CEASURI DE EPOCĂ Nr. 12- Stil Literar by Ada Lowood

47,99 Lei

ISSN 2280-1383

U~ll11(

CEASURI deepoca

NUMARUL 12 - 28/05/2014 I Publicafie periodlca bilunara _ apare MIERCUR Editata de Hachette Fascicoli SRL

Cuprins Colect ia noastra • Stilul Literar

lstoria ceasornicariei D1rector

Paola Tincani Director adilonal

• Ceasul mecanic de la 1330 la 1440 (3)

Capodoperele ceasornicariei

Gualtiero Vigano

• Ceas de masa cu carilon (Marea Britanie 3)

Redec lare

Ceasornicaria in Europa

Valeria Melani Manager produci;e

(TO) - Italy Tipar it de: G.Canale & C. S.p.A. - Borg aro Distr ibutie : BURDA ROMANIA SRL Bd. Carol I nr. 31-33, sect. 2, Bucu resti Tel : +40 212 245 706/ Fax: +40 212 245 750 E-mail: distri b@b urda.ro Titlu/ origin al: Orolo gi d'epo ca

• Ceasul Tn forma de felinar de fabricafie englezeasca • Ceasurile de casa renascentiste Tn Tarile de Jos (1)

iN NUMARUL URMATOR Ceasul

«Napoleon»

ISSN 2039-6481 Toate textele sunt prote jate prin copy right. tribui te in Nu pot fi publi cate, difuzate, copia te sau redis rii. editu al scris in ul acord fara fel un nici

m sa cerefi Pentru un servi ciu mai bun, va recomanda vanzare ~i sa de t punc sau c chio~ ~i publi catia de la acela a cumpara ~i inform ati vanza torul asupra inten fiei dvs. de re. viitoa rele nume CEASURI DE EPOCA Pret de vanzare Primul numar: 9,90 lei Al dollea numar: 19,90 lei Numerele viitoare: 47,99 lei rile, daca Editura i~i rezerva dreptul de a modi fica pretu ' . lucru acest ar neces dera se consi

INSTRUCTIUNI DE UTILIZA Pentru a porni ceasu l este nece sar sl a coroana de reglare. Dupl ce afl pomlt pentru a seta ora trebuie doar si rtdlceti c'Q f I si o rotffi pAni setafl ora dorfd',

COLECTIA NOASTRA DE CEASURI DE BUZUNAR

STILUL LITERAR Nu doar ore

estul de a ~rivi ora ~ste ~nul obi~nuit pe care fiecare, cateodata fara sa i~i dea seama, ii . face de ma, multe ori pe z1: de aceea multe ceasuri redau pe cadran, impreuna cu indicarea t1mpului, ~i sugestii figurate sau chiar fraze cu sens de ordin moral sau filozofic.

DETALIILE CEASULUI Cadran: alb, numerotare romana mare pentru ore ~i araba pentru minute, ace fantezie Carcasa: de o\el lucios, Iara capac Dlametru: 4,5 cm.

Filozofie pe cadran Ceasul de buzunar din acest numar are o forma foarte moderna , dar reia unele din cele mai vechi si sugestive traditli legate de instrumentele de masurare a timpului . Trecerea orelor pe cadran este un fapt care , dincolo de simpla utilitate de ordin practic, duce la ganduri cu caracter moral sau filozofic, cu o predilec\ie pentru figurari sau proverbe legate de scurgerea vie\ii. Acest lucru este subliniat de fraza latina a poetului Ovidiu ,Tempus Edax Rerum" scrisa pe cadranul acestui ceas , al carei sens este un avertisment asupra trecerii timpului (sensul literal este: ,,timpul , devorator al [tuturor) lucrurilor"). ln vech ime, artizanii deosebit de austeri sau de lega\i de biserica catolica , au ajuns chiar la realizarea de ceasuri care, avand forma de cruce sau de craniu , ii obligau fara vorbe pe posesori sa se gandeasca deseori la scurtimea existen\ei omene~ti.

