Ziarul Flux, Ed. 3 (976)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 30 ianuarie 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 30.01.2015

=Cuv. Antonie cel Mare

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Oamenii nu obosesc să fie banali. Și uneori sunt fericiţi tocmai din această cauză.

Octavian Paler

1 EURO..............................20.1949 1 Dolar american ............. 17.8535 1 Leu românesc ................. 4.5435 1 Rublă rusească ............... 0.2576 Timpul probabil: 30.01.2015

31.01.2015

Noros, 7 8 0C

Noros, 1 8 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

De ce au rămas spitalele fără medicamente?

3

PAGINA

ECONOMIC

Leul continuă să se deprecieze.

Experţii anticipează o criză majoră

4

PAGINA

ROMÂNIA

Elena Udrea, acuzată de spălare de bani în dosarul Microsoft

5

PAGINA

EXTERNE

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 3 (976)

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Împărţirea funcţiilor, pe ultima sută de metri. Câţi „vlazi” vor fi la guvernare?

Așa cum era de așteptat și cum și-au dorit democraţii, săptămâna trecută a fost semnat Acordul de constituire a noii alianţe de guvernare, formată de PD și PLDM. Cele două partide au declarat că își asumă „responsabilitatea guvernării” în Republica Moldova, iar fracţiunea PCRM s-a angajat să sprijine coaliţia în ceea ce privește instituirea organelor de conducere a Parlamentului și învestirea Guvernului.

Acordul care va reglementa funcţionarea Alianţei Politice pentru o Moldovă Europeană (APME), la fel ca și precedentele acorduri, conţine, în temei, generalităţi de genul renunţării la atacuri reciproce, coordonării opiniilor exprimate public, interdicţii pentru miniștri și alţi reprezentanţi ai coaliţiei în autorităţile publice de a avea atitudini critice faţă de deciziile luate de partenerii de Alianţă, interdicţii pentru deputaţi de a vota proiecte promovate de opoziţia parlamentară. Semnatarii Acordului s-au angajat să nu blocheze, „intenţionat și cu rea-credinţă”, deciziile în cadrul coaliţiei. De asemenea, aliaţii

se obligă să nu utilizeze eventualele cazuri de corupţie, confirmate de instanţă, pentru atacuri reciproce.

Evident, despre presupusele cazuri de corupţie, nici vorbă. Totul va fi păstrat în „familie”.

Acordul semnat de părţi stabilește și modul de funcţionare a APME, dar și de partajare a funcţiilor în viitorul Guvern. Documentul nu face referire însă la modul în care se va interacţiona cu deputaţii comuniști și ce

Scumpirile sunt inevitabile.

Sindicatele vin cu propuneri XXX

Argentina. Preşedintele a dizolvat principalul serviciu de informaţii

GPF

ABONAREA 2015

(citiţi pag. 2)

Piaţa românească, invadată de brânza care nu a văzut XXX (citiţi pag. 4) laptele

vor obţine ei în schimbul sprijinului acordat. Evident, nu ne bate gândul că opoziţia ar fi comis un gest altruist, iar unii analiști sunt tentaţi să creadă că, în afara Acordului prezentat publicului, ar mai exista și unul secret, care stipulează aceste angajamente reciproce.

Săptămâna trecută, noua coaliţie (de interese) a trecut prima probă.

Deși după mai multe ezitări și amânări, fostul ministru al Economiei,

alias finul lui Vladimir Plahotniuc, a fost instalat, cu votul comuniștilor, în fotoliul de președinte al Parlamentului. Ceea ce denotă clar cine face jocurile atât în Partidul Democrat, cât și în APME. Președintelui de faţadă al PD, Marian Lupu, nu i-a rămas altceva de făcut decât să laude prestaţia fostului spicher, Igor Corman, despre care se știe că este un mai vechi apropiat al său.

Continuare în pag. 3

America vrea noi sancţiuni împotriva Rusiei, în timp ce preşedintele Parlamentului European se opune Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, se opune instituirii de noi sancţiuni împotriva Rusiei, pe fondul escaladării conflictului din estul Ucrainei, relatează agenţia ucraineană de presă Unian, citată de AGERPRES. „Sancţiunile (în vigoare) sunt destul de eficiente. Nu este nevoie de altele noi”, a afirmat Schulz, într-o declaraţie pentru agenţia de presă APA. „Mă îndoiesc că instituirea de noi sancţiuni va pune capăt crizei ucrainene”, a opinat el, subliniind că pentru rezolvarea conflictului din Ucraina este nevoie să se insiste cu răbdare asupra dialogului, pe baza acordurilor de la Minsk.

Continuare în pag. 5

FLUX

2

Actual

30 IANUARIE 2015

Scumpirile sunt inevitabile.

Sindicatele vin cu propuneri Tot mai mulţi experţi avertizează asupra unor scumpiri în masă a mărfurilor și serviciilor, cauzate în special de devalorizarea leului moldovenesc. Recent, cel mai mare furnizor de energie electrică, Gas Natural Fenosa, a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea tarifelor pentru consumatori. Nu este exclus să vină cu astfel de solicitări și „Moldovagaz”, dar și furnizorul de căldură.

Majorarea tarifelor la energia electrică, în condiţiile în care azi Ucraina a întrerupt exportul în ţara noastră, este inevitabilă, și asta va deveni o problemă sesizabilă pentru locuitori. Această opinie a fost exprimată de Nicolai Mogoreanu, expert în domeniul energeticii, într-un interviu exclusiv pentru studioul „SputnicMoldova”, citat de News-Moldova.

Potrivit lui, situaţia se agravează și din cauza devalorizării valutei naţionale. „Din cauza devalorizării leului a venit deja momentul ca tarifele să se majoreze. Ai noștri nu fac acest lucru când tarifele trebuie să crească cu 3-5%. Acest lucru îl fac ca să producă un șoc – se va majora dintr-odată cu

20%. E foarte rău că nu există o variantă de rezervă. Am rămas doar cu Cuciurganul – și atât. Dacă vom mai avea probleme și cu gazul, atunci ne putem întoarce la anii ’90, când se făceau deconectări periodice. Energia noastră este cu mult mai scumpă decât cea pe care o cumpărăm de la Cuciurgan sau din Ucraina”, a remarcat expertul.

Totodată, pe piaţă se înregistrează deja creșteri substanţiale a preţurilor la alimentele de bază, cum ar fi uleiul, orezul, pastele făinoase etc. Potrivit comercianţilor, preţurile au crescut cel mai mult la produsele de import, cauza fiind deprecierea leului în raport cu euro și dolarul.

Majorarea preţurilor la resursele energetice vor condiţiona însă și o sporire substanţială a preţurilor la produsele autohtone, inclusiv a celor alimentare. Ceea ce ar fi o catastrofă pentru populaţie, îndeosebi pentru persoanele cu venituri mici, în condiţiile în care și așa, potrivit statisticii, moldovenii cheltuiesc aproape jumătate din veniturile obţinute pentru alimentaţie.

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a propus recent reducerea cotei TVA până la 5% la produsele alimentare, urmând experienţa ţărilor din Uniunea Europeană în acest sens. Astăzi ţara noastră se află în topul statelor europene cu cele mai mari cote TVA la alimente. Potrivit sindicatelor, această reducere va constitui un factor de susţinere a păturilor defavorizate. În felul acesta, ei ar avea

posibilitate să-și procure cel puţin strictul necesar. În prezent, potrivit art. 96 din Codul Fiscal, produselor alimentare li se aplică o cotă standard TVA de 20%. Excepţie fac produsele de panificaţie, produsele lactate, producţia din fitotehnie și horticultură în formă naturală, producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie și sacrificată, produsă, importată și/ sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, zahărul din sfeclă de zahăr, pentru care se aplică TVA în mărime de 8%, se arată într-un comunicat CNSM, citat de MOLDPRES. Sindicatele menţionează că majoritatea ţărilor europene practică impozite pentru mărfurile alimentare mai scăzute faţă de cota standard.

Mai mult decât atât, există și state care nu impozitează deloc alimentele, cum ar fi Marea Britanie, Irlanda și Malta. Practica internaţională demonstrează că o cotă mare a TVA nu constituie întotdeauna venituri mari pentru buget. Dimpotrivă, cote majorate conduc la acţiuni masive de evaziune fiscală. În opinia sindicaliștilor, această măsură ar reduce evaziunea fiscală și ar spori încasările din TVA la buget. Veniturile Republicii Moldova din TVA constituie circa 47% din total venituri fiscale, conform Legii Bugetului de Stat pentru anul 2014.

Principala cauză al acestui indicator redus ar fi evaziunea fiscală anume pentru produsele suprataxate, se arată în comunicatul CNSM. Iniţiativa sindicatelor de a reduce

taxa pe valoare adăugată la produsele alimentare de la 20% la 5% este susţinută și de producătorii de conserve.

Solicitat de agenţia „Infotag”, președintele Asociaţiei Producătorilor de Conserve „Speranţa-Con”, Ivan Sandic, a spus că conducătorii fabricilor consideră reducerea impozitului „actuală și oportună”.

Potrivit lui, reducerea TVA-ului va contribui la păstrarea și protejarea veniturilor populaţiei pe fundalul oscilaţiilor preţurilor, provocate de reducerea cursului leului moldovenesc. „Dacă 5% sunt prea puţine, propunem ca TVA-ul să fie redus până la 8%. Asemenea rată se aplică în privinţa produselor agricole și zahărului. Toţi procesatorii de materie primă agricolă trebuie să activeze

în condiţii egale. Ar fi logic să existe o singură rată – de la producţia fermierilor până la rafturile magazinelor la toate produsele alimentare.

Aceasta ar rezolva problema sprijinului neechilibrat al ramurilor”, a mai afirmat Sandic.

Unii experţi economici afirmă însă că iniţiativa sindicatelor nu va aduce beneficii consumatorilor, ci doar pierderi la bugetul de stat. „Această reducere practic nu va fi resimţită în societate. Preţurile, așa cum se stabilesc pe piaţă, vor rămânea la același nivel. Consumatorul cum plătește un preţ, în continuare va plăti același preţ”, a precizat directorul de programe al „ExpertGroup”, Dumitru Budianschi, pentru PublikaTV. Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

De ce au rămas spitalele fără medicamente?

Directorii de spitale sunt vinovați de faptul că au rămas fără medicamente în stocuri.

Ar fi trebuit să-și facă rezerve pentru cel puțin două luni, așa cum prevede un ordin al Ministerului Sănătății, pentru a asigura buna funcționare a instituțiilor medicale.

