Ziarul Flux, Ed. xxxxxx

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 14 februarie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 14.02.2014

Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua şi Felicitas (Harţi) Maxima zilei „Devenirea este un dor imanent firii, o dimensiune ontologică a nostalgiei.”

Emil Cioran

PAGINA

FLUX

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.4120 1 Do­lar ame­ri­can ............. 13.4772 1 Leu românesc ................. 4.0949 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3830 Timpul probabil: 14.02.2014

15.02.2014

Noros, -2 3 0C

Noros, -2 4 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

ABONAREA 2014

EDI|IA DE VINERI

POLITIC

Poşta Moldovei SPECIAL

Fondat în 1995  Nr. 6 (931)

SPECIAL

ABONAREA 2014

1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Valeriu Guma, condamnat în România pentru corupţie, se retrage din Parlament şi din PDM

Marian Lupu s-a răzgândit din nou

4

PAGINA

ECONOMIC

Mihail Poisik despre consecinţele Acordului de liber schimb cu UE

5

PAGINA

FINANŢE

De dragul cui se fac jocurile pe piaţa valutară?

6

PAGINA

GEOPOLITIC

Deputatul democrat Valeriu Guma a renunţat la calitatea de deputat în Parlamentul Republicii Moldova şi la cea de membru al Partidului Democrat. Guma a declarat ieri că îşi depune mandatul de deputat, decizia fiind determinată de condamnarea sa la închisoare cu executare în România.

“Mă retrag din Parlament şi depun mandatul de deputat. Nu am nevoie de imunitate. Mă retrag şi din rândurile Partidului Democrat. Este o decizie politică, dar şi personală. Nu doresc ca familia mea să fie în continuare ţinta unor atacuri politice murdare”, a declarat deja fostul politician.

Aşa cum a mai afirmat şi anterior, Guma consideră că „a fost acuzat pe nedrept” şi a anunţat că a contestat decizia instanţei de judecată din România la CEDO. În opinia sa, hotărâ-

rea „este injustă şi absurdă”, având la bază „un proces instrumentat”. „Este un dosar care are la bază un rechizitoriu ticluit pe declaraţii false”, a mai punctat deputatul demisionar.

Amintim că Valeriu Guma a fost condamnat definitiv, pe data de 17 aprilie 2013, la doi ani de închisoare cu executare, de către judecătorii instanţei supreme din România, întrun dosar de corupţie.

După decizia instanţei şi eliberarea mandatului de executare a pe-

9

PAGINA

EXTERNE

Nu mărimea PIB-ului este cel mai relevant indicator al succesului unei economii, ci veniturile populaţiei

roul Interpol din România l-a anunţat pe Guma în urmărire generală. În toată perioada care a urmat, deputatul democrat demisionar s-a bucurat de libertate şi a participat nestingherit la şedinţele Parlamentului.

FLUX

Spectacol cu uşile vraişte sau autolustruirea ca vocaţie a cabotinilor de provincie Moto: „Larg deschideţi uşa/Sufletelor voastre/ N-am venit să cerem,/Am venit să dăm… ”

ALEKSANDR DUGHIN TEORIA LUMII MULTIPOLARE (2)

depsei, poliţiştii Serviciului Urmăriri l-au căutat pe Valeriu Guma la mai multe adrese, în special în Bucureşti şi Bacău. Întrucât acesta nu a fost găsit, autorităţile române l-au dat în urmărire naţională, în 22 aprilie 2013. Ulterior, la sfârşitul lui mai, Bi-

Lume, lume! Ciuliţi-vă urechile şi căscaţi larg gurile. Urmează un spectacol de zile mari. Cică, la 15 februarie se va întâmpla, în premieră absolută, „Ziua uşilor deschise la Parlament”, ne anunţă un comunicat de presă al acestei instituţii. Aşa că, oameni buni, cine n-are ce face sâmbătă pe acasă şi ar vrea să iasă la plimbare cu copiii până în centru, în loc să meargă la menajerie sau la circ, se poate distra de minune păşind gratis pragul forului legiuitor.

Continuare în pag. 3

CMYK

FLUX

2

Politic

14 FEBRUARIE 2014

Marian Lupu s-a răzgândit din nou

Referendumul care a avut loc la începutul acestei luni în Găgăuzia a fost declarat ilegal de autorităţile de la Chişinău, care cer sancţionarea organizatorilor. Totodată, printre cei care au sprijinit şi organizat plebiscitul se numără şi reprezentanţi ai coaliţiei de la guvernare, inclusiv foşti deputaţi independenţi din Adunarea Populară, convertiţi ulterior la „democraţie”. „Desantul” puterii în Găgăuzia, în preajma referendumului, nu s-a soldat cu succes, oricât au încercat spicherul Igor Corman şi premierul Iurie Leancă să convingă Comratul să renunţe la referendum.

După consumarea evenimentului, coaliţia a devenit mai vocală şi, în cele din urmă, a produs o declaraţie privind situația din UTA Găgăuzia. „Acțiunea în sine, numită de organizatorii ei drept „referendum”, a fost declanșată din rațiuni strict politice, nu are niciun temei legal și nu poate avea niciun fel de consecințe juridice”, se spune în declaraţie. „Ignorând normele legale, arhitecții și organizatorii așa-zisului referendum au antrenat, în mod cinic, cetățenii din comunitățile locuite preponderent de găgăuzi în niște aplicații politice cu scopuri electorale meschine”, au mai punctat autorii declaraţiei, afirmând, totodată, că cea mai mare parte din responsabilitatea pentru situaţia creată o poartă Partidul Comuniștilor. Dar şi autorităţile din Rusia.

Ulterior, au mai urmat şi alte luări de atitudine în acest sens. Reprezentanţii puterii au vorbit despre jocuri anticonstituţionale, despre atentate la integritatea teritorială a ţării şi despre pericolul separatismului.

Prim-ministrul Iurie Leancă a calificat referendumurile din Găgăuzia drept o „sfidare a legii”, precizând că exerciţiul a fost calificat de instanță drept unul ilegal. Şi preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a subliniat că referendumurile din Găgăuzia nu au niciun temei legal și nu pot avea niciun fel de consecințe juridice. Corman a precizat la un post de televiziune că cei care au sfidat legea vor fi trași la răspundere.

Sancţiuni au fost promise şi pentru cei 17 deputați PD din Adunarea Populară. Cel puţin despre asta a vorbit, tot în cadrul unor dezbateri televizate, deputatul PD, Andrian Candu, care a avertizat că toți cei care au organizat și au participat la referendumul ilegal vor fi trași la răspundere, inclusiv cei din PD. “Vom discuta cu ei și la ședința de partid, unde vor fi luate măsurile necesare,” a precizat acesta.

Evident că formaţiunea s-a pomenit într-o situaţie destul de delicată,

din moment ce democraţii deţin majoritatea în Adunarea Populară din Găgăuzia. Partidul Democrat a depus eforturi considerabile pentru a obţine această majoritate şi pentru a controla situaţia în Autonomia Găgăuză. Inclusiv eforturi financiare, dacă nu în primul rând. Şi chiar dacă într-o primă fază unii democraţi s-au grozăvit să-i sancţioneze pe colegii lor „rătăciţi”, elanul acestora s-a temperat în câteva zile. Pentru că aceşti deputaţi ar putea pleca din PD la fel de uşor cum au şi venit. Iar asta ar însemna că toate eforturile şi toţi banii s-au dus pe apa sâmbetei.

Prin urmare, toate aceste discuţii despre sancţiuni nu au fost decât ipocrizie şi aruncat de praf în ochi.

Mai mult decât atât, ne bate gândul că liderii democraţi de la centru nici nu i-au prea îndemnat pe reprezentanţii lor din Găgăuzia să meargă împotriva curentului. Pentru că orice altă decizie ar fi însemnat pentru aceştia curată sinucidere politică.

Ceea ce nu le-ar fi folosit la nimic democraţilor.

Confirmarea acestor supoziţii a venit chiar zilele acestea de la şeful formaţiunii, Marian Lupu, care a declarat că reprezentanţii PD din Adunarea Populară nu vor fi sancţionaţi în cadrul partidului, pentru organizarea referendumului din 2 februarie curent.

Mai mult decât atât, el consideră că deputații Adunării Populare din Găgăuzia nu au încălcat nicio normă legală atunci când au votat pentru organizarea referendumului. În cadrul unui interviu pentru kommersant.md, şeful democraților a încercat să justifice gestul deputaţilor democraţi care nu au avut de ales, în situaţia în care propunerea başcanului Formuzal de a organiza referendumul a venit într-un an electoral. „În lipsa unor realizări în cei opt ani de guvernare, bașcanul a decis să distragă atenția alegătorilor, organizând acest referendum.

Ce puteau face în această situație deputații Adunării Populare din Găgăuzia? Să meargă împotriva dorinței societății găgăuze?”, s-a întrebat Lupu.

Pe de altă parte, el s-a lamentat că chiar a încercat să discute cu deputaţii democraţi despre ilegalitatea referendumului, dar că ei nu s-au lăsat convinşi. Lupu a mai menţionat că respectivilor deputaţi li s-a promis din start „un grad foarte înalt de autonomie în cadrul partidului”, iar promisiunile „trebuie respectate”.

De aceea, probabil, nici nu a insistat prea mult. Însă principalul argument invocat de şeful democraţilor este altul. El a ţinut să precizeze că aceşti deputaţi nu au ajuns în respectivele funcţii

în baza listelor de partid, ci în calitate de candidați independenți. Şi doar mai târziu, ei „și-au manifestat intenția de a adera la Partidul Democrat”. Iată, deci, care este adevărul adevărat. Şi aici nu mai vorbim doar despre un referendum declarat ilegal, dar organizat practic cu girul reprezentanţilor guvernării, care, iată, acum cer, pe un ton justiţiar, să fie pedepsiţi cei care au comis ilegalitatea. Aici este vorba despre o mare ipocrizie.

Probabil, toată logistica partidului a

minal, de ce încearcă pe toate căile să modifice sistemul electoral, de dorit chiar până la următoarele alegeri. Pentru că, nu-i aşa, „mai târziu”, foarte mulţi dintre independenţii care vor ajunge în Parlament „îşi vor manifesta dorinţa” de a adera la un partid. La care? La cel democrat, de exemplu. Şi vor fi liberi să voteze ce vor dori, chiar şi chestiuni mai puţin legale. Pretextând că nu şi-au ocupat funcţiile în baza listelor de partid şi că în forul lor interior au rămas tot liberi şi independenţi.

fost pusă în mişcare, pentru a găsi, în cele din urmă, varianta cea mai convingătoare cu care să fie ameţit publicul. Prin urmare, „pe timp de pace” respectivii deputaţi sunt ai Partidului Democrat, însă atunci când aceştia aduc atingere imaginii partidului, ei sunt, totuşi, mai mult independenţi decât democraţi.

Fără îndoială, în aceste panseuri ale şefului PD găsim răspunsul la întrebarea, de ce se zbat democraţii cu atâta insistenţă pentru votul unino-

Şi încă un lucru ar fi de spus. Este ştiut că exemplele proaste sunt molipsitoare. Iar actuala guvernare, timp de aproape cinci ani, a tot dat exemple dintre cele mai proaste. De sfidare a legii, de obstrucţionare a Constituţiei, de jocuri de-a referendumul, de jonglerii cu aşii din mânecă. Prin urmare, iată unde ar trebui căutate, în primul rând, ilegalităţile şi pedepsiţi cei care le-au comis.

Ioana FLOREA, FLUX

Deputaţii s-au mutat „la casă nouă” Joi, 13 februarie, deputaţii s-au întrunit în prima şedinţă din sesiunea primăvarăvară a Parlamentului.

Totodată, a fost şi prima şedinţă care s-a desfăşurat în clădirea renovată a Legislativului, devastată acum cinci ani, în timpul violenţelor din 7 aprilie. La fericitul eveniment au fost prezenți președintele ţării Nicolae Timofti și prim-ministrul Iurie Leancă.

La şedinţă au participatdoar 77 de deputaţi, care au avut nevoie de ceva timp pentru a-şi înregistra prezen-

ţa cu ajutorul noului sistem electronic. Sistemul le-a dat bătăi de cap mai multor aleşi, care au trebuit să depună eforturi intelectuale susţinute pentru a înţelege cum funcţionează acesta. Fapt care l-a cam scos din sărite pe spicherul Igor Corman, nevoit să explice repetat când şi cum se apasă butoanele.

După ce s-a trecut, cu chiucu vai, de partea tehnică, au urmat discursurile festive despre „un nou început” în casă nouă, despre realizări şi planuri măreţe de viitor.

Preşedintele Timofti i-a anatemizat pe cei care „comit o diversiune împotriva viitorului Republicii Moldova”,

afirmând că „în Europa nu ne așteaptă nimeni”. Pe cei care pun „interesele înguste de partid” mai presus de cele ale cetățenilor.

Premierul Leancă i-a criticat pe comuniști, acuzându-i că au adus țara în colaps economic. Şi s-a declarat convins că guvernarea va semna anul acesta acordurile cu UE și va câștiga alegerile. Şefii fracţiunilor parlamentare au jurat să lupte şi mai abitir cu corupţia, care, alături de „consolidarea integrității justiției”, va rămâne o prioritate pentru proximul viitor.

Au dat asigurări că va urma un an „în care ne propunem să reducem sărăcia”.

Lingura cu dohot în butoiul cu miere a venit de la opoziţia comunistă, care i-a amintit guvernării despre furatul de la Banca de Economii, despre concesionarea scandaloasă a Aeroportului internaţional Chişinău şi despre intenţiile de a privatiza în mod ilicit mai multe obiective importante ale statului. „2013 a fost un an trist pentru Moldova, fiind marcat de cazul Pădurea Domnească, de corupţie şi demiterea ruşinoasă a Guvernului”, a punctat deputatul comunist Maria Postoico.

Cei mai nemulţumiţi la această primă şedinţă a Parlamentului în clădirea renovată

par să fi fost jurnaliştii. Aceştia au acuzat că au fost nevoiţi să se îmbulzească într-o încăpere prea mică pentru numărul mare de reporteri, cameramani şi fotografi acreditaţi, fără a avea minimul de

condiţii necesare pentru a-şi face meseria.

Tot în şedinţa de ieri a fost constituită fracțiunea Partidului Liberal Reformator, formată din 7 deputaţi.

FLUX

3 FLUX Spectacol cu uşile vraişte sau autolustruirea ca vocaţie a cabotinilor de provincie Eveniment 14 FEBRUARIE 2014

Urmare din pag. 1 În acea zi istorică, „vizitatorii vor avea acces liber în clădirea renovată a Parlamentului”. Însuşi capul forului legiuitor, secondat de adjuncţii săi, se va produce pe post de ghid preţ de o oră. Sursele noastre operative ne-au comunicat în mare taină că la intrare va fi dislocat un dispozitiv suplimentar de colaboratori ai Serviciului Pază şi Protecţie, care vor efectua percheziţii corporale doritorilor să păşească pragul instituţiei cu pricina. Aceştia vor fi instructaţi să caute cu străşnicie prin buzunarele şi pungile vizitatorilor ouă clocite, roşii stricate, alte produse alimentare cu termen expirat, precum şi obiecte contondente, care ar putea fi folosite în scopul proiectării lor spre aleşii poporului. Tot la intrare va fi plasat şi un grup de specialişti în parapsihologie, care va induce de la distanţă în subconştientul celor sosiţi stări de bună dispoziţie şi lipsa de griji pentru ziua de mâine.

Masele cu dispoziţii triumfaliste vor avea fericita ocazie să se tragă în poze, zâmbind larg în maniera vedetelor de cinema, alături de aleşii poporului. Cel puţin aşa susţine textul oficial al comunicatului cu pricina: „va fi organizată o şedinţă foto cu deputaţii prezenţi la eveniment”. Astfel, în viaţa insipidă, plină de necazuri şi neplăceri a celor care se vor pomeni imortalizaţi în imaginile respective, va interveni un scurt moment de beatitudine inconştientă.

Depeşa de presă de la Parlament mai specifică un detaliu important din programul show-ului planificat pentru sâmbătă. Zice-se că „vizitatorii vor avea posibilitate să lase un mesaj pentru parlamentari în Cartea de sugestii şi să-şi exprime aşteptările în legătură cu activitatea Parlamentului”. Documentul nu precizează dacă oamenii pot veni cu răvaşe gata întocmite de acasă. Li se propune doar un caiet bun de cântat osanale fruntaşilor naţiunii. Pe vremuri, astfel de cataloage, care existau prin diverse magazine şi cantine muncitoreşti, se numeau „Condica de sugestii şi reclamaţii”. Iată că, însă, legislatorii noştri reformaţi nu lasă loc şi pentru reclamaţii.

Este lesne să ne imaginăm ce ar putea înşirui într-o scrisoare destinată Parlamentului un cetăţean de rând. Ea ar putea arăta cam aşa: „Bine-bine, ne întrebăm şi noi alături de eventualii curioşi dornici să vadă sâmbătă cum arată luxul din palatul renovat al deputaţilor: dar unde-s rezultatele muncii zilnice şi silnice a aleşilor noştri?

Unde-s locurile de muncă, unde-s pensiile, unde-s preţurile accesibile la hrană, servicii comunale şi medicamente? Nu-s? Ei, dacă nu-s, ne-am putea mulţumi pentru moment măcar cu o excursie reconfortantă pe coridoarele puterii. Şi totuşi, dacă nevoile materiale cele mai elementare nu sunt satisfăcute de aleşii noştri, poate la capitolul satisfacerea nevoii de dreptate şi adevăr lucrurile se prezintă mai bine? Cum stăm, de pildă, cu combaterea corupţiei şi a crimei organizate în vârfurile puterii? Când vor fi luaţi de guler oligarhii? La sfântul aşteaptă? Sau poate şi mai târziu, la Paştele cailor? Bun şi aşa.

N-avem decât să ne înarmăm cu răbdare. Poate nu va crăpa de tot până atunci”.

Apropo, agenţii noştri sub acoperire ne-au mai comunicat în mare taină că la intrare vizitatorii vor fi obligaţi să încalţe bahile, ca la instituţiile medicale de lux. Asta ca să nu lase urme de glod pe covoarele moi ale „batimentului”, cum s-ar exprima Marian Lupu. Informatorii noştri ne-au mai şoptit că grupurile de cetăţeni dornici să se zgâiască la splendorile din clădirea fastuoasă a Parlamentului vor primi la intrare şi câte o pereche de ochelari de cal. Asta ca să li se creeze o optică potrivită asupra realităţilor roze din ţară.

Stilul săltăreţ şi mieros al comunicatului emis de serviciul de presă al Parlamentului mai conţine o perlă demnă de citat. Aflăm cu entuziasm din textul pieptănat de cei de la relaţiile cu publicul că „vizitatorii vor putea admira (sic!) expoziţia de fotografii „Parlamentul în imagini”. Aşadar, suntem invitaţi la un exerciţiu de admiraţie colectivă, pe care urmează să ni-l provoace pozele agăţate artistic una lângă alta. Suntem curioşi să aflăm dacă cumva pe lângă ilustraţiile color, ce fixează pentru post-

eritatea recunoscătoare faptele de glorie ale bărbaţilor neamului, vor fi şi câteva imagini ce ar reflecta un eveniment de vârf din istoria noastră recentă. Ne referim la memorabila zi de la 7 aprilie 2009, când, am putea spune fără exagerare, a avut loc, de fapt, chiar prima „zi a uşilor deschise la Parlament”. Din acea zi, la fel de generos s-au deschis şi uşile Preşedinţiei, iar flăcările ce au încins cele două clădiri marcau simbolic începutul „poveştii de succes” a Republicii Moldova. Imaginile respective ar putea fi cât se poate de potrivite în cadrul expoziţiei, deoarece actuala putere şi-a făcut un adevărat mit fondator din întâmplările dramatice de acum cinci ani, iar ziua de 7 aprilie a şi fost botezată la nivel oficial „Ziua Libertăţii”.

Tot aici ar mai fi de adresat o întrebare pentru organizatorii expoziţiei de fotografii. Alături de chipurile radioase ale falnicilor noştri demnitari, care se tot căznesc să ne fericească, vor figura cumva

şi moacele organizatorilor „revoluţiei din 7 aprilie”, însoţite de inscripţia „Atenţie! Ei sunt daţi în căutare generală de către poliţie şi Interpol”? Nu? Atunci, vă rog să ne scuzaţi. Întrebarea vină n-are.

Am priceput şi de ce nu vor figura. Ţapii ispăşitori au fost scoşi deja în proţap şi ţintuiţi la stâlpul infamiei, iar actorii principali ai memorabilei zile preferă să fie cunoscuţi de popor doar de bine. În rest, totul e bine. Sâmbătă ne vom îmbrăca cu toţii în straie de sărbătoare, ne vom lustrui papucii şi aranja coafurile şi vom mărşălui în pas cadenţat spre clădirea renovată a Parlamentului. Distracţia continuă. Să râdem, oameni buni, face bine la sănătate.

P.S.: Din respect pentru limba română, atragem atenţia responsabililor de texte de la Parlament că expresia rusească „День открытых дверей” se traduce doar prin sintagma „Ziua porţilor deschise”. Asta chiar şi în cazul în care Parlamentul încă nu şi-a

ridicat garduri în jur şi, prin urmare, nu are porţi. De fapt, poate ar fi o idee şi asta. Cine ştie, la un moment dat, de atâta fericire nu cumva poporul să vină neinvitat la uşile Parlamentului pentru a le cere socoteală aleşilor săi în alte condiţii decât cele festive.

P.P.S.: Cine se îndoieşte de corectitudinea expresiei de mai sus, n-are decât să se documenteze cum s-a numit show-ul similar la Bucureşti, care s-a consumat la 1 decembrie anul trecut: „Ziua Porţilor Deschise la Palatul Poporului”. E foarte probabil, de altfel, ca ai noştri să fi copiat iniţiativa dată de la colegii lor români, doar că nu s-au mai complicat şi cu copierea corectă a denumirii evenimentelor de acest fel. Astfel încât, se pare, actul de plagiere a fost unul parţial. De aia nu merge proiectul lui Băsescu, iar ursul n-are coadă.

