanţa-Sulina, care înseamnă distrugerea biodiversităţii pe ultimele plaje ale litoralului românesc mai puţin afectate de activităţi umane. De asemenea, am găsit o prevedere care vizează ca trecerea suprafeţelor în proprietate publică de stat să fie permisă numai în cazuri excepţionale pentru interes public ([…] turistic în staţiuni de interes naţional). Este de neacceptat din punctul de vedere al protecţiei mediului o astfel de prevedere, întrucât lasă o uşă deschisă exproprierilor sau afacerilor cu terenuri în zone turistice, ceea ce nu garantează sub nicio formă faptul că un teren aflat într-o arie protejată nu ar fi supus construcţiei de infrastructură de turism. Un alt partid propune crearea a 10 staţiuni turistice în zone montane cu potenţial pentru dezvoltarea sporturilor de iarna. Reamintim tuturor candidaţilor în alegeri că Programul Naţional Superschi în Carpaţi, aprobat prin Legea nr. 418/2006, include 100 de localităţi sau zone montane vizate 68

Oferta electorală de mediu

pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi un procent foarte ridicat din acestea se află pe suprafaţa ariilor protejate. ONG-urile de mediu au făcut observaţii asupra legii în timpul dezbaterii la Camera Deputaţilor, dar principala modificare survenită ca urmare a dezbaterii Parlamentului asupra acestora a fost creşterea numărului de zone vizate. Este tipul de proiect de dezvoltare a turismului căruia ne opunem pentru că este diametral opus principiilor de protecţie a mediului şi a biodiversităţii. Nu în ultimul rând, am identificat probleme legate de necunoaşterea situaţiei de fapt în domeniu: unul dintre partide propune realizarea strategiei pentru turism a României, or acest document există deja. În aceeaşi ordine de idei, este nevoie de o strategie care să abordeze corect dezvoltarea turismului şi nu de adoptarea unor noi legi în acest domeniu, aşa cum propune unul dintre partide. Nu am identificat menţiuni în niciun program politic referitoare la încurajarea turismului local, de scară mică, adică a acelui tip de turism care are impactul cel mai redus asupra mediului şi are cel mai mare potenţial de valorificare a naturii şi a culturii locale. De asemenea, nu am găsit în nici un program referinţe legate de integrarea principiilor dezvoltării durabile în politicile de turism, esenţiale pentru reducerea impactului acestora asupra mediului. Există foarte puţine menţiuni, şi acelea superficiale, referitoare la îmbunătăţirea marketingului pentru servicii turistice. Spunem acest lucru pentru că ecoturismul ar putea beneficia în mod special de instrumente de marketing potrivite. Considerăm pozitive iniţiativele legate de turismul de nişă şi promovarea unor servicii turistice specifice fiecărei categorii de turism (inclusiv ecoturism) şi ideea introducerii siturilor Natura 2000 în circuitul turistic. Alianţa PSD+PC - Proiectarea şi realizarea parteneriatului public-privat pentru cordonul turistic Constanţa-Sulina; - Dezvoltarea agroturismului şi turismului montan; - Promovarea turismului ecologic şi balneoclimateric la scară naţională; - Definitivarea unor strategii de promovare pe zone turistice: zona montană, zona litoralului, zona Deltei, zona turismului cultural, zona turismului balnear, zona turismului rural. PNL - Dezvoltare planificată, în vederea diversificării ofertei cu produse turistice durabile, în conformitate cu recomandările Master Planului pentru dezvoltarea turismului naţional 2007 - 2026; - Elaborarea strategiei de dezvoltare turistică a României în conformitate cu clasificarea regiunilor de mare şi foarte mare importanţă turistică din România prevăzute în PATN; - Sprijin din partea statului pentru dezvoltarea infrastructurii de sprijin şi refacerea unui număr de 10 staţiuni balneare şi 10 staţiuni/zone turistice montane cu posibilităţi de dezvoltare a sporturilor de iarnă; - Conceperea şi implementarea sistemului naţional de informaţii turistice, program informatic integrat care cuprinde datele cu privire la resursele naturale, patrimoniul turistic, operatorii turistici autorizaţi, personalul autorizat din turism, centrele naţionale de informare şi promovare turistică precum şi orice alte informaţii gestionate de autoritatea publică centrală pentru turism. - Finalizarea procesului de construcţie a brandului turistic naţional în cadrul finanţării post aderare prin axa 5 a POR - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, domeniul de intervenţie 5.3. 69