Declarația a fost făcută pentru Sănătate INFO de Alexandru Coman (în imagine), directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, după o ședință la Guvern cu premierul, companiile farmaceutice, Ministerul Sănătății și cel al Finanțelor. Stocurile cu medicamente, le-a reproșat responsabilul de la AMDM managerilor de spitale, trebuie suplinite așa cum sunt completate cele cu alimente sau cu petrol. „Dacă managerii spitalelor din țară ar fi respectat normele în vigoare, nu s-ar fi pomenit fără medicamentele necesare pentru tratamentul pacienților. Spitalele singure sunt vinovate că au ajuns la început de an fără medicamente. Asta pentru că ele ar fi trebuit să aibă o rezervă de medicamente pentru două luni înainte. În pofida faptului că companiile farmaceutice nu au început să distribuie medicamente, spitalele ar fi trebuit să dispună de tot necesarul

atât pentru luna ianuarie, cât și pentru luna februarie. În orice perioadă a anului, instituțiile medicale trebuie să aibă în stoc medicamente pentru două luni înainte, pentru orice eventualitate. Așa prevede un ordin al Ministerului Sănătății”, a adăugat Alexandru Coman.

Responsabilul a evitat să precizeze totuși când criza de medicamente ar putea fi rezolvată, subliniind doar faptul că „medicamente în țară sunt, însă acum se efectuează procesul birocratic”.

De cealaltă parte, unii directori de spitale spun că nu au reușit să-și facă rezervele necesare de medicamente deoarece companiile farmaceutice nu și-au respectat obligațiile contractuale pe parcursul anului precedent. „În anul precedent, companiile farmaceutice ne distribuiau medicamente cum doreau, nu cum prevede contractul. Deși trebuie constant să ne aducă o anumită cantitate de preparate, aceștia ne aduceau ba cantități mai mici, ba mai rar decât ar fi trebuit.

În consecință, nu am putut să suplinim rezervele pentru două luni înainte”, a afirmat directorul Spitalului raional din Nisporeni, Roman Vasiliu.

Managerul se plânge că din această cauză, instituția pe care o conduce duce lipsă de anumite preparate, iar altele sunt suficiente doar pentru câteva zile. „Ducem lipsă de soluție fiziologică și de preparate analgezice, aceasta este cea mai mare problemă. Nu dispunem de mai multe preparate, altele sunt pe terminate. Cu părere de rău, punem

pacienții să cumpere singuri medicamentele care lipsesc, dar le promitem că ulterior pot veni pentru a-și recupera banii. Anul trecut am avut probleme la acest capitol, dar nu așa mari”, a precizat Vasiliu.

Sunt însă și spitale care au reușit să-și suplinească stocurile, astfel încât acum, când majoritatea instituțiilor medicale cer pacienților să achite medicamentele care, în mod obișnuit, sunt acoperite de poliță, nu întâmpină probleme în tratamentul acestora. „Avem o rezervă pentru 60-90 de zile, așa cum prevede ordinul Ministerului Sănătății. Însă continuăm să luăm din această rezervă, dar nu prea punem la loc, ca aceasta să fie constantă. Sperăm ca situația să se rezolve până se epuizează rezerva noastră. Am discutat cu directorul unei companii farmaceutice și mi-a spus că în cel mai scurt timp urmează să distribuie medicamentele”, a declarat Gheorghe Roșu, directorul Spitalului raional din Râșcani.

Amintim că spitalele din Moldova au probleme cu stocurile de medicamente încă de la începutul lunii ianuarie,

însă autoritățile în Sănătate nu au găsit soluții nici până acum. Guvernul dă asigurări însă că instituțiile medicale vor avea medicamentele necesare în cel mai scurt timp, după ce la 27 ianuarie a avut loc o ședință cu responsabilii companiilor farmaceutice, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Ministerul Sănătății și Agenția pentru Achiziții Publice. Astfel, în cadrul ședinței Iurie Leancă a cerut ca structurile de resort să întreprindă eforturile necesare pentru a exclude deficitul de medicamente în spitale, astfel încât pacienții să nu aibă de suferit.

Din cauza creșterii dolarului și cursului euro, în ultimele luni au crescut prețurile la circa 2000 de medicamente.

Piața Republicii Moldova este direct afectată, din cauza faptului că 85 la sută dintre preparate sunt de import, iar restul depind de materia primă pe care o procură, la fel, în dolari sau euro. În plus, spitalele deja au dificultăți cu banii, din cauza faptului că CNAM a încheiat contracte de finanțare provizorii.

Sursa: e-sanatate.md

3

Politic

30 IANUARIE 2015

FLUX

Împărţirea funcţiilor, pe ultima sută de metri. Câţi „vlazi” vor fi la guvernare?

Urmare din pag. 1 Miercuri, 28 ianuarie, a fost încheiată cu succes și operaţiunea de împărţire a comisiilor parlamentare. Evident, cine împarte parte-și face, astfel că cele mai importante comisii vor fi conduse de PD și PLDM. Cele două partide și-au asigurat majoritatea în comisiile economică și juridică.

Liberalii și socialiștii s-au declarat revoltaţi de modul în care au fost repartizate comisiile parlamentare și de numărul de locuri care le-au fost oferite. În opinia lor, componența numerică și nominală a comisiilor permanente a fost stabilită cu abateri de la lege, fiind încălcat principiul reprezentării proporționale. În general, șeful liberalilor Mihai Ghimpu a constatat cu oareșice satisfacţie că toate presupunerile sale „sumbre” de acum câteva zile s-au adeverit după votul de miercuri: „În loc de alianţă PLDM-PD-PL, avem alianţă PLDM-PD-PCRM”. Remarcând că nu s-a procedat „nici creștinește, nici omenește” cu PL, șeful liberalilor i-a îndemnat pe Lupu și Filat să recunoască deschis că au mers „în coaliţie cu PCRM”. „Prezenţa PL în alianţă n-a depins de PL. Așa cum am fost excluși din AIE 2, așa s-a procedat și acum. Nu noi am fost împotriva alianţei și nu noi am decis să fim în afara majorităţii parlamentare”, a punctat Ghimpu după ședinţa Legislativului.

Noua coaliţie este contestată deopotrivă și de dreapta, și de stânga. Liberalii îi acuză pe partenerii săi nerealizaţi de faptul că nu au dat curs recomandărilor oficialilor europeni, formulate în cadrul întrevederii de la Aeroport, că și-au dorit din start o alianţă cu comuniștii și că vor deturna cursul european al ţării noastre.

Pe de altă parte, socialiștii au deplâns constituirea Alianţei, pe care au numit-o coaliţie „a oligarhilor, o coaliţie a celor trei Vlazi, al cărei scop este protejarea averilor personale și gestionarea în comun a puterii și a fluxurilor financiare”. În cadrul unui comunicat al formaţiunii se menţionează că „PSRM regretă votul Partidului Comuniștilor și, respectiv, contopirea acestei formaţiuni cu cei care au adus Republica Moldova în prag de faliment”. Uitând, probabil, să menţioneze că anterior a votat alături de fosta coaliţie pentru alegerea șefului statului, ajutând astfel

Alianţa de atunci, formată în linii mari din aceiași oligarhi, să se menţină la putere.

La momentul când a fost anunţată constituirea alianţei dintre cele două partide, Vladimir Filat recunoștea că o guvernare minoritară va fi dificilă, însă nu imposibilă, motivând că nu s-a reușit să se ajungă la o înţelegere cu Partidul Liberal.

Marian Lupu a invocat rezultatele alegerilor, care „au format niște condiţii deloc ușoare”. „Cel mai important este că prin acest act punem capăt perioadei de incertitudini.

A venit timpul pentru acţiuni”, a punctat acesta. Necesitatea instaurării cât mai grabnice a unui nou Guvern a fost dictată inclusiv de situaţia complicată din regiune, au mai argumentat cei doi șefi de partide.

Dar așa cum a atenţionat mai multă lume, noua coaliţie va fi una extrem de fragilă și expusă șantajului. În primul rând, pentru că deputaţii comuniști vor putea în orice moment să-și retragă sprijinul în adoptarea unor decizii, pentru că, de facto, ei nu și-au asumat niciun fel de angajamente. Sau să-și condiţioneze drastic votul. Asta în cazul în care, după cum menţionam anterior, aceste angajamente nu au fost stipulate în cadrul unor acorduri secrete.

Dacă ţinem cont de faptul că democraţii (vezi Plahotniuc) au fost artizanii acestei guvernări minoritare, deputaţii PCRM ar putea fi o masă de manevră în mâna acestora, cu ajutorul cărora vor putea torpila anumite decizii, fără a-și declara pe faţă opunerea.

Noua coaliţie este extrem de vulnerabilă și pentru că beneficiază de o susţinere extrem de redusă din partea populaţiei. În primul rând, pentru că populaţia a votat masiv pentru forţele de opoziţie, orientate, mai degrabă, către răsărit (aici trebuie să-i luăm în calcul și pe votanţii care erau dispuși să-l susţină pe Renato Usatâi, și pe cei care au votat pentru clona PCRM), iar victoria partidelor proeuropene s-a datorat, de fapt, unor tertipuri și chichiţe juridice. Dar și foarte mulţi dintre cei care i-au susţinut în alegeri pe numiţii proeuropeni se declară acum profund

dezamăgiţi de comportamentul acestora. Ce-i drept, asta pare să conteze însă mai puţin pentru respectivii politicieni, odată ce scopurile pe care și le-au propus au fost atinse.

Alianţa mai are de trecut un hop, care pare să fie cel mai dificil, care va fi votul pentru noul Guvern. La moment, situaţia se conturează în felul următor. Potrivit Acordului dintre părţi, fotoliul de prim-ministru le revine liberal-democraţilor. În cadrul consultărilor cu președintele ţării, șeful PLDM, Vladimir Filat, l-a înaintat în respectiva funcţie pe actualul premier în exerciţiu, Iurie Leancă. Care își dorește cu ardoare să o exercite în continuare. Asta însă nu înseamnă nicidecum că Filat chiar ar vrea să-l facă pe Leancă șef al Cabinetului de Miniștri.

Miercuri, 28 ianuarie, președintele Timofti a semnat decretul prin care l-a desemnat pe Iurie Leancă în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru, propunerea PLDM fiind și singura.

Conform Constituției, acesta are la dispoziție 15 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și a garniturii guvernamentale.

Președintele PCRM, Vladimir Voronin, a declarat repetat că fracţiunea comuniștilor nu va

vota un Guvern condus de Iurie Leancă. Cum, de altfel, a precizat că nu va vota niciun Guvern care-i va avea în frunte pe Filat, Lupu ori Plahotniuc. El le-a recomandat liberaldemocraţilor să găsească o altă candidatură. Iar asta ar putea coincide în mod fericit și cu dorinţa lui Vladimir Filat.

Acum câteva zile, liberalii afirmau că nu vor vota noul Guvern, precizând că ar putea reveni la discuţii doar în cazul în care cele două partide renunţă la acord și reiau discuţiile cu PL. „Noi nu vom adera la o coaliție susținută tacit de PCRM”, a subliniat Ghimpu pentru inprofunzime.md. „Despre votare nici nu poate fi vorba, pentru că un guvern îl votezi când ești la guvernare, iar noi am fost excluși de la guvernare”, a mai adăugat liderul PL. Totuși, prin presă s-a vehiculat că liberalii lui Ghimpu ar putea totuși să-și dea votul pentru candidatura lui Iurie Leancă, pentru a-i da peste cap planurile lui Filat, care, în opinia lor, ar avea alte preferinţe și ar fi interesat să-l scoată din calcul pe Leancă. Totodată, Ghimpu ar putea vota pentru a-și face o imagine bună în faţa societăţii, arătând că nu o face pentru funcţii, ci pentru „parcursul european” al ţării.

