CPSF_216

Page 1

C o L E C Ţ I A P O V E S T I R I Ş T I I N Ţ I F I C O - FA N T A S T I C E Ş T E F A N TITA

DE VINZARE PARADISUL,



Ş T E F A N TITA

DE ViNZARE PARADISUL! - PSIHOTRONll BE 9 Fantezie dramatică în cinci tablouri, un prolog şi un anteprolog

Colecjia „Povestiri şfiiniiiico-fanfăsfice" E D ITATADE REVISTA

ŞTIINŢAAnul I X - N r .

2 1 6 - 1 5 noiembrie 1963


ConsuHanl ştiinţific: dr. I. F O N I

Literatura de anticipaţie pe ecranele televiziunii Cm'ind după ce a transmis piesa ştiiniiiico-lantastică „Vizită pe o mică planetă" de Gore Vidai, televiziunea noastră a dat specta­ torilor in cadrul „vitrinei literare" prilejul să asiste la o discuţie interesantă despre unele aspecte ale literaturii de anticipaţie. La această „masă rotundă" Sergiu t^ărcăsan, Ion Hobana s' Ion Mînzatu au dezbătut cu pasiune, competentă ş/' umor probleme ca : raportul dintre lantezie şi realitate, dintre maşină şi gindire, teh­ nicismul şi ietişizarea maşinii în literatura occidentală, umanismul lHeratur\^ noastre Au urmat adaptări pentru televiziune făcute de Eva Dragomir, redactor, şi Lelitia Popa. regizor, după cunoscutul ronran „O iubire din anul 41042" de Sergiu Fărcăşan şi după povestirea „Lu­ mina vie' de Radu Nor. De asemenea, a iost prezentat un scurt Ulm realizat pe bazn unor Iragmenie din poemul de anticipaţie „Inlîlnirile viitorului' de Vladimir Jukov, în tălmăcirea lui Ion Ho­ bana Merită a ti subliniat că acest interesant Ulm e prima reali­ zare cinematografică de acest gen la noi în tară Salutăm aceste emisiuni izbutite prin care televiziuned noastră şi-a înfăptuit primele lansări în spatiile ştiinlifico-fantaslice. Şi aş­ teptam să fie continuată promovarea pe micul ecran a acestui do­ meniu legat de progresul tehnico-ştiiniiiic şi atit de iubit de public.

Coperta-desen: V I C T O R W E G E M A N N Desene: N I C N I C O L A E V


ŞTEFAN

TITA

DE ViNZARE PARADISUL! - PSIHOTRONll BE 9 ANTEPROLOG Prima voce A

doua

voce

A

treia

voce

Doctoriţa Primul Al

EL NORTO, asistent.

doilea

Sora MAR Un

asistent,

RUTI

SMA,

RUFINA,

HAB. cor

om de ştiinţă.

ALVAR,

agent

65-70

de ani

medic,

30—32

de ani

medic.

28—30

de ani

58—60

de ani

de comerţ.

30—32

de ani

vorbit

PROLOG MAR HAB Doctoriţa Primul Al Sora

EL

NORTO

asistent,

doilea

ALVAR

asistent.

RUTI

Bl.

tehnician.

Un

scîncet

SMA

RUFINA 35—40 de

de ani

copil

TABLOUL I • MAR HAB Profesorul

IVI

SUND,

savant

fizician,

55—58

d e ani


Bl ATA,

soţia

lui

Sund,

KAN,

Iiica

lui

20—22

lOL,

soţul

lui

Kan

ROTA-ROTA,

ani

ani

de

lui

afaceri

de

Sund,

mare

30—32 anvergură,

aa:

ENCB,

secretarul

LOYL,

bufonul

Doctoriţa

de

şi asistentul

om

55 d e

25—30 de

lui, lui

EL

40—45

de

ani

30—35

Rota-Rota,

de

ani

NORTO

TABLOURILE II ŞI III Aceleaşi personaje ca şi-n tabloul l. In

plus :

Prima A

telefonistă

doua

DON,

telefonistă soţia

Un

copil

COS,

lui în

şeful

Mar

Hab,

22—25

de

ani

scutece

politiei

districtuale,

vlrslu

nedefinită

TABLOURILE IV ŞI V Aceleaşi personaje ca~n partea a ll-a, minus In

DON,

copilul,

COS,

telefcxnislele

plus •

Omul-clrtiţă,

virstă

Primul

executor

nedefinită —

60—65 de a n i

Al doilea

5 0 — 5 5 de

ani

Al

4 5 — 5 0 de

ani

mare

treilea

Asistentul Patru FLUR,

— 2 5 — 3 0 de gardieni

robotul

suprem

ani

de

ani 50—


ANTEPROLOG (Antepioiogul trebuie să se desfăşoare într-un ' ritm alert şi

cu

o

precizie

PRIMUL automobil.

: Pe

E de dorit

După de

perfectă.

GONG proiectarea

întuneric

ecran

se proiectează

a se arăta accidentului,

ecranul

deveni

pală

(AL

DOILEA

pronunţate Se aude

Prin tului

morgă.

GONG întîi

: Pe

palide,

fondul

apoi

de

din

întuneric

al

ce In ce mai

ecranului

conturate

şi

fulgere.

bolborosit, •

spital.

U i t a ţ i o f i r m ă : D o c t o r El N o r t o . . .

să apară

vîntul

la

V O C E : A ş ! Locul lui e la

pauză). incep

!)

V O C E : Să-1 t r a n s p o r t ă m

DOUA

dituzoruJ

o

(scurtă

A

ce

va

A T R E I A V O C E : T o t u ş i ar t r e b u i să-1 v a d ă u n m e d i c

dialog

timp

de Hab. acest

PRIMA

in

accident

este Mar transmite

scurt

profund,

un

că accidentatul

în pe

mod

persistent

urmă

„Paradis...

tot

paradis...

supraimpresie,

„paradis"

mai

paradis..

pe fundalul

urmează

EL N O R T O : A l v a r ,

glasul limpede,

dialogul

legăturile

lui

Mar

la-nceput mereu

cu-

"

în surdină de

Hab,

murmurînd

mai

al rostirii

cuvîn-

jos :)

sînt perfecte ?

A L V A R ; Perfecte I EL N O R T O : S o r ă , a i p r e g ă t i t SORA ; A m

casca ?

pregătii.

EL N O R T O • S m a , a c ţ i o n e a z ă i a r ă ş i f l u x u l v i t a l I S M A : C u ce i n t e n s i t a t e ? EL N O R T O : M a x i m ă ! (Vocile se filează şi reapare cu persistentă obsedantă cuvîntul: „paradis"..., după care Mar Hab — respectiv glasul lui — întreabă :)


MAR

H A B : A ş a d a r , v ă p l i c t i s i ţ i şi v o i î n p a r a d i s ?

U N C O R V O R B I T : N e plictisim I MAR

H A B : I a te u i t ă ce d e c u n o s c u ţ i I D a r ce c ă u t a ţ i a i c i ? Pe c î t ş t i u a ţ i fost r e a d u ş i l a v i a ţ ă d e d o c t o r i ţ a E l N o r t o . . .

(Brusc tina,

se

face

începe

întuneric.

Dispare

ecranul.

Se

ridică

cor­

prologul.)

PROLOG iSîntem în cabinetul doctoriţei El Norto. Întins pe o masă de

operaţie

se află

plexă

aparatură

Sma,

şi de sora

Mar

Ruti.

aplecată

asupra

acestuia

eleclul

acţiunii

asistent,

urmăreştz

(către

Ei

lui

jurul

un

lui

se găseşte

de

al

El Norto.

Hab,

caută

aparatelor,

pe

Norto)

EL N O R T O : A l v a r ,

In

manevrată

Doctoriţa

ironică,

SMA

Hab.

medicală,

ecran

o ligură

timp

bunică

pe

chipul

ce Alvar,

urmările

com­

asistent, de

să descitreze

în

o

doilea

primul

liziologice.)

• Să o p r e s c f l u x u l v i t a l ? cîle

pulsaţii a v e m ?

A L V A R : 46. EL N O R T O : Continuă, Sma

continuă

aceeaşi

Sma, dar

să manevreze

poziţie,

pînă

cînd

cu

intensitatea

aparatul. Alvar

Bh.

Fiecare

rosteşte

(Pauză.

rămîne

în

:)

A L V A R : P u l s u l se n o r m a l i z e a z ă , r e s p i r a ţ i a , d e

asemenea.

EL

casca.

N O R T O : Soră,

d e s f ă - i . te

roq, c a d a v r u l u i

Umblă

î n c e t , să-1 f e r i m d e ş o c u n . (Sma ALVAR

şi sora (zîmbind):

Ruti

execută

dispoziţiile

doctoriţei

Norto.)

A ţ i spus i a r ă ş i c a d a v r u , d e ş i c a d a v r u l

de

p e m a s ă r e s p i r ă ca d v . şi ca m i n e . E L N O R T O : A i d r e p t a t e , d a r c u m v o i a i să s p u n ? C î n d suit

pe

masă

vru

sadea.

A L V A R : V-am

propus

biect", „caz" S M A (întrerupîndu-l

acum o

patru altă

oro

ma

ţeapăn,

terminologie.

rece,

Să-i

viaţă.

„su­

sau... şi adresîndu-se

doctoriţei

Norto):

m a e s t r ă , a c e s t a e a l p a t r u z e c i şi d o i l e a caz d e la

zicem

l-am cada­

Scumpă readucere


EL N O R T O : N - a i

greşit socoteala, Sma ?

S M A : Cîtuşi de puţin ! E L N O R T O : Ş i t o t u ş i a i g r e ş i t - o ! E u l-aş c o n s i d e r a p r i m u l I (Văzînd

Da,

primul

„caz", „subiect" — c u m spunea A l v a r — , pe care

figurile

mirate

ale

celor

din

jur.)

reuşim

să-1 r e a n i m ă m l a u n i n t e r v a l d e p a t r u o r e d u p ă oricărei funcţii

Încetarea

organice.