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

PD-L - Valorificarea potenţialului turistic şi economic în conformitate cu planurile de management adecvate în arii protejate; - Introducerea în circuitul turistic a tuturor siturilor Natura 2000; - Stimularea activităţilor de turism specializat în mediul rural; - Crearea şi modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice; - Dezvoltarea agroturismului, promovarea artei populare şi a tradiţiilor culturale româneşti; - Creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică prin campanii eficiente de brand şi marketing turistic. UDMR - Promovarea produselor ecologice şi ecoturismului ca modalitate pentru dezvoltarea localităţilor. PER - Adoptarea unui pachet de legi privind turismul. Turismul trebuie să devină o sursă majoră de venit a României, dar cu respectarea mediului şi a ariilor protejate. PV - Trecerea suprafeţelor în proprietate publică de stat va fi permisă numai în cazuri excepţionale pentru interes public (şosele, căi ferate, interes de apărare, turistic în staţiuni de interes naţional). PNG-CD - Promovarea unor forme specifice de turism cum ar fi cel ecologic, ecumenic, agroturism, balneologic, cultural etc.

11. Urbanism şi spaţii verzi Principii urmărite: - stabilirea unor ţinte specifice de creştere a suprafeţei spaţiilor verzi conform legislaţiei româneşti şi standardelor europene; - măsuri de conservare a suprafeţelor de spaţiu verde existente; - soluţii concrete pentru crearea unor noi suprafeţe; - soluţii pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor; - standarde privind utilizarea surselor regenerabile de energie pentru clădirile noi; - amendarea Legii nr. 350/2001 care permite aprobarea de către administraţiile publice locale a Planurilor de Urbanism Zonal derogatorii; - respectarea legislaţiei privind crearea Registrului Spaţiilor Verzi Urbane (Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi în zonele urbane). Deşi spaţiile verzi sunt una dintre principalele probleme legate de ecologia urbană şi sunt supuse unor presiuni majore din cauza dezvoltării urbanistice haotice, partidele nu par a acorda o atenţie specială acestui subiect. Aceasta este unul din aspectele sensibile ale ofertelor electorale în special pentru faptul că este nevoie de îmbunătăţirea aplicării legislaţiei sau chiar de amendarea legislaţiei, în acest sens guvernul central şi Parlamentul având un rol esenţial. Nu am găsit nicio prevedere 70

Oferta electorală de mediu

legată direct de amendarea Legii nr. 350/2001 care permite PUZ-urile derogatorii sau de respectarea obligaţiei legale a administraţiilor publice de a crea Registrul Spaţiilor Verzi, aşa cum este prevăzut în Legea nr. 24/2007. Sunt prezentate, în schimb, măsuri generale referitoare la planificarea urbanistică ţinând cont de principii ecologice, realizarea centurilor verzi în jurul oraşelor şi interzicerea construcţiilor pe spaţii verzi, în apropierea surselor de apă şi în arii protejate. Trebuie însă să menţionăm că crearea centurilor verzi şi păstrarea acestora pe termen lung depind de planuri de urbanism durabile, prin urmare inclusiv de promovarea unei legislaţii care să asigure acest lucru, ceea ce programul electoral respectiv nu menţionează. De asemenea, trebuie precizat că prevederea privind “interzicerea construcţiilor dacă pe acel loc se află ochiuri de apă stătătoare sau ape curgătoare” nu este credibilă, atâta timp cât nu se specifică criteriile prin care se stabileşte decizia de interzicere (de exemplu nerespectarea unor standarde clare de construcţie, dimensiunea prea mare a construcţiei, lipsa unui sistem de management al apelor uzate etc.). Am apreciat existenţa în programele partidelor a prevederilor legate de creşterea suprafeţei de spaţii verzi pentru a atinge limitele minime stabilite de standardele europene. Am identificat, de asemenea, prevederi legate de eficienţa energetică şi reducerea risipei de energie, vizând în special construcţiile. Pe de altă parte, aşteptam menţiuni referitoare la crearea unor standarde clare şi facilităţi pentru dezvoltatorii imobiliari care construiesc clădiri cu eficienţă energetică ridicată. În aceeaşi ordine de idei, considerăm necesară introducerea unor elemente obligatorii în legislaţia naţională privind utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru clădirile noi. Aspectele de mai sus se regăsesc în foarte mică măsură în programele partidelor politice. Alianţa PSD+PC - Introducerea conceptului de zonă metropolitană pentru regenerare urbană. PNL - Creşterea eficacităţii energetice a parcului imobiliar; - Investiţii în instalaţii performante din punct de vedere energetic; - Facilităţi fiscale pentru a încuraja consumatorii să investească în audituri energetice şi lucrări de renovare; - Aplicarea standardelor europene de eficienţă pentru clădirile noi. PD-L - Extinderea suprafeţelor verzi cu rol de agrement şi îmbunătăţirea microclimatului; - Elaborarea şi implementarea studiilor de trafic în toate oraşele şi municipiile pentru reducerea semnificativă a poluării aerului din cauza traficului; - Planificarea amenajării urbane şi elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice precum şi elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi planurilor de urbanism. 71