Ieri, șeful liberal-democraţilor a făcut un apel către liberali, pe o reţea de socializare, îndemnându-i să voteze pentru un Guvern „proeuropean”, demonstrând astfel că „nu funcţiile, nu pârghiile sunt valorile care îi reprezintă”, ci asigurarea „continuităţii parcursului european”.

Răspunsul lui Ghimpu nu a întârziat și a venit pe aceeași reţea. „Liberali, aliniere! Am primit ordin de la brigadirul „Pro-european” al ultimului colhoz din RM. Să trăiți, tovarășe brigadir!”, a scris liberalul.

Nu ne rămâne să adăugăm decât: „Să trăiești, tovarășe popor!”.

Ioana FLOREA, FLUX

Leul continuă să se deprecieze. Experţii anticipează o criză majoră Moneda naţională continuă să se deprecieze în raport cu principalele valute de referinţă, iar experţii vorbesc tot mai insistent despre o criză financiară care se va aprofunda în perioada următoare.

Cursul afișat de Banca Naţională pentru ziua de ieri a fost de 17,84 lei pentru un dolar american, iar un euro a costat 20,26 lei. Deprecierea leului a provocat deja scumpirea mai multor produse, atât alimentare, cât și nealimentare, în special a celor de import. În aceste condiţii, se devalorizează veniturile și scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. Experţii prezic inevitabilitatea creșterii tarifelor pentru energie, ceea ce va provoca scumpiri în lanţ și la produsele autohtone.

De la începutul acestui an, dolarul american s-a apreciat cu peste 14% faţă de leul moldovenesc, iar comparativ cu situaţia din ianuarie trecut, creșterea este de aproape 40 la sută.

Moneda unică europeană a crescut cu aproximativ 13 la sută pe parcursul unui an. Aceste tendinţe se menţin și în continuare, iar guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, evită să facă previziuni privind stabilizarea leului moldovenesc. Intervenţiile de până acum ale BNM pe piaţa valutară au fost prea puţin eficiente.

Acum câteva zile, guvernatorul BNM punea deprecierea leului pe seama unor factori externi, dar și a situaţiei politice dificile din ţara noastră. În cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, el afirma că economia Moldovei a fost lovită de șocuri externe, pentru care nu a fost pregătită.

Drăguţanu s-a referit la înrăutăţirea situaţiei economice din Federaţia Rusă, dar și la embargoul impus de Moscova pentru produsele agricole moldovenești, ceea ce a condiţionat un nivel slab de acoperire a cererii de valută străină de către ofertă. „Rubla rusească a scăzut dramatic, așa că muncitorii moldoveni din Rusia trimit acasă mai puţini dolari sau euro ca înainte. Astfel, au scăzut remitenţele. O altă cauză care a dus la deprecierea leului constituie scăderea volumului exporturilor, asupra cărora și-au lăsat amprenta embargourile.

Mai este un factor, poate că nu la fel de important, dar care lasă urme. În panică, tot mai mulţi cetăţeni au început să cumpere euro și dolari. O cauză o mai constituie și situaţia politică. Unii oameni de afaceri, când văd că nu există stabilitate, încearcă să-și protejeze capitalurile, scoţându-le din ţară”, a precizat Drăguţanu, citat de IPN. Experţii economici sunt însă tentaţi să creadă că deprecierea valutei naţionale a fost condiţionată într-o măsură mai mare de factori interni. Directorul

„Alpha Invest”, expertul Sveatoslav Mihalache, este de părere că impactul factorului extern este de doar 20-30 la sută. „Principala problemă rămâne datoria internă ca urmare a creditării celor trei bănci. Intrăm într-o criză foarte puternică, poate asemănătoare celei din ’98”, a precizat el pentru „Wall Street Moldova”.

Fostul premier Ion Sturza pune întreaga vină pentru deprecierea leului pe seama guvernatorului BNM, acuzându-l de neprofesionalism. În cadrul unei emisiuni la ProTV, el a declarat că „în Republica Moldova, legislaţia este

extrem de dură, chiar prohibitivă, care impune niște reguli clare de prudenţă financiară de control. Nici Guvernul, nici Parlamentul, nici organele de control nu au dreptul de a interveni în asemenea situaţii, cu excepţia lui Drăguţanu”.

Sturza a invocat numele fostului guvernator al BNM, Leonid Talmaci, care, în opinia lui, nu ar fi admis să se ajungă la o asemenea stare de lucruri.

Deprecierea continuă a leului moldovenesc va avea efecte negative asupra întregii economii naţionale, consideră experţii. În opinia directorului

executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupușor, cel mai mult vor avea de suferit întreprinderile care depind într-o măsură mai mare de importurile de materie primă, ele fiind nevoite să majoreze preţurile la producţia finită.

Lupușor a mai precizat pentru „Wall Street Moldova” că și sectorul bancar va fi afectat din cauza majorării volumului creditelor neperformante.

Anterior, și președintele Ligii Bancherilor, Dumitru Ursu, aprecia că tendinţele de depreciere a leului sunt periculoase pentru economia naţională și vor afecta atât agenţii economici, cât și populaţia. „Se vorbește de factorii externi, de ceea ce se întâmplă în Federaţia Rusă cu rubla rusă, cu fluctuaţiile dintre dolar și euro. Într-adevăr, există premise internaţionale de a influenţa piaţa valutară din Republica Moldova, pentru că avem și noi niște relaţii economice internaţionale, fie de export, fie de import cu piaţa internaţională, cu Uniunea Europeană, cu Federaţia Rusă. Dar nu trebuie să mizăm numai pe această explicaţie, grosul problemei totuși este în Republica Moldova, pe piaţa internă”, a afirmat el într-un interviu pentru Europa Liberă. În opinia experţilor, este puţin probabil ca valutele străine să revină la cotaţiile iniţiale.

FLUX

FLUX

4

Aplicând liniar rata menţionată de neplată ar rezulta că, din ceea ce ar trebui să plătească sub forma impozitului pe profit, capitalul străin nu plătește decât vreo 14%, iar cel românesc vreo 38%! Numai că știm că circa o treime din firmele românești, reprezentând așa-numitele microîntreprinderi, plătește în contul profiturilor pe care le realizează nu impozitul de 16% pe profitul declarat, ci impozitul de 3% pe încasări, unde rata de plată reală este între 90 și 100%. Or, dacă o treime din capitalul românesc plătește practic integral impozite în contul profiturilor realmente obţinute, înseamnă că restul de două treimi din capitalul autohton și în întregime capitalul străin plătesc și mai puţin decât în proporţiile calculate anterior.

România

30 IANUARIE 2015

Mascarada impozitării profitului (II) O imagine pur apocaliptică se conturează!

1) Doar vreo 2,7 mld de euro se încasează la bugetul statului din impozitul pe profit, ca urmare a impunerii cu 16% a numai 16,6 mld de euro din cele aproape 80 mld de euro profituri reale obţinute și care ar trebui impozitate. Peste 60 mld euro se evaporă în fiecare an înainte de impozitare, grosul prin străinătate. 2) Microîntreprinderile, care nu reprezintă nici 1015% din cifra de afaceri pe ansamblu, plătesc ca impozite în contul profiturilor realizate mai mult decât întregul capital străin care obţine pe plan real spre 70% din totalul profiturilor.

3) Aceleași microîntreprinderi plătesc impozite în contul profiturilor efectiv realizate între două și trei ori mai mult decât restul capitalului românesc. 4) Te apucă ameţelile la constatarea că, în contul impozitării profiturilor real obţinute, capitalul străin nu plătește 85-90% din ceea ce s-ar cuveni să plătească, iar capitalul românesc nu plătește 60-65% din ceea ce s-ar cuveni să plătească!

Este de tolerat o asemenea stare de lucruri?

Nu! Este de schimbat? Da! Poate fi schimbată?

Elena Udrea, acuzată de spălare de bani în dosarul Microsoft Președintele PMP, deputatul Elena Udrea, a fost acuzată de spălare de bani și fals în declaraţii. Ea a fost citată, joi, 29 ianuarie, la DNA în dosarul Microsoft.

Fostul ministru Elena Udrea a scris pe Facebook că a fost citată, cu mandat de aducere, la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru a oferi lămuriri, ea precizând că este surprinsă de decizia anchetatorilor de a proceda așa, în condiţiile în care s-a arătat în permanenţă dispusă să colaboreze, notează Mediafax.

Surse judiciare au explicat că parchetul a decis să emită un mandat de aducere pentru că joi au fost chemate la DNA mai multe persoane.

Numele Elenei Udrea a fost menţionat în dosarul Microsoft, dar și în alte dosare precum gala Bute. În octombrie 2014, Elena Udrea a fost audiată în dosarul de corupţie al lui Gheorghe Ștefan, precizează gandul.info.

Elena Udrea este acuzată de DNA de spălare de bani și fals în declaraţii.

Anchetatorii susţin că Dorin Cocoș ar fi primit în 2009 o mită de 9 milioane de euro pentru a-și folosi influenţa asupra ministrului Gabriel Sandu pentru ca societatea Fujitsu Siemens să primească contractul pentru licenţele informatice Microsoft. Procurorii susţin că din acești 9 milioane de euro, Dorin Cocoș ar fi împrumutat compania Eurohotels, dar și că a achiziţionat o serie de imobile. Din descrierea faptelor făcute de procurorii rezultă că cei 9 milioane de euro au fost utilizaţi în două scopuri: primul a fost să împrumute Eurohotels, împrumuturile fiind în cuantum mic sub 40.000 lei; iar al doilea scop fiind achiziţia de imobile, achiziţie făcută în comun de soţii Udrea-Cocoș.

Procurorii afirmă că Udrea ar fi săvârșit infracţiunea de fals în declaraţii pentru că nu a declarat împrumuturile menţionate mai sus. Acuzaţia cea mai serioasă este aceea de spălare de bani. Anchetatorii susţin că Udrea cunoștea faptul că imobilele cumpărate în comun cu Dorin Cocoș au fost plătite din banii primiţi ca mită pentru intervenţiile sale. „Din probatoriul administrat până la acest moment rezultă probe certe în sensul că inculpatul Cocoș Dorin a săvârșit infracţiunea de trafic de influenţă, sumele de bani obţinute cu titlu de folos necuvenit din săvârșirea acestei infracţiuni fiind utilizate în achiziţia de imobile și pentru creditarea societăţilor. Din declaraţiile de avere din perioada 2009-2014 rezultă că Udrea Elena Gabriela cunoștea provenienţa fondurilor utilizate pentru achiziţionarea de bunuri comune, având cunoștinţă și de intenţia inculpatului Cocoș Dorin de obţinere a unor chitanţe false privind restituirea pretinsului împrumut de la Pescariu Dinu”, au explicat surse judiciare pentru gândul.info.

FLUX

De asemenea, da! Se vrea însă o schimbare?