0 tu~a de culoare Spre deosebire de vechile ceasuri personale, care de o maniera austera sau de-a dreptul macabra ilustreaza scurgerea vie\ii , modelul din acest numar se inspira din acea traditie , dar fara tonuri excesiv inoralizatoare sau sumbre. Dimpotriva, o nota de culoare traverseaza cadranul gra\ie alegerii de a eviden\ia cu albastru numaratoarea romana a orelor, in timp ce maxima ,filozofica" dublata a fest rasucita in jurul axului acelor, cu un evident efect decorativ.

Detalii de stil Exista o contradic\ie evidenta intre designul modern al carcasei si al numerotarii ~i volutele de inspira\ie baroca ale acelor, realizate din metal aurit si modelate conform modei a'nilor 1700. Ceea ce pare a fi o suprapunere de diferite curente estetice joaca de fapt in favoarea boga\iei stilistice a acestui ceas de buzunar, subliniate de cifrele romane mari de culoare albastra separate de cercul minutelor printr-un chemin de fer negru.

11 =::..:..:..:.____________

COLECTIA NOASTRA DE CEASURI OE BUZUNAR

TIMPUL TRECE S-a spus .. timpul est~ genii/om ", ca pentru a arata ca dimensiunea temp?ral~. la final, potole$le vechile nedreptll/1 $1 atenueaza amintirile urate Pentru al/ii, . timpul e /1ran , deoarece nu fa?e omisuri, nu ii lasa sa-$i gaseasca tocmai timpul pentru ei in$i$i sau pentru trebunle compr_ pro pm. Din ca nd in cand vazut de f1ecare din noi ca lung sau scurf, in func/ie_de situa(ia in care ne gasim, t1mpul es~e legal de trecerea anilor. $1 aceasta, ~ pentru foarte multe persoane, nu arata deloc galant. Cum sa nu imbatrane$ti? Cum sa nu mori? Filozofi, oameni pio$i, scriitori au incercat sa dea raspuns. Astazi oamenii de $fiin/ll sunt cei care dau raspunsuri noi, punand in discu(ie insu$i conceptul de limp.

~fill•"

. ~ ==~

w~'j,~

► Detaliu din Dansul Mortii,

- - ~~-·{J&.I

~,.,\

secolul al XV-lea, fresca din biserica din Vermo , Slovenia.

Calatoria in timp

Poate in viitor, cu ajutorul geneticii, vom putea trai cati ani dorim. $i poate se va putea chiar da inapoi timpul, pentru a imbra(i$a persoane disparute. Cu ,,cronoastronave• $i prin ,,/unele cosmice" vom putea intra in infinitul de universuri posibile: Cum a spus matematicianul Martin Gardner, ,,in toate pove$file despre ca/atoriile in timp, cand cineva intra in trecut, trecutul este modificat. Singurul mod in care se pot rezolva contradic(iile logice create de o asemenea premisa este ace/a de a postu/a un univers care se bifurca in ramuri separate exact in momentul in care cineva intra in trecut." ►

Galaxia Andromeda.

Multi spun maxime despre timp

.Adorabila primavara $i-a pierdut parfumul. Timpul ma inghite minut dupa minut." Charles Baudelaire ,,Nu exista a/ta diferenfa intre spa/iu $i limp decaf ca de-a Jungul timpului con$fiin/a noastra se schimba." H. G. Wells . Frumuse/ea es~e sin~urul l~cru impotriva caruia forta timpului este de$arla. F~lozof11/e se 1mprfl$fie ca nisipu/, credinfele se succed una dupa ~/ta, dar ~eea ce este frumos e o bucurie pentru toate sezoane/e $1 o poses1une pentru eternitate." Oscar Wilde ,,Eternitatea este foarte lunga, mai ales spre final." Woody Allen ►

Un portret fotografic celebru al Jui Charles Baudelaire.