Iurie ROŞCA, pentru FLUX

Statul trebuie să asigure finanţarea învăţământului public, nu părinţii

Centrul Anticorupţie s-a pronunţat în privinţa colectării de bani la Liceul „Mircea Eliade” din capitală. Investigaţia a fost declanşată după ce un părinte a informat pe o reţea de socializare că trebuie să achite o taxă de înmatriculare de 3000 de lei şi o taxă anuală de 3120 de lei pentru fiecare elev, acestea fiind instituite de Consiliul organizaţiei obşteşti Fundaţia „Mircea Eliade”. Potrivit CNA, colectarea de bani la respectivul liceu este ilegală, iar părinţii au fost impuşi să dea banii. De asemenea, se atestă şi un conflict de interese, deoarece membrii fundaţiei sunt, totodată, şi beneficiari ai mijloacelor colectate.

CNA a sesizat organul de resort, constatând că a fost încălcat ordinul Ministerului Educaţiei din 25 februarie 2010 „Cu privire la măsurile suplimentare de prevenire a corupţiei în instituţiile de învăţământ”, care interzice colectarea ilicită a mijloacelor financiare în şcoli şi

implicarea cadrelor didactice şi a membrilor echipei manageriale în aceste procese.

Profesoara Valentina Şerpu, director executiv al Universităţii Populare, a declarat pentru News-Moldova că „practica colectării abuzive de fonduri la instituţiile de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal din capitală a devenit una generalizată de mai mulţi ani”.

Pretextele invocate de conducerea acestor instituţii fiind cel al salarizării insuficiente şi necesitatea de a face reparaţii în edificiile respective. Şerpu a mai precizat că, „de fapt, părinţii devin ostaticii acestei situaţii, iar refuzul de a da bani înseamnă să-ţi expui propriii copii la riscul de a fi persecutaţi de către pedagogi.

Este vorba despre un mod destul de cinic de constrângere a părinţilor în scopul estorcării nelegitime a banilor, deoarece, de regulă, toa-

tă lumea preferă să păstreze tăcerea şi nu îndrăzneşte să intre în conflict cu administraţia şcolilor unde studiază copiii”. „Până la urmă, statul este cel care trebuie să asigure integral finanţarea învăţământului public, aşa cum prevede şi Constituţia. Iar practica vicioasă cu aşa-numitele fundaţii controlate de administraţiile şcolilor trebuie curmată definitiv”, a concluzionat Valentina Şerpu.

Potrivit reprezentanţilor CNA, numai în cinci zile fundaţia Liceului a colectat aproximativ 74 de mii de lei.

Totodată, în 2012 sumele acumulate din plăţi neformale, de la părinţii elevilor încadraţi în şcoli, au constituit peste 1,7 miliarde de lei.

Datele acumulate de CNA au fost remise Procuraturii Buiucani, care a iniţiat un dosar pe acest caz.

FLUX

FLUX

4

Economic

14 FEBRUARIE 2014

Raţiunile de ordin administrativ şi economic impun reducerea numărului de unităţi administrativ-teritoriale Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar putea aduce schimbări la nivelul organizării teritoriale a ţării. Declaraţii în acest sens a făcut Sergiu Palihovici, numit recent în funcţia de secretar general adjunct al Guvernului.

Acesta a declarat la un post de televiziune că ar trebui să fim conştienţi de faptul că „în momentul în care vom vorbi despre capitolul administraţia publică locală, va trebui să discutăm foarte serios şi despre reforma teritorial-administrativă”. Actualele raioane nu sunt comparabile din punctul de vedere al numărului populaţiei, a mai precizat acesta.

Solicitat de News-Moldova, ex-consilierul municipal Bălţi, vicepreşedintele sindicatelor

în industria constructoare de maşini, Simion Guţu, a declarat: „Preocuparea demnitarilor de la Guvern pentru administraţia locală ar fi lăudabilă dacă în ultimii ani s-ar fi făcut măcar ceva pentru descentralizarea puterii în ţara

noastră şi pentru consolidarea autoguvernării comunităţilor locale”. În opinia acestuia, raţiunile de ordin administrativ şi economic impun reducerea numărului de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul unu şi doi, ceea ce va permite, în opinia lui, lărgirea bazei fiscale şi „va reduce dependenţa puterii locale de cea centrală, adică va fortifica democraţia în ţară”.

Guţu a amintit că, după ce a fost efectuată reforma administrativ-teritorială în 1999, în 2003 majoritatea formată din exponenţii PCRM a anulat-o, ceea ce a vulnerabilizat capacitatea administrativă a organelor de stat din teritoriu şi le-a făcut mai dependente faţă de puterea centrală. „Din păcate, toate guvernările jonglează cu fondurile publice destinate teritoriului pentru a-i subordona politic pe aleşii locali, ceea ce şi determină fenomenul migrării masive a aleşi-

lor locali dintr-un partid în altul, în funcţie de culoarea politică a puterii centrale. Nici după 2009 nu s-a făcut nimic pentru descentralizare, noile autorităţi preferând să păstreze „verticala puterii”. Sperăm că măcar sub presiunea factorilor externi această reformă va fi deblocată”, a conchis liderul sindical.

FLUX

Mihail Poisik despre consecinţele Acordului de liber schimb cu UE Moldova se află în ajunul intrării pe piaţa unică europeană. În acest context, autorităţile Republicii Moldova şi cinovnicii europeni promit beneficii extraordinare pentru economia naţională. Cunoscutul expert în economie, Mihail Poisik, se referă la problemele care ar putea apărea în urma semnării Acordului de liber schimb cu UE. - Care este, de fapt, starea adevărată a lucrurilor? Ne aşteaptă întradevăr un miracol economic?

- Voi opera preponderent cu cifre.

Principala miză a adepţilor zonei de liber schimb cu UE – marele potenţial al Moldovei în ceea ce priveşte exportul mărfurilor sale – este greşită. Acest lucru ni-l indică, în primul rând, datele din darea de seamă privind comerţul exterior pe anul 2012, de exemplu: volumul total al exporturilor Moldovei a constituit 2 miliarde 161,8 milioane de dolari SUA, inclusiv în ţările UE – 1 miliard 13,4 milioane de dolari, în Turcia – 56,1 milioane, în ţările CSI – 928 de milioane, din care 786 de milioane de dolari în Uniunea Vamală (UV). Şi asta în timp ce volumul importurilor pe acelaşi an a constituit 5 miliarde 213,1 milioane de dolari, inclusiv 2 miliarde 318,7 milioane din ţările UE, 388,2 milioane din Turcia, 1 miliard 623,8 milioane din CSI, din care 1 miliard 15,6 milioane din statele UV. Astfel, raportul export/import cu Turcia, cu care ni se impun insistent condiţiile comerţului liber, este de unu la şapte. Este clar că, dat fiind un asemenea sold, autorităţile Turciei vor tinde în fel şi chip şi de acum încolo să obţină din partea RM preferinţele mult aşteptate. În comerţul cu UE este evidentă o circulaţie a mărfurilor mai înaltă decât cu UV. Însă în raportul export/import există un decalaj foarte mare.

Totuşi, nu în asta constau principalele probleme ale Moldovei. În primul rând, folosindu-se de acordul în vigoare cu privire la comerţul asimetric cu UE, Moldova expediază producţia în

Occident fără taxe vamale, iar cotele anuale stabilite pentru noi sunt, în general, suficiente, deoarece în permanenţă nu sunt valorificate. Cu toate acestea, creşterea economică promisă de pe urma accesului fără taxe pe piaţa UE, deocamdată, nu se ştie de ce, nu se observă. În al doilea rând, circa o treime din tot exportul moldovenesc îl constituie reexportul. Iar pentru acestea, preferinţele declarate sunt iluzorii. În al treilea rând, jumătate din exportul în UE o constituie marfa produsă din materie primă importată şi fabricată conform documentaţiei beneficiarilor occidentali, cu o taxă pe valoare adăugată minimă, care exclude complet componenta intelectuală a cetăţenilor moldoveni.

- Care este situaţia privind balanţa de plăţi a RM pentru prelucrarea materiei prime provenite din străinătate în interiorul ţării?

- O analiză comparativă arată că, în 2010, exportul produselor de acest fel a constituit 410,6 milioane de dolari, în 2011 – 522,1 milioane, în 2012 – 526,3 milioane, ceea ce constituie în medie 486,3 milioane de dolari anual.

Importul pentru aceeaşi perioadă se prezintă astfel: 2010 – 308,5 milioane de dolari, 2011 – 424 milioane, 2012 – 396,2 milioane, ceea ce constituie în medie 376,2 milioane de dolari, iar ponderea în export se estimează în medie la 22,8%.

Organizarea comercializării mărfurilor produse după această schemă, evident, nu mai este problema noastră. Prin urmare, aici putem afirma cu certitudine că nu avem nevoie de preferinţe suplimentare din partea UE. Această rată înaltă de fabricare a mărfurilor conform documentaţiei beneficiarilor externi creează o iluzie defectuoasă privind dinamica producerii.

- În acest caz, ce anume exportăm cu titlu de produs local autentic? Şi nu ne transformăm cumva într-o zonă unde se asamblează mărfurile pe seama introducerii materiei prime şi exportului produsului finit?

- Dacă e să scădem din volumul total producţia provenită din materia primă importată şi reexportul, atunci greutatea specifică a producţiei, fabricate în baza propriului intelect şi expediată în UE constituie doar a şasea parte. Însă jumătate din aceasta este de fapt materia primă brută: cereale, leguminoase şi floarea-soarelui. Iar în schimb, pe piaţa noastră intră carnea, seminţele, materialul săditor şi alte materiale reproductive. Astfel, contribuţia potenţialului ştiinţific al Moldovei la produsul finit al ţării practic lipseşte…

- Ce situaţie avem la exportul şi importul produselor agricole în UE? - Pe scurt, situaţia se prezintă în felul următor. Exportul şi importul culturilor de câmp şi a produselor animaliere în medie pentru 2010-2012 au avut următoarea dinamică: importul de grăunţoase şi leguminoase a constituit 1,0 mii tone, în valoare de 2,4 milioane de dolari, exportul – 166,4 mii tone, în sumă de 43,6 milioane de dolari; importul de seminţe de floareasoarelui – 0,4 mii tone, în valoare de 3,6 milioane de dolari, exportul – 73,4 mii tone, în sumă de 41,8 milioane de dolari; importul cărnii de porc – 2,9 mii tone, în valoare de 8,0 milioane de dolari, iar exportul este zero, ca, de altfel, şi la carnea de pasăre (importul – 2,8 mii tone, exportul – zero). La fel stau lucrurile şi cu ouăle de pasăre (importul – 6,6 milioane de unităţi, exportul – zero). Aceste poziţii ale exportului reprezintă în cel mai direct mod materia primă, pe care europenii o cumpără foarte repede.

Astfel, dintr-un miliard de dolari, doar a douăsprezecea parte o reprezintă exportul moldovenesc spre ţările UE, pentru care, se pare, într-adevăr, ar fi necesară reducerea barierelor vamale.

- Poate că exportăm mai multe fructe şi legume?

- Cu părere de rău, până acum noi practic n-am exportat legume. Să apelăm din nou la cifre. Astfel, în aceeaşi perioadă 2010-2012, am importat din UE în medie pe an 21,4 mii tone de cartofi, 0,4 mii tone de castraveţi, 1,0 mii tone de ceapă şi 4,5 mii tone de

morcovi. Şi asta în timp ce Moldova pretinde la statutul de ţară agrară.

Aşadar, oricine poate vedea din aceste exemple în ce hal sunt „protejaţi” producătorii noştri. În ceea ce priveşte fructele, care sunt crescute la noi în cantităţi enorme, tabloul este următorul. La fructe, struguri, conserve din legume şi vin au fost fixate anumite cantităţi, dar care sunt de departe mai mici decât cele exportate în Uniunea Vamală. Importul de mere şi pere pentru o perioadă de trei ani a constituit în medie 2,6 mii tone, iar exportul – 170 mii tone, din care 166 mii tone în ţările Uniunii Vamale şi doar 3,3 mii tone în ţările UE. Diferenţa de volum este, pur şi simplu, astronomică. Acelaşi raport se înregistrează şi la struguri, şi la alte fructe.

- După o analiză atât de detaliată, ce trebuie să înţeleagă societatea noastră şi ce concluzii logice trebuie să facă autorităţile?

- Este evident faptul că volumul producţiei alimentare autohtone exportate în UE nu va constitui pentru noi un salt economic. La ei subvenţiile pentru agricultori sunt de 12-17 ori mai mari decât în Moldova, dar şi diferenţa de tehnologii este de aşa natură, încât trebuie să treacă zeci de ani până când producătorii locali să poată susţine concurenţa cu ei. Şi de ce fel de creştere a capacităţii de concurenţă a producătorilor autohtoni mai poate fi vorba, în contextul în care s-au redus taxele de import la zahăr cu 75%, la carne de porc şi de vită – cu 20%, plus 200 de euro pentru fiecare tonă, iar la carnea de pasăre – cu 20%, plus 100 de euro.

Oare nu e clar că după anularea acestor tarife producătorii locali vor falimenta?

În Anexa 15 la Acordul privind zona de comerţ liber cu UE sunt stabiliţi coeficienţii pentru exportul din RM şi graficul anulării de taxe vamale pentru importurile din UE pe piaţa noastră, de asemenea sunt determinate şi condiţiile tehnice pentru produsele moldoveneşti.

Anume prevederile Anexei 15 conţin un şir de potenţiale probleme, cărora, deocamdată, nu le-a fost dată o apreciere competentă şi profundă.

- Am înţeles corect că după ce vor intra în vigoare noile reguli vamale în raporturile RM cu UE, economia ţării va fi supusă unor încercări şi mai dure?

- Aici cifrele vorbesc de la sine. Iar cine le citeşte atent, nu poate să nu înţeleagă încotro ar trebui să se orienteze economia noastră în ceea ce priveşte relaţiile externe.

Fireşte, este necesar să dezvoltăm relaţiile economice şi de alt gen cu ţările UE, precum este necesar şi să ne armonizăm baza legislativă şi normativă cu acestea. Şi nu cu paşi de melc, cum s-a întâmplat până acum, ci în ritmuri accelerate. Fiindcă, de fapt, doar datorită presiunii constante asupra conducerii ţării exercitate de mentorii externi responsabili pentru dezvoltare, la noi se mai realizează, chiar dacă prea lent, anumite reforme, fără de care Moldova nu ar putea să se considere o ţară civilizată. În acelaşi timp, conducătorii noştri trebuie să apere mai cu pricepere şi cu mai mult profesionalism interesele economice ale ţării în dialogul cu partenerii europeni.

Aici obedienţa şi spiritul prea concesiv sau atitudinea excesiv de cooperantă ar putea avea consecinţe foarte grave pentru ţară.

Sursa: newsmoldova.md

Finan\e

14 FEBRUARIE 2014

5

FLUX

De dragul cui se fac jocurile pe piaţa valutară? În ultima perioadă, moneda unică europeană a bătut record după record pe piața valutară din Republica Moldova, iar cursul stabilit de Banca Națională a ajuns astăzi la 18 lei și 41 de bani pentru un euro. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, este însă calm şi plin de optimism şi afirmă că situaţia s-ar putea ameliora în perioada următoare.

Drăguţanu a explicat că deprecierea leului ţine de evoluţiile pe piaţa financiară internaţională.

Devalorizarea valutei naționale, în parte, este determinată și de deprecierea valutelor țărilor din regiune.

Un alt motiv este reducerea ofertei de valută străină pe piaţă, astfel că în ianuarie, cererea agenţilor economici, în special a importatorilor de resurse energetice, a fost acoperită doar în proporţie de 86 la sută.

Guvernatorul BNM ne linişteşte şi afirmă că echilibrul se va restabili odată cu venirea primăverii, când nu se vor mai face importuri masive de resurse energetice, achitate în valută străină.

Deşi rezervele valutare ale BNM au atins un nivel-record de 2,8 miliarde de dolari, Dorin Drăguţanu „nu vede sensul” ca instituţia bancară să intervină pe piaţă, deoarece, ne asigură el, deprecierea monedei naţionale este un fenomen temporar: „Nu are rost să irosim rezervele valutare, pentru că vine primăvara şi nu vor mai fi necesare sume mari în valută pentru procurarea resurselor energetice”.

Este cazul să amintim că în luna august trecut, Dorin Drăguţanu menţiona că deprecierea monedei naţionale ţine de politicile dezinflaţioniste promovate de Banca Naţională a Moldovei. Şi tot el ne asigura că nu există motive de îngrijorare.

Această ușoară depreciere este în concordanță cu țintirea inflației, afirma guvernatorul BNM. Scopul intervenţiei Băncii pe piaţa monetară fiind menţinerea inflaţiei la un nivel stabil, dar şi susţinerea creşterii economice a ţării. Ce-i drept, experţii economici apreciază că devalorizarea monedei naţionale nu este cea mai bună metodă de creştere economică.

Economiştii nu văd cu ochi buni aceste fluctuaţii ale cursului valutar. În cadrul unei emisiuni televizate, expertul economic Visarion Ceşuiev a apreciat că veniturile bugetului de stat s-au de-

valorizat cu 210 milioane de lei „în urma acestui joc cu cursul valutar”. Nu au existat şi nu există nici în prezent premise financiare şi economice pentru devalorizarea leului, pentru că piaţa financiară este suprasaturată cu euro şi dolari, consideră Ceşuiev. Acest lucru s-a făcut „numai la comanda importatorilor, iar băncile s-au folosit de moment”, a mai opinat expertul. Acesta a estimat că în cel mai apropiat timp vom avea un salt al tuturor preţurilor, fără nicio legătură cu preţurile pe piaţa mondială. În cadrul aceleiaşi emisiuni, expertul economic Roman Chircă a afirmat că este „foarte stranie această fluctuaţie valutară, pentru că nu există premise obiective pentru asta”. „S-a declarat la început că se luptă în felul acesta cu inflaţia joasă. Acum nivelul inflaţiei este exagerat de mare.

Mai mult decât atât, chiar guvernatorul BNM a făcut o aluzie clară că, atunci când va fi cald afară, se va produce şi aprecierea leului. Adică, cei care vor să se lanseze în operaţiuni de speculaţie - poftim, aveţi practic semnalul garantat: vindeţi euro acum şi îl cumpăraţi mai ieftin în primăvară”, a constatat economistul.

Chircă este sigur că BNM putea să intervină pentru menţinerea nivelului de 15-16 lei pentru

un euro. Pentru că Banca a avut în permanenţă şi potenţialul, şi mecanismele necesare. Însă Banca Naţională a mers în continuare pe calea acumulării rezervelor valutare. „Există toate premisele şi toate instrumentele pentru a menţine cursul valutar la un nivel rezonabil. Însă impresia mea este că unul din obiectivele urmărite în această situaţie este impulsionarea inflaţiei, în scopul acumulării mai uşoare a veniturilor fiscale, în contextul în care are loc şi stimularea exporturilor, şi impulsionarea inflaţiei şi a creşterii preţurilor. Mi se pare o strategie greşită, care, dacă nu va fi oprită la timp, poate provoca o spirală inflaţionistă în care preţurile vor creşte exagerat de mult”, a precizat expertul. În opinia lui, populaţia ar putea să aprecieze mai puţin o astfel de creştere economică, „pentru că vor fi, mai degrabă, dezamăgiţi de sărăcie, decât impresionaţi de mijloacele devalorizate care le vor fi acordate”.

Solicitat de agenţia News-Moldova să se refere la evoluţia monedei naţionale din ultima perioadă şi la măsurile pe care ar putea să le ia statul în vederea stabilizării leului moldovenesc, Viorel Gârbu, expert în cadrul Institutului Economiei de Piaţă, a declarat că „ar fi necesară întâi de toate o decizie politică, dar bine argumentată economic”. În opinia lui Gârbu, „autorităţile au la dispoziţie două posibilităţi. Prima ar fi cea a „ratei flotante”, aplicate în prezent. Ceea ce nu garantează însă sută la sută stabilitatea de pe piaţa valutară şi reclamă intervenţii periodice cu mecanisme de

Statul dă cu o mână şi ia cu două Acum câteva zile, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a prezentat public Raportul de activitate a ministerului pentru anul 2013 şi priorităţile pentru 2014. Raportul s-a axat pe cele mai importante realizări obţinute în anul 2013, aducând în prim-plan activităţile desfăşurate pentru atingerea obiectivelor stabilite în Programul de guvernare şi documentele de planificare strategică naţionale şi sectoriale.

Ministrul a anunţat, totodată, prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2014-2017.

Potrivit acesteia, se estimează că Produsul Intern Brut în anii 2014-2017 va creşte cu o rată medie anuală de circa 4,5%, cu îmbunătăţiri structurale. Exporturile se vor majora în această perioadă cu circa 8,5% anual, importurile – cu circa 7,2% anual.

Valeriu Lazăr a mai anticipat că productivitatea muncii va creşte anual cu 4,4%, iar salariul mediu nominal în ansamblu pe economie se va majora cu circa 31,5% şi va atinge 5525 de lei în anul 2017.

Prognozele sună încurajator şi arată bine într-un an electoral. Numai că bunăstarea populaţiei nu depinde doar

de mărimea salariilor. Toate majorările de până acum au fost practic devalorizate de creşterea necontrolată a preţurilor la alimente, servicii, carburanţi, medicamente, astfel că populaţia se zbate tot în sărăcie.

Experţii economici apreciază că devalorizarea fără precedent a valutei naţionale în ultima perioadă va genera inevitabil scumpiri în toate sectoarele. De fapt, ne confruntăm deja cu aceste scumpiri: cu puţin timp în urmă au fost anunţate preţuri mai mari la carburanţi, sunt în permanentă creştere şi cele la produsele alimentare. În ciuda promisiunilor făcute de autorităţi, preţurile la medicamente sunt, în unele cazuri, de câteva ori mai mari decât cele stabilite de producător.