Nu! Aceasta este problema! Pentru o schimbare ar fi de ajuns a înlocui impozitarea propriu-zisă a profitului cu o derizorie impozitare a cifrei de afaceri (adică generalizarea impunerilor din cazul microîntreprinderilor), care nu poate fi evazionată! Ascunderea faţă de fiscalizare a profitului este posibilă pentru că păgubit este doar statul. Încercarea de ascundere faţă de fiscalizare a încasărilor nu este posibilă pentru că intră în coliziune cu interesele plătitorilor care sunt și ei privaţi. Dacă însă nu se vizează a se schimba ceva în România și statului român nu i se va conferi rolul de a și face ceva pe linia dezvoltării ţării, atunci nu are rost a se întreprinde nimic în fiscalizarea profitului. Oricum

însă, impozitarea profitului în actualele condiţii trebuie desfiinţată. Și cu și fără cele 2,7 mld de euro din această impozitare, statul român este același. Mascarada trebuie să înceteze!

Măcar să oficializăm jefuirea statului român și a ţării numite încă România.

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

Piaţa românească, invadată de brânza care nu a văzut laptele Un fenomen periculos se extinde rapid, în timp ce autorităţile refuză să ia încă o măsură în acest sens. Este vorba despre prezenţa pe piaţa românească a lactatelor fabricate fără lapte, susţine Claudiu Frânc, președintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România. La rândul său fermier în Maramureș, Frânc susţine că brânzeturile fără lapte au început să fie tot mai prezente în România, ajungându-se ca după comercializarea lor în pieţe, aceste produse să poată fi acum găsite chiar și pe rafturile marilor magazine, atenţionează publicaţia Agrointeligenţa. În locul laptelui, brânzeturile sunt fabricate dintr-o serie de uleiuri vegetale, precum cel de palmier și cel de soia. Așa se ajunge ca produse să fie extrem de ieftin – preţul fiind singurul semn care diferenţiază aceste lactate de cele care respectă reţetele tradiţionale și au lapte proaspăt în compoziţie. „Deși TVA-ul este de 24% pentru toate produsele, cum vă explicaţi că se găsesc în magazine brânzeturi de provenienţă incertă care se vând cu preţul de 10 lei sau chiar mai puţin?! În mod cert, acel produs conţine orice altceva numai lapte nu. În condiţiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6 kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor retaileri la acest preţ ridicol de doar câţiva lei”, a punctat revoltat președintele FCBR, Claudiu Frânc.

Riscurile la care sunt expuși românii care consumă lactate produse fără lapte sunt diverse și periculoase, întrucât la baza acestor produse stau uleiuri ce conţin grăsimi esterificate cu grave consecinţe asupra sănătăţii.

Apariţia acestui tip de produse este cunoscută de autorităţile din România încă din primăvara anului trecut, dar nu s-a luat nicio măsură, a mai precizat președintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România. Potrivit acestuia, la vremea respectivă, cu ocazia efectuării unor controale în pieţe, au fost descoperite în special brânzeturi aduse din Bulgaria și care nu aveau, conform analizelor din laborator, niciun gram de lapte. Însă această practică nu le este străină nici producătorilor din România, poate și din cauza legislaţiei permisive, care permite un anumit adaos de alte produse în brânzeturi, exceptând laptele.

Fermierii vor o etichetare corectă a produselor din lapte În cadrul unei întâlniri cu oficiali din Ministerul Agriculturii, crescătorii de ovine și de bovine din România au venit cu propuneri care, deși nu vor putea să elimine din piaţă aceste pericole alimentare, vor putea măcar să ofere consumatorului șansa de a alege în cunoștinţă de cauză. „Am propus ca etichetele produselor lactate să includă minim patru elemente: ţara de origine a laptelui materie primă, cantitatea de lapte proaspăt, cantitatea de lapte reconstituit (lapte praf) din produs și cât la sută din produs este reprezentat de altceva decât lapte. În acest moment există o legislaţie europeană adoptată

în cadrul conferinţei din 10 martie 2010, care spune că statele membre pot impune aceste elemente de etichetare”, a declarat pentru Agrointeligenţa, Claudiu Frânc. În afară de aceste măsuri ce ţin de o etichetare corectă în industria laptelui, Claudiu Frânc vine cu alte soluţii concrete pentru riscul la care sunt expuși fermierii români într-o piaţă invadată de importuri. Mai mult, odată cu eliminarea cotelor la lapte de la 1 aprilie, producătorii români nu vor putea face faţă concurenţei neloiale din afară. Din aceste motive, crede Frânc, se impune o promovare a consumului de produse românești și măsuri urgente de etichetare corectă.

Multinaţionalele nu mai vor lapte autohton Reprezentantul din sectorul agricol susţine că începând cu martie-aprilie, producătorii mici de lapte, acei fermieri care deţin între 3 și 20 de capete, vor întâmpina dificultăţi în ceea ce privește menţinerea pe piaţă. „Foarte mulţi procesatori din România nu mai acceptă să reînnoiască contractele cu fermierii români pentru furnizarea laptelui. În Suceava, procesatorii au anunţat că după 1 februarie nu vor mai prelua niciun gram de lapte de la producători, indiferent de mărimea acestora.

Motivul principal este legat de faptul că în ultimul trimestru al anului 2014 au intrat cu 35% mai multe produse din lapte provenite din zona comunitară decât în anul precedent. Multinaţionalele de lactate preferă ca în aceste condiţii să sprijine fermierii de la ei din ţară, preluând laptele de acolo. În acest moment, piaţa laptelui este suprasaturată”, a mai spus fermierul.

TVA redus pe tot lanţul laptelui Pentru a rezolva problema laptelui, una dintre soluţii ar fi reducerea TVA la 9% la lactate, măsură ce ar trebui aplicată pe întreg lanţul. „Procesatorul român nu poate să susţină o reducere a taxei pe valoare adăugată doar la laptele materie primă în situaţia în care toate inputurile pe care le cumpără au un TVA de 24%. Situaţia i-ar aduce, la bilanţ, un deficit de 15%. În concluzie, reducerea trebuie aplicată pe întreg lanţul alimentar”, a explicat Claudiu Frânc pentru Agrointeligenţa.

FLUX

Externe

30 IANUARIE 2015

5

FLUX

America vrea noi sancţiuni împotriva Rusiei, în timp ce preşedintele Parlamentului European se opune Urmare din pag. 1 Potrivit acestuia, UE trebuie să arate clar Rusiei că se poate ajunge la pace doar prin negocieri și nu prin confruntare militară. În pofida escaladării conflictului în ultima săptămână în estul Ucrainei, Uniunea Europeană trebuie să-și menţină politica actuală. „Trebuie să încercăm să dezamorsăm criza printr-o combinaţie de sancţiuni și dialog, altfel ne vom confrunta cu ameninţarea unui conflict și mai grav” decât acesta, a avertizat el.

Sursa precizează că președintele SUA, Barack Obama, și cancelarul german Angela Merkel au convenit marţi, 27 ianuarie, într-o discuţie telefonică, asupra necesităţii de a sancţiona Rusia pentru sprijinirea miliţiilor separatiste proruse și nerespectarea obligaţiilor care îi revin în temeiul acordurilor de la Minsk, menite să pună capăt conflictului din Ucraina. În timp ce ţări precum Polonia cer înăsprirea sancţiunile împotriva Kremlinului, noul premier al Greciei, Alexis Tsipras, nu susţine declaraţii-

le unor lideri din UE privind necesitatea discutării și adoptării de noi sancţiuni la adresa Rusiei, în contextul escaladării tensiunilor din estul Ucrainei, potrivit agenţiei ruse de presă Interfax.

Potrivit mass-media din Grecia, Tsipras i-a acuzat pe liderii UE de faptul că aceștia „nu s-au consultat cu Grecia” atunci când au făcut declaraţiile cu privire la necesitatea adoptării de sancţiuni la adresa Moscovei.

Pe fundalul acestor discuţii, Parlamentul unicameral de la Kiev (Rada Supremă) a adoptat, la 27 ianuarie, în prima lectură, un proiect de lege prin care Rusia este declarată „stat agresor”, iar autoproclamatele republici Doneţk și Lugansk sunt calificate drept organizaţii teroriste, informează romaniatv.net.

Deputaţii ucraineni au făcut, în același timp, un apel la comunitatea internaţională să recunoască „actul de agresiune” împotriva Ucrainei și ocupaţia de pe teritoriul ei, transmite agenţia Unian, citată de Agerpres.

Rada Suprema a cerut, de asemenea, ajutor internaţional suplimen-

ARGENTINA Preşedintele a dizolvat principalul serviciu de informaţii Președinta argentiniană Cristina Kirchner a anunțat o reformă profundă a serviciilor de informații, pe care le bănuiește că ar fi jucat un rol în moartea procurorului Alberto Nisman, în timp ce ancheta în legătură cu moartea acestuia stagnează, informează marți, 27 ianuarie, AFP, citată de AGERPRES.

tar și sancţiuni mai dure împotriva Moscovei, transmite Reuters.

Moscova a criticat dur gestul parlamentului ucrainean, calificându-l drept iresponsabil și iraţional. „Este o declaraţie absolut iresponsabilă, o acţiune iraţională care are scopul de a bloca calea spre găsirea unui compromis care este atât de necesar acum în Ucraina”, a declarat ministrul adjunct rus de Externe, Grigori Karasin, potrivit agenţiei TASS, citată de dcnews.ro.

O sursă diplomatică, citată de Interfax sub rezerva anonimatului, a afirmat că o ţară poate fi declarată „stat agresor” doar de Consiliul de Securitate al ONU și că rezoluţia de marţi a Radei Supreme nu are nicio legătură cu dreptul internaţional. „Decizia adoptată (de Rada Supremă) arată ignoranţa și incompetenţa totală a deputaţilor ucraineni”, a afirmat sursa. În contextul acestor controverse, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a prelungit, miercuri, 28 ianuarie, până în luna aprilie, suspendarea dreptului de vot al celor 18 deputaţi ruși, o de-

cizie adoptată anul trecut, în urma anexării Crimeii de către Moscova, informează mediafax.ro. În replică, Rusia a anunţat că nu va mai participa, până la sfârșitul acestui an, la lucrările Consiliului, o instanţă fără putere legislativă menită să favorizeze dialogul cu privire la probleme legate de democraţie și drepturile omului. „Părăsim APCE până la sfârșitul

anului”, a declarat pentru presă șeful delegaţiei ruse Aleksei Pușkov. Fără Rusia, viitoarele dezbateri în APCE care o vizează se vor rezuma la un „exerciţiu gol”, a apreciat el.

Pușkov a mai subliniat că Rusia va examina dacă este necesar săși menţină prezenţa în organizaţia paneuropeană, a cărei membră este din 1996.

FLUX

A înlocuit politicienii de carieră cu profesori: Noul premier al Greciei şi-a ales o echipă de academicieni pentru a reconstrui economia Cu scăderi ale cotaţiilor acţiunilor și de 17% într-o singură zi, băncile grecești au devenit primele victime ale cutremurului politic provocat în Grecia de victoria în alegerile parlamentare a partidului radical de stânga Syriza condus de Alexis Tsipras, notează Ziarul Financiar.