A L V A R : O adevărată performanţă în meciul nostru cu moar­ t e a . U r m î n d t o t aşa, v o m a j u n g e să d e s f i i n ţ ă m a c e l gaş c ă m i n

al înjunghiaţilor,

l o r , c a r e se n u m e ş t e E L N O R T O : Să n u ore

înseamnă

sinucigaşilor

şi

gin­

accidentaţi­

morgă.

exagerăm, totuşi

deşi, la

ceva

drept

(pauză).

vorbind,

V-aduceţi

patru

aminte V

C î n d a m a j u n s l a d o u ă z e c i d e m i n u t e n i se p ă r e a că vom ironie

putea

merge

invocarea

niciodată

duhurilor

mai

departe...

şi privind

spre

(Mimind

sora

nu în

Ruti.)

Dar

a m i n v o c a t s f i n t e l e d u h u r i a l e e n e r g i e i e r g o t r o n i c e şi a m r e u ş i t , n u - i aşa, s o r ă R u t i ? S O R A : D o a m n a d o c t o r n - a r t r e b u i să r î d ă d e s f i n t e l e dacă

nu

crede

în

duhuri

ele.

A L V A R : A p r o p o , s o r ă d r a g ă , ş t i i , a m c i t i t d e c u r î n d că, u n ­ deva, un mic grup şi l - a u f ă c u t SORA

(supărată)

de o a m e n i a găsit u n galoş pe

z e u . I se î n c h i n ă t o a t ă : Vă

rog, v ă

care

vremea.

rog...

A L V A R : S t a i , c ă n - a m t e r m i n a t . Ş i a t u n c i ce m i - a m zis : I a t ă , u n galoş poate î n d e p l i n i funcţiile u n u i zeu, dar

niciodată

u n zeu nu v a putea îndeplini funcţiile u n u i galoş. îi

aruncă

o privire

furioasă

şi-i

întoarce

E L N O R T O : A l v a r , n-o n e c ă j i p e s o r a n o a s t r ă ! (Pauză.) încearcă altă

intensitatea

manetă,

dar,

C2.

cuprins

(Sma de

încearcă panică,

(Sora

spatele.) să

exclamă

Sma,

manevreze :)

S M A : S-a o p r i t f l u x u l v i t a l I (Din

cîtiva

EL N O R T O (cu

paşi.

El Norto

tonul

unui

p e Bi ! R e p e d e ! A l v a r , (Cei ecran. ALVAR ;

doi

execută

Moment

şi Alvar

âomandant

Presiunea ?

Ungă

aparat.)

p o m p a cu o x i g e n !

dispoziţiile. de

sînt

de vas) : S m a , c h e a m a - l

încordare.)

El

Norto

e cu

privirile

pe


E L N O R T O : M a x i m ă I P u l s u l a s c ă z u t la 3 0 (pauză).

Mai

re­

p e d e , A l v a r . P u l s u l e 20. D a c ă m a i î n t i r z i e B i , t o a t e e t o r turile SORA

noastre

(mai

au

mult

fost

zadarnice.

bombănind):

Era

de

aşteptat.

Cînd

nu

crezi... (Intră

Bi,

urmat

Sma.

spre

urmăresc

cu întrigurare

BI : Gata ! Fluxul EL

de

îndreaptă

aparat.

Fără

repede

o clipă,

să lucreze.

fiecare

a reînceput

N O R T O : Soră,

a întîrzia

Începe

Cei

Bi

sc

prezenţi

n

mişcare.)

să c i r c u l e I

casca.

(Sora

execută.

Pauză.

Aş­

teptare.) A L V A R : Totuşi pulsul e tot m a i

accelerat.

120... 140...

170.

T e n s i u n e a s-a p r ă b u ş i t c u t o t u l . SORA

(bombănind)

BI : Doamnă EL N O R T O

: Asta-i plata pentru necredinţa

doctor,

încercaţi

(uimită)

că în

situaţia

.-CSI de

intensitatea

Dar

faţă

dv.'

C 8 !

b i n e , a s t a - i . . . (Dîndu-şi

trebuie

încercate

seama

soluţii

extreme.)

F i e ! S m a , C 81 (Sma

execută.

Pauză.

încordare.)

A L V A R : S p l e n d i d ! P u l s u l şi r e s p i r a ţ i a a u r e d e v e n i t Tensiunea

se

urcă.

EL N O R T O : î n c ă

puţin

rală.)

Ei, soră Ruti,

şi

se

te-ai

va

trezi I

normale.

(Destindere

gene­

convins ? Sfinţii dumitale

sînt

răi platnici... SORA : Vă

rog, d a ţ i - m i pace !

S M A : Deschide (El Norto, MAR

HAB mîna Mă

ochii, ţncepe

Bi şi Alvar

(ridicîndu-se la frunte):

doare

cu

greu,

de Mar ajutat

face

lui

de

Hab.) Sma,

şi

ducînd'

S î n t c a b u i m a c . U n d e m ă a f l u ? (Pauză

capul ! A h I Citm î m i m a i

(El Norto tetului

să se m i ş t o .

se apropie

un semn

Mar

Hab

şi Sma

o baghetă

trece prinsă

)

zvîcnesc tîmplele I uşor

deasupra

de un

creş­

aparat.)

EL N O R T O : T e m a i d o a r e ? MAR

HAB

(răspunzînd

N u ! M-au zărindu-i paiadis?

8

lăsat

pe cei

mecanic,

fără

durerile... Ca din

jur.)

privească

prin farmec.

în

(Abia

jur) : acum

D a r c u m d e - a ţ i a j u n s şi v o i

în


E L N O R T O : L i n i ş t e ş t e - t e , d r a g u l m e u . A i c i n u te a f l i i n p a -

j

radis, ci î n t r - u n cabinet medical. 3 M A R H A B : C a b i n e t m e d i c a l ? Poale chiar al d o a m n e i doctor , El N o r t o ? EL N O R T O

(surprinsă)

: E x a c t . . . E u s î n t d o c t o r u l N o r t o . C u r a f| J

de'fti ghicit ? MAR

H A B : N-am

ghicit I T o c m a i discutam despre

j

dv.

E L N O R T O : Discutai ? C u cine ? j M A R H A B : Cu... m o r ţ i i c e i l a l ţ i . N e aflani cu toţii î n paradis ^ şi p e n t r u că a c o l o e o m a r e p l i c t i s e a l ă a m î n c e p u t să ţ d i s c u t ă m . E u , f i i n d u l t i m u l v e n i t , l e - a m a d u s n o u t ă ţ i âin ^ l u m e a c e l o r v i i . . . (Îşi î ş i treacă

ochii.)

duce

din

Stai... V a

nou "mina

A t u n c i n u s î n t n i c i m o r t ? (Coboară EL N O R T O MAR

(zîmbind):

Aşa

la

să z i c ă , n u sînt

s-ar

trunle,

apoi

J

de pe masă.)

pătrea..

(Ferm.)

în paradis ? 1

E ş t i . tot

atit J

d e v i u ca şi n o i . -'i H A B : D a r a m fost m o r t , n u - i a ş a ? (Cei din jarul Iui .1 tac.) F i r e ş t e , a m fost, a l t m i n t e r i n - a v e a m ce c ă u t a î n c a - |

b i n e t u l d v . (Pauză.) A ş p u t e a să f u m e z ? E L N O R T O : D e s i g u r . Eşti d o a r u n o m c a t o ţ i o a m e n i i

s vii. j

P e i i t r u î n c e p u t î n s ă v e i f u m a n i ş t p ţ i g ă r i s p e c i a l e , t o n i c e . 11 MAR

S o r ă R u t i , să t e o c u p i d u m n e a t a d e d o m n u l . . . d o m n u l . . . | H A B : M a r H a b . , ^ V o r b i n d c u toa prolesional.) Permjţeţ i - m i să m ă p r e z i n t : M a r H a b , r e p r e z e n t a n t u l A s o c i a ţ i e i j de

afaceri Rota-Rota

e i comp. —

secţia, teologică.

Aso-1

c i a ţ i a R o t a - R o t a , c o n s i d e r î n d că a d e v ă r a t a f e r i c i r e e

din-j

colo de lumea celor vii, are

loc»

minunat

situat

rfe v e s t i t u l

măr

chiar

în

ale

cărui

onoarea

centrul fructe

a vă oferi un

paradisului, nu au

ispitit

pe

departe | seducă-'J

toarea Eva... liL

NORTO

(căutînd

să-1

potolească):

Stai,

dragul

meu, nu j

te obosi ! ^ M A R H A B : N u , d a ţ i - m i v o i e I (Coittinuînd pe tonul dinainte.)'!. C o s t ă n u m a i 2 0 0 d e z u m t i , d i n c a r o 5 0 % la contractare,:^ iar restul î n 20 de a n i , cu p a r t i c i p a r ă la t r a g e r i l e l u n a r e | cu

premii.

(îşi

şterge

sudbctfp.a

obosii.

Sora

urmăreştej

aproape în extaz spusele lui Mar Hab.) E L N O R T O : I a t ă , p r i n u r m a r e , şi e x p l i c a ţ i a f a p t u l u i că t e - a W c r e z u l î n p a r a d i s . D a c ă te o c u p i c u v î n z a r e a a c e s t u i ar-^ ticol, y

este f i r e s c să f i i o b s e d a t , -

de el.

| ^


A L V A R : î n c ă o d o v a d ă că v i a ţ a e m a t e r i a visurilor. M A R H A B : D a r ce, a m v i s a t ?

primă a

tuturor

EL N O R T O : î n t r - u n I e i , a i v i s a t . D i n c l i p a c î n d f l u x u l v i t a l a r e s t a b i l i t c i r c u l a ţ i a s î n g e l u i , şi c e l u l e l e c r e i e r u l u i a u

primit

combustibilul

cerebrală.