Factorii de decizie, se pare, sunt mai puţin îngrijoraţi de această situaţie şi, cel puţin deocamdată, nu intenţionează să întreprindă ceva. Astfel, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat recent, în cadrul audierilor de la comisia de profil a Parlamentului, că scumpirea mai multor tipuri de produse, în urma deprecierii leului, este în afara atribuţiilor BNM. De această

situaţie trebuie să se ocupe alte instituţii ale statului, pentru a vedea dacă rata de profitabilitate nu depăşeşte normele stabilite de lege, a sugerat el.

Drăguţanu estimează că preţurile vor continua să crească în 2014, în special cele la produse alimentare. Însă, în opinia lui, acestea vor reveni la normal în a doua jumătate a anului, când inflaţia va fi pe un trend descrescător. Practica demonstrează însă că preţurile, odată majorate, nu prea au tendinţa să revină la cele iniţiale.

FLUX

reglementare. O altă variantă ar fi aşa-numitul „bord monetar”, adică menţinerea permanentă a monedei naţionale la un anumit nivel stabil faţă de valutele de referinţă.”

O astfel de politică bazată pe metoda „bordului monetar” ar putea stimula dezvoltarea economică şi ar constitui un punct de atracţie pentru investiţiile străine, consideră expertul. „Dar ea comportă şi riscuri. În cazul în care speculanţii de pe piaţă dispun de rezerve mari de bani, aceştia ar putea să pună în pericol întregul sistem financiar, ceea ce poate să conducă la ruinarea pieţei financiare şi, în consecinţă, la falimentul statului”, a mai precizat Gârbu. „Cel mai potrivit ar fi ca statul să reacţioneze adecvat la cererea pentru valutele străine, dar să facă şi reformele necesare”, a conchis el.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

6

Geopolitic

14 FEBRUARIE 2014

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (2) CAPITOLUL 1.

MULTIPOLARITATEA: DEFINIREA NOŢIUNII ŞI DELIMITAREA SENSURILOR Continuare din numărul precedent.

Lumea multipolară nu este una nonpolară

Criticii americani ai unipolarităţii dure, în special concurenţii ideologici ai neoconservatorilor, care sunt concentraţi în „Consiliul pentru Relaţii Externe” (Council on Foreign Relations), au propus un alt termen în locul unipolarităţii – nonpolaritatea (non-polarity)1. Acest concept se bazează pe ideea că procesele globalizării vor continua să se desfăşoare şi de acum încolo, iar modelul occidental al organizării lumii va continua să se extindă asupra tuturor ţărilor lumii. Astfel, hegemonia intelectuală a valorilor Occidentului va continua.

Lumea globală va fi o lume a liberalismului, democraţiei, pieţei libere şi drepturilor omului. Însă, potrivit adepţilor acestei teorii, rolul SUA în calitate de putere naţională şi de portdrapel al globalizării se va reduce. În locul hegemoniei americane directe va începe să se constituie modelul „guvernului mondial”, din care vor face parte reprezentanţi ai unor ţări diferite, solidari cu valorile comune şi care vor tinde spre instaurarea unui spaţiu social-politic şi economic unic pe întreaga planetă. În cazul de faţă avem de a face cu un model analogic „sfârşitului istoriei” al lui F. Fukuyama, doar că descris în alţi termeni.

Lumea nonpolară se va întemeia pe cooperarea ţărilor democratice. Însă, treptat, în acest proces urmează să se includă şi actori neguvernamentali, ONG-uri, mişcări obşteşti, grupuri separate de cetăţeni, comunităţi de reţea etc. În procesul de edificare a lumii nonpolare, drept practică de bază apare pulverizarea nivelului de adoptare a deciziilor dinspre o instanţă (astăzi aceasta e Washingtonul) spre o multitudine de instanţe de un nivel mai jos, ajungându-se până la organizarea unor referendumuri planetare în regim on-line asupra unor evenimente şi acţiuni importante ale întregii omeniri. Economia va substitui politica, iar concurenţa de piaţă va şterge toate

barierele vamale. Dintr-o afacere a statului, securitatea va deveni o treabă a cetăţenilor înşişi. Va sosi era democraţiei globale.

Această teorie coincide în linii mari cu teoria globalizării şi se prezintă ca o etapă care trebuie să vină în schimbul lumii unipolare. Însă doar cu condiţia că modelul socialpolitic, valoric, tehnologic şi economic (democraţia liberală) va deveni un fenomen universal, iar necesitatea unei apărări dure a idealurilor democratice şi liberale din partea SUA va decădea: către momentul instaurării lumii nonpolare, toate regimurile care i se opun Occidentului, democraţiei şi americanizării, urmează a fi lichidate. Iar elita tuturor ţărilor trebuie să devină uniformă, capitalistă, liberală şi democratică, într-un cuvânt „occidentală”, indiferent de originea ei istorică, geografică, religioasă şi naţională.

Proiectul lumii nonpolare este susţinut de un şir întreg de grupuri politice şi financiare extrem de influente, de la Rotschild până la George Soros şi fundaţiile lui.

Acest proiect al lumii nonpolare este orientat spre viitor. El este gândit în calitate de acea formaţie globală care trebuie să vină în schimbul unipolarităţii; ca ceea ce va urma după ea. Aceasta nu reprezintă atât o alternativă, cât o continuare.

Această continuare va deveni posibilă doar în măsura în care centrul de greutate în societate se va deplasa dinspre îmbinarea alianţei celor două nivele ale hegemoniei – material (complexul militar-industrial american, economiile occidentale şi resursele) şi spiritual (normative, proceduri, valori) – spre o hegemonie pur intelectuală, în timp ce semnificaţia dominaţiei materiale se va reduce treptat. Anume aceasta este societatea informaţională globală, în care principalele procese de conducere se vor desfăşura la nivelul raţiunii, prin intermediul dirijării minţilor, controlului asupra conştiinţei, programării lumii virtuale.

Lumea multipolară nu cadrează sub nicio formă cu proiectul lumii nonpolare, întrucât nu acceptă nici fundamentarea momentului unipo-

lar în calitate de preludiu al viitoarei ordini mondiale, nici hegemonia intelectuală a Occidentului, nici universalitatea valorilor lui, nici pulverizarea nivelului de luare a deciziilor la scara multitudinii planetare, fără a se ţine cont de apartenenţa culturală şi civilizaţională. Lumea nonpolară presupune că modelul american al cazanului de topire se va răspândi asupra întregii lumi. Ca rezultat vor fi şterse toate diferenţele dintre popoare şi culturi, iar umanitatea individualizată, atomizată, se va transforma într-o cosmopolită „societate civilă” fără frontiere. Însă multipolaritatea presupune că centrele de luare a deciziilor trebuie să se afle la un nivel destul de înalt, iar deosebirile de ordin cultural ale fiecărei civilizaţii aparte se vor păstra şi se vor fortifica (iar nu se vor dizolva într-o masă cosmopolită uniformă).

Multipolaritatea nu este multilateralitate

Încă un model al organizării lumii, care se distanţează întrucâtva de hegemonia americană directă, este cel al lumii multilaterale (multilateralism). Această concepţie este prezentă la scară largă în sânul Partidului Democrat din SUA; anume de ea se ghidează la nivel formal în politica sa externă administraţia preşedintelui B. Obama. În contextul dezbaterilor americane pe marginea politicii externe, această abordare este contrapusă unipolarităţii, asupra căreia insistă neoconservatorii.

La nivel practic, multilateralitatea presupune faptul că SUA nu trebuie să acţioneze în domeniul relaţiilor internaţionale, bazându-se în totalitate doar pe propriile forţe şi punându-i de o manieră imperativă pe toţi aliaţii şi „vasalii” în faţa faptului împlinit. Washingtonul trebuie să ţină cont de poziţiile partenerilor, să-i convingă şi să-şi argumenteze hotărârile în dialog cu aceştia, să-i atragă de partea lor cu ajutorul unor dovezi de ordin raţional, iar când e cazul, cu ajutorul unor propuneri de compromis. Într-o astfel de situaţie, SUA trebuie să fie „primul între egali”, nu un „dictator între subordonaţi”. Această abordare impune

politicii externe americane anumite obligaţii în faţa aliaţilor de politică globală şi reclamă o subordonare faţă de strategia generală. În cazul de faţă, strategia generală respectivă rezidă în strategia Occidentului de instaurare a democraţiei globale, a pieţei şi a implementării ideologiei drepturilor omului la scară planetară. Însă în cadrul acestui proces, SUA, având rolul de portdrapel, nu trebuie să identifice propriile interese naţionale cu valorile „universale” ale civilizaţiei occidentale. În anumite cazuri este de preferat să se acţioneze în coaliţie, iar uneori chiar să facă anumite concesii partenerilor.

Multipolaritatea diferă de unipolaritate prin faptul că aici se pune accentul pe Occident în ansamblu, în special pe componenta lui „valorică” (adică „normativă”). În acest punct, apologeţii abordării multilaterale se apropie de cei care se pronunţă pentru o lume nonpolară. Diferenţa între multipolaritate şi nonpolaritate constă doar în faptul că multipolaritatea pune accentul pe coordonarea internă între ţările democratice occidentale, în timp ce nonpolaritatea include în calitate de actori şi instanţele nonguvernamentale: ONG-uri, reţele, mişcări obşteşti etc.

Este elocvent faptul că la nivel practic, multilateralitatea politicii lui Obama, declarată de nenumărate ori de el însuşi şi de către secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, diferă prea puţin de imperialismul direct şi transparent din epoca lui George Bush-junior, în timpul căruia dominau neoconservatorii. Intervenţiile militare ale SUA au continuat (Libia), trupele americane şi-au păstrat prezenţa în Afganistan şi Irak, ce rămân în stare de ocupaţie.

Lumea multipolară nu coincide cu ordinea mondială multilaterală, deoarece nu este de acord cu universalismul valorilor occidentale şi nu recunoaşte dreptul ţărilor „Nordului bogat”, nici separat şi nici colectiv, de a acţiona în numele întregii omeniri şi de a apărea în calitate de singur centru de luare a deciziilor (chiar dacă acesta e format din mai multe componente) în cele mai importante chestiuni.

Rezumat

Delimitarea sensului noţiunii de „lume multipolară” de lanţul de termeni similari sau de alternativă conturează acel câmp ideatic, în cadrul căruia urmează să construim teoria multipolarităţii. Până acum am vorbit doar despre faptul ce nu este orânduirea multipolară; negările şi delimitările creionate ne permit să scoatem în evidenţă prin contrast un şir de caracteristici constitutive perfect pozitive.

Dacă e să generalizăm partea pozitivă, ce reiese din şirul delimitărilor efectuate, se conturează următorul tablou.

Lumea multipolară reprezintă o alternativă radicală în raport cu lumea unipolară (ce există de facto la ora actuală) prin faptul că insistă asupra existenţei câtorva centre independente şi suverane de luare a deciziilor strategice la nivel planetar.

Aceste centre trebuie să fie suficient de bine dotate şi independente sub aspect material pentru a dispune de posibilitatea de a-şi apăra suveranitatea în faţa unei intervenţii directe a potenţialului inamic, urmând să fie luat drept model forţa cea mai viguroasă la ora actuală. Această cerinţă se reduce la posibilitatea de a rezista în faţa hegemoniei materiale şi militar-strategice a SUA şi ţărilor NATO. Aceste centre de luare a deciziilor nu sunt obligate să recunoască drept regulă sine qua non universalismul normelor şi valorilor occidentale (democraţie, liberalism, piaţă liberă, parlamentarism, drepturile omului, individualism, cosmopolitism etc.) şi pot fi absolut independente de hegemonia spirituală a Occidentului.

Lumea multipolară nu presupune reîntoarcerea la sistemul bipolar, deoarece la ora actuală nu există nici sub aspect strategic, nici ideologic vreo forţă aparte, care ar fi în stare să se opună de una singură hegemoniei materiale şi spirituale a Occidentului de azi şi a portdrapelului acestuia – SUA. În lumea multipolară trebuie să existe nu doar două, ci mai multe poluri.

Lumea multipolară nu priveşte la modul serios suveranitatea statelor naţionale existente atâta timp cât acesta este doar unul declarat la nivel pur juridic şi nu este confirmat prin posedarea unui potenţial de forţă, strategic, economic şi politic.

Pentru a fi un subiect suveran în secolul XXI este insuficientă existenţa statului naţional. În aceste condiţii poate dispune de o suveranitate reală doar un număr cumulat, o coaliţie de ţări. Modelul Westfalia, care continuă să existe de jure, nu mai reflectă sistemul relaţiilor internaţionale şi necesită a fi revizuit.

Multipolaritatea nu poate fi redusă nici la nonpolaritate, nici la multilateralitate, întrucât nu plasează centrul de adoptare a deciziilor (polul) nici în instanţa „guvernului mondial”, nici în clubul SUA şi al aliaţilor lor democraţi („Occidentul global”), nici la nivelul substatal al reţelelor, ONG-urilor şi altor instanţe ale „societăţii civile”.

Polul trebuie să fie localizat încă undeva. ________________ 1 Haass Richard N. The Age of Nonpolarity. What Will Follow U.S. Dominance// Foreign Affairs. May/June 2008.

Geopolitic

14 FEBRUARIE 2014

7

FLUX

ALEKSANDR DUGHIN CAPITOLUL 2.

BAZELE TEORETICE ALE LUMII MULTIPOLARE Hegemonia şi deconstrucţia ei

Construcţia Teoriei Lumii Multipolare porneşte de la o analiză istoricofilozofică profundă a însăşi disciplinei Relaţii Internaţionale (RI).

Aici cele mai utile se dovedesc a fi teoriile postpozitiviste, care tind (deşi, de cele mai multe ori, fără succes) să iasă dincolo de limitele „etnocentrismului”2, caracteristic culturii, ştiinţei şi politicii vest-europene şi să supună deconstrucţiei voinţa de putere şi dominaţie a Occidentului (în ultima perioadă istorică – SUA) în calitate de conţinut de bază al întregului discurs în acest domeniu. Exponenţii teoriei critice şi ai post-modernismului în RI, precum şi adepţii abordării istoricosociologice şi ai normativismului, demonstrează în mod elocvent că toate teoriile moderne ale RI sunt construite în jurul discursului hegemonist.

Acest discurs hegemonist reprezintă trăsătura caracteristică a civilizaţiei vest-europene, ce îşi are rădăcinile în reprezentarea greco-romană despre Oicumenă, în centrul căreia se află nucleul „civilizaţiei” şi „culturii”, iar la periferie – zonele „barbariei” şi „sălbăticiei”. Astfel de reprezentări le erau proprii şi altor imperii (Persan, Egiptean, Babilonean, Chinez), precum şi civilizaţiei indiene, care se considerau „centru al lumii”, „Împărăţia de Mijloc”.

La un nivel inferior regăsim o abordare „etnocentristă” analogică practic la toate triburile şi colectivităţile arhaice, care operează cu harta geografiei culturale, în centrul căreia se află însuşi tribul (oamenii), iar în jurul acestuia este lumea exterioară, care se dezumanizează treptat, ajungând până la zona „de dincolo”, a duhurilor, a monştrilor şi a altor fiinţe mitice.

Chiar şi cele mai primitive triburi se autoidentifică drept „oameni” şi chiar „fiinţe superioare” şi, concomitent, nu atribuie acelaşi statut nici măcar celor mai apropiaţi vecini, chiar dacă aceştia demonstrează în mod vădit deprinderile sociale şi tehnologice, ce depăşesc în mod considerabil cultura tribului respectiv. Postpozitiviştii interpretează această particularitate ca fiind norma cognitivă de bază care selectează aposteriori argumente tendenţioase, ce ar confirma aparenta „superioritate” şi „universalism”.

Scoaterea în vileag a hegemoniei ca temelie a discursului occidental, plasarea acestui discurs într-un context istoric şi geografic concret reprezintă primul pas fundamental în elaborarea Teoriei Lumii Multipolare (TLM).

Multipolaritatea va deveni realitate doar dacă va reuşi să realizeze deconstrucţia hegemoniei şi să demitizeze pretenţiile Occidentului asupra universalismului valorilor, sistemelor, metodelor şi temeliilor sale filozofice.

Dacă însă nu se va reuşi răsturnarea hegemoniei, orice modele „multipolare” nu vor fi decât nişte variaţiuni ale teoriilor occidento-centriste. Cei care, aparţinând culturii intelectuale occidentale, tind să iasă dincolo de limitele hegemoniei şi să elaboreze un discurs contrahegemonist (ca, de exemplu, R. Cox) rămân în mod fatal în interiorul acestei hegemonii, deoarece îşi construiesc critica pe postulate precum „democraţie”, „libertate”, „dreptate”, „drepturile omului” etc., ceea ce nu reprezintă altceva decât o sumă de elemente a viziunii occidento-centrice. Etnocentrismul este clădit chiar la temelia lor. Ei schiţează o cale dreaptă, însă nu sunt în stare

să o parcurgă de unii singuri până la capăt. Ei sunt conştienţi de caracterul artificial şi mincinos al pretenţiilor propriei civilizaţii la universalitate, însă nu pot să găsească accesul la structurile civilizaţionale de alternativă. Iată de ce teoria antihegemonistă trebuie elaborată în afara limitelor câmpului semantic occidental, într-o zonă intermediară, între „nucleul lumii-sistem” (în terminologia lui I. Wallerstein) şi „periferie” (unde, din motive culturale, înţelegerea corectă a hegemoniei occidentale este atât de puţin probabilă, încât aceasta poate fi ignorată). La rândul său, „Lumea a doua”, anume datorită angajării sale într-un dialog permanent şi intens cu Occidentul, pe de o parte, poate să conştientizeze natura şi structura hegemoniei, iar pe de altă parte, dispune la nivelul originilor sale de sisteme de alternativă ale valorilor culturale şi ale criteriilor civilizaţionale de bază, pe care este posibil să te sprijini în respingerea acestei hegemonii. Altfel zis, contrahegemonia în spaţiul intelectual al Occidentului este constrânsă să rămână mereu una abstractă, în timp ce în zona “Lumii a doua” ea poate să devină cu adevărat concretă.

Prima etapă o reprezintă concentrarea atenţiei asupra voinţei de putere a Occidentului ca civilizaţie.

La ora actuală, Occidentul pretinde la universalitatea şi la caracterul absolut al sistemului său de valori, prezentându-se ca ceva global. În baza acestui sistem el tinde să reorganizeze întreaga lume, extinzând asupra ei acele proceduri, criterii, norme şi coduri care au fost elaborate în Occident în ultimele secole. Aşa cum am arătat, identificarea culturii locale cu cea universală, a unei comunităţi limitate cu întreaga umanitate (sau, cel puţin, cu partea aleasă a omenirii, cu elita ei, în stare să vorbească în numele ei) este caracteristică tuturor societăţilor, atât celor imperiale, cât şi celor arhaice.

De aceea, însăşi pretenţia civilizaţiei occidentale la universalitate nu reprezintă ceva unic sau ieşit din comun.

Etnocentrismul, împărţirea întregii lumi în grupul „noi” (de regulă, „noi suntem cei mai buni, reprezentăm norma, suntem instruiţi”) şi grupul „ei” (de regulă, „ei sunt mai răi, ostili, reprezintă o ameninţare”) este o constantă socială. În plus, caracterul arbitrar şi relativ al acestei constante nu sunt supuse unei reflecţii sau sunt supuse unei reflecţii insuficiente chiar şi de cele mai dezvoltate şi complexe societăţi, care manifestă în alte chestiuni elasticitate în gândire şi îndemânarea de a practica apercepţia. Voinţa de putere este cea care mişcă societăţile, însă evită cu insistenţă o privire directă, ce ar fi îndreptată asupra ei însăşi. Ea tinde să se ascundă în spatele „evidenţei” sau al unui sistem sofisticat de argumentare.

Elaborarea TLM trebuie să înceapă de la recunoaşterea Occidentului drept nucleu al hegemoniei şi fixarea acestei realităţi într-un cadru axiomatic clar şi univoc. De îndată ce vom încerca să facem una ca asta, ne vom confrunta imediat cu dezacorduri intense din partea intelectualilor occidentali.

Ei vor spune că acest reproş este întemeiat în raport cu trecutul european. Dar la ora actuală însăşi cultura occidentală a renunţat la practicile coloniale şi teoriile eurocentriste, acceptând normele democraţiei şi ale multiculturalismului. Pentru a aduce obiecţii acestei atitudini, am putea să ne plasăm la modul convenţional pe poziţiile marxismului şi să demon-

străm că în epoca burgheză, Occidentul îşi identifica propria soartă cu capitalul şi a devenit zona fixării ei geografice. Iar sensul capitalului este să domine asupra proletariatului, motiv pentru care, în condiţiile capitalismului, în spatele „democraţiei” şi „egalităţii” se ascunde aceeaşi voinţă de putere şi practicile exploatării şi ale violenţei. Anume astfel procedează exponenţii teoriei critice şi aici au perfectă dreptate. Însă pentru a nu fi înlănţuiţi de marxism cu dogmele lui agravante, multe dintre care nici pe departe nu sunt evidente, prin urmare sunt inacceptabile, este necesar să fie lărgită baza teoretică de demascare a hegemoniei şi a o transfera din contextul social-economic în unul mult mai general, adică civilizaţional-cultural.

Slaveanofilii ruşi au fost cei care au formulat o critică temeinică a pretenţiilor hegemoniste ale civilizaţiei occidentale, iar în secolul XX acest efort a fost continuat de reprezentanţii orientării eurasianiste. Cneazul N.S. Trubeţkoi în lucrarea sa programatică „Europa şi lumea”3, care a pus bazele curentului de idei al eurasianiştilor, utilizând metoda analizei filozoficoculturologică şi sociologică, a arătat în mod strălucit caracterul artificial şi lipsit de orice temei a pretenţiilor Occidentului la universalitate. În particular, el arăta scandaloasa inadecvare a unor metode, cum ar fi reducerea conţinutului lucrării fundamentale „Teoria pură a dreptului”4 a juristului Hans Kelsen, aproape în totalitate, la istoria dreptului roman şi a jurisprudenţei europene, de parcă n-ar fi existat, în genere, şi alte sisteme de drept (persan, chinez, indian etc.). Semnul egalităţii între „european” şi „general” este o pretenţie inconsistentă.

