CPSF_059 by Ghe Zam

EDITATA" DE REVISTA

ล TIINลขA^

TEHNICA'

IVAN ANTONOViCl EFREMOV

NEBULOASA DIN ANDROMEDA Roman

Coiecjia

$tiintifico-fantastic

,Povestiri

sWinfifico-fantasflce' 59

Traducerea

din lîmba

TATIANA

rusă

tte

BERINDEI

Revizia ştiinţifică de ION

MINZATU

FUGA CONSOANELOR Vreţi să ştiţi ce pregăteşte „Ştiinţă şi tehnică" cititorilor săi? Dezlegaţi jocul de mai jos completînd spaţiile goale cu consoanele necesare.

U- A A-AL-aţi dezlegat, nu?

Coperta -

desen dc NIC.

NICOLAEV

Precuvîntarei Din copilărie mă pasionau cărţile, romantismut. aventu rile,

fenomenele

n-aş

j'i mers

dat

asprele-i

foarte

ttnăr.

rezistenţă

coleau

(ara

mele

glasul.

zi,

un articol sovietic,

tinăra

că

ml-ar

tncă

o putere

tatăl

meu,

şi

care răs

şl de Azov

(pe

atunci

Suşkin

şt ridica

vante...

scrisei

solicitudine

profesii:

mă invită

să frecventez După in

Istorie ce am Extremul studiile,

urmam

cititorului

muzeul

sub

şi a

navală,

şi pe

Caspică.

iar

tim capti

ca e ad

navigam. şi

unei

şi îmi lui,

mă

navigat

Apoi,

Universitatea

vara

marinari

primi

direcţia

şcoala la

probleme

cărţi

şi

(armurile

îngă iniţiat

vieţii...

Orient

căci

fiu-

urma

de băiat In căutarea

terminat

cursurile,

extraordinar,

marele tn

infinită

şl

împrumută

unde,

intrai

sedimentele

care populaseră

mele

a Pămintului

perspectiva

imi

(1922)

paleontolog

Kotlas.

entuziastă.

dibuirile

sftrfăcut

„Natura"

eminent

de întrebări

la el.

După

a reconstituit

stranii

mulţime

în

pentru

mi-am

2.000.000 de secole

o scrisoare

mirabilă

marea

unde

descoperite

de Ungă

acest savant

de animale

deschidea

purilor

Suşkîn,

terestre

pe acolo

luă

lectură.

tn revista

tml

de şofer.

citii

de Nord,

puterea glndirii, lume

pentru

Leningrad,

ca ajutor

fosilelor

care se sforţau

Sovietică,

gustul

tnttmplare,

din Doina

o întreagă

ceva

surprins, cu

englezi,

dus la

totodată

din

ce cursese

iarna

Neagră

Republică

regăsii

m-am

asupra

Prin

continui

In fata evenimentelor

al academicianului

permiene,

ttloi

inactiv

m-a

Poate

dacă viafa

înzestrat

moştenite

pe Marea

îmi

lucrind

Intr-o

dui

civil

a interven(ioniştilor

ostilităţilor

studiile

îndepărtate.

parte dintr-o companie motorizată a celei de-a şasea se terminară din pricina unei grave contuzii: obuzul

vreme

lui,

războiul Ucrainei;

să sugrume

silul

viu

lecfii: sudul

să răntn

unei canonîere zadar

ţările

de bibllofilie

mea.

Călătoriile f&ceam .armate)

departe

excep(ioncUă,

team, fireşte,

neexpUcate

mai

din De

muncitori

ca ma-

dornic

să-mi

Leningrad: nu

era

afungeau

fapt

ştiinţă pe aceeaşi cale: studiind fără întreruperea lucrului. întreaga doua Multa cariere: ţară vremefăcea marina am fost la şl fel. jrămtntat ştiinţa. O dedală, îndoieli: tn timpul şovăiamserviciuIntre

lui

meu

barcă se

Marea

motor.

intindea,

rele

arunca

scrutam la

ternă

şi lucie, de pe

bine

întrezării

imediat.

Erou

fantomatice

ruinele

străzile, şterse

că o

briză

oricînd

mintului eJ le-a să

incep

fără

Baku,

să şovăi

parcurgeam

diverse

vestigiilor Avid

pădurile mine O

din

de aaimaie

Ural.

in stepele

dădeam seama

mult

academitrebuia Acceptai

ştiinţă.

Sovietice,

pustii

vara

în

căuta¬

un „vinător

interesante

în

şi tăcerea ai

vechilor

Asiei

Centrale.

spirîtuhd.

de patrie

şi faţă

Îmi

de po

porul meu. Hu puteam rămine departe de grandioasa jte care oamenii sovietici o dădeau pentru crearea, în cel

mal

această mă

scur.t, a unei misiune,

şi consacrat:

industrii rol

ţi

însemnat

după terminarea

tehnici

Pă care

adjunct.

maturilaiea

mea faţă

mai Istoria

de la

Devenii

şi munjii

soare

studiului,

bezna

Academie,

descoperiri

ta şi

unde

pentru

Uniuaii

multe

clădirile

transformări

telegramă

dispărute.

venea

de datoria

încet,

nacesare

din Nard,

experienţa,

turnuri

simfit

preparator

ale

să fac

şi

mă

mod definitiv

regiuni

norocul

probele

şi mlaştinile

dată

pustiu.

recunoscui

ziduri

să cunosc

să Juorez

post

şi optai

preparam

fosile".

primii

şi

îndepărtau

unei

marilor

proră,

vedeam,

neted

să desluşesc

voiam

soa

alocuri,

Impresionat

cauzele

modestul

şi

sau reflexul

Tml propunea

Iarna rea

prinsei

spre ştiinţă:

şl să pătrund suferit.

abia

uşoară

pe fundul

scufundat,

barcă

tntr-o marea

verzi,

Culcat

pe care nu le

sub

vedenie.

atras

ciaaiLl Suţkin.

oraş

oglinzi

nori.

lumină:

Baku

$1 torida;

unei

fără

adîncime,

unui

misterioasa

decit

asemenea de

liniştită

geometrice

ridicau

inaccesibile.

întorceam

un cer

metri

forme

mă

foarte

pătrunse

de zece

Deodată

ireale,

era

flăcări

valurile

mai

Caspică.

Ziua

luptă timpul

de avanfiardh.

revenea

geologiei,

lastUutului

căreia

de mine

de la

Leningrad, am început ţi Ut Extremul Orient.

să fac prospecfii tn Siberia, in Ipikuţid Această murică aspră n însemnat pen

tru

şcoală.

mine

de la

Extremului erau 20ice

excelenta

Aldaa,

gneiss-urile

Orient,

minele

foarte departe şi superioare şl ale

Desijiur,

din

Siberia

. i ; , - l a m b r i e n e if^nf-olcul

da cărbune

•.!F

aurifere

de studiul cimlinentrliir erei faunei acesteia — problemn

pulericărom

liotărîsam să mă diâie —, dar orizontul meu de om de ştii/, şl experienţa mea de călător sv ' . i r j ' r . n i •!,• Ui ti la o/' La capătul celui dintU cin: za/se mari progrese In studiul mii venii

de specialişti la

cerceliirile

fusv.serd formali palecntolugite

ilică re^j . •.• aie ţăn . in cmsul

avestnr

<ti căpătai

ani

direcţia

k. • nwâ

lnboratt!r c«rt studia ce/e mai vechi specii de anlmclle te restre şl vătuTlIe erct palefvnce, ven mal îndepărtată di-i istoria pămintului. Academicimui Suţkln, maestrul meu, t>t rise ţi eu fusesem chemat Sâ-I tnlocidvsc, deşi n-aveam ntalentul şi nici cunoştinţele lid, AsederttmS. fostîmprejurările, omeu perioadă muncă ' cu. pafta sea recluziunea cordaia desănostalgia ştscriu, de pe existentă care nucălătoriilor, cei mi-ocu deimpuneau totul al Sufletul cincizeci lea articol luhburată nu sedc Sl ^intiflt, resemna Insă lini auveni ci

simple ru'm,

amintiri aprigai

încercat .rit rile

fără

lareau

evoclnd luptă mui

literar

rindiul

grămadă

interes,

priveliştilor

erau

cuvintele

Reincercat război

doboare. Convalescenţa

eşec

scriind

misterele

şi

acţiunile

vanii,

mai

tirztu.

Ut zilele

Primele mite

mele

după

reluindu-mi,

vastei

elită,

noastre

marinari,

publicate

numea

Prima

mea operă

,.La

roman

istoric

scris

Boverjed" Toate

apoi

hotării

istorică

scj-

bine

pri

să

continui

Din

1945 şi

apoi Intr-un

hotarul

volum'

Oikumenei',

şi El lada. a fost publicată

nuvelă

intitulată

In 194!t

„Călătoriile

lui

(1953) ^. povestirile

tru „lumile copilărie.

despre Egipt

visurile

exploratori

ştiinţifică.

adunate

întinsă:

util

1944, fură

mea,

ptnâ în 1948 au apărut povestiri mai

face patni,

ştiinţei.

vindecarea

totodată,

atlt de crunte,

că mă puteam

dezvoltarea

povestiri,

de cititori;

a scrie,

marelui

pe aici să mă

fost lungă, iar ideea de a nu face

natura

pentru

ca să mă

ca artist şi pen

unei boli care ju cil

Socoteam

oamenilor

care luptau

domeniul

tn voie...

mia

mării,

(nInsă

descrie

prea ocupai

nimic, atunci clnd ţara mea trecea prin încercări de nesuportat.

Am nrAe

vignare,

prim

eram

mult

in cursul

mi-era

exploratn-

memorii.

pentru a o privi

$â meditez

să scriu

naţional,

Aceste

n-aveau

Acest

De altfel,

detaşez de lumea exterioară, tru a găsi timpul

să scriu de pagini.

insipide.

mă descurajă.

activitate

natura...

multe

succes

lipsite'de

tumultuoasa

mele

imle păr taie", Aceste

lumi

stni

inspirale

pasiune pot

exista

de pasiunea

mea pen

pe care am avut-o în

gîndirea

incă din

ştiinţifică,

profunzimile misterioase ale vremurilor apuse. Sînt căi şi semne noi, tncă incerte; abia schiţate la infinitul oriăont al viitorului. Sarcina romancierului constă în a ilustra, prin imagini vii, aceste' căi. In a vorbi despre ele ca despre un fapt îndeplinit şi astfel a conduce pe cititor spre poziţiile inainiitte aU- ştiinţei. Dar tncă nit-i totul. Filozofia ficţiunii şidnţifice este evoluţia spirilulai omenesc creator care con^ibiHe la studierea vieţii societăţii. Iar esenţa ei este cerceta I E vorba de povestirile „Umbra Ireculuiui". „ObM-rvatorea noului şt, prin urmare, deschiderea nnet ferestre spre'' rul Nur-l-Doşt" ..IiUlInire po Tiiskarova" .J'iscul de sub viitnr. lunâ". .L«c.î duhurilor de rmnle", „Olhoi-Horno. ]. EFREMOV alb", „Coriilnile astrale" '

tineretului). ^ „ , J Noiâ din partea redacţiei romir.e: Romanul N E B U L O A S A DJN A N D R O M L i D A " i r c a lui l! Efreniov -

Cornul

(apărute Ia noi In lara, la

Editura

, , ultima lu-

a fost lerminal anul trecui şi apare

• oniitcnt în limbile rusă, romînii şi

magluari.

Personajele

romanului:

ERG NOOR comandantul astronavei „Tanira" N I Z A K R I T tinără

asironavigatoare

de pe „Tantra"

P U R H I S S astronomul expediţiei „Tantra' E O N T A L biologul expediţiei „Tantra" L U M A L A S W Y medicul expediţiei „Tanira"

\ \

P E L L Y N astronaut experimentat de pe „Tanira" K E Y BEER inginer electronist de pe „Tantra" I N G R I D D I T R A asironomu de pe „Taniru" l O N E M A R profesoară de gimnastică ritmică

, -i '\ j (

de pe „Tantra"

B I N A LED geologa expediţiei „Tantra" T A R O N mecanic de pe „Tanira" D A R V E T E R directorul staţiunilor exterioare

j (') '

MWEN VEDA EVDA lUNII

M A S succesorul lui Dar Veter K O N G specialistă in istoria antică N A L citebrâ psihiatră A NT conduce serviciul maţinilor electronice

de memorizat

Z A F F T E T şeful informaţiei externe de pe „Lebăda G R I M Ş A R şeful laboratorului de paralizie generală A F N U T celebru chirurg L E A O L A N renumit paleontolog A V A E I G O R O principala ajuloure a Vedei Kvng REN BOZ fizician şi matematician de ta Academia

j i

61"

^ ^ /, limitelor'i

lărgirii

j j \ • ubscrva-^

cunoaşterii K A R T S A N pictor C I A R A NANDJ biolog, modelul Iul Kart Sun F R [ T DON şef ui expediţiei navale KOR Y U L L construise cu 170 de ani în urmă In aprupiri fu torului

din Tibet instalaţii

derea unei experienţe G R O M O R M preşedintele DIS ZIG TOR MiR

pe care le vu joiosi

epocale Consiliului

astronautic.

Mwen

astronautic V L I I I H OZ DDIZ

ilustru

cercetător

stea din constelaţia Lebăda O N A R o fată dintr-un sat de pe Insula

cosmic Uitării

Mus tn u«'»,

constructorul

de pe sistemul planetar al Centuurului K E N fiul tui Grom Orm Z O R compozitor A N fiul lui Zig Zor. prieten cu Dis Ken O M cel mai vîrstnic dintre cei patru, secretari de

' i

•", bazei . ^ ) i

Consiiiutuii

^Albireo

-: //*,; 'i '

Capitolul

S T E A U A DE F I E R La lumina opalescentă a unei solite, prinşi de plafon, cadranele nenumăratelor

aparate licăreau cu becurile lor viorli-albastre, portg-

calii ţi verzi. In centrul unei mese curbe de comandă, se desprindea un cadran titare. roşu. In fata acestuia, o fată pufin

comodă

a unui

adorator

stătea nemişcată, in atitudinea .

plecat

fa|a j|vinîtaţiJ.