LA ORIGINILE OREi

CEASUL MECANIC DE LA 1330 LA 1440 (3) Dupa ce am studiat orologiile publice din prima categorie, adica cele care doar indica ora, trecem acum la examinarea celeilalte categorii de instrumente produse in timpul secolelor al XIV-lea ~i al XV-lea: ceasurile germane, in care indicarea orei este doar o functie secundara. ,

_. o reproducere a Astrarium-ului, ceasul astronomic al Jui De' Dondi prezinta diferen\e foarte mici ~i nu se inregistreaza evolu\ii in stil. Nu au forme caracteristice: erau parte integranta din edificiile - aproape mereu gotice - in care erau plasate. in compensa\ie, se observa prezen\a elementelor gotice in estetica balansierului orizontal {foliot)

Ceasurile din prima categorie: sinteza inainte de a trece la ceasurile din a doua categorie, sa amintim pe scurt caracteristicile principale ale celor din prima, cele care doar indica ora. Data fiind unica lor func\ie, chiar ~i atunci cand nu sunt identice, mecanismele lor

LA ORIGINILE OREi

exemplu trebuie sa fie reglate precis cele doua segment'e pe 12 ore . La 25 ianuarie, insa, durata este de 1O ore pentru zi 9i de 14 pentru noapte. Totul - si mai ales bastona9ele care servesc drept pun~t de referin\a pentru proprietar _ indica faptul ca ceasul fusese conceput pentru uz manual. Ceasul din NOrnberg nu a fost deci fabricat pentru a indica ora in public . Cu toate acestea, mecanismul de trezire a fost conceput pentru a-I alerta pe paznicul orologiului care, dupa ce citea ora , bat~a clopotul de un num.a~ corespunzator de ori. In aces! mod, ceasul 191 gasea utilitate 9i ca instrument public.

simplu 9i a celui circular, in ciocanasele si in activatorii soneriei, in coloanele ang ulare ale cadranului 9i evident in carcasa, cum este cazul celebrului ceas din Franche-Comte . 0

Ceasul din Nurnberg: un exemplar din a doua categorie Pen~ru a incepe studierea ceasurilor care apar\in cele1 de-a doua categorii, sa examinam un exemplar pastrat la Germanisches Nationalmuseum din NOrnberg, despre care se crede ca a fost !abricat intre 1400 9i 1500. Se spune ca acest instrument, construit de un ceasornicar anonim , a fost un orologiu public plasat in biserica Sfantul Sebald de la NOrnberg, dar aceasta ipoteza pare pu\in verosimila. lnainte de toate , inal\imea sa de doar 40 cm, apoi cadranul prevazut cu stilete tac sa se creada ca a fost utilizat manual. Foliot-ul are o oscilatie de trei secunde - adica tree trei secunde pana cand paleta de esapament lasa sa treaca doi dinti ceea ce r~prezinta un timp cam lung. ' In manuscrisul sau din 1360 aproximativ, Giovanni De' Dondi scria ca regula era un interval de timp de aproximativ doua secunde. Aces! ceas nu este dotat cu sonerie , darin spatele mecanismului este plasat un dispozitiv de de 9teptare mi 9cat de o greutate separata. Ciocanelul se gase 9te in interiorul clopo\elului. Sunetul orar al clopotelului este activat de mecanism, care dispune doar de doua ro\i, dintre care una este roata de e9apament a soneriei.