Singura ei temelie rezidă în superioritatea fizică şi tehnică, dreptul forţei. Însă acest drept al forţei se limitează la acel domeniu în care funcţionează legităţile comparaţiilor materiale.

Extinderea acestor principii asupra sferei intelectuale şi a celei spirituale reprezintă o varietate a „rasismului” şi „etnocentrismului”. Pornind de la aceste principii, eurasianiştii au dezvoltat multitudinii tipurilor istoricoculturale (iniţiatorul acestei direcţii a fost N. Danilevski5), printre care tipul occidental contemporan (civilizaţia romano-germană) reprezintă doar un fenomen geografic local şi un episod istoric. Hegemonia şi succesul acesteia în impunerea ei altora constituie un fapt ce nu poate fi ignorat. Fiind conştientizată ca atare, ea încetează a mai fi o „evidenţă” sau un „destin”, devenind doar un discurs, proces, un fenomen creat de om şi, subiectiv, care poate fi acceptat, dar şi respins, cu care se poate cădea de acord, dar, în egală măsură, poate fi şi contestat.

Astfel, contrahegemonia, a cărei necesitate o fundamentează adepţii teoriei critice a RI, poate fi completată reuşit cu un arsenal intelectual total diferit de către eurasianiştii conservatori, care se orientează în opoziţia lor faţă de Occident nu spre „proletariat” şi „egalitate”, ci spre cultură, tradiţie şi valori spirituale.

Este important să urmărim în continuare ce metamorfoze a suferit însăşi hegemonia occidentală în ultimele secole.

Atunci când avem de a face cu un stat tradiţional sau cu un imperiu, voinţa de putere este exprimată mult mai clar şi transparent. Anume aşa s-a întâmplat, în perioada imperiului lui Alexandru Macedon, cu Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană

din Evul Mediu etc. Însă la temelia universalismului imperial de mai târziu a stat iniţial filozofia şi cultura greacă, urmată de dreptul roman, iar ulterior – Biserica creştină. În aceste etape, voinţa de putere a Occidentului se manifesta sub forma unor pături sociale ierarhizate şi strategia imperială faţă de popoarele vecine, care fie erau incluse în Oicumena occidentală, fie, dacă aceasta nu reuşea, deveneau duşmani de care era nevoie să se apere. Relaţiile de putere şi structurile de dominare erau transparente atât în politica internă, cât şi în relaţiile internaţionale. Particularităţile unui astfel de sistem internaţional sunt examinate minuţios de către B. Buzan şi Little, care le defineau drept „antică” sau „clasică”6. În cazul dat, hegemonia este una necamuflată şi directă, prin urmare nu este o „hegemonie” în sensul deplin al noţiunii, aşa cum o înţelegea Gramsci, deoarece aici dominaţia se realizează în mod explicit, fiind conştientizată de cei asupra cărora este orientată anume în acest fel. O putere evidentă poate fi suportată, fie, în funcţie de posibilităţi şi dorinţă, răsturnată. În cazul hegemoniei (în accepţia lui Gramsci), lucrurile se prezintă ceva mai complex.

Hegemonia ca atare se constituie în Modernitate, atunci când se schimbă întregul „sistem internaţional”, de la cel „clasic” spre cel „global” (B. Buzan, R. Little). Occidentul intră în Modernitate şi din acel moment îşi schimbă în mod radical fundamentarea universalismului său şi definirea voinţei sale de putere. De atunci ea se manifestă sub semnul „Iluminismului”, „progresului”, „ştiinţei”, „secularismului” şi „raţiunii”, precum şi prin lupta cu „prejudecăţile” trecutului în numele unui „viitor mai bun” şi al „libertăţii omului”. În această perioadă se formează statele naţionale şi se constituie primele regimuri burghezo-democratice. Şi cu toate că această perioadă istorică este marcată de practicile monstruoase ale comerţului cu sclavi şi colonizării, precum şi de războaie sângeroase între puterile europene „iluminate”, se obişnuieşte a se considera că omenirea (= Occidentul) a intrat într-o eră nouă şi se mişcă vertiginos spre „progres”, „libertate” şi „egalitate”. Voinţa de putere, imperială şi deschisă, şi conceptul „Oicumenei creştine” se transformă în idealuri universale noi, întrunite în noţiunea de „progres”. „Progresul” apare în calitate de valoare universală, de dragul acestuia desfăşurându-se noile forme de dominaţie. Acest fapt este arătat în mod strălucit de către postmodernişti în RI, care interpretează avântul tehnic al civilizaţiei occidentale în epoca Modernităţii ca pe o nouă variantă a voinţei de putere, care însă, îşi schimbă propria structură. Relaţiile ierarhice se constituie deja nu între „creştini” şi „barbari”, ci între societăţile şi popoarele „progresiste” şi „înapoiate”, între „societatea modernă” şi „societatea tradiţională”. Nivelul de

dezvoltare tehnică devine criteriul în baza căruia sunt repartizate rolurile ierarhice: ţările dezvoltate devin stăpâni, iar cele nedezvoltate – „robi”.

Această nouă structură a inegalităţii se manifestă în etapa iniţială a Modernităţii printr-o practică brutală a colonizării. Mai târziu, aceasta se păstrează în nişte forme mult mai camuflate. În toate cazurile, „sistemul global” al RI, ce reprezintă postulatele de bază ale Modernităţii, constituie o ordine pur hegemonică, în care Occidentul este hegemonul, care pretinde la un control total, atât în sfera strategică, cât şi în cea cognitivă. Este vorba concomitent de dictatura tehnicii occidentale şi a mentalităţii occidentale. Respectiv, elementele sociale ale societăţii occidentale din epoca Modernităţii şi valorile acesteia sunt privite în calitate de norme obligatorii pentru toate celelalte popoare şi culturi. Iar tot ce se deosebeşte de acest sistem este privit cu suspiciune ca ceva „subdezvoltat” şi sub standardele occidentale. În esenţă este vorba de transferarea teoriei „sub-omului” de la nivelul biologic (ca în cazul rasiştilor germani, care, de altfel, sunt un subprodus al Modernităţii europene, aşa cum arată H. Arendt7) la cel cultural. În domeniul teoriilor RI, cei care exprimă în mod pregnant hegemonia conceptuală sunt reprezentanţii realismului şi ai liberalismului, care îşi construiesc concepţiile pornind de la presupusul universalism al Occidentului şi al valorilor (dar şi al intereselor) acestuia, confirmând şi susţinând în mod activ ordinea hegemonică.

La un alt nivel, modelul unipolar, dar şi abordarea multilaterală şi chiar nonpolaritatea globalistă, reprezintă, de asemenea, nişte varietăţi ale definirii hegemoniei. În aceste concepte se încadrează atât abordările directe şi deschise (unipolaritatea, versiunea soft a multilateralităţii), precum şi cele implicite şi voalate (asta deoarece globalizarea şi transnaţionalismul neoliberal, precum şi proiectele constructiviste reprezintă, la fel, nişte forme ale expansiunii codurilor occidentale asupra întregii planete).

Prin urmare, elaborarea Teoriei Lumii Multipolare trebuie să se producă prin intermediul respingerii fundamentelor hegemoniei occidentale şi, respectiv, a teoriilor RI ce se bazează pe aceasta.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

__________________ 2 Самнер У. Народные обычаи. М, 1914.

3 Трубецкой Н.С. «Наследие Чингисхана», М.: Аграф, 2000.

4 Kelsen H. Reine Rechtslehre. Vienna, 1934.

5 Данилевский Н. Россия и Европа. М., 2007.

6 Buzan B., Little R. International Systems in World History. Oxford: Oxford University Press, 2010.

7 Арендт Х. Истоки тоталитаризма. М.: ЦентрКом, 1996.

CMYK

FLUX

8

Externe

14 FEBRUARIE 2014

Investiţii de 100 de milioane de euro în energia de durată Companiile din Republica Moldova consumă de trei ori mai multă energie comparativ cu cele din Uniunea Europeană, pentru realizarea aceluiaşi nivel de producţie, iar investiţiile în energia durabilă reprezintă una dintre priorităţile Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în Republica Moldova, luând în calcul procentul de 25% din totalul proiectelor băncii realizate în acest domeniu.

Acesta este motivul pentru care BERD a lansat, în septembrie 2009, Linia de Finanţare pentru Eficienţă Energetică în Moldova (MoSEFF), pentru sprijinirea investiţiilor în întreprinderile din Republica Moldova.

Astfel, în scopul promovării eficienţei energetice, BERD a semnat, în 2011, un Memorandum de Înţelegere cu Guvernul Republicii Moldova, pentru a majora investiţiile în domeniul energiei durabile, pentru a îmbunătăţi climatul investiţional şi pentru a înlătura obstacole ce împiedică dezvoltarea pieţei.

De asemenea, la 21 octombrie 2013, în cadrul conferinţei donatorilor organizată la Luxembourg de către Banca Europeană de Investiţii (BEI), Republica Moldova a aderat la Parteneriatul Est-european pentru Eficienţa Energetică şi Mediu al Uniunii Europene (ESP), gestionat de BERD, pentru a spori în mod semnificativ sprijinul pentru eficienţa energetică şi reducerea emisiilor nocive.

Linia de credit oferită prin MoSEFF însumează 42 de milioane de euro, luând în calcul şi componenţa de granturi de 5-20%, prevăzută pentru acordul de împrumuturi pentru companiile din Republica Moldova care solicită finanţare prin intermediul băncilor partenere ale BERD: Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank (MICB); Banca Comercială Română Chişinău S.A. – BCR Chişinău, Banca Comercială Pro Credit Bank S.A. (PCBM) şi Mobiasbanca – Groupe Societe Generale S.A. În decembrie 2013, investiţiile BERD în domeniul eficienţei energetice şi a energiei regenerabile au atins suma de 100 de milioane de euro, potrivit şefului interimar al reprezentanţei BERD la Chişinău, Octavian Costaş.

El a precizat că investiţiile în domeniul energiei regenerabile reprezintă „o prioritate strategică a BERD în Moldova”, luând în calcul dependenţa puternică de importurile de energie.

Prin intermediul băncilor partenere MoSEFF (I şi II), aproximativ 100 de companii private au primit finanţare BERD pentru eficienţă energetică în domeniul corporativ, în valoare de 25 de milioane de euro din cele 42 de milioane de euro disponibile.

De asemenea, alte 100 de întreprinderi mici şi mijlocii au primit consultanţă privind modul în care s-ar economisi energie, în cadrul Iniţiativei pentru Eficienţă Energetică a Programului de Consultanţă în Afaceri (BAS – Business Advisory Services), în colaborare cu guvernul suedez.

BERD a iniţiat, în octombrie 2012, un program de care beneficiază gospodăriile moldoveneşti, Facilitatea de Finanţare a Eficienţei Energetice în Sectorul Rezidenţial din Moldova (MOREEFF), în parteneriat cu băncile sus-menţionate, cu fonduri ce însumează 35 de milioane de euro.

Republica Moldova importă mai mult de 90% din consumul total de energie, cheltuind peste 30% din bugetul prevăzut pentru import doar în acest sector.

Infrastructura urbană demodată şi locuinţele dărâmate din mediul rural conduc la o risipă enormă de resurse la nivelul consumatorului.

Finanţările MOREEFF prevăd reabilitarea termică a construcţiilor, respectiv izolarea pereţilor exteriori, a podelelor, dar şi utilizarea boilerelor pe gaz, sistemelor solare, a panourilor solare pe acoperiş.

Până în iunie 2013, BERD a acordat sprijin unui număr de 169 de locuinţe, reducând astfel consumul cu aproximativ 914 Mwh/an şi emisiile anuale de bioxid de carbon cu 207 tone.

Proiectele investiţionale în domeniul energiei durabile au impact pozitiv nu doar asupra afacerilor şi a calităţii vieţii, ci şi asupra mediului, reducând emisiile anuale de bioxid de carbon cu 95 000 de tone.

Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX

ELVEŢIA:

Referendumul pe tema limitării imigraţiei, aprobat de 50,3 la sută dintre alegători. Care ar putea fi consecinţele?

Alegătorii elveţieni au votat în proporţie de 50,3 la sută în favoarea unei limitări a imigraţiei, în cadrul referendumului organizat duminică, 9 februarie, potrivit rezultatelor oficiale.

Referendumul, organizat la iniţiativa partidului UDC (dreapta populistă) a obţinut majoritatea dublă necesară pentru a fi aprobat, respectiv majoritatea cantoanelor şi majoritatea alegătorilor.

Concret, acest referendum va pune capăt acordului de liberă circulaţie a persoanelor semnat cu UE şi care s-a tradus într-o imigraţie masivă a europenilor în Elveţia. Ţara ar urma să reinstaureze sistemul pe bază de cote şi contingente, care exista înainte de acordul de liberă circulaţie. „Este vorba despre o turnură în politica noastră privind imigraţia”, a declarat preşedintele UDC, Toni Brunner.

Consecinţele practice ale acestui rezultat rămân încă vagi. Singura certitudine este că Guvernul elveţian trebuie să prezinte un proiect de lege pentru concretizarea cerinţelor textului, care cere ca Elveţia să gestioneze în mod autonom imigraţia străinilor.

Textul cere contingente anuale pentru lucrători, pentru locuitorii de la frontieră şi solicitanţii de azil.

Aceste plafoane trebuie fixate în funcţie de „interesele economice globale ale Elveţiei şi de preferinţa naţională”. În consecinţă, acordurile internaţionale contrare acestui spirit – precum libera circulaţie a persoanelor – ar trebui renegociate şi adaptate în termen de trei ani.

Ce consecinţe ar putea avea votul elveţienilor?

Elveţia este o ţară mică, având opt milioane de locuitori, care nu face parte din UE, în timp ce este înconjurată complet de ţări membre UE. Legată prin acorduri bilaterale cu UE, negociate aspru timp de cinci ani, Elveţia a acceptat să îşi deschidă piaţa muncii pentru cele 500 de milioane de persoane active din UE. În momentul intrării în vigoare a libertăţii de circulaţie, care s-a făcut progresiv din 2002, autorităţile au afirmat că nu vor veni decât 8.000 de persoane pe an, maxim.

De fapt, Elveţia, cu sănătatea sa economică insolentă, care se distinge clar de zona euro, primeşte 80.000 de persoane care vin să muncească, ceea ce provoacă nemulţumirea partidului UDC (dreapta populistă), cel mai important din Parlamentul elveţian.

Acest partid se află la originea referendumului, deoarece a reuşit să strângă numărul necesar de semnături pentru organizarea unei astfel de consultări, prevăzute în sistemul politic elveţian, bazat pe democraţia directă.

Dacă va câştiga tabăra care susţine referendumul, Elveţia va stabili cote şi contingente în funcţie de nevoile în materie de imigraţie, un sistem aflat în funcţiune înainte de acordurile bilaterale cu UE. Guvernul elveţian, majoritatea partidelor politice şi patronatul s-au pronunţat categoric împotriva referendumului.

Potrivit lor, să pui capăt imigraţiei ar însemna sfârşitul prosperităţii elveţiene.

Bruxellesul a anunţat deja că dacă Elveţia pune capăt acordurilor de liberă circulaţie, toate celelalte acorduri care leagă Berna de UE vor fi denunţate.

Susţinătorii referendumului, în frunte cu UDC, au replicat spunând că este vorba despre o problemă de suveranitate naţională şi că ţara nu trebuie să se plieze pe dictatul european. În plus, UDC apreciază că această imigraţie masivă europeană constatată în ul-

timii ani este cauza a numeroase probleme cu care se confruntă elveţienii, cum ar fi transporturile în comun supraaglomerate, penuria de locuinţe, peisaje desfigurate de construcţii.

Imigraţia a devenit de-a lungul anilor un subiect problematic în Elveţia.

Pentru a răspunde parţial protestelor unei părţi a populaţiei pe acest subiect, Guvernul a adoptat măsuri care să facă mai dificil accesul la ajutoare sociale pentru nou-veniţii europeni. În 2013, străinii reprezentau 23,5 la sută (1,88 de milioane de persoane) din populaţia Elveţiei. Înaintea acordurilor de liberă circulaţie cu UE, existau aproximativ 20 la sută străini în Elveţia. În prezent, dintre aceşti străini, 1,25 de milioane provin din UE-27 sau AELS. Italienii şi germanii sunt cei mai numeroşi, cu 291.000 şi, respectiv, 284.200 de cetăţeni. Ei sunt urmaţi de portughezi (237.000) şi francezi (104.000).

Acestor străini li se adaugă, potrivit UDC, locuitorii de la frontieră, care reprezintă în regiunea Arc Lémanique, în jurul Lacului Léman, aproximativ 113.000 de persoane, în Ticino 60.000, la fel ca şi în regiunea Basel.

Sondajele arată că peste 70 la sută dintre alegătorii din Ticino vor vota în favoarea referendumului.

Votul elveţienilor în favoarea unei limitări a imigraţiei ar putea pune în pericol implementarea mai multor acorduri dintre Elveţia şi Uniunea Europeană, care a anunţat că va examina implicaţiile acestei iniţiative asupra relaţiilor bilaterale.

Acordurile puse în joc

Acordul privind libera circulaţie a persoanelor, vizat în mod direct de acest referendum, a fost semnat în 1999 şi a intrat în vigoare în 2002. Conform acestui acord, cetăţenii europeni şi cei elveţieni beneficiază de drepturi egale de intrare şi sejur, de acces la o activitate economică, de a fi angajaţi în calitate de muncitori independenţi, de a fi trataţi egal în domeniul securităţii sociale, precum şi de a li se recunoaşte calificările profesionale.

Totodată, concomitent cu acest acord au fost semnate alte tratate, referitoare la comercializarea produselor, agricultură, cercetare şi transporturi. Aceste acorduri au rolul de a facilita schimbul de servicii şi produse dintre Uniunea Europeană şi Elveţia.

Etapele următoare

„Acordul privind libera circulaţie a persoanelor cu UE va fi pus în discuţie”, a declarat Didier Burkhalter, ministrul elveţian de Externe şi preşedintele actual al Confederaţiei elveţiene.

Anularea acestui acord va duce la ieşirea Elveţiei din Spaţiul Schengen, care este o zonă de liberă circulaţie cu frontiere exterioare consolidate.

Comisia Europeană şi-a exprimat, duminică, „regretul” faţă de votul elveţienilor în favoarea introducerii unor cote în privinţa imigraţiei. „Comisia Europeană regretă că iniţiativa pentru introducerea cotelor privind imigraţia a trecut prin acest vot. Aceasta contravine principiului libertăţii de circulaţie a persoanelor între UE şi Elveţia”, scrie Comisia într-un comunicat. „Uniunea va examina implicaţiile acestei iniţiative asupra tuturor relaţiilor dintre UE şi Elveţia. În acest context, poziţia Consiliului federal privind rezultatul va fi luată în considerare”, conchide comunicatul.

Consecinţele economice şi demografice

Rezilierea acordurilor bilaterale dintre Elveţia şi Uniunea Europeană ar putea reprezenta o lovitură gravă pentru economia elveţiană, strâns legată de situaţia economică a statelor vecine, provocând un deficit al forţei de muncă.

Schimburile comerciale, de asemenea, riscă să fie afectate: în 2012, Elveţia era a treia piaţă de export a Uniunii Europene şi al patrulea partener pentru import al acesteia.

Totodată, negocierile în curs dintre Comisia Europeană şi Elveţia cu privire la schimbul de informaţii în domeniul fiscal riscă să fie compromise.

Referendumul de duminică ar putea avea consecinţe şi asupra demografiei, deoarece numai aproximativ 400.000 de elveţieni trăiesc în Uniunea Europeană (inclusiv unii cu dublă cetăţenie), în timp ce pe teritoriul Elveţiei se află peste un milion de cetăţeni europeni.

Uniunea Europeană a suspendat negocierile cu Elveţia pe tema exporturilor de electricitate în această ţară, urmând să fie decise măsuri suplimentare după referendumul elveţian în favoarea limitării imigraţiei, scria marţi Corriere della Sera. „Uniunea Europeană nu intenţionează să continue negocierile cu Elveţia pe tema energiei electrice, în contextul situaţiei apărute după rezultatul referendumului pe tema imigraţiei, rezultat care este o posibilă încălcare a acordurilor bilaterale”, a declarat Pia Ahrenkilde, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.

Un oficial italian, Giovanni De Mari, preşedintele Consiliului naţional pentru activităţi vamale, a avertizat că UE probabil va revizui acordurile privind traficul vamal cu Elveţia ca formă de presiune.

După mediafax.ro

CMYK

9

Externe

14 FEBRUARIE 2014

FLUX

Nu mărimea PIB-ului este cel mai relevant indicator al succesului unei economii, ci veniturile populaţiei Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie, analizează într-un articol publicat de CNBC dificultăţile cu care se confruntă societatea şi concluzionează că acestea sunt rezultatul politicilor greşite ale guvernelor, iar cei care trebuie să se adapteze la standardele de viaţă în scădere sunt cei mulţi, cetăţenii. El subliniază că există alternative la aceste politici deficiente, dar ele „nu vor fi găsite” în nepăsarea unor elite satisfăcute, care acumulează venituri tot mai mari.

Creşterea economică din ţările de pe ambele maluri ale Atlanticului ar putea accelera considerabil anul acesta comparativ cu anul trecut, dar înainte de a sărbători această realizare, liderii statelor care au îmbrăţişat politicile de austeritate ar trebui să analizeze cu atenţie unde ne aflăm şi să ia în considerare răul aproape ireparabil pe care politicile de austeritate l-au produs, scrie Stiglitz.

Orice declin are un sfârşit. O politică corectă se reflectă în felul în care reuşeşte să atenueze efectele declinului şi să îi reducă durata, pe când politicile de austeritate pe care le-au aplicat multe guverne au accentuat declinul şi i-au prelungit durata cu consecinţe pe termen lung.

PIB-ul real per capita, ajustat la inflaţie, este mai mic acum în multe

dintre ţările din regiunea Atlanticului de Nord decât era în 2007, înainte de izbucnirea crizei mondiale. În Grecia, economia s-a contractat cu 23%, în timp ce Germania a avut o creştere economică medie anuală de doar 0,7% în ultimii şase ani. Economia Statelor Unite este cu aproximativ 15% mai mică decât ar fi fost în condiţiile în care creşterea ar fi continuat chiar şi la nivelul mediu al traiectoriei de dinainte de criză.