Totul

na

necesar, fost

decît

a

reînceput

şi

activitatea

o proiecţie

a

conştiinţei

reactivate. M A R H A B : A ş a d a r , a fost u n v i s . . . (Pauză.) mulţumesc, doamnă 10

doctor.

î n orice caz,


E L N O i l T O : A r t r e b u i să-i m u l ţ u m i ţ i l u i B i . n u m i e . (ll pe

arată

Bi.)

BI : Doamnă

doctor,

eu

n-am

făcut

decît

repar

aparatul.

E L N O R T O : Ba n u , B i , a i f ă c u t m u l t m a i m u l t I M i - a i a d e v ă r a t a , u n i c a soluţie... I n t e n s i t a t e a MAR

HAB;

Dar

cu

mine

ce

faceţi?

arătat

G 8.

Mai

rămîn

mult

timp

aici ? EL N O R T O duce MAR

(uitîndu-se

la

ceas) : î n c ă u n ceas. A p o i

te

poli

acasă.

H A B : Biata soţie, m-o li bocind.

EL N O R T O • Soţia d u m i t a l e aşteaptă afară. MAR EL

HAB

(nerăbdător)

NORTO : Ai

: Afară ? Nu

s-o

vezi

s-ar p u t e a s-o v ă d ?

îndată. Trebuie

să a i r ă b d a r e .

v r e i , v i i d i n t r - o c ă l ă t o r i e l u n g ă . A c u m te l ă s ă m î n s o r e i R u t i I (Adresîndu-se Mai

avem

A L V A R : Iar

de

cadavre,

EL N O R T O : A i Cîteva ţigara,

cu

doamnă

se

Bi, Alvar

ţigări din ei

catea. îl

însoţită

de

mută.

Sora

o scenă

şi cafea

rîndul

şi Sma).

Haideţi.

cadavre.

doctor ?

desfăşoară

soarbe la

lui

şi c u a l t e

d r e p t a t e ! C a z u r i . . . (Iese

clipe

serveşte^ care

furcă

Ce

grija

neagră.

Mar

urmărind

priveşte,

Hab

parcă

trei.

Ruti

îşi

mişcările

vrînd

cei

îl

aprinde

sorei

Ruti,

să-1

întrebe

ceva.) MAR

H A B : S o r ă , aş v r e a să v ă î n t r e b

SORA : Vă

ascult,

ceva.

domnule.

. M A R H A B : N u s-ar p u t e a s-o v ă d p e s o ţ i a m e a ? S O R A : încă nu. domnule. M A R H A B : Ş t i ţ i , s î n t c u r i o s să ştiu ce f i g u r ă o să i a c ă . So credea probabil SORA : O,

văduvă.

nu ! Puteţi fi liniştit.

(Scurtă

pauză.)

E informută

a ţ i fost n u m a i uşor MAR

H A B : Atunci

S O R A (puţin MAR

n i c i n u ştie de

că...

maşină

rănit.

e bine, foarte bine !

(Pauză.)

: Ş t i ţ i , aş v r e a

î n t r e b şi e u

să v ă

ceva.

joc) : D v . v ă o c u p a ţ i c h i a r c u . . .

H A B : Da. Rota

11

dv.

accidentul

H A B : V ă rog !

S O R A (acelaşi MAR

jenată)

Soţia că în

et

soră.

comp.

Sînt

reprezentantul

Asociaţiei

Rota-


S O R A : Şi v i n d o ţ , . . MAR

H A B : Da, v î n d parcele î n paradis. 200 de z u m l i l o l u l I 50%

se a c h i t ă la c o n t r a c t a r e , i a r r e s t u l î n 2 0 d e a n i , c u

participare

la tragerile

sează ? (Intră

cu p r e m i i . D a r

Bi, neobservat

de sora

de

Ruti

ce v ă

intere­

şi Mar

Hab.)

S O R A ; A m şi e u u n e l e m i c i e c o n o m i i . . . şi aş v r e a . . . MAR

H A B : V r e ţ i să c u m p ă r a ţ i u n lot ? (Sora semn

alirmativ.

buzunar

Mar

un carnet

N u m e l e dv. ?

ezită,

de comenzi

apoi

şi un

face

scoate

creion.)

cu

capul

qrăbit

din

Foarte bine.

.

S O R A : R u t i R u t i n a . (Mai de

Hab

Hab

se apucă

să scrie,

dar

e

oprit

Bi.)

BI : T i n e r e , c e - a r

fi să te l a ş i d e e c e a s t ă m e s e r i e ?

S O R A : D o m n u l e B i , n u - i f r u m o s să n e s p i o n a ţ i . BI : N - a m (O

venit

cu a c e a s t ă i n t e n ţ i e . M i - a m

ia de pe

masă.

Vrea

să plece,

dar

uitat

şurubelniţa.

e abordat

de

Mat

Hab.) MAR

H A B : O c l i p ă . E i , e u a^ v r e a să m ă las d e a c e a s t ă m e ­ serie...

B I ; Ş i d e ce n-o f a c i ? MAR

H A B : N u sînt singur. A m

s o ţ i e şi c o p i l .

BI : M d a , e o problemă. Totuşi.. MAR

HAB : Vă

r o g să m ă

c r e d e ţ i , n-o f a c c u i n i m a

uşoară.

B I : A r t r e b u i să te m a i g î n d e ş t i . î n c e p u t u l e g r e u . M A R H A B : Da, începutul...

(Pauză.)

B I : C e - a r f i să î n c e p i d e p e a c u m ? O r i c u m , te p o ţ i

consider*

n o u - n ă s c u t . I e i v i a ţ a d e l a c a p ă t , aşa că... M A R H A B : A v e ţ i d r e p t a t e ! (Bi iese. duri.

Sora

se apropie

SORA : Domnule,

nu

ca şi d o c t o r u l A l v a r . năm MAR

Hab

rămine

pe

gîn-

luaţi după

Bi

E u n . . . (Gest

păgtn)

H a i , v ă r o g , p o f t i ţ i b a n i i . Să

sem­

contractul.

(nelntelegînd

zbuciumul

ce n u se p o a l e ? (hi copil.

12

Mar

el.)

H A B : N u ! N u se p o a l e ! N u pot să v ă . . .

SORA

MAR

de

Mai

Hab

clipa

tresare

H A B : Cine scinceşle ?

lui

Mar

aceasta fi

Hab) se aude

întreabă:)

: Ce

este ? D e

un sc'incet

de


S O R A : C o p i l a ş u l d v . L-a venind

la

ceea

adus soţia. E foarte drăgălaş.

ce o interesează.)

De

(Re­

ce a t i spus c ă

nu

se p o a t e să c u m p ă r u n lot î n p a r a d i s ? M A R H A B (Ixolăril)

: Ba n u ! Se p o a t e . M ă g î n d e a m n u m a i că

d a c ă , c i n e ştie, s u f l e t u l d v . n i m e r e ş t e nului, SORA

atunci

(Jncliinindu-se):

(Scîncetul MAR

pierdeţi

H A B ' (vorbind să-ţi faci

O I Nu

se aude meseria

din

vorbiţi

ce in

pentru mai

î n flăcările

infer­

banii... de

ce mai

sine):

Mar

flăcările

iadului...

pulernic) Hab,

iată-te

osîndiţ

departe I

S O R A : A ţ i spus c e v a ? M A R H A B ; N u f A ş a d a r , n u m e l e dv.? S O R A : Ruti MAR

S O R A : 58 d e MAR

ani.

H A B : Profesiunea ?

S O R A : Soră In

Rufina.

H A B : Vîrsta ?

timp

tuneric,

de -oCiotire.

ce întreabă,

pînă

la

beznă

,

pe scenă

se face

absolută.

Apoi

din

ce în ce mai

coboară

în-

brusc

CORTINA

13


TABLOUL

I

(Scena ne Inlăfişează un interior sobru, dar mobilat cu bun

gust:

jere,

O scară aiară, la

bibliotecă,

vitrine,

interioară,

una

care în

O

Văzînd capul,

întîi

cortinei,

clanfă

se

cele

două

în

este

discret,

răspunde

urmă

pref...

care

răspunde

şi o uşă

în dublu

deschide

automat,

încăperi

aproape

dreapta.

scena Intîi

că nu pe

pe

eta­

de

în dreapta,

din

fotolii,

covoare

cu interiorul,

mare

cineva.

vîră

una

făcînd

lereastră

ciocane

puternic. E Mar

şi

ridicarea

dreapta

uşi:

scaune,

o pendulă,

comunicînd apăsarea

perete

singură. La

trei la

mescioare,

statuete,

în stingă,

mijloc,

intrînd juna

o mică

tablouri,

goală.

apoi

nimeni,

deschide

din cel

larg

uşa

In ce

uşa in

din

ce

mai

care

ciocane

şi intră

în

îşi

scenă.

Hab.)

MAR HAB : Bună ziua. (Cu tonul prolesional, aproape auto­ matizat.)

P e r m i t e ţ i - m i să m ă p r e z i n t : M a r H a b , r e p r e z e n ­

t a n t u l A s o c i a ţ i e i d e a f a c e r i R o t a - R o f a et c o m p . — teologică. rupe,

Asociaţia

văzînd

pentru

Rota-Rota

că încăperea

cine-mi

stric

este

o privire

circulară

jur-împrejur.)

obosit.)

Proastă

făcut

început

nici

o

să p r e f e r e

nou jur-împrejur.)

goală.)

gura ? N u - i

sudoarea n-am

considerînd... nimeni

De

S-ai

paradisul

Nici lor

legate.)

părea

pămîntesc.

două

şterge

alerg

oamenii

(Uitindu-se

şi au din

pe o mescioară

cîteva

P o a t e o fi v r e o b i b l i e I (Exaniinînd cărţi

ranţă... Totuşi, 14

eli

(Aruncă

H m , n i c i a i c i n u c r e d s ă - m i m e a r g ă n|iai

pomeneală! şi

aici ?

dimineaţă

b i n e . N u v ă d n i c i o i c o a n ă . (Zărind cărţi

între­

Ei, drace, dar

N u - i n i m e n i ! (îşi

zi '

vînzare

secţia

^Se

Robinson cu

Crusoe,

probleme

să-ncercâm.

de

cărţile.)

un mers

al

algebră.