Alte ceasuri din a doua categorie Ceasul astronomic al lui Giovanni De' Dondi, fabricat intre 1348 9i 1364, 9i prima versiune a ceasului din Strasbourg, care dateaza din 1352, sunt exemplare tipice pentru a doua categorie . Desi realizate in aceeasi epoca, aceste doua oro logii sunt comp let' diferite ca func\ii, construc\ie 9i dimensiuni . In schimb, ceea ce le distinge de ceasurile din prima categorie este ca nu sunt proiectate pentru a indica ora , ci pentru a furniza alte informa\ii. Ambele - dar mai ales eel din Strasbourg - se inspira din instrurnentele vechilor civiliza\ii dezvoltate inaintea erei cre 9tine. Arabii , egiptenii si apoi grecii si romanii construisera masinarii foarte comple~e care reprezentau mi 9~area stelelor 9i planetelor cunoscute . lmpulsul era dat de energia hidraulica si de greutati de piatra sau de fier. In secolul al XIV-lea, pe~tru astronomii 9i matematicienii din Europa Occidentala aceste ma 9inarii antice constituiau o sursa de inspira\ie 9i serveau drept model pentru ideile care au dus la construirea ceasurilor mecanice. Din punct de vedere tehnic, insa, aceste ceasuri renascentiste nu erau deloc imita\ii. Diferen\a esen\iala fa\a de modelele precedente este ca exploatau cele mai recente inovatii din domeniul mecanicii, cum ar fi e9apamentul ~u folio! simplu sau circular 9i, pu\in mai tarziu, soneria. A~este inova\ii tehnice folosesc impreuna mecanism~ de precizie care permit animarea planet_arelor 91 astrolabilor, pe langa furnizarea ma1 multor informa\ii privitoare la calendar. 0

Orele din Nurnberg Cercul orelor ceasului din NOrnberg este deosebit. Are diametrul de 28 cm 9i descrie o rotatie de 24 de ore . lnelul extern este impartit in d~uazeci 9i patru de segmente 9i pe el su~t insemnate doua serii de la 1 la 12. Partea stanga este pictata cu o culoare inchisa, dreapta cu una rnai deschisa. lnteriorul inelului indica ceea ce este cunoscut drept .,orele din NOrnberg": cu cifre rornane, sunt desenate numerele de la 1 la 16 cu bastona 9e, iar 16 este mai mare decal celelalte. La latitudinea NOrnbergului, ziua cea mai lunga din an (21 iunie) dureaza 16 ore, la tel ca noaptea cea rnai lunga (21 decembrie). Este posibila mi 9carea rnanuala a unui segment inchis 9i a unui segment deschis la culoare in inelul interior pentru a le face sa coincida cu orele rasaritului 9i apusului. La 3 septembrie, de

MAREA BRITANIE 3

CEAS DE MASA CU CARILON De Markham ~i Borrell Fabricat la Londra in jurul anului 1770 Constructori:

Marwick Markham •

Sl ,

Henry Borrell

........

-•

. .

, .,,,,

/ ,

MAREA BRITANIE 3

CEAS DE MASA CU CARILON Cadran Cadran din alama aurita, ornat cu pietre fatetate ro9ii, albastre 9i verzi. Centrul este din em~il alb 9i e semnat ,,MARKWICK MARKHAM BORRELL LONDON" . Numere indiene 9i diviziune in serii de cinci minute. Ace ajurate din alama aurita . In semicerc se gasesc doua cadrane auxiliare: la stanga , p~zitia _soneriei, care poate fi bagata sau scoasa (ch,melnot chime) ; la dreapta , cele patru melodii ale carilonului; pe cele doua cadrane este pus cate un ac pentru reglare .

Mecanism

Ansamblul de alama dispune de trei mecanisme; platinele masoara 18 x 1~,3 cm . E apament cu tija fixat _direct pe P:ndul; pun~e 9 cu incizii pe dos ; sonerie sub forma de grebla. Patru melodii : 12 ciocanele lovesc 7 clopotei fixa\i pe mecanism ; la repeta_re se rei~ muzic~ ... Platina posterioara este ,ncadra_t~ ..de lin11 incizate. Pe caseta se poate c1t1 HENRY BORRELL LONDON".

Durata de functionare 8 zile .

Carcasa Lemn de stejar finisat, cu aspect de carapace de broasca testoasa. Panouri laterale ajurate 9i aurite, cu partea superioara arcuita. Acoperi 9ul in forma de cupola este prevazut cu ornamente de metal aurit 9i este incoronat cu o decora\iune in forma de flacara , motiv care se regase 9te 9i pe col\urile carcasei . Picioare masive in forma de melc din alama aurita .

inaltime 43 cm.

