Ziarul Flux, Ed. 12 (792)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

FLUX

Preţ contractual Cursul valutar 1.04.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Hrisant, Daria și Ilaria

1 EURO..............................16.9234 1 Dolar american ............. 11.9132 1 Leu românesc ................ 4.1095 1 Rublă rusească ............... 0.4199 Timpul probabil:

Maxima zilei “Dar libertatea nu înseamnă libertinaj, libertatea instinctelor oarbe, trăirea în hazard și în eventual.”

1.04.2011

2.04.2011

Soare,

Soare, 7 14 0C

6 17 0C Mircea Eliade Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

ACTUAL

PAGINA

Aranjamentele prietenilor noştri ruşi cu prietenii noştri germani

4

ATITUDINI

PAGINA

HOMO…LDOVA?

5

PAGINA

IMPORTANT

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

Bugetul a fost votat în schimbul datei de 5 iunie pentru alegerile locale

DOSAR

PAGINA

Fondat în 1995 z Nr. 12 (792)

ABONAREA 2011

Târgul din AIE s-a produs

Moscova acceptă reformatarea misiunii de menţinere a păcii pe Nistru

3

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 1 aprilie 2011

Legea Bugetului de Stat a fost adoptată joi, 31 martie, în lectură finală, cu 54 de voturi pro și 29 împotrivă. Bugetul prevede aproximativ 19 miliarde de lei la capitolul venituri și cheltuieli de peste 20 de miliarde de lei. Deficitul de peste 1 miliard 260 de milioane de lei va fi acoperit în cea mai mare parte din granturi și împrumuturi externe. Opoziţia comunistă nu a susţinut Bugetul, considerându-l antisocial și orientat spre cerinţele donatorilor externi.

Deputatul Mihai Ghimpu, tot el unchiul primarului de Chișinău, Chirtoacă, a condiţionat votarea legii Bugetului de numirea datei alegerilor locale pentru 5 iunie, înaintea plecării în vacanţă a celor circa 150 de mii de studenţi din capitală.

După o pauză de consultări și dezbateri în contradictoriu, târgul propus de Ghimpu a fost acceptat, deputaţii AIE stabilind data de 5 iunie pentru scrutinul local în termen.

Riscul unui memorandum Kozak actualizat Vlad Cubreacov în discuţie cu domnul prof. dr. Iulian Chifu, analist de politică externă, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, Bucureşti

UNDE NE INTEGRĂM ŞI CU CE PREŢ Notele unui fost euroentuziast care încă nu a devenit eurosceptic

Filat îl maimuţăreşte pe Voronin, dar riscă să ajungă ca Stalin

XXX

(citiţi pag. 3)

XXX

(citiţi pag. 9)

DATORIILE ISTORICE LA GAZE: Filat şi Tănase cedează tactic Soluţia Lazăr, criticată unanim în problema propagandei homosexuale în şcoli şi societate XXX

XXX

(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 4)

BASTA! La Bălţi aşa nu se mai poate!

Interviu cu Igor Ciuru, vicepreşedinte PPCD XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 5)

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 547 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

1 APRILIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

Moscova acceptă reformatarea misiunii de menţinere a păcii pe Nistru Operaţiunea de menţinere a păcii în contextul reglementării conflictului transnistrean trebuie reformatat, a declarat, marţi, la Moscova, Serghei Lavrov, șeful diplomaţiei rusești. „Cât privește operaţiunea de menţinere a păcii sunt absolut de acord că în contextul reglementării diferendului, aceasta trebuie reformatată”, a declarat Lavrov, citat de RIA „Novosti”. Ministrul rus crede că operaţiunea respectivă a fost una dintre cele mai reușite din lume, pentru că din 1992 nu au avut loc incidente serioase în regiune. „Trebuie să ne gândim cum să adaptăm prezenţa internaţională la acele misiuni, care vor decurge din planurile de reglementare”, a menţionat Lavrov, care consideră că „acestea, desigur, vor fi altele, dar nu numai de menţinere a stabilităţii în regiune”.

Misiunea de pacificare în regiunea transnistreană este asigurată de 402 militari ruși; 492 de transnistreni și 355 de soldaţi moldoveni, precum și zece observatori din partea Ucrainei.

Anterior, autorităţile de la Chișinău, dar și cele de la Bruxelles, au declarat că și-ar dori transformarea misiunii de pacificare existentă de la Nistru în una de observatori civili internaţionali.

HotNews.md precizează că ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, a efectuat o vizită la Moscova. În cadrul discuţiilor cu Leancă, Serghei Lavrov a declarat că Rusia pledează pentru oferirea unui statut special Transnistriei în cadrul Republicii Moldova. Lavrov a menţionat că Rusia este interesată în distrugerea muniţiilor ruse din regiunea transnistreană pe teritoriul Federaţiei Ruse.

NO COMMENT!

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, despre diferendul transnistrean „Am discutat despre reglementarea conflictului transnistrean. Suntem și unii, și alţii dispuși să reluăm cât mai repede posibil negocierile oficiale privind elaborarea unui compromis politic care să propună un model de stat unitar în cadrul integrităţii teritoriale a Moldovei, cu un statut special pentru Transnistria. Asupra acestui fapt trebuie să se pună de acord, întâi de toate, chiar Chișinăul și Tiraspolul, pe bază de paritate și respect reciproc, așa cum li se și cuvine părţilor negociatoare.”

„Înţelegerile trebuie făcute pe bază de egalitate și respect reciproc, după cum se și cuvine în cazul părţilor negociatoare, dar scopul final ni se prezintă aproximativ identic – un statut special al Transnistriei în cadrul statului unitar și în cadrul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, care, apropo, este un stat cu neutralitate consfinţită constituţional, fapt pe care îl apreciem drept o contribuţie esenţială la construirea arhitecturii de securitate de pe continentul european”.

„Nimeni nu dorește ca actuala stare de lucruri să contribuie la conservarea situaţiei.

Ne pronunţăm activ pentru reluarea negocierilor în cel mai larg format. Este într-adevăr important să fie iniţiat cât mai curând procesul oficial în care, într-o primă etapă, să se convină asupra înţelegerii de lansare a negocierilor în format complet, și noi vom face tot posibilul pentru ca părţile să ajungă într-un asemenea punct. Sprijinul nostru va fi unul activ.”

„Sunt absolut de acord că în contextul reglementării conflictului transnistrean urmează a fi reformatată operaţiunea de menţinere a păcii, operaţiune care a fost una dintre cele mai de succes printre cele care continuă în prezent în orice punct al lumii. După anul 1992, când a încetat vărsarea de sânge, nu au fost admise nici un fel de incidente serioase, oricât de mici ar fi fost acestea.” „În anul 2003, când negocierile erau în derulare, au fost evacuate din Transnistria peste 50 de eșaloane cu muni-

Sursa: hotnews.md

Uniţi în interese, rivali în lupta pentru putere Declaraţiile dure, învinuirile și ameninţările se aud tot mai des în interiorul coaliţiei de guvernământ.

Dacă până acum acestea erau alimentate de conflictele de interese și împărţirea sferelor de dominaţie, acum atacurile reciproce mai au o ţintă precisă - apropiatele alegeri locale. Coincidenţă sau nu, conflictele în alianţă iau amploare, cu precădere, atunci când premierul liberal-democrat este plecat din ţară.

Mai exact, Filat aruncă nada și ia avionul spre ţări străine, iar partenerii de la guvernare abia prididesc cu replicile.

Cine se teme de Vladimir Filat?

Dacă vă mai amintiţi, la ultima descindere a premierului pe meleaguri, se zice, elveţiene, a luat amploare conflictul privind intenţia „Moldtelecomului” de a majora tarifele la telefonia fixă. Într-o dispoziţie transmisă prin intermediul serviciului său de presă, premierul a acuzat Ministerul Economiei și, implicit, pe ministrul democrat Valeriu Lazăr, de complicitate cu managerii S.A. „Moldtelecom”.

A acuzat și a plecat, lăsându-și colegii miniștri și colegii parlamentari să se întreacă în declaraţii. „Nici procurorii nu scriu așa!”, a comentat ministrul Economiei epistola superiorului său. Lazăr a precizat că el personal se îndoiește de autenticitatea documentului, dar a spus, totodată, că acesta ar fi un element de PR politic.