În cadrul unui interviu televizat, ea a anunțat dizolvarea SI, principalul serviciu de informații din Argentina și înlocuirea acestuia cu Agenția Federală de Informații.

Acuzată la mijlocul lunii ianuarie de procurorul mort în circumstanțe misterioase de obstrucționarea anchetei privind atentatul asupra centrului evreiesc AMIA din 1994, soldat cu 85 de morți, Kirchner a vorbit pentru prima dată la televiziune de la începerea cazului Nisman, care a provocat o vie emoție în Argentina.

Numeroși argentinieni și opoziția consideră că guvernul se află în spatele morții procurorului, la 18 ianuarie, eliminat, în opinia lor, de teama dezvăluirilor pe care acesta trebuia să le facă a doua zi în Congres. Potrivit lor, Alberto Nisman urma să o acuze oficial pe Cristina Kirchner, președintele argentinian, că încearcă să acopere implicarea Iranului în atentatul din 1994 de la centrul cultural evreiesc din Buenos Aires, deoarece urmărea să semneze un acord economic cu Teheranul, notează digi24.

Cristina Kirchner susţine că procurorul a fost păcălit de către doi presupuși agenţi secreţi, care i-au dat informaţii false pentru a discredita autorităţile, și că apoi a fost eliminat când nu a mai fost nevoie de el. Tocmai de aceea, într-o primă reacţie la acest scandal, liderul de la Buenos Aires a anunţat că dizolvă principalul serviciu de informaţii al ţării, deoarece vrea o reformare a acestuia. „Dizolvarea SI este o datorie a democrației și trebuie să realizez această reformă. Am asistat la un fel de mașinație permanentă a procurorilor, judecătorilor, mass-media, care a fost dată în vileag și pe care trebuie să o tăiem de la rădăcină”, a declarat Kirchner. În decembrie, Cristina Kirchner i-a demis pe cei trei principali lideri ai SI, bănuiți de scurgeri de informații și de lipsă de loialitate, un cutremur în lumea serviciilor de informații.

Procurorul Alberto Nisman care a investigat atacul asupra centrului evreiesc AMIA a acuzat-o pe președinta Argentinei că s-ar fi înțeles în secret cu Iranul pentru a-i proteja pe autorii atentatului. La câteva zile după aceste acuzații, respectivul procuror a fost găsit mort în locuința sa. Kirchner a declarat că nu crede în ipoteza sinuciderii acestuia și consideră că, de fapt, moartea procurorului face parte dintr-un complot împotriva ei pus la cale de unii ofițeri din serviciile secrete.

FLUX

La doar o zi după ce a fost numit premier, Tsipras a reușit să formeze cu partenerul luat la guvernare, populiștii antiimigraţioniști Grecii Independenţi, un guvern care-l are ca pion central pe ministrul de Finanţe, Yanis Varoufakis, academician și militant îndârjit contra austerităţii care a topit 25% din economia elenă. De altfel, Tsipras a optat pentru academicieni în posturicheie. Printre ei, Giorgos Stathakis, noul ministru al Economiei, este profesor de știinţe economice la Universitatea din Creta, iar Nikos Kotzias, ministrul de Externe, este profesor de studii economice la Universitatea din Pireu.

Tsipras, în vârstă de 40 de ani, care spre spaima investitorilor, a promis că va renegocia condiţiile programului de bailout internaţional care a adus banii vitali sistemului bancar, a reușit în doar o zi să facă ceea ce politicienii tradiţionali din vechea gardă nu au reușit: reformarea structurii guvernului. Noul guvern va avea zece ministere și patru superministere.

Noul ministru grec al Finanţelor, sperietoarea oligarhilor Yanis Varoufakis, omul care va duce lupta directă cu creditorii internaţionali pentru eliminarea austerităţii, este, așa cum s-a autoproclamat, „un economist accidental” și un blogger cu talent literar care a studiat la prestigioasa universitate britanică Essex și a predat în Australia, Grecia și SUA. Varoufakis va deveni unul dintre cei mai importanţi politicieni ai Europei deoarece lupta sa cu troica creditorilor va fi urmărită îndeaproape de alţi șefi de guvern care au încercat, dar n-au reușit să îndulcească prea mult cura de austeritate prescrisă la nivel european de Berlin și de creditori.

În interviurile de dinaintea alegerilor, Varoufakis a promis că îi va distruge pe oligarhii greci, va pune capăt la ceea ce el spune că este o criză umanitară în Grecia și va renegocia cu creditorii reducerea muntelui de datorii al ţării.

Varoufakis, în vârstă de 53 de ani, a câștigat respectul conducerii Syriza prin postările sale de pe Twitter despre criza financiară. Comentariile sale online sunt urmărite de mii de persoane, scrie Thomson Reuters. „Vom distruge bazele pe care oligarhii și-au construit timp de decenii un sistem, o reţea care suge energia și forţa economică din oricine altcineva din societate”, a afirmat Varoufakis postului britanic de televiziune Channel 4. În pofida discursului agresiv, reacţia inertă a pieţelor la victoria zdrobitoare a Syriza în alegeri arată că investitorii se așteaptă ca noul ministru de finanţe să adopte un stil mai flexibil în negocierile cu creditorii.

Paolo Pizzoli, economist la ING, atrage atenţia asupra „atitudinii constructive” a profesorului de economie după ce acesta a vorbit despre nevoia de a „minimiza conflictele și de a maximiza șansele unor acorduri benefice ambelor părţi”.

Varoufakis, ca și Syriza, se opune abandonării euro, dar crede că pretenţiile troicăi creditorilor internaţionali – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internaţional, reprezintă o „nebunie” și că acestea trebuie contrate, notează publicaţia australiană Business Spectator, citată de Ziarul Financiar.

FLUX

6

FLUX

Cultur=

30 IANUARIE 2015

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI Curtea Mănăstirii Dobruşa

DE LA NEPTUN – LA COTROCENI (Pagini de jurnal)

7.VII. Trec pe la spitalul municipal nr. 2 să o vizitez pe Zinovia. Urc la etajul 3, la Ludmila Vieru. În hol, îl întâlnesc pe medicul Viorel Botnaru, cu care am făcut cunoștinţă la incredibila plecare dincolo a lui Nicolae Vieru. Dar vine vorba de o altă dramă cumplită. Viorel mă întreabă: - Îl cunoști pe Stihi?

- Ilarion, regizorul de teatru?

- Da. - Firește, îl cunosc.

- Chiar în aceste clipe moare aici, la noi…

- Doamne, păzește! Ce are?

- Insuficienţă renală. Blocajul rinichilor care nu mai funcţionează…

La Ludmila în birou intră o doamnă blondă, plânsă. Mi se spune că e soţia lui Ilarion. Fosta. Divorţaseră. Va venit și o altă fiinţă feminină? Nu, nu se știe dacă a mai fost căsătorit. Doamna vorbește rusește. Ludmila o sfătuiește să-i telefoneze fiului, să vină, poate că-și prinde tatăl încă în viaţă. Aflu că ful lor, al divorţaţilor, își face studiile la București.

Pe Ilarion Stihi l-am cunoscut mai îndeaproape după ce a montat spectacolul „Pepi Cioraplung”.

Ne vedeam serile la Teatrul Naţional. Discutam, ne împărtășeam necazurile. Probabil și bucuriile.

Era un om foarte liniștit, de un bun simţ evident…

Dumnezeu să-l salveze sau să-l ierte.

De la Neptun, de la întrunirea scriitorilor, cu invitaţii personale, din partea Președintelui, tipărite „tipicar” și caligrafiate cu gravitate în partea numelui și prenumelui, preîntâmpinaţi că trebuie să ne prezentăm în ţinută sobră, îmbarcaţi în două autocare, suntem transportaţi la Cotroceni la recepţia oferită de dl Ion Ilescu.

Cu două zile înainte, în autocarul ce ne ducea spre Deltă, Nicolae Breban și Dumitru Ţepeneag atinseseră problema prezentării-neprezentării la Președinte și ce ar fi cazul să-i spună, ba chiar anumite lucruri să i le ceară în mod imperativ; primul zicea că va merge, al doilea – că nu, și nici nu a venit la Cotroceni.

Ei bine, l-am invocat pe dl Nicolae Breban, deoarece, după multe minute de când a apărut în incintă și dl Ion Iliescu, întâlnindu-se scriitorul cu politicianul, s-au prins într-un dialog aproape grav, din când în când „hașurat” pe orizontală de zâmbetul, totdeauna larg, al președintelui și echilibrat de puţin hirsuta expresie de pe chipul prozatorului. Eu, Serafim Saka – eram la doi-trei pași distanţă de convorbitorii amintiţi, mai spre trepte, ba chiar lângă treptele ce duc în sala de concert. Mihai Cimpoi mă prezintă doamnei Dorli Blaga. Printre literaţii în așteptare zig-za-ga un cameraman TV, apoi un fotograf sau doi, dar, ca din senin, în faţa mea, la doi-trei pași distanţă, se postează drept și cu aer de expresie abătută spre scârbit lunganul Florin Iaru, adresându-mi-se cu voce tare, care întoarse spre noi mai multe capete: „Leo, noi nu putem rămâne aici!”. Privesc la el și văd că la cămașa sa albă nu are cravată și, naivul de mine, îmi spun că, vede-se, nu putea rămâne la recepţie din cauza ţinutei sale „ne-sobre”. Bine, dar eu? Eu sunt la cravată cu ac și lănţișor. Chiar dacă nu port sacou, pentru că e prea cald, arăt – mi-a spus chiar Val. Tăzlăuanu – destul de „sobruoficial”. Așadar, niţel cam bleg, mai privesc spre Florin, mai fac ochii roată în jur, până văd că spre președinte se îndreaptă cam obezul, cam transpiratul poet israelian de expresie română Shaul Carmel, care a vorbit atât de solemn-expresivemotiv despre semnificaţia cuvântului românesc păsure… Ce mai, avea simpatia noastră colegul din Tel-Aviv care, în acele clipe, s-a apropiat la doi pași de dl Iliescu și, exaltat, emoţionat, i-a spus: „Domnule președinte, noi nu vrem să jignim România, noi respectăm și iubim această ţară, dar nu putem rămâne aici”. Președintele ridică ochii oarecum peste capetele noastre, privind… da, întorc și eu capul, pentru ca, la spatele meu, pe scări, să-l văd pe C. V. Tudor, în costum alb, cu ochelari negri, cu mâinile la spate, într-o poză de așteptare a ceea ce ar putea urma. Shaul cu Florin îi mai spun ceva președintelui, din care înţeleg că dânșii protestează contra prezenţei „antisemitului CVT”, iar acesta coboară de pe scări, la un pas de mine, se oprește la un pas în spatele lui Carmel, așteptând ca acesta să-și termine tirada. Președintele îi spune oaspetelui israelit că dl CVT e senator și

el nu-i poate interzice accesul la Cotroceni. Dar nu mai mult. Președintele nu vrea să spună și alte cuvinte. Shaul cu Florin se retrag, în timp ce CVT zice: „Ce s-a întâmplat, dle președinte? Din contra, eu am crezut să-i întind o mână, că poate facem o punte de legătură…”. Președintele tace. Uimitor, dar tace și arogantul CVT. Shaul, Florin, Ulici și încă cineva – se retrag.

