GHIDUL
Mass mediei tinerilor din Republica Moldova
Cuprins:
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL
1 2 3 4 5 6
Cuvînt înainte Strategia CTJM Recensământ Istorii de succes Părerea expertului Pentru NOTE
1 5 17 23 31 34
1
Cuvânt înainte Mass media din Moldova a cunoscut schimbări radicale in ultimii doi ani. Una dintre noutăți a fost cererea de tineri jurnaliști de pe piața mediatică din țară o dată cu apariția noilor trust-uri de media. Competiția și așteptările publicului au pus în lumină importanța calității și profesionalismului mass mediei. Centrul Tînărului Jurnalist din Moldova a continuat promovarea și dezvoltarea rețelei mass mediei tinerilor pe parcursul a ultimilor nouă ani și vă prezintă în „Ghidul mass mediei tinerilor din Moldova” detalii despre situația reală a rețelei tinerilor jurnaliști, cu problemele și istoriile ei de success, cu domeniile prioritare ce necesită suport și investiții, și opinii ale experților ce au colaborat cu tinerii jurnaliști.
Informațiile obținute în cadrul Recensământului au fost utilizate de către CTJM pentru crearea Strategiei de Dezvoltare a Mass Mediei Tinerilor. Peste o sută de tineri jurnalişti din întreaga ţară, inclusiv din Găgăuzia şi Transnistria, au contribuit cu idei la elaborarea Strategiei. Această Strategie oferă detalii privind perspectivele de organizare şi de
Mass Mediei tinerilor
În Ghid veți găsi o descriere detaliată a situației presei tinerilor din Moldova în cadrul Recensământului Presei Tinerilor 2011, realizat de CTJM. Recensământul este unicul studiu național asupra situației reale, actuale a presei tinerilor din Republica Moldova, și a inclus 120 de ziare ale tinerilor din 32 de raioane, UTA Găgăuzia și regiunea transnistriană.
GHIDUL
Acest Ghid este util tuturor celor care lucrează în și cu mass media tinerilor din Moldova, oferind informații despre realitățile cu care se confruntă. Celor care vor sa investească în mass media tinerilor ghidul le oferă domeniile prioritare identificate de beneficiarii direcți. De asemenea, Ghidul poate fi utilizat ca referință pentru alte studii ce reflectă situația mass mediei din Moldova.
2 continuitate a activităţilor tinerilor jurnalişti, completate cu date statistice şi exemple de istorii de succes din rețeaua mass mediei tinerilor din Moldova. De asemenea, vă vom prezenta opinia și sugestiile expertului Ion Bunduchi și a partenerilor noștri care au contribuit la dezvoltarea profesionalismului tinerilor jurnaliști din Moldova. Din numele echipei CTJM aduc mulțumiri tuturor celor care au contribuit la realizarea Ghidului.
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL
Viorica Chelban, Director executiv, Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova
3
CTJM va continua să investească în mass-media tinerilor Presa concepută de tineri şi adresată acestora trebuie să fie suficient de matură, creativă, cu gînduri şi idei bine “clădite” în articole de calitate pentru a trezi tinerilor interesul şi dorinţa de a se implica şi pentru a educa o generaţie de oameni deştepţi, o generaţie informată şi “sănătoasă”. Orice mijloc media este şi va fi solicitat doar atunci cînd spune suficient de multe pentru a asigura consumatorului necesarul de informaţie fără a-l încărca cu detalii irelevante şi păreri personale.
Pe parcursul a 10 ani,CTJM, a încercat prin activităţile sale să consolideze şi să pună bazele unei prese a tinerilor liberă, serioasă şi echidistantă cu o mare posibilitate de creştere. Prin numeroasele proiecte implementate de organizaţie, graţie suportului finanţatorilor străini şi locali, CTJM a reuşit sa atragă şi să implice foarte mulţi tineri, pentru unii chiar reuşind să devină factorul determinant în alegerea viitoarei cariere. Ne putem mândri cu nume mari în sfera mass-media care sînt “absolvenţi” CTJM, cu tineri care au fost ajutaţi să-şi găsească un loc de practică, mulţi dintre ei fiind uterior angajaţi. Am reuşit să aducem presa tinerilor din Moldova la un nou nivel şi să o facem vizibilă pe plan internaţional cu ajutorul organizaţiilor europene şi nu doar la care CTJM este parte. De asemenea, a fost organizat un forum al tinerilor jurnalişti din RM, primul de acest gen în ţară, s-au desfăşurat evenimete de Zilele Libertăţii Presei, Offline-uri, cluburi de
Strategia CTJM
Anume acest deziderat încearcă să-l satisfacă Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova,să înveţe tinerii să “consume” şi să aducă informaţii cu adevărat necesare, să cultive în tineri gustul pentru presa de calitate.
4 presă, conferinţe şi alte activităţi menite să dezvolte toate sectoarele presei de tineret. Perfecţionarea continuă a tinerilor din sfera mass-media a fost asigurată de către workshopurile, traininguri-le şi cursurile de instruire organizate de CTJM, avînd ca specialişti cei mai experimentaţi traineri din media. Cele trei recensămînte efectuate de CTJM ne-au dat posibilitate să monitorizăm activitatea noastră la nivel de ţară şi ne-au asigurat cu suficiente date pentru a depista problemele majore la nivel de reţea, astfel încât să putem întreprinde măsurile necesare de soluţionare ale acestora. Ghidul de faţă continuă aceeaşi idee: utiliatate, aplicabilitate şi accesibilitate pentru orice tânăr ce îşi doreşte o carieră în journalism şi posibilitatea de a se perfecţiona continuu. Este încă un instrument de răspîndire a informaţiei, pe lingă “Buletinul tău”, “Radio CTJM”, site-ul CTJM care asigură publicul cu cele mai importante noutăţi din domeniul presei tinerilor. Pentru noi, echipa CTJM şi pentru mine personal ca Preşedinte este foarte important să ştim că acest Ghid prin valorile pe care le promovează şi prin informaţia pe care o furnizează reuşeşte să vină în ajutorul tinerilor jurnalişi şi să contribuie la sporirea calităţii presei din Moldova.