Aceste cifre nu reflectă pe deplin gravitatea situaţiei pentru că PIB-ul nu este cea mai relevantă măsură a succesului economic. Mult mai relevant este ce se întâmplă cu veniturile populaţiei, subliniază Stiglitz.

Venitul real mediu în SUA este sub nivelul din 1989, iar venitul mediu al angajaţilor bărbaţi este mai mic decât în urmă cu mai mult de 40 de ani.

Economistul aminteşte că imediat după izbucnirea crizei financiare din 2008 a avertizat că, dacă nu vor fi adoptate politici corecte, problemele care au afectat Japonia, creşterea economică lentă şi veniturile aproape stagnante, s-ar putea generaliza.

Liderii ţărilor de pe ambele părţi ale Atlanticului au pretins că au învăţat lecţia Japoniei, însă nu au făcut decât să repete unele dintre greşelile ei.

Ucraina, în pragul rupturii?

Revolta din Ucraina riscă să conducă la război civil, avertiza Leonid Kravciuk, primul preşedinte al Ucrainei independente. Lucrurile au mers atât de departe la Kiev încât orice deznodământ este posibil, se menţionează într-un articol publicat recent de România Liberă. Autorul constată că la recenta Conferinţă de la München, secretarul de Stat american, John Kerry, şi ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, au intrat într-o dispută ca pe vremea războiului rece.

Articolul face trimitere la un studiu al directorului agenţiei Stratfor, George Friedman, pe care o califică drept una dintre cele mai pertinente analize privind „situaţia” din Ucraina: „Genul acesta de demonstraţii au loc în multe ţări. (…) În cele mai multe cazuri, deznodământul are importanţă numai pentru cetăţenii acelei ţări sau ai ţărilor vecine.

Dar Ucraina este excepţională pentru că este enorm de importantă. (…) Ucraina oferă două lucruri: poziţie strategică şi produse naturale şi agricole. (…) Ucraina este esenţială pentru capacitatea de apărare a Rusiei. Cele două ţări împart o graniţă lungă, iar Moscova se află la numai 480 de kilometri de această graniţă, o fâşie de pământ plată, uşor de traversat şi, astfel, greu de apărat. (…) Mai mult, Ucraina găzduieşte două porturi critice, Odesa şi Sevastopol, care sunt mai importante pentru Rusia chiar şi decât Novorossiysk. Pierderea accesului militar şi comercial la aceste porturi ar submina complet influenţa Rusiei în Marea Neagră şi i-ar tăia accesul la Marea Mediterană. (…) În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, germanii au cucerit Ucraina în primul an al ofensivei, i-au exploatat agricultura şi au folosit-o ca bază pentru a ataca Stalingradul pentru a rupe legăturile Rusiei cu resursele (de petrol) de la Baku. (…) După ce sovieticii i-au respins pe germani, au ocupat România şi Ungaria şi au înaintat spre Viena, folosind Ucraina ca bază.

Din perspectivă europeană şi, mai ales, din perspectiva foştilor sateliţi sovietici, o Ucraină dominată de Rusia ar reprezenta o ameninţare potenţială din sudul Poloniei până în România. Aceste ţări depind deja de energia rusească şi sunt pe deplin conştiente că ruşii ar putea utiliza această dependenţă ca armă pentru a câştiga controlul asupra lor.

Abilitatea Rusiei nu numai de a-şi proiecta puterea militară, ci şi de a crea tulburări la graniţe şi de a folosi iniţiativele comerciale pentru a submina autonomia acestor ţări este o teamă reală”.

Economia SUA era bolnavă încă înainte de izbucnirea crizei. Ceea ce a dat impresia unei economii puternice a fost bula speculativă a preţurilor imobiliare, creată prin reglementări laxe şi dobânzi mici.

Sub strălucirea de la suprafaţă existau însă numeroase probleme grave precum creşterea inegalităţilor, lipsa reformelor structurale, dezechilibrele la nivel global şi un sistem finan-

ciar centrat mai mult pe speculaţii decât pe investiţiile care să creeze locuri de muncă, să îmbunătăţească productivitatea şi să redirecţioneze câştigurile pentru a maximiza beneficiile pentru societate. În riposta dată crizei, politicienii nu au luat în considerare aceste probleme. Mai rău, reacţia lor a exacerbat unele dintre probleme şi a dus la apariţia altora. Rezultatul a fost supraîndatorarea multor ţări şi, mai grav, lipsa investiţiilor atât în sectorul public, cât şi în cel privat a dus la apariţia unei generaţii de tineri fără loc de muncă şi din ce în ce mai înstrăinaţi de piaţa muncii chiar în perioada în care ar fi trebuit să îşi perfecţioneze aptitudinile şi să contribuie la dezvoltarea economiei.

Va urma o perioadă lungă de dezamăgiri dacă politicile guvernelor nu se vor schimba, avertizează Stiglitz. Pieţele nu se autocorectează. Problemele fundamentale expuse mai sus s-ar putea înrăutăţi, iar multe dintre ele se agravează deja. Inegalitatea reduce cererea, iar adâncirea inegalităţii va slăbi şi mai mult cererea. În multe ţări, inclusiv în SUA, criza a adâncit inegalitatea.

Sursa: Ziarul Financiar

Energia verde: amânările nu înlătură pericolele

Una din cele mai invazive moşteniri ale guvernului Boc, asumată din păcate de guvernul Ponta, este schema de promovare a energiei verzi.

Friedman atrage atenţia că „este puţin important cât de absurdă şi arhaică le-ar putea părea europenilor ideea ca NATO, Germania sau orice putere occidentală să atace Rusia, ci că ceea ce contează cu adevărat este cum percep ruşii aceste perspective şi cum acţionează în consecinţă.

Iar din punctul de vedere al Moscovei, „o integrare mai strânsă între Uniunea Europeană şi Ucraina reprezintă o ameninţare letală la adresa securităţii naţionale a Rusiei”. Vladimir Putin a afirmat clar că priveşte Ucraina drept esenţială pentru securitatea Rusiei şi a acuzat organizaţiile nonguvernamentale aflate în piaţă că sunt agenţi ai Departamentului de Stat, CIA şi MI6. După ce Victoria Nuland a împărţit prăjituri protestatarilor în piaţă, iar senatorul John McCain a ţinut un discurs în care le-a promis protestatarilor de pe Euromaidan că „America este alături de voi!”, Putin le-a reproşat europenilor că el nu-şi trimite ministrul de Externe la Atena sau Nicosia să ia parte la demonstraţii în care să îndemne populaţia să se revolte împotriva UE. Agresivitatea lui Putin este, susţine Friedman, în aceeaşi logică cu acţiunile sale din 2008, când a zădărnicit eforturile Ucrainei sau Georgiei de a se alătura NATO. Analistul american mai observă şi o anumită disimetrie între modul în care Uniunea Europeană şi Rusia abordează Ucraina. În vreme ce pentru ruşi Ucraina este vitală din punct de vedere strategic, pentru europeni nu este. Mai mult, ideea de a integra în UE o ţară atât de mare şi cu un stat mafiotizat este considerată absurdă în Vestul Europei, dar există ţări precum Germania şi Polonia care nu sunt dispuse să lase încă Ucraina să cadă definitiv în îmbrăţişarea Moscovei. Friedman consideră jocul Germaniei cel mai interesant de urmărit.

FLUX, după romanialibera.ro

Adoptată în urma impunerii de către Comisia de la Bruxelles a obiectivului ca energia verde (eoliană, solară, biomasă) să ocupe cel puţin 20% în totalul furnizărilor de energie în fiecare ţară a UE, această schemă este un exemplu – dintre multe altele, dar extrem de semnificativ – al străduinţei aproape nătângi a autorităţilor române de a face pe plac stăpânilor străini, fără vreun gând la interesul ţării şi la implicaţiile pe termen lung. Este un exemplu al aceleiaşi manifestări idioate de „internaţionalism capitalist” – totul pentru străini, nimic pentru noi, românii! – care a ajuns să ghideze întregul comportament al politicienilor dâmboviţeni şi din care face parte şi promovarea oficială a salariilor mici în România spre a se asigura chipurile atractivitatea ţării pentru investitorii străini. S-au dat investitorilor în energia verde facilităţi inexistente în altă parte în Europa şi în lume, respectiv nişte certificate verzi supracompensate pe seama consumatorilor. De pildă, artificial stimulate financiar, eolienele din România reprezintă 2% din totalul mondial, dar sunt suportate de o populaţie reprezentând 0,002% din populaţia globului, apăsând de 1000 de ori mai împovărător. Niciun gând la consecinţe: că populaţia preponderent săracă din România nu va putea suporta scumpirile; că aceste creşteri se asociază nefericit (cronologic şi financiar) cu cele impuse prin aşa-numita liberalizare a preţurilor în energie, dictată tot de la Bruxelles; că subvenţiile pentru energia verde vor bloca orice investiţii străine în energia convenţională şi că investitorii străini din orice alt domeniu decât cel al energiei verzi vor pleca din România dacă nu mai dispun de energie la costuri rezonabile.

Consecinţele au apărut rapid. S-au bulucit investitori străini în energia verde ca muştele la rahat. Dar au fugit de orice proiect de investiţii în energia convenţională. Şi foarte curând facturile încărcate cu costurile energiei verzi incluse în acoperirea consumului au început să crească vertiginos. Numai docilitatea reprobabilă a românilor a făcut ca oamenii să nu iasă în stradă cum s-a întâmplat în Bulgaria. Autorităţile s-au trezit doar când investitorii străini deja implantaţi în România, în loc să se încaiere cu investitorii tot străini din energia verde că le luau bucăţica de la gură, s-au răstit la autorităţile române, ameninţând că pleacă din România pentru că nu le sunt protejate interesele.

Forţat să găsească o soluţie, guvernul Ponta, după ce a aşteptat ca Bruxellesul să schimbe eventual regulile jocului dezastruos pe care-l inventase, a luat o decizie tipic românească, ce nu rezolvă de fapt niciuna din probleme. În loc să recunoască absurditatea schemei de sprijin şi s-o taie la nivelul a cât poate duce România, doar a amânat în parte implementarea ei, subvenţiile pentru partea amânată urmând a fi acordate după 2017-2018.

Ilie ŞERBĂNESCU, sursa: jurnalul.ro

FLUX

10

Magazin

14 FEBRUARIE 2014

Blestemul Cărţii lui Thoth

Întotdeauna au existat cărţi pe care puterea, biserica, cei care au luptat împotriva necunoscutului au încercat să le distrugă, deseori împreună cu autorii lor.

Soarta dramatică a manuscriselor, cunoştinţe care s-au pierdut, decese ciudate, ce anume ascund cărţile blestemate?

Una din cărţile cele mai misterioase este Cartea lui Thoth din perioada Egiptului antic. Se crede că zeul egiptean Thoth ar fi ştiut secretele omenirii, ceea ce îi dădea puteri nelimitate asupra lumii. El a dăruit oamenilor scrisul şi a fost cronicarul zeilor.

Date despre Cartea lui Thoth apar pentru prima oară în Papirusul din

Turin, în care este descrisă o conspiraţie împotriva faraonului, fiind folosită magia. Vinovaţii au fost executaţi, iar cartea blestemată care i-a învăţat cum să procedeze a fost arsă.

Ulterior, cartea apare din nou în posesia lui Khaemwaset, fiul lui Ramses al II-lea. Se considera că acest text permitea posesorului său să se uite la soare cu ochii deschişi, dădea puteri asupra mărilor, Pământului şi stelelor, revela limbajul animalelor, morţii puteau fi înviaţi, efectele cărţii se puteau manifesta la mare distanţă. Khanuas a considerat că această carte este foarte periculoasă şi a ars-o.

Aproximativ în anul 300 î.H., Thoth apare din nou: el este identificat cu Hermes Trismegistul, întemeietorul alchimiei. În acele vremuri fiecare magician din Alexandria afir-

Scriitorii, înainte să fie scriitori

Deşi când îi citim, avem impresia că asta au făcut toată viaţa, mulţi autori au ajuns la scris după ce au trecut prin numeroase alte meserii, mai mult sau mai puţin compatibile cu domeniul artei. De la joburi banale, cum ar fi cea de funcţionar, până la activităţi neaşteptate, precum cea de “cobai” pentru testarea unor medicamente, unii scriitori vă vor surprinde prin versatilitatea ocupaţiilor lor, care adesea au fost un factor de inspiraţie pentru scrierile lor ulterioare.

Shakespeare a fost mai întâi actor, activitate care i-a oferit clar o perspectivă complexă asupra teatrului şi pe care a putut apoi să o valorifice în piesele sale. Până să ajungă însă şi actor, Shakespeare a făcut şi munci mai puţin artistice: tatăl său l-a retras de la şcoală la vârsta de 14 ani, pentru a-l ajuta în afacerea sa de tăbăcărie. Se spune că a fost şi funcţionar într-un cabinet de avocatură, iar apoi, după ce a ajuns să scrie pentru compania de teatru Lord Chamberlains Men, s-a implicat în toate aspectele ce ţineau de teatru, inclusiv în impresariat şi în conducere.

Ken Kesey a avut una dintre cele mai inedite slujbe înainte să se dedice scrisului, slujbă care, de altfel, i-a oferit materialul de inspiraţie pentru celebrul său roman "Zbor deasupra unui cuib de cuci": a fost portar la un spital pentru bolnavii mintal, iar apoi a participat la un studiu CIA care testa efectele LSD-ului în interogatorii.

Jack London, înainte de a câştiga din scris, se ocupa cu furtul de stridii – foarte scumpe la acea vreme –, pentru ca apoi să le vândă. Nu era ceva singular ce făcea London, existând chiar o categorie de oameni cunoscută pentru astfel de afaceri şi care purtau numele de „oyster pirates”.

Poate este mai de înţeles tema recurentă a romanelor lui Charles Dickens despre copii nefericiţi, care trec prin încercări dure, dacă ţinem cont de faptul că Dickens însuşi, la vârsta de 12 ani, după ce tatăl său a ajuns la închisoarea datornicilor, a fost nevoit să lucreze într-o fabrică de creme pentru încălţări.

Vladimir Nabokov a fost un entomolog pasionat (a lucrat la American Museum of Natural History) şi chiar a lucrat la o teorie a evoluţiei fluturilor, care s-a dovedit a fi adevărată. Călătorea des pentru a-şi completa colecţia şi îi plăcea să deseneze fluturi pentru soţia sa, Vera.

Mai puţin pasionantă a fost ocupaţia lui George Orwell, înainte să devină celebru pentru romanul "1984": a fost membru al Poliţiei Imperiale Indiene în Burma (de altfel, are şi un roman, mai puţin cunoscut, inspirat din acea perioadă a vieţii, "Burmese Days").

Nu e de mirare că Franz Kafka descrie atât de sumbru sistemul birocratic al instituţiilor statului, când el însuşi a fost forţat să stea într-un job deloc provocator: funcţionar în cadrul unei firme italiene de asigurări, unde lucra zece ore pe zi şi care nu-i lăsa timp pentru nimic altceva.

Sursa: bookaholic.ro

ma că posedă Cartea lui Thoth. Însă majoritatea celor care susţineau că deţin această carte au murit în urma unor accidente ciudate.

Se făceau referiri la Cartea lui Thoth, erau descrise unele fragmente. În Evul Mediu şi în perioada Inchiziţiei cei care au răspândit manuscrisele misterioase au fost arşi, au circulat diferite versiuni ale cărţii. Însă nimeni nu a văzut niciodată Cartea lui Thoth tipărită sau reprodusă printr-o metodă cunoscută. În sec. XV s-a născut legenda despre o societate secretă care a răspândit rezumatul Cărţii lui Thoth sub formă de cărţi, denumite tarot.

Secolele XIX şi XX sunt pline de relatări despre magicieni şi alchimişti care au deţinut papirusul lui Thoth, însă nimeni nu l-a prezentat. Prea mare era frica de moarte, deoarece

cei care au primit cunoştinţe secrete au murit subit şi inexplicabil. În prezent, la Biblioteca din Alexandria se află câteva foi din prima copie a papirusului Cartea lui Thoth.

Este într-adevăr această carte? La această întrebare nu există răspuns, ca şi la multe alte întrebări legate de papirusul antic.

Sursa: Vocea Rusiei

Cine a fost Sfântul Valentin: Un martir şi trei legende Februarie, Février, February, der Ferbruar – oricum s-ar numi, în orice limbă înseamnă acelaşi lucru: luna în care este sărbătorită Ziua Îndrăgostiţilor. Deşi acaparată, destul de recent, de industria jucăriilor de pluş, a ciocolatei sau a altor feluri de dulcegării, sărbătoarea Sfântul Valentin, dedicată îndrăgostiţilor, are o istorie lungă şi încă învăluită de mister.

Februarie a fost sărbătorită de vreme îndelungată ca luna romantismului, dar sărbătoarea Sfântului Valentin, în particular, este urmaşa împletirii armonioase între moştenirea creştină şi minunatele practici păgâne din Imperiul Roman. Înainte de creştinarea imperiului, romanii sărbătoreau, la idele lui februarie, sărbătoarea Lupercalia. Organizată ca un festival al fertilităţii închinat zeului roman al agriculturii Faunus, dar şi al fondatorilor Romei, Romulus şi Remus.

Romanii se iubeau de Lupercalia

Deschiderea serbărilor era atribuită ordinului Luperci („fraţii lupului”, provenind de la substantivul lupus), preoţii zeului Faunus, care se adunau într-o peşteră sacră, unde se credea că au fost crescuţi copiii Romulus şi Remus de către lupoaică. Aici se sacrifica o capră în numele fertilităţii şi un câine, pentru purificare. Blana caprei era tăiată în fâşii care erau înmuiate în sângele jertfelor. Cu ea, se umbla pe stradă şi se plesneau, uşor, femeile, dar şi recoltele, şi terenurile agricole.

Femeile nu se temeau la atingerea blănii de capră, din contră, credeau că vor fi mai fertile în anul ce urma.

Mai târziu, în aceeaşi zi, toate tinerele fete din oraş îşi scriau numele pe bileţele introduse într-o urnă. Iar flăcăii singuri alegeau, fiecare, numele fetei cu care va forma un cuplu în acel an. Totuşi, soarta făcea ca cele mai multe dintre aceste uniri, organizate şi haotice deopotrivă, să se încheie cu o căsătorie.

Lupercalia a supravieţuit doar pentru o scurtă vreme creştinării Imperiului Roman. Considerată păgână, s-a dorit „creştinarea” sărbătorii. Aşadar, la sfârşitul secolului al V-lea, în anul 496, Papa Gelasius a declarat 14 februarie ziua în care este celebrat Sfântul Valentin. Epoca contemporană, numără, în total 11, sfinţi Valentin. Până la momentul creării sărbătorii, existaseră totuşi doar trei sfinţi Valentin, însă Papa nu a specificat care dintre aceştia urma a fi sărbătorit. Curios este că toţi cei trei au trăit în aceeaşi perioadă şi au murit în acelaşi fel.

Un martir şi trei legende Sf. Valentin I Povestea acestui sfânt Valentin zice că ar fi fost un preot în Imperiul Roman, în timpul lui Claudius II (213-270). Împăratul se angajase la conducerea unor campanii militare sângeroase care necesitau menţinerea constantă a numărului de soldaţi în armată. Pentru că, în viziunea sa, bărbaţii tineri nu pot fi înrolaţi, fiind legaţi de neveste şi copii, împăratul scoate căsătoria în afara legii.

Preotul Valentin a continuat, în ilegalitate, deci în secret, să căsătorească tinere cupluri. Desigur că a fost descoperit şi, cum împăratul Claudius era un împătimit al persecutării creştinilor, a fost trimis în închisoare. Aici se îndrăgosteşte de o femeie oarbă, căreia îi redă vederea, dar nu avea să îşi trăiască dragostea, căci este omorât prin decapitare la 14 februarie.

Sf. Valentin II Sf. Valentin II a fost un episcop pios din Terni. Fără a se preciza cu exactitate nelegiuirea pentru care era condamnat, a fost întemniţat la Roma, în timpul unei vizite. În închisoare, a devenit apreciat atât de către gardieni, cât şi de însuşi împăratul Claudius. La fel ca şi primul sfânt, viaţa acestuia s-a terminat în acelaşi mod tragic, în aceeaşi zi a lunii februarie, pentru a fi încercat să îl convingă pe Claudius să renunţe la interzicerea căsătoriei.

Sf. Valentin III Legenda acestuia este foarte asemănătoare cu cea de-a celui dintâi. Nepăsător la interdicţia pusă de Claudius II, a continuat să oficieze ceremonii de căsătorie şi a fost, de asemenea, aruncat în temniţă. S-a îndrăgostit, şi el, dar de fiica unui gardian. Înainte de a fi omorât prin bătaie cu pietre şi, în final, decapitare, a lăsat un bilet către iubita sa, semnat ”tua Valentini” (al tău Valentin).

Poveştile celor trei sfinţi sunt prea asemănătoare pentru ca o conştiinţă realistă să nu considere, pe bună dreptate, că este povestea unei singure persoane, care, transmisă prin viu grai, s-a modificat, conform simţului romantic al fiecărui povestitor.

Sursa: historia.ro

Cultur=

14 FEBRUARIE 2014

11

Leo BUTNARU

PLUS MICI LEGENDE DE PERCEPŢIE… (Pagini de jurnal)

10.I.1993 Alte reacţii la premiul pentru poezie al revistei „Luceafărul”. Aşadar, unii au reţinut faptul că televiziunea bucureşteană nu a specificat faptul că Leo Butnaru e din Basarabia. Alţii, din contră, se întrebă de ce „Actualităţile” nu au specificat că sunt basarabean. În concepţia lor, oare ce ar fi însemnat o atare concretizare – sporirea prestigiului sau diminuarea lui? Pe unii îi prind la al doilea gând. Ăştia sunt ipocriţii…

Aflând ce a aflat, A. zice că eu voi fi primul scriitor… milionar. Asta e: din rea intenţie, poţi da de înţeles, colegule, că la Bucureşti se acordă premii în valoare de un milion şi ceva de lei… Ce să-ţi fac? Nu e pentru prima oară când te surprind cu aluzii bifurcare desprinse de pe limbă de şarpe…

Alţii au şi presupus-evaluat suma premiului între… 100 şi 200 de mii de lei. Mici legende de precupeţe…

Am transcris de pe bandă interviul cu Cezar Baltag. Interesant şi bun de a-mi înfrumuseţa această zi de duminică oarecum adumbrită de ciondăneli inutile, chiar prosteşti, şi din partea mea… Când dracul(a!) mă voi învăţa minte, întru a mă stăpâni şi a evita provocările stupide?!