Noi asistăm la un concert de scurtă durată, dar de înaltă calitate. Apoi – sala de recepţie. Peste vreo oră sau poate ceva mai puţin, reapar Ulici, Iaru, Carmel cu soţia sa născută la Riga. Înţelegem că între timp au tratat cu președintele. CVT plecase. Noi profităm de generozitatea culinară a Palatului de la Cotroceni. Sigur, dl Iliescu n-a prea fost cavaler, invitând scriitori care nu prea sunt înghiţiţi de alţi scriitori… Ion Brad, Mihai Ungheanu, Emanuel Valeriu, Tatulici, alţii… Cine poate ști cum s-a făcut regia prealabilă, de protocol în culisele recepţiei?… Dar… În fine, peste vreo două ore, aflăm că CVT a fugit repejor la televiziune și i-a batjocorit pe neptuniști… În zilele următoare, urmează un scandal în presa culturală. Uniunea Scriitorilor l-a acţionat pe CVT în judecată, pentru injurii, calomnii etc.

Așa a fost…

(Aha, sau – încă ceva: dl Iliescu, însoţit de Mărgineanu, noul ministru al culturii, s-a întreţinut ceva timp în anturajul grupului pruto-nistrean…)

Intenţionam să-i iau un interviu Ninei Cassian.

Dar, a doua zi după călătoria în Deltă, poeta… nu mai are voce! „Mi s-a rupt”, zice abia auzit. O rog ca, atunci când îi revine vocea, să-mi spună. Însă la recepţia de la Președinţie dânsa mă mustră: „Ai zis că-mi iei un interviu, dar nu te-ai ţinut de cuvânt”. Eu: „Doamnă Cassian, Doamne ferește, parcă era problema lipsei de voce, vă rugasem, dacă vă revine…” etc. Rămânem neclarificaţi. Iar când l-am solicitat pe Dumitru Ţepeneag, a acceptat, dar să-i dau chestionarul scris. N-am reușit să-l elaborez… Ocrotit de soţie, Nicolae Balotă așa și nu a găsit timpul necesar și potrivit ca să discutăm, cum ne propusesem.

Ei bine, am două dialoguri consistente cu Nicolae Breban și Adam Puslojić. Plus volubilul, pigmentatul cu umor interviu cu maestrul fotograf Vasile Blendea.

„Dragă tată și mamă, nu știu unde mă duc. Mironets m-a denunțat și am fost condamnat la 10 ani de lagăr. Vă scriu din vagon și arunc scrisoarea în aer”, nota pe o bucată de hârtie poetul Vasili Malagușa în 1938, în drum spre lagărul Kolîma din Extremul Orient rus, unul din cele mai dure lagăre din gulag. „Mironets m-a denunțat (poliției secrete) spunând că sunt înrolat într-o organizație naționalistă”, scrie poetul într-una din cele 15 scrisori aruncate din vagon și luate de oameni care lucrau sau locuiau de-a lungul linei ferate și care le-au trimis familiei, relatează marți, 27 ianuarie, AFP.

„Le-am spus că nu este adevărat, dar, deocamdată, nu mă cred. Am fost condamnat la 10 ani de lagăr”, își anunță el apropiații.

Aceste scrisori, de fapt niște bucăți de hârtie, de pânză sau chiar de scoarță de mesteacăn, expuse de ONG-ul rus de apărare a drepturilor omului Memorial, ilustrează istoria legată de lagărele Uniunii Sovietice de la începuturile sale până în anii 1980. Majoritatea provin din anii 1937-1938, apogeul terorii staliniste, când 700.000 de „dușmani ai poporului” au fost executați în mai puțin de 16 luni, spune Irina Ostrovskaia, care a organizat această emoționantă expoziție intitulată „Dreptul la corespondență”.

Familiile deportaților au aflat mai târziu că formula oficială „condamnat la 10 ani de lagăr fără drept de corespondență” însemna, de fapt, pedeapsa cu moartea. Pentru deținut a da un semn de viață familiei a devenit repede o idee care îi ocupa toată mintea. „Nu sunt dușman”, a scris Anatoli Kozlovski cu câteva litere „brodate” pe o cârpă cu un fir din ciorap și un ac din os de pește.

Scrisorile erau adesea modelate în formă de avioane de hârtie ca să poată trece de sârma ghimpată din jurul lagărelor. Trecătorii le luau de pe jos și le expediau la adresa indicată, riscând și ei să își

piardă libertatea. Uneori, deținuții aveau oficial dreptul la o scrisoare pe lună, la șase luni sau la una pe an, în funcție de pedeapsa primită, dar corespondența era atent cenzurată, așa încât foloseau un limbaj codificat. Astfel, Lev Mitcenko, om de știință deportat în nordul rus, și prietena lui, Svetlana Ivanova, scriau „părinți” și „unchi” vorbind de poliția secretă, „cameră” pentru celulă și „vitamina A” pentru bani. „Am fost dezamăgit să aflu că ai făcut cunoștință cu apropiați ai unchiului. Nu sunt oameni prea simpatici”, scria Lev, care aflase că Svetlana a fost interogată după ce se întâlniseră. Păstrată sub dușumeaua din baracă, corespondența dintre Mitcenko și Ivanova numără peste 1.200 de scrisori redactate între 1946 și 1954. Este cea mai mare

Este un exemplu rar de curte mănăstirească urbană. Proprietatea imobiliară a fost atestată pentru prima dată în al doilea deceniu al secolului al XIX-lea, construcţia actuală fiind ridicată, probabil, pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Curtea a avut o grădină, sacrificată în anii ’70 ai secolului al XX-lea, când, prin ea, a fost trasată strada Alecsandri.

colecție de scrisori private din gulag.

Potrivit președintelui organizației Memorial, Arseni Roguinski, fost disident și prizonier patru ani, eliberat cu puțin înainte de venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov, „corespondența a fost singurul fir care îi lega pe deținuți de viață”. Istoricul Anne Applebaum afirmă că circa 18 milioane de persoane au fost deținute în lagăre din gulag între 1929 și 1953.

Păstrate cu grijă și ascunse de familii, aceste mărturii – care l-au ajutat pe scriitorul și disidentul Aleksandr Soljenițân să scrie „Arhipelagul Gulag”, publicat în 1973 la Paris – nu au fost dezvăluite de sovietici decât la sfârșitul anilor 1980, cu câțiva ani înainte de dezmembrarea URSS.

Proprietarul originar a fost Mănăstirea Dobrușa. Din 1906 aici s-a aflat tipografia eparhială, unde erau tipărite cărţi religioase și Veștile eparhiale din Chișinău (Кишиневские Епархиальные ведомости).

Curtea mănăstirească este așezată în zona de jos a străzii, alcătuită din câteva clădiri, dintre care două sunt aliniate liniei roșii a străzii Alexandru cel Bun. Faţadele lor sunt legate prin portalul intrării, într-un rezalit plat, amplasat în axa de simetrie. Planurile ambelor clădiri sunt identice, cu galerii la faţadele posterioare. Clădirea de la stânga comportă secţii, alcătuite din câte o odaie (chilie), o anticameră și un mic hol, cu intrări separate de pe galeria exterioară. Fiecare cameră era luminată printr-o fereastră din partea străzii. Planul clădirii din dreapta conţine câteva mici diferenţe faţă de clădirea din stânga, având un plan unghiular cu o aripă construită pe latura de sud, iar de-a lungul faţadei orientate spre stradă – o sală, folosită iniţial, probabil, pentru adunări. În corpul acestei clădiri se afla și o intrare laterală, care sub forma unui gang traversa întreg edificiul.

Sub clădiri, în partea căderii reliefului, sunt amenajate subsoluri. Subsolul sub aripa unghiulară repetă planimetria parterului.

Datorită destinaţiei sale hoteliere, complexului i-a fost atribuit un aspect de caravanserai, specific arhitecturii arabo-musulmane, forme în vogă la cumpăna secolelor XIX–XX. Probabil, atunci clădirea a fost renovată cu elemente de stilizare istorică pe baza arhitecturii maure. Decoraţia plastică, înviorată mai ales de arcatura cu festoane de sub cornișă și de arcul ogival al intrării principale, conţine și detalii eclectice clasicizante cum ar fi ancadramentele simple la ferestre, arcul semicircular la intrarea secundară, parapetul înalt care ascunde acoperișul în pantă, orientat spre curte.

FLUX

Sursa: monument.sit.md

Scrisori din gulag La Moscova s-a deschis o expoziție care prezintă scrisori ale unor oameni trimiși în gulag, readucând astfel în atenția publicului o perioadă întunecată din istoria sovietică, conform AGERPRES.

Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură al municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, situat în strada Alexandru cel Bun, 44-46 (colţ cu strada Hîncești).

Programe 30 IANUARIE 2015

LUNI, 2 FEBRUARIE 6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică.

17.15 Desene animate. „Sandocan”. 17.45, 3.50 Pur și simplu.

18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice.

20.25 Vectorul European. 21.25 Portrete în timp. Mircea Guțu.

22.20 Săptămâna sportivă. 23.05 Documentar. „Arts 21”. 23.30 Настоящее время. 0.00 Film. „JAMON, JAMON” (Spania, 1992).

1.35 Festivalul Național al Violoniștilor „Filip Todirașcu”.

MARŢI, 3 FEBRUARIE 6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”.

9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Desene animate. „Alba ca Zăpada și cei șapte pitici”. 11.05 Accente economice. 11.35 Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.25 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 La noi în sat. 14.45, 1.40 Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: Scoția, tărâmul clanurilor”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 22.20 În premieră. 0.00 Film. „CITY ISLAND” (SUA, 2009).

MIERCURI, 4 FEBRUARIE 6.05 Unda Bugeacului. 6.40 Documentar.„Shift - viața în era digitală”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 23.30 Настоящее время.

10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 O seară în familie. 15.10 În ritm de dans. 15.45 Fii tânăr! 16.30 Свiтанок.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25„Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Medalion muzical. 22.20 Avangaraj. 23.20 Legendele muzicii. 0.00 Film. „PROMISIUNI PERICULOASE” (SUA, 2007). 1.40 Știri pozitive.

JOI,5 FEBRUARIE 6.05 Свiтанок. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15, 5.30 Vectorul European. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 Cultura azi. 14.55„Evantai folcloric” în decor de iarnă. 15.40 Știri pozitive. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Documentar.„Euromaxx”. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.20„Alternosfera”. Concert live de muzică rock. 23.20 Crochiu de iarnă. 0.00 Film. „PREȚUL IUBIRII” (SUA, 2009).

VINERI, 6 FEBRUARIE 6.05 Documentar.„Arts 21”. 6.40 Profil de savant. Academicianul Serafim Andrieș. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața!

7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Destine de colecție. 10.45 Tezaur.

11.00, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.30 Cinemateca universală. 14.45 Erudit-cafe.

15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Documentar. „Global 3000”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara!

Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Stil nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 0.00 Film.„ÎMPUȘCĂTURI PE BROADWAY” (SUA, 1994).

SÂMBĂTĂ, 7 FEBRUARIE 6.05 Documentar. „Dreptul de a naște”. 7.00 Legendele muzicii.

7.10 Documentar pentru copii. „Povești despre animale”. 8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Descriptio Moldaviae. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00„Extraterestru show”. Spectacol al Teatrului Municipal de Păpuși„Guguță”. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 13.30 Chișinăul de ieri și de azi. 13.45 Ion Negură și discipolii săi. 16.05 Miniserial.„SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL” (Italia, 2008). Episodul 1.

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Dialog social.

18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecție. 22.20 Film.„GREU DE PENSIONAT” (SUA, 2010). 0.10 Fii tânăr! 1.00 „Alternosfera”.

Concert live de muzică rock. 2.00 Cinemateca universală.

DUMINICĂ, 8 FEBRUARIE 6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: Tăietorii de lemn din Canada”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Vlad Burlea. „Monastirea Argeșului”. Tablouri epice după V.Alecsandri. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00„O viață dedicată operei. Mihai Munteanu”. Spectacol.

Lansarea cărții „O viață în operă. Mihai Munteanu” de A. Dănilă și G.Cocearova. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria„Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Prin muzică în Europa.

Nicolae Botgros la o aniversare. 21.25, 5.30 Descriptio Moldaviae.

22.20 Film. „UN ALT ÎNCEPUT” (SUA 2005). 0.05 Erudit-cafe. 0.50 Film. „ÎMPUȘCĂTURI PE BROADWAY” (SUA, 1994).

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

LUNI, 2 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial: Complicea (r) 15:15 Serial: Cununa de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4935 17:10 Serial: Clona 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Complicea 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Casa Ibacka (r) 04:45 Dincolo de poveștiri (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 3 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial: Complicea (r) 15:15 Serial: Cununa de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4936 17:10 Serial: Clona 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Complicea 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MIERCURI, 4 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial: Complicea (r) 15:15 Serial: Cununa de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4937 17:10 Serial: Clona 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Complicea 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

JOI, 5 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial: Complicea (r) 15:15 Serial: Cununa de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4938 17:10 Serial: Clona 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Complicea (sfârșitul serialului) 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

VINERI, 6 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial: Complicea (r) 15:15 Serial: Cununa de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4939 17:10 Serial: Clona 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

SÂMBĂTĂ, 7 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 15:15 Serial: Cununa de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4940 17:10 Serial: Clona 18:15 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 8 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 15:15 Serial: Cununa de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4941 17:10 Serial: Clona 18:15 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Casa Ibacka (r) 04:45 Dincolo de poveștiri (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

LUNI, 2 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.16, an 6 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.96 15:00 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York ep.17, an 7 00:00 Serial: Nikita ep.4, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MARŢI, 3 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.17, an 6 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.97 15:00 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:50 Film: Poliţist la ananghie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:15 Serial: CSI: New York ep.18, an 7 00:15 Serial: Nikita ep.5, an 2 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O Seară perfectă (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 4 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.18, an 6 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.98 15:00 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:50 Film: Pantera Roz 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York ep.19, an 7 00:00 Serial: Nikita ep.6, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

JOI, 5 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.19, an 6 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.99 15:00 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:50 Film: De neoprit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York ep.20, an 7 00:00 Serial: Nikita ep.7, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

VINERI, 6 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.20, an 6 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.100 15:00 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:50 Film: Ziua în care Pământul s-a oprit 22:15 Film: Casa celor 13 fantome 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 01:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 7 FEBRUARIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshoping 10:15 Serial: Diva cu greutate, ep.11, an 2 11:15 Muzica Pro TV 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshoping 13:20 Film: Sheena, regina junglei 15:45 Film: Jurat de profesie 17:15 Film: Poliţist sub acoperire 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:50 Serial: Las Fierbinti: Arta abstracta &Concursul de dans 22:30 Film: Ultima șansă 00:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:00 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 8 FEBRUARIE 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping 10:15 Serial: Diva cu greutate, ep.12, an 2 11:15 Film: Sheena, regina junglei (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Film: Jurat de profesie (r) 15:45 Film: Poliţist sub acoperire (r) 17:30 Film: Bărbaţii în negru II 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:50 Film: O noapte la muzeu 22:45 Film: Ultimul rege al Scoţiei 01:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:45 O Seară perfectă (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

ПОНЕДЕЛЬНИК, 2 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:45„Время” 22:20 Премьера. Светлана Иванова, Кирилл Гребенщиков, Анна Каменкова в многосерийном фильме „Тест на беременность” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Познер”

ВТОРНИК, 3 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55„Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45„Тест на беременность”. Многосерийный фильм 15:00„Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45„Время” 22:20 Премьера. Светлана Иванова, Кирилл Гребенщиков, Анна Каменкова в многосерийном фильме„Тест на беременность” 00:25„Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости

СРЕДА, 4 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55„Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45„Тест на беременность”. Многосерийный фильм 15:00„Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45„Время” 22:20 Премьера. Светлана Иванова, Кирилл Гребенщиков, Анна Каменкова в многосерийном фильме„Тест на беременность” 00:25„Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости

ЧЕТВЕРГ, 5 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55„Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45„Тест на беременность”. Многосерийный фильм 15:00„Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45„Время” 22:20 Премьера. Светлана Иванова, Кирилл Гребенщиков, Анна Каменкова в многосерийном фильме„Тест на беременность” 00:25„Primele știri” (rus) 00:40 Вечерний Ургант 01:10 Ночные новости

ПЯТНИЦА, 6 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Тест на беременность”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Александр Михайлов, Нина Дорошина, Людмила Гурченко в комедии„Любовь и голуби” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант”

СУББОТА, 7 ФЕВРАЛЯ 06:00 Новости 06:15 Фильм „Гарфилд” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 „Семен Фарада. Уно моменто!”

12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 Играй, гармонь любимая! 13:15 Елена Соловей, Родион Нахапетов, Александр Калягин в фильме „Раба любви” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 Александр Михайлов, Нина Дорошина, Людмила Гурченко в комедии „Любовь и голуби” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Фильм Сергея Соловьева „Асса” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 „Роза Хутор”. Праздничный концерт 01:05 „Primele știri” (rus)

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 8 ФЕВРАЛЯ 06:00 Новости 06:10 Фильм „Матрос с „Кометы” 07:45 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Пока все дома” 11:10 „Сильные духом” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 Валерий Золотухин, Владимир Высоцкий в фильме „Хозяин тайги” 13:35 Лариса Голубкина, Олег Борисов, Анатолий Папанов в фильме „Дайте жалобную книгу” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Георгий Жженов, Леонид Филатов, Александра Яковлева в фильме „Экипаж” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Премьера. „Посадка на Неву” 19:00 „Replica” 20:00 „КВН” на Красной поляне. Старт сезона 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 „КВН” на Красной поляне. Старт сезона 01:00 „Primele știri” (rus) 01:10 Олег Басилашвили, Людмила Гурченко, Никита Михалков в фильме „Вокзал для двоих”

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

7

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК, 2 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:25 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 19:00 След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Плутовство. Драматическая комедия. США 1997 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:30 Плутовство. Драматическая комедия. США 1997 02:35 Сериал 03:25 Știri. 03:55 Matinal. 05:40 Сериал

ВТОРНИК, 3 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:25 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 19:00 След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Пассажир 57. Боевик. США 1992 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:30 Пассажир 57. Боевик. США 1992 02:35 Сериал 03:25 Știri. 03:55 Matinal.

05:40 Сериал

СРЕДА, 4 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:25 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 19:00 След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Цельнометаллическая оболочка. Военная драма. США 1987 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:30 Цельнометаллическая оболочка. Военная драма. США 1987 02:35 Сериал 03:25 Știri. 03:55 Matinal.

05:40 Сериал

ЧЕТВЕРГ, 5 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:25 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 19:00 След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Герой – одиночка. Боевик. США 1996 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:30 Герой – одиночка. Боевик. США 1996 02:35 Сериал 03:25 Știri. 03:55 Matinal. 05:40 Сериал

ПЯТНИЦА, 6 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:25 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 19:00 След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35„Autostrada”. 21:35 Долгая помолвка. Военная мелодрама.Франция, США 2004 22:50 Unitatea de Gardă.

23:00 Știri. 23:30 Долгая помолвка. Военная мелодрама. Франция, США 2004 00:25 Сериал 02:05 Новости. 02:35 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 03:25 Știri. 03:55 Matinal. 05:40 Сериал

СУББОТА, 7 ФЕВРАЛЯ 6:30 Новости. 7:00 Откровенный разговор. 9:00„Autostrada”.

10:00 След. Детектив. Россия 2012 11:55 Один лжец в раю. Комедия Италия 1998 13:40 Он хуже меня. Комедия Италия 1984 14:00 Новости. 14:25 Он хуже меня. Италия 1984 16:05 Эта дурацкая любовь.Комедия. США 2011 17:00 Știri. 17:10 Эта дурацкая любовь.Комедия. США 2011 18:15 Первый удар Джеки Чана. Боевик. США 1995 20:00 Новости. 20:30 Дж. Эдгар. Биография. США 2011 23:00 Știri. 23:30 Дж. Эдгар. Биография. США 2011 0:10 Долгая помолвка. Военная мелодрама.Франция, США 2004 2:25„Autostrada”. 3:25 Вести недели. 4:00 Дж. Эдгар. Биография. США 2011

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 8 ФЕВРАЛЯ 6:30 Новости. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 Новости.

9:30 След. Детектив. Россия 2012 12:15 Он хуже меня. Комедия Италия 1984 14:00 Новости. 14:25 Один лжец в раю. Комедия Италия 1998 16:15 Первый удар Джеки Чана. Боевик. США 1995 17:00 Știri. 17:15 Первый удар Джеки Чана. Боевик. США 1995 17:50 Эта дурацкая любовь.Комедия. США 2011 20:00 Новости. 20:15 Адвокат дьявола. Триллер, Драма. США 1997 23:00 Știri. 23:30 Адвокат дьявола. Триллер, Драма. США 1997 23:50 След. Детектив. Россия 2012 0:35 Новости. 0:50 Адвокат дьявола. Триллер, Драма. США 1997 3:15 Știri. 3:45 Откровенный разговор.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 35 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

FLUX

8

Magazin

30 IANUARIE 2015

Un sicriu cu iniţialele lui Miguel de Cervantes, descoperit la Madrid Istoricii aflaţi în căutarea mormântului unuia dintre cei mai renumiţi scriitori spanioli, Miguel de Cervantes, au anunţat, luni, 26 ianuarie, că au descoperit sub capela unei biserici din Madrid fragmente dintr-un sicriu pe care sunt gravate iniţialele romancierului, informează Reuters, citat de Mediafax.

La patru secole după moartea creatorului personajului Don Quijote, istoricii și arheologii spanioli încearcă să localizeze mormântul celebrului scriitor și speră că o identificare oficială a locului în care acesta a fost îngropat va atrage numeroși turiști și „pelerini” culturali.