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL
Vom face tot posibilul ca şi în continuare numele CTJM să fie echivalat cu “calitatea” în presă.
Cu încredere în tinerii jurnalişti şi respect, Ecaterina Covali, Preşedinte CTJM
Strategia CTJM
6
STRATEGIA CTJM DE DEZVOLTARE A REŢELEI NAȚIONALE A PRESEI TINERILOR DIN MOLDOVA PERIOADA 2012-2015 Această strategie oferă răspunsuri la cele mai diverse întrebări privind perspectivele de organizare şi de continuitate a activităţilor tinerilor jurnalişti, oferă răspunsuri completate cu date statistice şi exemple din practica altor ţări cu referinţe la standartele internaţionale în domeniu.
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL
Strategia este concepută ca fiind o sursă de noi proiec-
te pentru membrii Reţelei Presei Tinerilor (RPT), dar şi o evaluare în perspectivă a măsurării randamentului organizaţiilor de profil. aceasta pune în lumină obiectivele RPT pe termen lung, defineşte unicitatea organizaţiei şi specificul CTJM. De asemenea, strategia stabileşte care sunt avantajele organizaţiei prin configurarea resurselor într-un mediu competitiv pentru a satisface atât cerinţele membrilor reţelei cât şi aşteptările beneficiarilor / partenerilor.
Peste o sută de tineri jurnalişti din întreaga ţară, inclusiv din Găgăuzia şi Transnistria, au contribuit cu idei la elaborarea strategiei. Deoarece ne dorim cu toţii o presă a tinerilor de calitate, un rol deosebit îl are determinarea indicatorilor de performanţă şi modalitatea de calcul a acestora. Sperăm ca Strategia Reţelei Presei Tinerilor din Moldova să faciliteze atât activitatea managerilor instituţiilor media de tineret, a tinerilor jurnalişti implicaţi nemijlocit în elaborarea activităţilor prioritare lor, cât şi a partenerilor implicaţi în susţinerea mass mediei tinerilor din Moldova.
TABLOUL DE BORD INSTRUMENTUL PRINCIPAL AL STRATEGIEI CTJM La baza activităţii eficiente a unei organizaţii/ entităţi se află Planul său de lucru sau Strategia. Strategia reprezintă calea de acţiune şi dezvoltare pe care o alege fiecare organizaţie, determinată de modalitatea în care aceasta îşi utilizează capacităţile şi resursele, pentru a-şi atinge obiectivele. Deci, prin planul de acţiuni pe care îl elaborează pentru viitor şi obiectivele stabilite, organizaţia trebuie: • Să îndeplinească cerinţele beneficiarilor • Să se diferenţieze de concurenţi • Să fie deosebită prin calitate şi superioară din acest punct de vedere faţă de produsele echivalente
7 Elaborarea unei strategii eficiente şi cu adevărat utile organizaţiei necesită o bună cunoaştere a mediului de activitate. Astfel, la analiza domeniului în care activează o anumită entitate se va ţine cont de 5 factori/forţe, după cum este prezentat în schema de mai jos:
Potențiali participanți
Concurenți
STRATEGIA Produse echivalente
Benefeciari
Parteneri
Strategia CTJM
•
existente, indiferent dacă este vorba despre o entitate economică sau o organizaţie non-profit. Să poată stabili parteneriate utile, absolut necesare activităţii sale ulterioare.
8 Pentru a măsura gradul în care o organizaţie îşi atinge obiectivele şi îşi urmează strategia este nevoie de un instrument uşor de folosit şi înţeles de toate persoanele interesate. Unul dintre aceste instrumente utilizate cu succes de către marile companii din SUA, Marea Britanie, Uniunea Europeană, Japonia ş.a este TABLOUL DE BORD.
Perspectivele Tabloului de Bord
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL
Perspectiva financiară evaluează suficienţa resurselor organizaţiei transpusă în obiective strategice şi indicatori financiari. Astfel, atragerea fondurilor de la donatori interni/ externi, sporirea veniturilor din vînzarea produselor media şi prestarea serviciilor de publicitate, diversificarea surselor de finanţare caracterizează în mod direct “sănătatea” financiară a acesteia şi stabileşte continuitatea activităţii sale fără riscul de a rămîne fără bani în buget. Perspectiva beneficiarilor şi a partenerilor măsoară succesul entităţii prin numărul de “consumatori” ai produselor sale existenţi şi potenţiali şi a segmentului de piaţă ocupat în sectorul de activitate (aici: mass-media de tineret). Pentru a monitoriza această direcţie, CTJM calculează indicatori precum: numărul beneficiarilor noi, fidelitatea publicului cititor, numărul organizaţiilor partenere şi a proiectelor comune.
Perspectiva randamentului intern al organizaţiei: acest aspect se axează pe operaţiunile interne desfăşurate care duc la realizarea obiectivelor din perspectiva beneficiarului şi cea financiară. Această perspectivă presupune îmbunătăţirea productivităţii, eficienţei activităţii desfăşurate, ameliorarea imaginei organizaţiei prin crearea produselor noi, sporirea calităţii, a utilităţii şi atractivităţii celor existente pentru beneficiari. Perspectiva de învăţare şi creştere determină modul în care organizaţia “investeşte” şi mobilizează personalul său pentru a avea performanţa proceselor interne şi a crea valoare beneficiarilor şi partenerilor. Această capacitate se măsoară în nivelul de calificare a membrilor echipei (tinerilor jurnalişti), gradul de satisfacţie al acestora, eficienţa personalului organizației.