Slabă

spe­

uşa

din

(Sc-ndreaptă

spre

trenuri­


slînga,

ciocane

o

dată.

de

două,

de

trei

ort.)

Nimeni 1

P a r c ă ar f i o c a s ă p u s t i e . . . Şi t o t u ş i , n u se p o a t e , să f i e c i n e v a . Să v e d e m a i c i . (Se mijloc. pătă

Repetă nici

clipă,

un

uşile un

încearcă

se

mîna

pe

în perete

straniu

• un

spînzure.

şi-n

se repede,

Zărindu-I.

îl

ia

sudoarea.

puternică.

Îşi

Ce-ati vrut

taie

în

braţe

Se vede face

laful

vînt

şi-l

în

Mar fără

aduce c-a

în

întreabă

Sund.

răspunde

ochilor

i se

vîrstă.

care

Hab

întreabă sta

din

mult

împotrivirile prim

plan.

printr-o nou

să f a c e ţ i , d o m n u l e ? (Bătrînul,

S U N D ; De vreme

ca­

aceeaşi

a mai

trecut

din

nu

In

şi, cu toate

şi-l bine

ţaţa

mai

uşa

clanfă.

om

trebuie

spre

Văzînd

•) C e v r e f i să f a c e ţ i ? (Apoi.

bătrînelului,

tul

ciocănitul.

pune

automat

tablou

pe gînduri. şterge

cu

răspuns,

intră

prezintă speriat

manevra

îndreaptă

Îşi

emoţie

pe bătrîn

care

e

:)

savan­

:)

ce m - a i

prins î n flagrant delict de sinuci­

d e r e , m a i ai n e v o i e d e e x p l i c a ţ i i ? M A R H A B : D a r , p e n t r u D u m n e z e u , d e ce a ţ i î n c e r c a t să v ă . . . (Completează SUND MAR

(oltînd)

întrebarea

cu

gesturi.)

: V i a t a m e a n u m a i a r e n i c i u n rost !

H A B : D e ce v o r b i ţ i aşa ? V i a t a să m ă c r e d e ţ i . V - o s p u n e u n u l

SUND MAR

(întrerupîndu-l): H A B (zîmbind)

SUND • Nu, (Scurtă

trebuie trăită ! V ă

rog

care...

C e ştii d u m n e a t a ? : P o a t e că ş t i u t o t u ş i c e v a . . .

tinere, pauză.)

nu

a i . habar

c u n o ş t i ? Ş t i i o a r e c i n e se găseşte

de

nimic.

A u z i , de

nimic ! în

fata d u m i t a l e ? MAR

H A B (bîiguind)

: N u , n u a m a v u t p î n ă a c u m o n o a r e a şi

plăcerea... SUND

(întrerupîndu-l)

: în

fata dumitale

odios, c e l m a i s c e l e r a t c r i m i n a l . MAR

H A B (uimit)

se găseşte

obişnuit, de cîteva

criminal

c r i m e o r i z e c i de c r i m e . E u v o i

pe conştiinţă infinit m a i ' m u l t e H A B : Dar

mai

: Criminal ?

S U N D ; D a , d a , c r i m i n a l I Şi n u - i v o r b a , ca l a o r i c e

MAR

cel

,

avea

victime...

p e n t r u ce ?

S U N D : A c e a s t a - i î n t r e b a r e a p e c a t e m i - o p u n şi e u : p e n t r u c e ? (Obsedat.)

Da, da, pentru c e ? Pentru

ce?

15


MAR

HAB : Mă

i e r t a ţ i , î n s ă n u p o t p r i c e p e ; u n u l uciHe

f u r e , a l t u ! să z i c e m , d i n cjelozie, ca u n u l , O t h e l l o , d a c - a ţ i c i t i t c u m v a . , . D a r d v . d e ce a ţ i f ă c u t - o ? S U N D : Eh, cat

tinere, dac-aş

c u tot

cunoaşte

dinadinsul

ş t r e a n g . (Oltind

să m ă

dureros.)

HAB

SUND

(uluit)

uţa, uţa,

fi

încer­

cu g î t u l

în

Şi d i n p ă c a t e , l u c r u r i l e n u se

o p r e s c a i c i . N u - s do a j u n s MAR

r ă s p u n s u l , n-aş dau

m i l i o a n e de victime...

: Milioane ?

I Mîine

: Da, milioane

v a pieri poate întreaga

planetă.

Ş i t o a t e a c e s t e a d i n c a u z a m e a ! A u z i ? E u v o i f i vino-» vatul I MAR

H A B (tace

clliva

cu un nebun) SUND

(urmărindu-1):

scurt.)

paşi

înapoi,

crezînd

are

: P o a t e că... o r i c u m , e x a g e r a ţ i Nu,

tinere,

cunoşti ? Ştii

nu

oare

exagerez. cine

se

de-a

tace

puţintel. (Luîndu-1

găseşte

de

în

faţa

dumitale ? MAR

H A B (se uită convins

spre

că are

uşă

de-a

în

face

panică,

Iiind

de data

cu un adevărat

m i - a ţ i spus î n a i n t e . . . u n c r i m i n a l . . . u n SUND

(ingînîndu-1,

uşura): apoi,

ca

Aşa... cu

ton

aşa.. grav,

şi

cum un

cu

cuvintele în

Ştiu...

scelerat... lui

criminal... un capul

aceasta

nebun); Mar

Hab

scelerat...

piept.)

în

faţa

l-ar (Pauză,

dumitale

se a f l ă m u l t î n c ă r c a t u l de p ă c a t e I V i S u n d . MAR

H A B (tresare

surprins):

S u n d a ţ i spus ? S î n t e ţ i r u d ă c u

marele savant Sund ? Creatorul roboţilor ergotronici ? SUND:

Ei,

mare

s a v a n t I (Pauză.)

acestor f i a r e de oţel. M A R H A B : (Din ce în ce mai

Chiar

uimit)

eu

sînt

părintele

: Dv. ?

S U N D : D a , e u ! Şi c e - i c u asta ? D a r c i n e ţ i - a b ă g a t î n că

li

un

mare

savant ? Sînt

mai

degrabă

un

cap

odios

criminal. MAR

H A B : D o m n u l e profesor,

SUND ca

(înlrerupîndu-1): mine

dar...

T a c i ! Ştii,

roboţii

emiţători

desigur, de

unde

tot

atit

de

bine

ergotronice

pot

scoate d e f i n i t i v la pensie străvechea noastră planetă. M o ­ tivul pensionării tul

undelor

ţi-e, de asemenea, b i n e c u n o s c u t :

ergotronice

emise

de

roboţi

nu

efec­

numai

p î r j o l e ş t e şi p u l v e r i z e a z ă t o t u l , d a r l o v e ş t e î n î n s u ş i p r i n 16


cipiul vieţii : procrearea, fecunditatea. de urmările imediate

ale undelor

sterili: plante, animale, Doamne, orbit

unde

încît

mi-a

uit

o a m e n i . (Caprine

fost

numeşti

ponte

duce

tomiL)

cei

de

mintea ? Cum

unde

d e s c o p e r i r e ? (Schimbind să

Chiar

de

m-am

această

socotelile

ţi-a

dat

dumitale

mele ? V o i a m

lăsat

diabolică îndrăzneşti

savant ? N u , tinere,

s a v a n t e u n z i d a r , n u u n c i o c l u I (Izbucnind altfel, cine

vreme

disperare.)

Şi d u m n e a t a

savant ? M a r e

scăpaţi

devin în scurtă

dreptul să

să-mi

găsesc,

mlnios.) te

in

un De

amesteci sfîrşit,

în

calea

spre u i t a r e , s p r e m î n t u i r e şi d u m n e a t a . . . d u m n e a t a . . . MAR

H A B : Dar poate

SUND ; Nu : Alte

căi

că e x i s t ă nu

şl a l t e c ă i I

există I

O

singură

speranţă

mai

a v e a m : Psihotronul I MAR

HAB :

Psihotronul ?

S U N D : E o maşină MAR

minunată.

H A B : Şi c u m f u n c ţ i o n e a z ă ?

S U N D : Foarte

simplu. Creierii oamenilor

l e r n i c la u n i s o n g e n e r e a z ă E i sînt

care a c t i v e a z ă

a c o r d a ţ i şi m o d u l a ţ i p e a c e e a ş i f r e c v e n ţ ă şi

g i m e de undă. Psihotronul c o n o e n t r î n d îi

amplifică

acestor apere MAR

pu­

biocurenţi e x t r e m de intenşi.

la

unde

maximum. Nimic emanalo

do

n u se v s

creierii

lun­

aceşti biocurenţi, putea

oamenilor

ce

opune vor

pacea.

HAB

(entuziasmat)

: Este - e x t r a o r d i n a r I

S U N D : D i n p ă c a t e , m a ş i n a n u e î n c ă p u s ă la p u n c t . V e z i , p r i n urmare, sinuciderii MAR

că n u - m i

rămîne

prin

H A B : Totuşi, domnule

SUND

(intrerupîndu-l,

altă caie

decît...

(face

gestul

sptnzurutoare.) profesor,..

tranşant)

v e n i t a i c i ? (Imperativ.)

: N i c i u n t o t u ş i I D a r d e ce a i

C u m do-ai intrat in v i l ă ? A i

for­

ţ a t , d e s i g u i , broaşteli? I MAR

H A B : Asta nu I Broaştele erau

descuiate.