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

UDMR - Creşterea suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor (20 mp/loc. până în 2010, 26 mp/loc. până în 2013). PER - Obligativitatea administraţiilor locale de a le oferi locuitorilor un număr cel puţin egal de metri pătraţi de spaţiu verde cu cel din celelalte ţări ale Uniunii Europene; - Construirea de centuri de pădure în jurul oraşelor mari; - Interzicerea construcţiilor dacă locul respectiv este un spaţiu verde contabilizat ca atare în baza pachetului anterior de legi privind numărul minim de metri pătraţi pe cap de locuitor; - Interzicerea construcţiilor dacă pe acel loc se află ochiuri de apă stătătoare sau ape curgătoare; - Interzicerea construcţiilor dacă acel spaţiu reprezintă un habitat pentru specii de animale sau păsări protejate. PV - Frânarea exploatării terenului şi extinderea suburbană consolidând rolul oraşelor şi al comunităţilor locale ca locaţii vitale; - Protejarea spaţiului verde intravilan prin introducerea unui procent minim intravilan care să aibă aceasta destinaţie. PNG-CD - Extinderea spaţiilor verzi, mai ales în oraşe.

12. Transparenţă şi consultare/cooperare cu ONG-urile Analiza acestui capitol are în vedere următoarele aspecte: - asigurarea accesului la informaţie şi a transparenţei decizionale; - colaborarea cu societatea civilă. În acest capitol s-a avut în vedere faptul că lipsa transparenţei decizionale, alături de alte carenţe ale activităţii de reglementare, conduce la încrederea scăzută a societăţii în forţa şi importanţa actelor normative. Absenţa consultărilor face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o accentuată instabilitate legislativă şi nu oferă siguranţa necesară cadrului legal existent în România. Aplicarea reală a principiului transparenţei ar duce la o mai mare încredere în legi şi reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesaţi. Încrederea în cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu consecinţe pozitive asupra dezvoltării economice şi a menţinerii unor relaţii de cooperare între aparatul guvernamental şi societate. Deşi ne aflăm la aproape 20 de ani de exerciţiu democratic în România, din programele partidelor se poate observa că există relativ puţine referiri în ceea ce priveşte transparenţa şi consultarea cu ONG-urile privind problemele de mediu. De cele mai multe ori parteneriatul sau colaborarea cu ONG-urile este percepută doar ca un plus de imagine şi/sau credibilitate şi nicidecum ca un schimb de experienţă real sau un aport din partea organizaţiilor la actul legislativ. În afară de două partide care menţionează o singură dată în programul lor cuvântul “transparenţă”, în celelalte 72

Oferta electorală de mediu

programe termenul nu se regăseşte. Acesta este un lucru îngrijorător pentru societatea civilă având în vedere că, deşi legiferate, aceste drepturi sunt încălcate sau consultările sunt superficiale, fiind realizate pentru a urma litera legii, dar nu şi spiritul acesteia. Organizaţiile neguvernamentale nu sunt considerate un partener de dialog social sau civic aşa cum se întâmplă în Uniunea Europeană. Un exemplu îl constituie chiar lipsa ONG-urilor din Consiliul Economic şi Social din România, deşi au fost organizate alegeri pentru reprezentanţii acestora, cu fonduri alocate chiar de Guvern. Din nou, unul dintre partidele analizate nu include sub nici o formă prevederi despre transparenţă şi consultare în propriul program politic. PNL - Realizarea unor parteneriate care să vizeze implicarea autorităţilor locale şi ale ONG-urilor în procesul de conştientizare şi instruire a cetăţenilor cu privire la siturile cuprinse în reţeaua Natura 2000, cu scopul de a desfăşura activităţi economice fără a aduce prejudicii factorilor de mediu; - Înfiinţarea la nivel local a unor echipe de supraveghere mixte (personal silvic, jandarmi, reprezentanţi ai ONG-urilor) pentru supravegherea şi controlul ocoalelor silvice şi a pădurilor neadministrate; - Menţinerea unei colaborări strânse cu organizaţiile non-guvernamentale, premierea anuală a celor mai active organizaţii pe mediu pentru a încuraja şi a sprijini acţiuni în scopul protecţiei mediului înconjurător. PD-L - Implicarea partenerilor sociali în elaborarea reglementărilor şi procesul de luare a deciziilor în domeniul protecţiei mediului. UDMR - Asigurarea transparenţei instituţiilor de mediu; - Fondul pentru Mediu trebuie să asigure un suport real şi la îndemână pentru micii întreprinzători, autorităţi locale şi organizaţii neguvernamentale în vederea realizării diferitelor investiţii şi programe de mediu; - Participarea comunităţilor locale şi a organizaţiilor neguvernamentale la procesul de decizie privind protecţia mediului. PV - Implicarea activă a cetăţenilor în luarea deciziilor la nivel local; - Creşterea rolului cetăţenilor în luarea deciziilor la nivelul comunităţilor, astfel încât să asigurăm o mai bună transparenţă a politicilor administraţiilor locale. PER - Presiuni asupra autorităţilor şi agenţilor economici, prin acţiuni proprii de voluntariat, prin campanii eficiente de comunicare pentru schimbarea comportamentului, adresate cetăţenilor, cu ajutorul organizaţiilor neguvernamentale. 73

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

Tabel sintetic privind conţinutul programelor politice referitor la componenta de mediu Legenda = aspectele analizate sunt abordate în mod convingător în programul electoral al partidului; = programul electoral promovează prevederi contrare aspectelor analizate; = programul electoral abordează aspectele respective într-o manieră prea generală sau parţial; = programul electoral nu abordează deloc acest aspect. Capitol/Aspecte analizate 1 Energie şi schimbări climatice Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile Promovarea echipamentelor pentru utilizarea surselor regenerabile de energie la nivelul gospodăriilor Limitarea investiţiilor în energia hidro mare Încurajarea iniţiativelor legate de eficienţa energetică Planificarea construcţiei de noi unităţi de producere a energiei nucleare Măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră 2 Transport Dezvoltarea/modernizarea sistemului de cale ferată Pregătirea infrastructurii pentru transport intermodal Încurajarea utilizării transportului public şi a bicicletei Reducerea poluării provenite de la automobile (emisii, zgomot) 3 Biodiversitate Promovarea de norme legislative care să respecte prevederile europene privind conservarea biodiversităţii Crearea/promovarea unei strategii pentru conservarea biodiversităţii în România