MAREA BRITANIE

Iii

CEASUL iN FORMA DE FELINAR DE FABRICATIE ENGLEZEASCA '

Ceasul in forma de felinar este primul ceas pentru casa fabricat in Anglia. ~ . Se dezvolt a pornind de la ceasul gotic din Europa Centrala. Spre deoseb ire de exemplarele de perete provenite din Germania Meridion~la ~i din Elvetia, care erau din fier, acestea erau initial fabricat e din alama. 0 dezvoltare in trei etape Speciali 9tii sus\in ca fabricarea acestui tip de ceas s-a dezvoltat in trei etape: prima din 1600 i n 1640, a doua din 1640 in 1660 ~i a treia dupa 1660. Primele ceasuri in forma de felinar au fost construite aproape toate la comanda. Clien\ii erau in cea mai mare parte aristocra\i , dar ~i negustori boga\i 9i bancheri. Uneori, in afara semnaturii constructorului, aceste ceasuri con\in cadran. Se 9i numele proprietarului gravat pe forma de in cunosc pu\ini fabrican\i de ceasuri epoca in felinar activi in secolul al XVII-lea, : urmatoare razboiului civil si in perioada imediat William , numele cunosc~te sunt William Almond Sellwood, David Bouquet, William Bowyer, Peter Closon, Ahasuerus Fromanteel (I), Thomas Pace si Thomas Knifton. Cu toate acestea, confer~ speciali~tilor, intre 1647 ~i 1660 existau patruzeci de ceasornicari ce fabricau in sp~ci~I ceasuri in forma de felinar. Erau grupa\1 in anumite cartiere din Londra, deci lucrau la mica distan\a unul de celalalt.

~I} 1'

)* T' c)

,1~

~ Cele trei stadii evolutive ale ceasului in

forma de felinar: a) prima forma, cu balansier orizontal (foliot)circular; b) a doua faza, cu pendul scurt; c) forma dotata cu e~apament cu ancora ~i pendul lung

Mecanica ceasului in forma de felinar

ceasurile in forma de felinar func\ioneaza cu greuta\i. $asiul prezinta .patr~ coloane care conecteaza cele doua platine ~1 sunt ornate de elemente decorative . Mecanismul este mereu de alama si este plasat intre traverse fixate de platine.' Un balansier orizontal (folio!) circular mare plasat sub clopo\el regleaza e~apamentul cu tija . La ceasurile urmatoare se gase~te un pendul fixat direct pe tija. Ca la ceasurile renascentiste de fabrica\ie englezeasca, n1c1 aici nu se folose~te balansierul orizontal ca regulator de mers. Aceste ceasuri sunt aproape toate dotate cu o sonerie situata in spatele mecanismului ~i dispun deseori de un mecanism de~teptator. Discul de~teptatorului , prevazut cu cifre, se gase~te in spatele acului. Mecanismul este plasat in carcasa sau pe latura externa a platinei posterioare, care in general e de fier.

Un element decorativ important Campul interior al cercului orelor, discul de~teptatorului ~i uneori u~ile carcasei sunt gravate. Clopo\elul este instalat intr-un 9asiu format din patru bra\e curbe. Elementul ornamental eel mai important al ceasului in forma de felinar este insa grilajul decorativ care se gase~te intre platina superioara ~i clopo\el, in general in fa\a , dar uneori se poate ca decora\iunile sa fie vizibile ~i dintr-o parte. Ceasurile in forma de felinar sunt dotate cu un ac de fier sau de o\el. Cele doua laterale sunt inchise cu u~i de alama. Unele exemplare se sprijina pe o poli\a de lemn. Durata de func\ionare nu depa~e~te 12 sau 15 ore. Pentru a o regla, se

MAREA BRITANIE

-- -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -

reduce sau se cre~te greutatea mecanismulu i cu aiutorul bilelor de plumb .