De ce este necesar tabloul de bord unei organizaţii? • prezintă strategia într-un mod uşor de înţeles, cu posibilitatea de verificare, monitorizare şi luare a deciziilor în funcţie de rezultatele obţinute; • orientează atenţia managementului spre domeniile problematice ce necesită măsuri urgente de remediere.
9
STRATEGIA CTJM 2012-2015 ACTIVITĂŢI/ INIŢIATIVE Anul I
Anul II
Anul III
scrierea şi înaintarea ideilor de proiect în cadrul programelor lansate de Ministerul Educaţiei, alte instituţii şi finanţatori locali;
288 000
316 800
351 648
aplicarea propunerilor de proiect în cadrul programelor de granturi gestionate de finaţatori străini: SOROS, PNUD, USAID, AED, IREX etc;
432 000
475 200
527 472
PERSPECTIVA FIANANCIARĂ:
1.Majorarea fondurilor utilizate pentru desfăşurarea activităţilor în cadrul reţelei presei tinerilor (RPT), la nivel de organizaţie prin:
-valoarea medie anuală a fondurilor din finanţări străine la nivel de RPT; (MDL)
*sporirea finanţărilor de la donatori din afara -valoarea medie anuală a fondurilor ţării; obţinute de la finanţatori locali; *mărirea fondurilor de la Instituţii de Stat, agenţi economici şi alţi (MDL) finanţatori locali
PERFORMANŢE DORITE
Strategia CTJM
INDICATORI
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL
10 2.Instituirea sistemului de “troc” între reprezentanţii agenţilor economici locali şi redacţiile de tineret din cadrul RPT;
-valoarea totală a serviciilor primite prin intermediul schimbului în cadrul RPT; (MDL)
Stabilirea relaţiilor de durată cu agenţii economici locali şi acordarea spaţiului publicitar acestora în cadrul publicaţiilor, posturilor radio/ TV ale redacţiilor de tineret în schimbul unor produse necesare funcţionării redacţiilor sau a mijloacelor băneşti;
30 000
33 000
36 630
3.Diversificarea surselor de finanţare obţinute şi utilizate în cadrul RPT în scopul diminuării riscurilor de a rămîne fără fonduri;
-cota deţinută de fiecare sursă de finanţare în fondurile totale gestionate la nivel de reţea;
Constituirea rezervelor prin încasarea cotizaţiilor de membru la nivel de organizaţie;
25% vinzarea ziarelor proprii
28% vinzarea ziarelor proprii
30% vinzarea ziarelor proprii
identificarea şi obţinerea sponsorizărilor din exteriorul/ interiorul ţării; stabilirea unor servicii contra plată în cadrul publicaţiilor, posturilor radio/ TV (publicitate, felicitări etc);
34%- fonduri 29%- fonduri 27%- fonduri locale locale locale 29% fonduri straine
28% fonduri straine
25% - fonduri straine
10%venituri din prestarea serviciilor de publicitate
12%venituri din prestarea serviciilor de publicitate
15%- venituri din prestarea serviciilor de publicitate
2%- cotizatii de membru
3%- cotizatii de membru
3%- cotizatii de membru
11 4.Majorarea veniturilor obţinute din vînzarea ziarelor de tineret în scopul sporirii capacităţii de autofinanţare.
-preţul de vînzare plasarea materialului a unei publicaţii de jurnalistic calitativ în tineret; conformitate cu necesităţile şi cerinţele cititorilor; -cota deţinută de publicaţiile vîndute organizarea unor ample în total publicaţii acţiuni de promovare la nivel editate în cadrul local/raional/republican al RPT. publicaţiilor de tineret.
3
3,25
3,5
78%
83%
87%
6200
6820
7570
72 000
79 200
87 912
1. Majorarea nr. de beneficiari ai activităţilor organizate în cadrul PRT;
-nr. de tineri implicaţi în activităţile organizate în cadrul RPT;
Organizarea unor activităţi ce ar prezenta interes pentru tineri şi ar corespunde cerinţelor acestora;
2. Sporirea nr. de cititori/ascultători/ telespectatori ai ziarelor, posturilor radio/TV ale redacţiilor de tineret din cadrul RPT;
-nr.de cititori / ascultători/ telespectatori;
Publicarea materialelor conforme intereselor tinerilor;
Efectuarea investigaţiilor -gradul de reţinere şi sondajelor pentru identificarea preferinţelor al cititorilor/ şi aşteptărilor tinerilor în ascultătorilor / materie de produse media; telespectatorilor.
Strategia CTJM
PERSPECTIVA BENEFICIARILOR ŞI A PARTENERILOR:
12
3. Fidelizarea cititori/ascultători/ telespectatorilor existenţi.
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL
4.Extinderea relaţiilor de colaborare cu organizaţiile locale şi străine din afara RPT.
-nr. organizaţiilor partenere aliate în cadrul activităţilor desfăşurate de RPT; -nr. proiectelor desfăşurate în comun cu alte organizaţii.
Organizarea unor promoţii cu premii pentru cititorii/ ascultatorii fideli, acordarea reducerilor de preţ pentru unele servicii oferite de redacţiile de tineret sau pentru produsele media ale acestora.