Cercetătorii au început să folosească un radar de ultimă generaţie, în aprilie 2014, pentru a explora subsolul unei străvechi biserici

aflate în centrul Madridului, unde scriitorul a cerut să fie înmormântat.

Luni, oamenii de știinţă au anunţat că au descoperit anumite oseminte și fragmente dintr-un sicriu. Pe unul dintre fragmente, pe două cleme metalice, sunt gravate literele „M” și „C”.

Antropologii și medicii legiști spanioli îndeamnă însă la prudenţă, insistând asupra faptului că analizele se află, deocamdată, întrun stadiu incipient. „Nu putem să confirmăm că l-am descoperit pe Cervantes, nici să garantăm că acesta este sicriul lui Cervantes. Realitatea este aceasta: am găsit un sicriu în stare avansată de deteriorare și câteva oseminte într-un colţ al criptei”, a explicat Francisco Etxeberria într-o conferinţă de presă.

Cel puţin șapte morminte au fost descoperite în subsolul acelei biserici, însă doar două dintre ele au fost deschise, deocamdată.

Unul dintre cei mai mari scriitori ai „Secolului de aur” spaniol, Cervantes, a murit sărac, pe 22 aprilie 1616, și a fost îngropat în ziua următoare, potrivit documentelor epocii, în această biserică aflată lângă o mănăstire, a cărei arhitectură a fost modificată de mai multe ori de atunci.

Mai multe călugăriţe trăiesc în acea mănăstire, inclusă în patrimoniul cultural al Madridului încă din anul 1921, fapt care face dificilă demararea unor săpături arheologice, fără o localizare precisă.

Berbec O dată mișcarea planetei Venus în altă zodie parcă începi să te pierzi și tu – ai sta și ai visa cu ochii deschiși o zi întreagă. Măcar folosește-ţi imaginaţia într-un mod practic: dacă ai nevoie de inspiraţie la serviciu, acum este o perioadă bună s-o găsești!

Taur Viaţa ta socială este foarte activă și poţi cunoaște multe persoane care îţi vor deveni prieteni sau parteneri de afaceri. Deși te simţi motivată să mergi înainte cât mai repede, vei fi surprinsă să vezi că alţii nu se grăbesc la fel de tare și s-ar putea să te ţină un pic pe loc.

Gemeni Născut în 1547, în orașul universitar Alcala de Henares, în apropiere de Madrid, Miguel de Cervantes Saavedra a fost romancier, poet și dramaturg, fiind considerat un simbol al literaturii spaniole. Este, în primul rând, cunoscut ca autor al romanului „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha” („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi), considerat primul roman european modern și una dintre cele mai valoroase opere ale literaturii universale, publicat iniţial în două părţi, apărute în 1605, respectiv, 1615. Miguel de Cervantes a fost supranumit „Principele ingeniozităţii”.

UNESCO a declarat, în 1995, ziua de 23 aprilie – data morţii lui Miguel de Cervantes – Ziua Mondială a Cărţii și a Drepturilor de Autor.

FLUX

Restauratorii au distrus masca lui Tutankhamon Conducerea Muzeului Egiptean din Cairo a recunoscut, săptămâna trecută, că masca funerară din aur a lui Tutankhamon, a cărei barbă s-a desprins, a fost reparată cu un adeziv nepotrivit, dar spune că artefactul poate fi restaurat, transmite Reuters, citat de Mediafax.

Barba măștii funerare din aur a lui Tutankhamon – care are o vechime de peste 3000 de ani – s-a desprins în luna august a anului trecut, iar reprezentanţii muzeului nu au făcut public acest lucru la acel moment.

Săptămâna trecută însă au apărut în mediul online mai multe fotografii în care pot fi observate urmele de adeziv folosit pentru a atașa barba de mască. Acest fapt a stârnit întrebări privind capacitatea autorităţilor egiptene de a se îngriji de comorile lor arheologice.

Barba măștii s-a desprins în momentul în care angajaţii muzeului schimbau becurile cutiei în care era expus artefactul, potrivit Ministerului Antichităţilor din Egipt.

Christian Eckmann, un specialist german care a fost adus la sediul muzeului pentru a evalua pagubele, a declarat că detaliile privind acest incident au fost exagerate. „Utilizarea adezivului pe bază de rășină epoxidică nu este cea mai bună soluţie, dar este o soluţie”, a spus acesta, în timpul unei conferinţe la care a participat și ministrul Antichităţilor, Mamdouh al-Damati. „Însă, din nefericire,

această măsură a fost aplicată necorespunzător, astfel încât acum se pot observa urmele de adeziv în zona bărbii”, a mai spus Eckmann.

Folosirea unui adeziv pentru lipirea bărbii de mască nu este o măsură fără precedent. În momentul în care a fost descoperită masca funerară, barba era desprinsă de aceasta, a spus Eckmann, adăugând că artefactul a fost adus chiar în aceste condiţii la Muzeul Egiptean din Cairo, în 1924.

Abia în 1941 barba a fost lipită de mască, cu ajutorul unui adeziv, care s-a deteriorat pe parcursul celor peste 70 de ani, astfel încât incidentul din luna august a anului trecut era de așteptat să se întâmple, a mai spus Eckmann.

Anterior conferinţei din 24 ianuarie, unul dintre specialiștii muzeului a declarat pentru Associated Press (AP) că masca funerară a fost iremediabil distrusă din cauza adezivului folosit. „Din nefericire, s-a folosit un material cu proprietăţi ireversibile – rășina epoxidică se folosește pentru lipirea pieselor din metal și piatră – și cred că nu era potrivit pentru un obiect uimitor precum

masca din aur a lui Tutankhamon”, a declarat specialistul, al cărui nume nu a fost făcut public. „Masca trebuia să fie dusă la laboratorul de restaurare, dar se grăbeau să o expună din nou și au folosit această substanţă ireversibilă, care se usucă foarte repede”, a mai spus acesta.

Un alt specialist de la muzeu, care ar fi fost martor la acest incident, a spus că, atunci când un coleg de-al său și-a dat seama ce s-a întâmplat, a luat o spatulă și a încercat să elimine adezivul, dar a lăsat pe mască zgârieturi permanente.

30.01– 6.02.2015

Muzeul Egiptean din Cairo a dezminţit faptul că angajaţii săi au distrus masca funerară, una dintre cele mai frumoase piese ale instituţiei vizitate anual de sute de mii de turiști. „Este de neconceput, sunt conservatori, nu tâmplari”, a declarat pentru AFP directorul muzeului, Mahmoud al-Helwagy. „Operaţiunea a fost bine făcută”, a mai spus acesta. În decembrie 2014, patru săli dedicate faraonului Tutankhamon, renovate recent în cadrul Muzeului Egiptean din Cairo, au fost deschise oficial pentru public.

Renovarea celor patru săli face parte dintr-un proiect întins pe durata a șapte ani, care vizează reabilitarea întregului Muzeu Egiptean din Cairo, inaugurat în 1902, în Piaţa Tahrir.

Cele patru săli, inaugurate de premierul egiptean Ibrahim Mahlab, adăpostesc veritabile comori extrase din mormântul lui Tutankhamon, supranumit „regele-copil”, care a fost descoperit în anul 1922.

Aceasta a fost una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale secolului al XX-lea.

Mormântul faraonului Tutankhamon a rămas neatins vreme de 3000 de ani, până când arheologul britanic Howard Carter a reușit să îl găsească, după mulţi ani de săpături sterile.

Tutankhamon a domnit în Egipt în perioada 1336 î.e.n. – 1327 î.e.n., începându-și domnia în jurul vârstei de 8 sau 9 ani. Istoricii spun că ar fi fost fiul lui Akhenaten, cunoscut sub denumirea de „regele eretic”.

Tutankhamon s-a căsătorit cu sora lui vitregă, Ankhesenpaaten, și avea 17 sau 18 ani atunci când a murit. Cauza morţii sale a rămas până în zilele noastre un mister – ar fi putut să fie asasinat sau să fi murit din cauza unor răni suferite la o partidă de vânătoare.

FLUX

Este momentul oportun să faci acea schimbare în cariera ta la care te-ai tot gândit. Ia legătura cu oamenii potriviţi și care vor să te ajute ca să duci această decizie până la capăt. Vei putea explora și oportunităţi aflate în afara zonei tale de confort, însă poate ieși doar bine din asta.

Rac Nu poţi primi întotdeauna ce dorești, însă îţi poţi pune la punct planurile și poţi discuta cu anumite persoane care îţi vor sări în ajutor pe viitor.

Dacă te pregătești de o vacanţă sau o excursie cu persoana iubită, bucură-te din plin de timpul petrecut împreună.

Leu Ești optimistă. Te înţelegi bine cu persoana iubită, iar distracţiile răsar la tot pasul. Dacă acorzi mai multă atenţie celor din jur, îţi vei da seama exact ce simt fără să îţi transmită acest lucru verbal și te poţi folosi de acest atu pentru a clădi relaţii frumoase.

Fecioară Vei face progrese reale dacă îţi părăsești zona de confort și încerci să gândești altfel decât toţi. Relaţia ta de cuplu trece printr-o perioadă foarte bună, iar dacă ești singură, simţi o energie pozitivă care te va inspira să ieși în lume și să cunoști noi oameni.

Balanţă Ies în evidenţă probleme de sănătate și este cazul să ai în vedere obiceiurile zilnice: care este bun și care nu, ca să poţi scăpa de cele nesănătoase.

La muncă s-ar putea să te confrunţi cu opinii contradictorii, dar dacă ai dreptate, argumentează-ţi punctul de vedere!

Scorpion Prezenţa planetei Jupiter în semnul tău îţi dă multă încredere în forţele proprii, însă înainte să începi să te lauzi în gura mare, încearcă metode mai subtile ca să te faci auzită! Ai parte de distracţie multă în compania prietenilor și familiei, iar persoana iubită îţi acordă multă atenţie.

Săgetător Pentru că Venus trece și prin semnul tău, este un moment bun să îţi faci curăţenie în casă și să dai afară tot ce îţi ocupă spaţiul degeaba. La fel poţi face și cu persoanele toxice din viaţa ta: renunţă la legăturile care îţi fac mai mult rău decât bine.

Capricorn Tu simţi Mercur în retrograd în continuare destul de puternic, mai ales că se află în Casa Banilor, iar asta înseamnă că ar trebui să ai mare grijă când cumperi lucruri de valoare – ai putea avea impresia că faci o afacere bună când, de fapt, nu este așa.

Vărsător Simţi că faci un pas înainte și doi înapoi. Cu toate acestea, vei avea ocazia să lucrezi la un proiect de pe urmele căruia vei beneficia mult timp. Iar când vine vorba de finanţe, ai putea fi tentată să îţi cumperi mici obiecte luxoase – ce-ar fi să le înlocuiești cu experienţe relaxante?

Peşti Îţi concentrezi atenţia mai mult asupra celor din jurul tău, compasiunea ta îţi va aduce de multe ori ocazia să-i asculţi pe cei de lângă tine și să le poţi oferi sfaturi bune. Totuși, dacă unii oameni încearcă să profite, nu uita să le spui ferm răspunsul tău.