SUBIECTE BACALAUREAT LIMBA SI LITERATURA ROMANA VARIANTE REZOLVATE
Varianta 1 Subiectul 1 Scrie pe foaia de examen,raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos: Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jelire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat. Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri, Pune streşinilor casei o ghirlandă de cristaluri, Iar pe fete de copile înfloreşte trandafiri, Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scotând aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năprasnic, vin', îndeasnnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu! (Vasile Alecsandri, Gerul)
1.
Selecteaza doua cuvinte care apartin campului semantic al iernii.
2.
Precizeaza rolul semnelor de punctuatie din prima strofa.
3.
Transcrie un vers care contine o locutiune verbala ,folosita cu efecte expressive.
4.
Mentioneaza doua teme/ motive literale,prezente in poezie.
5.
Numeste doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric in textul dat.
6.
Explica semnificatia unei figuri de stil identificate in prima strofa.
7.
Motiveaza plasarea in pozitie initiala, in fiecare catren ,a substantivului gerul.
8.
Comenteaza, in 6-10 randuri ,ultima strofa, prin evidentierea relatiei dintre idea poetica si mijloacele artistice.
9.
Ilustreaza una dintre caracteristicele limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate ), prezente in textul dat.
Rezolvare 1.
Doua cuvinte care apartin campului semantic al iernii sunt: gerul si turturi.
2.
Semnele de punctuatie din prima strofa sumt ; (punct si virgula) si . (punctual). Primul marchiaza o scurta pauza, iar cel de al doilea, sfarsitul enuntului.
3.
Sa ne-aduca viu aminte de-ale verii infloriri.
4.
Motivul iernii si motivul gerului.
5.
Marcile lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric in text sunt interjectia O si formele pronominale de persoana intai : ma, eu.
6.
In prima strofa recunoastem personificarea :Gerul aspru si salbatic strangen brate-i cu jalire/ Neagra luncă de pe vale care zace-n amorĹŁire. Aceasta
figura de stil apare in tot pastelul si are rolul de a “umaniza” gerul, de a atenua efectele sale. Acest procedeu stilistic este specific poetilor romantici si exprima comuniunea cu natura. 7.
Plasarea in pozitie initiala a substantivului gerul are rolul de a fixa atentia cititorului asupra motivului central al poeziei. Este o modalitate de a sublinia particularitatile acestui fenomen.
8.
Ultima strofa completeaza imaginea gerului. Personificarea “Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare/Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scotând aburi lungi pe nare.” ilustreaza intensitatea acestuia. Invocatia O! tu , gerule naprasnic… scoate in evidenta aproprierea indragstitului de ger. Intreaga se caracterizeaza prin dynamism, partea de vorbire predominanta fiind: da aripi ,se-ntrec, scotand, vin, indeamna, sa ma poarte.
Una dintre caracteristicele limbajului poetic este expresivitatea . Ca in orice pastel a lui Alecsandri , si in acesta apar epitete aspru si salbatic, comparatii , ca pe o mireasa moarta, personificarea: Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri.
Subiectul 2 Scrie un text de tip argumentativ, de 15-20 de randuri,despre adevar,pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: ”Asevarul ne face liberi […]”. (Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii). Atentie! In elaborarea textului de tip argumentative, trebuie: -sa respecti constructia textului de tip argumentative: structura ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adegvate exprimarii unei aprecieri ; -sa ai continut si structura adegvata argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de idea exprimata in afirmatia data; enumerate si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adegvate ipotezei,
formularea unei concluzii pertinente; -sa respecti normele limbii literale (registru stylistic adegvat, norme de exprimare, de ortografie si de punctuatie).
Rezolvare A vorbi despre adevar inseamna a separa lucrurile din realitate pentru a recunoaste care-I graul si care-I neghina. Nicolae Steinhardt vorbeste in afirmatia de mai sus despre puterea adevarului. In opinia mea cautarea adevarului inseamna renuntarea la iluzii. Acest lucru se poate demonstra usor prin exemple din cotidian, care dezvaluie cat este de dureros serul adevarului . Inainte de orice, o minciuna atrage mult mai mult decat un drum anevoios. Adesea omul se imbata cu apa rece, se iluzioneaza , tocmai pentru ca este mai ispititoare variant frumoasa . Sa luam un exemplu simplu , din lumea adultilor: ascunderea unei fapte reprobabile in spatele unor gesturi frumoase. Iluzia se intretine o vreme, dar apoi teatrul isi tradeaza actorul si individual se pierde in marasmul de minciuni tesute cu grija. In plus, a renunta la iluzii este o forma de curaj personal si social. Adesea, se asociaza cu pierderea prietenilor, cu izolarea. Oamenii sunt incantati si sprijiniti cand isi intretin sperantele, dar abandonati cand nici macar nu mai viseaza la ele. In concluzie, negustorul de iluzii isi atrage popularitatea clorlalti, dar risca sa piarda echilibrul fragil al unei vieti autentice, in care suferinta si esecul sunt lectii necesare.