88%
94%
98%
220
230
250
380
400
Identificarea potenţialilor parteneri din ţară şi din străinătate şi stabilirea relaţiilor de colaborare cu acestea; Înaintarea propunerilor de proiect care presupun colaborarea cu alte organizaţii 360 în cadrul programelor lansate de SOROS, PNUD, USAID, AED, IREX etc;
PERSPECTIVA RANDAMENTULUI INTERN AL ORGANIZAŢIILOR DIN CADRUL RPT: 1.Sporirea nr. de produse media elaborate de către redacţiile de tineret din cadrul RPT;
-nr. de publicaţii noi elaborate annual; -nr.posturi radio noi instituite annual; - nr.posturi TV noi instituite annual;
2. Creşterea calităţii produselor media existente;
-nr. de activităţi desfăşurate lunar; -nr.de servicii noi instituite la nivel de organizaţie în cadrul RPT;
3. Diversificarea activităţilor desfăşurate în cadrul RPT;
-nr. exemplarelor tipărite trimestrial la nivel de publicaţie de tineret.
Acordarea sprijinului necesar în elaborarea unui nou produs media prin: a)gasirea fondurilor; b)traininguri de instruire; c)consiliere din partea experţilor în domeniu.
10
8
10
Acordarea unei atenţii sporite mterialului jurnalistic publicat; Stabilirea unor standarde de calitate la nivel de redacţie necesare de respectat la scrierea şi publicarea unui material jurnalistic; Organizarea unor activităţi noi conforme aşteptărilor şi cerinţelor tinerilor din RM şi din afara ţării; Instituirea unor servicii/ rubrici noi în cadrul produselor media elaborate de redacţiile de tineret;
2000
2200
2442
300
330
366
50 000
55 000
61 050
Strategia CTJM
13
14 4. Majorarea tirajului publicaţiilor de tineret elaborate în cadrul RPT.
- nr de redacţii media online
Alocarea fondurilor suplimentare pentru creşterea tirajului publicaţiilor de tineret şi optimizarea acestuia în dependenţă de nr. beneficiarilor existenţi/ posibili.
75
95
115
45
50
55
Organizarea trainingurilor despre crearea canalelor de presa pe platformă online precum şi acordarea sprijinului necesar pentru instituirea acestora
5.”Go online”
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL
Dezvoltarea şi menţinerea unei platforme online pentru ziare de către CTJM. PERSPECTIVA CREŞTERII ŞI ÎNVĂŢĂRII INTERNE:
1.Sporirea calificării şi creşterea profesionalismului tinerilor jurnalişti;
-nr. ore de training per tinăr jurnalist în decursul uni an;
a)Desfăşurarea cursurilor de instruire periodice şi a trainigurilor tematice trimestriale care ar oferi posibilitatea tinerilor membri ai RPT de a-şi spori abilităţile jurnalistice;
2. Consolidarea RPT; 3.Sporirea gradului de satisfacţie al membrilor organizaţiilor din cadrul RPT;
-nr. de vizite de studiu organizate lunar;
b)Organizarea evaluarilor periodice şi sistematice a produselor media aflate în RPT de către CTJM.
Organizarea vizitelor interorganizaţionale în cadrul RPT cu scopul favorizării schimbului de experienţă; Crearea condiţiilor oportune 4. Majorarea nr. de activitate, creşterea de tineri jurnalişti interesului şi motivarea -nr. de tineri participanţi la tinerilor ce activează în traininguri şi conferinţe participanţi organizaţiile din cadrul RPT; la conferinţe internaţionale; Informarea tinerilor internaţionale asupra ofertelor existente, în decursul unui încurajarea şi susţinerea trimestru; implicării acestora în activităţi 5. Îmbunătăţirea capacităţilor sistemului -cota proceselor cu de acest gen; informaţional şi de feed-back în timp Stabilirea relaţiilor de parteneriat cu instituţii comunicare. real; internaţionale de profil ce organizează astfel de conferinţe/ traininguri; Îmbunătăţirea culegerii şi transmiterii informaţiilor în interiorul organizaţiilor precum şi în cadrul RPT. -randamentul membrilor organizaţiilor;
100
100
100
85%
90%
99%
20
25
35
70% se efectuează în timp util
78% se efectuează în timp util
85% se efectuează în timp util
Strategia CTJM
15
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL 16
Recensământ
18
Recensământul
presei tinerilor din Moldova, 2011 Centrul Tînărului Jurnalist din Moldova (CTJM) a realizat recensământul presei tinerilor 2011. Recensământul este un studiu asupra situaţiei actuale a presei tinerilor din Republica Moldova, care a urmărit identificarea principalelor caracteristici ale presei tinerilor, problemele cu care se confruntă tinerii jurnalişti în activităţile lor şi domeniile prioritare în dezvoltarea presei tinerilor. Recesămîntul se efectuează la nivel naţional, o dată la doi ani. Astfel, s-au analizat 120 de ziare ale tinerilor din 32 raioane, UTA Găgăuzia şi regiunea transnistriană.
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL
Instrumentele de colectare a informaţiilor utilizate de către CTJM au inclus: un chestionar, un interviu şi trei focus grupuri. Informaţiile obţinute au fost utilizate de către CTJM pentru crearea Strategiei de Dezvoltare a mass mediei tinerilor. Acest studiu poate fi util tuturor celor care vor să susţină sau să investească în presa tinerilor, având ca domenii prioritare necesităţile identificate de beneficiarii direcţi.
De asemenea, recensământul poate fi utilizat ca punct de reper pentru alte studii ce vizează mass media din Moldova. Multumim tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui studiu.