Să vezi, mai mulţi au remarcat că am lipsit de la congresul intelectualilor (Burghiu, Rodica Iuncu, Anatol Codru etc.). Ce trebuia să fac eu acolo? Apoi, sosisem la Chişinău abia la ora când, la Casa Scriitorilor, trebuia să înceapă această manifestare, de care cei mai mulţi au rămas dezamăgiţi, calificând „congresul” drept un miting ordinar, fără pondere de eveniment major.

Din deocheatele palavre şi bârfe cu N. E., V. câştigă clipele de sorbire a paharului cu vin, cu care este servit în mod meschin, dar pierde permanenţa bunei înţelegeri cu anumiţi prieteni sau cunoscuţi, peste care trece cu ţesala limbii sale… naiv-senil iresponsabile. El nu că în mintea, ci în bâlbâiala copiilor cade. Păcat.

Mă telefonează de la ambasadă dl Ţăranu, felicitându-mă pentru premiul „Luceafărului”. Îi spun că, împreună cu Vasile Andru, neam amintit de el. Mă întreabă dacă nu cumva s-a schimbat numărul de telefon al lui Andru. În agenda mea este exact acelaşi număr, pe care îl cunoaşte şi dl Ţăranu. Posibil, între timp, să se fi schimbat, pentru că eu nu l-am telefonat niciodată pe Andru la domiciliu. La invitaţia dlui Ţăranu, Vasile trebuia să vină la Chişinău, să ţină prelegeri de spiritism hindus, însă între cei doi amici s-a întrerupt circuitul. Ţăranu zice că va încerca chiar astăzi să-şi telefoneze colegul bucureştean.

Cu mici pauze, timp de 15 ore, transcriu de pe bandă interviurile cu Cezar Baltag şi Marius Tupan. Îndârjire, insistenţă, oboseală, dar şi plăcere. Consider că au ieşit două conversaţii interesante, captivante. Adică, astăzi am o adevărată duminică lucrătoare. Era şi firesc să fie aşa, pentru a compensa ne-scrisul din zilele în care am fost la Bucureşti. M-am ales cu 76 de pagini manuscris, fi-vor cam 40 dactilografiate. Aştept inspiraţia sau deciziami… programată care să mă fixeze pentru alte 8 ore în faţa maşinii de scris, reieşind din faptul că dactilografiez cam 5 pagini pe oră.

11.I.1993 Cu noapte (încă lungă, e drept, de iarnă) în cap, mă telefonează Vasile Vasilache: „Te deranjez, pentru că ştiu că te scoli devreme, ca omul gospodar, şi mai faci câte ceva, mai redactezi, mai pui ici-acolo câte un rând…”.

Are nevoie de telefonul lui X, care a fost, o vreme, lider de piaţă, în realitate fiind o pa-

iaţă mogâldeaţă, nătăfleaţă. Vasilache îmi vorbeşte şi despre dialogul pe care l-am avut cu Laurenţiu Ulici: calculat, zice, speculativ, sofistic… Dar, în genere, acceptă… Numai că de nu ar accepta, ce s-ar schimba?

Apoi, la nicio oră după dublul Vas, cine credeţi că-mi telefonează? Dublul S – Serafim Saka. „Fiindcă îţi cunosc cel mai bine telefonul, dau buzna peste tine… Cine dintre poeţii buni a vorbit ieri la Mesager, criticând congresul intelectualilor?...”

Mă văd nevoit să-l pun la curent că de circa 2 ani nu mai privesc TVM. „Bine faci”, conchide Saka oarecum derutat, totuşi. Dar continuă: de ce nu am fost la congres… Pentru că, de, eram încă în trenul Bucureşti–Chişinău…

Mă telefonează Virgil Bulat de la Cluj.

Mihai Cimpoi i-ar fi spus că eu voi fi cel care va conduce delegaţia la Zilele Eminescu. Eu însă, neştiind încă nimic, sunt foarte sceptic în privinţa plecării noastre în Transilvania.

Cum reuşim să ne pregătim până poimâine, 13 ianuarie? Cu ce plecăm? Cine pleacă? Un grup o ia spre Suceava. Altul rămâne la Chişinău, un al treilea – să se deplaseze la Drochia, unde va fi dezvelit un monument al lui Eminescu. Pentru că Eminescu e pretutindeni.

A rămas ca Bulat să ne mai telefoneze azi pe la ora 15, să vedem…

16.I.1993 Ieri, o densitate aproape neprogramată a festivităţilor eminesciene. La 10.00, dezvelirea bustului Poetului în holul US – e un portret în ghips, dăruit nouă de Ministerul Apărării Naţionale al României. Prezent loc.-col. Mihai Ţâpârlea, şeful secţiei cultură la sus-numitul minister, şi autorul operei, sculptorul Iulian Coruţ. A venit cu o echipă numeroasă, ca totdeauna, V. Crăciun. Inclusiv Stelian Gruia.

Apoi, pe la ora 11.00, pornim în grabă mare, contra unui vânt deloc şăgalnic, spre Drochia, unde avea a se inaugura un monument al lui Eminescu. Ajungem la timp. Din clădirea executivului raional tocmai ieşea M. Snegur însoţit de o suită numeroasă de dregători de toate calibrele. Preşedintele ne întinde mâna (eram cu Arcadie Suceveanu, Vasile Leviţchi şi Iulian Filip), după care, cu fastuosul alai, pornim spre statuia înfăşurată în văl alb. Lume multă, dar ne-entuziastă (judec după aplauzele rare, neconcludente ce le trezeau înşiruiţii vorbitori întru omagiere). Iar omagierea – cam în stil retro-socialist, fără simţul măsurii şi cumpănirea oarecum mai altfel a cuvântului. Lume multă, vânt puternic, statuie impunătoare, cu anumite calităţi în complexul eminescienei monumental-sculpturale.

Dându-ne seama că, după dezvelirea statuii, vom asista la nişte mici neorganizări inerente, împreună cu Suceveanu şi Leviţchi hotărâm să nu rămânem la concertul festiv, nici la posibila masă, festivă şi ea, pornind spre Chişinău, unde şi ajungem peste două ore şi jumătate. După vânt se merge mai bine.

Dimineaţa, telefonându-l la hotel pe dl Ţâpârlea, aflu că dânşii s-au întors aseară cam pe la miezul nopţii. Apare problema a 20-30 de litri de motorină pentru vehiculul oaspeţilor, ca să poată ajunge cel puţin până la Huşi. În fine, problema e rezolvă. Se telefonează la Durleşti, unde generoşii militari s-au prezentat cu un lot de carte pe care l-au făcut cadou şcolii din localitate, care şi ea poartă numele lui Eminescu. (Director, dl Scripnic, am înţeles.)

Mâine, posibil să se întoarcă de la Suceava Mihai Cimpoi, care preconizase să se vadă cu dnii Ţâpârlea şi Coruţ aici, la Chişinău. Eu am întocmit procesul verbal de predare-primire a bustului, urmând ca mâine să-i ofer un exemplar dlui locotenent-colonel.

Ca şi cu alte ocazii, unii angajaţi la US au cam dispărut de pe arenă, fără a ne pune la

curent pe noi şi pe oaspeţi. Da, e şi asta o metodă ipocrită de a-ţi îndeplini obligaţiile de serviciu şi pe cele mai mult sau mai puţin de amiciţie.

Cu timiditatea care-l caracterizează, Vasile Leviţchi mi-a propus să facem un interviu, spunând că discuţiile pe care le-am avut cu atâţia alţii, publicate, i-au plăcut. Astăzi, printre multele telefoane date în căutarea motorinei, am încropit un chestionar care mi se pare pe cât de ingenios, pe atât de sobru.

Să vedem ce va răspunde convorbitorul.

17.I.1993 Pe aproape de ora 6.00 mă trezesc de insistenta repetare în conştiinţă a cuvântului „testimoniu”, în asociere cu un neologism „fabricat” de mecanismul inventivităţii mele lingvistice. Testimoniu–Desdemoniu, tandem de noţiuni care s-ar vrea, sub aspect artistic, un fel de mărturie despre macbetian de macabra scenă finală din nervoasa piesă „Othello”. (Mă rog, joc de cuvinte în zori, ca o înviorare mentală, poate că absolut necesară oricărui scriitor de jurnal intim…) Şi dacă în societatea contemporană a apărut deja o nouă elită intelectuală care, prin intermediul procesoarelor de atâtea feluri, gândeşte şi „acţionează” mai mult în cifre, forme, sunete, culori şi tot mai puţin în cuvinte, Vilém Flusser, filosof ceh, fost profesor la universitatea Sao Paolo din Brazilia, ajunge la concluzia că: „nu doar teoreticienii ştiinţelor şi tehnicienii care aplică aceste teorii, ci toţi intelectualii (şi mai ales artiştii) trebuie să înveţe codurile noului nivel de conştiinţă, dacă vor să ia parte la activitate culturală în viitor. Cine nu ştie să citească noile coduri e analfabet într-un sens cel puţin la fel de radical, cum erau odinioară cei ce nu ştiau să scrie”.

Al naibii a fost vântul de alaltăieri, dacă îl mai ţin minte şi astăzi. Ba chiar i-am găsit şi o definiţie: vânt isteric. Zinovia şi Stelian Gruia ziceau că va aduce zăpadă. N-a adus nimic, ci doar şi-a schimbat direcţia şi intensitatea: mai moderat, bate dinspre Pontul Euxin.

Din nou despre nivelul intelectual al celui care ţipă ca un căpiat: „Eu cu gândirea mea!”

Mai acum cinci zile, cu mutra deformată de crâncena beţie din ajun, vine şi mă întreabă dacă nu cunosc pe cineva care pleacă la Bucureşti, cică, vezi, Doamne, în sfârşit are de trimis şi el ceva în metropolă. Zic nu, nu ştiu. „Dar cei care pleacă la Suceava? Cimpoi şi mai cine, care se duc la Suceava. Drumul spre Suceava nu trece prin Bucureşti? Că eu, drept să-ţi spun, nu pre ştiu…” (La hartă, ignorantule!) Halal!

18.I.1993 Ieri, duminică, merg la US, ca să-i petrec pe Ţâpărlea (aşa e corect şi nu cum am înţeles şi am scris mai înainte) şi Coruţ. Le-am pregătit procesul verbal de predare-primire a bustului lui Eminescu. Dânşii însă întârzie cu vreo oră. Telefonul de la domiciliu al lui Cimpoi a fost repus în priză abia după plecarea oaspeţilor. Pe la 12.30, când deja ies din clădirea US, pornind spre casă, apare, cu pas mare, grăbit şi legănat, Cimpoi. Regretă că nu a putut să se întâlnească, precum propusese, cu bucureştenii. „Cum a fost la Suceava?” îl întreb. Bine. Cu excepţia scandalului pe care l-a făcut Codru. Când li s-au înmânat premiile, regizorul a descoperit în plic 5 mii în loc de 25 de mii de lei. „A-a, mi-aţi făcut-o în mod intenţionat! Pentru că nici la Chişinău nu mi-aţi premiat filmul! Vă cunosc eu!” Se vede că la mijloc fusese o neatenţie a contabilului care pusese banii în plic. O diferenţă de valoare găsise în plic şi Dinu Săraru, însă nu a făcut caz. Situaţia a fost dezamorsată.

Dar nu şi consumată. Suspiciunea nervoasă a rămas să mocnească pentru un viitor imprevizibil.

FLUX

CALEIDOSCOP

14 februarie Evenimente 1851: A fost înființată, la Paris, Junimea română, societate politică și culturală a tinerilor studenți români din Paris, îndrumați de N. Bălcescu, C.A.Rosetti 1859: Oregonul devine stat al SUA 1888: A fost inaugurat Ateneul Român. Clădirea a fost construită între anii 1886 și 1888, prin stăruința lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez A. Galleron, pe bază de subscripție publică, sub lozinca „Dați un leu pentru Ateneu” 1918: Uniunea Sovietică adoptă calendarul gregorian (la 1 februarie conform calendarului iulian) 1924: A fost fondată corporația IBM 1952: Jocurile olimpice de iarnă se deschid la Oslo, Norvegia 1980: Jocurile olimpice de iarnă se deschid la Lake Placid, New York 1992: România a stabilit relații diplomatice cu Republica Belarus 1994: Aderarea Bulgariei la Parteneriatul pentru Pace 1996: Biblioteca Apostolică a Vaticanului aprobă pentru Arhivele Statului român microfilmarea unor documente referitoare la istoria României 2002: Repatrierea rămășițelor pământești ale lui Carol al II-lea și ale ultimei sale soții – Elena Lupescu

Nașteri 1545: Lucrezia de’ Medici, Ducesă de Ferrara (d. 1561) 1763: Jean Victor Marie Moreau, general francez (d.

1813) 1766: Robert Malthus, economist britanic (d. 1834) 1847: Maria Pia de Savoia, soția regelui Luís I al Portugaliei (d. 1911) 1869: Eduard De Max, actor francez de origine română 1869: Charles Thomson Rees Wilson, fizician scoțian, laureat Nobel (d. 1959) 1891: Gheorghe Banea, prozator român (d. 1967) 1898: Sorana Țopa, actriță, iubită deopotrivă de Mircea Eliade și de Emil Cioran (d. 1986) 1901: Miltiade Filipescu, paleontolog, academician român (d. 1993) 1902: Ion Călugăru, publicist, dramaturg și prozator român (d. 1956) 1913: Jimmy Hoffa, lider american de sindicat (d. 1975) 1916: Masaki Kobayaschi, regizor japonez (d. 1996) 1920: Albert Barillé, scenarist francez (d. 2009) 1923: Dumitru Bacu, prozator și poet român, membru al grupului de rezistență anticomunistă Babadag 1928: Radu Cârneci, poet român 1931: Gheorghe Achiței, eseist și teoretician român 1931: Octavian Cotescu, actor român de teatru și film (d. 1985) 1932: Anca Balaci, prozatoare româncă 1935: Grigore Vieru, poet român, membru de onoare al Academiei Române (d. 2009) 1936: Fernando Solanas, regizor argentinian 1937: Dumitru Țepeneag, scriitor român 1937: Paraschiv Oprea, dirijor român (d. 2004) 1945: Mihai Cantuniari, poet român 1946: Marcel Cornis-Pope, critic și teoretician literar român, stabilit din 1983 în SUA 1963: Teodor Baconsky, teolog român, fost reprezentant al României la Vatican (1997-2001), secretar de Stat la Ministerul de Externe 1963: Alice Barb, regizor de teatru și actriță româncă 1968: Gheorghe Craioveanu, fotbalist român 1971: Gheorghe Mureșan, baschetbalist român

Decese 1317: Margareta a Franței, soția regelui Eduard I al Angliei (n. 1282) 1400: Regele Richard al II-lea al Angliei (n. 1367) 1549: Il Sodoma (nume real Giovanni Antonio Brazzi), pictor renascentist italian (n. 1415) 1779: James Cook, navigator englez (n. 1728) 1821: Petru Maior, cărturar iluminist, filolog și istoric român, unul dintre corifeii Școlii Ardelene (n.

1761) 1927: George Cosmovici, compozitor român (n. 1859) 1943: David Hilbert, matematician German (n. 1862) 1947: I. Botez, istoric literar și eseist român (n. 1872) 1970: Grigore Vasiliu Birlic, actor român de teatru și film (n. 1905) 1976: Oscar Han, sculptor român (n. 1891) 1981: Vasile Maciu, istoric român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1904) 2003: Dolly, primul animal clonat (n. 1996)

FLUX

12

Gastronomie 14 FEBRUARIE 2014

MAPAMOND CULINAR

„A călători înseamnă a trăi”.

Hans Christian Andersen

Paris – mon amour

Această nouă aventură culinară o putem intitula sugestiv (cu ghilimelele de rigoare): „În căutarea reţetelor pierdute”, pentru că ne vom întoarce din nou în ţara lui Proust. În prima noastră călătorie gastronomică pe aceste meleaguri ne-am desfătat simţurile. Printre lanuri de lavandă am descoperit aromele inconfundabile ale Provence-ului. Dar atâtea reţete, gusturi şi senzaţii ascunde bucătăria franceză, încât iarăşi nu am putut rezista ispitelor. Aşa că vă invit, încă o dată, să descoperim noi secrete ale celei mai apreciate bucătării de pe mapamond.

Iar pentru că în aceste zile, în care este celebrată dragostea, romanticii incurabili visează la o plimbare prin melancolicul, visătorul şi veşnic îndrăgostitul Paris, am hotărât să ne lăsăm pradă clişeelor şi să descoperim oraşul dragostei şi al gastronomiei fine.

Contrar aşteptărilor şi deloc în spiritul sărbătorii Sfântului Valentin, vă sugerez în această călătorie să porniţi singuri, dacă vreţi să vă îndrăgostiţi. Vă veţi îndrăgosti de locuri, de oameni, peisaje, mâncăruri şi, nu în ultimul rând, de voi înşivă, căci o plimbare prin Paris te invită la introspecţie. Făcându-te să te simţi liber şi puternic, îţi aminteşte că pentru a aprecia ceea ce te înconjoară e nevoie să te accepţi şi iubeşti cu bune şi rele.

Fără a mai tărăgăna, vă invit dis-de-dimineaţă la o plimbare pe renumitul bulevard parizian, pe care-l cântă şi Joe Dassin în melodiile sale: Champs Elysees. Pornind de la Arcul de Triumf şi mergând agale, ne oprim la terasa unei braserii pentru a servi cafeaua şi ceva dulce, cum numai cofetarii francezi ştiu să prepare: pain au chocolat, croissant, crêpes sau atât de popularii biscuiţi macaroons, ce-şi au originea, bineînţeles, în Franţa. Trebuie să recunosc că mi se pare unul dintre cele mai plăcute lucruri să mănânc un croissant cu ciocolată autentic, la o măsuţă Apoi lăsăm în urmă şi spectacolele de cabaret de la Moulin Rouge şi ne îndreptăm către colina Montmartre, pe străduţele pline de localnici, artişti ambulanţi ce cântă, dansează sau pictează în stradă, ajungem la „biserica albă” – Sacré - Coeur, ne aşezăm pe treptele ei şi admirăm de la înălţime cum apune încet soarele peste Paris.

Călătoria noastră o încheiem aşezaţi pe o pătură, savurând un pahar de vin cu caşcavaluri fine, pe una din aleile din parcul Champ de Mars, de unde admirăm Turnul Eiffel, simbolul oraşului, scăldat în mii de luminiţe.

Un meniu clasic francez este de neimaginat fără supa ce se serveşte neapărat înaintea felului principal. Bucătăria franceză ne oferă o gamă largă de supe şi ciorbe, cât să ne inspire pentru multe mese cu iz francez. Cele mai renumite sunt Bouillabaisse, vestita supă de peşte. Supa de ceapă este un alt deliciu inventat de cei mai iscusiţi bucătari. Noi vom pregăti Soupe au Potiron sau, mai pe româneşte: supă cu dovleac. Supa este una tradiţională pentru sezonul rece, ea încălzind şi colorând zilele friguroase şi mohorâte.

Soupe au Potiron

rotundă, în timp ce-mi savurez cafeaua amară şi mă uit la trecătorii grăbiţi de pe Champs Elysees.

Cu aroma de cafea persistând în nări, o luăm încet la pas, căci Parisul ascunde o mulţime de locuri ce aşteaptă să fie descoperite. Ne îndreptăm către Luvru, chiar dacă muzeul merită să-i dedicăm o zi aparte pentru celebrele opere de artă, precum statuia lui Venus, tabloul Mona Lisa etc., pe care le găzduieşte, de această dată vom admira doar arhitectura măreaţă a fostului palat regal.

Plimbându-ne pe malul Senei ajungem la catedrala Notre Dame, ne aşezăm pe malul râului şi admirăm mai întâi de la distanţă frumoasa clădire în stil gotic, ca mai apoi să ne apropiem pentru a observa în detaliu ornamentele ce decorează pereţii bisericii. Urmăm exemplul celorlalţi vizitatori (catedrala e vizitată zilnic de peste 30 de mii de persoane) şi pătrundem în interior, unde ne copleşeşte grandoarea ei, iar lumina în tonuri întunecate, grave, ce pătrunde prin vitralii, completează atmosfera sobră, încărcată de mister şi credinţă.

Apoi o luăm spre vibrantul, aglomeratul şi tinerescul cartier Latin, unde ne putem pierde printre străduţe, intra în una dintre multele cafenele frecventate deopotrivă de turişti şi localnici sau putem savura o gustare rapidă ce o cumpărăm în stradă, cum ar fi nişte clătite sau castane coapte.

Ne îndreptăm spre frumoasele Jardin du Luxembourg, create la 1612 şi amenajate după bunul gust şi rafinament al Mariei de Medici, palatul şi grădina fiind un loc de suflet pentru ea şi un refugiu.

După o scurtă relaxare pe malul lacului, amenajat în grădina ce-şi schimbă aranjamentele florale de câteva ori pe sezon, e timpul să mergem către vestitul Moulin Rouge, pentru a descoperi latura pasională şi senzuală a Parisului.

Într-o cratiţă sau ceaun încălzim uleiul şi adăugăm usturoiul şi ghimbirul.