S U N D : Descuiate ? N e g h i o b u l de m i n e . A m

asigurat

condiţii

pentru dispariţia întregii planete, dar pentru propria mea p i e i r e n - a m ştiut să l e a s i g u r ! (Adresîndu-se Mar unde

Hab,

cu impetuozitate.)

din

nou

Iui

D a r c i n e eşti d u m n e a t a ? D e

a i r ă s ă r i t ? S p u n e , c i n e eşti ?

Î7


M A R H A B (recăpătlndu-şi binecunoscuta

s'mgele

volubilitate

mă prezint ; M a r

rece

şi recomandîndu-se

profesională)

cu

: Permiteti-mi

H a b , reprezentantul Asociaţiei de

afa­

c e r i R o t a - R o t a et c o m p . SUND

(auzind

numele,

T a c i ! (Mar

Hab

izbucneşte

tace

uluit.)

aproape

dement):

Taci !

să z i c ă , t e - a t r i m i s

Va

după

mine ? MAR

H A B : C i n e să m ă t r i m i t ă ?

SUND :

Mai

întrebi ?

M A R H A B (simplu):

Rota-Rota I

D o m n u l e p r o f e s o r , n u m-a t r i m i s n i m e n i !

S U N D : N u m i n ţ i ! I - a m spus să m ă l a s e - n p a c e . D a c ă n u e r a e l , a z i e r a m f e r i c i t . B l e s t e m a t ă să f i e c l i p a c î n d a m p r i m i t să l u c r e z î n i n s t i t u t u l l u i ş t i i n ţ i f i c I (Pauză. tat

de

Mar

colo

Hab.)

pînă

colo,

apoi

se

opreşte

Se-nvîrte în

agi­

dreptul

Iui

D e ce t e - a t r i m i s ? C e m a i v r e a d e l a m i n e ?

N u semnez nici o declaraţie. A u z i ? N u semnez ! MAR

H A B : Domnule

profesor... (Sund

nu-i

voie

con­

tinue.) SUND : Nu unde pot

încerca

ergotronice să m i n t

au

convingi I Robotii

o

întreaga

imensă

emiţători

forţă" d i s t r u c t i v ă . să

omenire,

declar

ce

vrea

R o t a . N - a r e d e c î t să f a c ă v e r i f i c a r e a u n d e l o r şi f ă r ă s e m n ă t u r a MAR

HAB

(înfelegînd

Eu

de nu

Rota-

ergotronice

mea. zbuciumul

lui

Sund)

sor, v ă r o g să m ă c r e d e ţ i , n u m - a

: Domnule

profe­

trimis nimeni.

Liniş-

tiţi-vă. N i c i n u ştiu c u m a i a t ă Rota-Rota la faţă. SUND

(aproape

spuneai MAR

nevenindu-i

doar

creadă)

:

Bine,

dar

înainte

eşti...

H A B : Da, un biet agent comercial al A s o c i a ţ i e i Rota

e t c o m p . , c a r e s-a

într-o

întreprindere

apucat

lucrativă

să t r a n s f o r m e şi

să-1

vîndă

Rota-

paradisul bucată

cu

bucată S U N D : Auzisem crede aşa MAR

de

că d u p ă

această roboţii

nouă

ispravă,

ergotronici

dar

mai are

nu

puteam

vreme

şi d e

mînă-n

mină.

ceva.

H A B : D e ce v ă m i r a ţ i ? L u c r u r i l e m e r g

C a o a m e n i i să p o a t ă fi m a i uşor î n ş e l a ţ i , l i se o f e r ă p a ­ r a d i s u l . (Se aud bătăi

18

în

uşă.)


S U N D : Cihe-o linişte

f i i a i ? (Oltlnd.)

în

BI : Bună

casa

ziua,

.Hab.)

A,

domnule

in

S U N D : Dar BI :

Un

poti

profesor,

(Dind

spînzura

în

Bi.)

cu

de

Mar

a i v e n i t să

ochii

vinzi

u n lot i n p a r a d i s ? ( M a r

Hab

Îşi

lasă

piept.) dumneata

necunoscut,

numiţi-mă SUND:

le

I n t r ă ! (Intră

dumneata, tinere ? N u cumva

d o m n u l u i profesor capul

Uf I N u

a s t a . (Răslil.)

c i n e eşti ? un

telmiciau

luiă

lucru...

Dacă

vreţi,

Bi.

Şi ce

vrei

de

la

mine?

Eu

pol

iiu |i

oieri

nici

un

Şi

ce

post. BI : N i c i nu vă

solicit...

S U N D : Atunci ? B I : Să v e d e ţ i . . . A m n ă s c o c i t o tnaşlnă... S U N D : Ce maşină ? BI : D e citit gîndurile. SUND

(amuzat):

Nostim...

(Pauză,

apoi

cu

alt

ton.)

v r e i d e la m i n e ? BI : Maşina perită

f u n c ţ i o n e a z ă pe baza e n e r g i e i ergotronice de d v .

doctor în

doamna

descoperirea

(interesat)

rienţe

pe

BI ; D a . A

reuşit

să le învie

(bucuros):

pecte

ale

doctor

cunoaşte

că d o a m n a

doctor

că f l u x u l

vital bazat

sînt

un

aceluiaşi

îndrăzni

baza

face

expe­

pe

energia

reînviat.

E i , n u m a l spune... I a t ă fenomen

deci dilcritelo

fizic ; energia

emiţători

de

să m a i

adaug

un

as­

ergotronică.

unde ucigătoare.

pe de altă p a r t e f l u x u l v i t a l care î n v i n g e

BI ; M a ş i n a

bine...

morţii.

Pe de o p a r i e roboţii

S U N D : Care

loarto

reanime.

se c o n f i r m ă

H A B : Eu însumi

BI : Aş

desco­ doamna

dv.

: E adevărat

ergotronică SUND

iar

cadavre ?

S U N D : Aşadar MAR

perfecţionată,

: D a r n-o cunosc p e r s o n a l .

schimb

adică SUND

trebuie

Norto...

S U N D (întrerupînd) BI :

Maşina

Iar

moartea.

aspect.

anume ? mea de citit gîndurile, care

descoperirii

funcţionează

tot

pe

dv.

19


SUND ; Ai

dreptate.

(Făcînd

haz.)

m a i f i a v u t p r i l e j u l să v ă d aj-utorul u n d e l o r BI

(uimit)

MAR

: Să

Dacă mă

cum

spînzuram,

arată un om înviat

n-aş cu

ergotronice.

spînzuraţi ?

H A B : D i n fericire, a m picat la v r e m e .

B l : D a r d e ce a t i î n c e r c a t să v ă . . . S U N D : N u - i treaba dumitale 1 D a c ă ai a v e a ca mine perspectiva catastrofelor pe care le pot declanşa emiţători

de

unde

ergotronice,

ai

vorbi

20

lafă

robe/ţi|

altfel.

B[ : B i n e , d a r r o b o ţ i i p o t f i t r a n s f o r m a ţ i î n u n e l t e S U N D ; Şi R o t a - R o t a ? Se v e d e

în

că nu-1 c u n o ş t i .

folasitoare.


B I : Ba

î l c u n o s c . V e n i s e m d e a l t f e l şi p e n t r u a l t ă

S U N D : Ce

chestiune ?

B I : Să v ă

rog

să n u s e m n a ţ i

S U N D : Aşadar,

(cinKi

declaraţia

chestiune.

de

ei.

eşti î n c u r e n t cu ce s(! pini(> l.i c a l e ?

BI : Fireşte. SUND:

Totuşi, nu înţeleg

treaba lîl : Orice

om

pauză.)

de

şi-au

ajuns

faste

ale

profesor, vrea

le(),iiiii,i

bună-credinţă

După

menii au

ce

(lniunoiilii

,ii

cu

toata

asta ? are

dat

seama

undele

la-ncepiit.

omenirii.

cnre-i

(Scuiid

urmările

Dumneata,

luptăm

ne­

domnule

şi R o t a - R o t a

sft l e f o l o s e a s c ă

oa­

pîndeşle şi

ergotronice

Vreo

Trebuie

ea.

atomică,

,I s t ă v i l i t

termonucleare.

a i descoperit

s-o i a d e

(.MC

cu

energia

d e priincjdid

la o înţelegere exploziilor

trimentul

legătura

ce a fost d e s c o p e r i t ă

din

î n de­

răsputeri ca

m a r i l e d e s c o p e r i r i a l e ş t i i n ţ e i să f i e u t i l i z a t e n u m a i

pen­

tru

timp

ocrotirea

cît m a i

şi progresul

acestor

De

aceea v ă

descoperiri

există

să l i se dea

şi p r i m e j d i a

o altă

destinaţie.

voi semna cu nici un preţ.

pe alt ton.)

fost uşor.

merit MAR

apoi

că atîta

r o g să n u s e m n a ţ i d e c l a r a ţ i a !

S U N D : A i dreptate I N-o BI ; N-a

Pentru

e x i s t ă i n d i v i z i ca R o t a - R o t a

ca

pauză,

vieţii.

(Lui

Dar

cum

Mar Hat).)

î n pustietatea

de

m-ai

Dumneata

(Scurtă

dibuit ?

c u m de a i n i ­

asta ?

H A B : E r a m în v î n ă t o a r e de n a i v i . La oraş, lucrurile a u început

SUND

(cu

să m e a i g ă

umor)

foarte

greu.

.- Ş i a i c i a i p i c a t p e s t e m i n e 1 A i

avut

ghi­

nion ! MAR

H A B : Dimpotrivă Bi.)

BI : D e MAR

ar p u t e a

î n t î l n i r e a cu d v . ş i cu... (Arată

spre

fi decisivă pentru mine.

ce „ar p u t e a

f i " ş i n u ,>,este" ?

H A B : H o t ă r î r i l e m a r i n u se i a u p r e a

BI : Asta-i adevărat.