19
Caracteristica generală a presei tinerilor din Moldova a. Audienţă În 2011, în Republica Moldova s-au editat 120 de ziare pentru tineri. Numărul a rămas relativ constant în comparaţie cu datele ultimului recensământ realizat de CTJM în 2007, atunci fiind identificate 119 ziare. În 2002, după fondarea CTJM în Moldova existau 19 ziare ale tinerilor. Audienţa presei tinerilor la nivel naţional este de 72 000 de cititori.
În Transnistria se editează trei ziare ale tinerilor, comparative cu 10 ziare identificate în recensămîntul precedent. În UTA Gagauzia se editează şase ziare ale tinerilor.
b. Format Făcînd referire la formatul abordat, marea majoritate, cca 65%, optează pentru formatul clasic A4, 19.5% sînt elaborate în format A3, 2.5% în format A5, iar 13% din ziare au un format, diferit decît cele menţionate anterior.
c. Periodicitate La capitolul periodicitate, predominantă este apariţia lunară a 53 ziare, ceea ce constituie 44%, urmată de cea bilunară – 28 ziare (23%). O pondere considerabilă o deţin publicaţiile ce nu au o apariţie regulată, acestora revenindu - le 33% din totalitatea publicaţiilor anchetate.
d. Dotare La categoria echipament disponibil, marea majoritate - 91% dintre redacţii au calculatoare, 79% - printer, 63% aparate foto, 50%- scanere şi, mai puţin, reportofoane - 27%. Deşi mai mult de jumătate dintre redacţii au un sediu permanent, totuşi mai rămîn circa 37.5% dintre echipele tinerilor ziarişti care duc lipsă de spaţiu redacţional.
Recensământ
In Moldova predomină publicaţiile elaborate în şcoli şi licee – ziarele şcolare, ponderea lor în numărul total de ziare de tineret fiind de 92.5 %( 111 ziare). Comparativ cu acestea, doar 5 la sută sunt ziare comunitare şi 2.5 % (3 ziare) din total reprezintă cota ziarelor elaborate de tineri la nivel de raion.
20
Probleme identificate e. Financiare Ca problemă comună, depistată la majoritatea redaţiilor de tineret (96 ziare - 80%) o constituie insuficienţa fondurilor utilizate pentru elaborarea publicaţiilor, ceea ce are un impact negativ asupra design-ului, calităţii şi imaginii ziarului elaborat.
f. Profesionalism De asemenea, printre problemele majore ale echipelor redacţionale au fost identificate: instruirea insuficientă a tinerilor jurnalişti - 62%, design-ul neprofesionist - 54% din ziare, iresponsabilitatea reporterilor 49%, organizarea slabă a muncii în redacţie - 41%.
Pentru a ameliora calitatea publicaţiilor elaborate şi a spori abilităţile profesionaliste, tinerii din echipele redacţionale ale ziarelor implicate în recensămînt necesită instruire în domeniul: scrierii şi redactării articolelor - 88%, identificării subiectelor - 83%, design şi machetare - 78%, fotojurnalism -70%.
g. Resurse O mare parte din intervievaţi au menţionat ca impediment echipamentul învechit, lipsit de parametrii tehnici necesari redactării publicaţiilor - 47%, probleme în identificarea subiectelor attractive - 36%, lipsa fotografiilor de bună calitate - 20%.
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL
h. Cenzura Cenzura încă mai deţine o cotă importantă în lista de probleme ale tinerilor jurnalişti, fiind depistată la 16% din publicaţiile anchetate.
21
Motivaţie pentru a dezvolta presa tinerilor Problemele instituţiei de învăţămînt în care sunt distribuite ziarele tinerilor rămân temele principale, ele fiind abordate în 105 publicaţii (88%). Cu o pondere impunătoare urmează ştirile, anunţurile (85%), relaţiile dintre elevi şi profesori - 81%, divertisment - 78%. În afară de subiectele tradiţionale, tinerii au mai menţionat teme ca IT, greşeli de exprimare, divertisment şi altele.
j. Pentru tinerii implicaţi În urma recensămîntului se poate constata că tinerii sunt motivaţi să lucreze în echipele redacţionale deoarece, doresc să acumuleze experienţă şi să participe în vizite de schimb de experienţă - 84%, să fie implicaţi în traininguri, proiecte naţionale şi internaţionale - 83%, să încheie parteneriate şi să-şi facă noi relaţii - 73% precum şi să se promoveze - 51%.
Recensământ
i. Pentru comunitate
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL 22
Istorii de succes
24
Istoria de succes în radio şcolar
Radio Giurgiu
Tinerii din Republica Moldova tind să se plîngă mereu că lipsa banilor și a instrurii sunt motivele din cauza cărora nu pot crea un ziar sau un post de radio la ei în liceu/ localitate. Radio Giurgiu este un exeplu viu, cum niște copii au reușit să treacă peste aceste probleme și să ajungă cu succes să înființeze un post de radio online. Ce au facut ei de au reușit, ne povestesc Mocanu Lidia (reporter Radio Giurgiu) și Monika Hartsel (voluntar Corpul Pacii in RM).
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL
Lidia despre Radio Giurgiu
Monika Harstel a scris un proiect, pe care l-am cîștigat în noiembrie 2010, din acesta s-au cumpărat toate necesare pentru radio. Au fost colectate fonduri de la alti voluntari de la Corpul păcii, dar și prieteni și rude ale Monikăi. În ianuarie 2011 a venit un grup de jurnaliști profesioniști din SUA, care și-au dat silința să pregătească un grup de tineri
jurnaliști, care activează şi pînă astăzi. Elevii au avut parte de o instruire intensă, timp de 2 săptămîni. Noi facem diferite reportaje în şcoală, comunitate și chiar în raion. Suntem elevi de diferite vîrste: clasele a 5-a - 12-a. În luna martie am împlinit un an de activitate. În prezent facem și emisii în direct . Ne bucurăm de la mic la mare de o activitate amplă şi interesantă. Am inițiat și un proiect pentru a obține frecvență în satul Giurgiulești , cît şi pentru a coordona un proiect la nivel local, nu doar în școală.