Reflexele

niţii lîceau chipu-l tinâr să pară mai matur ţi mai sever, JesetilA^ umbre aspre nSsucui

jurul

uţor ridicat.

buzelor

plinufe,

Sprincenele

făcind

groase,

să

pară

încruntate

mal

ăscufit

aie fetei

erau

acum foarte negre, dînd ochilor o expresie de ţumbră, re&cainare. ^ Cintecui nînniicord al contoarelor fu Intreriîpî~de un uţor zăn gănit

metalic.

lihira~"fată

inîifiTTc subţiri

împreunate

tresări după

ţi-ţl

indreptâ

spatele

trudit, cu~-

ceafă,

Tn spatele ci se auzi o uşă. O umbră mare se prefăcu tntr-un bărbat cu mişcări

sacadate, precise, O lumină aurie izbucni, aprin-

zînd reflexe vii tn părul roşcat al fetei. I se luminară şi ochii, pe care, cu nelinişte şi dragoste, ii aţintea asupra noului venit. — Cu alte cuvinte, nu v-aţi culcat. Se poate ? ! O sută de ore nedormit I... — Crezi că-i un exemplu

prost ? răspunse bărbatul vesel,

fără zimbet, Glasul său avea inflexiuni — Toţi

ceilalţi

nimic, adăugă —

Poţi

dorm,

ea coborind

vorbi fără

rosti

sfios

instinctiv

deji

metalice. fata,

...aşadar

bănuiesc

glasul pină la şoaptă.

teamă I Tovarăşii

noştri dorm. Tn clipa

faţa, in cosmos nu veghem dccît noi doi, iar pină la pămint mai e un parsec* ţi jumătate! — Dar... nu mal avem anamezon * * decit pentru o singură acce lerare ! In glasul ei vibrau şi spaimă, ţi un fîr ascuns de tncîntare. Erg Noor, şeful celei de-a 37-a expediţii astrale, ajunse din doi păţi

lingă -~

cadranul

Sintem

la al

cel

roşu.

cincilea

tur I

* Parsec = unitate de m.isura pentru distanţe astronomice egală cu 3,2ti ani-lumina sau aproximativ 32.10" !tm. ( N . R.) ** Anamezon

substanţă cu legaturile niezonice nucleare dis

truse, avtnd odrept vitezăcombustibil. de eflux apropiată ce.i a luminii; de astronavă (Noţiune de fantastică. — N. Ac. ) folosit

— Da, am Inli.i. LI. Şi,., nimic. Tinăra tală anmcă o privire grăitoare spre pîlnia acustică a aparatului de recepţie automat, — După cum vezi, continuă Erg Noor, nu-i rost de dormit. Tre buie să mă gindesc In toate variantele, ia toate posibiiităjile. Solufia trebuie găsită pînă ta sfîrţitul celui de-al cincilea tur. —

Dar aceasta

înseamnă

încă

110 ore...

— Bine, atunci voi dormi aici, in fotoliu. Ceva mal tirziu, Cind se va termina acţiunea sporamlnel * pe care am luat-o cu 24 de ore inaînle. Fata rămase un timp cufundată in reflecţii. In sfirşit, se hotărî: — Ce-ar fi să reducem raza cercului ? Poate că li s-a defectat emiţătorul. ~ Cu neputinţă ! Să reducem m i a fără a micşora viteza ar echi vala cu distrugerea navei intr-o clipă. Să micşorăm viteza ca să parcurgem apoi distanţa de un parsec şi jumătate fără anamezon, cu viteza celor mai antice rachete ca care se mergea In lună ? Ar insemna să ne putem apropia de sistemul nostrn solar cam peste 1,500—2.000 de ani... —

înţeleg™ Dar nu s-ar putea ca e l . ,

— Nu. aceasta e cu neputinţă. Timpurile d n d oamenii pukau să comită neglijenţe sau să se insele pe ei şi pc aJţil au trecut demult. Acum « n ast-menea tucru nu se mai poale întimi>la. — N-am vrut să spun asta. In răspunsul repezit al tetei se simţea că fusese niţeluş jignită. Voiam să spun că, poate ne cauiă ţi „ A î grabuJ", desigur, însîL abîitindu-.se de pe traseul sftu... — Nu se putea abate atil de mult. O eroare este cu neputinţă. Ceea ce înseamnă.,.. Erg Noor şovăi, neindrărnind parcă să rosteastă Verdictul, ...înseamnă că .^Algrabul" * pierit! — Poate că n a (Merit chiar, dar a fost avariat de vreun mt-teorif ţi nu mai poate atinge viteza cerută..., interveni fata. — Nu poate atinge viteza cerută! repetă Erg Noor. Nu €«tc onre acelaşi lucru ? Ce se intjmptă dacă intre astronavă «i destina rapida, dc Ergparcurs Noor I?r aEste » un ţ ifotoliu dc sub pu ţia ei SC 'mişcare B ţ i c r n milenii mui rpliant ă u : inoartcn n'j pitrul dinfr-o maşiniidală, electronice mic dcJttNU I . Pină vine ci după dcanicalculat ;,i ani dc dc iiuid.I neputinţa n se— Isustrage acum, din cauza marii ei greutăţi, « dl: r şi a fragiUtlţii sale, n-a fost cu putinfA să se Instaleze ; ve o ninţtnă elcc!r;inlcă — creierul model I.T.U — caic să itiiicpllniiistă operaţii muilipte şl căreia să I se pont* încredinţa In întregime conducerea na vei. Se impunea prezcnfa navigatorului de s<rrvlfl«i tn cabina de co'iilirillc şefului expinliţiel se miyCiiu .u i • i" i hiitoanc cu ij viteză uimitoare, de j ; ' ' ' ' ' ! ^ . I""»!" Iu parclî tmpicirile. fruntea inSIU. |)lec«t« i>' nîandă, părea să arunce o provocare pi: rare ameninţau colţişorul dc lume vie, fur , ale spaţiului cosmic,

;

' i aspr^', 1.- cniiilul rzise

Niza Kril. tinăra asfronavigatoare, care pentru prima oară lua parte la o expediţie cosmică, urmărea niiţcăiile l « i Noor ţ!nindu->i * Sp«CHRi«ă ^ tastică- — M. A . )

medicament care înlătură somnul. (Noţiune fan

răsuflarea.

Cit <le coiin, cit de energic ţi de Inteligent era

bărbatul

acesta ce-i era drag... II iubea de mult, de cinci ani, dc clnd

lucra

alături de el. Nu mai avea nici un rost să-i ascundă dragostea ei ; de altfel, Erg Noor ţtia, probabil, acest lucru. Niza u simţea... Acum, că se intimplase această nenorocire, ave.T bucuria dc a face dc g a r d i In aceeaţi echipajului

tură cu el. Trei astronavei

luni petrecute în doi, in timp ce restul

dormea

cufundat

in dulcele

somn

hipnoţitp!

Alai aveau dc vegbeat inipreună 13 zile. Apoi le venea *;i lor rînnul să doarmă, pe n perioadă de şase luni, In care timp urma să se schimbe două echipe de serviciu, navigal<tri, astronomi ţi mecanici. Ceilaiji biologii, geologii — , care n-aveau de lucrat decîf puteau

dormi

ţi mai mult, în

—

la locul deslLnajiei,

limp ce astronomii..

Lor

revenea

partea de munca cea mai grea, cea mai încordată. f|"f1l|'^'"f

Erg Noor se ridici, ţi %tti

Nizci se rupse,

— Mă duc in cabina hărplor siderâIer.."Tftindul dumitale Ia odihnă unul ceas dependent*, ...peste nouă Otţ^

vine..., se uită la cadranul

Am tot timpul să dorm înainte de a te schimba... —

Nu sint obosită, rămtn aici cit trebuie, important este să vŞ

odihniţi Erg

dumneavo.i$1ră ! Noor se încruntă

d< duioţia

din

glasul

ţi

fetei

voi să obiecteze c e v a ;

dezarmat

ţi din ochii ei căprui care-l

însă

priveau cu

atita încredere, zîmbi şi ieşi tară o vorbă. Niza se aşeză in fotoliu, iţi plimbă privirea peste aparatele, atîl de familiare pentru ea, şi se lăsă furată de gînduri. Deasupra ei se căscau, negre, ecranele reflectoare care transmiteau la postul central de comandă imaginea abisurilor care înconjurau astronava. Luraini, ţeie multicolore ale stelelor păreau nişte ace de lumină care, pătruţlp zînd prin ochi, sfredeleau creierul omului. j.: Astronava Întrecea tocmai o planetă, acesteia

făcea ca „Tantra"

şi

forja

gravitaţie

să oscileze dc-n lungul fiţiilor

dc inten

sitate variabilă a cimpului gravitaţional * * . Din cauza aceasta, stelele, măreţe ţi ostile, de pe ecrancle-reflectoare liiri.

Desenul Planeta

ciinslelatJilor K2-2

se schimba

N-8S, depărtată

efectuau

cu o

de astrul

neaşteptate

viteză

sal-

nemaipomenită.

său, rece şi

lipsită

sijfii, era cunoscută ca un loc comod de intilnire pentru astronave... Al cincilea tur... Mintea

lui

ţele în căutarea

cetei mai

soluţiei

Erg

Noor ţi-a incord«t

dantul navei nu se putea înşela, ~

bune. Şeful altminteri

acum toate

expedtţiei

ţi

for

coman

astronava de cea mai

inaltă cfasa — ..Tantra" —, cu echipajul ei compus din cei mai emi nenţi

savanţi,

nu se

mai

întoarce

niciodată

din

monstruoasele

abisuri ale nemirginirîî 1 Dar t r g Noor mt se va înţela... . . D e o d a t ă Niza Krit simţi o stare oribilă apropiată de ieţin, ceea ce însemna că astronava se abătuse de l a infimă

traseul ei cu o tracţiune

de g r a d * * * , adn^isibila numai în condiţUle vitezei

micşorate,

* Ceas depenucnt — cr.is care «rata timpul ile pe astroruvă, în ţ'.-'^'^fe.

vitfza

acesteia

(noţiune fantastică.). Conform

teoriei

rela

tivităţii, la viteze de nii.şcare mari, inferioare celei a luminii, timpul unui obiect în mişcare se scurtează în comparaMe cu timpul unui ob ! servator milioane criftat* *•de * Adică Un imobil de un grad kilometri. corp : de-a fată ceresc .ibatere lungul dc( Nastronavă (. N în R.) , liniilor R.). cosmos, (de N la . Aforţă .viteza ), « I e„Taatrei", cimpului ar de iuscmne.. atractî(B .

deoarece altfel fragila el incărcătură vie n-ar mai fi pulut rămîne In >iată. De îndată ce negura cenuţie care împăienjenise ochii fetei se mai risipi, starea de lejin reapăru ; nava se reintegrase in traseul et. (îadiolocatoarele ei, extraordinar de sensibile, dibuiseră în bezna din iuţă un meteorit — cea mai mare primejdie pentru astronave. Tn mai puţin de-o milionime de secundă, maşinile electronice care conduceau nava (căci numai ele puteau executa toate nianevrele cu viteza neccsară, nervii omeneşti necorcspiiniind vitezelor cosmice) asiguraseră o deviere a „Tantrei", iar după ce primejdia a trecut, o făcuseră cu aceeaşi viteză să-şi reia vechiul traseu. „De ce, dar, aceste muşini să nu fi fost in stare să-l salveze şi pe „ j U 4 t j ^ " ? — iţi zicea Niza, care, intre timp, îşi venise tn fire. Era aproape sigur că această navă căzuse victimă întilniriî cu un meteorit. Erg Noor spunea că pînă acum fiecare a zecea astronavă pierea ciocnsndu-se de meteoriţi... >o ciuda inventării unor locatoare atit de sensibile ca aparatul lui WolI Hod. Pieirea „Algrabului" ii punea ţi pe ei în primejdie, tocmai atunci, cind totul pTrea al'il de bine studiat ţi pus ta punct. Niza începu să-şi amintească toate cele ce s-au petrecut din clipa decolării. Expediţia a 37-a siderală avea drept flntă să ajungă in sistemul planetar al unei stele apropiate din constelaţia Ophiuchiis, a cărei unică planetă populată, ZIrda, vorbise de mat nuiIT^Tffltfe cu P.1mintul şi cu alte lumi prin Marele Cerc. Deodată însă amuţise, ţl, timp de 70 de ani independenţi *, nu s-a mni primit de acolo nici un fel de comunicare. Pămintul, care, în sistemul Marelui Cerc, era planeta cea mai apropiată de Zirda. avea deci datoria să lămurească ce se intimplase. Tocmai de aceea nava expediţiei pornise, luînd pe bord numeroase aparate şi ciţiva savanţi eminenţi, al căror sistem nervos se do vedise, după multiple încercări, capabil să îndure lungi ani de re cluziune intr-o astronavă. In ceea ce priveşte rezervele de carburan|l pentru motoare — anamezonul, o substanţă cu legăturile mezonice dintre nuclee** distruse ţi cu viteza de jet egală cu aceea a lumi nii —, acesta fusese luai in cantităţi strict limitate. Plănuiseră să se alimenteze cu anamezon o dată ajunşi pe Zirda. Iar In cazul cind această planetă ar fi păţit ceva serios, urm.i ca „Tanira" să se inlîlnească cu astronava de ctasa a doua „ A l g r a h " . lingă orbita pla netei K2-2 N-S8... Urechea exersată a Nlzel prinse uşoara modificare a Irecvcntci sunetului pe care era acordat cimpul de gravitaţie artificială * * * . Discurile celor trei aparate aşezate în dreapta începură să clipească inegal. La tribord se conecta automat o sondă electronică. Pe ecra nul deodată luminai apăru un pellc negru ţi colţuros. St miţca încet către partea din spate a „Tantrei" ! cu alte cuvinte, se afla departe. Era un fragment urlat de substanţă din cele care se Iniitnesc extrem * An independent navei ( N . A , ) .

an terestru

independent

de viteza

astro

* * In fizica nucleară modernă se presupune că în nucknd atomic, neutronii şi protonii se ţin legaţi unii cu alţii prin interme diul unor particule, numite mezoni (legături mezonice). ( N . R,) Orice astrimavâ trebuie să aibă un cîmp gravitaţional pro priu, pentru ca, de pildă, oamenii sâ se poală menţine vertical. ( N . R.)

dc rar în spafîul cosmic. De aceea, Niza se grăbi să-i determine vo lumul, greutatea, viteza

ţi

direcţia în care înainta. Numai după te

se auzi ţăcănitul uţor al bobinei automate a jurnalului de bord, Ulti

iţi reluă din nou firul amintirilor... ...Acestea

erau

dominate de

viziunea

unul soare

vizual

al ecranelor

sîngeriu, care crescuse în cîmpul ultimele

luni ale celui

de-al

patrulea

an al

lugubru, roţuin fiecare

călătoriei. Al

pentru pasagerii astronavei, care zbura cu viteza de S/6 din luminii.