Lăsăm să se rumenească 2 minute, apoi adăugăm supa de pui. Când supa s-a înfierbântat, adăugăm piureul de legume şi amestecăm cu un tel pentru a omogeniza compoziţia. Într-un bol punem smântâna şi turnăm peste ea un polonic de supă, în fir subţire, amestecând continuu cu un tel sau cu o furculiţă. Turnăm smântâna în supă, încet, amestecând cu ajutorul telului, adăugăm sare şi piper după gust. Punem supa în boluri şi presărăm deasupra seminţele. O servim fierbinte!

Bucătarii francezi sunt îndrăgostiţi iremediabil de preparatele din carne de raţă. Nu cred că există gurmanzi pe lumea asta care să nu fi auzit de „îndelung aclamatul” foie gras, pateul de ficat ce-ţi înnebuneşte papilele gustative. La fel de renumit e şi confit-ul de raţă, fiind prezent atât în cele mai sofisticate meniuri ale celebrelor restaurante franceze, cât şi în cele mai modeste bucătării.

Magret de Canard este un preparat absolut fabulos şi, credeţi-mă pe cuvânt, nu exagerez când spun asta.

Tradiţional, este folosit pieptul de raţă Moulard, specie folosită îndeosebi pentru prepararea foie gras-ului.

Magret de Canard este o creaţie relativ recentă a bucătarului francez André Daguin, care la 1965 a inventat această metodă de preparare a fileului de raţă, stârnind furori la momentul respectiv.

Magret de Canard Ingrediente: Ingrediente: 200 g de dovleac 200 ml de supă de pui 50 ml de smântână sau iaurt 2 cartofi (eu nu am folosit, dar reţeta clasică o cere) 3 căţei de usturoi 1 linguriţă ghimbir proaspăt ras/uscat sare şi piper seminţe de dovleac/ floarea-soarelui ulei Spălăm şi curăţăm cartofii şi dovleacul de coajă, îi punem într-o crăticioară, acoperim cu apă rece, punem sare şi-i fierbem timp de 20-30 de minute. Scurgem apa şi pasăm legumele cu un blender.

1 piept de raţă 2 linguri de miere 2 linguri de oţet balsamic 1 lingură de ulei/unt 2 linguri suc de portocale (opţional) sare, piper Crestăm adânc pielea de pe pieptul de raţă, pe toată suprafaţa, înţepăm cu vârful cuţitului carnea din loc în loc şi o condimentăm pe ambele părţi cu sare şi piper. Într-o tigaie încălzim o lingură de ulei sau unt, punem pieptul de raţă, cu pielea în jos, pentru a se topi grăsimea în tigaie. Lăsăm la foc mare timp de 4 minute, apoi micşorăm focul şi mai lăsăm 3 minute, după care întoarcem pieptul pe cealaltă parte şi-l mai prăjim la foc mic aproximativ 5 minute. Luăm pieptul şi-l

învelim în folie de aluminiu (strat dublu) şi-l lăsăm aşa 20 de minute, timp în care carnea se frăgezeşte (dacă vrem ca pieptul să fie mai copt, deşi reţeta originală nu indică această metodă, punem pieptul învelit în folie la cuptor pentru maximum 10 minute la o temperatură de 150 de grade). Între timp, amestecăm mierea cu oţetul (opţional, şi sucul de portocale) şi turnăm amestecul obţinut în tigaia în care am prăjit pieptul. Punem tigaia la foc mic şi amestecăm timp de 2-3 minute, până la momentul în care sosul scade puţin, devenind mai vâscos.

Trecem pieptul de raţă pe o parte şi pe alta prin sosul din tigaie, pentru a-l „îmbrăca” în acesta.

Servim cu un pahar de vin roşu sec.

Următoarea reţetă vine din regiunea franceză Lorena, însă acum este răspândită nu doar pe întreg teritoriul Franţei, ci a cucerit întreaga lume, ocupând un loc aparte în multe bucătării, cum ar fi cea belgiană, elveţiană. Quiche Lorraine este preparatul pe care-l descoperim împreună.

Apreciată datorită versatilităţii, fiind posibile o multitudine de combinaţii de ingrediente cu acelaşi rezultat delicios la final, această tartă sau „plăcintă deschisă” iniţial avea doar câteva ingrediente de bază: aluatul fraged şi umplutura pe bază de ouă, smântână şi bacon rumenit.

Originar din regiunea Lorena, teritoriu ocupat un timp de germani, termenul de „quiche” derivă din nemţescul „Kuchen” – tartă. Cu toate că acest tip de preparat nu era necunoscut altor bucătării, francezii sunt cei care l-au adus la rafinamentul de astăzi.

Noi însă ne vom abate de la varianta simplă, clasică, a Quiche Lorraine-ului şi vom prepara un quiche absolut fabulos cu praz şi ciuperci.

Quiche cu praz

astfel de banchet, una dintre servitoarele Ducelui de Lorena, Stanislas Leczinski, a inventat aceşti biscuiţi în formă de scoică, ce au fost extrem de apreciaţi de către invitaţi. Iar fiica ducelui, căsătorită cu Ludovic al XV-lea, a dus reţeta biscuiţilor chiar la curtea regală, aceştia devenind, în scurt timp, foarte populari la Versailles. Madeleine Paulmier se numea servitoarea care a inventat aceşti biscuiţi delicioşi, ce-i poartă numele.

Madeleines Ingrediente: Ingrediente: Aluat: 200 g de făină 80 g de unt 1 ou 2 linguri de lapte ½ linguriţă de sare Umplutură: 2 fire de praz 10 ciuperci 100 g de brânză 100 g de smântână/lapte 2 ouă 1 lingură de griş sare, nucşoară şi piper măcinat Amestecăm cu mâinile făina şi untul rece tăiat mărunt, până obţinem un aluat fărâmicios. Adăugăm sarea, oul bătut uşor, laptele şi amestecăm, până obţinem un aluat destul de tare. Învelim aluatul în folie alimentară şi-l dăm la frigider pentru 2-3 ore sau peste noapte.

Umplutura o pregătim în felul următor: tăiem prazul rondele şi-l călim într-o tigaie cu o lingură de ulei. Când s-a înmuiat prazul, adăugăm ciupercile şi le prăjim timp de 4-5 minute. Într-un bol punem brânza şi o batem cu mixerul până capătă o consistenţă cremoasă.

Apoi adăugăm ouăle şi batem în continuare, punem smântâna (laptele), sarea, nucşoara şi piperul. Când am obţinut o consistenţă cremoasă şi omogenă, adăugăm prazul şi ciupercile şi le amestecăm uşor.

Scoatem aluatul de la frigider şi-l întindem într-o tavă tapetată cu unt şi făină, lăsându-i şi nişte margini cu o înălţime de circa un centimetru. Înţepăm aluatul din loc în loc cu o furculiţă şi presărăm grişul deasupra (pentru a absorbi excesul de umezeală).

Dăm tava la cuptor pentru 10 minute, la o temperatură de 180 de grade. Apoi o scoatem şi turnăm umplutura. Dăm din nou la cuptor, pentru încă 20 de minute, la o temperatură de 180 de grade.

Se poate servi atât cald, cât şi rece, ba poate fi chiar şi reîncălzită. „Dar chiar în clipa în care înghiţitura amestecată cu firimiturile prăjiturii îmi atinseră cerul gurii, am tresărit, atent la lucrul extraordinar care se petrecea cu mine”, aşa descrie Marcel Proust în romanul Swann senzaţia pe care ţi-o oferă celebrii biscuiţi madeleines.

Originea acestor biscuiţi ne trimite la unul dintre banchetele regale franceze din secolul al XVIII-lea. Anume pentru un

100 g de făină ½ de linguriţă de praf de copt 2 ouă (la temperatura camerei) 2 linguriţe de esenţă de vanilie coaja rasă de la o lămâie 70 g de unt, topit şi răcit Într-un bol mestecăm făina cu praful de copt. Batem ouăle cu zahărul, apoi adăugăm esenţa de vanilie şi coaja de lămâie rasă. Amestecăm, cu ajutorul unui mixer sau a unui tel, ouăle cu făina, apoi turnăm untul topit, amestecând încontinuu cu mixerul.

După ce s-a omogenizat aluatul, acoperim bolul cu folie alimentară şi-l dăm la frigider pentru aproximativ 20 de minute.

Acum vine partea „problematică”, eu nu am forma specială în care se coc aceşti biscuiţi (tavă teflonată, cu forme de scoici), aşa că vă propun să improvizăm, coacem biscuiţii în forme pentru brioşă sau în forme pentru tarte, cât mai mici.

Iar dacă formele sunt foarte adânci, nu le vom umple, pentru că facem totuşi biscuiţi, şi nu brioşe sau checuri.

Ungem formele alese (sau dacă avem una specială pentru madeleines, cu atât mai bine) cu unt şi turnăm în ele câte o lingură din compoziţie (avem grijă să nu le umplem, pentru că acestea cresc).

Dăm formele în cuptorul preîncălzit şi le lăsăm aproximativ 10 minute, la temperatura de 200 de grade. Sunt gata atunci când marginile au devenit aurii, iar deasupra s-au umflat uşor. Le scoatem din tavă, iar când s-au răcit le pudrăm cu zahăr.

Servim madeleines la micul dejun, cu o cană de ceai negru, sau seara cu un pahar de şampanie.

Pe final vă zic Bon Appétit şi vă promit că vom mai reveni prin culisele bucătăriei franceze, pentru că aceasta este o sursă inepuizabilă de inspiraţie şi satisfacţie gastronomică.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Diverse

14 FEBRUARIE 2014

Nu întâmplător devenim mai veseli şi mai amabili imediat după ce mâncăm o pătrăţică de ciocolată.

Viaţa arată mai roz atunci când ne răsfăţăm cu dulciuri, iar asta îi face chiar şi pe cei mai îmbufnaţi oameni să se transforme în persoane mult mai agreabile. Teoria este susţinută de cercetătorii Universităţii de Stat din Nord Dakota, care spun că oamenii care au o slăbiciune pentru dulciuri sunt percepuţi ca fiind de treabă, gata oricând să-i ajute pe ceilalţi.

Publicat în jurnalul de Psihologie Socială, analiza acestora explică pe larg legătura dintre gustul de dulce şi comportamentul social. Denumite sugestiv “Preferinţa pentru Gustul Dulce şi Personalitate”, seriile de cinci studii realizate de cercetătorii americani au fost realizate când participanţii se aflau deja într-o stare bună, astfel încât efectele dulciurilor să nu fie luate drept o recompensă imediată şi, implicit, trecătoare.

Unul dintre studii arată negru pe alb că un om care a mâncat un anume tip de ciocolată au fost mult mai dispuşi să-şi ajute semenii, decât cel care a mâncat un biscuite sărat. În plus, iubitorii de dulce sunt mult mai deschişi la ideea de a face voluntariat mergând la casele de bătrâni sau la centrele de copii orfani. Partea bună este că dulciurile, contrar părerii generale, nu ne fac hiperactiv sau extrovertiţi, mai spun oamenii de ştiinţă.

Doctorulzilei.ro

FLUX

STUDIU

Bomboanele, remediu pentru îmbufnare Ce influenţă au dulciurile pe care le consumi asupra personalităţii

13

Ceaiul are virtuţi incredibile

Un mare număr de studii a arătat până acum avantajele consumului de ceai pentru sănătate, iar recent a apărut o sinteză a rezultatelor celor mai pertinente cercetări, informează passionsante.be.

În conformitate cu toate studiile, ceaiul trebuie să fie o băutură obligatorie în cadrul unei alimentaţii sănătoase. Revista ”American Journal of Clinical Nutrition” a consacrat un număr special virtuţilor ceaiului, punând în evidenţă cele mai convingătoare studii în acest domeniu.

Greutatea: Polifenolii şi cafeina din ceai favorizează creşterea consumului energetic şi oxidarea grăsimilor, ceea ce contribuie la menţinerea greutăţii. O analiză sugerează că un

consum regulat de ceai înseamnă o cheltuială suplimentară de energie de 100 kcal în 24 de ore. Alte studii relevă că indicele masei corporale (BMI), proporţia talie-şolduri şi densitatea grăsimii corporale sunt mai bune la consumatorii de ceai.

Cancerul: Compuşii din ceai acţionează favorabil în privinţa riscului de a face cancer gastrointestinal, pulmonar, de sân, piele sau prostată, datorită, în principal, proprietăţilor antioxidante. În plus, ceaiul sporeşte eficienţa chimioterapiei.

Bolile cardiovasculare: Un studiu italian arată că, la hipertensivi, consumul de ceai după o masă bogată în grăsimi stimulează fluxul arterial şi reduce semnificativ presiunile sistolică şi diastolică. În acest context, o ceaşcă de ceai pe zi are beneficii notabile.

Oasele: Polifenolii din ceai ameliorează calitatea şi rezistenţa osoa-

să, cu impact benefic asupra masei musculare. Flavanolii contribuie la menţinerea densităţii oaselor după menopauză, prin încetinirea pierderii osoase.

Creierul: Prin conţinutul în teanină (acid aminat) şi cafeină, ceaiul echilibrează starea de spirit, îmbu-

FRUMUSEŢE

Cum îţi îngrijeşti pielea în lunile reci? Îngrijirea pielii, cea a părului, a corpului, dar şi machiajul – toate trebuie adaptate anotimpului rece. Cuvintele de ordine pentru îngrijirea specifică iernii sunt: hidratare, delicateţe şi consecvenţă.

Mai multă hidratare Toate tipurile de piele, chiar şi cel gras, au nevoie de hidratare în anotimpul rece. Temperatura aerului din dormitor poate fi de multe ori mai nocivă pielii decât cea de afară. În majoritatea apartamentelor moderne, bine izolate, umiditatea aerului este extrem de scăzută. Pentru a îmblânzi efectele aerului uscat poţi pune un bol cu apă lângă radiatoare – va acţiona ca un umidificator veritabil. Desigur, poţi apela şi la umidificatoarele electrice.

Mai delicat Dacă obişnuieşti să îţi cureţi tenul cu săpun şi apă, acum este momentul să renunţi. Săpunul fragilizează bariera de protecţie a pielii şi nicio cremă nu poate suplini total funcţia acesteia.

Apa rece poate creşte sensibilitatea pielii. De fapt, temperaturile reci, în general, pot creşte sensibilitatea pielii la detergenţi, parfum şi lanolină. Tocmai de aceea este bine ca iarna să alegi un produs de curăţare facială mai blând, solubil în apă, care nu irită pielea. Iar dacă eşti adepta tonicului, acum este timpul să treci la o formulă care nu conţine alcool.

Hidratarea buzelor Buzele au doar trei (până la cinci) straturi de celule, în comparaţie cu 15 straturi oriunde în altă parte pe corp – deci ai de-a face cu o piele extrem de fină, care solicită o barieră suplimentară între buze şi mediu. Pe scurt – ţine la îndemână produsele emoliente cu proprietăţi nutritive. Un obicei de evitat? Oricât este de tentant, încearcă să nu îţi mai umezeşti buzele – odată ce apa se evaporă, deshidratarea se accentuează.

zonul de primăvară/vară au servit ca sursă de inspiraţie pentru piesele vestimentare propuse de designerii internaţionali.

Folosirea tehnicilor de graffiti, alături de combinaţiile puternice de culori, transformă obiecte aparent banale prin croială, în adevărate piese must-have ale unui sezon inedit.

HOME DECO Vaze pentru flori cu bulbi Florile cu bulbi sunt printre cele mai cunoscute şi mai frecvent întâlnite flori în grădini şi florării. Fie că vorbim de narcise, zambile, brânduşe, lalele, irişi, frezii, gladiole sau begonii, florile cu bulbi sunt preferatele iubitorilor de plante şi frumos.

Cu un aer incredibil de cool şi tineresc, tendinţa „graffiti print” promite să cucerească multe adepte, în special pe cele împătimite după culorile puternice. În sezonul următor, vei avea la dispoziţie întreaga gamă de produse vestimentare esenţiale în garderoba feminină, decorate cu desene care mai de care mai inventive. Cu motive geometrice, sugerând un peisaj floral sau, pur şi simplu, o îngrămădire de linii curbe de toate culorile, fustele, rochiile, pantalonii sau jachetele inspirate din arta stradală sunt piese pe care poţi miza cu succes.

Mixurile haotice de culori – galben, albastru, roşu, verde, corai – umplu texturile pieselor tale favorite pentru a aduce un plus de imaginaţie garderobei tale.

One.ro

Casamea.ro

Glamourmagazine.ro

Pictura abstractă – noul must-have al sezonului primăvară/vară

Mereu controversate, desenele stradale ce împânzesc oraşele sunt o formă de artă îndrăzneaţă, rezonând cu trendurile culturale ale tineretului contemporan. Ideile, sentimentele şi tendinţele grupurilor culturale sunt reflectate în desenele graffiti, care în se-

Agerpres.ro

Unul dintre avantajele acestor flori este faptul că le poţi forţa să înflorească mult mai repede decât în grădină. Dacă nu mai ai răbdare până la primăvară şi vrei să te bucuri de culoarea şi parfumul zambilelor în plină iarnă, poţi oricând să forţezi bulbii să încolţească şi să înflorească.

De obicei, bulbii se plantează în pământ, în ghivece mici, şi se ţin în spaţii răcoroase şi întunecate, dar Gardenista.com ne recomandă să ţinem bulbii la vedere, în vaze elegante şi colorate din sticlă sau ceramică. În acest mod, putem urmări îndeaproape evoluţia bulbilor în timp ce ne decorăm cu stil şi originalitate încăperile.

Vazele special create pentru încolţirea bulbilor au un gât larg, ce susţine bulbul în timp ce mustăţile lui cresc şi se hrănesc pentru a ajuta floarea să crească. În funcţie de mărimea bulbilor şi de tipul florilor pe care vrei să le cultivi, poţi alege modele diferite de vaze. Lalelele şi amaryllis vor creşte nestingherite în vaze cu gâtul înalt, în timp ce bulbii mici vor sta confortabil în vaze cu gâtul scurt.

Orice model de vas ai alege pentru a forţa bulbii să încolţească şi să înflorească, răbdarea îţi va fi răsplătită cu miresme de primăvară în plină iarnă.

MODĂ & STIL

În sezonul primăvară/vară 2014, imprimeurile propuse de marile case de modă iau o altă dimensiune, fiind inspirate din arta abstractă. Piesele vestimentare sunt acum ornamentate cu explozii de culoare, asemănătoare graffiti-urilor, manifestare a artei contemporane urbane.

nătăţeşte performanţa şi sporeşte atenţia şi concentrarea. ”La scara unor comunităţi întregi, simplul fapt de a bea ceai periodic ar putea duce la reducerea considerabilă a numărului de boli cronice în lume”, se mai menţionează în articolul citat.

FLUX 17

14

Programe 14 FEBRUARIE 2014

Luni FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 ȘTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Arts 21”. 10.15 Reporterul de gardă. 10.45 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 11.15 „Cântec, Dor şi Omenie”. Program muzical.

11.30 Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art club (рус). 13.10, 5.15 Europa în concert. Gino Paoli. Italia. 13.55 Visele devin realitate. 14.20, 3.10 Documentar.„Atlasul lumii animale”. 15.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 16.00 Accente economice. 16.30, 17.15, 19.40 Jocurile Olimpice Soci 2014. 19.00, 4.00 MESAGER. 20.40 Povestea. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Portrete în timp. Ion Daghi, artist plastic, doctor în studiul artelor. 23.05 Cultura azi. 23.50 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 4.30 La noi în sat.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveştiri 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri adevărate (r) 02:45 Poveştiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Dincolo de poveştiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:15 Teleshopping 10:30 Film: Maverick (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4668 15:00 Film: Miracol pe munte 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.9, an 1 00:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:30 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Понять. Простить” 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме „Любопытная Варвара” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 Дэвид Духовны, Джиллиан Андерсон в остросюжетном фильме „Секретные материалы” 02:40 „Prima Oră” (R) 04:30 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:38 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:06 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE 1 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES AILES 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 HIVER 54, L’ABBÉ PIERRE 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

18

Marţi FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 10.45 Profil de savant.

11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol.

12.15 La noi în sat. 13.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.00 Unda Bugeacului. 14.30, 17.15, 19.35, 21.10 Jocurile Olimpice Soci 2014. 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Dialog social.

22.55 În Premieră. 0.10 „Seară albastră”. Anastasia Lazariuc.

Concert. 4.30 Alex Calancea Band. Spectacol muzical.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

19

Miercuri FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.35 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Chişinăul de ieri şi de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Magazinul copiilor. 10.15 Cinemateca universală. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.00 Свiтанок. 14.30, 17.15, 19.30 Jocurile Olimpice Soci 2014.

19.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Avangaraj. 23.45 „Seară albastră”. Anastasia Lazariuc. Concert. 0.45 Cinemateca universală.

4.30 Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 5.00 Monospectacol. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Diamantul nopţii (sfârşitul serialului) (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri adevărate (r) 02:45 Poveştiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (“Dama y obrero”) (primul episod) (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri adevărate (r) 02:45 Poveştiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Miracol pe munte (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4669 15:00 Film: America în carantină 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Străinul 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.10, an 1 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: America în carantină (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4670 15:30 Film: Zidul secretelor 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Preţul răzbunării 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.11, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Ştirile PROTV (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 „Понять. Простить” 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме „Любопытная Варвара” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 01:00 Дрю Берримор в комедии „Нецелованная” 02:40 „Prima Oră” (R) 04:30 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 RICARDO 10:34 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 LES SUISSES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 16:47 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 INCOGNITO 21:02 À CHEVAL DANS UNE MAISON VIDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES LAVIGUEUR, LA VRAIE HISTOIRE 22:45 LES LAVIGUEUR, LA VRAIE HISTOIRE 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:40 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Понять. Простить” 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 21:55 Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме „Любопытная Варвара” 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Алексей Мишин. Между звездами” 00:55 Томми Ли Джонс в остросюжетном фильме „Вулкан” 02:30 „Prima Oră” (R) 04:20 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:37 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 ÉPICERIE FINE 13:35 TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 AUJOURD’HUI (TEY) 16:34 LES DERNIERS HOMMES 17:00 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 LES MAINS DE ROXANA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 DES RACINES & DES AILES 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:48 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

20

Joi FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Tezaur.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45 Documentar. „Almanah cinematografic”. 10.15 Crochiuri de iarnă. 10.25 Alexandru Lozanciuc. Concert de binefacere.