Impresiile Monikăi
La început am avut 2 săptămâni de training cu o profesoară de jurnalism, 3 studenți, și un jurnalist profesionist din America. Tinerii, la fel au avut parte de un training în octombrie 2012 cu un alt american care este specialist în domeniul dezvolatării mass-mediei. Dar cel mai mult noi am învățat din practică. În iunie, partenerii noștri din America vor veni încă odată să ne învețe mai multe despre etica în jurnalism și cum să facem jurnalism TV. La început, colaborare a fost foarte bună. Elevii au fost foarte activi și vroiau să învețe despre jurnalism. Am fost impresionată cît de discipliați și entuziasmați erau elevii din clasa a 5-a. Sunt și cîțiva elevi mai mari care vin tot timpul cu idei interesante și sunt foarte responsabili. Acum echipa noastra este mai mică, dar este și mai puternică,
25
Limba de comunicare nu a fost un impediment. La început, cînd nu știam cuvintele din domeniul jurnalismului în limba română a fost mai dificil, dar acum nu avem probleme. Cîțiva elevi din echipă știu limba engleză și ei m-au ajutat foarte mult, mai ales cînd jurnaliștii din America au ținut trainingul. Tinerii au fost foarte deschisi. Eu tot nu știam mult despre jurnalism înainte de acest proiect. Noi am învățat împreună. Au fost câţva tineri care s-au priceput mai mult cu noile tehnologii, respectiv lor le-a plăcut să editeze materialele audio cu ajutorul programului Audacity sau să se ocupe de site-ul nostru. Alții au fost mai interesați să facă interviuri sau să scrie articole. Fiecare elev a găsit ceva care-l interesează. Mulți dintre ei au descărcat programul Audacity acasă și lucrează independent. Deseori comunicăm pe Skype, ei mă intreabă referitor la reportajele care vor să le facă. Iată că este posibil atunci cînd e dorință, perseverență și entuziasm! Și voi puteți să aveți un “Radio Giurgiu” în școala voastră. Spor la muncă.
Istorii de succes în radio Postul de radio din Cimişeni, raionul Criuleni: “În orasul Criuleni, există o organizaţie nonguvernamentală care se numeşte Centrul Unit. Este o organizaţie care promovează tinerii. Această organizaţie colaborează cu tinerii din tot raionul, deţine mai multe activităţi, printre care şi sustinerea Consiliului local al tinerilor, care acum doi ani, era doar la etapa de proiect. Pe atunci eu cu mai mulţi tineri din satul meu, Cimişeni, ne-am implicat în acest proiect. Acum, Consiliul Local al tinerilor are, de fapt, putere juridică. Aici, tinerii consilieri au primit mai multe sfaturi şi instrucţiuni, printre care a fost şi ghidarea în scrierea de proiecte. Pe atunci noi ne doream un post de radio în şcoală, am scris un proiect, cei de la centru ne-au ajutat şi am primit bani, jumătate din sumă. Cealaltă jumătate trebuia să o dobândim noi, am scris demers la Consiliul sătesc, acolo ni s-a acordat încă un sfert din sumă, iar restul am dobindit practic de la agenţii economici din sat. Astea s-au întâmplat în primăvară, iar până în toamnă staţia radio era deja instalată. Prin intermediul postului de radio se fac anunţuri, copii pot postează muzică, spun glume şi pot avea emisiunea lor în timpul pauzei. De asemenea, se fac declaraţii de dragoste de Dragobete şi alte sărbători. Staţia de radio lucrează şi în prezent.” Iuliania Solonaru
Istorii de succes
deoarece elevii care se implică lucrează foarte bine impreună. Se ajută reciproc.
26 Postul de radio din Floreşti:
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL
„În 2009, pe cînd eram preşedinte al Consiliulu Tinerilor
din Liceul Teoretic „Ion Creangă” din oraşul Floreşi, am câştigat împreună cu colegii mei un proiect de la organizaţia PASET. După multe zile de completări de anchete şi contracte, ne-am ales cu o finanţare din partea acestei instituţii, care ne-a permis să achiziţionăm toate cele necesare pentru un mini-studio radiofonic. Un coleg din echipa noastră a accesat site-ul edu.md şi acolo a găsit această propunere interesantă. El a cerut sfatul nostru, la şedinţa echipei, iar noi am fost tentaţi să încercăm. Procesul de îndeplinire ale contractului a fost unul pe cât se poate de dificil, deoarece presupunea multă descriere, dar într-un final ne-am descurcat. Asta ne-a ajutat să ajungem şi în mansarda liceului şi am avut acces şi la marele plan schematic al clădirii. Am aşteptat cîteva săptămâni şi într-un final ne-am ales câştigători. În scurt timp, pentru o perioadă de 2-3 luni, am fost asiguraţi cu tot echipamentul, care a fost instalat cu minuţiozitate de către alţi foşti consilieri. La realizarea financiară a contribuit şi administraţia liceului. Astfel, pe 12 mai 2009, Radio-liceu a luat viaţă. Timp de 2 ani, studioul a servit elevii liceului, (peste 500 elevi), cu informaţie utilă şi muzică distractivă. Au activat fete şi băieţi voluntari, care se străduiau să aducă cîte ceva
captivant la urechea ascultătorilor. Vara era interesant să urmărim de pe fereastră, cum elevii dansează în ritmul muzicii difuzate la radio. Un caz haios a fost în iarna anului 2011, atunci cînd au căzut primii fulgi de nea, iar elevii ne-au implorat să difuzăm «dansul pinguinilor». Aşa, în timpul pauzei (atunci cînd profesorii erau la o şedinţă generală), elevii s-au distrat de-a binelea prin ninsoarea de afară dansînd dansul pinguinilor. Acum, în 2012, sunt deja studentă la ULIM, specialitatea Jurnalism şi PR, Din păcate nu mai gestionez activitatea radioului, dar mi-aş dori mult să mă întorc măcar pentru o zi să mai fiu din nou cea care salută profesorii şi elevii şi le relatează cîte ceva interesant.” Cristina Evtodii
Istorii de success în presa tinerilor
Istorii de succes. Beneficiari CTJM
Ziarul raional „Stelele Nordului”
CTJM a adus mai multe experienţe frumoase, dar şi utile în viaţa mea. Primul training la care am participat a fost “Tinerii jurnalişti scriu împotriva corupţiei”, în vara lui 2008. A fost o activitate destul de solicitantă, care a durat aproape 2 luni, unde am lucrat cu oameni profesionşti la un nivel profesionist: Vitalie Dogaru, Raisa Lozinschi, Vitalie Călugăreanu şi Igor Volniţchi şi am învăţat cum trebuie făcute investigaţiile jurnalistice. Faptul că articolele pe care le-am realizat au fost publicate ulterior în 2 ediţii ale ziarului “Scurt Circuit” ne-a făcut să ne simţim cu atât mai responsabili. Ceea ce am învăţat însă cel mai mult din acest training este că pentru a fi jurnalist trebuie să ai îndrăzneală, curaj şi adevărul de partea ta.
„Ziarul raional „Stelele Nordului” şi-a început activitatea
în 2008, având la bază necesitatea şi dorinţa tinerilor de a-şi exprima opiniile. Suportul financiar a fost asigurat de Consiliul Raional Ocniţa, care acordă anual 21 mii de lei pentru editarea ziarului. Acesta trebuie convins depsre importanţa şi necesitatea apariţiei publicaţiei, iar pentru a fi alocaţi banii - trebuie să se pronunţe pro 33 de membri ai Consiliului. Activitatea ziarului a fost întreruptă pentru jumătate de an, deoarece conţinutul său nu era adecvat, însă, mai apoi, activitatea a fost reluată.
„Stelele Nordului” se publică şi astăzi”. În 2011, a obţinut titlul de „Cel mai bun ziar al raionului”. Avem rubrici precum „Editorial”, „Actualitate”, „Istorii în detalii”, „Diverstiment”, interviuri cu personalităţi din raion, etc. La crearea articolelor contribuie şi Consiliul Tinerilor din raion, unde sunt şi repreznatanţi din sate şi oraşe.” Doina Botnariuc, ex- redactor-şef
De asemenea- că un lucru care iniţial ţi se pare imposibil, este totuşi realizabil, trebuie doar să ai perseverenţă şi să faci totul în etape, cu paşi mici. Ca finalitate a trainingului, a urmat şi o şcoală de vară la Vadul lui Vodă, unde am primit diplomele, am făcut şi o serie de activităţi, dar cel mai important, ne-am distrat cu toţii.
Istorii de succes
27
28
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL
Apoi, în octombrie 2008, am participat la un training de fotojurnalism, susţinut de jurnalistul american Clyde Mueller, unde am învăţat, pe parcursul a patru zile de activităţi intensive, atât teoretice, cât şi pe teren, cum trebuie realizate şi ce trebuie să conţină fotografiile de presă, în special cele de investigaţie. Îmi amintesc că deşi timpul era ploios, toţi participanţii eram foarte entuziasmaţi să facem fotografii cât mai interesante, originale, şi multora chiar le-a reuşit. În vara lui 2010 am participat la o nouă şcoală de vară: “Mass Media în Republica Moldova. Creăm o nouă media sau o nouă societate”. Aici am învăţat care este temelia unui jurnalism de calitate, de la profesionişti în domeniu, precum Cornelia Cozonac, Tudor Darie, Nicolae Pogoja, toţi jurnalişti cu experienţă. Iar Doru Petruţi, preşedintele IMAS ne-a dezvăluit cum trebuie interpretate în mod corect rezultatele sondajelor de opinie, care de multe ori pot fi înşelătoare. A fost o tabără specială pentru mine, pentru că în aceeaşi vară depusesem actele la facultatea de jurnalism a Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj şi o mare parte dintre cunoştinţele însuşite pe parcursul atelierelor de la training mi-au fost de folos la cursurile de la facultate. Cea mai recentă colaborare cu CTJM este scrierea articolelor pentru publicaţia „Buletinul Tău”, la rubrica „Jurnalist pentru
o zi” o activitate foarte plăcută pentru mine, căci nu există bucurie mai mare pentru un jurnalist în devenire, decât cea de a-şi vedea materialele publicate şi apreciate. Cu siguranţă tot ce face CTJM contribuie foarte mult la sporirea calităţii jurnalismului practicat în Moldova, căci majoritatea tinerilor jurnalişti de acum vor fi jurnaliştii profesionişti ai viitorului.
29 forumuri, seminare-training să percep mai bine și mai profund noțiunea de jurnalism, care imi dă posibilitatea să gândesc altfel, să-mi exprim opinia , să am curajul de a spune lucrurilor pe nume.
Jurnalismul - pasiunea mea în devenire Jurnalismul este un domeniu foarte important pentru societatea modernă și, după părerea mea, dacă este profesat onest, cu mult curaj şi cunoştinţe, poate schimba comunitatea, viziunile ei , revenirea la adevăruri. Posibil că jurnalismul va deveni profesia mea pentru viitor, pentru că imi place să mă implic în acțiunile societății, în tot ceea ce ar ajuta la schimbarea mentalității oamenilor, care sunt manipulați și nu vor sau, posibil, nu știu să-și apere identitatea. Sunt din regiunea transnistreană, unde zi de zi sunt încălcate drepturile firești . Am fost motivați de profesori să luptăm pentru aceste drepturi, iar CTJM mi-a oferit oportunitatea, prin intermediul diverselor activități ,
Datorită mai multor participări mi-am format anumite calități, care imi ajută să mă descurc destul de bine în activitatea ziarului școlar ‘’lic.EU.ro’’, redactorul căruia sunt. Un ziar care se bucură de popularitate între elevi și este apreciat de către profesori. CTJM m-a motivat ca jurnalismul să devină o parte din viața activă de elevă , pentru că îmi place și mă determină să lupt cu necunoscutul, să caut răspunsuri la diverse întrebări, să –mi apăr drepturile, să spun adevărul , să percep realitatea așa cum ea este și să –mi cultiv logica argumentării.
Istorii de succes
Jitariuc Laura, 17 ani, or. Grigoriopol, Transnistria:
Important pentru mine a fost faptul că am cunoscut multe personalități, jurnaliști de valoare, formatori, tineri, care m-au ajutat să înțeleg ce este o știre, un reportaj, un interviu, cum se redactează un articol, cum se documentează , anumite reguli importante. Ceea ce știam eu mai înainte erau doar niște cunoștințe generale, care nicidecum nu puteau să-mi dezvolte anumite abilități pentru această meserie.
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL 30
Pﾄビerea expertului
32 Presa pentru tineri este un segment extrem de important în peisajul mediatic autohton prin multitudinea, diversitatea şi valoarea ideilor pe care le pune în circuitul social. Presa tinerilor le oferă acestora multiple beneficii: abilităţi de comunicare, organizare a timpului, corectitudine a limbii, ordonare a gândurilor, calităţi oratorice, responsabilitate pentru cuvântul adus în spaţiul public, spirit participativ, activism civic etc, etc. În definitiv, presa pentru tineri este un excelent exerciţiu de democraţie. Sunt considerente, din care tinerii trebuie sprijiniţi şi, în acest sens, efortul Centrului Tînărului Jurnalist în editarea prezentului Ghid merită toată aprecierea.
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL
Deşi în ultimii ani numărul publicaţiilor pentru tineri, practic, a rămas constant, calitatea conţinuturilor a evoluat mult. De menţionat, mai întâi, trecerea accentului de pe temele globale pe cele locale/comunitare. Tendinţa trebuie menţinută şi aprofundată. Aşteptările cititorului sunt tabloul general al lumii or, acest tablou întotdeauna va fi incomplet fără realităţile locale, comunitare. O altă tendinţă, sesizată în presa pentru tineri, este îndepărtarea, deşi încă lentă, dar sigură, de tutela anterior omniprezentă a maturilor care, în pornirea lor sinceră de a feri tinerii de eventuale erori, oricum demonstrau (pe alocuri demonsrează şi azi) că nu au suficientă încredere în ei. Deseori tentaţia de a redacta textele tinerilor sau a scrie în locul lor este mai mare decât abilitatea pedagogică de a-i ghida la distanţă. Dar să reţinem: autorul unui text nu-şi poate atribui responsabilitatea cuvântului publicat, dacă respectivul cuvânt nu-i mai aparţine după redactare. O a treia tendinţă care marchează evoluţia presei pentru tineri o constituie migrarea unor teme/probleme din ziare în reţelele de socializare on-line, pe site-uri şi forumuri de discuţii, astfel că mesajele mediatice capătă amploare şi-şi amplifică rezonanţa.
33 Tendinţele generale în evoluţia presei pentru tineret inspiră speranţă. Probabil, în anii următori, trebuie să ne aşteptăm la ”coexistenţa paşnică” a trei tipuri de presă pentru tineri: ziare tradiţionale; ziare tradiţionale cu clone on-line şi ziare on-line. Dar, oricât s-ar diversifica presa, ea va solicita în permanenţă tinerilor să se preocupe îndeaproape de profesionalizarea echipei şi de durabilitatea publicaţiei periodice. Ghidul vine tocmai să sprijine atingerea acestor deziderate. Presa pentru tineri este necesară societăţii în întregime, pentru că ea îmbogăţeşte „piaţa liberă de idei” fără de care progresul individual şi uman este de neconceput.
Părerea expertului
Ion Bunduchi, Asociaţia Presei Electronice APEL, director executiv
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL 34
Pentru NOTE
35
Mass Mediei tinerilor
GHIDUL 36
37
Informația prezentată în Ghid a fost procesată in perioada aprilie 2011 - mai 2012.
Centrul Tînărului Jurnalist din Moldova aduce sincere mulțumiri întregii echipe care a contribuit la realizarea acestui Ghid: Autori: Viorica Chelban, Ecaterina Covali, Valentina Acciu Redactare: Natalia Mogâldea, Ana Trocin Grafică și design: Andrei Istratii
Mass Mediei tinerilor
Aceast ghid este posibil graţie ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul Programului FHI 360 Consolidarea Societăţii Civile în Moldova (MCSSP). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID, Guvernului SUA sau FHI 360.
GHIDUL
Colectarea și procesarea informației: Cătălina Dumbrăveanu, Daniel Vodă, Natalia Ermicioi, Olga Cheptene, Alexandra Zuzu, Anastasia Doagă,Alina Codreanu, Cristina Turcin,Ion Andruşceac.