Pămînt

Protejind poziţia văzut de

ochiul

razelor prin

scurseseră

omenesc,

oricărui

stratul

proletlie

din

gros ozon

aproape

filtrele

astru

în

ţapte

ani

ecranelor

aţa

fel

atmosfera

ţi

apă.

încît

pâminteasca,

Lumina

viteza

independenţi.

modificau

acesta

violetă

din

patrulea

să

com

apară

ecranele

îantomalîcă,

ei ds?

nedescris, a stelelor cu temperaturi înalte părea azulie ori albă, aştrii mohorîţi de un roz-cenuşiu deveneau veseli, galben-aurii. aidoma soa relui

nostru.

Aici

insă,

dimpotrivă,

astrul

care

strălucea

victorios

in razele lui de un roşu-aprins căpăta o tonalitate sumbră, sîngerîc, familiară era

pentru

vorba

ochiul

unui

observator

de stelele din clasa

spectrală *

pe pămint Mr,. Planeta

alune!

cînd

se afla

faţ;i

de soarele ei mult mai aproape decit Pămintul nosfru faţă de al său. Pe măsura

apropierii

de Zirda. astrul

ei devenea

un disc

stacojiu

uriaş, trimiţînd o mulţime de raze calorice**, astfel încît pentru răcirta astronavei a trebuit să se cheltuiască mullă energie. „Tantra" df

încercase, incă cu două luni inaintc

Zirda, să conumice cu stafiunca

î.iUlif

de a se

ei exterioară, aflată

natural, lipsit de atmosleră şi care era mal aproape de Zirda

decit Luna de Pămint. Acum tăcerea \x>\z\ un fet de cîmpuri. Astronava

nu se mai putea explica prin

continua să lanseze apeluri chiar ţl

atunci cind pină

la planetă mai rămăseseră 30J)00.000 de kilometri ; viteza a „Tantrei" era

apropia

pe un mic

Niza.

scăzuse

Vegliea

la 3,000 de kilometri

pe secundă.

fantastică

serviciu

insă ţi restul echipajului, strîns, in aţteptare, în

ta|a ecranelor, la postul central de comandă. Niza lansa apeluri, mărind puterea emisiunii

şl arunclnd

înainte

semnale luminoase in formă de evantai. In cele din urmă, zăriră evolueze

in jurul planetei, apropiindu-se Ireţitnt de ea în spirală viteza

după

stafiunea cea

exterioara.

a satelitului

Astronava

era

pe care

potrivindu-şi

se afla

un punct minuscul ţi strălucitor:

satelitul

începu

să

curind, „Tantra"

ţi ţi

satelitul erau ca legaţi cu o parimă nevăzută ; astronava plana dea supra micii planete care se miţca repede pe orbita ei. Stereotelescoa* Clasă spectrală = clasele spectrale ale stelelor sînt indicate prin litere în ordinea următoare ; O, B, A. F, G, K. M, plecînd de In stelele albastre foarte fierbinţi, la

suprafaţa

cărora temperatura

de IOO.(XX)0, ţi pinâ la cele roşii, cu temperatura de 3.U(X)

este

Fiecare

clasă are zece subdiviziuni notate cu o cifră, dc exemplu : A,. Există

Iii si bon, plu clase : *cian. •razele Razeie stelare titan, roţii, sau speciale; zirconiu infraroşii undeleîn N,calorice spectrele etc. P, R, ( N .S, sînt R.) !or cu razele (un N . Aconţinut . ) .de căldură, ridicatdedcexem car

ţicle* electronice ale navei sondau acum suprafaţa satelitului. Ş(, deodată, in fata echipajului „Tantrei" apăru o privelişte de neuitat. O clădire uriaşă, plată, de sticlă strălucea In reflexele stngerM ale soarelui. Chiar sub acoperiş se afla un fel de sală mare de conferinţe sau amfiteatru. Acolo se aflau, înţepeniţi in totală nemişcare, o mul ţime de liinjc, ce arătau altfel decit păratntenii ; dar, Iară rtiri o îndoială, erau oameni ţi ei. bmotionat, astronomul Pur Hiss puse mai bine la punct focalizarea aparatului. Rtndurile de oameni, care se zăreau neclar sub acoperişul de sticlă, erau cu desăvirţire nemişcate. pur Hiss mări ţi mai mult imaginea. Văzură acum un fel de podium, înconjurat de panourile aparatelor; la o masa lungă, picior peste picior, in faţa auditorilor, stătea un om al cărui ochi plini de groază erau pironiţi in zare... — Sint morţi, îngheţaţi 1 exclamă Erg Noor. Aeronava continua să planeze deasupra satelitului Zirdci, ţi 14 perechi de ochi urmă reau neclintit mormintul acesta de sticlă, căci, Intr-adevăr, era un mormint. De citi ani oare ţedeau astfel aici aceste cadavre ? Planeta amuţise cu 70 de ani in urmă — dacă ar fi să se mai adauge la aceasta cel şase ani al drumului parcurs de raze, erau trei sferturi de veac... Toate privirile se îndreptară spre ţeful expediţiei. Palid la faţă, Erg Noor scruta negura gălbuie a atmosferei planetei. Prin ea abia dacă se ghiceau contururile neclare ale munţilor, slabele reflexe ale mărilor; nimic insă nu le putea da răspunsul pentru care veniseră aici. — Staţiunea a pierit, continuă ţeful expediţiei, ţi n-a fost refă cută nici în decurs de 75 de ani. Aceasta dovedeşte că pe planetă s a petrecut o catastrofă. Trebuie să coborim, să străbatem atmosFira, , poale să ţi aterizăm. Sintem adunaţi aici cu toţii. Cer deci părerea ^ consiliului... Sini^urul care a avui ceva de obiectat a fost astriuiomiil Pur Hiss, Niia examina, plină de indignare, nasul Iul mare de pasăre de prad* fi urechile urite, implantate prea jos. — Dacă pe planetă s-a petrecut o catastrofă, n-avent nici o şansă să găsim aici anamezon. înconjurul planetei la o aitititdbie mică, cu atlt mai mult o aterizare, ne-ar face să cbeltuim aproape întreaga •'ezervu de carburant p l a n e t a r d e care niai dispunem. Afară de .ista, nu se ştie încă ce s-a intlmplal. S-ar puţ*a să fie radiaţii pu ternice, care să ne fie fatale... Ceilalţi membri ai expediţiei iţi susţinură insă

şeful.

— Nici un fel de radiaţii planetare nu ameninţă o navă prevă zută cu protecţia cosmică — se pronunţă Erg Noor. Am fost trimişi aici tocmai ca să lămurim ce s-a fntfmplat. Ce va răspunde Marelui Cerc Pămintul ? Să stabilim faptele este cu totul insuficient, trebuie sa le ţi explicăm — vă rog să-mi scuzaţi aceste Iruisuie I mat spu'.e Erg Noor, ţi in glasu-i metalic străbătură note ironice. Nu cred că ne putem sustrage datoriei noastre directe... ţi ţeful tăcu. — Temperatura straturilor superioare aie atmosferei este nor- ., * Stereotelcscop — telescop special, care e construit in aţa 1t^• tticlt reWTTTRfpTfflI în spaţiu şi nu în plan. ( N . R.) ** Carburant planetar — carburant folosit lă motoarele nirvelor planetare (planclo-navclor), precum şi la „aterizajul" şi „deco larea" astronavelor, (Noţiune fantastică. N. A . ) 12

m a l i ! strigiS bucuroasă iiBce»re.

ttiz»,

care efectuase

Ui grabă

mi&iirătorlle

E r g Noor zîmbi şi începu să coboare, prudent, spirală după sphă, încetinind treptat viteza astronavei, care se apropia de supraiafa netei. .Zirda era ceva mai mică decit PSmîntul, ţi un zbor la inălne mică în jurul ei nu necesita viteză prea mare. Astronomii ţ i .igenJogul" cOTiFruntau datele bărfii planetei cu observaţiile aparatelor optice de pe bordul „Tantrei". Continentele iţi păstrau întocmai vechile lor contururi, marile scinteiau liniştit în lumina roşie a soaxeJui. Nu-ţi schimbaseră forma nici crestele muntoase pe care le cunoţteoii din fotog^rafiilc mal vechi. Numai planeta tăcea.

Timp de 35 dc ore, membrii echipajului

nu-ţi pâră.sîră posturile

observaţie,

cînd

schirubindu-se

doar

cind

ţi

comanda

apa-

ratelor. Compoziţia atmosferei, radiafiâ cosmică, iradierea astroilul roţu, — totul coincidea cu vechile dale ce le aveau despre Zirda. Numai gradul dc ionizare a strafosterci se ridicase în compara|ie cu standardurilc terestre. Erg Nosr desclitse un volum de tat>ele privitoare la Zirda şi găsj eoliana cu datele referitoare La stratosfera ei. lonîz a r e a se dovedi a fi mai ridicată decît cea normală. Tn mintea Iul Noor începuse a miji o bănuială alarmantă. La cea de-a ţasea volută a spiralei de coborirc. începură să se distingă contururile oraşelor mari. Dar nici acum receptoarele astro navei nu înregistrară nici un semnal,.. Niza Krit Ieşi din stJiimb ca să mănlnce ţi, parcă, afîpî. I se pHruse că n-a dormit dertt cîteva dtl>e. Astronava zbura pe deasu pra părţii umbrite a Ztrdei eu o vttezft care nu depăşea aceea a linei otjişnuite UflPonav^ * terestre. Aici, dedesubtul lor, trebuia să se întindă oraşe, i l M I r p o r t n r i . Dar orlclt de mnH ar fi scrutat întune ricul puternicele «tcreotdescoape, !n hrtnn adinră nu se zări nici 4iiăcar o singură luminlfă. Bubuitul de tunet al atmosferei spin tecate de aeronavă ar If trebuii să se audă la dist.inte de zeci de lutometri. Trecu un ceas. Dar nici acum nu se aprinse nici o lumiuă. Aşteptarea chinuitoare era acum de ncindurat. Noor conecta sirenele navei. Un urlet Inspăimintător zbură deasupra abisului negru de sub ei. Oamenii Pămintului sperau că, însoţit de bubuitul văzduhului, vuietul acesta va fi auzit de locuitorii Zîrdei, care rm Z i d e a u nici on semn de viaţă. O pală de lumină vie m ă t m * întunericul tujptbni. ţi „Tatrtra" ieşi pe partea fuininată a planetei. Dar sub ea se a ^ e m e a şi acum un văl negru, catifelat. Fotografiile mărite repld arătară un covor compact de ftnri seniărtîml ca macii negrii catifelaţi de pt Pămint, o mare raritate în (urnea vegetată. Desişuri de maci negri se întin deau pe distanţe de mii de kilometri. înlocuind orice altă vegetaţie... — părfuTite, tufiţurile, papura ţi ierburile, tn mijlocul acestui covor negru se zăreau străzile oraşelor, asemenea c»ast«lor unor schelete vriaţe ; ceni^ucţiile <le fier ruginite arătau ca 'nişte răni singerînde. Nicăieri nici o suflare de viaţă, nici un copăcel. Numai şi numai maci negri ţi nimic altceva! — ttste o tragedie groaznica ! mumuiră iacet biologul eMi^ediţiei, £on Tal. S-»n slniicis ţi as omorit Întreaga |)lanelă I • Spironavă — aeronavă, care execută un zhot în spirală, (No ţiune fantastica. — N. R-)

— Adevărat ? întrebă Niza, stapinindu-ţi cu greu lacrimile. E chiar atit de groaznic ? Dar gradul de ionizare nu este chiar atlt de mare... — Au trecut ani destul, răspunse sever tinărul biolog. Fafa Iul virilă, cu nas coroiat de caucazian, se făcuse ameninţătoare. O asemenea dezagregare radioactivă, continui el, este cu atît mal primejdioasă, cu cit se acumulează pe neobservate, Tn decurs de veacuri, radiaţiile puteau spori cor cu c o r * , după cum numim noi bindejcle **, apoi deodată s-a petrecut un salt calitativ ! O credi tate pe c i l e de destrămare, încetarea reproducţiei, la care se adaugă ţi epidemiile provocate de radiaţii,.. Nu este prima oară că se intîmplă aţa ceva ; Cercul cunoaşte asemenea catastrofe.., — Dar planeta însăţi n-a pierit. In mai puţin dc un veac, o vom putea repopula, afinriă convins Erg Noor, Se hotărîse să recurgă Ia o manevră destul de grea, schimbind traseul orbital al astronavei, trccind de pe cercin de latitudine, pe meridian. Nu puteau să se depărteze de p1anet|\fără a fi lămurit definitiv dacă toţi locuitorii el au pierit sau nu. Pc^te că cei rămaşi in viaţă nu |)ot chema astronava in ajutor din cauză că centralele lor energetice şi aparatajul sint distruse. Nu era prima oară cind Niza il vedea pe ţeful său Ia masa de comandă în timpul unei manevre pline de răspundere. Cu faţa lui asprită, de nepătruns şl miţcările repezite, dar totdeauna precise, Erg Noor apărea in ochii astronaulei ca un adevărat erou legendar. „Tantra" parcurgea din nou un drum deccpjlonant in jurul Zirdel, de rindul acesta de la un pol la altul. Ici-colo, mai cu seamă pe la paralelele mijlocii, apărură zone întinse de sol dezgolit. Acolo, In aer plutea o ceaţă galbenă prin care se ghiceau, ca niţte valuri, crestele uriaşe ale nisipurilor roţii bătute de vînturl. ...Mai departe se aţterneau covoare din catifeaua cernită a ma cilor negrf — singurele plante care reuşiseră să reziste radioacti vităţii sau să dea naştere sub influenţa ei unei mutaţii * * * viabile. Totul era acum limpede. Să mal caute undeva, printre ruinele acestea neînsufleţite, rezervele de anamezon pregătite pentru oaspeţii din alte lumi conform recomandării Marelui Cerc (Zirda nu poseda incă astronave, ci numai aparate dc zbor interplanetare) ar fl fost nu numai inutil, ci ţi riscant. „Tantra" începuse deci să-ţi lărgească încetul cu încetul spirala zborului in sens opus, dcpărtîndu-se de planetă. Accelerind cu ajutorul motoarelor trigger-innice * * * * , as tronava leţl din cimpul de gravitaţie al planetei moarte ţl porni spre sistemul nelocuit, desemnat numai prlntr-un cifru convenţional, «ndc • Cor = unitate de iradiere Ia care e supus un organism. (No ţiune fantastică, — N. A . ) ** Biodoze (N.A.)