Alianţa PSD+PC

PNL

PD-L

UDMR

PER

PNGCD

Oferta electorală de mediu Capitol/Aspecte analizate

Alianţa PSD+PC

PNL

PD-L

UDMR

PER

PNGCD

Realizarea procedurilor adecvate de evaluare a impactului asupra mediului pentru dezvoltarea şi implementarea proiectelor în sau lângă ariile protejate Susţinerea unei activităţi reale şi corespunzătoare a Agenţiei Naţionale pentru Ariile Protejate Asigurarea participării publicului la luarea deciziilor la nivel legislativ şi a posibilităţii societăţii civile de a impulsiona luarea deciziilor Crearea de noi arii protejate Promovarea ecoturismului în siturile Natura 2000, respectând principiile dezvoltării durabile 4 Gestionarea deşeurilor Reducerea producerii de deşeuri Crearea de sisteme de colectare selectivă Prevederi pentru înăsprirea transportului deşeurilor Prevederi privind reutilizarea materialelor Monitorizarea reală a rezultatelor colectării selective (cantităţile de deşeuri colectate selectiv) Stabilirea de soluţii pentru reducerea impactului asupra mediului al gropilor de gunoi neconforme, care vor fi închise Soluţii pentru depozitarea/ valorificarea /neutralizarea deşeurilor industriale periculoase (industriale şi nucleare) Realizarea de sisteme de salubrizare pentru localităţile mici Încurajarea valorificării deşeurilor electronice şi electrocasnice şi a bateriilor/acumulatorilor Creşterea/extinderea sistemelor de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor Campanii pentru conştientizarea populaţiei privind colectarea selectivă, reciclarea şi reducerea cantităţilor de deşeuri produse în gospodării

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză Capitol/Aspecte analizate 5 Agricultură şi păduri Promovarea metodelor de producţie ecologice şi prietenoase cu mediul Susţinerea micilor ferme familiale Susţinerea pieţei produselor autohtone prin descurajarea importurilor şi eliminarea intermediarilor în lanţul alimentar intern Opoziţia faţă de abuzul de tehnologie industrială (metode de producţie intensive) Limitarea producţiei industriale de biocombustibili Interzicerea eliberării în mediu a organismelor modificate genetic Oprirea defrişărilor Împăduriri Limitarea şi controlul strict al vânătorii şi pescuitului industrial Profesionalizarea/specializarea angajaţilor din instituţiile de control (ex. Garda de Mediu) Interzicerea activităţilor de exploatare în vecinătatea şi în ariile protejate (tăieri de pădure, pescuit, vânătoare, cultivare/testarea OMG-urilor) 6 Protecţia solului Identificarea de măsuri concrete privind creşterea calităţii solurilor Reducerea impactului agriculturii intensive asupra solurilor Încurajarea cercetării în domeniu Implementarea de măsuri concrete pentru solurile afectate de industrie (minieră, energetică, etc.) Monitorizarea calităţii solurilor

Alianţa PSD+PC

PNL

PD-L

UDMR

PER

PNGCD

Oferta electorală de mediu Capitol/Aspecte analizate

Alianţa PSD+PC

PNL

PD-L

UDMR

PER

PNGCD

7 Managementul apelor Respectarea principiilor Directivei Cadru Apă în planificarea şi realizarea amenajării bazinelor hidrografice (privind în special crearea sau conservarea zonelor umede şi protejarea siturilor Natura 2000) Crearea infrastructurii care să permită accesul populaţiei la apă potabilă şi canalizare Crearea infrastructurii pentru staţii de epurare a apelor uzate Prevenirea dezastrelor prin reducerea vulnerabilităţii comunităţilor (incluzând crearea hărţilor de risc actualizate) 8 Dezvoltare durabilă 9

Educaţie şi cercetare în domeniul mediului Realizarea de campanii de conştientizare şi implicare a cetăţenilor cu privire la sectoare specifice de mediu Stimularea cercetării în domenii legate de protecţia mediului

Introducerea unei curricule obligatorii referitoare la protecţia mediului şi dezvoltare durabilă în programa şcolară din învăţământul preuniversitar Încurajarea dezvoltării de programe universitare axate pe protecţia mediului în domenii cu impact asupra acestuia (de exemplu arhitectură, construcţii, energetică, management, comerţ etc.) 10 Turism Analiza pe baze realiste a tendinţelor pieţei turiştilor români şi de incoming Poziţionarea României pe piaţa europeană de turism prin promovarea punctelor unice de atracţie (Unique selling proposition) Realizarea unei politici coerente de sprijinire a sectorului mic din sfera turismului (zone rurale) Integrarea ariilor protejate în dezvoltarea regională pe principii durabile, bazată pe produse turistice la scară mică, oferite de localnici