Mai

uşor.

ales d a c ă v r e i ş i a i p u t e r e a

să l e

respecţi. S U N D : î n viaţă această Bl

(lui Mar Hab) apoi

trebuie

putere. D i n

Mar Hab

să alegi

: Ei, cum foarte

virtuţile

p ă c a t e , e u . . . (Pauză. r ă m î n e ? (O altă

care

să-ţi

dea

Inglndurare.) scurtă

pauză,

vioi:)

21


MAR

H A B ; Permiteţi-mi

(accentulnd),

fost

Rota

et

să m ă

reprezentant

prezint

din nou : M a r

comercial

Hab

al Asociaţiei

Rota-

comp.

S U N D : Fost ? MAR

H A B : Da, d i n clipa firma de

Rota-Rota,

comenzi

aude SUND

ci

din

zgomot

(privind

buzunar

de

Rota-Rota

cu

şi-l

maşini.

afară):

maşină : soţia,

aceasta

nu

împotriva

Ia

fiica

face

Sund

ferfeniţă. repede

te u i t ă I U n

întreg

şi

soţul

secretarul

lucra

ei,

lui

pentru

scoate

se

mea

Ence,

voi mai

e i . . . (Îşi

carnetul

De

afară

la

alai. I n

iar

în

şi L o y l ,

se

fereastră.) prima

a

doua :

bufonul

lui.,

S U N D : D a ! C a m o n a r h a t o t p u t e r n i c al a f a c e r i l o r , de ce

n-ar

BI : Bufonul ? avea

şi

Rota-Rota

un

bufon,

peare ? O

floare a gîndirii

(Continuă

să se uite

pe

biţi din maşină. V i n

ca

cumpărotă

fereastră.)

să-ncuiem

Hab

undeva MAR

veţi

şi spre

preţios.

pauză.)

gră­

Vin

să-mi

nu se lasă... (Naiv.)

Ce-ar

păstraţi-vă calmul !

şi v o m

primi

sine)

oaspeţii.

vom

interveni

sta pe

la

l a t noi

(arată

alături,

ascunşi

spre

voi apărea

intră

Ata.

soţia

Rota-Rota, slare (de

de la

retrag lui

Ence,

complici...

amîndoi Sund,

urmafi

de

Cînd

îndată.

S U N D ; Precum văd, am devenit B I : N u ! A l i a ţ i ! (Se

prin

Kan. Loyl,

stingă.

fiica

lui,

cocoşat

Prin fol, şi

dreapta soful

şchiop,

ebrietate.) uşă,

ei, în /

către

a i c i ? (Către

pe

nevoie.

H A B ; Pe m i n e p r e z e n t a ţ i - m ă d r e p t s e c r e t a r u l d v . v e ţ i striga M a r ,

ATA

cu metal

cu n e p u t i n ţ ă l O a r e c e - a r t r e b u i să fac ?

BI : Deocamdată Mar

Shakes-

uşile ?

B I : Dar, domnule profesor, SUND ; Mi-e

lui

Uite-i ! Coboară

î n c o a c e . (Scurtă

smulgă semnătura I Rota-Rota fi

monarhii

cei

Sund.)

care

o însoţesc)

: V - a m spus

că-i

I v i , de ce a i f ă c u t u n a ca asta ? D e

ce n - a i r ă s p u n s n i c i l a t e l e f o n , n i c i l a r a d i o v i z o r ? S U N D : Te-ai ATA

glume

22

speriat,

(apropiindu-se nu

se

draga de

fac.

el,

mea ? îi

vorbeşte

alintat):

Asemenea


S U N D : £ i , n u t r e b u i e să te s p e r i i . D o c î i u i do.unn.i d e s c o p e r i t f l u x u l v i l i l , m e n i e i p . n i ' •,(• < ,i

Noile n u <•

problemă. ATA :

O,

cum

ROTA-ROTA: nostru

începe

vedere LOYL

vorbeşti,

să priveas< li l u c r u r i l e

absolut

(către

Ivi I

D e ce v ă scan<lall/.aM V Iii .sln,,ii,

cu ton dec1aiml<>(

deocheate,

pentru nebuni

punct

de

împărat

al

normal.

Rota-Rota,

combinaţiilor

pn-losorul

diiitr-uii

nimic

R O T A - R O T A : Pentru

reţji'

al

bucuriilor

nu-i mai normal

nebuni, Loyl,

din fericire, nu sîntem

meschine,

d(>( !t « n o r m a l u l I

nl spii.-» b i n e I D a r n o i ,

nebuni.

L O Y L : C i n e p o a t e să j u r e c ă n u - i p u ţ i n t e l n e b u n i D e a l t k î l , puţintică ce

nebunie

spune

e ca sarea

bătrînul

pămîntean

î n b u c a t e . Sii n e Goethe

în

uminiim

„Fausl"

( '

clamînd:) „...închipuirii dati-i drumu-n grabă cu suflet, p a t i m i , c u g e t , Şi

n u uitaţi,

oleacă

de

chibzuială sminteală'

(Cei de lată zîmbesc, apoi Sund ae apropie de Kan.) S U N D (adresîndu-se pricinuit

Iui

aceleaşi

Kan) : Ş i t i e , K a n , liHil-i m e a , l i . u n

emoţii ?

K A N : D a , tată I M - a m temut pentru tine. Niciodată nu lo-am văzut zile

atit

de

deznădăjduit.

întîmplările

din

ulllnie!e

m-au înfricoşat.

A T A : Să n u e x a g e r ă m , K a n . K A N : N u e x a g e r e z , A t a . E u î l cunosc m a i b i n e pe t a t a . ATA

(jignită,

în ironie):

Fireşte, îl cunoşti m a i bine. Eu

doar intrusa, a doua soţie, m a m a KAN

(stînjenită)

stnt

vitreg.i.

: N - a m v r u t să te jignesc,

Al.i. I ) . u cu •^iiiu

c ă t a t a n u - ş i p i e r d e u ş o r c u m p ă t u l , D<M a c i n n c î n d i s i cerut

declaraţia

în legătură

gotronice a-nceput

cu veri licărea

undelor

er­

să p l î n g ă ca u n c o p i l .

R O T A - R O T A : Sensibilitatea

excesivă

e un simplon

al

sur­

menajului.

23


LOYL

fcompietind):

...ori

ROTA-ROTA

(enervai)

L O Y L (făcînd

o reverenţă)

un

al

umanităţii !

Loyl f

: P r e a b i n e , s i r e . D a r să .ştii : ţ j u r a

măscăriciului

e

arălînd

însetat.)

că-i

blazon

• Încetează, pururi,

purun

însetată.

(Face

un

gest,

R O T A - R O T A : A i g r i j ă de e l , E n c e . la-1 d e d i c i ! ATA:

De

ce ? Lasă-1,

l u i te LOYL:

dragă

prietenei

Spuneai

limbuţia

totdeauna

plăcute,

amuză.

Domniţă,

după

cum

vorbele

adevărului

vorbele

ptăcute

nu-s

nu-s

totdeauna

ale

adevă-

i-ului.

R:JTA-ROTA urcă

pe

părea,

Loyl

Iui

Rota-Rota.)

LOYL :

Ai

cu

de;

putere

ROTA-ROTA

La

refuzi Ai

drept

şi

dispoziţie

de braţ de

şi i se

Gura

a

şi

adresează

dispare

vrut

nu ţi-am

refuzat

savanţi.

//ce

niciodată

destoinici Ca

o do

să n u

şi ţ i - a m mai

nimic.

creat

te-ai

ambiţionat : refuzi

semnezi

un

pus

vorbesc

la de

jur-împre­

vilă... lucrurile m e r g e a u foarte bine. Şi acum,

dată,

e tras

şi

i\u-nţeleg

p e n t r u c e i c e t ă r i şi ţ i - a m

colaboratori

adevăraţi

bricheta

profesore,

a l t e m ă r u n ţ i ş u r i : a p a r t a m e n t , m a ş i n ă (arălînd jur),

şi dis­

măscăriciului

gros

scotindu-şi

vorbind,

să s e m n e z i . E u Ai

balustradă

suverane I

Loyl

Înainte

Ence.)

vrut un laborator

institut.

ia pe

de... a d e v ă r I (Rîde

(plimbîndu-se

gară):

îf

interioară.

peste

greşit

însetată

(Ence

scara

se apleacă

înţeles

pururi

I

: Scoate-1, Ence

împreună

o

deo­

simplă

de­

claraţie ! SUND

(îngînindu-l)

dea

o

stare

: O civilă

simplă declaraţie, care celei

ciuni : că verificarea

mai

abjecte

undelor

şi

ergotronice

urmăreşte

cjiminale

min­

pe insula

Oru

este inofensivă. l O L : Totuşi,

asemenea

ipoteză...

S U N D : Ipoteză ? Verificarea oamenilor sînt

24

tot

vii

e-o

ce u r m e a z ă

ipoteză ? Şi

ipoteze ? Seranenză

toate

tu !

a fi făcută

asupra

groaznicele

urmări


lOL :

nu-s

Eu

dintre

ROTA-ROTA: caz, KAN

((intîiclR

decil

asistenţii

Şi nu-i p u ţ i n

şi t u

o

(apiopiinduse

de

eu

alt

fac

Dar

altfel, să

(cu

lalsă

asemenea : Eu n u - m i

ROTA-ROTA: noastră decît KAN

mai

să r e g r e ţ i

un

cuvinte

rni-.» un

. inu.

şi

i,. . i . i i . i .

apflrnl.l

lume

este

înncnlriţolii

Poiite

O,

un

num.ii

dulce

stat

regreţi

că ţ i - a i

• Inniioiiiia

linpdiiiv.i

iioii-

copiia,

părerea.

totuşi,

apărată.

1

imprudente ?

ascund să

nu

pm..

Nimeni I

tnţrli ' ţi-ai

i

m

lnnn.!

a.'>i:uiis

[juioni

spus-o...