-> doze de IfUdiere

dăunătoare unui organism

viu.

• * * Mutaţie — fenomen de naştere aparent spontană a unei spe cii (tin(r-o altă specie; a i c i : sub influenţa radiaţiilor. ( N . R.) ' * * ' Motoare trigger-ionice = motoare în care jetul reactiv se realizează pe calea reacţiei „ t r i g g e r " (in cascadă) a substanţei ioni zate. (Jetul ionic e un flux gazos de atomi ionizaţi, folosit ca propulsor la astronave. Noţiuni fantastice. — N. R.)

fuseseră aruncate cîteva faruri-bombă * aţtepte astronava „ A l g r a b " .

şi

unde

trebuit

să-i

• Din însemnările în legătură cu Zirda, extrăseseră menţionarea experienţelor riscante care fuseseră făcute acolo cu carburanţii ato mici. Găsiră cuvîntări ale unor savanfi de seamă de pe planeta moartă, cuvîntări în care aceştia atrăseseră atenţia asupra aparifiei unor simptome de influenţe dăunătoare pentru viaţă şi stăruiseră să se sisteze experienţele. Cu 118 ani în urmă, pe calea Marelui Cerc, fusese trimisă o scurtă avertizare, suficientă pentru nişte oameni in teligenţi, dar, precum se vede, neluată în seamă de guvernul Zirdci. Nu mai exista nici un dubiu : Zirda pierise din cauza acumu lării unor radiaţii dăunătoare, provocate de numeroase experienţe im prudente.

Acum, de citeva zile, ,,Tantra" descria cerc după cerc în jurul planetei acesteia cenuşii, Iar speranţa de a se intîlni cu „ A l g r a b " se micşora cu fiecare oră. Presimţirea că sc petrecuse o catastrofă devenea tot mai apăsătoare. Erg Noor se opri în prag, cu ochii la Niza, care stătea pe gînduri. Căpşorul ei aplecat, cu o claie deasă de păr, semăna cu o invoaltă floare aurie... Un profil de ştrengar, nişte ochi aşezaţi puţin pieziş şi adesea mijiţi din cauza unui rîs cu greu stăpînit, iar acum larg deschişi, scrutînd necunoscutul cu îngrijorare, dar şi cu curaj ! Fetiţa aceasta nici nu-şi dădea seama ce mare sprijin sufletesc găsea el în dragostea ei neprecupeţită. Deşi trecut prin ani şi ani de în cercări care-i oţeliseră voinţa şi sentimentele, Erg Noor se simţea uneori obosit de rolul său dc şef, trebuind să fie gata în orice clipă să ia asupra lui întreaga răspundere pentru viaţa oamenilor, pentru astronavă şi succesul expediţiei lor. Acolo, pe Pămînl, de mult nu mai exista o răspundere atit de individuală, căci hotărirrle erau totdeauna luate de un grup de oameni chemat să realizeze o anumită muncă. Iar dacă se întimpla ceva deosebit, puteai oricînd să primeşti orice sfat, să capeţi o consultaţie oricît de complicată. Aici însă n-aveai de unde primi sfaturi, iar comandanţii astronavelor se bucurau dc drepturi speciale. Ar fi fost mai uşor ca o asemenea răspundere să dureze doar doi-trei ani, şi nu zece-cincisprczece, cit reprezenta du rata medie a unei expediţii cosmice ! Erg Noor intră în cabina de comandă. Niza se ridică repede şi-i ieşi în intîmpinare. — Am adunat toate materialele spuse el. Să dăm de lucru maşinii !

şi hărţile de care

nevoie,

Şeful expediţiei se lungi într-un fotoliu şi acum răsfoia încet filele metalice, numind cifrele coordonatelor, intensitatea cimpurilor magnetice, electrice şi de gravitaţie, intensitatea curenţilor de parti cule cosmice, viteza şi densitatea şuvoaielor de meteori. Plină de încordare, Niza apăsa pe butoane, întorcea comutatoarele maşinii dc calculat. Erg Noor primi o seamă de răspunsuri, se încruntă şi ră mase pe gînduri. • Far-bombă = staţie automată robot pentru transmilerca unor semnale puternice care să răzbească prin atmosfcrji planetară. Este lansat de pe astronave. (Noţiune fantastică. — N. A . )

— In calea noastră se află un ctmp puternic de gravitaţie — regiunea acumulării de substanţă obscură de fa Scorpion, afâturi de Steaua 6555 Z R + I I P K U , incepu el. Spre a evita consmnure^i carburantului., trebuie să ne abatem incoace spre Ş.arpele *. L» a viteză mai mică am ti piitut înainta fără oiotor, folosind cîmpurile de gravitaţie în chip de accelerator şi navigînd în marginea tor... O încetinire generată a zborului n-ar fi. insă avantajoasă. — Nu s-ar putea atunci să ne dispensăm de încetinire ? tntretift N-iia incercind să-i vină în ajutor ţefului. — O viteză de 5/6 din unitatea absolută sau, mai precis, 250.000 de kilometri pe secundă ar mări, in zona terestră de gravitaţie, greu tatea noastră de douăsprezece mii de ori * * , aşadar ar preface ia praf şi pulbere întreaga expediţie. Nu putem zbura astfel decit în spaţiut cosmic, departe de mari acumulări de materie. De îndată ce astro nava pătrunde într-o zonă de gravitaţie, este necesar să micşorăm viteza cu atit mai mult, cu cit gravitatea este mai puternică. — Cu alte cuvinte, avem lăros, Niza îşi sprijini capul este mai puternic în condiţiile să accelerăm, dar totodată cu

aici o contradrcţie, şt, cu un gest copi in palmă. Cu cît cîmpul de gravitaţie zbonilui fără motor, cu atit s-ar putea atit mai încet trebuie să zburăm.

— Aceasta este valabil numai pentru viteze-sublumină uriaşe, cînd însăşi astronava se asemuieşte cu o rază de tnmină şi nu se poate mişca decît în linie dreaptă sau pe aşa-num^ita curb* a Inten sităţilor egale * * * . — Dacă a m înţeles bine, vreţi să îndreptaţi „Tantra" — nemijlocit asupra sistemului şelar.

„raza"

noastră

—

— Tocmai aici e greutatea. Ştii prea bine că, după ce am luat viteză, o oprire sau chiar şi o simţitoare încetinire a zborului ar ii pentru noi egală cu moartea, întrucit n-am mai avea cu ce să ne mărim din nou viteza. I>ar iată care este primejdia principală ! Pri veşte zona 3442 tl, ea este cn desăvrrşire necercetată pină acum. N-avem aici nici stele, nici planete locuite; nu cunoaştem decît cîmpul de gravitaţie. Uite şi marginea ei. Pentru a ne fixa definitiv, să aşteptăm părerea astronomilor. După cel de-al cincilea tur, îi vom deştepta pe toţi, deocamdată insă... Şeful expediţie? se frecă la tîmple şi căscă. — Acţiunea odihni [

sporaminei

e pe terminate,

— Bine. Mă instalez aici, în fotoliu... intimplă vreo minune. Măcar un sunet !

spuse Cine

Niza. ştie,

Vă

puteţi

poate că

O inflexiune fugară din gtasul lui Erg Noor trezi în sufletul Nizei un sentiment de mare duioşie. Cum ar fi vrut ea să strîngă la pieptul ei capul acesta îndărătnic, să netezească părnl negru cu fire cărunte apărute prea de timpuriu ! Niza se sculă, aşeză cu grijă filele cu însemnări şi stinse lantpa, lăsînd numai o slabă lumină verzuie de-a lungul panourilor cu apa rate şi ceasuri. Astronava zbura liniştit în vidul absolut al cosmo Ş a r p e l e —uriaşul n u m e l eei ucerc. n e i c Astronauta onstelaţii. (N sului,* descriind ca. R.) părul roşcat iţi ocBpii ** S u b e f e c t u l a c c e l e r a ţ i e i , l a v i t e z e f o a r t e m a r i , nui-sele c n r p u rilor c r e s c e n o r m d e t n u l t . ( N . R.) *•* C u r b a i n t e n s i t ă ţ i l o r e g a l e s a u d r u m u l d e propag/are a r a z e l o r d e l u m i n ă . ( N . R.) 16

fără zgonHit U>cHi al&turi de wcreierul" imensei nave. Apariitele cintau încetişor obişnuitul lor cintec, acordat pe o anumită melodie ; orice tulburare, cil de mică, provoca indată o notă falsă. Totul era iu ordine : melodia lină se depăna in tonalitatea voită, acompa niată cind ţi cind de lo.vituri surde, ca de g o n g : acestea m a r e a » momentele de conectare a motorului planetar auxiliar care i n d r c ^ a cursa „Tantrei" după o curbă anumită. IVtotoarele cu anamezon tă ceau. In nava adormită domnea liniştea urtei îndelungate nopţi, ca ţi cum primejdia ce plana deasupra navei ţi a ocupanţilor săi nki n-ar ii esislat. Şi totuţi, iu adincul inimii ei, Niza era liiuţtită : avea iikcredere in ţeftîl ei. Cei cinci ani ţi mai bine at călătoriei nu i se păruseră nici lungi, nici chinuitori. Mai cu seamă după cc in sufletul ei se trezise dragostea,» Dar chiar ţi fără aceasta, observaţiile pasionante, inregistrăitie electronice de cărţi, muzică ţi filme ii permiteau să-şi îmbogăţească neincetat cunoştitiţele şi să nu regrete frumosul Pă mint, să liu st simtă un liricei de nisip, pierdut în abisurile nemăr ginitului întuneric, Tovarăţii săi de drum erau oameni de marc cullură, iar atunci cind nervii oboseau de prea multe impresii ori de o activitate încordată prelungită, putea recurge la somnul lung, intreţiniit de oscilaţii hipnotice*. Astfel, după o succintă pregătire medicală, irînturi mari de timp se prăbuşeau io nefiinţă, treceau în tr-o clipă-. Alături de omul iubit, Niza era de sigur fericită. N-o frăminta decit gîndul că ceilalţi, uiai cu seamă el, Erg Noor, o duc mai greu. Dacă ar putea ea... Dar ce putea face o tinără astrottaută de rînd, atit de incultă incă, alături de asemenea oameni ! Poate că, totuţi, aducea un folos priit duioşia, prin dorinţa-i fierbinte de a Ie uşura tovarăşilor ei, clipă dc clipă, această muncă Isto vitoare.,. Şeful ex|>e(Uti«! se treil ţ i ridică fruntea îngreunată de somn. Melodia egală suna ca ţi pină acum, întrerupţii cind ţl cînd de loviturile iiiotorului planetar. Niza Krit se afla ca ţi mai înainte în fala aparatelor, uşor adusă din spate, cu umbre de oboseală p« laţa ei tinără, O privire spre ceasul dependent, ţi Erg Noor, cu o mişcare energică, se ridică din fotoliul adine. ~ An> dormit paisprezece ore in ţir l deşteptat, Niza t Este incaUficabil... Se opri dios. Imediat la culcare I

Şi dumneata nu m-al văzindu-i zimbetul ra

— Dacă-mi daţi voie, aş dormi aici... ca şi dv., se rugă fata. Apoi aduse repede de mincare, se spălă ţi se instala în fotoliu. Ochii săi căprui ţi strălucitori, parcă ţi mai mari din cauza cear cănelor negre, ÎI urmăreau pe furiş pe Erg Noor, care, răcorit după un duţ de unde, restaurat după mincare, îi tuă locul in faţa apa ratelor. După ce controla datele indicatorilor de protecţie a legătu rilor electronice ( P L E > , se ridică şi începu să se plimbe cu paşi re pezi prin cabina de comandă, — De ce nu dormi ? fntrettă el sever pe tinăra astronaută. Niza iţi scutură alene buclele roşcate ce ar fl trebuit să mai fie tunse niţel, deoarece în expediţiile cosmice, femeile nu purtau de obicet păr lung. — Mă g î n d e s c . începu ea şovăitor, ţ l „ , ştiţi ? Să mi zimbiţi I * E vorba de procedeul de hipnotizare pe calea unor unde ce acţionează asupra creierului. ( N . R.) 17

îmi vine să care a ajuns tele adincuri miliare aici, minunat Imi dioasă !

mă închin în fa(a mărefiei şi atotputerniciei omului, de acum şl printre stele, atît de departe în nemărgini ale spafiulul I Pentru dumneata, multe lucruri sint fa pe cind eu mă allu pentru prima oară in cosmos, Ce pare totul ; să Iau parte la o călătorie atlt de gran

Cu un zimbet palid, Erg

Noor işi frecă

fruntea.

— Sint nevoit să te dezamăgesc sau, mai bine zis, să-ji arăt adevăratele proporţii ale atotputerniciei noastre, lată I Deschise pro iectorul, şi, pe peretele din spate al cabinei, apăru voluta luminoasă a Galaxiei *, Erg Noor arătă o ramură mărginaşă a volutei, compusă din stele rare, abia perceptibilă In întunericul inconjurător, aseme nea unei pulberi spălăcite. — iată regiunea pustie a Galaxiei unde se află sistemul nostru solar şi unde sintem şi noi in clipa de faţă ; ea nu-i decit o mar gine cu prea puţină lumină şi viaţă... Dar pînă şi acest braţ * * al Galaxiei se intinde de la Lebădă la Carenă şl, pe lingă faptul că e departe de zonele centrale, mal conţine şl un nor obscur, uile-l aici... Pentru a parcurge drumul de-a lungul acestei ramificaţii, „Tan tra" noastră are nevoie de aproximativ 40.000.000 de ani indepen denţi, iar hăul intunecat ce desparte ramilicaţia noastră de cea vecină l-am putea străbate in 4.000.000 de ani. După cum vezi, zborurile noastre în adîncurile nemărginite ale spaţiului nu repre zintă deocamdată decit o învîrlire pe o pală de nimica toată, cu diametrul de SO de ani-lumină * * * I Cit de puţin am şti noi despre univers dacă n-ar exista marea putere a Cercului. Niza

tăcea.