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

Capitol/Aspecte analizate Dezvoltarea de branduri regionale susţinute de produse de calitate Simplificarea normelor legislative pentru demararea şi administrarea unei mici afaceri în turism Echivalarea turismului de in-coming cu activitatea de export în scutirile de taxe Integrarea tendinţelor internaţionale şi a principiilor actuale de dezvoltare durabilă în turism în planurile regionale de dezvoltare a turismului 11 Urbanism şi spaţii verzi Stabilirea unor ţinte specifice de creştere a suprafeţei spaţiilor verzi conform legislaţiei româneşti şi standardelor europene Măsuri de conservare a suprafeţelor de spaţiu verde existente Soluţii concrete pentru crearea unor noi suprafeţe Soluţii pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor Standarde privind utilizarea surselor regenerabile de energie pentru clădirile noi Amendarea Legii nr. 350/2001 care permite aprobarea de către administraţiile publice locale a Planurilor de Urbanism Zonal derogatorii Respectarea legislaţiei privind crearea Registrului Spaţiilor Verzi Urbane (Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi în zonele urbane) 12

Transparenţă şi cooperare/colaborare cu ONG-urile Asigurarea accesului la informaţie şi a transparenţei decizionale Colaborarea cu societatea civilă

Alianţa PSD+PC

PNL

PD-L

UDMR

PER

PNGCD

Concluzii şi recomandări

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI În anul electoral 2008, Fundaţia TERRA Mileniul III împreună cu Asociaţia ALMA-RO au dorit să reia tradiţia analizei programelor electorale, aducând în plus legitimarea recomandărilor asupra analizei prin prezentarea opiniilor cetăţenilor şi societăţii civile, reflectate atât în Barometrul Verde cât şi în cel al analiza percepţiei ONG-urilor. Nu putem să neglijam faptul că din ce în ce mai mulţi români sunt preocupaţi de problema mediului mai ales din perspectiva impactului asupra calităţii vieţii. Putem observa că la nivelul opiniei publice se face legătura între domeniul “protecţia mediului”, sănătate şi calitatea vieţii generaţiei prezente şi a celor viitoare, existând chiar dorinţa ca protecţia mediului să primeze sau să fie la fel de importantă ca şi dezvoltarea economică a ţării. Desigur, aceasta este şi esenţa conceptului de dezvoltare durabilă. Din compararea celor trei componente ale Raportului de analiză - Barometrul Verde, Baromentrul ONG şi Analiza ofertei electorale privind mediul din 2008 - am identificat o serie de concluzii. Referitor la Barometrul Verde: - în primul rând, este îmbucurător să putem certifica statistic numărul crescut de “eco-suporteri” în rândul cetăţenilor României. Deşi cunoştinţele şi comportamentului “eco” sunt în continuare destul de scăzute, se poate observa statistic preocuparea mai intensă privind protecţia mediului în România ca stat membru al UE. Este de remarcat, de asemenea, conştientizarea de către cetăţeni a impactului activităţilor şi comportamentelor proprii asupra calităţii mediului, dar şi a faptului că atât legislaţia cât şi autorităţile publice trebuie să ţină cont mai mult de protecţia mediului; - problemele majore de mediu care afectează populaţia urbană, cum ar fi poluarea aerului şi apelor, defrişările masive şi lipsa spaţiilor verzi, poluarea rezultată din transport, sunt un semnal de alarmă pentru viitorii decidenţi politici. Peste 90% dintre cetăţenii României se declară de acord cu introducerea sau creşterea considerabilă a taxelor sau amenzilor pentru daune mediului precum aruncarea gunoiului în spaţii neamenajate, tehnologie învechită, eliminării spaţiilor verzi pentru construcţii; - de asemenea, cetăţenii declară că Guvernul ar trebui să facă mai multe pentru rezolvarea următoarelor probleme: reducerea poluării industriale, gestionarea deşeurilor, controlul modului în care antreprenorii folosesc terenurile şi resursele aferente acestora. Din analiza ofertei electorale referitoare la protecţia mediului, am identificat progrese clare în privinţa includerii aspectelor de mediu faţă de programele politice din anul 2004. Cu toate acestea, o serie de aspecte foarte importante de mediu nu sunt deloc abordate sau sunt detaliate insuficient în programe, în special în următoarele 79