Fabrlcanti din prima etapa Principalii constructori de ceasuri in forma de felinar .din prima p~rioada sunt David Bouquet _ unul _din. numer?~11 hugheno\i care 9i-au gasit refug,u tn Anglia - William Bowyer, Nicholas Coxeter, John Cattle, Peter Closon , Francis Forman, Robert Harvey, John Pennock si Henry Stevens . in colec\ia noastra Clos~n sunt prezente trei ceasuri , dintre care eel mai vechi a fost facut in circa 1630 ~i este un ceas in forma de felinar din prima perioada .

intre 1640 ~i 1660: marele avant Ceasornicarii care lucrau in cea de-a doua perioada , intre 1640 ~i 1660, sunt prea multi pentru a putea fi enumera\i. Dar pe unii dintre ~i i-am intalnit deja: de exemplu Peter Closon , care 9i-a trait cea mai productiva etapa exact intre 1640 9i 1660 . Pe parcursul perioadei predecente, cumpararea unui ceas in forma de felinar era un lux pe care putini clienti si-1 permiteau . Dar odata cu crestere~ numarului 'de orologieri, ~i deci cu cre 9ter'ea ofertei, pre\urile au scazut. In plus, ceasurile in forma de felinar erau relativ economice in compara\ie cu pendulele 9i cu ceasurile de masa (cu pendul) fabricate incepand din 1658 . Prin urmare, ceasurile in forma de felinar au ajuns la un public mai larg . Continuau sa fie fabricate in numar mare de ceasornicari precum East, Fromanteel, Loomes, Knibb sau Tompion, chiar si atunci cand deja se impusese pendulul. Pendulul scurt, fixat direct pe tija , inlocuia de acum balansierul orizontal. Se pare insa ca ceasuri in forma de felinar cu roata de balansier au fost fabricate pana la sfar 9itul secolului al XVI I-lea Exista si o varianta decorata definita drept .. c~as in for~a de felinar cu aripi", produsa in ultimul sfert al secolului respectiv. Aceste ceasuri se construiau atat la dimensiuni normale, cat 9i in miniatura.

De la foliot circular la pendul Aproape toate ceasurile in forma de felinar cu foliot circular au fost reformate in cele din urma, uneori chiar inainte de sfar 9itul anilor 1600. intr-o prima faza au fost inzestrate cu un pendul scurt. Astfel se putea pastra e9apamentul cu tija, chiar daca acum era nevoie sa se monteze roata de intalnire pe orizontala . Dupa 1670, insa, se folosea e9apamentul cu ancora cu

pendul care batea secunda . llustra\ia din _pagin~ precedenta arata s~he~a . m~can1~mulu1 ceasurilor in form a de feltnar tn dtferite pertoade . Unul din cele mai vechi ceasuri in forma de felinar care 7nca i 9i pastreaza condi\ia original~ este pastrat la British Museum. A_fost constr_u,! de William Bowyer in jurul anulut 1620. Astaz, se regreta faptul ca foliot-ul circul~r a fo~t inlocuit de pendul la multe din ceasurtle vecht, deoarece astfel este afectata autenticitatea obiectului. Este de inteles de ce au fost aduse aceste modificari ~i imbunata\iri in cursul !impului. Probabil ca proprietarii acestor ceasurt au fost informati asupra progreselor tehnice de catre prieteni : ceasornicarul de increde~e sau . un anunt publicat de Fromanteel tn rev1sta .. Mer~urius Politicus gelesen" 9i au dorit, prin urmare sa-si inzestreze ceasurile cu un pendul, pentru ;_i i~bunata\i precizia. in Anglia, procesul de modificare a ceasurilor in forma de felinar a inceput in 1658 - cu un an mai devreme decal in restul Europei - 9i s-a repetat in 1670, cand e9apamentul cu ancora cu pendul lung garanta o precizie mai mare . De aproape 50 de ani se monteaza balansiere orizontale circulare pe ceasuri la care se adaugasera pendule . Chiar daca in multe cazuri aceasta modificare se face la nivel de amator, proprietarii au iluzia de a regasi aspectul original al ceasurilor, fara sa vada toata cicatricile pe care alterarile le-au lasat pe aceste piese de anticariat pe parcursul timpului.

Simbol al conditiei sociale ~i element decorativ casnic Precizia acestor ceasuri era un factor decisiv pentru cine le achizi\iona in jurul anului 1650? Pentru cumparatori , nu era vorba doar de un obiect func\ional, ci - poate in primul rand - de un decorativ element luxos, care putea fi si un simbol al propri~i condi\ii sociale.

â&#x2013;ş Ceas in forma de

felinar fabricat de N. Coxeter in 1650.

TARILE DE JOS ~ - - - - -- - - - - - - ~~ ~ ~~

CEASURILE DE CASA RENASCENTISTE iN TARI LE DE JOS (1) '

Spre sfar~itul secolului al XVI-lea ~i inceputurile celu i de-al XVII-lea, Tarile de Jos se la udau cu un numar considerabil de ceasornicari ilustri, , activi atat in zonele no rdice, cat ~i in sud. lata o lista cu principalele centre de productie di n Tarile de Jos, cu numele celor mai celebri ceasornicari care lucrau acolo.

► Ceas de Haga al Jui

Jan Jacobszoon van Leeuwarden, fabricat la Amsterdam intre 1675 ~; 1680.

Neuenburg , in Jura elve\iana. Luvrul pastreaza doua ceasuri de buzunar foarte frumoase fabricate de Sillerman atunci cand traia la Leeuwarden. Unul este semnat .Silleman Fecit Lewarden ", celalalt . J. Silleman Fecit Leeuwarden". Primul indica data, faze le lunare ~i varsta lunii. Pe un disc din centru sunt indicate epactele, adica zilele scurse de la ultima luna noua din anul precedent pana la inceputul noului an (data in care cade ziua de

La Leeuwarden • Wybe Wy brandi (sau Wijbrants) ~e stabile~t~ la Leeuwarden in jurul anului 1600. In afara unu1 ceas de masa patrat de argint, care dateaza din circa 1650, construie~te multe ceasuri de buzunar, toate dotate cu sonerie, calendar ~i indicarea fazelor lunii. ii este atribuit ~i un ceas cu indicatii astronomice si carcasa gravata. • Jost Sllleman (sau Tilleman) profeseaza la Leeuwarden din 1610, apoi se stabile~te la

~------ -- - - - - - - - - - - - - - - - - ---

TARILE DE JOS

ceasurile sale de buzunar, ambele de argint. Fiica sa se casatore~te cu Jacobus van Leeuwarden , fiu adoptiv. al !nsemnat_u_~ui ceasornica r Wybe Wybrandi. In real1t_a~e, fam1_l11le ceasornicarilor ilu~tri, chiar ~i cand 1~1 exerc1ta~ profesia in locuri indepartate, fac deseon legaturi matrimoniale intre ele.

Pa~ti este calculati'.I ~i in func\ie de aces le date). Al doilea are formi'.I ovali'.I ~i dispune de un calendar complet; in plus indici'.I fazele si varsta lunii. · • Georgius Petri lucreazi'.I la Leeuwarden . Este artizanul unui ceas de masa din 1626 (sau poate 1636). Acest exemplar dovedeste o maiestrie artizana atat de ri dicata , ca se p~ate presupune ca Georgius Petri ~i tatal sau Peter Jorjis, activ la Leeuwarden i nca i nainte de 1580, au fabricat diferite ceasuri renascentiste de acest tip .