Aceasta

trebuie

nică

ou

voii

această

bine

(batjocoritor): care

nu-i

afirm

Ascultă,

e

I III,

u i u'"'""! luni.'

îngrijorare):

(ierm)

i<

luitaiiaii

o ameninţă?

rosteşti KAN

in

'

a l ă t u r i de

să ş t i i că

cine

ROTA-ROTA

Ncînnn,

imf'r^lhiUiJn

cît m a i m u l t î n i ă r i l ă

A T A : E oribil KAN:

De decît

Ea trebuie

lol I V d

n

serios,

te ş t i a m

ton).

nu

luoru,

toi

tata,

(lumâtate

m e a copilă, (cu

, il

declaraţie.

lol I Dacă refuză ROTA-ROTA

(tunili.r

dumitale.

este,

(Cu

alt

desigur,

ton.)

filozofia

lumii

această

(.1ţ,\r-

Orăsc

filozofie !

l O L : De

ce t e - a i d e z l ă n ţ u i t ,

(Rota-Roia

şi-a

aprins

Kan?

tifl-iio

H a i , micuţo,

şi apoi

calmează h

a băgat

bricheta

in

buzunar.) KAN

(zîmbind) să-mi

: Dar

nu

un

promiţi

m^am

singur

dezlănţuit lucru •

ci

de

fel, lol I

mi

vei

Vreau

sc^nin.i

de­

claraţia ! lOL

(în

glumă):

torizaţia KAN

Bine

bine,

ta expresă.

(sărutîndu-l)

:

Da,

n-am

;,a s(;inuoz n i u u c

Eşti

nvillumltă

fol,

c ii

Iară

au­

acum ?

c(Mi(lili,i

< .i

. i<-/.i

ceea

l e

spui I ROTA-ROTA

(oiiînd,

oarecum

fericire SUND:

Ce

undelor

şi

răbdător

nenorocire

In

glumii,

ni

voiSirS, mă-nvaţa

ne) : N e r e c u n o ş t i n ţ a

în

tiu

amărăciu­ piudent

in

henorbcire.

poate

ergotronice ?

lalsă

fi

mai

m.ii<'

(,i

descoperirea


ROTA-ROTA sul pe de

(cu

vorbă

lucruri, măcar tră.)

alt

ton) : D r a g ă S u n d , v o i p r o f i t a d e p o p a ­

c a r e - 1 fac

aici

împreună

simple,

la

de

De

fapt, ideea

de

fi putut peisaj

care

spre

a sta m a i

face

să-'nţelegi

te pe

care

tu

(Scurtă

pauză,

a te

refugia

de

dispreţuit. îngădui

a

altfel,

in considerare.

puţin

tine,

şi

Fără

această

scurtă

anumite

refuzi

privind nu-i

ta

idee

vacanţă

le

pe

aici

năstruşnica

îndelung iei

fereas­

cîtuşi'de nu

în

mi-eiş

minunatul

ne-nconjură.

S U N D : Aşadar,

i u b e ş t i şi t u n a t u r a ?

ROTA-ROTA : Ai

crezut

altceva ?

S U N D : A t u n c i d e ce n u - i d a i p a c e ? R O T A - R O T A ; Iată-te

naturii ! Dar

bine,

Sund, poţi crede în fanteziile meteorologilor ? Poţi

crede

verificarea

circulaţia

se z b u c i u m ă

avocatul undelor

scapără

ROTA-ROTA : Nu

porni

îndatoririle

aparţine

răstimpuri.

în

şi-i

rămîn

l O L (umbli

nd la bibliotecă)

aleg ceva de K A N : între ceva SUND

timp,

petrece

de

mai apro­

noaptea

aici.

Hai,

peisajul.

mai

bine

rînduielile.

Cine mă urmează ? E-n

adevăr

minunat !

: V i n şi e u î n d a t ă . A ş v r e a

să-mi

citit. eu

voi

pregăti

cina.

Cred

se

găseşte

prin dulapuri, nu, tată ?

(încurcat)

ospăţ

: N u ştiu. Eu v e n i s e m cu alte rosturi aici. avut

eu

grijă

nu

rămînem

fără

un

din

îmbelşugat

E

sufocantă

umeri,

consternat,

atîta

şi Sund.

Rămaşi

reastră,

lol

lalţi

plecat

au

generozitate !

ca

recunoştinţăapoi

26

s-a s-a

gazdă.

cunoşti

privesc

ROTA-ROTA : Am SUND :

timp Ata

afară.)

R O T A - R O T A : B i n e , a t u n c i să u r c ă m A T A : Eu

modifică

furtuna.

ne pasă ! V o m

profesore, fă-ţi

m e u . (Intre

la

şi priveşte

se v a

ergotronice

v ă z d u h ? Să f i m serioşi ! N a t u r a

şi f ă r ă c o n c u r s u l

curînd

S U N D : Vila-ţi

a

în

fulgerefe

de fereastră

A T A : In

şi

practică

curenţilor

întunecat, piat

acum

şi

cum

urcă singuri,

se uită

spre

ar

scările

Ata

cu adevărat,

în

apoi

grăbit,

continuă

scări

(Rota-Rota

vrea

sus,

zică:

„Poftim

urmat

de

să privească să vadă

o întrebă

pe

pe

dacă Ata.)

Kan fe­ cei­


lOL : Ce

părere

departe

pe

barea,

lol

lOL ATA

(rece):

ce

:

n-aş

din

avea

mal

au7.it

Eşti

bine,

Între­ (Ata

supărată ?

scumpa

arţăgoasă,

atit

alte

li

motive ? Dar

iubeşti

Priveşte

n-ar

atitudine.)

îmbrăţişare,

interesează

n-ai

răspunde. nici

Do r o n u m i r ă s p u n z i ?

aceeaşi

îmbrăţişeze):

Dacă-ti

te m a i

lOL : Ata, ATA

s-o

(dcsiăcîndu-se violentă)

de ea.)

păstreze

Crezi

j'i'ncercînd

nthi

ca şl cum

se apropie

continuă ATA

a i , A t a ? (Ata lereastră,

de

mult

mon...

aproape soţia,

cu

nu

ştiu

femei...

văzut...

(întrerupîndu-l)

:

Ba

da,

am

văzut.

Am

b i n e cît d e d r ă g ă s t o s a i î m b r ă t i ş a t - o . A m

văzut

foarte

auzit cum

i-ai

p r o m i s î n m o d s o l e m n să n u s e m n e z i d e c l a r a ţ i a . . . E m a i b i n e s-o s f i r ş i m I lOL

(făcînd lozia.) cînd

ATA

pe

supăratul)

Oricînd intervine

(simtindu-se

: Bine,

să-ti placă

A T A : Naivule ! Dacă c r e z i că m ă

s f i r ş i m ! (simulînd

ge­ atunci

altcineva. oarecum

l O L : A-nceput

s-o

pot fi i n v o c a t e asemenea p r e t e x t e descoperită)

: Altcineva ?

Loyl.

am

refuzat

avansurile

v o i u i t a la m ă s c ă r i c i i d

lui

Rota-Rota,

lui ?

l O L : R o t a - R o t a e p r e a p r u d e n t să s e - n c u r c e cu t i n e . D e a l t f e l , lui îi scapără ochii după ATA

(izbucnind

jignită)

Kan.

: C r e z i cu a d e v ă r a t

că e a este

unica

fiinţă irezistibilă ? l O L : ...Şi a p o i , L o y l adevărată

A T A : Rota-Rota îl amuză

e

euforie

un

om

(ironică)

îi cultivă

viciul

pentru

: Poate

grav bolnav,

A T A : De

aceea e atit de însetat de

fapt

n u de un

creează

o

că b r e

de

incurabil. M a i

a c e e a I L-ai

şi e l

unui.;

î l şi s u p ă r ă .

tare.

fiindcă-i bolnav

l O L : Da, l O L : O,

Beţia-i

s p u s e l e l u i L o y l , deşi u n e o r i

l O L : Rota-Rota e un jucător ATA

interesant.

inteleccuală.

auzit

principiu ; lumea

ficat.

are puţin

de

trăit.

distrugeri.

cum

vorbea ? Eu

n o a s t r ă I (Scurtă

sînt

pauză.)

de Da,

da. R o t a e u n j u c ă t o r t a r e . A ş v r e a să f i u şi e u ca e l . A T A : N u - ţ i l i p s e ş t e p r e a m u l t să-1 a j u n g i . E ş t i v e n a l , i p o c r i t , amoral...

27


lOL

(nzînd

sincer)

găsit cu

să-mi

toate

: Ei

dai

a u , eşti

delicioasă I Tocmai

l e c ţ i i ? (Apropiindu-se

Ata

scliifează

o

şi

uşoară

ca să n e p e r m i t e m

a poza

ţi-ai

împotrivire.)

s c u m p o , să n e - m p ă c ă m I S i n t e m p r e a lălalt

tu

îmbră(işind-o

legaţi

Hai,

unul de

în persoane

ce­

jignite.

A T A : Eşti d e z g u s t ă t o r I l O L : Se p o a t e ! A T A : D a r e u a m totuşi n e v o i e de dragoste... l O L (cinic);

N u , d r a g a m e a , a i n e v o i e de b a n i ! Şi e u l a t e l .

(Repede, la

mai

bursă

mult

şoptit.)

cumpere

Rota. Verificarea va (Se

apropie

din

nou

îşi

versaţia

şi

fulgerul

unui

diat

îmbrăţişarea

din

tace

în

de

dar...

aceasta

ergotronice

care,

avea

Ata (Se

apariţia aparat

lol.

s-o

Hab,

care Ata

scos

domnului ca

ne

în

clipa con­

declanşează

se desface

Hab

îşi

ime­

ascunde

din

fire):

apa­

D a r d u m n e a t a c i n e m a i eşti ?

H A B : P e r m i t e ţ i - m i să m ă p r e z i n t : M a r H a b ,

l O L ; Şi

Oru

atunci...

a ascultat

îmbrăţişaţi, Mar

ordin Rota-

îmbrăţişeze.)

îmbrăţişată.

fotografic.

Iui

pe insula

şi-ncearcă Iasă

Mar

dat

acţiuni

a v e r e a noastră,

surprinzîndu-i

mic

nostru

buzunar.)

l O L (aproape MAR

undelor

dezguşti,

fi b o g a ţ i . A m

numele

î m b o g ă ţ i . Şi c î n d v o m

ATA : Mă

ratul

Vom

pe

profesor un

secretarul

Sund.

adevărat

secretar,

tragi

cu

urechea

pe

la

uşă, a i ? • MAR

H A B : N u , că a b i a m i - a m l u a t p o s t u l î n

ATA

(intrigată):

De

cînd

eşti

secretarul

primire.

soţului

meu?

Eu

nu ştiu nimic. MAR

H A B : N i c i n u a v e ţ i c u m să ş t i ţ i . .Sint d e f o a r t e

curînd

angajat. ATA

(scandalizată)

: D a r e d e - a d r e p t u l . . . (Pauză.)

p u t să f a c ă l u c r u r i d e c a i e e u n - a m MAR

HAB : Mă da seama, profesor priceput.

28

a-nce­

i e r t a ţ i , stimată doamnă, dar, pe cît î m i şi d v . f a c e ţ i a n u m i t e

n-are

lOL : Aha ! Ai

Ivi

habar.

l u c r u r i de c a r e

pot

domnul

habar...

început

ş a n t a j u l ? S-ar

părea

eşti

foarte


MAR

H A B : D a ' d e u n d e i Sîni. iihui i i u r p i i U i i I I u o i i i c aş p u t e a

să v ă

fotografiile

dv.

(izbucnind):

MAR

HAB

(cu

rea m e a

tn

făcute

r e s a n t e . (Scoate ATA

ofer

coml'in

adine

atmratiit Cum,

> iicm

lilerilc

din

i'.iz,

iivaiiliijo.iuu po/iU*

inte­

liiu.uiiur.)

mi<;eiubih<,

modestie);

do

De mic

nm-ai

lotor|ri»li«t ?

copil,

fotograliatul

pasirme.

l O L : ...Şi s p u n e a i că e ş t i î n c e p ă t o r ? MAR

HAB

(acelaşi

joc):

Fac

şi e u

ce

pot.

Am

nevastă

l O L : E u ti-aş face o p r o p u n e r e : treci de p a r t e a

noastră.

copil.. MAR

HAB :

Numai

piiop"unerile

concrete

prezintă

seriozi­

tate. lOL

(brutal)

MAR

: S p u n e , cît

ceri ?

H A B : A, nu e vorba

de b a n i . . .

l O L : A t u n c i , ce p r e t i n z i ? MAR

HAB

: O

nimica

toată. E v o r b a de p r i e t e n u l dv.

Rota-

Rota. l O L : Rota-Rota i MAR

H A B : Convingeti-1

să r c i u u i ţ e

la

şi v e t i c ă p ă t a î n s c h i m b . . . (Arată lOL

şi A T A

MAR

(aproape

simultan,

cu

H A B : D i m p o t r i v ă ! Sint

declaraţia

lui

Sund

aparatul.) violentă)

mai

: Ai

limpede

la

înnebunii ? minte

can-

totdeauna. Ei, primiţi ? A T A : C u m p o ţ i să n e c e r i aşa c e v a ? E-o n e b u n i e c u r a t ă ! l O L ; Pesemne,

dumneata

nu

cunoşti

importanta

acestei

do-

claiatii I MAR

H A B : Mărturisesc

l O L : Ei bine, fără

sincer,

n-o

această declaraţie

cunosc I nu

vor

putea

aibă

loc v e r i f i c ă r i l e de pe insula O r u I O p i n i a p u b l i c ă fierbe. Ea

trebuie

Mar

calm<il3.

(Intru

Bl,

care

se

adresează

]JI : P r o c e d e e l e d u m i t a l e n u m l se p a r d e loc p o t r i v i t e . mine, ATA:

Nu

lui

Hab:) ni .stricat

inutil un film

ştiu

eşti,

de bun •

cine

dar

Dup&,

fotografic.

cuvintele

dumitale

sini

plin-

;nl

29


BI : Poate Mar

c-o

să v ă

Hab.)

Nu

schimbaţi

în

acest

părerea..'.

chip

ar

(Continulnd.

putea

fie

R o t a - R o t a să r e n u n ţ e la d e c l a r a ţ i e şi l a t o a t e MAR

H A B : Şi ce ar

BI : De

pildă,

o

către constrîns

celelalte...

p u t e a să-1 c o n v i n g ă ?

zguduire

puternică...

Sau,

să z i c e m ,

teama

de... l O L : D e s t u l I (Ameninţător.) BI : A h a , sînteţi solidar

Dacă

n u -ieşi

imediat...

cu R o t a - R o t a şi v r e ţ i s ă - m i

dovediţi

că n u v ă e t e a m ă ? A T A : l o l , te r o g , f ă i ă BI ; Doamna cruţăm A T A : Să tru.

e mai

pe piofesor, ieşim, da,

O

scandal

rezonabilă...

clipă

căutindu-şi

scena soţul,

De

Desigur,

ieşim,

Hai

rămine şi

(opărind

tresare

pe

numaidecît

(Continuare In numărul viitor)

30

neaşteptate)

speriată.)

afară,

goală,

potrivit

:

l o l I (Ies

pe

o

K A N : l o l . . U n d e eşti, l o l ? (Pauză.) LOYL

e mai

să-l

aceea... urmă

urmează

toii

intră

pa­ Kan,

Loyl.)

H m , nu-i aici. In

schimb

sînt

eu !

(Kan


Cuvîntul cititorilor

DRAGA

REDACŢIE,

Mă bucur din sullet că wi-ali scris, şi, ca o dovadă a mullumirii mele, mă grăbesc să vă răspund. Am 25 de ani şi lucrez cu inelrumentrsl In Filarmonica de stat din Galaţi Nu pot spune că in colecţia Dv. srnt şr numere care să nu-mi fi plăcut. Totuşi, unele dintre ele, ca „Slirşitul oraşului subteran", „Paradoxala aventură" şi ,,0 iubire din anul 41042", mi-au plăcui rn mod deosebit. O lucrare care mia plăcut toarte mult, de altfel şi soliei mele şi cîtorva colegi cărora leam imprumutat-o, este lucrarea lui Gh. Săsărman „Călătina". Sotra mea, de piolesie asistent medical, se interesează mult de lucrările publicate in Colecţie, care cuprind probleme de viitor ale medicinei şi ştiinter. Cred că vă dati seama că m-a interesat în mod cu totul aparte numerele Colecţiei care au cuprins lucrarea lui .lules Vcrne „Insula cu elice', lucrare care. îmbină specilicul Colecţiei (iantasticul) cu activitatea muzicală a celor patru instrumeniişii, eroi ai întimplărilor de pe Standard-lsland. Acelaşi lucra 11 pot spune şi despre lucrarea „Marele specta­ col" de R. Jâzset. In legătură cu colecţia mea, în bună parte am rclăcut-o, colindind cîleva zile prin toate centrele ilc diltnare din Galaţi şl Brăila, unde noi concertăm destul dc des. De asemenea, aş dori sa publicaţi mal multe lucrări care srt cuprindă probleme alo nrtri în viilor, ale miizicll şl teme ale meillcinei de mîine. In înctielere tin lO aiiigut rvdacfta câ î/i mine luc nu iioim::!! diluzor al Colecţiei ţl un rwrtitidOlor colecţionar al viitoarelor fascicule M. CAŞCAVAL (uiloli

31


Ultima al „Grupului „Anlicorosiv" dar urmăresc de cultură Citesc romanele, ci cuvintele lor

scrisoare a mea a iost scrisa ,'ncâ pe cînd eram elev şcolar profesional'. Acum lucrez la întreprinderea ca mecanic lăcătuş, f^unca de aici mă pasionează, şi însuşirea unor cunoştinţe teoretice-proiesionale şi generală. din Colecfie cu mult interes nu numai povestirile şi şi rubrica de scrisori ale cititorilor. Ei exprimă prin multe doiinti şi visuri de viilor ale mele.

TANASE MARIAN Bucureşti DRAGĂ COLECŢIE, Am 11 ani şi am trecut în clasa a V-a cu premiul III Din toate materiile de la şcoală 1mi plac : matematica, geografia, ifrloria, zoologia şi limba romînă. La şcoală am fost numit „biblioteca am­ bulantă" fiindcă citesc multe cărfi şi reviste. Cârfile le împrumut de la Biţilioteca regională Banat, iar în timpul şcolii citesc de la şcoală. Îmi plac biologia, cibernetica, cosmonautica, aviaţia, h/drocriergetica, fizica şi literatura. Acasă am o bibliotecă proprie, care, cu toate că se îmbogăţeşte săptămînal, nu-mi satisface cerinţele Biblioteca formată din 250 dc cârti am împărtit-o pe teme: şliintilice, cu aventuri, cu tehnică aviatică, cu tehnică marină şi cu poveşti şi povestiri. De asemenea, am aproape toată Colecţia „Povestiri ştiintificn-tantasticp' apărută l>înă acum.

BITEA lOAN Timişoara

Tiparul executat la Combinatul poligrafic „Casa Scmteii-



Cititori, A apărut Almanahul «Ştiinţă ş i tehnică" 1964, care v ă oferă o lectură Interesantă, plăcută şi Instructivă. D i n s u m a r u l Almanahului nu l i p s e s c problemele de ştiinţă distractivă, pronoalmanah, pagi­ nile de u m o r şi povestirile... .ul­ trascurte".

• • N O I E M B R I E 1963 41 0 0 7


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.