Gândeşte politici verzi! - Raport de cercetare şi analiză

domenii: urbanism şi spaţii verzi, gestionarea deşeurilor, agricultură, păduri, managementul apelor şi al solului şi turism (a se vedea tabelul sintetic din capitolul aferent analizei). De asemenea, am putut identifica prevederi ale programelor care se opun principiilor dezvoltării durabile, de exemplu dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavodă, deşi fondurile respective pot fi folosite mai eficient pentru utilizarea surselor de energie regenerabilă. De asemenea, pentru o bună parte dintre domeniile de mediu analizate, prevederile programelor electorale sunt foarte generale şi aduc aminte mai degrabă de principii generale şi nu de acţiuni clare concentrate pe domenii de mediu. În ceea ce priveşte cercetarea asupra ONG-urilor de mediu, este important de reamintit că principalele obstacole pe care le-au întâmpinat acestea în participarea la elaborarea politicilor de mediu sunt mentalitatea şi lipsa de deschidere a autorităţilor, lipsa procedurilor clare de comunicare cu autorităţile, dar şi lipsa expertizei acestora. Recomandări Principalul obiectiv al acestui raport este identificarea acelor aspecte sau domenii problematice din perspectiva corelării nevoilor şi dorinţelor populaţiei şi organizaţiilor societăţii civile cu programele electorale ale partidelor. Considerăm că este foarte important ca pe agenda politică să se regăsească metode de soluţionare a problemelor pe care le identifică cetăţenii şi ONG-urile. Recomandările de mai jos vizează în special mediului politic, iar capacitatea acestuia de a le internaliza este un test pentru maturitatea partidelor politice din România. O primă recomandare este legată de necesitatea corelării aspectelor problematice menţionate de cetăţeni cu priorităţile politice, ceea ce nu se întâmplă în foarte multe domenii de mediu. Iată un exemplu: deşi majoritatea cetăţenilor României nu doresc promovarea energiei nucleare, cel puţin două partide importante propun construirea a două noi unităţi la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă. Pentru populaţia din mediul urban, energia nucleară este asociată cu o potenţială ameninţare la adresa calităţii vieţii: 85% din respondenţi se referă la accidentele nucleare, iar 83% se raportează la deşeurile radioactive provenite din energia nucleară. Un alt exemplu în acest domeniu este poluarea apelor, o problemă identificată de populaţia urbană atât actualmente, cât şi în viitor, însă partidele politice nu par a o trata ca pe o prioritate (de exemplu, majoritatea partidelor nu includ în programele lor aspecte legate de tratarea apelor uzate, capitol la care cea mai mare parte a localităţilor urbane din România sunt deficitare). Nu în ultimul rând, în domeniul spaţiilor vezi, o problemă menţionată frecvent de populaţia urbană, nici unul dintre partide nu menţionează măsuri active pentru inventarierea şi păstrarea acestora (cu am fi respectarea legislaţiei privind crearea Registrelor Spaţiilor Verzi la nivel naţional şi local sau interzicerea schimbării destinaţiei acestora).

Concluzii şi recomandări

De asemenea, considerăm că este necesar ca mediul politic să ia în considerare reala consultare cu societatea civilă. În afara faptului că majoritatea programelor nu menţionează nimic în acest sens, gradul de răspuns şi de cooperare cu ONG-urile în realizarea acestui raport este absolut relevant. O bună parte dintre partidele cărora li s-au solicitat informaţii despre programele electorale de mediu nu au răspuns. Lipsa colaborării cu administraţia publică este o problemă menţionată frecvent de ONG-uri, cauzele acesteia fiind în principal mentalitatea autorităţilor publice şi lipsa lor de deschidere. Aşadar, nu este de ajuns să existe o lege în privinţa transparenţei decizionale pentru a asigura colaborarea societăţii civile cu autorităţile publice, ci este nevoie în primul rând de disponibilitatea acestora, de acceptarea societăţii civile ca partener de dialog real, şi nici unul dintre programele politice ale partidelor nu indică o astfel de schimbare de mentalitate. Trebuie, totuşi, să menţionăm, că unul dintre partidele care a răspuns solicitărilor noastre a organizat o dezbatere publică asupra propriului program de guvernare, ceea ce considerăm că este o practică binevenită şi, sperăm noi, un început al schimbării atitudinii partidelor faţă de societatea civilă.