La Amsterdam

• Jan Janszoon Bockels lucreaza la Haga, Amsterdam si Aachen intre 1600 ~i 1660. Se cunosc sapt~ ceasuri de buzunar fabricate de el , dintre ~are unul este datat 1640 ~i poarta inscriptia Oliver Cromwell". • Ger~rd~s Brandt (1594-1659), nascut la Middelburg traieste la Amsterdam, pe Rokin. Este un c onstru~tor celebru de ceasuri de buzunar, de ceasuri de mari dimensiuni, de meridiane solare si de instrumente ~tiin\ifice. I se cunosc un cea's cu greuta\i din 1625 ~i un ceas de buzunar cu busola; ambele sunt

Leeuwarden : un centru economic de prim rang Leeuwarden este un oras interesant atat datorita istoriei ceasornicariei , c~t ~i datorita istoriei pur ~i simplu. fn 1548, pentru a controla Ta rile de Jos. Carol al V-lea a facut astfel incat ~ele zece provincii nordice ~i cele ~apte sudice sa constituie o uniune. Fiecare provincie trebuia sa fie condusa de un guvernator. Frizia, a carei capitala e Leeuwarden, este una din provinciile nordice care au proclamat republica dupa moartea lui Wilhelm de Orania. Odata autonomia cucerita ~i devenind rapid un centru infloritor al artelor ~i ~tiintelor, Leeuwarden cunoa~te o perioada de prosperitate, care merge din 1587 pana in 1765. Joaca un rol important ~i apropierea Universitatii din Franeker, fondata in 1585. Primul guvernator al Friziei este Wilhelm Ludovic de Nassau-Dillenburg (1560 - 1620), care se stabileste la Leeuwarden cu sotia Anna de Orania. fn · timpul guvernarii sale·, Frizia cunoa~te o faza de pace ~i prosperitate. Orfevrii ~i al\i artizani trag profit din condi\iile favorabile create de guvernator, care atrag in ora~ numeroase familii aristocrate. Guvernatorii urmatori locuiesc toti in acela~i palat. Al ~aselea guvernator, Friso, nascut la Leeuwarden, se casatore~te cu prin\esa germana Maria Luiza de Hessa-Kassel , iar dupa doar doi ani de casnicie moare intr-un accident cu calea~ca . Maria Luiza , la varsta de 23 de ani , preia gestiunea afacerilor politice ~i da dovada de mull talent. La moartea sa, in 1765, fiul sau Carol Henrie Friso i~i asuma la Haga responsabilitatea tuturor provinciilor olandeze. Frizia asigura astfel continuitatea dinastiei de Nassau, din care provin to\i suveranii olandezi pana la moartea lui Wilhelm al Ill-lea, petrecuta in 1702.

semnate.

• Benjamin Bramer, nascut in 1588 in Hessa, fabrica ceasuri la Kassel ~i Zwolle . Este fondatorul unei familii de ceasornicari care ii poarta numele ~i care se va raspandi i n toata \ara ~i este cumnatul lui Jost B0rg i, cu care colaboreaza la Kassel ~i poate ~i la Praga. Testele sale cu privire la tehnicile de masura ne furnizeaza informa\ii precise despre inven\iile sale. Moare spre 1650. • Daniel Stoswender s-a nascut probabil in Germania meridionala in 1613 sau 1614. Initial lucreaza pentru un timp la Amsterdam , apoi 'se stabile~te la Groningen in 1640.

La Leiden, Anvers si Bruxelles • Anthony Hoevenaar' construieste instrumente la Leiden la inceputul secolului ~I XVII-lea. Fiul sau, care poarta acela~i nume ~i profeseaza in acela~i ora~. devine ~i el un important ceasornicar ~i constructor de instrumente. • Jan Boudewijns lucreaza la Anvers unde intre 1570 ~i 1590, fabrica ceasuri de m~sa. cunoa~te un exemplu pretios al maiestriei sale artizanale: un ceas de ma'sa patrat cu cariatide (statuete in forma de femeie care au rol de coloane) de argint, pastrat astazi intr-o colectie privata olandeza . · • Franciscus Schwartz se stabileste la Bruxelles spre . 1630, dupa ce i nva\a · de la Sorgi func\1onarea e~apamentului cu folio! incrucisat. • Roland van Linden este un alt ceasornicar ~are i~i fondeaza propria companie la Bruxelles.

La Haarlem • Matthijs Bockels incepe sa lucreze la Haarlem in jurul anului 1610. Se cunosc doua din