12.00 O seară în familie. 13.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.00 Armonii sonore. 14.25 Părinţi şi copii.

15.00 Sub acelaşi cer. 15.30, 17.15, 19.35 Jocurile Olimpice Soci 2014. 19.00, 4.00 MESAGER. 21.15 Super-loto „5” din „35”.

21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic.

22.35 Reporterul de gardă. 23.00 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.20 Europa în concert. Sophie Hunger. Elveţia. 0.15 Legendele muzicii. 0.30 World stories - lumea în reportaje.

4.30 Documentar. „Global 3000”. 5.00 Dor. Program muzical.

5.30 Art club (рус).

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri adevărate (r) 02:45 Poveştiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:30 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Zidul secretelor (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4671 15:00 Film: Pe urmele vinovatului 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinţi, ep.2, sezon V 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: O săptămână nebună, ep.2, sezon 1 00:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep 12, an 1 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме „Любопытная Варвара” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:45 „Первая пара. Больше чем любовь” 01:35 „Prima Oră” (R) 03:25 „Истина где-то рядом” 03:40 „Давай поженимся!”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LE TOUR DU CERVIN 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 RICARDO 13:34 LE GOÛT DE L’AMOUR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES MAINS DE ROXANA 16:46 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:21 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES ADOPTÉS 23:37 LE BALLON DE ROUGE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 LE GOÛT DE L’AMOUR 2:48 MISE AU POINT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

Programe

14 FEBRUARIE 2014

21

Vineri

22

FEBRUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15 Sub acelaşi cer. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Europa în concert. Sophie Hunger. Elveţia. 10.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.50 Crochiuri de iarnă. 11.00 Dor. Program muzical. 11.30 Documentar. „Global 3000”. 12.00 Destine de colecţie.

12.30 Armonii vocale. 13.10 Ring Star. Concurs muzical. 14.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.55 Stil nou. 15.25, 17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 17.40 Europa în concert. Goran Bregovic. 18.30, 4.00 MESAGER. 19.00 Jocurile Olimpice Soci 2014. În pauză: Știri. 21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Documentar.„Drumeţii”. 23.05 Serial.„SIMULATORII” (Argentina). 0.15 Cinemateca universală. 0.30 Natura în obiectiv.

4.30 „Târfa de marţi”. Spectacol. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:00 Serial: Forţa destinului 23:30 Serial: Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 03:45 Serial: Friendzone (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Doctorul casei (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Pe urmele vinovatului (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Răpirea: două zile de teroare 16:00 La Măruţă 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Dreptate şi răzbunare 23:15 Film: Vitezomanu’ Ricky Bobby 01:15 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Жди меня” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Понять. Простить” 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35„Время” 22:05 Премьера. Елена Захарова, Дмитрий Орлов в фильме „У Бога свои планы” 23:50 Александр Абдулов, Елена Проклова в комедии „Желтый карлик” 01:40 „Primele știri” (rus) 01:50 Жан Габен, Ален Делон, Лино Вентура в фильме „Сицилийский клан” 03:40 Ирина Купченко в фильме„Странная женщина” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:04 LE TOUR DU CERVIN 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:35 LES ROUTES DANGEREUSES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:55 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:48 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:01 21E SIÈCLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 QUAND VIENT LA PEUR 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă FEBRUARIE

23

FEBRUARIE

6.05, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15 Ring Star.

Concurs muzical. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Părinţi şi copii. 8.30 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 8.40 Dialog social. 9.00-17.00 Jocurile Olimpice Soci 2014. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 World stories - lumea în reportaje. 17.50 Loteria „Milioane pentru Moldova”.

18.00 Jocurile Olimpice Soci 2014. Festivitatea de închidere a Olimpiadei. 20.35, 4.00 MESAGER. 21.15 Evantai folcloric.

22.20 Cultura azi. 23.05 Europa în concert. Marius Muller-Westernhagen. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 1.00 Documentar. „Kanji Ishiwara, omul care a declanşat războiul”. 2.30 Etno Jazz Festival.

Joscho Stephan Trio (Germania). 3.20 Legendele muzicii. 3.30 Casa mea. 4.30 Documentar. „Secretul unui whisky deosebit”.

5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000. md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:00 Serial: Forţa destinului 23:30 Serial: Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 03:45 Serial: Friendzone (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r)

06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveştiri (r) 13:45 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri (sfârşitul serialului) 22:00 Serial: Forţa destinului 23:30 Serial: Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 03:45 Serial: Friendzone (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT (prima editie) 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:15 Teleshopping 13:30 La Măruţă (r) 14:30 Film: Strălucire 16:30 Film: Dreptate şi răzbunare (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Teroare în Paris 22:45 Film: Machete 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:15 Film: Machete (r) 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Las Fierbinţi (r) 05:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani (prima ediţie) 11:00 Film: Strălucire (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo tv (prima ediţie) 14:15 Film: Naşa 16:00 Film: Bascheţii fermecaţi 18 :00 România, te iubesc! (prima ediţie) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: X-Men 2 23:45 Film: Țărâmul libertăţii 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Film: X-Men 2 (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

7.00-11.40, 12.10, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:01 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 BASKUP 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:03 ÉPICERIE FINE 13:04 FLASH INFO 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:01 360° - GÉO 17:00 FLASH INFO 17:02 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE GRAND GALA DU FESTIVAL DU RIRE DE LIÈGE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 2:37 TARATATA 3:04 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

06:00 Новости 06:10 „Вячеслав Фетисов. Все по-честному” 06:40 Георгий Жженов, Анатолий Кузнецов, Борис Токарев в фильме „Горячий снег” 08:30 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 Леонид Быков в боевой комедии „Максим Перепелица” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Легендарное кино в цвете. Василий Лановой, Георгий Юматов в фильме „Офицеры” 13:55 „Владислав Третьяк. Вратарь без маски” 14:50 Кино в цвете. „Небесный тихоход” 16:15 Олег Янковский, Ролан Быков в фильме „Служили два товарища” 17:55 К юбилею актера. Премьера. „Олег Янковский. „Я, на свою беду, бессмертен” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza saptamanii” (rom) 21:35 „Время” 21:55 К Дню защитника Отечества. „С песней к Победе!” Праздничный концерт в Кремле 23:55 Фильм Александра Митты „Таежный роман” 02:10 Игорь Петренко, Алена Бабенко в фильме „Водитель для Веры” 04:00 Стив Мартин в комедии „Оптом дешевле 2” 7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aştepţi... 8.20, 14.45, 1.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25 Seriale.

2.20, 4.50 „DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:24 À BON ENTENDEUR 6:52 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 BASKUP 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 JOUR DE RUGBY 12:46 PROGRAMME COURT 13:03 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:31 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:31 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:29 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MONSIEUR HIRE 23:17 CHÂTEAU MOUTON ROTHSCHILD 23:37 LE RETOUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 FOOT! 1:26 FOOT! 1:34 LES ADOPTÉS 3:10 LE BALLON DE ROUGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.05, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 7.15 Documentar. „Kanji Ishiwara, omul care a declanşat războiul”. 8.50 Legendele muzicii. 9.00 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”.

10.00 Știinţă şi inovare. 10.30 Stil nou. 11.00 Casa mea. 11.30, 14.40, 17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 13.30 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.50 Știri pozitive. 14.10 Documentar. „Euroboxx”.

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 20.00, 4.00 MESAGER. 20.35 Povestea.

20.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Art club (рус). 23.05 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 0.50 Alexandru Lozanciuc. Concert de binefacere. 2.30 Avangaraj. 3.30 Portrete în timp. 4.30 Europa în concert. Goran Bregovic. 5.20 Documentar. „Acceptare”.

06:00 Новости 06:10 „Ирина Роднина. Непобедимая” 07:00 Владимир Ивашов, Жанна Прохоренко в фильме „Баллада о солдате” 08:25 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Любовь Успенская. „Я знаю тайну одиночества” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 „Станислав Говорухин. Место встречи” 14:15 Владимир Высоцкий, Владимир Конкин, Александр Белявский в многосерийном фильме „Место встречи изменить нельзя” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Место встречи изменить нельзя”. Многосерийный фильм. Продолжение 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:40 „Пусть говорят” 22:40 Игорь Кваша, Олег Янковский, Инна Чурикова в фильме „Тот самый Мюнхгаузен” 01:05 Елена Яковлева, Андрей Соколов в фильме „Шальная баба” 02:25 Джордж Клуни, Мишель Пфайффер в романтической комедии „Один прекрасный день” 04:05 Николай Трофимов в музыкальном фильме „Лев Гурыч Синичкин”

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

14-21 februarie BERBEC

O aventură sentimentală riscă să se complice. N-are rost să încerci să grăbeşti evoluţia lucrurilor, pentru că nu vei reuşi să faci nimic în privinţa asta.

TAUR

Conjunctura astrală îţi va furniza o infuzie de entuziasm şi bună dispoziţie. Încearcă să te laşi ghidată de logică şi nu de emoţii, dacă vrei să nu ai de pierdut.

GEMENI

Vei cunoaşte unele persoane importante, care te-ar putea ajuta mult în viitor. Evită să cheltuieşti bani pe care nu-i ai, pentru că în felul ăsta îţi vei face numai probleme şi griji.

RAC

Vor exista şanse mari să-ţi promovezi proiectele şi să te faci remarcată de şefii tăi. Nu trebuie însă să uiţi de valoarea relaţiilor interumane şi să pui preţ pe răbdare şi diplomaţiei.

LEU

Vei avea unele îngrijorări pe plan profesional, însă nu se va întâmpla nimic care să-ţi dea viaţa peste cap. Va fi o perioadă favorabilă din punctul de vedere al romantismului.

FECIOARĂ

Conjunctura astrală va determina apariţia unor situaţii delicate, precum unele erori sau neînţelegeri. Vei dori să capeţi mai mult control asupra carierei tale, însă acest lucru va fi dificil.

BALANŢĂ

Relaţiile cu colegii de muncă şi cunoscuţii vor fi tensionate, iar lucrurile riscă să degenereze între voi. Vei fi plină de dinamism şi te vei implica cu entuziasm la diverse sarcini, chiar dacă vei şti că n-ai mari şanse de succes.

SCORPION

Încearcă să-ţi iei toate măsurile de precauţie împotriva unor lovituri pe la spate din partea colegilor tăi, pentru că există riscul ca ele să se producă.

SĂGETĂTOR

Vei şti să te bucuri de calmul şi liniştea din viaţa ta. Relaţia de iubire în care eşti implicată va câştiga în profunzime.

CAPRICORN

Un proiect început cu ceva vreme în urmă ar putea încolţi în cele din urmă. Fie că este vorba de o idee de-a ta sau de un proiect la care pui umărul, te vei simţi extrem de entuziasmată.

VĂRSĂTOR

Vei simţi nevoia să faci ceva ieşit din comun şi să zdruncini certitudinile pe care unele persoane le au despre tine.

Ai grijă însă!

PEŞTI

O prietenă apropiată îţi va propune să demaraţi un proiect împreună, iar ţie îţi va surâde ideea. Spiritul tău de echipă îţi va aduce un compliment din partea cuiva.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 125 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

CMYK

FLUX

16

Interviu

14 FEBRUARIE 2014

IULIA BRAD:

„Entuziasmul din mine e de la DoamneDoamne. Or, toate de la Doamne-Doamne vin” Și pentru că singura cale de a te dezvolta este ... să alegi să te dezvolţi, Iulia Brad, eroina noastră de astăzi, asta şi face.

Studentă la Facultatea de Jurnalism şi Știinţe ale Comunicării, Iulia este o tânără care inspiră. Inspiră prin seninătate, prin inteligenţă, prin modul de a comunica şi de a interacţiona cu oamenii de lângă ea.

- Iulia, o primă întrebare: de unde atâta entuziasm în tine?

- De la Doamne-Doamne. Or, toate de la Doamne-Doamne vin!

- Spuneai undeva că experienţa este cea mai mare răsplată a muncii. Tu unde câştigi această experienţă?

- Experienţa o câştig oriunde. Și oricând. În fiece clipă. Chiar acum.

Pentru că mereu fac câte ceva care să mă dezvolte, să mă ajute să cresc, să evoluez. Până acum experienţă multă şi preţioasă am acumulat în cadrul mai multor proiecte pe care le-am iniţiat şi le-am dirijat sau în care m-am implicat activ. La nivel local, naţional şi internaţional. Câteva dintre mediile care, consider, mi-au dăruit cea mai mare „cantitate” de experienţă sunt: ONG-ul pe care l-am fondat în 2011 („Tinerii din Moldova pentru Dezvoltare”, alias MYDA) şi revista NEXT (prima revistă studenţească naţională din Moldova), al cărei redactor-şef şi fondatoare sunt/am fost. Am participat la Academia Ideilor (organizată de Institutul IDEA), Școala de Stat-Building (IDRAD), Școala de Instruire Politică a Tinerilor Lideri (IDIS Viitorul), precum şi la programul de instruire „Universităţi fără Corupţie”, organizat de Centrul Naţional pentru Transparenţă şi Drepturile Omului şi finanţat de Open Society Foundation Budapest. Totodată, am participat la diverse conferinţe, seminare, traininguri, festivaluri studenţeşti şi concursuri, proiecte naţionale şi internaţionale, care au avut loc în Austria, Germania, Polonia, Letonia, Armenia, România, Ucraina, Rusia.

Toate acestea m-au ajutat, cu certitudine, să devin o persoană integră, cultivată, ambiţioasă şi determinată, care cred că sunt astăzi. Foarte multe cunoştinţe noi şi abilităţi am reuşit să-mi cultiv, inclusiv, în timpul stagiilor de practică în cadrul Serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în mijlocul minunatei echipe de jurnalişti profesionişti

de la Radio Europa Liberă, dar şi la alte câteva instituţii media.

- Vei absolvi anul acesta Facultatea de Jurnalism şi Știinţe ale Comunicării.

Bănuiesc că îţi propui să profesezi în acest domeniu, nu?

- Da, cred că voi activa în acest domeniu. Apropo, mărturisesc în premieră, anume în pielea unui jurnalist cultural mă simt bine. (Chiar foarte bine!) Dar nu uit că mi-ar plăcea mult să pot călători în cele mai îndepărtate ţări şi continente, pentru a cunoaşte noi culturi, oameni, popoare, istorii şi destine şi a scrie despre ele. Un fel de Jurnal(ist) (inclusiv) de călătorie, se poate spune că-mi doresc să devin.

Apoi, PR-istă? Posibil. Doar că, cea mai importantă condiţie a mea este să îmi placă mie mai întâi ceea ce promovez.

ştii de îndată care şi pentru cine (dintre politicieni) lucrează. Trist, vă zic. Există totuşi câteva posturi de radio, o televiziune-două, câteva portaluri de ştiri şi ziare care încearcă (din răsputeri) să ţină piept marilor fărădelegi ce zilnic se înfăptuiesc. Dar e puţin, cred. Prea puţin pentru a numi societatea în care trăim azi sănătoasă. În loc de postscriptum. E 2014, an de alegeri. Anul acesta va fi unul în care jurnalismul din ţara noastră va coborî la un nivel şi mai inferior decât acum. Mârşăvii, propagandă, dezinformare şi manipulare, „aşi din mânecă”, materiale compromiţătoare etc. – toate vor fi la ordinea zilei. Este, doar, o chestiune de timp.

- Ai fost desemnată printre cei mai buni studenţi ai ţării. Care a fost

biţi. Cum s-au împăcat toate astea?

- S-au împăcat foarte bine. A fost o armonie în jurul meu, pentru că armonie a fost în mine. Știu (aproape mereu) ce-mi doresc. Nu ştiu de fiecare dată calea. Și totuşi, consider că secretul „împăcării” melange-ului „a studia - a munci - a călători” este tare simplu. Dacă îţi doreşti cu adevărat să fii student de laudă la universitate, dacă trebuie să munceşti pentru a-ţi câştiga banii şi de-ţi Anna Gavalda). În altă ordine de idei, trebuie să mărturisesc că, deşi în familia mea se citeşte mult, eu am prins gustul adevărat al lecturii abia în clasa a X-a, cred. (Foarte târziu...) Nu ştiu de ce. Și totuşi, probabil pentru că lecturile „de la şcoală” mi s-au părut plictisitoare şi neinteresante. Până am ajuns la „Patul lui Procust”, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, „Biserica Albă” şi multe altele.

- Cum apreciezi situaţia jurnalismului de la noi din ţara? Îşi îndreptăţeşte titlul de a patra putere în stat?

- Bine, trebuie să recunosc că întrebarea este foarte complicată. Iar a răspunde la ea, nu ştiu dacă-mi este în putere. Și totuşi, firesc de subiectivă fiind, consider că în Moldova nu există acea „a patra putere în stat” pe care ne-am dori-o. Nu există acel „câine de pază al societăţii”. Și nu există, apropo, nici a treia şi nici a doua putere în stat, dacă vreţi. Există o singură putere. E banul. Iar banul face legea. Din păcate. Acest lucru se referă, în mare parte (nu în totalitate!), şi la presă, care este (vorba jurnalistului) presă cu jurnalişti „de curte”. E trist. Dar azi avem atât de mult servilism politic din partea presei, încât enumerând instituţii media mai şi doreşti să vizitezi locuri minunate – ai nevoie de cel puţin două lucruri: dorinţă şi muncă. Multă dorinţă şi multă muncă. Plus, răbdare. Și mai multă.

efortul pentru a obţine această performanţă?

- Nu cred că a fost un efort anumit. Şi asta deoarece am făcut, practic, mereu tot ceea ce am vrut/planificat să fac. Am învăţat bine, am avut o activitate extracurriculară bogată: am iniţiat proiecte, am efectuat stagii de practică, am luat premii şi locuri de frunte la diverse concursuri – astfel încât, când a fost timpul să candidez pentru această bursă, nu-mi rămăsese decât să adun toate diplomele, certificatele, publicaţiile şi alte dovezi ale implicării mele şi să le depun la sediul Centrului de Informaţii Universitare.

- Nu te-ai limitat doar la studii. Ai reuşit şi să munceşti, să călătoreşti, să interacţionezi cu oameni deose-

CMYK

- Ai moderat o emisiune despre gadgeturi şi IT. Ce ai învăţat din această experienţă?

- În primul rând, am aflat foarte multe informaţii noi despre tot ceea ce înseamnă IT: dispozitive de tot felul, aplicaţii pentru acestea, programe şi utilitatea lor. În al doilea rând, am învăţat (şi mi-a plăcut, recunosc, foarte mult) să fiu o prezentatoare (cred) bună a unor ştiri de calitate. Or, News Bites a fost primul show despre IT din Moldova. Iar acest lucru nu e deloc puţin. Ar fi şi un al treilea rând. Pe de o parte, am învăţat că o mână de oameni talentaţi pot face minuni, iar pe de altă parte, o emisiune despre IT nu are cum să fie apreciată la justa ei valoare (printr-un număr mare de vizualizări) în momentul în care oamenii, gândindu-se la IT, încă îşi imaginează acest domeniu drept complicat, matematic şi foarte nu-pentru-ei. A fost un proiect viu, adevărat, unde timp de 4 luni am citit multe ştiri, am dormit puţin şi am râs mult. (Și asta, pentru că am avut parte de o echipă Udarnik-ă!)

- Dar cărţile? Care-i toată istoria cu cărţile şi cu Iulia Brad?

- O, cărţile sunt magice. Ele-mi sunt în sânge. În suflet. Citesc mereu. Oriunde. (În geantă port mereu o carte.)

Nu citesc orice. Pot citi mai multe cărţi odată. Pot să las o carte dacă nu îmi place. Sau pot să las cărţi, crezând că nu-mi merită atenţia şi timpul, ca mai apoi să mă întorc la ele şi să înţeleg că mă extaziază (cazul „O iubeam” de

- Ce cărţi te cuceresc?

- Deşi cred că tocmai eu sunt cuceritoarea de cărţi (de fapt), (zâmbeşte), există cărţi care mă fac să nu le pot lăsa din mâini. Au un-ceva-nu-ştiuce. Greu de definit (sau poate nu?).

Poate mă veţi înţelege. „Să nu mă pot lăsa de ele” mi s-a întâmplat în cazul cărţilor „Călăreţul fără cap”, „Dama cu camelii” şi, mai ales, în cazul „Contelui de Monte-Cristo” şi a romanului psihologic „Crimă şi pedeapsă”. Or, anume acestea sunt scrierile care m-au marcat profund şi m-au impresionat, prin suflet, atmosferă, spirit, intrigă, deznodăminte neaşteptate, personaje cu cele mai diferite caractere şi moduri de comportament. În general, cărţile care îmi plac în mod deosebit sunt cărţile cu linii clare de subiect. Cărţile care povestesc istorii de viaţă. Cărţile „adânci”. Labirint. Și nu cele de suprafaţă, editate în scopul profitului, de obicei, de tip „Cum să devii milionar?”, „Cum să fii un om de succes?”, „Cum să comunici eficient?”, dar şi alte „cheltuiri de hârtie”.

- Ai şi unele recomandări în materie de lectură?

- Da. Cu siguranţă. Recomand cu drag şi suflet bun: „Portretul lui Dorian Gray” de Oscar Wilde, „Contele de Monte-Cristo” de Alexandre Dumas, „Dama cu camelii”, de Dumas (fiul), „Crimă şi pedeapsă” de Fiodor Dostoievski, „Călăreţul fără cap” de Mayne Reid, „Shogun” de James Clavell, „Aforisme despre înţelepciunea în viaţă” de Arthur Shopenhauer, „Outliers” de Malcolm Gladwell, precum şi „Anna Karenina”, „Decameronul”, „Pe frontul de vest nimic nou” şi „Arcul de trimf” de Erich Maria Remarque ori „Greaţa” de Sartre şi „Rinocerii” de Ionesco. Deocamdată, cred, cam atât. Pentru alte recomandări de lectură frumoasă însă, vă invit cu gând bun, să accesaţi blogul meu personal, iuliabrad.wordpress.com.

- Mulţumim. Să ai mult spor în tot ceea ce-ţi propui să faci.

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX