Ziarul Flux, Ed. 4 (880)

CK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 1 februarie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Cuv. Macarie cel Mare; Cuv. Ieromonah Arsenie

Cursul valutar 1.02.2013

Maxima zilei „Un om de succes este acela care poate construi o fundaţie solidă cu cărămizile pe care alţii le aruncă în el”.

EDI|IA DE VINERI

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.3763 1 Dolar american ............. 12.0818 1 Leu românesc ................. 3.7349 1 Rublă rusească ............... 0.4016 Timpul probabil:

David Charles Brink

1.02.2013

2.02.2013

Noros, -3 3 0C

Noros, -2 5 0C

SPECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 4 (880)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Mişa Impuls faţă cu presa

4

PAGINA

INVESTIGAŢII

Balkan Pharmaceuticals nu exclude relocarea investiţiei din Moldova ca urmare a presiunilor politice XXX

Ghimpu, cuib de înţelepciune, în buzunarul lui Plahotniuc

XEROX, PRINTER, SCANER, COPERTARE ŞI ALTE SERVICII POLIGRAFICE Xerox – 25 bani/pagină

Ghimpu se dă drept mare patriot român, în timp ce nu e decât un jalnic servitor al intereselor mafiote ale lui Plahotniuc

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – 4 lei/pagină Scanare: 1 leu/pagină Copertare (cu spirale): 200 pagini – 25 lei 150 pagini – 20 lei 100 pagini – 15 lei

„Marele patriot român” este agramat

Conflict de interese la alocarea banilor din Fondul Ecologic Naţional

(citiţi pag. 6)

Laminare – preţ negociabil

Îl înlocuim pe unul care jefuieşte locuinţele oamenilor cu altul care fură din buzunare în transportul public?

Contacte: str. N. Iorga, 5, or. Chişinău; telefon: 079 502 402;

XXX

IURIE ROŞCA VĂ INVITĂ LA CURSURILE UNIVERSITĂŢII POPULARE Universitatea Populară continuă înscrierea la cursuri de formare a unei noi elite intelectuale.

Conceptul de instruire se întemeiază pe o perspectivă creștină și tradiţională.

Studiile sunt din două părţi: Viziune și Abilităţi Practice.

Durata perioadei de instruire este trei luni, de două ori pe săptămână, câte trei ore academice.

Doritorii urmează să depună o cerere și să semneze un contract în valoare de 1500 de lei.

Contact: 079 77 44 80, 022 238 635 – Valentina Șerpu, director executiv, e-mail: v_serpu@yahoo.com 079 77 44 44, 069 10 11 11 – Iurie Roșca – președinte, e-mail: roscaiurieppcd@gmail.com

022 23 33 56

(citiţi pag. 7)

e-mail: mihaib128@gmail.com

Comisia de anchetă dezvăluie detalii şocante despre moartea lui Sorin Paciu Comisia parlamentară de anchetă, care investighează circumstanţele în care s-a produs incidentul de la Pădurea Domnească soldat cu moartea lui Sorin Paciu, a descoperit până acum mai multe abuzuri și nereguli la care se dedau reprezentanţii instituţiilor de drept responsabile de investigarea cazului.

Audierile privind moartea lui Sorin Paciu și intenţia de tăinuire a cazului de către cei care au participat la rău famata vânătoare din Pădurea Domnească au durat aproape 10 ore. Printre cei interogaţi s-au numărat angajaţi ai „Moldsilva”, procurori, colaboratori MAI, poliţiști de frontieră etc. Fostul procuror general Valeriu Zubco va fi audiat săptămâna viitoare de către Comisia de anchetă. În urma audierii martorilor, dar și după ce s-au deplasat personal la faţa locului, membrii Comisiei conduse de comunistul Anatolie Zagorodnâi au acuzat instituţiile statului de faptul că încearcă în continuare să deturneze mersul anchetei și să împiedice aflarea adevărului în acest caz.

Continuare în pag. 3

ABONAREA 2013

FLUX

Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2013 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

XXX

(citiţi pag. 8-9)

CK

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

FLUX

2

Actual

1 FEBRUARIE 2013

Mişa Impuls faţă cu presa Ultima apariţie televizată a lui Mihai Ghimpu a incitat spiritele și a iscat mare zarvă în mediile de informare, dar, mai ales, pe reţelele de socializare. Pare ușor inexplicabilă această agitaţie, pentru că șeful liberalilor nu a fost niciodată altfel – nici prea selectiv în exprimare, nici prea reverenţios cu presa ori cu unii colegi de la guvernare. A făcut glume plate la limita decenţei, a ameninţat să taie „în carne vie și în oase”, să-i plesnească pe ziariști, atunci când îi va plesni lui răbdarea. Și-a exacerbat meritele și i-a acuzat pe cei care nu i-au apreciat la justa valoare eforturile și sacrificiile, a blamat presa care nu l-a arătat suficient de frumos și nu i-a reflectat în deplină măsură activitatea. Prin urmare, nicio noutate. Poate doar tonalitatea a fost mai stridentă.

Ghimpu şi sindromul de „bărbat al neamului” De ce și-a ieșit din pepeni fostul înalt și dublu demnitar de stat?

Pentru că este sufocat, agasat de situaţia ingrată în care a ajuns.

Din cauză că trebuie să-și justifice strânsa „prietenie” cu democraţii, din cauza că trebuie să lustruiască imaginea (pătată rău) a lui Plahotniuc, din cauza că jumătate dintre „vânătorii de lux” au fost de prin preajma Partidului Liberal (nu unul, cum încerca să ne convingă iniţial nepotul Dorin). Și să ne amintim că înflăcăratul liberal și-a făcut campanie electorală din demascarea lui Voronin, survolând cu elicopterul domeniile de vânătoare ale acestuia, dar și criticându-l drastic pe fostul director „Moldsilva”.

Ceea ce-l scoate din fire pe Ghimpu este că lumea nu i se mai uită în gură, nu-i mai ascultă balivernele și chiar îi pune la îndoială cariera de singur luptător pentru adevăr și demolator al imperiului sovietic, de singur om onest și incoruptibil de la independenţă încoace. Asta nu a mai putut tolera liberalul, asta l-a făcut să o ia razna. Pentru că lui Mihai Ghimpu îi place și să fie la putere, și să trăiască bine, punând umărul la tot felul de matrapazlâcuri și călcând în picioare legislaţia. Dar vrea, totodată, și să fie tratat ca cel mai onorabil, mai cinstit, mai corect dintre politicieni, să fie adulat și elogiat ca un erou naţional, iubitor de ţară și de popor. Mai pe scurt, să aibă asigurat pe veci locul în lista de „bărbaţi ai neamului”.

Alo, eu sunt Mișa Impuls!

Ghimpu a mai avut asemenea izbucniri, poate ușor mai temperate.

De exemplu, la constituirea AIE 2, atunci când democraţii își negociau funcţiile la două capete, iar Ghimpu le făcea jocul, ba renunţând la funcţii, ba cerând funcţii, după cum bătea vântul dinspre democraţi.

Între resemnare şi dorinţa de mărire Atunci, ca și acum, Ghimpu era dominat de stări de spirit contradictorii, de la iritare și supărare nedisimulată, la resemnare și împăcare totală cu situaţia. Într-o zi Ghimpu era nemulţumit de tot, iar a doua zi era deja mulţumit până peste cap. Tot prevalându-se de interese majore de stat, Ghimpu aproape că se zbătea în convulsii și se dădea de ceasul morţii, încercând să ne convingă că nu pretinde nimic, că nu pune condiţii, că PL nu vrea altceva decât reconstituirea Alianţei care să ne ducă în Europa.

Ca a doua zi să pună iarăși coarnele în prag și să ceară ministere de forţă pe care să le reformeze.

Ne întrebam și atunci ce au obţinut liberalii, încât șeful acestora s-a declarat, până la urmă, împăcat și mulţumit de toate? El, juristul, care râvnea să facă ordine în ţară, care declara că vrea puterea reală, că nu va merge cu ochii legaţi în Alianţă. Ce „argumente” au tras atât de greu la cântar, încât până și funcţia de prim-vicepreședinte al Parlamentului i-a lăsat-o lui Plahotniuc? Oare doar cauza și interesul naţional? Și nu i-a fost ușor fostului interimar, obișnuit să fie admirat, lăudat, apreciat și ridicat în slăvi, să se

lase atunci blamat și anatemizat pe la mitinguri și prin presa care odinioară îi cânta osanale. Șeful liberalilor a negat cu vehemenţă toate zvonurile și aluziile la mașina luxoasă și ţoalele scumpe remarcate de unii, afirmând că nu a fost finanţat de niciun om de afaceri și că formaţiunea sa nu vrea să devină „șurubul” unui businessman. Iar problemele i s-ar trage din faptul că a avut întotdeauna atitudini tranșante și principiale.

Declaraţiile „tranșante și principiale”, dar și pline de tâlc ale lui Ghimpu, au continuat însă și după împărţirea comândului, acesta dând de înţeles că s-a jertfit pe altarul Alianţei fără a fi recompensat. Șeful PL le-a reproșat tot analiștilor politici, dar și presei, faptul că formaţiunea sa a rămas fără nicio instituţie de forţă.

Ghimpu despre oase, lingăi şi impostură Motivul ieșirii necontrolate a lui Ghimpu de acum este același. El nu suportă să nu fie iubit, necondiţionat, pentru întreaga sa carieră de luptător și dătător de libertate.

El nu acceptă să nu fie crezut, pentru că toţi mint și doar el ne spune adevărul. El nu vrea să fie asociat cu buzunarul cuiva, pentru că el îi spală imaginea acestui cuiva dezinteresat și din cele mai nobil(e) intenţii. Pentru că pe el îl interesează numai Alianţa. Iar dacă lovești în Plahotniuc, în PD, înseamnă să lovești în Alianţă. Și oare chiar este Plahotniuc cel mai mare rău în Republica Moldova? Într-o avalanșă continuă, au curs vorbele lui Ghimpu despre lupta sa și a lui Dorin pe care i-au furato cei veniţi călare pe cal. Liberalul ne-a asigurat că a trăit și a luptat destul și că știe cum să facă politică. Că nu a mâncat „masalari” și nu este controlat de nimeni. Că banii n-aduc fericirea (dar tot este mai bine să-i ai decât să nu-i ai). Și până la urmă, de ce tolerează el și contrabanda, și hoţia, și toată mizeria? Doar ca să nu dispară Alianţa. (Iar Alianţa înseamnă,

indiscutabil, aflarea sa la putere, înseamnă ministere, pârghii, avantaje.) Însă toată indignarea și năduful liberalul și le-a vărsat peste capul ziariștilor. Care mai toţi sunt lingăi și vânzători de ţară și de oameni.

Vânduţi pentru un os. „Dacă aș putea să vă cumpăr atâtea oase, ca să vă săturaţi odată și odată”, s-a văietat Ghimpu. „O politică, un atac împotriva lui Ghimpu.” „Rușine de așa școală și așa generaţie.” „De aceea trăim rău, din cauza presei și a politicienilor.”„M-am supărat de presa asta cumpărată și răscumpărată.” „Nu pentru asta am luptat eu, ca să venim să amăgim oamenii, să-i manipulăm. Fiindcă amăgim oamenii, îi ţinem în mizerie și în sărăcie.” Între accesele de furie, Ghimpu a reușit să puncteze câteva idei principiale, pe care era obligat să le transmită: că procurorul este totuși mai puţin vinovat decât poliţia (lui Filat), că Ion Lupu (șeful de la Moldsilva, promovat de liberali) și-a făcut datoria și a informat pe cine trebuia. Că cei care „o încălcat, o furat” trebuie lăsaţi să fure mai departe, pentru că aceste lucruri „pot fi rezolvate și peste 5, și peste 10 ani”. Dar dacă dispare Alianţa, s-a sfârșit cursul nostru european. Și cine trebuie să ne ducă în Europa? Cei pe care îi lăsăm să fure?

Ca să-i întrebăm peste 10 ani de ce au furat?

Dar Ghimpu nu disperă. Mai are totuși o șansă să se revanșeze, să-i aibă pe toţi la cheremul său – alegerea unui nou procuror general. „Acum ei au nevoie de votul nostru și n-o să treacă așa ușor”, a mai ameninţat liberalul, convins că anume așa se face politica cinstită și corectă. Fără îndoială, nu va fi ușor. Avem deja experienţa alegerii șefului CNI, blocată de Mihai Ghimpu mai bine de o jumătate de an.

Concluzia politicianului a fost una dezolantă: „Aista-i minusul meu, bunătatea și că sunt impuls.” Cu siguranţă, este grea povara bunătăţii și înţelepciunii pe care se vede nevoit să o poarte politicianul.

Câtă libertate ne-a dat guvernarea şi ce a cerut în schimb? „Rușine, Doamne, câtă rușine, după 20 de ani de democraţie”, s-a mai crucit liberalul. Dar pe cine să dăm vina? Cum e democraţia, așa-i și presa. Oare nu luptă actuala putere, pretins democratică, inclusiv pentru preluarea controlului asupra instituţiilor media? Oare nu încearcă clanurile oligarhice să-și pună mediile de informare în slujba intereselor de partid? Oare nu convingerea acestora că banii decid totul au viciat presa, au divizat-o pe criterii financiare? Așa cum nu a mai fost divizată niciodată până acum. Și potentaţii de astăzi, ca și oricare alţii de până acum, își doresc ziariști docili, pe post de cronicari de curte. Și oare este libertatea de expresie o performanţă reală a actualei guvernări, așa cum încearcă să ne convingă? Se sinchisește cineva de ceea ce spune presa? Câţi demnitari și-au dat demisia, câţi au fost concediaţi, câte dosare au fost intentate în urma investigaţiilor și dezvăluirilor făcute de instituţiile media? Până la urmă, și pe vremea guvernării comuniste, cine dorea cu adevărat să spună ceva, spunea. Numai că și atunci, dar și acum, cu spusul rămânem. Adică, ne răcim gura degeaba. Pentru că actualei guvernări, exact ca și fostei, îi este în cot. De tot.

Cei care au urmărit cu atenţie filmările de protocol realizate la recepţia oferită cu ocazia învestirii în funcţie a șefului statului, Nicolae Timofti, au putut desluși sfaturile prietenești oferite de fostul președinte Petru Lucinschi. Acesta i-a recomandat noului președinte să nu atragă prea multă atenţia la ce scrie presa. Să nu citiţi, asta-i unica ieșire, i-a recomandat acesta. Și cei mai mulţi dintre demnitari par să se ghideze anume de aceste principii.

Relaţia puterii cu presa a involuat și a degradat în ritm galopant.

Dacă Ghimpu, de exemplu, consideră că el personal ne-a dat chiar mai multă libertate decât am meri-

3 FLUX Comisia de anchetă dezvăluie detalii şocante despre moartea lui Sorin Paciu Anchet=

1 FEBRUARIE 2013

tat, Filat crede că avem libertate în exces, mai mult decât putem duce.

Ne-am rătăcit în atâta libertate, vorba premierului, ca și guvernarea în principii și valori.

Odată cu gustul pentru puterea absolută, au crescut și pretenţiile faţă de presă a celor veniţi la guvernare pe valul luptei pentru democraţie. Politicienii au tot cochetat cu presa care, de fapt, i-a adus la putere, dar deîndată ce s-au văzut sus, au început să se zburlească la ziariști și să aștepte doar laude din partea acestora. Să se supere nu doar pentru critici, ci chiar și pentru faptul că nu erau suficient de mult lăudaţi. Tot mai frecvent politicienii au început să-i înveţe pe jurnaliști cum să-și modereze emisiunile, ce întrebări să pună, ce teme să abordeze, pe cine să-l ridice în slăvi și pe cine să-l facă una cu pământul.

Presa a ajuns să fie învinuită pentru eșecurile guvernării: pentru creșterea corupţiei, pentru derapajele antidemocratice, pentru lipsa reformelor, pentru sărăcie, scumpiri și toate celelalte necazuri. Și nu este acesta doar păcatul lui Mihai Ghimpu. Care, ce-i drept, a fost cel mai colorat și mai vehement în exprimări. Preocuparea obsesivă a lui Mihai Ghimpu, în perioada scurtului, dar memorabilului său interimat, era să fie prezent 24 de ore din 24 în relatările Televiziunii Naţionale. Liberalul era plin de bănuieli că cei de la Moldova 1 nu-i reflectă, cu destulă perseverenţă, activitatea prezidenţială, că nu este arătat, în mod deliberat, suficient de frumos, că este prezentat dint-un unghi „aiurea, colţat”. Concluzionând că-i pare rău că a „pledat și a muncit pentru televiziune”. „Vai de capul vostru”, le-a dat Ghimpu în obraz jurnaliștilor care i-au filmat cheful de partid pe care l-a dat la reședinţa de stat de la Condriţa. „Când v-am făcut frigărui la Holercani, trebuia să spun la toată ţara?”, le-a mai reproșat el. Și asta reflectă întreaga mentalitate a politicienilor de la putere și a modului în care văd ei relaţia cu presa. Și Vladimir Filat, un înflăcărat susţinător al ziariștilor și apărător al dreptului la libera expresie în perioada mitingurilor electorale, a sfârșit cu ameninţări la adresa reprezentanţilor mass-media, care, „fiind manipulaţi, nu transmit veridic informaţia”. A mai spus că unii jurnaliști sunt niște „călăi”. (Și nu am auzit atunci să protesteze cineva, ca și în cazul „câinilor turbaţi”.)

Mai târziu, a promis să ia unele decizii „vizavi de modul în care presa își exercită dreptul de a-l informa liber pe cetăţean”, ameninţându-i cu sancţiuni pe cei care nu vor informa corect opinia publică, corect însemnând, de fapt, favora-

bil guvernanţilor. Precizând apoi că a avut în vedere postul de televiziune NIT, instituţie media închisă ulterior în mod democratic.

Premierul Filat le-a recomandat în permanenţă jurnaliștilor să caute aspecte pozitive și să se concentreze pe „lucrurile bune” și pe realizările guvernării, să nu-l deranjeze cu chestiuni mărunte, nesemnificative: „La premier adresaţi întrebări ce ţin de principii și lucruri importante”.

O relaţie cu totul specială cu presa are și spicherul Marian Lupu.

Această relaţie a evoluat spectaculos de la momentul în care președintele democraţilor iniţia un concurs cu premii generoase, de zeci de mii de lei, pentru ziariști, chiar într-o perioadă preelectorală, și până în ziua în care le-a interzis acestora accesul la ședinţele Biroului Permanent al Parlamentului, pe motiv că unii parlamentari „se excită” „în măsură nemaipomenită” de prezenţa jurnaliștilor.

Până și fostul vicepreședinte al Curţii de Apel, Gheorghe Creţu, suspect în cazul omorului lui Sorin Paciu, a avut de dat niște sfaturi, solicitându-le jurnaliștilor să nu se implice în cazul de la Fălești și să se ocupe „cu alte chestii”. Însă relaţia putere–presă trebuie privită și din alt punct de vedere.

Este tot mai evidentă înhămarea unor medii de informare la carul unor formaţiuni politice, obedienţa totală a acestora faţă de politicienii care le asigură bunăstarea materială. În acest context, cazul din Pădurea Domnească a accentuat nu doar disfuncţionalităţile grave în structurile statului, nu doar cinismul găștilor de la putere, ci și o obedienţă și lipsă de scrupule a anumitor structuri de presă care s-au pus plenar în slujba acestor găști. Manipulările dezgustătoare la care s-au dedat aceștia au demonstrat că presa este poate chiar mai puţin liberă decât a fost în perioada guvernării comuniste. Cu siguranţă, unii ziariști au demonstrat că nu sunt nici „câini de pază”, nici „câini turbaţi”, ci, mai degrabă, niște căţelandri care se gudură la piciorul stăpânului. Iar de aici vine și aroganţa politicienilor în raport cu presa și convingerea că jurnaliștii trebuie să scrie, să spună doar ceea ce le convine și le place lor. Pentru că au deplina convingere că presa le aparţine și că are să le achite niște datorii. V-am dat libertate, ne amintește în permanenţă Mihai Ghimpu.

Iar dacă nu ne veţi lăuda și nu ne veţi susţine, așa corupţi, și hoţi, și mârșavi cum suntem, veţi readuce comuniștii la putere. Aceasta este sperietoarea și piesa de rezistenţă a guvernării. Fără a ne spune însă prin ce sunt ei mai buni.

Ioana FLOREA, FLUX

Urmare din pag. 1 Potrivit lui Zagorodnâi, după primele investigaţii au fost constatate mai multe divergenţe în ceea ce privește informaţiile prezentate de persoanele responsabile de producerea incidentului, dar și ale celor care au avut o implicare directă în elucidarea cazului. „Sunt mai multe divergenţe, contradicţii. Cele spuse de lucrătorii medicali coincid cu declaraţiile reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii. La fel și depoziţiile poliţiștilor – cu poziţia Ministerului de Interne. Însă nu același lucru îl putem spune și despre lucrătorii Procuraturii Generale”, a menţionat Anatolie Zagorodnâi. Acesta a refuzat însă să precizeze despre ce anume este vorba, pentru a nu periclita mersul anchetei.

Un alt membru al Comisiei, deputatul Alexandr Petcov, a dat de înţeles că martorii sunt supuși presiunilor din partea ofiţerilor Serviciului de Informaţii și Securitate și obligaţi să-și schimbe depoziţiile, iar atunci când au avut loc audierile Comisiei, au insistat să participe și ei la audieri. „Au vrut să intre la audieri. Urmau să verifice dacă martorii vor spune ce li s-a spus peste noapte”, a menţionat Petcov. „Am constatat că, pe parcursul ultimelor 24 de ore, au fost exercitate presiuni asupra mai multor martori participanţi la vânătoare. Unii martori au venit și au vrut să-și schimbe depoziţiile, anunţând că au fost contactaţi, cerându-li-se să-și schimbe declaraţiile. Este absolut sigur că Procuratura Generală face presiuni, cerând recipise de la martori că nu vor divulga anumite date. Este un caz ieșit din comun. Vom clarifica situaţia în următoarele zile și vom vedea ce s-a întâmplat”, a declarat, la rândul său, deputatul comunist Grigore Petrenco, și el membru al Comisiei de anchetă.

Totodată, deputatul a reiterat faptul că Procuratura Generală nu a audiat niciun martor și nici măcar nu a mers în teritoriu decât după ce informaţia a apărut în presă. „Procuratura Generală nu a făcut nimic până pe 6-7 ianuarie pentru a elucida circumstanţele. Primul grup de lucru a mers la faţa locului pe 11 ianuarie. Asemenea detalii sunt multe. Valeriu Zubco a influenţat din primele minute mersul anchetei și a încercat să ascundă această crimă”, a adăugat Petrenco, citat de Jurnal TV. Potrivit sursei citate, o altă informaţie inedită este că pe 23 decembrie, când Sorin Paciu a fost dus la spital, un poliţist a mers acolo, chemat de medici, dar a plecat în scurt timp și nu s-a mai întors. „Dumnealui (poliţistul – n.n.) a confirmat că a mers la spital și că, în timp ce se afla acolo, a primit un apel telefonic din partea unei persoane responsabile din Fălești, care i-a spus să-și vadă de treabă că de acest caz se ocupă Procuratura Generală”, a dezvăluit președintele comisiei de anchetă, Anatolie Zagorodnâi.

La vânătoare a participat un singur grup de vânători, nu două, cum afirma Zubco şi acoliţii săi Un alt detaliu important este că ex-procurorul general Valeriu Zubco, președintele „Moldsilva”, Ion Lupu, și alţi demnitari au minţit atunci când au spus că la vânătoarea din 23 decembrie au fost două grupuri de vânători. Cel puţin așa afirmă unii martori audiaţi de Comisia de anchetă. „Sunt niște concluzii prealabile care reies din ceea ce am discutat cu martorii. Este vorba despre pădurarii care au participat ca și gonași la vânătoare. Este important că a fost un singur grup de vânători, nu două. Aceasta este cea mai mare discrepanţă”, a declarat Anatolie Zagorodnîi.

Totodată, Zagorodnâi a atras atenţia asupra faptului că declaraţiile mai multor vânători audiaţi au fost trase la indigo, ceea ce dă de înţeles că au fost coordonate. „Pădurarii au fost controversaţi în declaraţii, au spus lucruri pe care iniţial le negau. Se vede cu ochiul liber cum se încearcă mușamalizarea în continuare a cazului și inducerea în eroare a opiniei publice. Am constatat, la prima etapă, după declaraţiile angajaţilor „Moldsilva”, că au fost mesaje trase la indigo, se vede că au fost instruiţi ce să spună, a fost un text bine chibzuit de superiorii lor. Spun într-un glas că nu au auzit nimic despre incident, că nu știu nimic, că au auzit din presă. Este șocant să participi la o vânătoare unde să fie împușcată o persoană și tu să afli abia peste două săptămâni despre asta. Niciun martor nu a spus că a văzut ceva. Toţi neagă că ar fi văzut sau auzit ceva”, a mai spus președintele Comisiei de anchetă.

Mai mult decât atât, potrivit lui Anatolie Zagorodnâi, Serviciul de Informaţii și Securitate a știut despre omor, deși a negat acest lucru. „Pe 29 decembrie au fost ofiţeri SIS la faţa locului. Doi angajaţi SIS, plus șoferul, au mers la poliţia de frontieră, s-au prezentat drept colaboratori SIS de la Bălţi, sunt cunoscute și numele acestor persoane, și au cerut informaţii despre vânătoarea din 23 decembrie, au întrebat poliţiștii ce cunosc despre incident”, a povestit Zagorodnâi.

Vânătoarea a continuat şi după rănirea lui Paciu, iar vânătorii şi-au împărţit liniştiţi prada Un alt detaliu scandalos scos la iveală de către Comisia de anchetă este că, deși a fost împușcat un om, participanţii la vânătoare au continuat să vâneze până spre seară, după care au împărţit prada între ei. Deși acest lucru a fost negat de către vânători, poliţiștii de frontieră au confirmat faptul că mașinile acestora au părăsit rezervaţia abia la ora 17:00, or, Sorin Paciu a fost transportat la spital la ora 13.35.

Anatolie Zagorodnâi a mai spus, citat de Jurnal TV, că martorii audiaţi de Comisia de anchetă nu au mai fost interogaţi până acum. „Până în prezent, nici Procuratura, nici organele de anchetă nu au fost la faţa locului, nimeni, în afară de SIS. Cred că vom veni cu un raport și cu propuneri foarte drastice la finalizarea anchetei”, a adăugat președintele Comisiei parlamentare de anchetă. „S-a dovedit, încă o dată, că a fost o tăinuire a crimei și că aceasta continuă. După audieri, putem trage și unele concluzii. Una e că un șir de instituţii de stat au încercat să inducă în eroare Comisia. Sunt multe circumstanţe noi care trebuie investigate. SIS a indus în eroare Comisia de anchetă. Au spus că au aflat din mass-media pe 6 ianuarie, dar din audieri reiese că nu este adevărat. Mai mult decât atât, până azi multe persoane nu au fost audiate de organele competente. Noi am fost primii care am venit și am adresat întrebări martorilor”, a declarat Grigore Petrenco pentru sursa citată.

Pe de altă parte, liberalul Valeriu Munteanu, membru al comisiei de anchetă, care la fel a sesizat că declaraţiile martorilor sunt identice, afirmă că acest fapt îl face să creadă că martorii spun adevărul.

Usatâi: Viceministrul Sănătăţii a ştiut despre cazul Paciu Ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, a recunoscut că adjunctul său Gheorghe Ţurcanu (numit în funcţie de Partidul Democrat) a știut din timp despre moartea omului de afaceri Sorin Paciu, împușcat la vânătoare, însă a tăinuit incidentul. O informaţie în acest sens a fost prezentată în scris de către ministru Comisiei de anchetă.

Astfel, deputaţii care investighează cazul Paciu au cerut suspendarea mai multor funcţionari care au participat la vânătoare sau au fost implicaţi în mușamalizarea cazului, printre care viceministrul Sănătăţii, Gheorghe Ţurcanu, și președintele Curţii de Apel, Ion Pleșca. Este de menţionat faptul că membrii comisiei au intrat în posesia unei înregistrări telefonice, care ar demonstra că Ţurcanu a aflat despre incident încă pe 23 decembrie și că viceministrul a dat indicaţii concrete conducerii spitalului de la Fălești. În lista persoanelor propuse spre suspendare se mai numără directorul Întreprinderii de Stat „Registru”, Sergiu Răileanu, directorul rezervaţiei „Pădurea Domnească”, Denis Eremciuc, și procurorul raionului Fălești, Ghenadie Guriţanu.

FLUX

FLUX

4

Investiga\ii 1 FEBRUARIE 2013

Conflict de interese la alocarea banilor din Fondul Ecologic Naţional Fostul viceministru al Mediului, Alexandru Jolondcovschi, în calitate de conducător al trei structuri, a primit din Fondul Ecologic Naţional (FEN) peste 3 milioane de lei în timp ce se afla în evident conflict de interese.

Banii au fost alocaţi în perioada în care Jolondcovschi a fost membru al Consiliului de Administrare al Fondului. Structurile care au primit bani din Fond sunt Oficiul pentru combaterea consecinţelor schimbărilor climatice globale (din cadrul Ministerului Agriculturii), Asociaţia pentru valorificarea deșeurilor și Uniunea pentru valorificarea deșeurilor „Pentru o Moldovă curată”. Ministrul Gheorghe Șalaru spune că nu știa cine era conducătorul acestor organizaţii.

Jolondcovschi, distribuitor şi beneficiar în acelaşi timp La 29 martie 2010, adică la jumătate de an după ce a devenit ministru al Mediului, Gheorghe Șalaru a emis un ordin prin care a numit o nouă componenţă a Consiliului de Administrare al Fondului Ecologic Naţional. Consiliul este cel care decide ce sumă nerambursabilă, cui și pentru ce proiecte se alocă din FEN. Consiliul este condus obligatoriu de ministru. În total, Consiliul are 7 membri numiţi pe o perioadă de 2 ani, care reprezintă ministere, Cancelaria de Stat și un ONG. Astfel, la 29 martie 2010 ministrul a acceptat propunerea Ministerului Agriculturii de a-l numi în componenţa Consiliului pe Alexandru Jolondcovschi, care este director al Oficiului pentru combaterea consecinţelor schimbărilor climatice globale. El a făcut parte din Consiliu timp de doi ani, până la 18 mai 2012. În aceeași zi, la ședinţa Consiliului de Administrare al FEN, Oficiul a primit 635 600 de lei pentru „întărirea capacităţii de comunicare a Ministerului Mediului în contextul prevederilor Convenţiei de la Aarhus”. Între timp, în toamna aceluiași an, au fost create două asociaţii negu-

vernamentale conduse tot de Alexandru Jolondcovschi. Una se numește Asociaţia pentru valorificarea deșeurilor și a fost înregistrată la 5 noiembrie 2010. O lună mai târziu, Asociaţia a primit din FEN 175 de mii de lei pentru „Efectuarea unui studiu reprezentativ în domeniul colectării deșeurilor de baterii și acumulatori portabili (…) în raionul Strășeni”.

După o pauză de un an, încă 2 milioane de lei alocate în conflict de interese În anul următor, 2011, Consiliul FEN a decis din nou să aloce bani unei asociaţii conduse de Alexandru Jolondcovschi - Uniunea pentru valorificarea deșeurilor „Pentru o Moldovă curată”. A fost aprobată o finanţare de 2 milioane 396 636 de lei pentru „implementarea și extinderea unui sistem integrat de colectare și valorificare a deșeurilor de ambalare (inclusiv hârtie, carton, peliculă)”. Și în 2012 Asociaţia pentru valorificarea deșeurilor a primit 250 de mii de lei pentru efectuarea unui studiu privind gestionarea deșeurilor biodegradabile.

Solicitat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Alexandru Jolondcovschi a admis că ar fi putut exista în această situaţie un conflict de interese, dar spune că nu avea altă soluţie. „Eu nu am furat nimic și nu sunt vinovat cu nimic în faţa legii. Nu miam luat mie acești bani”, a spus Jo-

Mihai Ghimpu londcovschi. El a explicat că Uniunea pentru valorificarea deșeurilor a fost creată de mai mulţi agenţi economici care au vrut astfel să obţină mai ușor susţinere de la stat. „Am discutat situaţia deșeurilor, care la noi este una catastrofală, cu mai mulţi factori de decizie din medicină, de la dezvoltarea teritoriului și cu domnul ministru Șalaru. Am spus că ne lipsește un segment neguvernamental consacrat acestui capitol. Și am decis să creăm Uniunea care cuprinde agenţi economici. Curtea de Conturi nu recomandă ca din FEN să fie acordaţi bani direct agenţilor economici, ci doar ONG-urilor și altor structuri care nu au profit. Dar cum poţi activa astăzi în domeniul valorificării

Gheorghe Șalaru deșeurilor fără să te ajute cineva? A fost un răspuns la propunerile agenţilor economici care se ocupă de deșeuri de a-i ajuta și obţine astfel bani pentru ei. La ședinţa de constituire a participat și domnul ministru Șalaru și alţi oficiali din domeniu, care au recunoscut necesitatea acestei uniuni”, mai spune Jolondcovschi.

Jolondcovschi: Nu am avut interes personal, ci social În cazul primului proiect, acordat în 2010 Oficiului pentru combaterea consecinţelor schimbărilor globale, Jolondcovschi spune că a acceptat să preia proiectul la rugămintea mi-

nistrului, întrucât el este cel care a organizat prima conferinţă la Chișinău legată de aprobarea Convenţiei de la Aarhus. Pentru al doilea proiect a fost salarizat ca și expert și autor al studiului. În al treilea proiect, referitor la valorificarea deșeurilor, Jolondcovschi spune că nu a fost salarizat și nu a avut niciun beneficiu. ”Cele peste 2 milioane de lei pe care le-a obţinut Uniunea acoperă doar în jur de 40% cheltuielile necesare pentru ce ne-am propus noi – crearea a 22 de centre de colectare a deșeurilor. Deja am creat 10 puncte în Chișinău, unde se adună hârtie, carton, cutii de bere etc. Ce e rău aici?

Eu nu am pus banii în buzunar. Uniunea i-a direcţionat spre a realiza un

Investiga\ii 1 FEBRUARIE 2013

FLUX

Înveţi bine, eşti scutit de taxă

obiectiv prevăzut de Regulamentul FEN – gestionarea deșeurilor. Nu am avut un interes personal, ci unul social”, a mai spus Alexandru Jolondcovschi.

Versiunea ministrului Ministrul Gheorghe Șalaru spune însă că la momentul aprobării finanţării de peste 2 milioane de lei nu știa că Jolondcovschi conduce Uniunea. „Ministerul Agriculturii l-a desemnat pe dumnealui în componenţa Consiliului de Administrare. În perioada aceasta s-a creat o asociaţie la care el a devenit președinte. Eu nu sunt informat despre aceasta. Da, am participat la adunarea de constituire a Uniunii, dar am rostit un discurs și am plecat. Am făcut acest lucru pentru ca agenţii economici să se asocieze. Ulterior au fost alese structurile de conducere. Eu nu am niciun drept să întreb: domnule, unde ai participat sau ce-ai făcut sau să spun că nu mai este valabilă scrisoarea aceea a Ministerului Agriculturii și dumneata nu mai ai dreptul să fii membru aici. E sarcina ministerului dat sau a persoanei respective să se autosesizeze. Eu nu pot să urmăresc. Eu nu știu cine a prezentat proiectul la ședinţă. Avem câte vreo 200 de proiecte pe care le examinăm la fiecare ședinţă”, spune Gheorghe Șalaru.

Pe site-ul Ministerului Mediului poate fi găsit un comunicat plasat

5

Ministerul Educaţiei propune ca taxele de studii pentru studenţi să fie stabilite în funcţie de media la examene Ministerul Educaţiei a propus un nou regulament, conform căruia, fiecare student urmează să fie reevaluat în fiecare an.

Astfel, tinerii admiși la studii vor încheia contracte de studii cu taxă sau vor beneficia de finanţare bugetară doar pe o perioadă de un an academic și nu trei, cum era până acum. Asta înseamnă că studenţii care au fost iniţial înscriși la taxă, dar au primit note mari la sesiuni, ar putea fi scutiţi de taxă. Totodată, studenţii înscriși fără taxă, dar care obţin note mici la examene, ar putea fi transferaţi la regim cu taxă.

Alexandru Jolondcovschi pe 28 ianuarie 2011 despre participarea ministrului la lansarea uniunii. Atunci structura avea organele de conducere constituite și fusese înregistrată de o lună la Ministerul Justiţiei.

Fiul ministrului Mediului: Nu sunt fondator la „EcoCim” Din același Fond, atât în 2010, cât și în 2012, a beneficiat de proiecte

și Organizaţia neguvernamentală locală din Cimișlia „EcoCim” (creată la sfârșitul anului 2009), despre care presa a scris că a fost fondată de fiul ministrului Mediului, Andrei Șalaru. În 2010, Asociaţia urma să primească 90 de mii de lei pentru „amenajarea a trei fântâni publice în orașul Cimișlia”, iar în 2012 suma a crescut.

S-a decis alocarea a 1,5 milioane de lei pentru „organizarea procesului de pregătiri naţionale, promovarea principiilor dezvoltării durabile și participarea la Conferinţa ONU pentru Dezvoltarea Durabilă RIO + 20”.

Deranjat că l-am întrebat despre această organizaţie, ministrul Șalaru ne-a spus că fiul său nu este fondator în „EcoCim”. Același lucru ni l-a spus și fiul său, Andrei, dar și președintele Asociaţiei „EcoCim”, Andrei Prisăcaru. „Noi avem statutul și procesul-verbal de la constituire depuse la Ministerul Justiţiei și la Primăria Cimișlia în care scrie clar că fondatori sunt 4 persoane – eu și 3 fete. Să vi le numesc? Cu Andrei Șalaru suntem vechi prieteni, dar el nu a influenţat în niciun fel acest proiect. Eu am depus proiectul la FEN sfătuit de cineva de la PNUD”, a spus Andrei Prisăcaru.

Deși am verificat informaţia din 3 surse, am vrut totuși să aflăm și de la Ministerul Justiţiei cine sunt fondatorii. Ni s-a explicat că asemenea date se află la Primăria Cimișlia și va dura până vor ajunge la Chișinău.

Totuși, niciunul din cei trei – tatăl, fiul și președintele „EcoCim” - nu au explicat de unde a putut apărea confuzia din presă că acest ONG ar fi fost fondat de fiul ministrului.

Am reușit să găsim două surse în care Andrei Șalaru este trecut ca fondator al „EcoCim”. În Hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 15 aprilie 2011 Andrei Șalaru apare ca membru al unui consiliu electoral de circumscripţie la Cimișlia, fiind indicată funcţia sa de „jurist, fondator, Asociaţia Obștească „EcoCim””. De asemenea, într-un articol publicat în 2011 în ziarul local „Gazeta de Sud” despre instalarea la o grădiniţă din Cimișlia a unui sistem de încălzire pe baza energiei solare, Andrei Șalaru este citat ca unul dintre fondatorii „EcoCim”.

Din anul 2008, Republica Moldova are o lege care obligă funcţionarii și persoanele cărora le-a fost delegată temporar o calitate publică să depună, în scris, o declaraţie cu privire la existenţa unui conflict de interese, atunci când interesul lor personal contravine cu cel public, iar contractele și actele semnate dintr-o asemenea poziţie pot fi declarate nule.

Viorica MANOLE, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, iniţiativa are drept scop sporirea motivaţiei studenţilor de a învăţa, precum și crearea unui cadru educaţional competitiv și corect.

Studenţii însă au păreri împărţite. Tinerii înscriși la studii în bază de contract consideră că această iniţiativă poate reprezenta o oportunitate.

Povara sumelor fabuloase pe care le achită, an de an, de exemplu, cei de la stomatologie – 20,3 mii de lei, farmacologie – 18, 2 mii de lei, medicină generală – 17,4 mii de lei, drept – 9000 de lei, știinţe economice – 8000 de lei, ar putea fi ușurată în cazul adoptării noului regulament. „An de an, părinţii achită sume exorbitante pentru studii și la ce bun? Obţinem diplome de „șomeri”.

Statul are nevoie de specialiști cu un înalt nivel de pregătire. Cum îi susţine statul pe studenţii cu adevărat capabili, ca aceștia să devină ceea ce își doresc? De aceea, apreciez intenţia de modificare a legii în cauză, considerând-o ca fiind un prim-pas în formarea unor specialiști calificaţi”, consideră Ana, studentă la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”.

Studenţii care nu achită taxă nu par însă foarte încântaţi de această iniţiativă, fiind de părere că, în acest mod, va fi stimulată și mai mult corupţia în universităţi. „Consider că această schimbare va duce la o mărire a gradului de corupţie în instituţiile universitare, întrucât studenţii vor da mită pentru a scăpa de taxa de studii. De aceea, pentru început, este necesar de schimbat modalitatea de înmatriculare a studenţilor în universităţi, nu în baza mediilor de la examene, ci în baza examenelor de admitere”, este de părere Victor, student la USMF. Unii părinţi salută această iniţiativă, fiind de părere că, în cazul în care noua reglementare va fi aplicată corect, atunci ar putea constitui drept un bun instrument de a spori motivaţia studenţilor faţă de carte. „Sunt mamă a doi studenţi. Fiul mai mare își face studiile la Universitatea de Stat Medicină și Farmacie „Nicolae Testimiţanu”, Facultatea Farmacie, iar fiul mai mic – la Universitatea de Stat, Facultatea de Drept.

Ambii au fost înmatriculaţi în bază de contract, și, timp de trei ani, achităm pentru studii, anual, suma de 21,7 mii de lei. Este o sumă impunătoare pentru o familie care activează în sistemul bugetar. Așa că iniţiativa Ministerului Educaţiei este binevenită, pentru că tinerii sârguincioși ar avea motivaţie să înveţe și ar beneficia de o șansă în plus de a face studii fără taxă, reușind să-i scape pe sărmanii părinţi de povara contractelor”, consideră Ana Ceban, mamă a doi studenţi. În opinia mai multor rectori universitari, noile reguli sunt binevenite.

Totodată, conducătorii instituţiilor superioare de învăţământ neagă faptul că, în acest mod, ar putea fi stimulată corupţia în universităţi. În același timp, ei cred noul regulament le va da mai multe bătăi de cap.

Proiectul de regulament a fost propus Guvernului spre aprobare de către Ministerul Educaţiei și urmează să fie supus votului în câteva săptămâni. Dacă va fi acceptat, acesta va intra în vigoare de la 1 septembrie 2013.

Nina UNGUREANU, pentru FLUX

FLUX

6

Scandal

1 FEBRUARIE 2013

Balkan Pharmaceuticals nu exclude relocarea investiţiei din Moldova ca urmare a presiunilor politice Intervenţia virulentă a politicului în activitatea economică face ca toate avantajele pe care le-ar putea identifica un investitor în Moldova să se piardă. Cazul Balkan Pharmaceuticals este un exemplu negativ care i-ar putea costa pe moldoveni nu doar cele 400 de locuri de muncă puse în joc, ci și încrederea viitorilor investitori. Relocarea investiţiei în altă ţară este o variantă din ce în ce mai des vehiculată.

Reprezentantul companiei farmaceutice a apreciat în exclusivitate pentru Money TV că sistemul de achiziţii publice are o organizare mai bună în Republica Moldova decât în România. În primul rând, deoarece licitaţiile sunt organizate cu șase luni înainte de începerea livrărilor. În al doilea rând, plăţile sunt efectuate în fiecare lună pe data de 25, spre sfârșitul lunii calendaristice și nu se pune problema întârzierilor la plată.

Din păcate, organizarea mai bună și depășirea problemelor financiare

este „compensată” de atacurile politicienilor. „Din păcate, o parte din politicienii din Republica Moldova au devenit mercenari, își vând serviciile, poziţia. În cazul nostru, noi avem o luptă deschisă cu un anumit deputat din Parlamentul Moldovei care, pur și simplu, dorește cu orice preţ ca noi, investitori români în Republica Moldova, să închidem afacerea, pentru că am deranjat alţi importatori”, declară directorul companiei Balkan Pharmaceuticals, Silviu Chiru. „Noi am investit în Republica Moldova peste 26 de milioane de dolari, construim o fabrică, care cel puţin ca suprafaţă, având în jurul a 12.000 mp, este una dintre cele mai mari fabrici din Europa, dar ne lovim de aceste probleme, de mentalităţi”, completează Silviu Chiru.

Managerul Balkan Pharmaceuticals subliniază că și în Moldova este valabilă zicala „afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”. Mediul politic este susţinătorul cel mai febril al investitorilor străini, dar numai la nivel declarativ, în realitate căutând cele

RĂSPUNSUL LUI BREGA: „Medicamentul nu trebuie să otrăvească cetăţenii” După ce presa din România a scris un articol critic în adresa liberalilor, ca urmare a scandalului dintre Gheorghe Brega și compania „Balkan Pharmaceuticals”, deputatul PL vine cu replica, notează UNIMEDIA. Pentru că a fost acuzat că atacă investitorii români, deputatul menţionează că nu este important de unde vine investitorul, din România sau din orice alt stat, este important ca produsul, în cazul dat, medicamentul, să nu otrăvească cetăţenii. „Ţin să menţionez că compania Balkan Pharmaceuticals este unica firmă care produce și înregistrează preparate din grupul steroizilor anabolici, care fac parte din categoria substanţelor dopante cu grad mare de risc și prin contrabandă încercaţi să le duceţi și în România, caz dovedit de unul din posturile TV. Motivul principal pentru care această companie dorește să plece din RM este faptul că în Parlament s-a lucrat la elaborarea unui proiect de lege prin care se va interzice fabricarea steroizilor anabolici. Compania Balkan Pharmaceuticals are înregistrate 89 de forme din acest grup”, precizează liberalul.

Potrivit lui, în anul 2006, compania a dorit să deschidă afacerea în România și că, exact în acea perioadă, în România se afla în procedură legislativă Legea nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc. „Imediat au venit și au investit în Republica Moldova. Și aceasta nu cu intenţia nobilă de a crea noi locuri de muncă și de a investi în RM, dar de a-și satisface interese economice meschine”, declară Gheorghe Brega.

Iată câteva aspecte semnalate de deputatul PL: 1. Medicamentele produse de această firmă nu deţin certificat GMP, nu au efectuate studiile de bioechivalenţă și, ceea ce este grav, dau reacţii adverse și complicaţii grave, care au fost fixate de medicii Institutului Oncologic în protocoale; 2. Toţi reprezentanţii instituţiilor medicale atât raionale, cât și cele republicane, la audierile Comisiei parlamentare de anchetă, au declarat că au remarcat o calitate proastă a acestor medicamente și o eficienţă foarte mică. De asemenea, au declarat că deși sunt mai ieftine cu 1 leu, ei sunt obligaţi să dubleze sau chiar să tripleze dozele și, până la urmă, tot efectul scontat nu-l ating, astfel fiind obligaţi să cumpere medicamente de calitate pentru a trata pacienţii; 3. Dezastrul depistat la acest Laborator de microproducere (aceasta este denumirea în licenţa de activitate), cum ar fi: butoaie cu praf alb nemarcat și nimeni nu cunoaște ce se află; rebut de medicamente (zeci de kg) în saci de polietilenă împreună cu alte medicamente tot în saci. Totodată, au susţinut că rebutul este dizolvat în apă și aruncat în canalizare; în depozite – preparate fără termen de expirare și termen de valabilitate și produse de mult (după cum a afirmat farmacista -tehnolog). Termenul de valabilitate și data fabricării trebuia să fie aplicată imediat după producere.

Sursa: UNIMEDIA

mai perfide moduri de a-și proteja favoriţii locali. „Nivelul declarativ are o faţă frumoasă, dar realitatea este cu totul alta. ... Spre exemplu, pe parcursul anului 2012 am avut, nici mai mult, nici mai puţin, 36 de controale din partea autorităţilor, controale dirijate de unul din parlamentari, deputatul Gheorghe Brega”, arată directorul companiei farmaceutice.

Mai ales în domeniul oncologic, producerea locală a medicamentelor a redus cheltuielile statului cu 60%, dar a deranjat importatorii în numele cărora acţionează deputatul Gheorghe Brega.

Nici intervenţia Ambasadei României la Chișinău, căreia investitorii români i-au cerut sprijinul, nu s-a bucurat de un răspuns pozitiv din partea deputatului Brega. Problema a fost semnalată președintelui Parlamentului Moldovei, însă acesta s-a declarat a fi neabilitat să intervină în această problemă.

Astfel, Balkan Pharmaceuticals este forţată să considere relocarea activităţilor în zone în care implicarea poli-

ticului în mediul economic nu este la fel de violentă. Nu este exclusă nicio investiţie în România, însă varianta preferată este Ucraina. „Dacă se continuă cu aceste atacuri la adresa noastră, prima variantă și cea mai simplă este relocarea investiţiei.

Este foarte simplu de făcut, evident cu anumite costuri, pe care ni le asumăm, dar în niciun caz nu mai acceptăm să fim ţinta hărţuielilor diferiţilor politicieni din Republica Moldova... Suntem investitori mari ... și aceste hărţuieli

nu aduc nimic bun, nici pentru noi și nici statului moldovean...”, a completat managerul Balkan Pharmaceuticals.

Analistul economic Svetlana Chesari a arătat că opinia publică din Republica Moldova ar putea fi singurul și cel mai puternic aliat al Balkan Pharmaceuticals, mai ales că sunt în joc 400 de noi locuri de muncă. Reacţia publică, e drept, modestă, nu a reușit încă să tempereze atacurile la adresa producătorului de medicamente.

Sursa: Money.ro

Pastila amară pentru Balkan Pharmaceuticals şi decriminalizarea contrabandei II. Chiar aşa, domnule Brega?

Draexelmaier, Lear, Balkan Pharmaceuticals … NEXT? Săptămâna trecută, presa de peste Prut arăta cu degetul la șoricul de pe obrazul guvernanţilor moldoveni. Balkan Pharmaceuticals, investitorul român care a investit 26 de milioane de euro în cea mai mare fabrică de produse farmaceutice din Republica Moldova stă să-și mute investiţia la Odesa, în Ucraina. Investitorul, ca și precedentele victime ale autorităţilor moldovenești, face trimitere la aceleași controale insuportabile, lipsite de orice raţionament.

De fapt, există unul… Urât de tot!

31 de controale în 3 luni! Deja vu! Oare nu tot pe asta se plângeau și Draexelmaeir, și Lear anul trecut? Acum devine clar. AIE a partajat politic nu doar instituţiile (inclusiv cele de drept: Procuratură, Vamă, Fisc, SIS, MAI etc.), dar și domeniile de pe care urmează a fi eliminaţi… investitorii străini!

Logic. Draexelmaier a fost cotonogit de Fisc (PLDM), Lear – de Vamă (PLDM), iar Balkan Pharmaceutikals – se pare că de un vicepremier și de un deputat (PL). Și cică avem și un Minister al Economiei (PDM) care ar trebui să lupte până la transpiraţie pentru atragerea și protejarea investiţiilor străine în economia moldovenească.

Contează că e criză? Contează că prin hăituirea investitorilor străini guvernarea (cică liberalo-democrată) lovește în securitatea economică a acestui colţ de ţară și așa șubrezită? Contează că împreună cu cei care investesc în segmentul de producere dispar și locurile de muncă, aruncând în stradă noi sute de șomeri? Pe naiba! Contează doar una: controlorul și interesele lui.

Piaţa medicamentelor este una deosebit de sensibilă, mai ales în Republica Moldova, unde capacitatea de cumpărare este una foarte joasă. Mai ales pentru cele mai vulnerabile pături sociale: pensionarii și invalizii, care și sunt de obicei acei care au cea mai multă nevoie de medicamente. Datele statistice arată că apariţia producătorului Balkan Pharmaceuticals a dus la diminuarea preţurilor la o serie de medicamente, produse la fabrica investitorului. Nu este oare suficient de clar că războiul total cu producătorul, care se va solda inevitabil cu

plecarea lui de pe piaţă, va duce respectiv și la scumpirea acestor tipuri de medicamente? Oare nu ajunge isprava lui Hotineanu cu registrul fermecat, care a înlocuit ca prin minune medicamentele mai ieftine, dar aduse în ţară de importatori „incorecţi”, cu medicamente echivalente mai scumpe, în schimb importate de cei care „trebuie”?

Dar să revenim la… raţionamentele care stau la baza acţiunilor și inacţiunilor organelor de control. Dacă există încălcările din partea producătorului, de care vorbește domnul Brega, atunci ele să fie cât mai rapid formalizate conform procedurilor, mai ales că e vorba de medicamente! Respectiv, să fie înăsprit controlul asupra calităţii medicamentelor. Dar dacă deja pe parcursul a trei luni avem doar controale sterile, care nu cred că pot avea un impact pozitiv asupra calităţii medicamentelor produse, atunci… ce să înţelegem? E logic. Când elimini producătorul autohton, chiar dacă indirect (sper) nu poţi favoriza decât interesele importatorilor și… contrabandiștilor!

M-am uitat peste proiectul legii cu privire la modificarea unor acte legislative, printre care Legea cu privire la activitatea farmaceutică și Legea cu privire la medicamente, promovat de domnul Brega și care trezește nu mai puţine suspiciuni decât bocăneala investitorului român. Dincolo de multe alte neclarităţi care mi-au apărut, nu prea am înţeles de ce autorii se arată îngrijoraţi anume de preparatele oncologice și de procedura achiziţiilor publice. Astfel, autorii proiectului propun majorarea termenului de valabilitate a contractelor de achiziţii publice de medicamente până la 3-5 ani și (atenţie!!!) impun instituţiilor medico-sanitare publi-

ce achitarea în adresa întreprinderilor contractante a unei despăgubiri de reziliere de 50% (!!!) din valoarea contractului. Miroase a… PUTE! Oare deja se știe care sunt acele întreprinderi care vor câștiga licitaţiile?!

Dar nici asta nu e tot! Conform proiectului, asemenea substanţe cum ar fi amfetamina, cocaina, efedrina, metanfetamina, morfina, hașișul, marijuana sunt calificate în calitate de… substanţe dopante! Eventuala aplicare în practică a acestui amendament este de natură să creeze confuzii grave în privinţa cazurilor de contrabandă cu aceste substanţe, care conform practicii internaţionale sunt calificabile drept droguri și nu substanţe dopante. Respectiv, dacă valoarea „substanţelor dopante” traficate ilegal va fi mai mică de 50 de mii de lei, atunci în cazul ăsta va fi aplicată nu procedura penală, dar cea… contravenţională?! Ce să înţelegem prin asta? Ce n-a reușit PLDM-ul încearcă acum PL-ul?! Domnul Brega vrea decriminalizarea contrabandei de marijuană și hașiș?!

Sau e vorba de vreun târg, PL votează pentru decriminalizarea contrabandei de ţigări, iar PLDM – pentru decriminalizarea contrabandei de droguri?

Se cunoaște că Institutul Oncologic este cel mai mare cumpărător pe piaţa achiziţiilor de medicamente din Republica Moldova. E normal că la așa o bucată de tort privesc cu poftă mai mulţi barosani, cărora producătorul autohton le stă ca un os în gât, venind în cadrul procedurilor de achiziţie cu preţuri mai mici decât cele ale importatorilor. Dar chiar până aici să fi ajuns preţul pe care trebuie să-l plătească această societate pentru pofta unora de multiplicare a milioanelor din buzunar?! După ce le furaţi oamenilor bătrâneţea, acum le scurtaţi și viaţa?!

Nu vreau să cred că Balkan Pharmaceuticals este victima unor jocuri politice dintre PLDM și PL, respectiv ministrul Usatâi și vicepremierul Moldovanu, la pachet cu deputatul Brega! Și nu vreau să cred că în 2003, conducerea Institutului Oncologic pe bună dreptate l-a demis din funcţie pe domnul Brega pentru încălcarea obligaţiunilor de serviciu!

Voi reveni la subiectul problemelor din domeniul ocrotirii sănătăţii și pieţei farmaceutice. Și o voi face foarte curând!

Veaceslav BALACCI Sursa: vox.publika.md

Opinii

1 FEBRUARIE 2013

7

FLUX

Ghimpu, cuib de înţelepciune, în buzunarul lui Plahotniuc Nu înţeleg de ce colegii mei din presă sunt revoltaţi de comportamentul grobian și de limbajul de birjar al lui Ha, ha, ha, lichelele spun Mihai Ghimpu, propriu că „Ghimpu este în buzunarul lui unui animal caverniPlahotniuc”, dar ei nu știu că buzunarul col, și atât de nefiresc lui Plahotniuc e plin cu bani și eu acolo pentru un deputat, nu încap. Proștii nu știu că eu sunt în care mai este și unul marsupiul lui Plahotniuc, de unde dintre liderii coaliţiei de sug mamelonul unsuros al oligarhului. guvernământ de la Chișinău. Doar anume ei, acești colegi ai mei, sunt acei care l-au parfumat, l-au lustruit, l-au scos în lume, l-au prezentat publicului drept mare luptător cu comunismul, i-au spus electoratului că e deștept, inteligent, numai bun de făcut președinte de Parlament și de ţară, în timp ce acesta nu e decât un incult și o brută ordinară, care suferă de o formă acută a megalomaniei.

La fel, nu pot să-i înţeleg pe acei alegători care pretind că sunt oameni integri, dar care îl votează pe Ghimpu și întreg partidul lui, care, trebuie să recunoaștem, este după chipul și asemănarea „liderului”. Întro societate normală, unul ca Ghimpu ar fi fost doar un pacient neaoș, dar totuși ascultător, care frecventează regulat medicul de specialitate pentru ca boala lui să nu avanseze în mod ireversibil, adică napoleonismul de care suferă să nu treacă într-o formă avansată de schizofrenie. În societatea noastră însă, unul ca Ghimpu merge nu la medic, ci cu mapa subsuoară la Parlament și, din prezidiumul Legislativului sau de la microfonul tribunei centrale, „ne face legi, ne pune biruri și ne vorbește filozofie”, vorba poetului. Mai ales, multă filozofie ne mai vorbește Mihai Ghimpu, care, în cazul lui, are un scop bine definit: să ni-l prezinte pe mocofan drept mare patriot român, în timp ce acesta nu e decât un jalnic servitor al intereselor mafiote ale lui Plahotniuc.

Acesta a și fost, de fapt, motivul răbufnirii lui Ghimpu. Gura lui a început să împroaște jeguri în unii politicieni și jurnaliști în momentul în care aceștia nu l-au mai menajat, ci i-au spus pe șleau că face jocul murdar al lui Plahotniuc. Animalul s-a simţit încolţit, ameninţat, pentru că, chiar dacă are o minte rudimentară, a înţeles că conștientizarea acestui adevăr de către electorat, la următoarele alegeri parlamentare, îl poate lipsi de voturile pe care le are în prezent. Dar asta înseamnă să piardă nu doar mărirea și puterea în care se scaldă astăzi, dar și controlul asupra unor circuite financiare care îi curg drept în buzunare și despre care cei avizaţi susţin că este răsplata pentru slujul pe care mocofanul îl face păpușarului. Iată de ce bătrânul liberal este atât de furios.

Vom aduce și câteva exemple care probează cu vârf și îndesat că mocofanul nu le are pe toate acasă.

Am văzut că și alţi colegi de-ai mei au făcut lucrul acesta, citându-l din ceea ce a declarat într-o emisiune televizată. Dar, ne-am zis noi, la TV mocofanul improviza, era extaziat, învolburat, tumultuos, nu putea săși cântărească vorba, așa că nici nu putem căuta multă înţelepciune în spusele lui de acolo. Dar iată că acesta, cu câteva zile înainte de a fi invitat la respectiva televiziune, a produs o ditamai declaraţie-medita-

ţie pe blogul său, deci un text elaborat, la care liderul PL a gândit minuţios, pe care l-a conceput, respectiv, care e cel mai indicat și chiar de referinţă pentru cazul în care vrem să-i testăm capacităţile intelectuale și deplinătatea facultăţilor mintale.

Din start, adică chiar din titlu, constatăm că omul e certat cu logica. „UNDEI-I UNU NU-I PUTERE, UNDE-S DOI PUTEREA CREȘTE, UNDE-S TREI PUTEREA-I UNU și nu dă Domnul să nu recunoașteți!” titrează acesta.

Dincolo de faptul că „marele patriot român” este absolut agramat și probabil că nu a ţinut niciodată în mâini gramatica limbii române, constatăm că acesta este lipsit de orice logică.

Pentru că, dacă ar fi avut măcar un dram de gândire logică, nu ar spune că „unde-s trei puterea-i unu”. Vai, ce tâmpenie! O altă ghimpenie din același titlu este „și nu dă Domnul să nu recunoașteţi!”. Ce a vrut să spună mocofanul: „să nu dea Domnul să nu recunoașteţi” sau ceva în genul că, din păcate, din nefericire, Domnul nu dă, nu face astfel ca voi să nu recunoașteţi. Dar și într-un caz, și-n celălalt, enunţul este ilogic, aberant, un ghimpism, am putea spune.

După cum am spus, textul e scris complet agramat. Autorul este atât de agramat, încât, în câteva rânduri, a pus virgula între subiect și predicat (regulăa privind neadmiterea plasării virgulei între părţile principale ale propoziţiei este predată în clasa a doua sau a treia a școlii primare).

Pentru că Ghimpu este mai mult decât foarte agramat, eu cred că, deși nu sunt filolog, cu puţin efort, am putea cere ca pentru superlativul adjectivului „agramat”, adică „cel mai agramat”, Academia de Știinţe de la Chișinău să recunoască un grad mai superlativ decât superlativul, o expresie care să însemne că „e mai agramat decât cel mai agramat” și aceasta ar fi „agramat ca Ghimpu”.

O expresie oarecum echivalentă ar putea fi „agramatism ghimpenian”.

Dar nu asta ne-am propus noi să demonstrăm în acest material, că Ghimpu este foarte, foarte agramat, ci faptul că el este lipsit și de cea mai elementară logică, și prin asta este și foarte periculos, dat fiind că de o bucată de timp ocupă funcţii importante în stat, acum fiind deputat și președintele unuia dintre cele trei partide aflate la guvernare.

Spre exemplu, ce ar fi de înţeles din următorul enunţ din textul pe care Ghimpu l-a postat pe blogul său (ci-

tăm fără a redacta): „Mare ticălos trebuie să fii, înțelegând că pentru Ghimpu și PL mai important decat AIE nu există nimic, fiindca Alianța și buna guvernare înseamnă ruperea din „labele” celor care au distrus parțial Țara românilor, dar în primul rând pe românii moldoveni, urmașii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, la monumentul căruia se închină toți netrebnicii, ca să nu zic altfel”.

Sau un alt exemplu la fel de nefericit: „Am luptat consecvent în toți acești ani pentru valorile libertății, democrației, ale romanismului și unității neamului românesc și nu poate exista un preț în bani sau bunuri materiale cu care să fie cumpărată această luptă”. Că, în megalomania sa, acest intelectual periculos, pe nume Mihai Ghimpu, se autoproclamă consecvent luptător pentru unitatea neamului românesc, e de înţeles. Acesta-i nelipsitul său refren propagandistic. Dar ce vrea să spună „înţeleptul” atunci când afirmă că „a luptat pentru valorile romanismului”? Care sunt acestea? Iniţial am crezut că poate autorul a uitat să pună semnul diacritic pe „a”, că a vrut să scrie „valorile românismului”, dar am văzut că alături el scrie „poporul român”, punând semnul diacritic pe „a”. M-am gândit că poate Ghimpu este nu doar mare patriot român, dar și mare patriot roman, mai ales că mai sus el îi evocă pe strămoșii noștri daci, într-un context absolut nefericit și neadecvat. Enumerând toate meritele sale faţă de patrie și omenire, Ghimpu spune: „Dar cel mai important, am contribuit împreună cu colegii din alte republici să distrugem URSS, imperiul tuturor imperiilor, dacă îmi permiteți să parafrazez, în mod negativ, desigur, cuvintele de aur adresate Regelui Burebista, “regele tuturor regilor”. Dacă

ar fi să-mi permiteţi să-l parafrazez și eu pe marele Eminescu, aș spune „Ghimpu – cuib de înţelepciune”, cu sens peiorativ, desigur.

E amuzant, nu? Chiar mai mult, poţi să râzi până la lacrimi. Doar că, după acest râs aproape isteric, îţi vine să plângi, pentru că bufonul este unul dintre cei care ţine în mâini frâiele puterii. Dacă bufonul e atât de caraghios, vă imaginaţi cum arătăm noi, cei care suntem conduși de acest bufon? „Dintr-aceștia ţara noastră își alege astăzi solii!” vorba lui Eminescu. Eu, cel puţin, am o mică consolare, eu pe Ghimpu nu l-am votat și nici nu am prostit electoratul lustruindu-i imaginea. Celor care au făcut asta să le fie rușine.

Acum degeaba se revoltă, degeaba așteaptă ca mocofanul să-și ceartă scuze.

Cu Ghimpu am lămurit-o, totul e clar. Și cu Plahotniuc este clar, cel pe care Ghimpu îl slujește cu mult devotament. Ceea ce spune Filat despre Plahotniuc este adevărat.

Păpușarul este mafiotul care vrea să

Mintiosule, stai cuminte și nu te bâţâi.

controleze absolut totul în ţara asta. Și Filat vrea să convingă societatea să-l sprijine în lupta contra Plahotniuc. Mă tem însă că societatea nu se va lăsa convinsă de îndemnul lui Filat. Și asta nu pentru că ar avea iluzia că Plahotniuc e inocent, e curat ca lacrima, că nu ar fi capul tuturor relelor din această ţară. Nu, pur și simplu, nu poate avea încredere în Filat. Să-l răstoarne pe un bandit ca în locul lui să vină un escroc? Să-l înlocuiești pe unul care jefuiește locuinţele oamenilor cu altul care fură din buzunare în transportul public?

Asta să fie schimbarea? Dacă nu ar exista cazul privatizării Fabricii de ciment de la Rezina, a IPTEH-ului, contrabanda cu ţigări și altele, poate că Filat ar avea o șansă. Așa însă, mă îndoiesc.

Deocamdată, nu are cum să intervină o schimbare importantă în ţara asta. Oligarhii vor continua să conducă și să jefuiască această ţară, mai certându-se pe alocuri și între ei.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

CMYK

FLUX

8

Important 1 FEBRUARIE 2013

CÂTEVA NOTE DESPRE LECŢIILE CURSURILE UNIVERSITĂŢII POPULARE. ADNOTĂRI LA AL DOILEA COMPARTIMENT – „ABILITĂŢI PRACTICE” 1. Liderul care Servește/ Liderismul Hristic Astăzi cuvântul lider este printre cele mai des utilizate în presă. De regulă, pentru a defini poziţia de președinte de partid a cuiva. Și aici sensul uneori se potrivește, alteori nu prea. Lider poate fi oricine, indiferent dacă face politică sau nu. Cu condiţia că are o calitate indispensabilă: își asumă niște responsabilităţi majore, pe care le onorează indiferent de circumstanţe. El își plătește rolul social cu efort personal, cu riscuri personale și, dacă e nevoie, cu sacrificii personale. Un adevărat lider nu se manifestă datorită unor circumstanţe prielnice, ci în pofida unor circumstanţe neprielnice. Atunci când este rugat să facă ceva, el niciodată nu va răspunde cu “Voi încerca”, ci doar cu “Eu voi face asta!”. Primul răspuns este deja pregătirea justificărilor pentru neonorarea angajamentului.

Liderul este cel care e mereu motivat. Mai mult, el este sursa motivării celorlalţi. Iar pentru asta el trebuie să trăiască cu pasiune, total, fără rest, valorile la care se raportează ca la un sistem de referinţă imuabil. El este autorul proiectului și tot el este cel care îi dă viaţă, îl transformă într-un obiectiv fascinant pentru adepţi.

Deunăzi vorbeam cu un olandez.

L-am întrebat dacă știe ce este o valoare pentru un om. A răspuns ceva foarte vag, de genul valorilor democratice, drepturile omului etc.

Nu. I-am zis, în accepţia normală o valoare este doar ceva de dragul căreia, la nevoie, ești gata să-ţi dai viaţa. A rămas contrariat. Un lider știe ce este Adevărul cu majusculă, el nu-l confundă cu adevărurile relative, convenţionale.

Ușor de zis, greu de onorat. Universitatea Populară insistă să formeze caractere, spirite viguroase, oameni dintr-o bucată. Iată cel mai mare deficit pe “piaţa” noastră.

2. Organizează-te pe Tine Însuţi/Autoconducerea Dacă vrei să fii lider, să-i organizezi pe alţii, primul lucru pe care trebuie să-l înveţi este să te administrezi pe tine însuţi. Ca popor oriental, având în subconștientul nostru colectiv contemplaţia ca element indispensabil al identităţii noastre, nu avem cum să înregistrăm performanţe fără a fi eficienţi. Și nu e vorba aici, nici în primul rând, nici exclusiv, de realizări cu impact economic. Ca să te poţi organiza, ai nevoie de un scop major, iar pentru asta trebuie să ai viziune. Autoșlefuirea nu este doar un proces de ordin intelectual, ci mai presus de toate un efort volitiv constant, continuu, disciplinat.

Nu e vorba doar de însușirea mecanică a unui set de abilităţi, ci de o perfecţionare continuă: spiritua-

lă, intelectuală și fizică. Americanii ar zice că un om bine organizat, aflându-se în faţa unei probleme, nu cedează, nu capitulează, ci dimpotrivă, își zice: “Yes, I can”. Numai spiritele neobosite, de o vitalitate aparte, optimiste și dornice să depășească condiţia omului comun, să atingă culmi din ce în ce mai înalte pot să se autoorganizeze “ca la carte”. Să îndrăznim și vom reuși.

3. Dezvoltă-ţi Atitudinea de Învingător Cele două decenii și ceva de libertate relativă, în care se consumă noua paradigmă de existenţă a Republicii Moldova, au scos în faţă o mulţime de oameni, care au manifestat un curaj deosebit. Însă odată cu scurgerea vremii, mulţi dintre ei s-au lăsat învinși de greutăţile vieţii. Mizeria cotidiană, presiunile regimurilor care s-au succedat, deziluziile care au urmat entuziasmului iniţial, i-au transformat în niște înviși. Și de fiece dată ratările personale, eșecurile, renunţarea, evadarea nu erau trecute pe cont propriu, ci delegate cu generozitate pe seama altora. Calea asumată iniţial s-a dovedit a fi mult mai spinoasă decât se părea la început. Și așa am ajuns să avem, la vedere sau mai puţin vizibil, o sumedenie de epave, de morţi ambulanţi care își mitizează trecutul și-și romanţează propriile înfrângeri.

Ca să-ţi dezvolţi atitudinea de învingător trebuie să-ţi menţii în permanenţă alura de sportiv, ţinuta de soldat. În plus, doar în filme sau la olimpiade învingătorul este în prim-plan, iar victoriile lui sunt vizibile și spectaculoase. De cele mai multe ori, reușitele, micile biruinţe cotidiene sau chiar realizările de excepţie nu sunt parte a spectacolului public. Ele se consumă în anonimat perseverenţă și înţelepciune.

Unul dintre miturile devenite prejudecată colectivă a poporului nostru este cel care ne prezintă ca pe un popor aflat, vorba cronicarului, “în calea tuturor răutăţilor”.

Toate tragediile istorice sunt prezentate de-a valma ca efect al unor agresiuni ale vecinilor hrăpăreţi asupra unui popor inocent, victimă a unor vecini haini. Dincolo de adevărul istoric, aici se punea de-a valma și interpretarea în aceeași cheie naivă și simplistă a “Mioriţei”, și mitizarea unor întâmplări adunate aleatoriu laolaltă, care generează un soi de complex al neputinţei, în care se complac deopotrivă cohorte de istorici și literaţi.

Peste complexele colective se suprapune spectacolul post-modernităţii, care transformă omul în consumator pasiv de bunuri și informaţie, care invită la moleșeală, plictis și apatie. Însă un om de elită vrea și poate să depășească tiparele comune. Ambiţia unei personalităţi este să învingă starea de inerţie, tiparele comune și propriile limite. Și învaţă să adopte în orice situaţie a vieţii atitudinea de învingător.

4. Succesul. Cum să Mergi Înainte prin Eșecuri? În accepţia comună succesul este partea vedetelor culturii de masă, a politicienilor și a oamenilor de afaceri. Acesta e înţeles ca un succes facil, rodul unui concurs de împrejurări fericit, și nu rezultatul unui drum plin de greutăţi și ratări.

Chipurile radioase, care ne zâmbesc larg de pe coperţile revistelor de lux sau de pe ecrane se asociază în mentalul colectiv cu succesul. Și doar cei aleși înţeleg și îndrăznesc să practice un stil de viaţă care îi ridică de-asupra mediei aritmetice.

Una dintre căile spre excelenţă este asumarea eșecului ca pe un preludiu al succesului. Sau ca pe o lecţie, pe care o vei repeta până când vei însuși-o. reacţionăm diferit la nereușitele noastre. Unii renunţă și se lasă bătuţi după prima poticnire, după prima tentativă nereușită, alţii însă, dimpotrivă, căzând, se ridică din nou, își mobilizează toate resursele interioare și o iau de la capăt. E ca în box: ai căzit, te-ai ridicat și continui lupta.

CMYK

Mila de sine și comparaţiile greșite ne pot juca festa. Așadar, succesul adevărat nu e fructul unei improvizaţii, nu e un joc de noroc, o loterie. El nu e niciun drum care ar avea o staţie terminus. E un proces care durează pe parcursul întregii vieţi. În momentul în care ai realizat ceva important și exclami “Gata, am ajuns, sunt un om de succes!”, ai și început să te rostogolești spre eșec. Altfel zis, cum ar spune John Maxwell, succesul nu e un eveniment, el este o cale.

patriot. Autoșlefuirea, atunci când este asumată din plin și practicată cu străduinţă, devine un fel de a fi, de a trăi viaţa. Chiar dacă știu că sunt doar o unealtă nevrednică a lui Hristos, nu obosesc să mă perfecţionez mereu, știind bine că nu voi atinge perfecţiunea niciodată, dar mai bun decât sunt voi putea fi. Azi mai bun decât ieri, mâine mai bun decât azi. Și așa până la urmă.

5. Dezvoltarea Personală

6. Motivarea/ Cum să-i Motivezi pe Alţii Rămânând Mereu Motivat

Pentru un adevărat caracter nu există suficient de bine sau “bun și așa, merge”. Omul cu vocaţie de lider se clădește zilnic, aspirând spre noi și noi culmi. Cel care simte vocaţia de lider nu se mulţumește cu jumătăţile de măsură. El nu cunoaște stări de mulţumire de sine, el perseverează mereu. Își alege modele superioare demne de urmat, își propune sarcini dificile, pe care le onorează pas cu pas. Creșterea spirituală, intelectuală și fizică sunt similare. Ele necesită dedicaţie, obiective concrete și limite de timp în care trebuie atinse. Fie că învăţ să meditez, să mă rog, să studiez, să mă ridic la bară, dacă vreau să ajung la excelenţă, știu că asta mă costă muncă, concentrare și voinţă. Oricine poate ajunge să fie un model de dezvoltare personală. Însă prima condiţie e să-și spună “Nu vreau să fiu ca toată lumea, vreau să fiu ca cei mai buni dintre noi”. În accepţia creștină, dezvoltarea personală nu e un scop în sine.

De pildă, nu fac body building ca să impresionez domnișoarele din cartier. Fac sport ca să am un corp sănătos, el este casa în care îmi sălășluiește sufletul. Altfel zis, devenirea personală întotdeauna are un scop major, superior, de ordin spiritual și moral. Vreau să cresc continuu pentru a putea servi mai bine cauza căreia mă dedic, să-mi pot jucat mai bine rolurile mele sociale, de membru al unei familii, al unei echipe, de profesionist, de

Atunci când luăm cunoștinţă de viaţa unor personalităţi strălucite, care au reușit să realizeze ceva cu totul deosebit, ne întrebăm: “De unde atâta putere sufletească în omul acesta?”. Marea înţelepciune a unui om este să înveţe să-și alimenteze mereu bateriile spirituale.

Un om dintr-o bucată, viguros și infatigabil își poate menţine această stare de energie inepuizabilă doar dacă învaţă să înfrunte în mod constant ispita de a renunţa. Desigur, pentru asta trebuie să aibă un scop bine determinat, de dragul căruia să se ţină mereu “în priză”. El nu-și mai pune întrebări, ca atâţia alţii, la ce bun? El știe DE CE? Mai mult: el știe și CUM? Iarăși, aici e vorba de cei care își asumă destinul de lideri, simt vocaţia dedicării, a servirii altora. Mobilul interior al unui egoist, căruia nu-i pasă decât de el însuși, nu are nimic în comun cu ceea ce e motivarea în sensul profund creștin.

Așa cum nu există morală laică, autonomă, nu există nici motivare autentică fără conexiunea la sursa spirituală. Puterile omului sunt epuizabile. Nesecate sunt doar cele ale lui Dumnezeu. Se prăbușesc iremediabil doar cei care mizează pe ei înșiși, pe propriile forţe.

Pentru omul (post)modern, relaţia cu divinitatea de cele mai multe ori nu mai e actuală. El se crede self made man. Și doar care se învrednicește să descopere și să menţină relaţia cu generatorul suprem de

CMYK

Important 1 FEBRUARIE 2013

9

FLUX

UNIVERSITĂŢII POPULARE (2) energie și motivare rămâne în stare să meargă înainte, trecând peste orice greutăţi. Un om cu adevărat motivat nu obosește decât trupește. Sufletește niciodată. Iar pentru oboseala trupească, leacul e cunoscut: somnul. Mai rău e de cei care dorm și ziua, cu ochii deschiși.

Oamenii îi urmează doar pe cei în care au încredere. Și au încredere doar în cei care le-o inspiră prin exemplul personal. Iar dacă liderul e vrednic, el îi va motiva și pe cei din echipă.

7. Managementul Timpului.

Abordarea Seculară și Cea Creștină Începe având sfârșitul în minte, spune Stephen R. Covey. Adică, planifică-ţi timpul pornind de la ultima zi a vieţii tale. Unde vreau să ajungi? Cât timp ai în faţă? Cum te organizezi ca să reușești cât mai mult? Având aceste întrebări în minte, îţi planifici întreaga viaţă.

Desigur, în obiective și linii mari.

Iată de aici pornește administrarea timpului. Anii, lunile, săptămânile, zilele, orele se înșiruiesc într-un lanţ finit. Viaţa durează doar câteva decenii. Atât cât să îndoi mai puţin de cele zece degete ale mâinilor. Te interesează ce va fi după?

Aspiri spre o eternitate meritată de o viaţă trăită așa cum se cuvine aici? Dacă da, atunci e bine. Vei fi cel mai bun manager al propriului timp. John Maxwell spune că noi plătim totul în viaţa asta nu cu bani, ci cu timp, cea mai de preţ valută pe care o avem la dispoziţie.

Să fie oare managementul finanţelor, personale sau publice, mai simplu decât cel al timpului? Deloc. Ne pierdem timpul de pomană zilnic, uitând că o altă reîncarnare nu va urma ca să putem corecta ce am greșit odată. Când auzi pe cineva justificându-se că nu a reușit să facă cutare sau cutare lucru fiindcă n-a reușit din lipsă de timp, fii sigur, ai în faţă pe cineva care nu știe cum să și-l administreze. Un pierde-vară, zicem noi. Așadar, ca să depășim propriul handicap de irositori ai timpului care e numai al nostru, vom învăţa CUM ANUME să ne planificăm activităţile. Nimeni nu vrea să fie considerat un ratat, și nici să fie. Foarte bine. Iar pentru asta, hai la școală! Universitatea Populară te așteaptă să înveţi ceea ce crezi că nu poţi face.

8. Echiparea (Dotarea) Termenul echipare presupune nu doar ce trebuie să aibă un soldat în dotare sau un alpinist aflat în expediţie. Este vorba de un alt fel de echipare. Adică, de cunoștinţe și abilităţi practice, pe care trebuie să le posede un om de succes.

Cum să fim oameni bine mobilizaţi la minte și bine puși la punct sufletește? Cum facem faţă gunoiului informaţional care se prăbușește peste noi zilnic, ţinând loc de erudiţie inutilă? Cum învăţăm să discernem ce trebuie de ce nu trebuie reţinut și însușit temeinic? Adică, și aici ne vom ocupa atât de formarea caracterului, cât și de cristalizarea direcţiilor de gândire și cunoaștere. Care sunt armele, scuturile și zalele unui cruciat modern? Cu ce know-how să ne dotăm ca să fim la nivel? Vreţi să știţi? OK. Vă aștept la Universitatea Populară.

9. Construcţia Echipei și Munca în Echipă Interacţiunea între oameni a fost întotdeauna ceva dificil. Un lider trebuie să înveţe să-și construiască echipa. El trebuie să știe cum își selectează coechipierii, cum le distribuie rolurile în echipă, cum obţine efectul sinergetic din cooperarea cu ei și între ei. Atunci când e vorba de o instituţie de stat sau o companie comercială, lucrurile par a fi ceva mai simple. În cazul partidelor, a organizaţiilor neguvernamentale sau a altor tipuri de asociere, unde nu banul este la baza relaţiei dintre coechipieri, e ceva mai complicat. Viziunea liderului, capacitatea lui de a explica pe înţeles scopurile, ţinta urmărită, de a lucra cu resursele și oamenii aflaţi la dispoziţie sunt elemente fundamentale ale talentului acestuia.

Iar o abordare creștină, care stă la baza opticii Universităţii Populare, e puţin diferită de ce se învaţă în alte părţi despre team-building.

Care e diferenţa? E simplu să afli. Îţi suntem la dispoziţie.

10. Comunicarea: Cuvântări, Prezentări, Dezbateri, Audiovizual, Deprinderi de Scriere Suntem în epoca comunicării.

Prima regulă: dacă vrei să fii înţeles, încearcă mai întâi să înţelegi.

Cum depășim confuzia în actul comunicării? Cum tratăm maxima

latină, invocată de Eminescu “Non idem est si duo dicunt idem” (“Nu e același lucru când doi oameni spun același lucru”)? De ce în cuvântare primează vorbitorul, iar în prezentare – materialul expus? Cum să fim persuasivi? Cum să convingem o persoană, un grup, un auditoriu?

Prin ce se deosebește comunicarea “pe viu” de cea intermediată de presă, TV, radio? Cine câștigă într-o polemică și mai ales cum? Iată elementele-cheie ale acestei lecţii.

Convinge mai ușor cel care mai întâi el însuși este profund convins de cauza pe care o pledează. Autoritatea vorbitorului nu e doar în funcţie de poziţia lui în ierarhia de stat, de partid sau de alt gen. Competenţa, onestitatea, apărarea adevărului, pasiunea vorbitorului deseori primează. Desigur, contează CE spui? Dar și mai mult contează CUM o spui. Însăși posedarea argumentelor este indispensabilă, dar insuficientă. Doar pasiunea vorbitorului îl face cu adevărat credibil. Și ca să nu fim niște analfabeţi cu acces la internet, să învăţăm să scriem. De dorit, corect gramatical, expresiv, convingător, dar și în funcţii de situaţie să facem distincţii între diverse stiluri. Vi se pare o sarcină simplă? Bine. Dar mereu e loc de

mai bine. Să practicăm împreună arta vorbirii și a scrierii.

11. Limbajul Corpului sau Comunicarea Non-Verbală Între ce spunem în cuvinte și ce exprimă corpul nostru e o armonie perfectă doar atunci când nu minţim. Altfel, gesturile, vocea, expresia feţei ne trădează. Corpul este “detectorul de minciuni” conţinute în vorbele noastre. Mai mult decât atât. Se știe, oamenii percep mesajul mai întâi vizual, apoi auditiv și doar după aceea recepţionează cuvintele. Cum să comunicăm mesajul nostru cu mai mult succes, făcând uz de alfabetul, de zestrea semantică pe care le exprimă corpul?

Cum să evităm greșelile în comunicarea noastră publică? Cum să depășim tracul în faţa auditoriului și a camerelor de luat vederi pentru a nu compromite mesajul prin stângăciile involuntare, din cauza unei poziţii a corpului greșite sau a unei gesticulaţii inadecvate? Vom învăţa elocvenţa non-verbală împreună.

12. Cum să Tratezi cu Oamenii Dificili Într-o carte cu acest titlu, autorul invocă zeci de situaţii dificile în raporturile dintre oameni, după care vine cu o precizare grozavă: “Tu, cel care citești această carte! Fii atent!

Tu ești persoana cea mai dificilă, cu care comunică foarte greu cei din jur. Schimbă-ţi atitudinea, și totul va fi mult mai simplu”.

Arta comunicării presupune capacitatea de a comunica pozitiv nu doar cu cei care vor să te asculte și sunt de acord cu tine. Deseori ai de a face cu cineva care are o cu totul altă părere sau are o atitudine deloc binevoitoare faţă de tine. Cum îl faci să te asculte și mai ales să te înţeleagă? Cum îl determini săţi accepte punctul de vedere prin convingere, nu prin constrângere?

Cum îţi îmblânzești interlocutorul și îl faci să coopereze cel puţin la nivel de dialog? Asta și multe altele le vei auzi la lecţiile noastre.

13. Cum să Negociezi Eficient Arta negocierii este valabilă nu doar în afaceri, în politică sau în

CMYK

relaţii internaţionale. Negociem zilnic, cu prietenii, cu colegii, cu membrii familiei. Desigur, ne orientăm spre formula “win-win”, atunci când ambele părţi au de câștigat, nu la trișări și înșelătorii. Aici contează totul: momentul în care are loc conversaţia, locul, atmosfera, tonul, structura dialogului. Sarcina numărul unu este să câștigi disponibilitatea celuilalt de a te asculta sau captarea bunăvoinţei. Capacitatea de a asculta interlocutorul este un element indispensabil succesului. Și dacă ai un dezacord, cum îl formulezi ca să fie acceptat de celălalt? Bătutul cu pumnul în masă e exclus, utilizarea forţei – la fel. Limba este fie aliatul nostru, fie dușmanul nostru. Haideţi să ne-o facem aliat.

14. Mentoratul (Îndrumarea).

Cum să Dezvolţi Lideri A antrena antrenorii, așa s-ar traduce direct acest exerciţiu. Adică, o cauză are nevoie de cât mai mulţi oameni angajaţi în atingerea ei. Pentru asta un lider învaţă cum să formeze alţi lideri. Discipolii lui sunt fiii lui spirituali. Vă amintiţi de pilda Semănătorului din Sfânta Scriptură? Foarte bine. Atunci să semănăm, dacă vrem să răsară roada. Da, multe seminţe se vor pierde. Dar cele care vor răsări și vor da rod vor reprezenta satisfacţia noastră supremă pentru efortul depus.

Cine poate fi mentor? Doar un părinte, un pedagog, un om de o anumită vârstă și experienţă? Desigur. Dar nu numai. Și tu poţi fi mentor, dacă ai o cauză de servit, o viaţă de dedicat unui obiectiv care este mai important decât tine însuţi. Cum adică, mă veţi întreba, există lucruri mai importante decât mine? Pentru dumneata poate nu, dar pentru lideri – categoric da.

Care e calitatea de bază, necesară pentru mentorat? Dragostea. Ea ne mișcă înainte, ne face mai buni și ne ajută cum să îi învăţăm pe alţii să fie mai buni.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Iurie ROŞCA 30 ianuarie 2013

FLUX

10

Interviu

1 FEBRUARIE 2013

GENERAŢIA 2002

Nicoleta Buru: „E important ce alegem să spunem despre noi, atâta timp cât mulţi ne judecă după aspect” La nici 30 de ani împliniţi, Nicoleta Buru a făcut faţă multor încercări ale vieţii și, cu siguranţă, nu se va feri nici mai departe din calea provocărilor. Aproape 11 ani în urmă absolvea liceul și își începea cariera jurnalistică la ziarul FLUX, ca ulterior, după absolvirea facultăţii, să apuce drumul străinătăţii în căutarea unui trai decent și, foarte important, în căutarea unui rost. În linii mari, viaţa ei nu se deosebește radical de cea a miilor de tineri care au părăsit Republica Moldova în ultimul deceniu. Și totuși, traseul pe care l-a parcurs ea în acest răstimp este rupt parcă dintr-un scenariu de film, un film despre o lume fără graniţe, în care individul trebuie să-și găsească echilibrul pentru a-și câștiga libertatea.

- Debutul tău în presa din Republica Moldova a fost, dacă nu greșesc, la ziarul FLUX? - Da, la începutul activităţii mele jurnalistice am colaborat cu revista „Noi” și cu ziarul FLUX. Pe când eram încă în liceu, am colaborat cu postul de radio Antena C, la emisiunea „Barometru”. Acela a fost primul meu contact cu „microbul” jurnalistic. La mijloc a fost o întâmplare, mi-a recomandat un prieten să-mi încerc norocul la radio, dar mie mi-a fost rușine să mă prezint la probe. Peste două săptămâni iar m-am întâlnit cu acel prieten și el m-a întrebat dacă am sunat să mă interesez de colaborare. I-am spus că mi-a fost rușine, iar el mi-a spus că e mai rușinos să nu îndrăznesc. Iar pe urmă a fost mai simplu să aleg facultatea la care să dau admiterea după absolvirea liceului.

nativa moldovenească nu mă încânta. Astfel mi-a venit ideea să lansez o revistă de business. Cred că a fost prima revistă de asemenea gen în limba română la noi. Am adunat o echipă de tineri, studenţi ca mine.

Eram autodidacţi, că nimeni nu avea o pregătire în această direcţie. Fără să fac uz de falsă modestie, cred că am avut un curaj teribil, probabil din cauza vârstei. În acel moment încă nu-mi dădeam pe deplin seama cât de serios e ceea ce făceam. Îmi amintesc însă că am prezentat revista ca lucrare de diplomă, iar doamna Silvia Grosu, președinta comisiei, m-a întrebat câte kg am. Și eu i-am răspuns că în sfârșit am ajuns la 42.

Iar dânsa m-a întrebat dacă 42 de kg sunt suficiente ca să port purta o misiune de greutatea celei pe care miam asumat-o.

- Pe urmă ce s-a întâmplat că o perioadă nu ai fost interesată de nimic ce are legătură cu mass-media?

- A fost iarăși un concurs de împrejurări. Un om de afaceri a manifestat interes pentru revistă și s-a propus „s-o cumpere” cu tot cu echipă, iar eu deja mă gândeam să plec la București pentru a fi alături de prietenul meu și pentru a ne întemeia acolo o familie. Am reorganizat echipa, am angajat un nou redactorșef, iar businessmanul cu pricina s-a răzgândit. Așa și-a încheiat apariţia revista „SuperOferta”, într-o manieră deloc elegantă și asta m-a supărat și m-a dezamăgit profund. Atunci m-am mutat la București, am urmat masterul în marketing și business communication și am lucrat între timp la o agenţie de publicitate.

- E și ăsta un domeniu înrudit cu mass-media.

- Nu am vrut să rup legătura cu presa, am susţinut un interviu de angajare pentru revista „Biz”, o revistă pe care o citeam cu plăcere. Și în ziua în care trebuia să mă prezint la serviciu, la Departamentul resurse umane, angajatorii au conștientizat că eu nu am cetăţenie română și că asta reprezintă o problemă. Din acest considerent am încercat să mă angajez și în domenii înrudite massmediei și unde nu era problemă că nu dispuneam de cetăţenie. Aceștia au fost pașii care m-au îndepărtat de presă. În 2008 mi-am redobândit

- Și chiar nu era jurnalismul pentru tine un vis ascuns înainte să te prezinţi pentru probe la radio?

- Nu pot să spun acum cu siguranţă dacă a fost un vis, ceea ce știu cu certitudine este că mi-a plăcut dintotdeauna să scriu, din clasele primare am avut o predilecţie pentru limba și literatura română. Mi-am făcut un jurnal în care încleiam articolele care îmi plăceau din primele ziare apărute în limba română, cu grafie latină. Decupam articolele, le sortam și le încleiam într-o ordine care îmi convenea mie.

- Erai studentă în anul III, pare-mise la facultate, când ai avut curajul să deschizi singură o revistă în Republica Moldova. Prin ce an se întâmpla asta?

- Revista „SuperOferta” a apărut în 2004. Mama îmi trimitea din străinătate reviste, eu le comparam cu ce era atunci pe piaţa noastră și altercetăţenia română și am plecat s-o vizitez pe mama în Italia. Era vară, frumos, dar eu mă plictiseam, ai mei munceau toată ziua și eu eram singură, așa că am decis să câștig un ban, că tot stăteam degeaba și m-am angajat chelneriţă. În paralel, făceam naveta Italia-România, ca să îmi iau masterul. Într-un final am ales Italia, dar nici acolo nu am rămas pentru mult timp, dorul de călătorii m-a împins să îmi încerc norocul în calitate de stewardesă.

- Asta cred că a fost aventura vieţii tale!

- Da, mai ales că era un domeniu absolut diferit de ceea ce știam eu să fac. A fost o mare provocare, nu cunoșteam nici engleza, doar câteva

cuvinte rămase din școală: «how do you do» și «thank you».

- Și nici nu poţi spune că a fost o alegere lipsită de pericole.

- Așa a reacţionat și mama, i s-a strâns inima când a aflat ce vreau să fac. A stat liniștită până în ziua în care am anunţat-o că am susţinut interviul pentru două companii aeriene din Golful Persic. Și de atunci mama nu a mai avut pace. Asculta toate știrile internaţionale și mă suna să îmi spună unde e cutremur, unde sunt aluviuni etc. Îi era frică să mă întrebe unde zbor în luna respectivă. A fost o aventură de la început până la sfârșit îndeletnicirea asta a mea. M-am apucat de studiul limbii și într-o lună am avut interviul cu Qatar Airways și Emirates Airline. Am ales Emirates și cu ei pot spune că am făcut armata.

Timp de două luni mă trezeam la 4.30 dimineaţa pentru a mă pregăti de ore. Și pe atunci credeam că acela e tot sacrificiul!

- Ce a fost cel mai dificil?

- Oamenii. Lucrul cu persoane de diferite naţionalităţi, clase sociale, culturi, tradiţii. La înălţime vezi adevărata natură umană, sunt persoane care îţi cer imposibilul și nu acceptă nicio alternativă. Am devenit psiholog după experienţa aceasta. Știam din momentul îmbarcării cum va derula zborul. Eu încercam însă să îmi transform zilele și munca într-o experienţă plăcută. În felul acesta glumeam cu pasagerii și acolo am învăţat ce tip de glume ai voie să spui.

- Și nu te-ai simţit niciodată în pericol?

- În general, nu mi-a fost frică niciodată, i-am spus și mamei înainte de plecare că dacă este să ţi se întâmple ceva nu e neapărat nevoie să pleci departe, ţi se poate întâmpla o nenorocire și în propria bucătărie. Deși recunosc, pe durata zborurilor ul-

tra-lungi Dubai-Canada, Dubai-New York sau Australia... mă strângea un pic din spate când vedeam pe monitor că ne aflăm deasupra oceanului și nu e niciun ţărm aproape.

- Nu ţi-a fost frică de discriminare, e știută atitudinea faţă de femei în societatea musulmană, nu teai simţit privită prin prisma unor prejudecăţi despre femei, despre femeile din Republica Moldova?

- Poveste lungă. E și acesta unul dintre motivele pentru care am plecat. Ceea ce mi-a fost dat să văd nu mi se părea adevărat pentru timpul în care trăim. Îmi amintesc un caz când i-am adus un pahar cu apă unui pasager și din pură întâmplare i-am atins mâna, repet, fără nicio intenţie, absolut întâmplător. Nu o să vă vină să credeţi și nici nu o să vă reproduc cu ce insulte m-am ales, deoarece în concepţia lor femeia e murdară, e plină de păcate, deci, nu se poate atinge și nici nu poate să te atingă.

Pentru zborurile spre Arabia Saudită, noi, însoţitoarele de bord, nu aveam voie să purtăm fuste, asta chiar dacă uniformele noastre erau decente, fără decolteu, iar fustele erau până sub genunchi și nu erau croite pe corp. De cele mai multe ori când serveam mesele trebuia să comunicăm cu pasagerii prin intermediul soţiilor lor, pentru că evitau comunicarea cu noi, iar soţiile foarte rar se întâmpla să vorbească engleza.

- Dar care era atitudinea colegilor faţă de tine în colectiv?

- În Dubai totuși situaţia e un pic diferită faţă de Arabia Saudită sau alte ţări. Societatea e mai deschisă, se investește mult în turism și asta presupune și o toleranţă faţă de străini, cultura, tradiţiile lor. Totuși, nu mi-am permis nici acolo ţinute decoltate sau mini. În colectiv eram toţi egali, cu o singură diferenţă – salarizarea. Arabii din Dubai primeau

Interviu

1 FEBRUARIE 2013 un salariu dublu faţă de angajaţii de altă naţionalitate, deși lucrează mai puţin. Timp de un an și jumătate cât am zburat eu, o singură dată am fost în tură cu un coleg din Dubai. Și pe zborul acela un pasager l-a apostrofat pe acel coleg, spunându-i că ar trebui să-i fie rușine pentru ceea ce face, pentru că ei sunt făcuţi să fie serviţi, nu să servească pe alţii.

- Nu te-ai gândit să schimbi compania de zbor?

- Nu, nu m-am gândit să schimb compania din aceste motive. Este una dintre cele mai bune companii în lume. Acolo au o disciplină incredibilă și pași foarte rapizi de muncă și de dezvoltare a personalului. Sunt foarte riguroși în ceea ce fac. Aveam periodic anumite teme de făcut pentru a ne ţine mereu pregătiţi. Îmi plăcea lucrul acesta. Zburam cu un avion de tip A380 și eram aproape de a fi promovată la clasa business (chiar dacă de cele mai dese ori deja ajutam și în cabina business, mai ales pentru a asista pasagerii italieni).

Un alt aspect al muncii mele care îmi plăcea era să ajut în situaţii medicale. Îmi amintesc un caz când un pasager chinez a avut o pierdere de presiune și din cauza asta a avut și o insuficienţă respiratorie. L-am pus în poziţie de recuperare, el era cu sticla de oxigen atașată și culcat pe jos, și îi ascultam pulsul și, în acel moment, un arab m-a rugat să îi pregătesc un cappuccino...

- Și cui i-ai dat prioritate?

- L-am întrebat dacă vrea cu zahăr și i-am spus că am să-i pregătesc neapărat un cappuccino când mă eliberez, iar pentru moment am cu adevărat o altă prioritate. Când am văzut o colegă trecând pe alături am rugat-o să îi aducă cappuccino persoanei respective. La bord, în compartimentul economy aveam 427 de persoane, deci, 400 de caractere diferite și tot atâtea necesităţi. Unii pleacă în vacanţă, în luna de miere, alţii au tragedii ... rolul nostru e să îi ajutăm pe oameni și să le oferim ce avem, nu să-i educăm. Când studiam la colegiul de aviaţie, ni s-a dat drept exemplu în acest sens o istorioară despre un caz care a avut loc în realitate. În timpul unei călătorii avia a familiei regale, o stewardesă din prima clasă l-a întrebat pe copilul regal care e cuvântul magic și întrebarea ei a fost primită ca o ofensă. Emirates a încercat în toate modurile să se facă iertată și doar într-un final a reușit, când cineva a propus să fie umplută grădina regală cu flori, pentru a oferi scuzele companiei. Și au fost iertaţi, pentru că florile sunt o raritate în deșert. Concluzia? Oamenii - parte din problemă și parte din soluţie.

- Ai mai reveni în calitate de însoţitoare de bord într-un avion?

- Mi-e îmi plăcea să zbor și să călătoresc, asta aș face și acum. Motivul pentru care am plecat a fost pentru că nu mai puteam să îmi folosesc doar mâinile. Acolo îţi pui la contribuţie mâinile, răbdarea și politeţea.

Atât. Eu simţeam necesitatea să pun în practică toată energia creativă pe care o am. Sufeream să fac același lucru de fiecare dată. Simţeam că nu îmi pun mintea la contribuţie și era frustrant pentru mine. Mi-a fost foarte greu să găsesc prieteni care au aspiraţii diferite și nu doar idei de party. Stewardesele își trăiesc clipa și atât. Eu nu pot, eu am nevoie să fac ceva care să aibă o consecutivitate firească, să lase urme. Mie îmi place să am persoanele dragi aproape, sunt mai tradiţionalistă. În Emirate, lumea e drăguţă cu tine, dar nimănui nu-i pasă de sufletul tău. Eu mă simţeam fără rădăcini, îmi lipsea familia.

- Pentru că ţie familia ţi-a cam lipsit vreme îndelungată....

- Mama a fost nevoită să plece pe când aveam vreo 18 ani. Eu am rămas acasă să am grijă de bunicul bătrân și de tatăl meu bolnav. El a fost singurul meu confident mult timp. Apoi s-au stins ambii la o distanţă scurtă de timp. Am cunoscut de foarte timpuriu ce înseamnă să fii singură, pentru că atunci când te confrunţi cu probleme, multă lume te uită și te evită. ...Știam cum e să fii singură și când mi-am dat seama că în Emirate eram mai mult singură, în slujba cuiva, departe de mama, departe de prieten, de aer proaspăt, de copacii verzi, de oameni deschiși și veseli cărora le poţi zâmbi fără să fii mustrată pentru asta, am tras linie și am decis să-mi revăd priorităţile. În felul acesta am renunţat și la apropiata mea promovare la clasa business, la un salariu bun, la un job sigur, la calatorii gratis, hotele de 4 stele și m-am întors în Italia. Într-un moment de plină criză financiară mondială.

Nu m-a înţeles nimeni, nici colegii.

Am renunţat la o situaţie financiară bună și m-am întors acasă, la ai mei.

Să spunem că acesta este preţul pe care sunt bucuroasă să-l plătesc ca să-i am pe cei dragi alături.

- Și cât a durat bucuria asta? Nu ai început să simţi necesitatea unei noi ocupaţii?

- La început eram foarte entuziasmată de întoarcere, eram sigură că găsesc de muncă în Italia. N-a fost chiar așa. M-am întors în plină criză și chiar s-a simţit, se făceau concedieri, lumea era trimisă acasă, s-a creat o adevărată panică la început.

Eu aveam foarte mult timp la dispoziţie și prietena mea, care a rămas

11

FLUX

în Emirate, îmi tot spunea să scriu.

M-am gândit să fac un blog pentru cei depresivi și singuri. Să-i motivez pentru o viaţă mai veselă, să adun sfaturi și istorii de viaţă. Pe urmă am schimbat direcţia. M-am întrebat ce sfaturi pot să dau eu altora când am de lucru la viaţa mea, la stilul meu etc. Și așa m-am gândit că ar fi bine să încep prin a-mi schimba calitatea vieţii. Aspectul fashion al vieţii mele a fost cel la care niciodată nu am avut timp să lucrez. Îmi luam haine odată sau de două ori pe an la reduceri și atât. De obicei, mama îmi umplea șifonierul. Așa am decis să deschid un blog de modă (www. nicoleta.me), fără să stau prea mult pe gânduri. Îmi era frică să-mi pierd curajul dacă stau mult pe gânduri.

- Ce e cel mai dificil în activitatea pe care o desfășori acum?

- E multă invidie și răutate în sfera modei, eu însă sunt de părerea că doar pe căi și metode prietenoase se poate ajunge la rezultate și la o reputaţie bună. Nu știu de ce multe bloggeriţe își schimbă atitudinea ca și foștii mei pasageri. Cu cât ajung mai sus, cu atât le crește orgoliul.

E un domeniu în care lucrurile se mișcă foarte repede. Colecţiile, tendinţele durează puţin, trebuie să fii în pas cu tendinţa de azi, că mâine deja s-a dus în trecut. Nici nu-mi imaginam câtă muncă și studiu implică activitatea asta. Eu nu mă definesc ca o cunoscătoare, un model de urmat, un fashion icon etc. Ce fac eu pe blog, e un lucru asupra stilului meu personal. Unde mă reinventez la fiecare postare, de asta și l-am numit Reinvent Yourself. Așa a început și acum când am colaborări, încerc să îmi urmăresc stilul. S-a întâmplat și să refuz anumite colaborări pentru că nu erau la unison cu ideea blogului.

- Care sunt micile tale victorii în acest domeniu?

- Oamenii pe care i-am cunoscut, prietenii noi, și asta îmi umple sufletul pentru că nu e ușor să îţi faci prieteni noi într-o ţară străină și mai ales într-o localitate mică unde nu se petrece mai nimic tot anul. Îi datorez mult blogului pentru că mă ţine ocupată și mai ales că mi-a făcut intrarea într-o lume pe care o credeam superficială. Și dacă fac o retrospectivă acum, e ciudat că m-am îndreptat spre fashion. Niciodată nu am crezut că haina îl face pe om și nu am judecat niciodată după haină pe nimeni. Și acum am mulţi cititori, care promovează diferite stiluri vestimentare și îi respect pe toţi, pentru că încă sunt conștientă că haina nu spune totul. De asta e important ce alegem să spunem despre noi atâta

timp cât mulţi ne judecă după aspect.

- Ce îţi dorești, de fapt? Care e nivelul spre care tinzi, modelul pe care vrei să-l urmezi?

- Sunt în primul an de blogging și nu aveam mari așteptări, precum nici nu înţelegeam mult din tot ce înseamnă lumea fashion și cât e de important să participi la evenimente și să împarţi experienţa cu cititorii tăi.

Am participat la Vogue Fashion Night Out la Milano toamna care a trecut și, probabil, cu proiectul pe care îl lansez în curând o să îmi aducă mai multe drumuri în centrele de modă.

Spre ce tind? Când eram în presă mă întrebam ce fel de jurnalistă sunt, în ce domenii mă regăsesc: social, cultură, investigaţii? Moda și celebrităţile nu m-au interesat în mod special niciodată. Acum îmi place și aș vrea să mă dedic domeniului. Pentru asta am nevoie de timp și de pregătire.

Mai ales că italiana... non è una passeggiata.

- Știu că ai emoţii în legătură cu un proiect la temă, te rugăm să ne dai mai multe detalii.

- E un proiect pe care i-l datorez blogului. L-am creat gândindu-mă la necesităţile bloggerilor de modă și a celor care creează și relatează despre modă. E o platformă unde bloggerii de modă își pot prezenta

ţinutele, iar creatorii de modă și jurnaliștii din domeniu le dau voturi. În felul acesta să promovăm ţinutele cele mai inspirate. Este și o punte de comunicare între designerii de modă și cei care promovează creaţiile lor. E un site unic în domeniu.

Nu există un loc comun unde să aibă spaţiu atât creatorii de modă, bloggerii și jurnaliștii de modă. Aici fiecare se poate prezenta și promova, poate să își creeze o reputaţie. Mai ales pentru designerii emergenţi/începători care au resurse limitate de promovare. Pe starpiq.com, editorii de modă pot să își facă un profil și să își facă cunoscut numele. Să iasă din umbra revistei ca organizaţie.

Sunt pentru cei care nu se identifică cu un brand sau o organizaţie. Să nu uităm, totuși oamenii fac diferenţa. Și am inclus și o pagină de Interviuri pe site, ca meseria mea de bază să nu rămână o amintire, dar să îi dau continuitate. Voi prezenta reportaje de la evenimentele cele mai importante din domeniu și sper să avem și un public de acasă, mai cu seamă că în ultima perioadă și în Republica Moldova ia amploare tendinţa blogurilor de modă.

- Noi îţi dorim succes!

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

FLUX

12

Cultur=

1 FEBRUARIE 2013

SCRIITORUL CARE „PREA CRITICĂ PE TOATĂ LUMEA”

Paul Goma, propus la Premiul Nobel pentru Literatură Scriitorul și disidentul Paul Goma va fi propus pentru acordarea Premiului Nobel pentru Literatură de către Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova.

Decizia a fost luată de Consiliul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, care s-a întrunit vineri, 25 ianuarie, la Chișinău. Este pentru prima dată când este făcută publică o informaţie privind propunerea oficială a unui scriitor de origine basarabeană pentru acordarea Premiului Nobel pentru Literatură.

Potrivit site-ului nobelprize, în fiecare an, Comitetul Nobel trimite membrilor Academiei Suedeze, profesorilor universitari, oamenilor de știinţă din numeroase ţări, laureaţilor la acest premiu, dar și unor alte categorii de persoane invitaţii prin care îi roagă să facă propuneri pentru candidaţii la premiile Nobel din anul următor.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca Centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Laureaţii primesc câte o medalie din aur și un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (930.940 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câștigători pe fiecare categorie. În 2012, Premiul Nobel pentru Literatură a revenit scriitorului chinez Mo Yan. Scriitorul Paul Goma trăiește în prezent la Paris, unde a ajuns împreună cu familia în 1977, având statut

de refugiat politic. Relaţiile sale cu statul român au fost tot timpul deosebit de reci. În timpul comunismului, scriitorul a avut probleme cu Securitatea, iar după publicarea, în 1997, a incomodului său “Jurnal”, Paul Goma a fost hărţuit și marginalizat de elitele românești ale momentului pentru că “prea critica pe toată lumea”. În 1980, scriitorul a refuzat cetăţenia franceză, considerând că este prea târziu pentru aceasta, iar, timp de mai mulţi ani, Goma s-a declarat apatrid. În 1977, o scrisoare deschisă prin care Paul Goma cerea respectarea drepturilor omului în România a fost citită la Radio România Liberă, rezultatul fiind excluderea lui din Uniunea Scriitorilor din România (USR).

Scriitorului i-a fost reconfirmată calitatea de membru al Uniunii Scriitorilor din România în noiembrie 2011.

Unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi din timpul României comuniste și unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori postbelici, Paul Goma s-a născut în Basarabia, pe 2 octombrie 1935. Odată cu cedarea Basarabiei fostei URSS, în urma Pactului Molotov-Ribbentrop, familia Goma s-a refugiat în România. În mai 1952, elev în clasa a zecea a liceului “Gheorghe Lazăr” din Sibiu, Goma a fost convocat la Securitate și reţinut opt zile, după care a fost exmatriculat din toate școlile din ţară, deoarece susţinuse în școală cauza unor persoane anchetate și arestate sub acuzaţia de anticomunism.

A reușit totuși să se înscrie la liceul “Radu Negru” din Făgăraș, pe care l-a absolvit în iunie 1953. În 1954 a susţinut simultan examene de admitere la Universitatea din București,

la filologie română, și la Institutul de literatură și critică literară “Mihai Eminescu”. A reușit la amândouă, dar a ales institutul. Din toamna anului 1955 a avut dispute la seminarii și cursuri cu profesorii Radu Florian, Tamara Gane, Mihai Gafiţa, Toma George Maiorescu, Mihail Novicov, urmând ca în iunie 1956 să fie “judecat” de rectoratul universităţii.

A apărut pentru prima dată “cazul Goma”. După înfrângerea revoluţiei maghiare din 1956 de către trupele sovietice, în luna noiembrie a aceluiași an, Paul Goma și-a predat în semn de protest carnetul de membru UTM. A fost arestat în noiembrie 1956, acuzat de “tentativă de organizare de manifestaţie ostilă”. În martie 1957, el a fost condamnat la doi ani de închisoare corecţională, pe care i-a executat la închisorile Jilava și

Gherla. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu forţat în Bărăgan, la Lătești, azi Bordușani, din judeţul Ialomiţa, unde a rămas până în 1964. În martie 1977 a reușit să publice în revista „România literară” un scurt articol – “Pământ de flori”, în care se referă la urmările dezastruosului cutremur de pământ de la 4 martie 1977. În 1977, Goma a reușit să trimită la postul Radio Europa Liberă o scrisoare deschisă în care cerea guvernului României respectarea drepturilor omului în ţară. Scrisoarea a fost difuzată de postul de radio. În consecinţă, a fost permanent urmărit, apoi arestat și bătut de Securitate. Însă, fiind bine cunoscut în Occident și repertoriat de organizaţia neguvernamentală împotriva încălcării drepturilor omului Amnesty International, Goma nu mai putea fi judecat

și condamnat fără a stârni proteste în străinătate.

La 20 noiembrie 1977, Goma, împreună cu soţia și copilul, au fost decăzuţi din calitatea de cetăţeni români și expulzaţi în Franţa. Ajunși la Paris, au cerut azil politic. Aici Goma și-a continuat lupta împotriva regimului comunist de la București și a lui Nicolae Ceaușescu. A sprijinit înfiinţarea, în 1979, a Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR), comparabil cu sindicatul polonez liber Solidarność. Ca reacţie la activitatea sa anticomunistă, a fost ţinta unui atac cu colet-capcană și a unei tentative de asasinat puse la cale de regimul de la București.

Printre cărţile lui Goma se numără “Jurnal de apocrif” (1999), “Garda inversă” (1997) și “Basarabia” (2002).

Decizia Academiei Suedeze va fi luată în toamna anului 2013.

EPOPEEA KALABALÂKULUI DE LA BENDER:

„Pe când Suedia era guvernată din Moldova” Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, în colaborare cu Ambasada Suediei în Republica Moldova, lansează proiectul internaţional cu genericul „Pe când Suedia era guvernată din Moldova”.

Proiectul este unul cultural-știinţific și are drept scop păstrarea memoriei istorice, promovarea patrimoniului istorico-cultural ce reflectă un segment comun de istorie moldosuedeză-turcă și este legat de numele regelui suedez Carol XII; de asemenea, urmărește și aprofundarea relaţiilor de colaborare între cercetătorii suedezi, turci și moldoveni. În 1709, după înfrângerea suferită în bătălia de la Poltava, împreună cu circa 1000 de militari suedezi, Carol XII, regele Suediei, s-a retras și s-a așezat la Bender, apoi la Varniţa.

La 1 februarie 1713 s-a produs o mare ceartă, urmată de o încăierare între soldaţii turci, tătari și suedezi. Această ciocnire a intrat în istoria suedeză drept kalabalâkul de la Bender (ghalabaliq în limba turcă însemnând ceartă zgomotoasă, confuzie sau, în alt context, o mulţime sau o adunare de oameni, ba chiar un tren cu bagaje). Carol al XII-lea a fost luat prizonier și dus la Timurtash, o reședinţă la ţară, chiar sub Adrianopol (azi Erdine, în partea europeană a Turciei). În toamna anului 1714, la aproximativ șase luni de la kalabalâk, Carol al XII-lea a decis să părăsească Imperiul Otoman

și să revină în ţară. La 11 noiembrie 1714 ajunge la Stralsund în Pomerania suedeză.

Organizatorii principali ai evenimentului la Chișinău sunt Ambasada Suediei în Moldova, Tezaurul Regal de la Stockholm, Ambasada Moldovei în Suedia, Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei.

Proiectul este susţinut de mai multe institu-

ţii suedeze: Fundaţiile Tezaurului Regal, Fondul regelui Gustav VI Adolf pentru cultura suedeză, Fondul Jubiliar al Băncii de Stat a Suediei, Societatea Regală Patriotică a Suediei, Fundaţia Åke Wiberg, Ambasada Suediei în Moldova, Institutul Suedez.

Lansarea oficială a proiectului va avea loc astăzi, 1 februarie 2013, la ora 10.00, în Sala Albastră a Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei în prezenţa reprezentanţilor misiunilor diplomatice, oamenilor de cultură și știinţă din ţară și de peste hotare.

Tot astăzi, în cadrul lansării proiectului, cu începere de la ora 11.00, în Holul de la Etaj al muzeului este inaugurată expoziţia “Pe când Suedia era guvernată din Moldova”, realizată de Tezaurul Regal (Stockholm) și Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei. Expoziţia marchează aniversarea a 300 de ani de la „kalabalâkul” de la Varniţa, perioada aflării regelui suedez Carol XII în anii 1709-1713 la Bender și Varniţa. Expoziţia oferă o retrospectivă a istoriei și a evenimentelor petrecute la începutul secolului XVIII. Expoziţia conţine imagini cu diverse categorii de piese: portretul regelui suedez, obiecte personale ale lui Carol XII - caseta, peruca, tichia din piele de vidră, pălăria neagră de fetru; panorama Constantinopolului, fotografia monumentului de la Varniţa consacrat regelui de la Varniţa, executată în anii ‘20 ai secolului XX, armament de epocă - toate făcând parte din diverse colecţii publice de patrimoniu naţional al Suediei.

Expoziţia este întregită de piesele autentice din patrimoniul Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei: Planul taberei regelui suedez, elaborat în anul 1840 de B. Eitner, o colecţie de piese – cuie, sfeșnic, potcoavă, ghiulele, sticlă de geam, vase de ceramică și sticlă din sec. XVII-XVIII - descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Varniţa în anul 1993.

Expoziţia este însoţită de un eseu elaborat de dr. Per Sandin, în română, engleză, rusă, dedicat vieţii regelui suedez Carol XII și de un material promoţional în română și engleză De asemenea, începând cu ora 13.00, în Sala Albastră își va desfășura lucrările Conferinţa internaţională “Pe când Suedia era guvernată din Moldova”. La conferinţă participă oameni de știinţă de la instituţii academice, universităţi, muzee din Moldova, Suedia, Ucraina, Turcia. Comunicările tratează probleme de istorie a secolelor XVII–XVIII, relaţiile politice ale Suediei cu Rusia și Imperiul Otoman, rolul lui Carol XII, regele suedez în aceste relaţii; kalabalâkul de la Varniţa și aflarea regelui suedez la Bender și Varniţa în anii 1709-1713; problema necesităţii valorificării segmentului de istorie comună moldo-suedeză etc.

Conferinţa de la Chișinău va fi precedată de acţiuni similare la Istanbul și Stockholm.

Materialele conferinţei urmează a fi publicate într-un volum aparte, a cărui lansare este preconizată pentru 30 noiembrie 2013, ziua morţii lui Carol XII.

Cultur=

1 FEBRUARIE 2013

CALEIDOSCOP

„PARTIDUL” NU NE CREDE! NE SUSPECTEAZĂ!

1 februarie

Lucrarea stătuse multe luni la revista „Orizontul”. Fusese chiar plasată în șpalturi, numai că o dispoziţie a cuiva de sus care, astăzi, a ajuns jos, anulase intenţiile redacţiei. Chiar și acum mă invitase „litul” (cenzura), pentru că eram de serviciu la număr. Intenţionau să clarifice ceva, însă se răzgândiră, mușamalizând cazul. De, paralizia inerţiilor. De altfel, ca și în cazul lui Aurel David, ale cărui num și artă sunt departe de atenţia publicului. Eu trebuie să duc totuși la capăt eseul schiţat încă acum 2 ani (despre David).

Duminică. Dar e zi lucrătoare, pentru a se lichida urmările calamităţii subterane. „Duminici lucrătoare” e titlul unei cărţi a mele. Numai că eu aveam în vedere o muncă de duminică ce nu muncește omul, nu-l predispune la gânduri grele, ci o muncă ce înnobilează, înseninează, luminează sufletul. Dar dacă e cazul, duminicile trebuie executată orice muncă necesară, de neamânat.

Duminică lucrătoare, însă pe străzi destulă lume. Și multe florărese cu vasele, cu coșurile aprins-împăunate. Mă apropii de una și întreb cum dă cutare buchet. Îmi spune. Propun ceva mai puţin. „Ei bine, abia de am venit, sunteţi primul cumpărător. Poate sunteţi bun de baftă.

Luaţi buchetul”. „O să-ţi meargă bine, – face o vecină. – e negru, de cruce. După aceștia se ţin lanţ alţi cumpărători. O să dai repede marfa”.

Deci, din smead am ajuns… negru. Și bun de baftă – lucru important într-o duminică lucrătoare.

28.VIII.1986 La Leușeni, nume de familie din cronici străvechi, amintind și de Lăpușneanu: Spancioc.

31.VIII.1986 Cutremurul de pământ a redeșteptat în oameni spaima, a făcut pagube și victime. O revizie nemiloasă în rafturile cu veselă de cristal: căldări întregi de cioburi de Boemia aruncate la lada cu gunoi.

5.IX.1986 Intră pe la redacţie pictorul Igor Vieru. Convalescent, după o boală îndelungată. Zice că timp de doi ani nu a lucrat nimic și acum are o foame nebună de a face ceva: „Îmi vine să iau vopseaua și să o frământ între degete, atât mi-i de dor de muncă”.

7.IX.1986 Redresarea pe plan social, etic scoate la vedere post-factum multe lucruri reprobabile. De ce se află, de exemplu, acolo unde se află Casa Radio?

Pentru că se știa: pe acel teren urma să-și extindă spaţiul instituţional studioul „Moldova-film”. Păi, stimaţi cetăţeni, acel teren a fost pierdut la… jocul de cărţi de către Iordanov, figură cunoscută. I l-a pierdut lui Stepan Lozan, președinte al comitetului de stat pentru radioteleviziune. Iată apucăturile boierești pe contul poporului, pe contul statului. Acești tipi confundau lumea noastră cu moșia lor. La dezmăţurile și orgiile lor cine știe încă ce și câte au mai fost jucate la cărţi. Chiar și destinul unui sau altui om care trebuia avansat sau demolat. Penibilă situaţie!

Colegiul săptămânalului reînnoit. Boţu, Botezatu, Doga înlocuindu-i pe Cupcea, Zagorschi, Filip. Într-adevăr, ultimii nu erau de niciun folos. Dar oare Boţu reușește să facă faţă atâtor obligaţiuni? Sigur că este inclus în zeci de comisii și organe diriguitoare, ceea ce ar fi chiar peste puterile unui Napoleon, nu cele ale unei persoane ordinare.

Ion Druţă publică la noi nuvela „Toiagul păstoriei”. După ani și ani, ne înfăţișează câte ceva.

Lucrare dramatică, zguduitoare în subtextele sale. Cu părere de rău, caz generalizat. Eroziunea relaţiilor dintre oameni, dezbinarea dintre rubedenii, precum și în interiorul neamului întreg, este groaznică. Ce vom învăţa oare? Poate vom înţelege ceva, totuși…

PE L E R I N A J E

11.IX.1986 La noi, în Moldova, cadrele totdeauna s-au ales cu greu, îndelung, până la confuzie. Luni la rând au stat și stau posturile libere. Acolo, undeva, zis – sus, între cineva – oameni, de multe ori întâmplători, nesiguri, fricoși – se măsluiesc fișele candidaţilor și posibililor candidaţi la posturi vacante, se strânge din umeri a „nu știu dacă…”, nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea să-l înainteze pe X sau Y. De câteva luni stă fără șef și revista pentru tineret.

Curios, paradoxal. Acum 20-30 de ani, pe când se înscăunaseră cei alde Boţu, erau mai puţine cadre „pregătite”. Astăzi – sute de tineri inteligenţi, energici, dar, vedeţi, e greu să-l numești pe cineva în funcţie. Spaima că nu le seamănă „celor de ieri” ce aduc cu ei tristeţea trecutului frazeologic steril. Va mai ţine această evaziune? „Partidul” nu ne crede! Ne suspectează!

14.IX.1986 Circulă ultimul banc bulgaro-gabrovean: Gheorghe Marin a tradus 2 coli de anecdote gabrovene, pentru care osteneală a fost primit membru al Uniunii Scriitorilor! Altceva ce ar mai conta? Talent, vocaţie?...

15.IX.1986 La Orhei, a decedat Iu. Barjanschi. Pentru prima oară l-am cunoscut acum vreo douăzeci PENTRU

SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

E M A U S MITROPOLIA

BASARABIEI

D O B R O G E A, M U N T E N I A

ûi M O L D O V A

Pelerinaj în SciŖia Minor / Pe urmele SfinŖilor (Sf.Ap.Andrei, Sf.Ioan Casian ûi Sf.Gherman din Dobrogea) / 28 februarie - zi de Hram 28 februarie - 3 martie 2013

(4 zile / 3 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 27 februarie, ora 19. Sosirea: Duminicć, 3 martie, ora 22.

Mćnćstirile: Sf.Ioan Casian, Sf.Dionisie Exiguul, Sf.Maria-Techerghiol: Mormântul pćr.Arsenie Papacioc, Peûtera Sf.Ap.Andrei, Sf.Arh.Voievozi, Negru Vodć, Lacul Sćrat, Vladimireûti, Bujoreni, Schimbarea la FaŖć. Catedralele: Sf.Ap.Petru si Pavel din CostanŖa ûi Huûi. Oraûele: ConstanŖa, Cćlćraûi, Slobozia, Huûi. Monumentul Tropaemum Traiani de la Adamclisi.

UCRAINA

Lavra POCEAEV / Lacul Sf.Ana / CernćuŖi / Mćn. Bćnceni ûi Boian / Cetatea Hotin a lui útefan cel Mare ûi Sfânt 16 - 17 martie 2013

(2 zile / 3 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖ: 850/700 lei/pers. Plecarea: Vineri, 15 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 18 martie, ora 6.

Mćnćstirile: CremeneŖ, Poceaev, Sf.Duh, Sf.Ana, Bćnceni, Boian. Cetatea Hotin. Oraûul CernćuŖi

MOLDOVA

la Mćnćstirile din munŖii Ceahlću ûi Rarću / Sćrbćtoarea Buneivestiri la mćnćstirea Durću / 25 martie – zi de Hram 23 - 25 martie 2013

(3 zile / 3 nopŖi)

Grup: 7/16 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22.

Mćnćstirile: VoroneŖ, Humor, Sihćstria Rarću, Rarću, Durću, Ceahlću, Petru Vodć, Sihćstria: chilia ûi mormântul pćr.Cleopa Ilie, Secu, Sihla, NeamŖ. Catedrala Mitropolitanć din Iaûi: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva. Oraûele: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu NeamŖ, Iaûi.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

FLUX

Leo BUTNARU

(Pagini de jurnal)

ȱDrumeŖie

13

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

de ani. Pe când eram student la cursurile mici.

Mergeam acasă la Negureni cu mașini de ocazie. Odată opri un microbuz în care erau câţiva călători. Din vorba lor, am înţeles că au a face cu literatura. Unul dintre ei prinse a mă descoase. Apoi se prezentă: poetul Iu. Barjanschi.

Am auzit de el? – mă întrebă. Parcă da. Prinse a vorbi de poezie, în genere, de Victor Hugo, în special. Sub aspect teoretic, era om inteligent. În traducere – așa și așa. Iar în poezia lui „originală” – stihuitor ordinar fără scrupule, conectat permanent la ocazie, ba chiar… anticipator al acesteia. Grafoman. Fie-i ţărâna ușoară…

18.IX.1986 Ieri, când, împreună cu Colca, să ieșim din US, hop și Boţu. Ne salută. Apoi, după o pauză: „Am auzit că ai primit…”. „Da, dar nu de la US”. „Ei, totuna”. „Pentru cineva – totuna, pentru altcineva – cu totul altfel…”. „În genere, cum te simţi?” Zic ceva. Boţul – Boţ – confuzie totală: „Mai vedem ce facem noi.” Astăzi mă invită la el. „De ce erai ieri atât de pesimist?” „Fiindcă mă nedumerește indiferenţa dvs..” „Da, parcă eu nu înţeleg?... Dar n-a depins numai de noi”.

De boi…

Alt dialog. Înţeleg că se simte incomod și, prin știuta sa diplomaţie șmecheră, vrea să mă… ostoiască. De fapt, eu nici nu prea cheltui emoţii cu ei. Pur și simplu, nu-i am de cineva, de oameni. Boţu îmi zice că ar fi bine să vorbesc la conferinţa tinerilor, la Ivancea, pentru că, iată, scrii despre clasici, contemporani, ai ce spune, vorbești cursiv, să fii pe loc, dacă o să avem nevoie… Panglicar… Vorbe, vorbe. Înţeleg încotro bate și ce dorește. Dar – ciuciu!

Tampei – scos din directoratul de la editură.

Boţu și pe acesta l-a făcut membru al US! Leonida – indignată de persiflarismul lui Colca, Cernei, Viorel etc. De altfel, nu-l accept nici eu. Ieri, la o adică, Nic. Vieru mi s-a plâns că Lari, pe când stăteau ei la o cafea, l-a dojenit serios.

Pare-se, Colca nu este indiferent la cele ce i s-a spus. Și ar fi bine să nu fie. „Ochi de sticlă goi”, zice nemulţumita Leonida.

19.IX.1986 „Toată vara prin pădure Cu bădiţa după mure.

Toată vara prin copaci.

Acum legănă și taci”.

Auzisem demult aceste versuri și le credeam, precum le credea și le crede multă lume, că sunt folclor. Însă ele au autor: Nicolai Costenco și sunt scrise până la 1940.

Dacă tot vine pe la US și anexele acesteia insul de la – „planetariu” (așa era numit, „cifrat”, KGB-ul. L.B.), înseamnă că, la noi, șefilor nu le miroase a bine perestroika.

20.IX.1986 Cine e atent la cele ce se întâmplă în intimitatea sa poate înţelege că, precum orizonturile, și sufletul său are o perioadă de înzorire, de luminare, de limpezire treptată. Personal, după ce fac ochi dimineaţa, o oră, poate mai mult, sunt desuet, taciturn, nervos, dezorientat și, încetul cu încetul, această stare dispare, îmi apare altă dispoziţie, altfel comunic cu lumea, știu ce am de făcut în ale muncii.

Curuci – doctor în filologie. Epigrama lui Gr. Vieru: „O, doamne cum n-ar fi război, Dacă-ai hotărât și-ai pus Capul lui Curuci mai sus Decât curul lui Cimpoi!”

10.X.1986 Un drum la Pereni. Altul – la Dubăsari.

La gară, dintr-o discuţie: o tânără s-a înecat la Ghidighici. Vin rudele să o ia de la morgă. Nu găsesc nici cerceii, nici inelul de aur. Încearcă să găsești cuvinte ca să spui ceva despre acest fapt…

Cel mai mare impresionist din toate vremurile – televizorul din apartamentele noastre!

Impresii și depresii.

Evenimente 1789: A fost ales primul președinte al SUA, George Washington 1814: Lordul Byron a publicat “Corsarul” 1866: A fost înființată agenția de știri daneză “Ritzaus Bureau” (poartă numele întemeietorului său, Erik Nicola Ritzu) 1880 Ion Luca Caragiale publică în “Convorbiri literare”, farsa într-un act “Conu Leonida față cu reacțiunea” 1884: A fost publicată prima ediție a Oxford English Dictionary 1896: Premiera mondială a operei “Boema” de Puccini, la Torino 1905: A apărut, la București, “Viața nouă”, publicație lunară, sub direcția lui Ovid Densusianu; revista a devenit principalul organ de presă al mișcării simboliste de la noi 1908: Regele Carlos I al Portugaliei și fiul său, prințul Luis Filipe, sunt uciși la Terreiro do Paco, Lisabona 1912: A apărut, la Iași, revista “Însemnări literare”, sub direcția lui Mihail Sadoveanu și a lui George Topârceanu 1918: Rusia adoptă calendarul gregorian 1919: A fost desemnata prima Miss America 1974: Ilie Năstase este declarat cel mai bun tenismen al anului 1973 și este distins, la New York, cu “Racheta de aur” 1979: Ayatolahul Ruhollah Khomeini s-a întors la Teheran (Iran), după 15 ani de exil 1990: Gabriel Liiceanu înființează la București editura Humanitas.

1998: Intră în vigoare Convenția europeană pentru protecția minorităților naționale 1999: Iuri Voronțov, fostul ambasador al Rusiei în SUA, preia funcția de adjunct al secretarului general al ONU, Kofi Annan

Nașteri 1690: Francesco Maria Veracini, compozitor italian (d. 1768) 1848: Sava Henția, pictor român (d. 1904) 1852: Ion Luca Caragiale, dramaturg, prozator, poet român (d. 1912) 1860: Gustav Weigand, filolog german (d. 1930) 1868: Ștefan Luchian, pictor român (d. 1916) 1894: Lucian Grigorescu, pictor român (d. 1965) 1901: Clark Gable, actor american (d. 1960) 1905: Emilio Gino Segrè, fizician italian, laureat al Premiului Nobel (d. 1989) 1922: Renata Tebaldi, soprană italiană (d. 2004) 1928: Octavian Sava, dramaturg român, realizator TV, autor de texte umoristice 1931: Boris Nikolaevici Elțân, politician rus (d. 2007) 1934: Nicolae Breban, scriitor român 1938: Constantin Popovici, sculptor român (d. 1995) 1944: Lucian Boia, istoric român 1946: Aquilina Severin, cântăreață de muzică ușoară românească.

1968: Lisa Marie Presley, fiica lui Elvis Presley 1970: Nico (Nicoleta Matei), interpretă româncă de muzică ușoară 1973: Yuri Landman, constructor de instrumente muzicale

Decese 1328: Carol al IV-lea, rege al Franței (n. 1294) 1691: Papa Alexandru al VIII-lea (n. 1610) 1733: August al II-lea, rege al Poloniei (n. 1670) 1851: Mary Shelley, scriitoare britanică (n. 1797) 1903: George Stokes, matematician și fizician irlandez (d. 1819) 1908: Regele Carlos I al Portugaliei (asasinat) (n. 1863) 1908: Luís Filipe, Prinț Regal al Portugaliei (asasinat) (n. 1887) 1944: Piet Mondrian, pictor olandez (n. 1872) 1945: Johan Huizinga, eseist și istoric de artă olandez (n. 1872) 1949: N.D. Cocea, prozator, eseist, dramaturg și traducător român (n. 1880) 1958: Clinton Joseph Davisson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1937 (n. 1881) 1966: Buster Keaton, actor american (n. 1896) 1976: Werner Heisenberg, fizician german, laureat al Premiului Nobel în 1932 (n. 1901) 1976: Hans Richter (artist), avangardist german (n. 1888) 1982: Radu Petrescu, prozator român (n. 1927)

FLUX 4

14

Programe 1 FEBRUARIE 2013

Luni FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 18.00 Documentar.

“Global 3000”. 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “Euromaxx”. 22.20 Templul muzicii. 23.00, 0.10 Film. “REŢEAUA” (SUA, 2003). 1.00 “Noapte pe muntele chel”. Modest Mussorgsky. 1.15 Cultura azi. 3.50 Respiro. Program muzical. 5.10 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Cu un pas înainte 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Poliţistul din Beverly Hills (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4415 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.9,10, an 9 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Ночные ласточки” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:55 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:50 Ночные новости 02:05 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R) 05:00 Профилактика 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Program de divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.10 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 1.50, 6.05 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă.

2.20 Garantat 100 de procente. 3.15 Sport. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:38 L’ORDRE DE MALTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MA TERRE 16:54 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DES SOUCIS ET DES HOMMES 20:24 DES SOUCIS ET DES HOMMES 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02 COUSINADES STARTER ! 22:58 COUSINADES - D’UNE JUNGLE À L’AUTRE 23:34 COUSINADES - UN AN SUR LE FIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:03 LE JOUR SE LÈVE 2:33 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

5

Marţi FEBRUARIE

6

Miercuri FEBRUARIE

7

Joi FEBRUARIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Unde se nasc fluturii”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar.

“Joseph Mallord William Turner”. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Accente economice. 12.30 World Stories. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 14.05 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical.

18.00 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social.

21.45 Profil de savant. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. 1.05 Medalion muzical. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Profil de savant. 5.10 Music Mania. 5.25 Natura în obiectiv.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Picături de “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar.

“Apa, aurul albastru”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina.

Magazin agricol. 12.45, 5.10 }n ritm de dans. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Documentar.

“Euromaxx”. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Свiтанок.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25, 5.25 Portrete în timp. Valentin Mândâcanu, traducător, lingvist, publicist. 22.20 Documentar. “Joseph Mallord William Turner”. 23.15, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

1.05 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45, 1.40 Respiro.

Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar.

“Euromaxx”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.50 Părinţi și copii. 16.20 Erudit-cafe. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”.

21.25 Documentar. “Arts 21”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă.

22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 Templul muzicii. 3.50 La curţile dorului.

5.05 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show. Top chef 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serviţi, vă rog! 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: O descoperire periculoasă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4416 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Sunt spion 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.11,12, an 9 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 17.00 в связи с профилактическими работами 17:00 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Ночные ласточки” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:05 “Городские пижоны”. “Задиры”. Новый сезон 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 04:25 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Program de divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00 Seriale.

10.20, 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de procente. 1.55 - 6.20 Revizie tehnică.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 PAPILLES 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 QALLUNAALIAQPALLIANIQ, DIRECTION SUD 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES SOUCIS ET DES HOMMES 15:52 DES SOUCIS ET DES HOMMES 16:41 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 LA BRINDILLE 20:57 LA FRANCE QUI SE LÈVE TÔT 21:19 LA CARTE 21:28 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02 LE PIÈGE AFGHAN 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 THALASSA 2:50 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 DOCUMENTAIRE

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serviţi, vă rog! 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: La intalnire cu pericolul 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4417 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Commando 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.13,14, an 9 00:00 Știrile Pro Tv din sport 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Ночные ласточки” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:05 “Городские пижоны”. “Гримм” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 7.00 - 17.00 Revizie tehnică. 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 17.20, 19.30 Program de divertisment. 17.50, 23.55, 2.15, 6.20 Teleenciclopedia. 18.00, 20.30, 0.15, 5.10 Seriale. 20.00, 3.30 Telejurnal. 2.25 Dănutz. S.R.L. 3.15 Sport. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:36 JACQUES DUTRONC, 2 OU 3 CHOSES QUE JE SAIS DE LUI... 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MÉLODIE EN SOUS-SOL 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:18 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:03 NOS ARCHIVES SECRÈTES 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:03 ENQUETE SUR LE NIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 UN PETIT MENSONGE 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: La întâlnire cu pericolul (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Mesaje misterioase 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4418 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Fosta mea super-gagică 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.15, 16, an 9 00:00 Știrile Pro Tv din sport 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Ночные ласточки” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:35 Сергей Бугаев, Татьяна Друбич, Станислав Говорухин в фильме “Асса” 03:00 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Program de divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.15, 5.10 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 23.50, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.40 Dănutz.

S.R.L. 2.15 Interes general. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:35 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:47 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:32 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:44 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:31 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 LE PIÈGE AFGHAN 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:01 9 MM 23:41 DIMANCHES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:51 QALLUNAALIAQPALLIANIQ, DIRECTION SUD 2:43 QUESTIONS À LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Programe 1 FEBRUARIE 2013

8

Vineri

9

FEBRUARIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00, 1.05 La noi în sat. 12.40, 1.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Свiтанок. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.00 Portrete în timp. 16.30 Videoteca copiilor. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!”Talk-show. 21.25 Documentar.

“Arts 21”. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Mesaje periculoase (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Visul american 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4419 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Anotimpul Vrăjitoarei 22:30 Film: Crimă de înaltă trădare 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ералаш” 16:40 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Год до ХХII Олимпийских игр 2014 в Сочи” 23:55 “Вечерний Ургант” 00:45 “Primele știri” (rus) 00:55 “После школы” 01:45 Игорь Бочкин, Марина Могилевская в фильме “Репортаж” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:10 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Program de divertisment.

8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.10 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 2.45, 6.20 Teleenciclopedia.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 1.55 O dată’n viaţă. 3.10 Sport. 4.15 Mălăele de 5 stele.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:36 LA FRANCE SAUVAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LE PIÈGE AFGHAN 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:02 DES SOUCIS ET DES HOMMES 22:51 DES SOUCIS ET DES HOMMES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:04 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:47 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:40 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Sâmbătă FEBRUARIE

10

FEBRUARIE

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Știinţa și vinul - un nou pact”. 7.05 Legendele muzicii. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Serial în desen animat.

“Pocahontas”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00, 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar.

“Euromaxx”. 13.25, 1.00 Chișinăul de ieri și de azi. 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.30 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 16.00 Baschet masculin. Campionatul RM. “Donbaschet USM” - “UASM”. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi.

18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.35 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. “FRATE ȘI SORA” (Italia). 0.10 Eruditcafe. 1.15 Medalion muzical. 3.15 Fii tânăr! 4.30 Music Mania. 5.10 Aniversări. Bavel Bechet la 60 de ani.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 Concert 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.45 Teleshopping 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game show. Cu banii jos

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Zâmbiţi, vă rog! 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Trăiește clipa 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Tabără cu bucluc 16:45 Film: Sister act 2 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Hoţ de diamante 22:30 Film: Corupţie în Cartierul Chinezesc 00:45 Știrile Pro Tv (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Serial: Cu un pas înainte (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Анатолий Папанов в фильме “Разрешите взлет!” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45“Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 “Первая любовь” 12:00 Новости (с субтитрами) ДЕНЬ ВЯЧЕСЛАВА ТИХОНОВА НА ПЕРВОМ КАНАЛЕ 12:15 Премьера. “Вячеслав Тихонов. Утомленный судьбой” 13:10 Вячеслав Тихонов в фильме “Дело было в Пенькове” 14:45 “Вячеслав Тихонов. Последняя встреча” 15:35 Вячеслав Тихонов в детективе “Европейская история” 17:05 “Вспоминая Вячеслава Тихонова” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 “Вспоминая Вячеслава Тихонова”. Продолжение 19:15 Вячеслав Тихонов в фильме “Доживем до понедельника” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 Премьера. Стив Карелл в комедии “Безумное свидание” 01:00 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:40 Джефф Бриджес в комедии “Поцелуй меня на прощание” 03:15 Кэмерон Диас в фильме “Подальше от тебя” 05:20 “Пока все дома”

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 Acasă în bucătărie (r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste (prima ediţie din acest sezon) 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Miniserie: Inelul nibelungilor 11:00 Film: Tabara cu bucluc (r) 13:00 Știrile ProTv 13:30 Teleshopping 13:45 Film: Șapte ani în Tibet 16:45 Teleshopping 17:00 Film: Poliţistul din Beverly Hills 2 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Sunt plecat în oraș 22:30 Film: Suspiciunea 00:30 Știrile Pro Tv (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Film: Poliţistul din Beverly Hills 2 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 Ф и л ь м “ Ур о к и французского” 07:30 Никита Михалков в фильме “Станционный смотритель” 08:35 “Армейский магазин” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. Среда обитания. “Чтобы ложка стояла” 13:10 К 90-летию Российской гражданской авиации. Леонид Филатов, Александра Яковлева, Георгий Жженов в фильме“Экипаж” 15:30 “Светлана Крючкова. Я научилась просто, мудро жить…” 16:25 Нонна Мордюкова, Светлана Крючкова, Юрий Богатырев в фильме “Родня” 18:00 Премьера. “Один шанс из тысячи” 18:55 “ДОстояние РЕспублики: Лев Лещенко” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 “Мульт личности” 23:20 “Yesterday live” 00:20 “Познер” 01:10 Игорь Кваша, Олег Янковский, Инна Чурикова в фильме Марка Захарова “Тот самый Мюнхгаузен” 03:20 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 03:50 “Светлана Крючкова. Я научилась просто, мудро жить…”

7.00 Zestrea românilor. 8.10, 0.45 Parteneri de week-end.

9.00 - 14.00, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 19.30 Program de divertisment. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. 0.00, 6.20 Teleenciclopedia. 1.20 Profesioniștii... 2.10 Ne vedem la TVR. 3.35 Europa mea. 4.00 Sport. 4.15 Viaţa satului.

7.00 Zestrea românilor. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00-14.00, 17.00, 20.30 Seriale. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 14.30, 15.00, 19.30 Program de divertisment.

16.00 Tezaur folcloric. 19.00, 6.35 Reporter. 22.45 Parteneri de weekend. 23.20 Dănutz. S.R.L. 1.05 O dată’n viaţă. 2.50 Garantat 100 de procente. 3.40, 6.15 Teleenciclopedia. 4.05 Olimpiada veseliei. 4.35 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 CORNEIL ET BERNIE 10:58 CORNEIL ET BERNIE 11:11 STELLINA 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:01 CURIEUX BÉGIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:57 TOUT SUR MOI 16:19 TOUT SUR MOI 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 TOUT LE MONDE CHANTE CONTRE LE CANCER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:28 PEUPLES DU MONDE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 CORNEIL ET BERNIE 10:57 CORNEIL ET BERNIE 11:11 STELLINA 11:34 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:04 SCIENCE OU FICTION 12:31 COQUELICOTS ET CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:47 VENDÉE GLOBE 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:33 FLASH INFO 16:35 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 LA FRANCE SAUVAGE 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MADAME BROUETTE 23:44 LE CHEVREUIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:47 9 MM 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 KIOSQUE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.00, 21.00, 23.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film.

“FRATE ȘI SORA” (Italia). 7.50 Documentar.

“Viaţa noastră pe WEB”. 8.05 Vedete la bis.

9.05 Documentar. “Știinţa și vinul - un nou pact”. 10.00 Știinţă și inovare.

10.30 Părinţi și copii. 11.00 ARTelier. 11.30, 1.05 Dor. Program muzical.

12.00 “Top-Topălici și cei șapte pitici”. Spectacol al Teatrului Municipal “Guguţă”. 12.45 Videoteca copiilor. 13.00 Volei. Campionatul RM. “Dinamo” (Chișinău) - “Speranţa” (Vulcănești). Transmisiune în direct. 14.30 Documentar. “Euromaxx”. 15.05 Serial în desen animat. “Pocahontas”.

16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 “Art-club” (рус). 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.30 O seară în familie. 21.25 World stories - lumea în reportaje. 22.20, 23.25 “O înţelegere cu anii am să fac...” Concert cu Ana Puică. 0.20 Fii tânăr! 1.35 Știinţă și inovare. 2.20, 4.10 “Ninge, ninge cu vedete...” Spectacol muzical. 5.30 La curţile dorului.

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

1-8 februarie Berbec O perioadă diferită, cu o energie care predispune la analiză, organizare, disciplină și chiar o înclinaţie către a face unele sacrificii, de dragul armoniei.

Taur Principala tentaţie a săptămânii vine sub forma unei dorinţe puternice de a te închide faţă de orice sugestie, chiar și faţă de sentimentele celor dragi.

Gemeni Primești semnale care te atenţionează asupra iluziilor pe care le susţii, le întreţii zi de zi și le propagi. Subiectul lor este viitorul tău profesional.

Rac Primești o mână de ajutor de la unul dintre partenerii de nădejde, mai mult pentru a te echilibra decât pentru a te scoate dintr-o problemă.

Leu Ești conștient(ă) de faptul că bunăstarea echipei tale înseamnă că și ţie îţi va merge mai bine, dar nu poţi împărţi mai echitabil profitul realizat.

Fecioară Tu determini succesul sau insuccesul propriilor demersuri.

Siguranţa de sine, cea reală, nu cea mimată, este o taină ce nu trebuie să îţi scape.

Balanţă Poţi avea parte de o oarecare devitalizare, o senzaţie de oboseală, care trebuie luată în calcul. Corpul tău cere ce are nevoie și trebuie să îl asculţi.

Scorpion Privești cu îngăduinţă încercările adversarilor tăi de a acredita ideea că ești la mâna lor. Există un adevăr în anumite chestiuni, dar nu chiar în toate.

Săgetător O perioadă în care trebuie să împaci două domenii separate: familia și serviciul. Vei reuși să faci faţă ambelor direcţii, chiar dacă nu îţi place această situaţie.

Capricorn Ţi se pun multe piedici și asta înverșunează, deși știi că nu e cazul să pui prea multă forţă în demersurile pentru consolidarea poziţiei profesionale.

Vărsător Te simţi mai sigur(ă) pe tine de când ai luat decizia de a limita risipa și a da banii din mână doar când e vorba de ceva care chiar contează.

Peşti Simţi nevoia să te opui unor planuri ale partenerilor tăi.

Dacă taci, ai avantajul de a nu fi luat(ă) prin surprindere, dacă vorbești, îi vei pune în gardă.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 269 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

CK

FLUX

16

Cum poţi combate retenţia de lichide pentru a slăbi rapid

Diverse

1 FEBRUARIE 2013

Ce se întâmplă atunci când bem alcool înainte de a merge la culcare Un păhărel de alcool consumat înainte de a merge la culcare te-ar putea face să adormi mai repede, însă nu îţi garantează un somn liniștit și odihnitor, sunt de părere cercetătorii britanici, transmite Mediafax.

Cu toţii știm că este bine să consumăm zilnic peste doi litri de lichide deoarece hidratarea este deosebit de importantă pentru echilibrul organismului nostru, dar puţini dintre noi respectă această regulă.

Una dintre principalele probleme de sănătate care apar ca urmare a dezechilibrului între lichidele pe care le absorbim și cele pe care le pierdem este retenţia de apă.

Aceasta afectează întreaga siluetă generând o senzaţie de disconfort, greutate și umflare. Retenţia de apă poate fi cauzată de o microcirculaţie deficitară ce conduce la acumularea excesivă de apă în organism sau poate sugera existenţa unei probleme renale sau cardiace. Înainte de a apela la medicamente pentru a combate retenţia de apă, este o idee bună să încercăm o cură de banane. Acestea conţin mult potasiu, un mineral esenţial pentru organism, care menţine echilibrul acido-bazic al fluidelor din corp, sporește diureza și intervine în procesul de eliminare a sodiului. Potasiul ajută în foarte mare măsură și la buna funcţionare a glandelor suprarenale și la eliminarea rezidurilor organice, asigurând echilibrul apei în organism.

Pentru a reuși să menţinem un echilibru al apei în organism și să slăbim sănătos este important să consumăm multe lichide de-a lungul zilei, să avem un regim alimentar sărac în sare, alcool, mezeluri, prăjeli, dulciuri și să apelăm la diverse suplimente alimentare naturale pentru a ne ajuta să evităm atât deshidratarea, cât și retenţia de apă.

Romanialibera.ro

O echipă de specialiști de la London Sleep Centre spune că studiile au demonstrat că alcoolul perturbă ciclul normal al somnului. Mai mult, consumat în mod constant, alcoolul poate duce la insomnie, afirmă aceștia, citaţi de bbc.co.uk.

“Unul sau două pahare de alcool ar putea să-ţi confere o stare de bine pe termen scurt, însă, dacă este consumat constant înainte de culcare, alcoolul poate cauza probleme semnificative. Așa că, dacă ai băut seara, este mai bine să lași să treacă o oră sau două până ce mergi la culcare, pentru ca o parte din alcool să fie eliminată din organism”, spune doctorul Irshaad Ebrahim, director medical la London Sleep Centre.

Acesta a adăugat că, în cazul unui consum constant de alcool înainte de culcare, se poate ajunge la dependenţă. De asemenea, unul dintre efectele “minore” este reprezentat de faptul că aceia care consumă alcool seara ajung să sforăie în timpul nopţii. “Alcoolul poate să înăbușe respiraţia, așa că aceia care nu sforăiau înainte se transformă rapid în persoane care sforăie, iar cei care sforăiau înainte de a consuma alcool în mod constant pot ajunge să se confrunte în timpul somnului cu apneea (oprire temporară a respiraţiei, n.r.)”, a adăugat specialistul.

Autorii cercetării au spus că, pentru obţinerea acestor date, au analizat în detaliu un număr de 20 de studii în acest domeniu și au descoperit astfel că alcoolul pare să modifice somnul în trei feluri. În primul rând, accelerează instalarea stării de somnolenţă. Al doilea efect nesănătos este acela că somnul este prea profund. Aceste două schimbări – care sunt identice cu efectele medicamentelor antidepresive asupra oamenilor – ar putea fi contestate, însă explică de ce unii oameni care au insomnie consumă alcool.

Specialiștii sunt de părere însă că al treilea efect al consumului de alcool înainte de culcare fragmentarea somnului în cea de-a doua parte a nopţii - este cel mai puţin plăcut. Alcoolul reduce timpul petrecut în REM (mișcarea rapidă a ochilor în timpul somnului), faza somnului în care se produc cele mai numeroase și cele mai intense vise.

“Din această cauză, somnul este mai puţin odihnitor”, a mai spus doctorul Ebrahim.

SĂNĂTATE

STUDIU

De ce nu este bine să suf laţi nasul dacă este înfundat

Motivul pentru care este bine să faci sport înainte de a mânca micul dejun

Iată care este soluţia pentru eliberarea căilor respiratorii Atunci când aveţi nasul înfundat, aveţi tendinţa să-l suflaţi, însă acest gest face mai mult rău decât bine. În cazul răcelilor, nasul înfundat este cauzat de inflamarea vaselor de sânge din interiorul căilor respiratorii, explică medicul Ayah Al Ayoubi, consultant ORL și chirurg la Chase Farm Hospital din Londra.

Nu numai că suflarea nasului nu ajută la desfundarea lui, ci atunci când suflaţi forţat, infecţia ar putea ajunge în sinusuri.

Nici dacă staţi deasupra unui vas cu apă fierbinte, inhalând aburii, nu vă va ajuta să vă eliberaţi căile respiratorii. Singura soluţie rămân de-

congestionantele pe care le puteţi găsi fie sub formă de tablete, fie sub formă de spray nazal. Acestea conţin substanţe chimice care acţionează ca vasoconstrictoare, îngustând vasele de sânge din interiorul nasului și eliberând căile respiratorii. Însă decongestionantele ar trebui evitate de către persoanele care suferă de diabet, glaucom, boli de inimă sau hipertensiune, deoarece

cresc presiunea sângelui și ritmul cardiac.

Spray-urile sunt de 4-5 ori mai eficiente decât tabletele și au mai puţine șanse să cauzeze efecte secundare, deoarece cantitatea de medicament absorbită de organism este limitată. Singurele efecte adverse ale spray-urilor sunt senzaţia de gură uscată, gât uscat sau strănut, pe când pastilele pot cauza ameţeli și ritm cardiac crescut.

Trebuie să ţineţi cont și de faptul că nu puteţi folosi decongestionantele o perioadă îndelungată, dacă le luaţi mai mult de o săptămână puteţi dezvolta rinita medicamentoasă (congestie nazală mai severă, declanșată de administrarea prelungită a unui vasoconstrictor).

Doctorulzilei.ro

mult mai groase în cazul persoanelor care sforăie decât la celelalte persoane. Îngroșarea arterei poate fi cauzată de vibrațiile constante ale sforăitului, care duce la inflamaţie.

Oamenii de știinţă au de gând să efectueze pe viitor un studiu mai elaborat pentru a descoperi dacă persoanele care sforăie sunt mult mai predispuse atacurilor de cord și accidentelor vasculare cerebrale. “Sforăitul este mai mult decât o neplăcere și nu ar trebui să fie ignorat.

Pacienții trebuie să solicite tratament ca și în cazul altor factori de risc de boli cardiovasculare ca: apneea în somn sau hipertensiunea arterială”, a mai adăugat doctorul.

Cotidianul britanic notează că s-a ajuns la aceste rezultate, după ce oamenii de știinţă au încercat să afle dacă sportul este mai eficient dacă este practicat pe stomacul gol sau după masă.

Cercetătorii de la Universitatea din Northumbria, Marea Britanie, au rugat un grup de 12 bărbaţi activi, care trebuiau să fac sport la ora 10 dimineaţa. Jumătate dintre voluntari au fost rugaţi să facă sport pe stomacul gol, în timp ce a doua jumătate de participanţi trebuiau să facă sport după ce au mâncat.

Imediat după antrenament, bărbaţilor li s-a oferit un milkshake cu ciocolată. La prânz voluntarii au primit paste. Cina era bazată pe alimente care stimulează arderile. În urma acestui experiment, cercetătorii dr. Emma Stevenson și Javier Gonzalez au constatat că persoanele care fac sport dimineaţa pe stomacul gol slăbesc mai repede decât cele care obișnuiesc să mănânce înainte de a face sport.

Experţii sunt de părere că sportul pe stomacul gol ajută la stimularea metabolismului și determină corpul să ardă cu 20% mai multe grăsimi.

Evz.ro

Gandul.info

Un obicei deranjant din timpul somnului este mai periculos decât fumatul şi obezitatea Persoanele care se confruntă cu această neplăcere sunt mai predispuse atacurilor de cord, decât obezii și fumătorii Deși se credea iniţial că acest obicei poate perturba doar somnul, specialiștii avertizează că poate indica și îngroșarea arterei carotide, fenomen care duce la apariţia hemoragiilor cerebrale, a accidentelor vasculare și a infarctelor.

Sforăitul este o problemă cu care se confruntă frecvent aproape un sfert dintre femei și unul din 10 bărbaţi, iar aproape jumătate din populaţie sforăie ocazional.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Detroit a descoperit că persoanele

care sforăie frecvent sunt mai predispuse îngroșării arterei carotide, responsabilă cu transportarea sângelui oxigenat către creier. Sforăitul poate determina și rigidizarea arterelor, cauzând atacuri de cord, accidente și hemoragii cerebrale.

,,Cercetarea noastră este o nouă dovadă că sforăitul nu este atât de benign cum se credea. Așa că, data viitoare când nu vă puteţi odihni din cauza partenerului care sforăie, în loc să îl daţi afară din dormitor, sfătuiţi-l să meargă la un control medi-

cal”, explică medicul Robert Deeb Doctorul Deeb și colegii săi au studiat 54 de femei și bărbaţi cu vârste între 18 și 50 de ani.

Cercetătorii au descoperit ca straturile interioare ale pereţilor arteriali erau

CK

Persoanele care obișnuiesc să facă sport dimineaţa pe stomacul gol ard cu până la 20% mai multe grăsimi, spre deosebire de cele care preferă să mănânce, iar mai spoi să facă exerciţii fizice.

Acestea sunt concluziile unui studiu recent, preluat de Daily Mail.