— Inchipuieşte-ţi cele dinţii visător. Navele erau mici ţi nu pozitive puternice de apărare. De de două ori mai scurtă ca a omului !

zboruri astrale! continuă Erg Noor aveau nici viteza necesară, nici dis altfel, strămoţîi noştri aveau o viaţă noastră.,, lată adevărata măreţie a

Niza inălţă capul cu o mişcare îndărătnică, aţa s-o facă intotdeaima cind Iţi exprima dezacordul.

cum

obişnuia

— Dar poale că mai tirziu, cind in învingerea spaţiului vor fi găsite alte posibilităţi decît ale noastre de a ne Iun la trintă cu el. poate că atunci oamenii vor spune despre dumneavoastră ; „lată i e eroi au fost ! " Şeful expediţiei întinse mina tinerei f e t e : — Şi despre dumneata. Niza t Niza se aprinse la faţă : — Sînt mindră că sini aici, împreună cu dumneavoastră! ^; fi gata să dau orice ca să mă intorc din nou în cosmos.

Şl

— Da, ştiu acest lucru, rosti gindîtor Erg Noor, dar nu toată lumea gîndeţte ca dumneata. •Instinctul Galaxie feminin — colţul iicosmic care fete face să parte şi sisiemui nostru ajută din tinerei înţeleagă gindul ţe;ir. Avea ( N . R.)în fului.

cabina

lui

două

stereoportrete

într-o minunată

cu-

•* Gala.\ia este o spirala uriaşă cu două braţe. ( N . R . ) •** Un an lumină : distanţa parcursă de o rază luminoasa dc un an, cu viteza dc 300.000 de kilometri pe secundii. 08

(N.R.)

timp

loare

vlolef-aurie.

Ambele

înfălijau

frumoasa

Veda

Kong,

spe

cialistă in istoria antică, cu octiii limpezi şi albaştri ca şi cerul pămintesc, privind Bronzată

de sub sprîncenete-i

părul ca luiorol

Gesturile incet in faţa Dacă

aripile...

ridicate

spre

de in. Sau rizînd in hohote, cocoţată pe un tun de

corabie, monument

—

lungi, avlntnlc

de soare, cu zimbetul ei minunat, cu miinilc

lui

al unei antichităţi Erg

Noor

imemoriale...

nu mai

erau acum

repezite.

aşeză

distrus soarta

visul,

astronautci. ai

ştii,

Niza, cit de

brutal

mi-a

acolo pe Zirda 1 spuse el deodată cu glas surd, atinglnd binişor ma neta care punea in mişcare motoarele cu anamezon, de parcă ar fl vrut să accelereze şi mai mull cursa ameţitoare

a astronavei.

— Dacă Zirda n-ar fi pierit şi noi am fi pulut să ne aprovizio năm cu carburanţi,

vorbi

el mai

departe,

răspunzind

Întrebarea

mută a interlocutoarei sale, aş fi condus expediţia mal departe. Aşa a ţi fost, de altfel, convenit cu consiliul. Zirda ar fi comunicat cele de cuviinţă, fl

iar

„Tantra"

dorit-o... Ceilalţi

plinirea

sarcinii

s-ar

sale

ar fi fi

plecat

îmbarcat

aici,

mai

departe

ru cei care ar

pe „ A l g r a b " , care. după

fost

chemat

Zirda.

înde

Dar

dum

neata, Niza, ai fi plecat mai departe ? — Eu i Desigur ! — Dar... unde ? întrebă deodată pe

Erg

Noor, ferm, privind-o ţintă

Niza, — Oriunde, fie ţi acolo..., ţi fata arătă spre abisul negru dintre

cele două braţe ale spiralei —

O, n-am

mers

înstelate a Galaxiei.

chiar atit

departe I Ştii, drăguţa

mea

astronaută, că, aproximativ cu 85 de ani în urmă, a fost organizată cea

de-a

nave ce

34-a expediţie

care

cosmică,

se aprovizionau mai

nuilt

denumită

reciproc

Pămint

direcţia

două care ii-aveau pe ele un echipaj dat anamezonul

celei

„in

trepte", Trei

carburanţi

constelaţiei

de cercetători, după

ascensiunile pe piscurile cele mai inalte.

cea

navă, numită

treia

Lira.

ţi-au

iţi

din Cele

de-a treia, s-au întors înapoi. Astfel

cutau alpiniţtil dc-a

astro

se depărtau

exe

sfîrţil,

„Vela".„

— Cea care nu s-a mai întors!... ţopti Niza

înfiorată.

— Da, „ V e l a " nu s-a mal întors t Şl-a atins insă destinaţia ţi a pierit in drumul de Întoarcere, după ce a apucat să trimită o comu nicare. Ţinta finală era marele sistem planetar al stelei albastre Vega sau cum i se mai spune ~ dc nenumărate

generaţii,

Alfa

Lira. Cîte perechi de ochi omeneţlî,

au admirat această

lucitoare a cerului nordic I Vega se află seci de pămînt, iar oamenii Soarele

nostru

stea albastră ţi

stră

la o depărtare de opt par

nu se mai depărtaseră pină atunci de 19 ajunsese

la asemenea distanţe.., Cum-necum, „ V e l a "

la destinajie... Motivul

picirii sale este necunoscut: un meteorit sau

poate o gravă avarie.., Totuţi... n-ar ft exclus ca ţi acum nava să mai plutească în spaţiu, iar eroii, pe care noi li credem morţi, să mal — fie incă in viaţă... el suficient * natală — Şi Foarte £ Ce de se ce destinul îngrozitor mare. Interpun onume puţin. Distanţele care aIComunicarea indată comunicat pîndcţte sint milenii atlt „ se Vorice ede lde întrerupea a "parcurs». mari, ? astronavă întrebă indt mereu, repede între ce apoi t* n-are tinăra fi a planeta «muţii viteză lat*.

cu lotul, acoperita, probabil, undeva amintesc şi acum : ,,Vorbeş1e « V e l a » , V e g a » , De 26 de ani... ajunge... voi nete... Nu există nimic mal frumos...

de un cimp <le f o r l * * . MI-o vort»eşte - « V e l a » ! Vin dinspre aştepta... Vega are patrii pla Ce fericire!".

— Dar au chemat în ajutor, voiau să aştepte undeva 1 — Fireşte că aveau nevoie de ajutor. Altminteri astronava n-ur fl cheftuît o energie uriaşă pentru trimiterea comunicării. Dar ce era de făcut ? Nu s-a mai primit dc Ia „ V e l a " nici un cuvînt, — 26 de ani independent! parcurşi pe drumul de întoarcere. In timp ce între Vega şi Soare sînt in total 26 de ani t In-^amnă că nava se afla undeva în zona noastră sau, poate, ţ i mai aţroape de Pămint. — Nu prea cred,,, poate doar in carul cînd a depăşit viteza nor mală, navigind in apropiere dc limita cuantică**. Dar aceasta este eft 9e poate dc prnnejdios ! Erg Noor explică pe scurt balele de cakul ale saltului distruc tîv In starea materiei * * • ; băgă însS de seamă cX (ala îl ascultă nu mai pe jumătate. V-am înţeles, am înţeles bînel strigă ea de îndată ce ţeful expediţiei îţi încheie lămuririle. Şi aţ R înţeles chiar de la început dacă pieirea astronavei nu m-ar fi tulburat într-atit... Este un Iwcro îngrozitor, cu care nu mă pot împăca ! — Acum ai priceput sensul prindpal al comunicării, spuse poso morit Erg Noor. Descoperiseră lumi de nemaivăzută Iritmuseţe. EJI visez de mnft t» refac calea parcursă de „ V e l a " ; cu perfecţionările moderne, lucrul acesta a devenit cu piitmţă chiar şi cu o singurii navă. Visul acesta il nutresc din tinereţe. Vega — soarele albastru cu minunatele luî planete I — Să vezi aceste lumi..., rosti Niza, ţi glasol I se frîiise. D w ca să te întorci, ai nevoie de 60 de ani tereştri sau 40 de ani depen denţi,.. Aceasta înseamnă,,, o jumătate din viaţă. — Da, realizările mari cer ţi Jertfe mari. Dar pentru mine, ace«»ta n-ar reprezenta nici măcar un sacrificiu. Viaţa mea pe Pămînt n-a fost decît scmle escale între călătorii astrale. Eu sint născut pe o astronavă ! —

Cum a ţ a ?

se minună tinăra

fată,

— Cea de a 3S-a.expediţie siderală era compusă din patru nave, Mama era astronom pe una dintre ele. Eu m-am născnt pe dnimul înspre steaua d«blă MN19«t$ + 7 A I . Cînd expediţia se întorsese pe Pămînt, atinsesem vîrsta de ani. Ca una dintre isprăvile Iui Hercule a fost considerat faplu! că am învăţat să conduc astronava ţi că ain devenit navigator cosmic in locul astronautului, care se inibolităvise ; puteam de asemenea să lucrei c* mecanic la motoarele planetare ţi cu anamezon». — Nu înţeleg obiectă din Niza. * Undele radio totuşi..., pot fi întoarse drum de un cîmp perturbe! — Cum de maică-mea ? Al (să cîiul al să ile exemplu, dc aunavut cîmp de forţe curajul magnetice, N , înţelegi R.) ** Limita cuantică — limită a vitezei apropiate de aceea a lu minii, ta care nici an corp nu poale exista ca volnm, întrucît masa devine infinita, iar timpul egal cu zero.

(N.A.)

* * * E vorba de saltul de la materia sub formă de masă inerta, adică cu masa de repaos deosebitS de zero. la forma de energie, a ciSrci masa de repaos e zero. ( N . R . )

.2Q .......

Hi ma) în v i r s i i 7 Cind eram mic. mă aduceau intr-o cairină de cmnsmlă le Fel cu aceasta $i-mt holbam ochitorii prostufi, urmărind pe ecrane »telele

jucăuşe.

ZiHvrum

Theta *

Ltipul,

unde

debcuperlse

stea dublă, aproape de Soare, — două pitice: una nlluisiră şl alts portocalie canuiflată de un nor obscur. Prima impresie conştientă pe care am avut-o a fiwt aceea a cerului unei planete pustii, lipsită de oxigen, un cer pe care-l vedeam de sub cirpoia de sticlă a staţiunii temporare; expedifia

coborise din navă şi petrecuse şapte luni atu

diind planeta. Pe cit Imi amintesc, acolo au descoperit o imensă bogăfie de platină, usmiu şi îridiu. Cuburile de iridiu, extrem de grele, mi-au fost jucării. Şi cerul acela, primul meu cer, era negru ca păcura, cu luminiţele curate ale stelelor care nu clipeau şi cu doi sori de o trumiisefe

utmitoare: unul — de un portocaliu

viu, altul —- albastru

Închis. Imi amintesc că uneori razeie lor se întretâiau** peste planeta

şl atunci

noastră se revărsa o lumină verde, atit de vie ţi de

veselă, încît t'pam

ţi cintam de bucuriei.»

Erg Noor tăcu o clipă,

apoi adăugă : Dar ajunge I M-am lăsat furat

de amintiri, iar dum

neata trebuia să te fi dus de mult la odihnă. — Vă rog să continuaţi, n-am auzit niciodată nimic mai Intere sant, il rugă Niza, dar ţeful rămase neînduplecat. Aduse un mic aparat hipnotizator cu pulsaţii, ţi, fie din cauza privirii

sale poruncitoarii,

fie din cauza aparatului somnifer, tîn.!lra dormi atît de bine incit nu se trezi decît în clipa cînd trebuiau să intre in cel de-al şaselea tur. O privire spre faţa rece a şefului, cu fălcile slrînse, ţi Niza pricepu îndată că „Algrabfrr ~

Teai

n-a apărut.

trezit tocmai la timp I anunţă Erg

Noor cind Niza iw

întoarse in cabina de comandă, dupii ce s-a răcorit cu undele electrice ţi s a mai aranjat puţin. Ctmectează muzica ţi lumina de deşteptare. Pentru t o ţ i ! Niza apăsă repede pe cîteva butoatie, şi în toate cabirtele astronavei tn care dormeau membrii expediţiei începură să se aprindă ţi să se stingă lumini, răsună o muzică specială, din acorduri Joase ţi vibra toare, care se intensificau tot mai mult. începu o trezire treptată ţi prudentă a sistemului nervos înlrinat, întoarcerea Iul spre activitatea normată. După cinci ceasuri, la postul central de comandă se adunaseră tofi membrii expediţiei, treziţi de-a binelca, învioraţi cu ajutorul hranei ţi al stiinuienţilor nervoşi. Reacţiile fiecăruia dintre ei la ştirea pieirii astronavei auxiliare au fost diferite. După cum se ţr aşteptase Erg Noor, expediţia se arătă lîi înălţimea situaţiei. Nici un cuvînt de deznădejde, nici o privire spe riată. Pînă şi Pur Hiss, care nu se arătase prea curojos pe Zirda, nici nu tresări măcar auzind comunicarea, Tinăra Lumn Uaswy, me dicul expediţiei, păli uţor ţi-ţi trecu pe turiţ vrrful limbii peste bu zele uscate. — Să cinstim prin reculegere memoria tovarăşilor care au pierit! spuse ţeful, conectînd ecranul de proiecţie, pe care apăru „Algrabul". *. cazul numea ai lotografiat Pe Literă echipajului ecran grecească. de pe Dintrecură faţă, rind, înainte cauza deportocaliul iarpe incet, pe efectului călătorii „ pornirea A l guna rab cu îi "după de , „Tantrei", omagiau albastrul unii complementaritate alta, serioşi, fotografiile pentru dă Se al|ii ridicară verde). cea zîmbitnri. din celor acu (N două toţii urmă . Rşapte . )Erg în culori, oară picioare. membri Noor prin ( I il n

ridicarea mlinli«r îndreptate spre cel mort. Era o tradifie a astronauţilor. Astronavele care plecau împreună aveau totdeauna seria completă de fotografii a tuturor membrilor expediţiei. Navele dispărute puteau rătăci mult timp in spaflul cosmic, echipajele lor puteau rămine Incă multă vreme în viaţă. Dar aceasta nu tuai avea importanţă, căci nava nu se mai întorcea niciodată. Să porneţti In căutarea ei, să vii în Yijutor era cu neputinţă Maşinile de pe nave erau astfel construite încît avarii mici aproape n-aveau loc, in orice caz se puteau repara cu uşurinţă. Niciodată insă pină acum n-a putut li remediată în cosmos o defecţiune mai, serioasă a maşinilor. Uneori navele mai apucau să trimită o ultimă comunicare, aşa cum făcuse ţl „ V e l a " , De cele mai multe ori, insă, aceste comunicări nu-şi atingeau ţinta, nu atît din cauza dificultăţii dc a le da u precisă orientare, cît din pricina ecranizării provocate de dife ritele cimpuri de forţă sau de norii de materie obscură. In decurs de milenii, emisiunile iVlarelui Cerc cercetaseră direcţiile favorabile, făcind refransmisiuni de pe o planetă pe alta ţl ocolind astfel obstacolele care se iveau în cale. După terminarea tristei ceremonii, Erg Noor deschise consfătuirea, care nu ţinu mult. După aceea, şeful expediţiei îndreptă „Tanira" în direcţia Pămintului, coneclind motoarele cu anamezon. După cileva orc, aceste motoare anmţiră. Iar astronava începu să se apropie de planeta natală, cu 21 de miliarde kilometri in 21 de ore. Pînă la Soare mai aveau aproximativ cale de şase ani tereştri. La postul cen tral de comandă şi în bibliotcca-laborator, se desfăşura o muncă in tensă : efectuau calcule ţi determinau direcţia noului traseu ; astro nava trebuie să zboare timp de şase ani, consumind anamezonul numal pentru anihilarea încetinirii naturale a navei in diferite cimpuri de forţă. Cu alte cuvinte, trebuiau să conducă astronava în aşa fel încît să SC afle tot timpul in marginea unui cimp gravitaţional, de Iu o stea la alta, de la un nor obscur la altul, economisind cu grijă ac celeraţia. Erau cu toţii îngrijoraţi la gindul zonei necercetalc 344 + 2U aflate intre Soare ţl „Tantra" ţi pe care n-o puteau ocoli în nici un chip : pe hotarul ei, pină la Soare, se intllneaii zone dc meteoriţi liberi, şi apoi, la fiecare cotitură, nava pierdea din viteză,.. Peste două luni dependente, "curba izotendoare * a zborului era gata. „ T a n t r a " începu să descrie o cicloldă cu înclinare mică, Intre limitele intensităţii egale din ctmpurile gravitaţionale întilnite in drum. Minunata navă era în cea mai perfectă stare de iuncţitine. Viteza zborului fără motor se menţinea în limitele calculate. Acum astronava nu mai era despărţită de planeta natală decit printr-o distanţă in timp de patru ani dependenţi de zbor. Erg Noor şi Niza, care ţi terminaseră schimbul ţi erau obosiţi, se cuiundară într-un somn îndelungat, Împreună cu ei, se refugiară in vremelnica nefiinţă doi astronomi, un geolog, un biolog, medicul ţi patru ingineri. De gardă era acum un alt schimb: astronautul experimentat Pel Lyn, care era la a doua lui expediţie, astronoma îngrid Ditra ţ i inginerul electronist Key Beer. Cu autorizaţia luî Pel Lyn, Îngrid se retrăgea adesea in biblioteca de lingă postul de comandă. împreună cu vechiul său prieten Key Beer, ea scria o mare simlonie „Pieirea * Curba de cimpuri egale care acţionează asupra astronaveC adică viitorul drum cosmic al „ T a n t r e i " ( N . R . ) 22

[ilanetei", inspirată de tragedia Zirdei. Olwsit de cintecui

aparatelor

şi de priveliştea negrelor abisuri cosmice, Pel Lyn, după ce o lăsă pe lugrid

la masa

' îudatelor iitemul

de comandă, se cufundă

inscripjii celor niai

pe care

cu pasiune In

Ic primiseră

apropiate stele ale

descifrarea

de pe o planetă

—

din

Centaurului* — părăsită tn

(liip misterios de populaţia ei. După încă două schimburi, astroiiava se apropiase de Pămint la 0 distanţă de aproape zece trilioane de kilometri. Nu conectau motoa rele cu anamezon decit pentru citeva minute. Era intr-a treia lună de serviciu al grupului lui Pel Lyn, care ve nise ta rind pentru a patra oară. La postul de comandă era întregul schimb; navigatorul,

Ingrid

Ditra ţi Key Beer, O sonerie sună prelung, făcîndu-i crampona —

Key

„Tantra"

pe toţi să tresară,

tngrid se

Beer, e In

pericol !

Intensitatea

cimpului

gravitaţie

depăşeşte de două ori prevederile 1 Navigatorul îngălbeni. Iată un factor neaşteptat, care cerea o neIntirzială hotărîre î Soarta navei era in mîinile lui. Gravitaţia cresciiidă reclama o incetlnire a mersului. Dar, după această incetinire, nu mai aveau cu ce să asigure o nouă accelerare. Pel Lyn strinse din fălci

ţi întoarse maneta de conectare a motoarelor ionice planetare,

ce serveau pentru frinare. Tn melodia aparatelor, se amestecară lovi turi

sonore

care

acoperlră

sunetul

alarmă

aparatelor

calculau corelaţia dintre gravitaţie ţi viteză. Soneria se opri, ţi acele confirmară

succesul : viteza

indată ce Pel

ţi

gravitaţia

Lyn deconecta dispozitivul

erau acum

egale. Dar du

de frtnare, soneria

răsună

din nou, susţinută de Indicatoare, O forţă de gravitaţie anieninţăioaris atrăgea nava, deviind-o spre dreapta de ia direcţia fixată. Era acuni clar că astronava se precipita spre un puternic centru de gravitaţie. Navigatorul nu se holăra să schimbe traseul care fusese stabilit tn urma uneî munci mari ţi de cea mai înaltă precizie. Folosindu-se de motoarele

planetare, frina

astronava,

căuttnd

s-o

devieze

spre

stingă, deşi acum devenise evidentă eroarea traseului care trecea mull prea aproape de masa unei materii necunoscute. — Deplasarea laterală e cam mare, remarcă

Ingrid cu jumătate

glas, poate că... — Ar mai trebui să încetinim mersul spre a putea întoarce, ex clamă

navigatorul, apoi să accelerăm

zborul, depărtindu-ne pe tan

gentă **... In glasul lui se simţea o şovăială

funestă.

— Am ţi străbătut zona turbulentă de contact * * * cu cimpoi de gravitaţie învecinat, răspunse Ingrid. Gravitaţia creşte acum neîntre rupt şi rapid. Se auziră dese lovituri sonore ; motoarele planetare intraseră auto mat iu fuiicţiunc, după ce maşina electronică care pilota

astronava

simţise în faţa el o acumulare de materie, „Tantra" începuse să se *virlejuri. O conslciaţie aA.cirei se află lastelare, 4,3 ani-luiuină deau curbă rile Pămînt. gravitaţionale **** •oarecare. AZonă ( (zbura NN. .R turbulentă .) ) (pe Nprimă a. R tangentă două . ) stea desisteme contact înseamnă — a zona urma tn de care un contact drum locdintre tangent tulburări ctmpu la slo

clatine ^ plonjeze tn virtejurile cimpuiut dc gravitaţie. Deţi astro nava işi încetinise simjitor cursa, oamenii de la postul de comandii începură să-ţl piardă cunoştinţa. Ingrid se prăbuşi iar Pel Lyti, aşezat în fotoliul său, încerca să-ţi ridice capul, greu ca de plumb. Key Beer cuprins de o absurdă frică animalică, se simjca neputin cios ca un copil. Din CC în ce mal frecvente, iwvituriie motoarelor se contopiră într-un tunet neîntrerupt. „Creierul" electronic al navei lupta acum în locul stăpinilor săi pe Jumătate leţinajl, puternic in felul sau, dar limitat întrucît nu era In stare să prevadă consecinţele complexe, nici să găsească o soluţie în cazuri excepţionale. Legănare.» „Tantrei" se domoli. Coloanele care indicau rezervele de încărcătură planetară ionică coboriră rapid. Trezindu-sc, Pel Lyn înţelese că această creştere bizară a gravitaţiei nu va permite astro navei să freacă pe aici cu viteza micşorată ţi se hotărî s-o cotească spre sttnga traseului, către zona pustie a meteoriţilor liberi. Un cimp gravitaţional cu o intensitate uriaşă încetinea tot mai mult cursa „Tantrei", silind-o în acelaşi timp sâ coboare spre centrul abisului negru, pe o curM din ce in ce mai rapidă, Pel Lyo miţcă maneta motoarelor cu anamezon. Vizibili prlntr-o crăpătură specială a paiioului, inăuntru se aprinseră patru cilindri înalţi din carbid-wolfram. Incă o ciipă, ţi iu interiorul lor începu să se zbată fulgerul nebun al unei văpăi dc un verde viu, ţlniind ţi învîrtejindu-se în patru spirale compacte. In (lartea din faţă a navei, un puternic ctmp magnetic îmbrăcă pereţii duzelor motoarelor, salvindu-le de la o distrugere imediată. Navigatorul mută maneta mai departe. Prin peretele verde, învol burat, se vedea acum raza directoare — un torent cenuşiu de particule K *. Incă o mişcare, ţi de-a lungul razei ecuaţii trecu un fulger violet orbitor, semnalind începutul vertiginoasei scurgeri a anamc/onului. Tot trupul astronavei răspunse prinlr~o vibraţie de inaltă frecvenţă, greu de suportat, dar neauzibilă. Erg Noor mai stătea încă culcat într-o stare de toropeală, sub acţiunea cît se poate de plăcută a masajului electric, care-i refăcea sistemul nervos. Negura nefiinţei, care-i mai învăluia creierul ţî trupul, se destrăma treptat. Melodia de deşteptare avea tonalităţi din cc in CC mai majore, ritmul lot mai frecvent. Deodată, în această stare de spirit, năvăli din lumea exterioară ceva neplăcut, citnnindu-i bucuria ifeşteplării din somnul, de o sulă, şi cinci zile. Erg Noor avu deodată conştiinţa faptului că el este ţettil expediţiei şi tncepu să lupte desperat, căutînd să se întoarcă la starea normată. Io cele 4in urmă. Iţi dădu scama că ^istronavu a pus In acţiune Irinele, că s-au conectat njotoarcle cu anamezon, cu alte cu vinte : că s-fl înftmplat ceva. încercă să se scoale din pal. Dar trupul lui-l ascultă încă, picioarele i se tăiară ţi căzu Jos in cabină, greoi, ca un sac cu tărtţe. După un timp, izbuti să se tîrască pînă la uţă ţi s-o deschidă. Conşiiinţa mijea în el ca prin negura somnului. Pe culoar, se ridică în patru labe şi astfel trecu pragul postului central de co mandă. Oamenii cu ochii pe ecrane « i cadrane se întoarseră speriaţi f i « c * Particule K — particule ale aucleului atomic care ar proveni <lin fragmente ale norului mezonic inelar, (Noţiune fanta.stică. — N. A , ) 24

« • p « 2 i r a spre şef. Acesta nu reufi Încă $â sc rtdJce tn H<^<c"ra- Le flkii semn lase ţi spuse : — Ecranele. tearele !

c«fc

«Hn f«|ă_. Irecejî

Itrtrnroşn... opri^L,

a i i n d r i de wolfmm se stinseri, totoddli l a c e t w i ţi vjbnţlile « a v e i . Pe un ecran 4in drea;»t«, se aprinse o s l e i ttr4«ţi, rH^pîriditKl o paNdÂ lumină roţie-rafenie. Tinip de o citpâ, rÂiiriseri cu tofti neinifca(!, fără sS-şi ia tidtii' de la discul « r i a ţ . rSsirit din intiineric ceva mai ta i> parte Ut botul navei. — Pfosicil <!c mine î stTiţ;ă cu «mărHcitinc Pel Lyn. Eram convins rS ne .-rfl&in alSInri de uti nor nbsctir ! Cinri tolo, este... —

O sica de f i e r ! s i r i e i inspurmiRlala

Ingiid Difra,

Ţinindu-sc dc .speteaza fotoliului, Erg Noor se ridică de Jos. f a t a lui, de olfifci palidS, avea acum o nuanjă albăstruie, dar ochii ardeau, ca întotdeauna, cu nestinsa vîpiiie. — Da, este o stea de fier. s(uise el încet, fi ochii tuturor celor de serviciu se iadreptaril .spre el cu teamă, dar ţi cu speranţă, E spaima astronaujilor I N-:ir fi crezut nimeni că se ailă in zona aceasta. —

Nu m-ani gindit dcch la nor, rosti Pel Lyn kicef şi vinovat.

— Un nor obscur cu o asemenea forfă de gravitaţie ar fi trebuit s i confină părticele tari, rciativ mari, astfel iactt pină acum „Tantra" ar fi fost ^strusfi. Este cu neputinţă să eviţi o ciocnire într-un ase menea roi.., — Dar bruţtcle variaţii în tnlensitatea rimputuî. virtcjurile acelea, ce insenmn^ ele ? Nu constituie oare o indicaţi* clară c i avem de-a fiice Lu un nnr ? —

Sau că steaua are o planetă, ba poate dtiaT mai rmilie...

Navigatorul îşi muşcă hura pîiiS la slngc. Şclut Iiicu un senin dt; SmbSrbrit.irc din cap fi apăsa singur pe butoanele dc trezire. AstTonavn se legănă din nou. P e ecran trecu cu rapiditate colosală ceva extrncr dinar de mare, care dispăru înir-o clipă. . — Iată ţi răsputiiul... am iiilrerut o planetă. Mai repede, la lucru, «•ăbiţi-v,'» ! Privirea fcfului se opri la indicatoarele de consum ale car buranţilor, î ţ i inclcţtă mina mai tare pe speteaza fotoliului, voi s£ spun^i ceva, dar Iii'u. Capiiofiil

EPS4LOAJ* TUCANA Si: auzi un clinchet u.ţor, ca de sticIS, şi pe tablou se aprinseră luminiţe portocalii şi albastre. Pe peretele transparent inccpitră a (nea reflexe m«lli<:ol<ire. Dar Veter, directorul slajiuniloT cxterit)are ale Marci4ii Cerc, urmări mal departe lumina Căii Spirale. Antrl ei urlat se boltea in inăijime, desenînd in ^Ţenna tnărit o duoffă eallniip luaţii. Astăzi, in viaja acestui on) sc producea o mare srliimhare. Dimi neaţa, din zona locuilă a emisferei australe sosise siifresonil « i u , Mwen fl*as. ales de Co.nsiiiu1 Astfonauttc Impreunii cu Mas, avea « i * Literă a alfabetului grecesc

facS ultima-i transnnsiiine pe Cerc, iar apoi... tocmai acest „ a p o i " nu fusese încă lămurit. Timp de ţase ani executase munca Iul, care cerea o nemaipomenită încordare ţi pentru care se alegeau oameni excep ţional de înzestraţi, posedind o memorie remarcabilă ţi cunoţtinţe vaste, enciclopedice. Cind insă, cu o frecvenţă ameninţătoare, au început să se repete accesele de indiferenţă totală faţă de viaţă — una dinira cele mai grele boli omeneşti — Evda Nai, o celebră psihiatră, 1-a supus unui examen amănunţit. Vechiul remediu care dăduse pină atunci rezultate atît de bune — tratament prin acorduri triste, în „camera visurilor albastre", străbătută de unde calmante — nu i-a fost de nki un folos. Nu-i mai răminea decit să schimbe felul de activitate ţi să se trateze prin muncă fizică, intr-un loc unde muşchii să-i fie puţi la contribuţie, zi dc zi ţi oră dc oră. Buna lui prietenă, Vcda Kong, specialistă in istorie antică, ii propusese în ajun să lucreze la săpătu rile ei. La aceste şantiere dc săpături arheologice, maşinile nu puteau efectua In întregime munca : etapa finală cerea braţe omeneşti. Nu duceau lipsă de voluntari, dar Veda îi promisese o călătorie îndelun gată prin regiunea stepelor antice, unde urma să trăiască nemijlocit în sinul naturii,,. Dacă Veda Kong... Dar Veda il iubea pe Erg Noor, membru in Consiliul Astronautic, şeful celei de-a 37-a expediţii astrale. Erg Noor trebuia să fi dat un semn de viaţă încă de pe planeta Zirda. Dar dacă nu s-a primit nici o comunicare (iar calculele tuturor zborurilor side rale sint excepţional de exacte), nu se cădea să se gindeascâ la posi bilitatea de a cuceri dragostea V e d e i ! Vectorul* prieteniei — lată ce-l pulea lega de ea, în cazul cel mai bun. Şi totuşi, era hotărlt să meargă să lucreze in echipa e i ! Dar Veter apăsă un buton ţi, în cameră se revărsă o lumini pu ternică. O fereastră de cristal alcătuia peretele clădirii înălţate deasu pra pămintului ţi a mării ţi se deschidea spre vastele lor înllnderi. Oeplasînd o manetă. Dar Veter mută peretele din toc. Acum încăpe rea se deschidea spre cerul înstelat. Atenţia lui Dar Veter fu atrasă de cadranul ceasului galactic, împărţit prin trei cercuri concentrice. Transmiterea informaţiilor tn Marele Cerc se efectuau după timpul galactic la fiecare a suta mia parte de secundă galactică *au, socotind după limpul terestru, o dată la opt zile, de patruzeci şi cinci de ori pe an, O rotaţie a Galaxiei in jurul axei reprezenta douăzeci ţi patru de orc de limp galactic. Emisiunea viitoare, cea din urmă pentru Dar Veter, trebuia să aibă Ioc la ora nouă dimineaţa, după timpul observatorului din Tibet, aţadar la două noaptea aici, la observatorul mediteranean al Consiliului, Mai avea deci ceva mai mult de două ore... Aparatul de pe masă incepu din nou să sune ţi să clipească. Prin perete se văzu un om in haine deschise, cu luciu mătăsos. Era adjunc tul Iul Dar Veter. — Ne am pregătit pentru emisie şi recepţie, spuse el scurt. — In sala cubică? întrebă Dar Veter. Primind răspunsul mativ, se informă unde se află Mwen Mas. —

Lingă

aparatul

împrospătării

de dimineaţă. Se reface

afir după

* Vector (noţiune geometrică) — linia dreaptă dirijată care leagă două puncte. In cazul de faţă, termenul e luat in mod figurat, în înţelesul de „mijloc de comunicare" între doi oameni. ( N . R . ) 26

/ oboseala drumului. Dc altfel, ml se pare cam emoţional, mai ales după drumul parcurs... — In locul lui, aţ fi şi eu emoţionat 1 spuse ţlnditor Dar Vcter. Aţa eram ţi eu acum ţase ani... Dcţi SC căznea să rămină nepăsător, adjunctul sc îmbujora la tafit. Tinăr şi înflăcărat, era plin de simpatie pentru ţelul său, poale ţi pentru că îţi dădea seama că, odată ţi odată, va trăi ţl el bui'urlltc ţi durerile unei munci importante ţi ale unei răspunderi mari. — Cind o veni i\4wen Mas, să-l aduc! îndată la mine... Adjunctul se depărta. Veter deschise cu un gest turi placate cu lemne de culoare. Undeva, în fundul semăna cu o oglindă, se aprinse o lumină. N-avea adincime al o g l i n z i i : dincolo de ecran se deschidea depărtări.

larg două cana unui ecran care insă luciul fără un culoar spre

Cu ajutorul unei borne speciale, directorul staţiunilor exterioare conecta ,,vectorul prieteniei", ce stabilea nemijlocit contactul între oamenii legaţi printr-o adîncă prietenie, permiţîndu-le să comunice îti orice clipă. Vectorul prieteniei tega, intre ele, citeva dintre punctele unde se afla in permanenţă omul ~ locuinţa lui, locul de muncă, coiful preferat de odihnă... Ecranul se lumină ţi, in fundul lui se distinseră contururile cunos cute ale panourilor înalte cu nenumăratele coloane de numiri de cărfifilme, .«.crise intrun cod special. Dungi albastre, verzi şi roţii — sem nele filmotecilor centrale, unde se păstrau rezultatele cercetărilor ţtlinţifice care de multă vreme nu se mal editau decit in zece exemplare de filme. Era biblioteca personală a Vedeî. Un )ăcănit uşor, ţi imagi nea se stinse, aprinzindu-se din nou intr-o altă odaie — pustie ţi aceasta. Un al doilea t^(^â'))l "<><l% imaginea intr-o sală cn pupitre slab luminate. Femeia aţezată lu pupitrul cel mal apropiat Inăltii capul, ţi Dnr Veiter recunoscu sprinceneic dese ţi depărtate, chipul rcl drag, îngust, cu ochii mari, ccnuţii. Gura el, cu contururi îndrăzneţ desenate, zîmbea, descoperind un şir dc din|i albi ; obrajii rotunjiji, rviisucul uţor ridicat cu virful cirnuf. ca la copil, întreaga fată-i era mai dulce, mal prietenoasă în lumina acestui zimbet— — Veda, nu mai sînf decrt două ceasuri ţi mai trebuie să ne schimbăm ; dar aţ dori să vii ceva mai devreme la observator... Femeia de pe ecran înălţă iniinite spre părul ei des, de un blond platinat. — Mă supun, d r a g i Veter, fise ea uţor. Plec acasă. Tonul el vesel nu-l amăgi pe Dar Veter. — Curajoasa mea Veda, liniţteţte-te! Orice om care a vorbit prin Marele Cerc a trebuit odată şt odată să-ţi tacă debutul,.. — Nu te mai strădui să mă linişteşti, răspunse Veda Kong rldlcindu'ţi cu îndărătnicie fruntea. Vin curind. Lcranul se stinse. Veter închise la loc cele două canaturi ţi sc întoarse ca să'l intimpine pe succesorul său. Mwen Mas intră in încă pere, călcind larg. Trăsăturile feţei şl culoarea cafeniu-inchisă a pielei hii netede ţi lucioase dezvăluiau originea l u i : se trăgea din strămuţi negri. O pelerină albă cădea in falduri grele de pe umerii săi puternici. Mwen Mas strînse miinile lui Veter în ale sale subţiri, dar puternice. Cei doi directori ai staţiunilor exterioare, fostul şi viitorul, erau Itiarte înalţi. Vcter, care se trăgea din ruşi, părea mai larg insă In umeri, mai masiv decit africanul zvelt.

- - Am impresia că astăzi trebuie să se petreacă ceva important,

tncepu Mwcn Mas cu acea sioceritiie caracter!stkjt erei Marelui Cerc.

pentru

aaisaiil

Dai Veter ritlică din umeri. — O sii se petreacă preda serviciul, dumneata prima oarii cu Universul. pentru KR3 66445a +

ceva important peotru toti t r d . Eu Iml voi il vei prelua, iar Veda Kong va voriii pentru Va ţine a conierinţă despre istoria noastră 3252...

Mwen Mas făcu in minte un calcul uimitor de rapid. — Constelaţia Monoceros, steaua Boss 614 — sistem planetar cunoscut din cele mai îndepărtate timpuri; nu s-au manifestat insă in nici un fel... tmi plac denumirile şi cuvintele antice, adăugă el, şi in glasul sau se simţi o umbră de scuză. Veter îţi zise că Consiliul ştie să-ţl aleagă oamenii, Spuse cu glas tare: — In cazul acesta, o sJl le înţelegi bine cu [unii Ant, care are in grija lui maşinile electronice de memorixaL Se Intitulează director al lămpilor de memorizat.. Mwen Mas rîse, apoi rosti serios : — N-am lămurit incă un lucru important. Cînd a vorbit pentru prima oară Ross 614 ? — Acum 32 de ani. De atuuci au învăţat limba Marelui Cerc ţi pot vorbi eu cei din vecinătate. De nul nu-i despart decît patru parseci. Conferinţa Vedei o vor recepţiona peste treisprezece ani. — Ce urmează ? — După conferinţă, trecem pe recepţie. Vom primi informaţii prin Cerc, de la vechii noţtri prieten L — Din e i

Lebăda?

— Da. sigur. Sau poate incă ţi din Ophiuchus 107, ca să sesc terminologia antică, care-ţi place atlt de mult.

fo^

In Încăpere intră un om îmbrăcat cu aceleaşi veşminte argintii ale Cunsiliului Aeronautic, ca ţi adjunctul lui Dar Veter, Mic de sta tură, vioi. cu nasul coroiat, atrăgea simpatiile prin agerimea privirii ochilor săi negri ca murele. Noul venii iţi minglie chelia. — Numele meu este lunii Ant, spuse el cu iu> glas înalt ţi stri dent, adresindu-se, probabil, lui Mwen Mas. Africaiml il salută cu respect, [Mrcciorii maşinilor de memorizat intleceau pe oricine în eru diţie. Ei erau cei cc hotărau care anume informaţie primită merită să fie imortalizată prin înregistrarea la maşinile de memorizat ţi cart să fie dirijată pe linia itilormaţîei generale sau spre palatcfc de crea ţie. Unde-i V e d a ? — Veda spuneaţi, vine mai devreme,», începu Vetîr, dar cuvintele iui fură acoperite de acordurile muzicale ale semnalului care răsunar.i imiată după ţăcănitul sonor al ceasului gaUctic. — Apel general, transmis pe întreaga faţă a Pămintului! Csitre toate centrele energetice, către toate uzinele şi posturile de radio. Peste o jumătate die ceas trebuie să se sisteze livrarea energiei, iar aceasta să fie acumulată in condensatoare de mare capacitate, pentru a atinge puterea necesară unei emisiuni cosmice. Emisiunea va ab sorbi t>3% ftin energia terestră. Recepţia, numai pentru menţinerea canalului, 2S%..., lămuri Dar Veter. — Cliiar aşa mi-am ţî închipuit acest lucru, spuse Mwen Mas dinu din 28 cap. Deodată, în ochii săi se citi o vie admiraţie. Dar Veter se întoarse. Neobservată ptna acum, lingă o coloană lum nisicnlă ţi stră vezie, stitea in picioare Veiia Kong. îmbrăcase pentru conferinţă toa-

leta care impoilobca -cel inai i>hK foni'io, VQţiiiJitl creai, pEstc

iu lirmi tii

diit mii de ani, tn epoca culturii cretituc. I'iiriil r] {«wn^ ir

«n

iflond «eiiuţiu-ptatinat sirius într-un mare t w d ia i

lint

g^itul puternic ţi zvelt. Umerii netezi ernd cawplet

.itul

mult decoltat susţinut de un corsaj «trins dintr-

ista

largii ţi scurtă, de culoare argintie, brctUtă cu

\ «c

vadă picioarele ^oale ţi itroMBatc,

încălţate cu p.inlulmii

vi>iiiii.

p i l » ! gingaş, nestemate mari, viţinii — faanfi de pe Venus — montate Cu voită «nnplitate pe un lanţ <ic aifr, străluceau viu, nsortlndti-se do minune cu obrajii Îmbujoraţi dc emoţie şi tn-echile micnţc ale thiwel femei. Mwen Mas, care o vedea pentru prima oară pe această

c«fd)ră

-istoTirianâ, o exmnină cu admiraţie fR|iţă. Veda iţi iaJil^ lirlvirea îngrijiirată ~

spre Dar Vcîer.

Eşti bine. rSepanse el ta intrebarc.i

nnit£ «

frumoasei

saJc

prietene. —

Am mai vorbit de multe ori tn calitate de savant dar nu fn

felul ace«ta, spnse Veda —

Kong.

Consiliul, o încuraja

Veter, urmează tradiţia Marelui Cerc .ile

n se incredinţ-a femeiior frimioase kiformaţîilc impnrtatite pentru dife rite planete, tărom le dă astfel o imagine despre simful estetic n< locui torilor din lumea -noastră. — Consiliul nu s-a inşeint în alegerea lui î eicclamă Alwen Utes. Veda aruncă africaniiJui o privire pătrunzătoare, — Viitorul nostni director este necăsătorit ? întrebă ea incef f l i 'ţrimlnd râspunsirl afirmativ al lui Mwcn Mas. rise. —

Voiai să stăm dc vorhă, sc întoarse es spre Dar Veter. Prle-

tonii ieşiră pe « largă tt»rasa circulară. Iar Veda iţi întinse cu plăcere obrazul vîntiilnl rJicorltor dinspre marc. Directorul

staţiunilor exterioare 11 comunică

Intenţia de n f * « : a

la săpături, spunind totodată că şovăie In alegerea dintre a 38-a e x ^ diţîe astrală, exploatările subm.irinc din Antarctica ţi arheologic. —

Nu, nu, numai Ia cspediţia astrală să nu te gîndeţti ! exclamă

Veda. şi Dar

Veter simjî

că făcuse o gafă. Prins dc propTiile sale

îrămintări. atinsese îără să vrea un ptmct sensibil din sufletul Vedei. Melodia —

acordurilor avertiioare ii veni in

ajutor.

N-a mal rămas decit o jumătate de oră pînă la conectarea cu

Cercul ! Să mergem. O luă pe Veda Kong de miftă. tnsojiţi de -eilalţi. cnboriră pe scara mnbîiă într-n subterană adincă — o încăpere cubică. săpată tn st încă. Panourile

mate ale

aurii, verzi, albastre

ţi

ridurilor

negte păreau dc catifea.

portocalii

luminau

slab

Luminiţe

scalete, semnele

ţi

29 cifrele. Vlrfwttc verzi ca smaragdul ale acelor tremuraţi in f a ţ a unor semicwcirri

rtegre ; pfîrea

ca hiţişi

pereţii aceţtia

largi freamătă

hrcordată aşteptare. Cîteva inlolii. n masă mare dc lemn negru, iar <1ea*:upra acesteia un deschide in-iaţ ecran cmisferîc, cu luciri de sidef, într-o ramă de airr. va toţiri dată tinîndu-ţi iar ceiortalţi Veda Veter la în observato.rul jurul K nespiratla. făcu oodată nle glor. un şi at>ăt^ osemn, Mwen fereastră De-aici, stafiuitilnr fotoliile invitindu-l Mas, din spre înalte eirtCTioare, care «ceasta infinderiie pe nuşlmai Mwen negre. inexpugnabilă examinau fuseseră netuărginite Mas Africamil pînă săcumasivă vină subter.Tnă, mare atunci ase k lingă Cosmoapropie atenţie nicin*t. se

sului. ţi oamenii vor arunca o punte care sH le îngăduie sS-ţt comu' nice Fraţilor lor din alte lumi ginduri ţi cunoţtinţe. tn clipa de tafă, omenirea era reprezentata în fata Universului de micul lor grup format din cinci inţi. De tniine, cel căruia i se vor încredinţa pîrghlile acestei nemăsurat de mari puteri va fi el, Mwen Mas. Africanul simfl că-l trec fiorii. Poate că abia în clipa aceasta înţelese ce uriaşă răs pundere luase asupră-i atunci cînd iţi dăduse Consiliului consimtă- , mintul. Se auzi un dangăt puternic şi ameninţător, produs parcă de un bloc (ie aramă, Veter se întoarse repede ţi mută din loc o manetă lungă. Dangătul amuţi, ţi Veda Kong văzu un panou îngust de pe peretele din dreapta luminîndu-se pe toată înălţimea încăperii. Peretele parcă s-ar fi prăbuşit, dispărind in depărtări nemărginite. In pârlea de Jos, se desluşi deodată conturul fantomatic al unui virf de munte piramidal, încununat de un uriaş cerc de piatră. Mai jos de căciula aceasta colosală de piatră vulcanică, se vedeau pe alocuri pete de cea mal curată zăpadă de munte. Mwen Alrica,

Mas recunoscu muntele Kenia, al doilea ca înăl|lme din

Din nou un bubuit cu timbru de aramă zgudui încăperea subte rană, iăcindu-i pe oamenii aflaţi acolo să-ţi încordeze atenţia, Veter luă minu Iul Mwen şl o aşeză pe o manetă rotundă, care strălucea ca un ochi de granat. Mwen Mas se supuse impingind ma neta pină la refuz. Acum toată puterea Pămintului, întreaga energic primită de la 1,760 de puternice electrocentrale, fu proiectată spre ecuator, spre nuintele acesta înalt de S,000 de metri. Deasupra virfului său se adună in trimbe o strălucitoare lumină multicoloră, care se concentra ţl deodată se avintă în sus, ca o suliţă in zbor vertical, străpungind adîncurile tăriei. Deasupra cercului sticlos, se înălţă o coloană subţire ce semăna cu o trombă. Pe această coloană porni în sus, formînd o spirală pe suprafaţa el. un fel de negură albăstruie, de o lumi nozitate orbitoare. Radiaţia dirijată străpungea atmosfera pămintului, formind un canal permanent pentru recepţie şi transmitere pe poslurile exicrioare, canal ce ţinea loc de fir. Acolo, la o inăl|linc de 30.000 de kilometri deasupra Pămintului, era suspendat un satelit diurn *, o sta|iune mare care se rotea în jurul planetei in decurs de 24 de ore In planul ecua torial şi astfel răminea ca fixată deasupra muntelui Kenia din Africa Orientală, punctul ales pentru comunicarea permanentă cu staţiunile exterioare. Un alt satelit mare se rotea la o înălţime de .>7,000 de kilo metri, urmînd meridianul nouăzeci ţi comunicînd cu observatorul de emisie-recepţie din Tibet, Panoul îngust din dreapta se stinse ; canalul energetic ajunsese pină la satelll. Ecranul cu luciri sidefii se lumină. In centrul Iul, apăru o siluetă mărită in mod bizar. Deveni mai clară ţi zîmbi cu gura pină la urechi. Pe ecran crescu ca un uriaş din poveşti Gur Gan. unul dintre observatorii de pe satelitul diurn. Cu un semn voios din cap. întinse o mină lungă de trei metri ţi corectă reţeaua de pe sateliţi. Ochii sensibili ai aparatelor de recepţie se îndreptau spre toate colţu rile Universului, Steaua roşie ţi pufin luminoasă din constelaţia Mono • Mişcarea diurnă a unui corp ceresc (satelit, în căzui nostru) e mişcarea pe care o execută acest corp în 24 de ore, tn jurul planetei sale. ( N . R . )

ceros, de pe ale rarei planete se auzise dc curind n rliciujtrc pulen II mal bine fixată de pe satelitul „57" ; dc aceea, (iur < i « « «tiiMl^r Irsătura cu acest satelit prin fluxul direct al rndin|lcl. Contat lut lnv)?,lhlt dintre Pămint şi cealaltă stea putea fi menjiniit timp dc IrcI slirlurl de oră. Nu trebuia pierdută nici o clipă dfu timpul acesta atlt de prefios. La im semn al lui Dar Veter, Vega Kong se aşeză In picioare pe un disc metalic din fafa ecranului, care răspîndea o lucire iilbasiră. O cascadă puternică de raze nevăzute, căzind de sus, accentua ţl mal mult nuanţele calde ale tenului ei bronzat. Maşinile electronice care traduceau conferinţa Vedei în limba Marelui Cerc se puseră fără zgo< mot in funcţiune. Peste treisprezece ani aparatele de recepţie dc pe planeta stelei purpurii vor înregistra vibraţiile emise cu ajutorul unor simboluri cunoscute tuturora. Iar maşinile electronice de tradus (dacă existau acolo) vor transforma acele simboluri în sunetele graiului viu. „Păcat numai — se gindea Dar Veter — că fiinţele acestea depăr tate nu vor putea auzi glasul sonor ţi dulce al acestei pămintene, nu vor pulea prinde modulaţiile lui adînci... Cine ştie cum or fi construite urechile lor ! Multe ieluri de auz sînt posibile ! Numai văzul e aproape identic in întregul Univers, ţi de aceea dînţii o vor putea vedea pe Vcda, atît de fermecătoare in emoţia ei..." Fără să-ţl la ochii dc la urechea micuţă a Vedei, pe jumătate aco perită de o şuvifă de păr. Dar Veter incepu să-l asculte conferinţa. Intr-o formă concisă, cu multă claritate ţî precizie, Veda Kong prezenta principalele etape ale istoriei umane. Pe oamenii din era Ma relui Cerc nu-i interesa deloc enumerarea războaielor distrugătoare, a suferinjelor cumplite şl a unor aţa-zişi mari dregători, Cu mult mal importantă era Istoria plină de contradicţii a dezvoltării forţelor de producţie, apoi formarea, pe baza el, a Ideilor, artelor, ruiioţtlitţelor, lupta spirituală peiilru crearea Omului.ţl a Umanităţii, urmărirea naşterii noilor concepţii despre lume ţl relafii sociale, despre datoria, drepturile ţi fericirea omului, cftci toate ocestca au făcut să răsară şi să înflorească peste întreaga planetă puternlcid copac al societăţii comuniste, Veda Kong vorbea despre veacurile cumplitei învrăjbiri economice şi ideologice care dezbinase intre ele rasele, popoarele ţi ţările, Penlru a se putea forma societatea unui om nou, care ţl-a ale* drept stea călăuzitoare raţiunea ţi ştiinţa, a fost nevoie de secole de mizerie, de epidemii ucigătoare, de minciună ţl inlnnecime sufletească. După Secolele de întuneric, în decursul cărora trei puternice sisteme religioase, — creştinismul, budismul ţi islamismul — încercaseră să pună capăt materialismului primitiv cu ajutorul unei nemaipo menite Împilări economice ţi ideologice, denumită orinduire feudală, venise Era Amestecării Orînduirilor, In această eră, datorită dezvol tării tehnice şi mai cu seamă a mijloacelor de transport, au înflorii formele sociale capitaliste in coexistenţă cu orinduiriîe extrem dc în.ipoiate din Asia şi Africa, In Era Marii Sciziuni, in opozifie cu capita lismul, a apărut noua orinduire socialistă, iar lumea s-a despărţit in două lagăre ideologice ţi social-economice. Transformarea societăţii umane nu s-a putut înfăptui fără o modi ficare radicală u economiei, fără lichidarea mizeriei, a loametel ţl n muncii istovitoare. Dar această modificare a economiei rerea o con ducere complicată a producţiei ţi a distribuţiei bunurilor ţl nu ^^' putea înfăptui fără o temeinică educare a conştiinţei sociale a omului.

311

Niunai atiuici cind deasupra omenirii începuse să pluteasci a n w ntnţafea aiitudistnigerii — in vremea aceea fuseseră, inventate cele mai felurite tipuri de attae. atomice, teimoenergetice ţi producĂtuare de radiaţii cate Diinicesc vla|a. — , numnl atunci oamenii au pricapiit ca progresul omenirii ţi realixarea visurifor er milenar* Uw feriiire sînf posibile doar în cadrul unei stricte autodiscipline, al unei mo rale severe ţi al înţelegerii datoriei sale de dltre fiecare om MaSi. ex cepţie ţi e g a l în drepturi cu to|l ceilalţi. Dezvoltarea socială se accelera acum tut mai mult. Qrioe epoci nouă. se scurgea lUai rapid faţă. de turnuireii înceată a economiei ţi a ideilor din vechîjne. Perioada deniunită a Uniuuii Ţârilor n-a durat mai mult de un veac ţi jumătate. A.u urmat Epoca Graiurilor Diferite, a Vitezei ţi a energeticii Sămce, ca.ic„ laiilaltă.. au alcă.tuit Era Uitirii .^Vufidiale. După aceasta, a \'enit cea mal frumoasă eiă. din inlreaga isturrie ii omenirii — Era iVluncii Cojnune,. cu Anii Transformărilor, ai Pilmului Beiţug, ai Unităţii Glndirii ţi ai Cosmosului. In curind. oamenii au lii|cles că munca, le axiuct fericirea, pc care o mai pot găsi în neîncetatu ţi dlrza luptă cu natura. Dezvol tarea ciberneticii, a. telinicii automaie. o vasta cultură ţi iiislriu:ţiune, o miiuinată. educaţie Eizt£i au. îngăduit tuturora s&.-şi schimbe profesia, să se periecjioneze rapid intr'O specialitate nouă ţi a ă r ţ i poată varia la infinit activitatea, găsind m ea satisfacţii din ce în ce. mai mari. Societatea cea nună n-a f o s t de îndată imbrâţiţată de toate popoa rele ţ i loate ţările planetei noastre Smul^ierea minciunii din rădă cină a. cerut sJorţărr uriaţe. Pe cafea dezvoltării noilor relaţii dlntio oameni„ s-au săvirţit ţi destule greţeli. Ici-colo, aveau loc dezordini sliinite de adepţii înapoiaţi ai vechiului, care. in ignoranţa tor,. În cercau să găsească in trecut soluţii uşoare pentru a rezolva manie dificultăţi din calea o B i c u i r i i . Dai organizarea cea nouă a v i e ţ i i se ex tindea necontenit ţi inevitabil peste întregul pămiiit, ţi aslfel popoa.rele şi rasele, cele mai diferite uu lormat p i n i la urmă o singură fa milie, slrins tinită ţi in|eleapta. Atunci, cu peste două milenii ţi jumă tate in urmii, puterea omului asupra lumii începuse să crească cu păţi de uriaşi. Inventarea „condensării" energiei electrice — a unor acumulatori de capairitale imensă ţi a unor motoare mici — a constituit cea mai Inscuaiată revoluţie: in domeniul tehnic din timpurile noi. Şi mai inaJBte oamenii a.junsesetă să lege, cu ajutorul unor semiconductor!. tele mai complexe relele de curenţi slabi şi să construiască maţîni cibernetice, aMtodlri>ate. Tehnica, a devenit o înaltă înăestrie, u ariă ralinată de giuvaergiu, şt, in acelaşi timp, ţi-a subordonat o forţă de importanţă cosmică.

ţCitifi

numărul

.jPrizonleri

viilor

uipitoluft

intuitericuliM")

DORIŢI S A ORIZONTUL

LĂRGIŢI

CUNOŞTINŢELOR'

Citiţi brofurll* a p â r u t a în Coiacţls S.R.S.C. în c a r * v a d f ă i t r â i p u n i la mult* întrabdri fl n adu măriri, l a l â citavo titluri vt la r a c o m a n d ă m :

Câlineicu R.

eora

Călătorind prin Dalto Dunării

Câtâuţu 5.

6 4 p a g . — 0,55 lai Bogdtitla Hdril N a g r a

Djamo N.

64 p a g . — 0,55 tai Africa, continant d a mari bogăţii fi n a a g r â

ftlipetcu M.

miiarla 68 p a g . — 1,35 lai U r m a d e vlaţd gâiita tn piatra ;l c a na i p j n ala

Halavy S. Jtîrdâchaicu Fl,

lebnte I.

Lipovan G.

Maiac G. Milcu Şt Sanielevici Al.

d a i p r a trecutul

pâmîn-

lului 52 p a g . 0,75 lai D a i p r e reanimară 4 4 p a g . - 0 , 5 5 lai Uriofi fi pitici în lumea plantelor 56 p a g . - 0 , 5 0 lei Prin ţara vechilor aitacl (Haxicut) 6 4 p a g . — O.SO lei Traian V u i a — inventator fi raalizoter ol zborului mecanic

Ştefan t. H.

6 4 p a g . — 1,15 lei Antarctica

Tu dor D.

56 p a g . — 1,00 leu • Uriofi ;l pitici 4 6 p a g , — 0,45 lai Cucerirea focului - e d i ţ i a a ll-a 48 p a g , — 0 , 5 0 tal Vecina noastră Luno 198 p a g , - 2,70 lei C e a moi mare răscoală a sclavilor -

răscoala lui

Sportacus 24 p a 9 . — 0,25 lei