Nici șeful de partid al ministrului, Marian Lupu, nu s-a lăsat mai prejos și i-a acuzat pe liberal-democraţi că ar fi provocat scandalul în jurul companiei „Moldtelecom” și a Băncii de Economii, din considerente electorale, în vederea apropiatelor alegeri locale. Dar a făcut aluzie și la posibilitatea creării unei coaliţii roșii-verzi în chestiunea deosebit de sensibilă pentru el, cea a alegerii șefului statului.

La întoarcere, Filat i-a anunţat pe toţi că nu este un premier-marionetă, i-a recomandat șefului PD să fie mai rezervat în declaraţii și a precizat că nu comentează tâmpenii.

Vorbele tari și duelurile verbale s-au înteţit odată cu prezentarea proiectului Legii Bugetului.

Aliaţii s-au învinuit reciproc de faptul că ar urmări anumite interese și că tocmai din aceste interese ar dori să modifice proiectul propus. Ministrul de Finanţe, Veaceslav Negruţa, a fost mai explicit și a spus că interesele ţin de accizul la tutun și la băuturile alcoolice tari. Ministrul liberal-democrat a fost pus la punct de spicherul Marian Lupu, care i-a spus „în faţă” să nu-și mai permită să iasă cu declaraţii de interes politic pentru partidul pe care îl reprezintă.

Filat a pus bomba ca să arunce în aer Alianţa? În toiul dezbaterilor privind acceptarea sau neacceptarea Bugetului, premierul Filat și-a făcut iarăși valiza și a plecat prin străinătăţi, de data aceasta la Bruxelles. Dar nu înainte de a le mai plasa aliaţilor o bombă, vorba lui Mihai Ghimpu, și anume, ameninţarea cu demisia Cabinetului de Miniștri. Aceasta în cazul în care proiectul Legii Bugetului de Stat nu va fi aprobat de către Legislativ până la 1 aprilie. Pentru că, a spus premierul, el s-a angajat să facă ordine în ţară și are obligaţii faţă de partenerii externi și, evident, faţă de cetăţenii pe care-i guvernează, aproape de unul singur.

Dar poate că se vrea această demisie, dacă se vorbește atâta despre ea, s-a întrebat retoric ministrul Economiei, Lazăr. Aici însă a venit rândul șefului liberalilor, Mihai Ghimpu, să iasă la rampă.

El a calificat declaraţiile premierului privind demisia drept șantaj, acuzându-l pe liderul PLDM că a

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ţii, acolo rămânând ceva mai puţin decât jumătate din ceea ce am avut. Aceste depozite cer o atenţie permanentă, întrucât ei pot sustrage această uriașă cantitate de substanţe deosebit de periculoase. Mult din ceea ce se afla acolo a fost casat deja la faţa locului, însă nu este posibil să casăm totul”. „Partea transnistreană se pronunţă în mod univoc pentru ca o asemenea evacuare să fie efectuată doar în cadrul proceselor de reglementare. Noi nu putem crea impedimente

Rusia, ameninţată de o criză politică Rusia este ameninţată de o criză politică, legitimitatea președintelui Dmitri Medvedev și a premierului Vladimir Putin fiind din ce în ce mai contestată, în timp ce apariţia unei „a treia persoane” este de dorit, consideră un grup de experţi ruși, relatează AFP.

aruncat „bomba”, așa cum îi este obiceiul, pentru ca aceasta să explodeze atunci când va fi plecat la Bruxelles și a avea motiv să spună că, iată, cum nu este acasă, cum toţi se ceartă. „Partidul Liberal nu este la cheremul PLDM. Noi nu vom vota cu ochii închiși Bugetul, numai pentru că facem parte dintr-o alianţă”, a spus Ghimpu, care a criticat dur politica bugetar-fiscală elaborată de Ministerul Finanţelor.

Spirit justiţiar și luptător neîntrecut cu bogătașii care au mașini scumpe și case luxoase, el a lăsat să se înţeleagă că Guvernul ar vrea să impoziteze banii trimiși de moldovenii care lucrează în afara ţării și că i-ar proteja pe cei cu venituri mari.

Premierul face pe durul şi lasă victime La întoarcere, premierul a făcut iarăși pe durul și i-a pus la punct pe toţi cei care și-au făcut de cap în lipsa lui. “Guvernul demisionează așa cum prevede norma constituţională, la cererea prim-ministrului.

Nu Prezidiul, nu Consiliul AIE decide, dar legea”, le-a răspuns el liberalilor care au avut imprudenţa să afirme că chestiunile ce ţin de demiterea Guvernului ar trebui mai întâi discutate în Prezidiu și în cadrul Alianţei. Ministrului Economiei, care a propus transferarea competenţelor de reglementare a preţurilor de la Executiv către Legislativ, i-a recomandat să plece, dacă nu face faţă. În general, Vladimir Filat s-a întors plin de elan reformator din scurta sa vizită europeană și s-a arătat nemulţumit de activitatea Guvernului în totalitate și a unor ministere în parte. Și, după cum a văzut el că procedează alţii care au mai guvernat câte o ţară, s-a pornit în inspecţie pe la ministere.

Prima vizită, la Ministerul Sănătăţii, s-a lăsat cu victime la Agenţia Medicamentului, directorul acesteia, Maria Cojocaru-Toma, fiind găsită vinovată pentru eșecul campaniei de reducere a preţurilor la medicamente. Întâmplător sau nu, dar precedentul director al agenţiei, Nicolae Onilov, a fost demis de către Filat exact în preajma alegerilor parlamentare anticipate, la 11 noiembrie 2010, tot pentru că nu a îndreptăţit așteptările premierului, prioritatea noului director numit atunci fiind reducerea preţurilor la medicamente. Mai degrabă, nici după actuala campanie electorală, preţurile nu vor fi mai mici decât cele practicate actualmente, pentru că gestul premierului a fost făcut exclusiv de dragul imaginii și se înscrie perfect în contextul electoral.

Acţiuni electorale cu efecte nule pentru populaţie Eficienţa acestor vizite demonstrative, despre care politicienii și analiștii au spus că au un caracter eminamente politic și electoral, va fi nulă. O pierdere de timp în detrimentul unor acţiuni concrete care se impun. Dar vin alegerile și, iarăși, prin tot ce vor face și vor declara politicienii vor ţinti un singur scop – puterea. De dragul puterii, aceștia se vor da în spectacol în următoarea perioadă, vor genera conflicte, vor lansa campanii de PR, își vor arunca învinuiri, vor lupta cu îmbogăţiţii și sabotorii, vor tensiona în continuare societatea, vor recurge la șantaj. Și chiar că nu ar trebui să ne mire acest comportament, pentru că însăși coaliţia de guvernământ a fost constituită pe „principii” de șantaj, fente, neîncredere și aranjamente. Ceea ce nu are nimic în comun nici cu eradicarea sărăciei, nici cu reformele democratice promise, nici cu creșterea nivelului de trai.

Ioana FLOREA, FLUX

Într-un raport dat publicităţii luni, 28 martie, Centrul pentru studii strategice, un grup de experţi din care fac parte personalităţi provenite din rândurile puterii ruse, apreciază că popularitatea celor doi lideri ruși cunoaște o cădere „catastrofală” de un an.

Potrivit lor, este în desfășurare „un proces de pierdere a legitimităţii puterii ruse și de scădere tot mai mare a popularităţii unor actori-cheie: președintele Dmitri Medvedev, premierul Vladimir Putin și „partidul puterii” Rusia Unită”. „Schimbarea cea mai importantă în conștiinţa politică a rușilor în ultimele opt luni constă nu numai într-o prăbușire a încrederii în tandem (Putin-Medvedev) și în anturajul său, ci și o așteptare tot mai mare cu privire la apariţia unui al treilea om”, scriu experţii.

Cotele de popularitate ale lui Medvedev, Putin și Rusia Unită au scăzut din martie 2010 cu 12,21 și, respectiv, 18 puncte procentuale, subliniază experţii, bazându-se pe datele principalelor trei institute de sondare a opiniei publice din ţară.

Putin și Medvedev au lăsat să planeze îndoiala în privinţa intenţiei

și nici nu putem aplica forţa pentru a constrânge partea transnistreană. De aceea există o consecutivitate a acţiunilor clară pentru toată lumea și recunoscută până acum de toţi: negocieri, apoi reglementare. Și în acest context nu apar nici un fel de probleme în legătură cu rezolvarea chestiunilor privind continuarea misiunii de pacificare și evacuarea muniţiilor de pe teritoriul Transnistriei, ca teritoriu care dispune de un statut special.”

Moscova, 29 martie 2011

Deputaţi mai bogaţi. Vezi cât iau pentru flori, bomboane şi creioane!

Deputaţii vor avea în acest an mai mulţi bani de cheltuială.

Bugetul Parlamentului pentru 2011 este mai mare cu 1,5 milioane de lei și a trecut de 71 de milioane de lei. Cheltuielile Legislativului cresc odată cu majorarea, din 1 octombrie, a salariilor bugetarilor cu 12,5%.

lor în apropierea alegerilor prezidenţiale din 2012, în timp ce nici un alt candidat serios nu a apărut pentru moment.

Pentru autorii raportului, Dmitri Medvedev pare în prezent „neeligibil”, iar Vladimir Putin - considerat omul puternic al ţării, deși s-a retras de la Kremlin din motive constituţionale - își pierde electoratul, mai ales din rândul clasei de mijloc.

Dacă tendinţele actuale se prelungesc, Rusia va cunoaște o criză politică ce ar putea „să o depășească în intesitate pe cea de la sfârșitul anilor 90 și să se apropie de cea de la sfârșitul anilor 80”, care a însoţit căderea regimului sovietic, subliniază experţii. „Raportul se adresează unor oficiali de rang înalt ai ţării, care nu măsoară situaţia în mod realist”, a subliniat unul dintre autori, sociologul Serghei Belanovski, pentru postul de radio Ecoul Moscovei.

„Orice produs, chiar politic, are o durată de viaţă”, a adăugat el.

Autorii subliniază, de asemenea, că absenţa unei opoziţii parlamentare reale, care i-a fost impusă scenei politice de la preluarea puterii de către Vladimir Putin în 2000, ar putea provoca o evoluţie incontrolabilă a situaţiei în cazul creșterii amplorii contestaţiei.

De altfel, mișcarea de opoziţie Solidarnost, din care fac parte în special fostul premier Mihail Kasianov și fostul vicepremier Boris Nemţov, a prezentat luni, la Moscova, un raport intitulat „Putin, Corupţie”, denunţând propagarea acestui flagel în societatea rusă și în lumea politică, până la cel mai înalt nivel.

Raportul subliniază că mai mulţi apropiaţi ai lui Vladimir Putin s-au îmbogăţit în mod considerabil după preluarea puterii de către acesta.

Și asta pentru că cea mai mare parte din bani, circa 66 la sută, este prevăzută pentru salariile deputaţilor și angajaţilor secretariatului.

Un parlamentar primește până la 9 mii de lei, iar spicherul ridică lunar circa 10 mii de lei.

O sumă frumușică va merge și pentru transportul aleșilor poporului. Pentru baza auto a Legislativului vor fi alocate 11 milioane de lei, iar pentru deservirea clădirilor - 12 milioane.

Bugetul fracţiunilor parlamentare este de 180 de mii de lei. Cei mai mulţi bani - peste 74 de mii de lei, vor ajunge la comuniști, care sunt și cei mai mulţi. Liberal-democraţii vor avea la dispoziţie circa 57 de mii de lei, democraţii vor primi 26 de mii, iar liberalii - 21 de mii de lei.

Potrivit secretarului general al Parlamentului, Adrian Fetescu, banii vor fi cheltuiţi pentru activităţi de protocol. Din ei se vor cumpăra obiecte de birotică, flori, bomboane, astfel încât deputaţii noștri să nu irosească banii proprii atunci când vor primi delegaţii străine.

Bugetul Parlamentului a fost discutat miercuri, 30 martie, la ședinţa Biroului permanent și urmează să fie inclus în Legea bugetului de stat pentru 2011, care va fi adoptat în lectură finală.

Sursa: MEDIAFAX

Sursa: Ştirea Zilei

Moscova vrea să anexeze un teritoriu din nordul Abhaziei Turnură de proporţii în politica Moscovei faţă de satelitul său abhaz!

Rusia revendică 160 de kilometri pătraţi de teritoriu georgian în zona controlată de regimul prorus din regiunea Abhazia, transmite Radio „Europa liberă”.

Săptămâna curentă, Kremlinul a propus lansarea unor negocieri în acest sens cu autorităţile autoproclamate de la Suhumi. Teritoriul revendicat de Moscova nu i-a aparţinut niciodată Federaţiei Ruse. Cei 160 de kilometri pătraţi revendicaţi de autorităţile ruse sunt situaţi în partea de nord-vest a raionului Gagra, în apropiere de lacul Riţa. O parte a acestui teri-

toriu cuprinde localitatea Aigba, pe râul Psou, care a reprezentat întotdeauna frontiera dintre Rusia și Georgia, inclusiv pe durata întregii perioade sovietice.

Moscova a trimis în așa-zisul „parlament” abhaz un document oficial în care își expune propria viziune asupra modului de demarcare a „frontierei ruso-abhaze”.

Până și cei mai filoruși activiști și comentatori de la Suhumi consideră inacceptabilă propunerea Moscovei de cedare a celor 160 de kilometri pătraţi din raionul Gagra. Inal Hașig, redactor la publicaţia „Cegemskaia pravda”, declară că Rusia, avansând aceste pretenţii teritoriale și dorinţa de a anexa localitatea Aibgu și împrejurimile ei, va plăti un preţ foarte scump. El a amintit că atitudinea locuitorilor din Abhazia nu este nici pe departe una univocă, așa cum se consideră, și că abhazii au mizat pe Moscova doar în virtutea situaţiei geografice și a vecinătăţii teritoriale.

Amintim că regiunea secesionistă georgiană Abhazia, cu o populaţie de circa 170 de mii

de locuitori și cu o suprafaţă de 8432 de kilometri pătraţi, a fost recunoscută ca stat independent de către Rusia în anul 2008. „Independenţa” Abhaziei a mai fost recunoscută de regimurile din Nicaragua, Venezuela și Nauru, un stat liliputan din Micronezia. Moscova le-a acordat cetăţenia rusă majorităţii locuitorilor din regiune, preponderent etnici abhazi. Abhazia este dependentă financiar de Moscova, întrucât transferurile nerambursabile rusești constituie 70% din bugetul regiunii. Autorităţile constituţionale de la Tbilisi

au declarat, prin lege, regiunea Abhazia drept teritoriu aflat sub ocupaţia Federaţiei Ruse. Raionul Gagra, vizat de intenţiile de anexare ale Moscovei, are o suprafaţă de 772 de kilometri pătraţi, iar structura etnică a populaţiei din raion este, potrivit datelor recensământului din 2003, următoarea: armeni – 44,1%, abhazi – 27,7%, ruși – 20,0%, georgieni – 3,3%, greci – 0,7%. Cei 160 de kilometri pătraţi revendicaţi de Moscova reprezintă 20,72% din suprafaţa raionului Gagra.

FLUX

FLUX EDI|IA DE VINERI

1 APRILIE 2011

Dosar

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Aranjamentele prietenilor noştri ruşi cu prietenii noştri germani Despre diferendul moldo-rus din Transnistria pe axa Moscova–Berlin sau despre „compromisul” politic spre care suntem împinşi din două părţi Conflictul transnistrean a revenit în atenţia experţilor ruși și germani, dar și a factorilor de decizie de la Moscova și Berlin. Ultimele declaraţii ale ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, au trezit reacţii diverse la Chișinău și Tiraspol, dar și la Kiev, București și Berlin. Să vedem două opinii particulare exprimate zilele acestea în Rusia și Germania. Le-am ales pe acestea în funcţie de relevanţa lor pentru situaţia în care ne aflăm, nu pentru numele celor care le-au emis.

Unison ruso-german „Moscova slăbește frontul transnistrean. Medvedev nu dorește să se certe cu Occidentul”, acesta este titlul unui material apărut zilele acestea în prestigiosul ziar „Nezavisimaia gazeta” de la Moscova. Autoarea articolului, Svetlana Gamova, opinează că „acceptând transformarea misiunii de pacificare din Transnistria în una internaţională, Moscova își poate consolida încrederea în raporturile cu Uniunea Europeană. Și, totodată, să-i dea Uniunii Europene o mână de ajutor la lichidarea ultimei așchii a Războiului Rece, cum este numită la Bruxelles nerecunoscuta republică de pe Nistru”. În același timp, Alexander Rahr, directorul Centrului Berthold Beitz de pe lângă Consiliul German pentru Politică Externă, a declarat pentru publicaţia moscovită că „este prematur să tragem concluzii, însă tendinţa poate fi observată de pe acum, în special pe exemplul Libiei – Medvedev nu vrea să se certe cu Occidentul. Dacă Moscova are un plan căruia i-a dat glas Lavrov, înseamnă că înregistrăm un progres în realizarea înţelegerilor dintre Merkel și Medvedev”. În continuare, expertul german a ţinut să arate că „Medvedev nu dorește o confruntare critică cu Occidentul și face un pas hotărâtor în direcţia acestuia – în Transnistria.

Dacă este așa, declaraţia lui Lavrov devine clară”.

Ce vrea şi ce poate oferi Moscova?

Așadar, vedem din aceste două opinii, dar sesizăm și din evoluţiile

contextului, că punctele de vedere ale Moscovei și Berlinului s-au apropiat în ultimii ani în atâtea probleme de politică externă, încât au ajuns uneori să se suprapună. Ceea ce spun experţii și comentatorii deschis gândesc și discută responsabilii ruși și germani. Moscova vrea liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii săi care călătoresc în UE, vrea un parteneriat strategic ruso-comunitar și ruso-german de modernizare și mai declară că vrea o nouă arhitectură de securitate pe continent.

Logica elementară ne spune că Moscova ar trebui să ofere ceva în schimb. Ce anume? Concentrarea pe gravele ei probleme interne în detrimentul insistării pe conceptul absurd, de esenţă imperială, al așazisei „vecinătăţi apropiate”. De dragul adevărului trebuie să constatăm însă că Moscova nu s-a retras niciodată de bună voie din zonele în care și-a exercitat controlul militar și economic. Judecând după mai multele precedente istorice, nu putem ști cât este în noua conjunctură sinceritate, interes meschin, încercare de a trage pe sfoară, profitând de încrederea partenerilor externi etc., etc. În această situaţie trebuie să adoptăm o atitudine moderată și realistă, rezervată chiar, fără prea mare entuziasm, dar și fără respingerea din pornire a ideii de compromis politic între Moscova și Chișinău în problema diferendului care le opune de aproape două decenii în Moldova de dincolo de Nistru. Despre ce compromis ne vorbește domnul Lavrov, în calitate de purtător de cuvânt al regimului de la Tiraspol?

Pacte – nu, dar înţelegeri există…

Impresia generală este că Moscova nu și-a abandonat vechea poziţie și că dorește acum, într-un context aparent schimbat, să-și promoveze interesele prin complicitatea Uniunii Europene, mai exact a celui mai mare și mai influent membru al ei – Germania. Multă lume s-a temut anul trecut, după întâlnirile de la Ekaterinburg dintre cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Dmitri Medvedev, că referinţa din declaraţia lor comună la diferendul moldo-rus din partea de răsărit a Moldovei ar echivala cu existenţa unui adevărat Pact ruso-german încheiat dintr-un reflex care sugera analogii cu Pactul Ribbentrop-Molotov. Nu am subscris

atunci acelor temeri și nu suntem, în general, adepţii teoriilor conspiraţioniste, dar, constatăm acum, din declaraţiile publice ale domnului Serghei Lavrov, existenţa cel puţin a unor înţelegeri ruso-germane, de natură geopolitică, privind Republica Moldova și viitorul ei.

Dincolo de recentele declaraţii oficiale ale părţii ruse și dincolo de comentariile din presa apropiată puterii de la Moscova și celei de la Berlin, un șir de elemente noi se ridică în faţa noastră asemenea unor drastice semne de întrebare.

Astfel, sursele noastre diplomatice de la Bruxelles și de la Berlin comunică, întâmplător sau nu, că Moscova revine asupra planurilor sale mai vechi de preluare a controlului asupra Republicii Moldova prin federalizarea statului, în care Tiraspolul să aibă drept de veto în politica internă și, mai ales, în cea externă și de securitate a Chișinăului.

Semnale ruseşti de la Berlin Este interesant să observăm că, în ultima vreme, oficiali din Ministerul german al Afacerilor Externe discută intens cu omologii lor din Ministerul rus de Externe pe marginea diferendului transnistrean. Chiar dacă nu-și creează iluzii în legătură cu pretinsa turnură în poziţia MAE-ului rus privind aparenta distanţare de capul regimului separatist Igor Smirnov și disponibilitatea afișată a Moscovei de a purcede la evacuarea definitivă a muniţiilor din estul Moldovei, Berlinul transmite și el către Chișinău o serie de semnale neliniștitoare. Care sunt aceste semnale?

Unu. În dialogul cu reprezentanţii Chișinăului, oficialii germani nu ezită să insiste diplomatic asupra distanţării Republicii Moldova de Legea despre prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria) adoptate în 22 iulie 2005. Berlinul ne sugerează ca, cel puţin, să instituim un „moratoriu” asupra acestei legi.

Potrivit reprezentanţilor diplomaţiei germane, legea din 2005, de altfel, votată unanim de membrii forului nostru legiuitor, ar suferi de un handicap congenital major. Vă rog să nu zâmbiţi, dar partea germană consideră că legea din 22 iulie 2005 nu e bună pentru că… (sic!) „nu a fost discutată cu transnistrenii”. Prietenii noștri de la Berlin, parcă făcând pe

placul prietenilor noștri de la Moscova, ne dau de înţeles că o eventuală anulare a legii din 2005 sau măcar o eventuală distanţare de ea ar constitui o probă de bunăvoinţă atât faţă de Rusia, cât și de Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, demonstrând „seriozitatea” Chișinăului.

Nu comentăm aici și acum această poziţie germană, esprimată în mod repetat și accentuat în discuţiile cu reprezentanţii Chișinăului, ci doar arătăm că ea ne este cunoscută în detalii. Subiectul este atât de serios, încât merită o dezbatere amplă la scara întregii societăţi.

Doi. Berlinul, în consens cu aspiraţiile Moscovei, readuce în discuţie ideea de federalizare a ţării noastre.

Mai mulţi oficiali germani susţin că Republica Moldova ar reacţiona maladiv la orice amintire a conceputului de federalizare și că acest fapt s-ar datora ignoranţei noastre, „necunoașterii sau slabei cunoașteri” a respectivului concept. Prietenii noștri germani pun semnul egalităţii între conceptul federal german, conceptul federal rus și conceptul federal…

Kozak pregătit ţării noastre, din afară, în 2003. Drept argument ne este servit faptul că federaţiile și-ar fi demonstrat fiabilitatea în foarte multe state, mai cu seamă în Germania. Și ni se spune că dacă Republica Moldova va insista asupra identificării unei alte soluţii a diferendului moldo-rus decât federalizarea, dacă nu vom renunţa la principiul constituţional al statului unitar și indivizibil, atunci nu avem nici o șansă ca Rusia să-și retragă trupele și arsenalul din ţara noastră.

Trei. Fără a aștepta un răspuns din partea Chișinăului, prietenii noștri de la Berlin marșează pe ideea de federalizare, grăbindu-se să formuleze, pentru noi și în locul nostru, imperativele majore de moment. Ni se arată că este necesar „în mod imperativ” ca Republica Moldova „să se descotorosească de federalismofobie”! (Doamne, ce mai termeni, ce mai noţiuni!) Și iarăși, fără a aștepta să ne „descotorosim” de respectiva „federalismofobie”, prietenii noștri de la Berlin își oferă generos și insistent serviciile pentru identificarea variantelor de federaţie pe care ar trebui să o îmbrăţișăm cu recunoștinţă, topindu-ne de fericire.

Patru. Mai mult, Berlinul și-a anunţat deja, pe canale diplomatice, foarte amabila disponibilitate de a primi vizite de informare (sau de formare?)

și documentare pentru „experţii în drept constituţional” de la Chișinău… și Tiraspol, care, consideră prietenii noștri germani, ar trebui să constituie o „echipă comună” de lucru „pentru elaborarea proiectului unei noi Constituţii federale” a statului „reunit cu Transnistria”. Reunit, evident, sub auspiciile celor mai mari federaţii din Eurasia: Federaţia Rusă și Federaţia Germană… În concluzie, prietenii noștri germani, la unison cu prietenii noștri ruși, vor să punem cruce pe legile consensuale din 2005 privind soluţionarea diferendului moldo-rus din stânga Nistrului, să nu mai fim atât de „ignoranţi” în materie de federalism, să ne debarasăm de „fobia” federalismului, să anulăm Constituţia actuală în favoarea alteia „federale”, scrisă în consens cu Smirnov, Antiufeev și ceilalţi reprezentanţi ai serviciilor ruse delegaţi în Moldova de dorul și de dragul realizării visului multisecular al „reunirii” noastre cu regimul banditesc din Transnistria.

Nemţii vor ce n-au putut nici americanii…

Toate aceste demersuri ale Berlinului ne amintesc de cele ale Washingtonului dintr-o perioadă anterioară. Buna și vechea prietenă a moldovenilor, ambasadorul Pamela H. Smith, a fost o habă de vreme promotoarea activă și la fel de insistentă a conceptului federaţiei moldo-transnistrene. Abia când responsabilii de la Departamentul de Stat și Casa Albă au înţeles că o federalizare cu Tiraspolul înseamnă, de fapt, o federalizare cu Moscova, ambasadorul a fost rechemat în ţară înainte de termen, iar ideea de federaţie a fost abandonată, cum era și firesc. Statele Unite au renunţat la insistenţele lor profederalizare, întrucât au înţeles că o construcţie federală ChișinăuTiraspol nu este una viabilă și funcţională, iar Washingtonul nu și-ar fi putut asuma în nici un fel și în nici un caz responsabilităţi reale pentru a asigura caracterul viabil, durabil și funcţional al unui asemenea model de organizare statală impus Republicii Moldova din afară.

Acest vechi cuvânt Anschluss… Înghiţirea Chișinăului de către Tiraspol sau anschluss-ul Moldovei, ca să

evocăm un termen german, nu este pentru noi o soluţie bună și nici una de durată. Regimul de la Tiraspol există exclusiv datorită staţionării ilegale a armatei, finanţărilor substanţiale, sprijinului logistic și prezenţei masive a serviciilor secrete ale Moscovei în partea de răsărit a ţării noastre.

Retragerea necondiţionată a armatei ruse și a serviciilor secrete din zonă sau curmarea fluxului financiar dinspre Moscova spre Tiraspol ar face ca diferendul să dispară, să nu mai aibă obiect. Regimul de la Tiraspol își are cauza și sursa la Moscova. Buba este acolo. Și dacă prietenii noștri de la Berlin doresc sincer să trateze această bubă, trebuie să trateze Moscova, nu Chișinăul.

Berlinul cere mult şi nu garantează nimic Insistând tot mai apăsat pe federalizarea Republicii Moldova, poate garanta astăzi Berlinul viabilitatea unui stat federal prin federalizarea Chișinăului cu Tiraspolul, recte cu Moscova? Poate garanta Berlinul ceea ce nu a putut garanta nici măcar Washingtonul? Credem că nu. Și nemţii, oricât de nemţi ar fi, pot greși uneori. Mai ales atunci când, mânaţi de propriile lor interese economice și de putere, cad lesne pradă ispitei ruse, după cum nu o singură dată s-a văzut în istorie. Și cum Europa întreagă, implicit motorul ei germano-francez, nu a putut garanta nimic, acum doi ani, în Georgia și nu și-a asumat nici un fel de răspunderi pentru soluţii viabile și de durată, este greu să admitem că Berlinul s-ar putea dezminţi acum în cazul micii Republici Moldova cu armata și serviciile rusești pe capul ei.

Compromisul compromiţător Berlinul, ca și Moscova, ne vorbesc acum despre compromis. Evident, despre compromisul pe care trebuie să-l facă doar Chișinăul. Ceea ce nu ni se spune este că acest compromis, cerut ba în rusă, ba în germană, este unul… compromiţător. Odată acceptat, el poate compromite iremediabil însăși noţiunea de stat funcţional, aruncându-ne cu două decenii înapoi, dar, mai ales, poate compromite pe termen foarte lung șansa noastră de integrare europeană. Nu ar fi oare cel mai bun compromis și dovadă de respect pentru ordinea internaţională ca mai întâi și-ntâi de toate Moscova să se retragă, cu armată și servicii, din Republica Moldova?

Sigur că da! Numai că Berlinul uită să înceapă cu începutul când abordează problema.

Impresia pe care ne-o lasă cântecul duetului diplomatic ruso-german este că ascultăm o melodie veche și foarte bine cunoscută auzului nostru.

Subtila melodie cântată acum nemţește în urechile noastre nu este decât un nou aranjament al unei melodii rusești mai vechi, chiar dacă ni se prezintă cu un nume nou și ceva mai lung decât „memorandumul Kozak”: Nici un fel de integrare europeană fără federalizarea și transnistrizarea întregii voastre ţări!

Tare mă tem că oficialii de la Chișinău, mulţi dintre ei de extracţie sovietică și, de ce să nu o spunem, securistică, și-au cumpărat deja partitura acestei melodii și s-au pus de zor pe repetiţii… Timpul va arăta dacă avem sau nu dreptate.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Riscul unui memorandum Kozak actualizat Vlad Cubreacov în discuţie cu domnul prof. dr. Iulian Chifu, analist de politică externă, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, Bucureşti – Domnule profesor, la sfârșitul anului trecut aţi publicat, la editura „Curtea Veche” din București, împreună cu Oazu Nantoi de la Chișinău și Oleksandr Sushko de la Kiev, volumul „Percepţia Rusiei în România, Republica Moldova și Ucraina”. Zilele trecute aţi lansat volumul la Chișinău.

Cum este percepută Rusia în cele trei state? La ce concluzii aţi ajuns în analiza dumneavoastră?

– Fiecare are particularităţile sale, lucrurile specifice și elementele definitorii. Am considerat trei niveluri de analiză de bază în cadrul metodologiei, respectiv măsurarea opiniei publice, evaluarea spaţiului public – cu ce se confruntă un cetăţean al României, Republicii Moldova sau Ucrainei când deschide televizorul, radioul sau ziarul respectiv, când discută pe stradă – și, respectiv, modul de raportare al autorităţilor – programe, documente și acţiuni, fapte. La aceste trei dimensiuni comune am adăugat o a patra pentru Republica Moldova și Ucraina, respectiv cea a elementelor ruse interne – minorităţi, proprietate, influenţă mediatică, „politica umanitară” a Rusiei etc. Mai mult, pentru partea studiului relativ la România am evaluat pe nuanţe, de la percepţia faţă de ruși, adică de cetăţeni, la cea faţă de Rusia – ca ţară și la cea faţă de autorităţi, cu nuanţe inclusiv la nivelul temerilor și evenimentelor care au generat formarea percepţiilor. Evident că nu voi dezvălui aici decât rezultatele generale, respectiv faptul că Rusia este un subiect prezentat mult mai balansat decât pare în România, că există o masă critică de 28-32% din public cu memorie istorică activă ce percepe mai degrabă negativ pe toate nivelurile Rusia, pe ruși și autorităţile ruse, dar că, în medie, singura cu imagine cu adevărat negativă e administraţia rusă, pe motivul modului

în care gestionează problemele interne, situaţia democratică și relaţiile cu vecinii, cu precădere. Deci, nu mai există o masă critică la care să prindă mesaje nenuanţate antiruse.

– Se constată diferenţe între raporturile ruso-române, ruso-moldovene și ruso-ucrainene realmente existente, pe de o parte, și percepţia lor la nivelul presei, societăţii civile, partidelor politice și al opiniei publice din cele trei state, pe de altă parte? În ce constau aceste diferenţe?

– Relaţiile bilaterale între cele patru state pomenite sunt studiate pe distanţa a doi ani, deci e inegal. Au curs alegeri, s-au schimbat orientări, astfel discuţia este inegală. Totuși, avem un tip de aberaţii la nivelul Republicii Moldova și Ucrainei, acolo unde imaginea-percepţie e substanţial pozitivă, deși există temeri majore în raport cu comportamentul autorităţilor ruse. Apoi, între relaţiile reale și percepţie există diferenţe exclusiv prin prisma unor proiecte de PR sau distorsionări ale spaţiului public și orientarea cu intenţie a unor mesaje cu conţinut propagandistic mare. De exemplu, este greu de acceptat că vrei integrare europeană, dar cel mai mare partener și sprijin

pentru asta este Rusia, și nu UE sau România, sau atunci când în Republica Moldova publicul își culege informaţiile de la televiziunea rusă în mod majoritar și știe ce se întâmplă în Kamceatka, la Vladivostok sau în Murmansk, dar nu ce face Guvernul Republicii Moldova, sau ce se întâmplă în Ucraina. În rest, multe percepţii la Chișinău se formează despre terţi actori prin filtrul majoritar al media ruse, dominantă în spaţiul public din stânga Prutului.

– Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele îngrijorări ale cetăţenilor din România, Republica Moldova și Ucraina în legătură cu atitudinile și comportamentul Federaţiei Ruse?

– Studiile arată preocupări pe dimensiune energetică, a influenţelor politice și a ingerinţelor-controlului vecinilor dintre fostele state sovietice.

Evenimente concrete ca războiul ruso-georgian, criza gazelor au susţinut formarea acestor percepţii și apariţia acestor îngrijorări.

– În această situaţie, spre ce orizont de așteptare își îndreaptă privirile cetăţenii din cele trei state când este vorba de comportamentul Moscovei?

– Aici lucrurile variază între România și celelalte două state, pe motivul unei mai mari serenităţi a Bucureștiului faţă de propria securitate. România are temeri mai mari pentru democraţia din Rusia, pentru problemele ei interne de guvernare și responsabilitate – incendiile din jurul Moscovei pe care nu le-a prevenit sau stins autoritatea rusă, cu consecinţe majore materiale, umane și simbolice, terorismul nord-caucazian și opţiunile separatiste cu aspi-

raţii naţionale ale popoarelor din regiune, lipsa investiţiilor în repararea și întreţinerea sistemului de distribuţie a gazelor în Rusia și a rutelor de tranzit etc. – versus preocupări directe în legătură cu politici soft sau mai puţin faţă de statele din fosta periferie și nerespectarea statalităţii lor, a suveranităţii, integrităţii teritoriale și a independenţei politice reale ce apar la celelalte două state, deși timid și în mică măsură în raport cu preocuparea reală faţă de cele întâmplate în acest sens altor vecini.

– Dar autorităţile de la București, Chișinău și Kiev? Ce așteaptă acestea din partea Moscovei în vederea aducerii sau menţinerii raporturilor bilaterale la o cotă a normalităţii?

– La nivelul autorităţilor Republicii Moldova se așteaptă din partea Moscovei responsabilitate și elemente constructive privind soluţionarea conflictului separatist de la Nistru și elemente decente și juste pe dimensiunea dosarului preţului și a furnizărilor de gaze naturale. Chestiunea furnizărilor de gaze și alte elemente strategice intervin și în cazul autorităţilor ucrainene. Retragerea trupelor apare la puterea de la Chișinău și opoziţia de la Kiev de astăzi, dar situaţia s-a inversat în ultimii doi ani în ambele state. În România se așteaptă de la Rusia un gest simbolic major și relevant de tipul scuzelor pentru masacrul de la Katyn în cazul Poloniei, pentru a putea declanșa relansarea relaţiilor bilaterale dincolo de unele aspecte economice și comerciale care funcţionează, oricum.

– La Moscova se insistă în continuare, în politica faţa de fostele state sovietice, și mai ales faţă de Ucraina și Republica Moldova, pe conceptul „vecinătăţii apropiate” (blijnee zarubejie) și pe cel al „Lumii Ruse” (Russki

Mir). Ce comentarii aţi putea face pe marginea celor două concepte?

– Ambele rămân tributare mentalităţii Războiului Rece, chiar dacă nuanţele au migrat de la „sfere de influenţă” la „zonă de interese speciale” și de la „conaţionali” la „spaţiul de responsabilitate”. Independenţa politică reală, suveranitatea deplină (și nu formule limitate), integritatea teritorială, principiul consimţământului statului gazdă pentru trupe străine, Tratatul Forţelor Convenţionale în Europa sau regulile OSCE privind modificarea prin forţă a graniţelor unui stat suveran sunt teme a căror tratare ambiguă sau neconformă îi face numai rău Rusiei însăși și dă exemple proaste în Nordul Caucazului, tocmai din cauza unor angajamente nerespectate și a unei înclinaţii revizioniste ale Rusiei, pe care le trădează încălcarea directă și flagrantă a regulilor existente și la care a convenit, invocându-se, de obicei, pretinse acorduri verbale nesancţionate de care s-ar prevala, pretinzând că au existat și că ar produce consecinţe.

– În ce măsură dialogul dintre Rusia și Uniunea Europeană influenţează și poate influenţa raporturile Moscovei cu Bucureștiul, Chișinăul și Kievul?

– Dialogul transatlantic, mai întâi, apoi cel european influenţează substanţial raporturile dintre Moscova și cele trei părţi.

Există elemente care afectează generic lumea contemporană și ne afectează pe toţi, de la actori mari la cei regionali sau cu importanţă redusă. Chiar și regiunea separatistă nistreană poate fi un asemenea loc în care experienţe rare sau cu probabilitate insignifiantă pot avea loc oricând, prin efectul de antrenare a modelelor de contestare a liderilor autoritari, cu mandate prelungi, de peste 20 de ani și fără responsabilitate directă în

faţa propriilor concetăţeni, de tipul celor care se petrec azi în lumea arabă.

– V-aţi putea referi în acest context asupra implicaţiilor occidentale, în special ale Parisului și Berlinului, capitale foarte active în dialogul cu Moscova, asupra procesului de reglementare a diferendului moldo-rus din Transnistria?

– Interesul a crescut evident.

Este un subiect pe agendă și există un tip de abordare europeană, cu Germania în primplan, care poate determina reașezări și schimbări de abordare. Dar a pasa problematica exclusiv spre dimensiunea geopolitică sau spre cea regională sau internă și chiar spre cea locală este o formulă ce lasă realităţile în blocaj. Toate abordările trebuie să se petreacă concomitent și conjugat, astfel ca să apară o soluţie pe termen mediu. Dar nici soluţia nu trebuie să fie așteptată excesiv și nici optimism exagerat nu e bine să apară până la elemente și pași concreţi din partea Moscovei. Iar reformele și drumul european trebuie să rămână neabătut.

– În acest context, este posibilă, în viziunea dumneavoastră, exercitarea de presiuni occidentale asupra Chișinăului pentru ca acesta să renunţe la pachetul de legi și decizii din 2005 privind reglementarea diferendului?

Un memorandum Kozak II mai este posibil?

– Orice este posibil, dar nu în afara elementelor de reintegrare a regiunii separatiste, respectarea suveranităţii, integrităţii teritoriale, a independenţei Republicii Moldova și a viabilităţii statului viitor. Iar avantajele economice oferite cetăţenilor și firmelor din stânga Nistrului nu trebuie să oculteze dialogul politic real pe responsabilităţi și atribuţii între stat și regiunea componentă, indiferent de gradul de autonomie propus. Nu cred personal că federalismul în vreo formă mai are vreun viitor, pentru că modelele propuse sub această etichetă au fost cele de „stat comun” și cel de „veto al Tiraspolului” asupra opţiunilor de securitate și prosperitate ale Republicii Moldova. Eficienţa și funcţionalitatea noului stat reîntregit e la fel de importantă ca și soluţia justă și durabilă propusă.

– În volumul lansat la Chișinău vorbiţi și despre specificul concurenţei interne din „rmn”. Vă rugăm să specificaţi pentru cititorii noștri în ce anume constă această concurenţă.

– E o componentă a evaluării ce aparţine unui coleg din Republica Moldova și cred că întrebările trebuie să-i fie adresate.

– Ce rol îi revine sau i se atribuie Bisericii în promovarea politicilor Moscovei faţă de cele trei ţări vizate de analiza dumneavoastră?

– Există un rol vechi și tradiţional rezervat Bisericii aparţinătoare de Patriarhia Moscovei

și menţinerea despărţămintelor canonice din perioada fostului imperiu. În România influenţa e nerelevantă.

– Consideraţi că este posibilă construirea unei arhitecturi comune, ruso-occidentale, de securitate în emisfera nordică? Care ar fi factorii favorizanţi și piedicile din calea unui asemenea deziderat?

– Formula emisferei nordice este eminamente transatlantică.

Deci, e posibil doar un proiect ce menţine la loc de prim-plan caracteristicile de securitate și apărare ale organizaţiilor preexistente – NATO, OSCE etc. - cu participarea SUA în continuare în Europa, în timp ce Rusia nu-și poate aroga drepturi de veto în organizaţii cărora nu le aparţine.

Mai mult, sunt și alte elemente clare ce trebuie evaluate înaintea oricărui pas, respectiv ce facem cu nerespectarea acordurilor deja convenite până la a angaja unele noi, cu același actor. Agenda e foarte plină până la a formula o asemenea soluţie.

– În încheiere am dori să aflăm cum pronosticaţi evoluţia raporturilor ruso-române, ruso-moldovene și ruso-ucrainene pe termen scurt și mediu.

– Oscilante, inegale, marcate de reticenţe și reminiscenţe istorice, ba și de viitoarea campanie electorală din Rusia.

– Domnule profesor, vă mulţumim.

4

1 APRILIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

Guvernatorul găgăuz se pronunţă împotriva proiectului Legii cu privire la nediscriminare Guvernatorul de la Comrat, Mihai Formuzal, a supus unui șir de critici proiectul de Lege cu privire la prevenirea și combaterea discriminării, aprobat de Guvernul Filat și trimis spre examinare și adoptare în Parlamentul Republicii Moldova, transmite Serviciul de presă al Guvernatorului.

Mihail Formuzal, el însuși minoritar în multiplă ipostază (etnic găgăuz, credincios evanghelist-baptist, vorbitor al unei limbi minoritare și regionale), consideră că eventuala adoptare și ulterioara aplicare a unor prevederi ale respectivului proiect de lege va pune în primejdie temeiurile tradiţiilor și valorilor poporului găgăuz. „Pentru găgăuzi, ca popor puţin numeros, care a dăinuit datorită atașamentului său faţă de sistemul tradiţional de valori, este inacceptabilă o lege care distruge temeiurile tradiţionale ale familiei și contravine moralei creștine”, a declarat Formuzal, exprimându-și convingerea că legislaţia în vigoare a Republicii Moldova este suficientă pentru apărarea cetăţenilor împotriva oricărui tip de discriminare.

Guvernatorul a declarat, de asemenea, că nu poate accepta argumentele adepţilor proiectului de lege, care fac trimitere la necesitatea aducerii legislaţiei naţionale în conformitate cu normele europene în materie de drepturi ale omului. „Sub pretextul apărării drepturilor omului, intereselor societăţii li se aduce un evident prejudiciu. Dacă apropierea de Europa presupune necesitatea neglijării interesului public de dragul atotpermisibilităţii unor indivizi aparte, noi nu avem nevoie de o astfel de integrare europeană”, a mai susţinut Formuzal. „Adoptarea acestui proiect de lege va conduce, între altele, la discreditarea forţelor democratice în ochii majorităţii zdrobitoare a populaţiei, va constitui, în plus, un nou pretext pentru dezbinarea clasei politice și, în felul acesta, va tărăgăna procesul de normalizare a situaţiei politice din ţară”, a menţionat în concluzie guvernatorul Mihail Formuzal.

FLUX

Filat şi Tănase cedează tactic în problema propagandei homosexuale în şcoli şi societate Sub puternica presiune a societăţii civile, Guvernul Filat s-a văzut constrâns să retragă din Parlament controversatul proiect de lege cu privire la prevenirea și combaterea discriminării, care deschidea larg ușa propagandei homosexuale în școlile de orice tip și de orice nivel și, în general, în instituţiile și în spaţiul public. Decizia de retragere a propriului proiect de lege a fost luată în ședinţa Executivului din 30 martie, la propunerea Ministerului Justiţiei.

Cu toate acestea, decizia de retragere a proiectului cu bucluc este un subterfugiu de moment.

Guvernul Filat a și anunţat că și-a luat doar o pauză tactică. În foarte scurt timp, Tănase și Filat intenţionează să relanseze proiectul, insistând asupra adoptării lui. Astfel, primul ministru Vladimir Filat a declarat pentru presă: „Nu s-a găsit consens în societate și trebuie să continuăm consultările pentru ca societatea să înţeleagă despre ce este vorba și să reacţioneze în cunoștinţă de cauză și nu în baza emoţiilor.

Proiectul de lege va fi votat, până la urmă, fără modificări, dar cu precizări. Nu vrem devieri de la principiile propuse, dar vrem o societate consolidată. Nu retragem definitiv acest proiect, ci este trimis spre reexaminare.

Proiectul cu privire la legea nediscriminare urmează să fie aprobat, fiindcă este unul necesar. Legea va rămâne în fond cu același conţinut, dar cu anumite precizări. Nu dorim să deviem, de aceea vom discuta și cu societatea civilă, vom consulta și colegii noștri din Parlament ca să fie o finalitate în acest caz”.

HOMO…LDOVA? 90 000 de homo…ldoveni! Atâţia homosexuali ar locui în Republica Moldova! Halucinanta cifră a fost lansată săptămâna trecută (24 martie) de organizaţia „Gender-Doc M” a lui Alexei Marcikov în cadrul unei conferinţe de presă. Suflătorul în goarnă a fost juristul respectivei organizaţii. Năucitoarea cifră s-ar baza, chipurile, pe studii „interne”. „Știrea” despre cei 90 de mii de homo…ldoveni a fost preluată cu viteza fulgerului de jurnal.md și de Pro TV Chișinău, fără a pune deloc la îndoială corectitudinea studiilor „interne”.

De unde au scos pederaștii această cifră? De unde o asemenea armată de homosexuali care depășește totalul populaţiei multor raioane ale Republicii Moldova? Aberanta cifră este mai mare decât cea a minorităţii etnice bulgare, de exemplu, sau decât cea a concetăţenilor noștri înregistraţi expres ca români la recensământul din 2004.

Cifra aceasta absolută, aruncată fără a se clipi din ochi, reprezintă între 2 și 3 % din ansamblul populaţiei Republicii Moldova. Este de vreo 70 de ori mai mult decât numărul clericilor de la noi!

De vreo 15 ori mai mult decât efectivul Armatei Naţionale! De două ori și jumătate mai mult decât numărul copiilor născuţi vii într-un an de zile! Dacă avem peste 900 de primării în întreaga republică, ar rezulta că nălucitele 90 de mii de sodomiţi ar trebui să fie repartizate, teoretic și în medie, câte aproximativ 100 de exemplare active și pasive în fiecare sat!

Când ni se trâmbiţează despre aceste pretinse 90 de mii de homosexuali dintre moldoveni, avem impresia unui deja vu. Parcă ne-a mai fluturat cineva cifre din astea ameţitoare prin faţa ochilor și, din câte ne amintim, ni se vorbea în aceeași limbă, românească, în care suntem prostiţi acum la Chișinău.

Ei, aţi ghicit! Numai Traian Băsescu, actualul președinte al republicii de la București, le-a mai adus asemenea ofense românilor. La 10 noiembrie 2004, intervenind telefonic în emisiunea lui Radu Moraru, „Nașul”, de la postul de televiziune Antena 3, Traian Băsescu a făcut o afirmaţie care a stupefiat o ţară întreagă: 20% dintre români sunt homosexuali. Transformat în cifre absolute, acest procent ar fi însemnat peste 4 milioane de adulţi care ar practica raporturile homosexuale. O jignire mai mare nici că li se putea aduce românilor din lumea întreagă și sentimentelor lor creștine. Șocul și tulburarea au fost mari în ţară și peste hotare. Atunci, cercuri mediatice străine și ostile au lansat, spre umilirea românilor, termenul ofensator de Homânia.

De ce am readus în atenţie această paralelă Chișinău–București a exagerărilor grosolane cu privire la numărul sodomiţilor sau al „găozarilor”, cum chiar domnul Băsescu s-a exprimat într-un alt context? Pentru că actuala coaliţie de guvernământ și, mai ales, capul guvernului (capul relelor la promovarea „orientării sexuale” în legislaţie) încearcă să imite, adică să maimuţărească guvernarea PDL-UDMR de la București în materie de „europenitate”.

O europenitate prost înţeleasă. În loc să urmeze exemplul Poloniei sau pe cel al micului, dar demnului stat ex-sovietic estonian (Estonia, apropo, a aderat înaintea României și la NATO, și la UE, și la spaţiul Schengen, și la zona Euro), care

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

nu au acceptat să li se bage pe gât de la Bruxelles „orientarea sexuală”, PLDM-ul lui Filat ia pildă de la București!

Să-i dăm președintelui de la București cele ale președintelui de la București. Iată transcriptul a două fragmente din emisiunea în care fuseseră avansate șocantele 20 de procente de români homosexuali: „Traian Băsescu: Am intervenit pentru că întâmplător eu am provocat dezbaterea care a luat amploare în ultimele zile și deși nu are nimic legat de modul cum alianţa și-a propus să deruleze campania, trebuie să spun că provocând acest subiect … am avut dorinţa să intervin în emisiunea dvs. Eu am primit o întrebare la MTV, dacă eu condamn homosexualitatea și căsătoriile între homosexuali, plecând de la premisa că sunt ţări în care s-au legalizat. Răspunsul meu a fost „nu, nu condamn homosexualitatea, nu condamn căsătoriile între homosexuali acolo unde ele există”.

Avem obligaţia să privim realitatea în faţă. Homosexualitatea este o realitate și în România. Ceea ce cred eu că trebuie să facem, în mod neapărat și obligatoriu ca oameni politici, este să încercăm să atenuăm sentimentul de oameni ce trebuie excluși, pe care cea mai mare parte dintre homosexuali îl au, pentru că l-am creat noi. Din informaţiile mele, 20% din populaţie este afectată de acest mod de viaţă și v-aș ruga să luaţi notă că acest mod de viaţă este rezervat nu unei anumite categorii sociale.

Radu Moraru: Dar staţi un pic, aţi spus 20%?

Traian Băsescu: Circa 20%.

Radu Moraru: Dintre români?

Traian Băsescu: Neoficial, dar cam pe aici sunt evaluările.

Radu Moraru: Domnule Băsescu, nici măcar ACCEPT-ul n-a avansat aceste procente...

Traian Băsescu: ACCEPT-ul poate să facă ce vrea, eu am evaluările mele ca primar.

Radu Moraru: Bun. Domnule Băsescu, totuși, nu credeţi că …

Traian Băsescu: Domnule Moraru, am o rugăminte …

Radu Moraru: Dar e șocantă afirmaţia asta pe care o faceţi, și, doi: nu credeţi că tulburăm toată societatea dacă ne apucăm acum să punem această chestiune, care nici măcar în SUA n-a fost foarte clar, tranșant, pusă în discuţie între cei doi candidaţi la președinţie?

Traian Băsescu: Eu vreau să plecaţi de la premisa că sunt homosexuali și oameni politici extrem de importanţi și medici, și informaticieni, și oameni cu pregătire mai puţină și că, cel puţin la nivelul politicienilor, nu avem dreptul, repet, nu avem dreptul sa îi excludem.

Radu Moraru: 20%?

Traian Băsescu: Domnule Moraru, eu nu știu cât e credinţă, cât e necredinţă.

Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a arătat și el într-o notă informativă: „Cu toate că prevederile explicite în domeniul nediscriminării sunt extrem de necesare și reieșind din faptul că este extrem de sensibil, Ministerul Justiţiei consideră oportună retragerea din Parlament a proiectului de Lege privind prevenirea și combaterea discriminării pentru o examinare suplimentară a acestuia, conform bunelor practici existente în domeniu”.

Proiectul legii privind prevenirea și combaterea discriminării a fost elaborat în anul 2008 la indicaţia primului ministru Vasile Tarlev și aprobat de Guvernul Filat, la 18 februarie 2011, la propunerea ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase.

Proiectul cuprinde noţiunea de „orientare sexuală” printre criteriile discriminării. În cazul adoptării, legea în varianta Tarlev-Tănase-Filat urma să fie aplicată în toate sferele vieţii sociale, inclusiv în grădiniţe și școli, în scopul profilactic al „prevenirii discriminării” de către copii a adulţilor de „orientare

Dragule, cu puţină imaginaţie am crescut numărul homosexualilor la 20 % în România. Cum staţi voi în privinţa asta?

Poate-i 15, poate-i 18, poate mă apropii, dar vă asigur că evaluarea mea nu este foarte departe de realitate. Cifra oficială de circa 10% care se declară a fi homosexuali reprezintă doar pe cei foarte curajoși, care au avut curajul să înfrunte realitatea excluziunii sociale.

Realitatea, dacă vreţi, a lipsei noastre de toleranţă. Dar repet, ţineţi cont că sunt oameni extrem de instruiţi, au fost reprezentanţi de stat, chiar la noi în ţară și nu s-a ridicat nici o Biserică Ortodoxă și nici un domn parlamentar n-a venit la un talk-show să-l condamne cu Biblia în mână. L-a acceptat ca pe-o realitate pentru că era din altă ţară, iar când vine vorba de un român, ne-am urcat cu picioarele pe el, că la el ne permitem s-o facem.

Marian Munteanu: Domnule Băsescu, dvs., în calitate de candidat la președinţie, consideraţi totuși că în această chestiune, a sensului moral al instituţiilor societăţii românești și în cazul de faţă al căsătoriei între homosexuali, veţi ţine seama de punctul de vedere oficial al Bisericii Ortodoxe Române?

Traian Băsescu: Categoric da și sunt unul dintre politicienii care consideră că nu suntem pregătiţi să acceptăm căsătoriile între homosexuali, dar cred că am face un pas extraordinar de important dacă, în prima fază, am încerca să nu mai excludem social această categorie. Să n-o mai blamăm. Dacă vreţi, să fim toleranţi. (...)

Radu Moraru: O ultimă întrebare, domnule Băsescu, veţi fi de acord (acum vă întind eu iar o capcană, cum ar spune cei din staff-ul dvs.) și cu adopţiile de copii de către aceste cupluri de homosexuali?

Traian Băsescu: Deja e un lucru la care n-am apucat să mă gândesc …

Radu Moraru: Staţi un pic, aţi spus că nu evitaţi întrebările grele …

sexuală” netradiţională, adică a homosexualilor, lesbienelor, transsexualilor și bisexualilor, dintre care un anumit număr sunt și pedofili.

Articolul 11 al proiectului stipulează că toate criteriile de discriminare, inclusiv cel al „orientării sexuale”, ar fi urmat să fie invocate, explicate și analizate în formarea și instruirea copiilor minori, „în procesul educaţional, inclusiv la evaluarea cunoștin-

ţelor acumulate”, „în activitatea știinţifico-practică”, „prin elaborarea de materiale didactice și programe de studii”, „prin realizarea, în comun cu autorităţile abilitate și în colaborare cu organizaţiile necomerciale din domeniu, a programelor educaţionale pentru copii și pentru părinţi, în vederea prevenirii și combaterii discriminării”.

Câmpul de aplicare a proiectului Tarlev-Tănase-Filat diferă

90 de mii, spun “juriștii“, câte 100 de primărie. E bine?

Dacă trebuie, raportăm și noi la Bruxelles 20 %, că doar suntem de-un neam.

Marian Munteanu: E cheia problemei...

Traian Băsescu: Domnule Moraru, nu vă mai repeziţi, așteptaţi. Dar …

Radu Moraru: Asta-i cheia problemei, a spus domnul Marian Munteanu.

Discuţia, dacă vreţi, aici s-a oprit și la dânsul în această seară.

Traian Băsescu: Eu nu mă opresc la discuţiile domnului Marian Munteanu.

Dacă totuși întrebarea este pusă, vă pot spune că decât un copil prin canale, mai bine adoptat de … și ţinut într-o casă de oameni”.

Poveștile băsesciene despre 20% de români homosexuali aveau menirea de a pregăti terenul pentru supunerea României faţă de pretenţia cercurilor homosexuale de impunere a propagandei lor la nivelul întregii societăţi, în toate sferele vieţii publice, inclusiv în învăţământul de stat și privat de toate gradele. Ceea ce, până la urmă, s-a și întâmplat. Cifrele au fost umflate cu paiul ca să impresioneze, dar și ca să arate că numărul discriminaţilor pe criteriul dez-”orientării sexuale” ar fi enorm, de ordinul milioanelor.

Acum, la Chișinău, se dorește același lucru. Republica Moldova rămăsese singura parte a Lumii Românești în care copiii nu sunt iniţiaţi, începând cu treapta de grădiniţă și școală primară, în „tainele” homosexualităţii. Și, pentru a ne induce chiar sentimentul de vină pentru neacceptarea (deocamdată) a sintagmei „orientare sexuală” în proiectul legii antidiscriminare, mediile progay de la noi invocă cifra de 90 de mii de homo…ldoveni în sosul propagandistic al unei adevărate apocalipse îndurate de Alexei Marcikov și compania.

Iată cum ni se inoculează sentimentul de vinovăţie: „Reprezentanţii Centrului spun că în ultima perioadă,

de când organizaţia pledează deschis pentru adoptarea legii antidiscriminare, homosexualii au fost agresaţi în stradă.

Președintele Gender-Doc, Alexei Marcikov, a fost lovit cu pietre după ce a coborât dintr-un maxi-taxi (când, unde, de către cine și a depus Marcikov plângeri oficiale în ordinea stabilită? – nota noastră). Alte trei angajate ale Centrului Gender-Doc spun că au fost agresate verbal într-un taxi (când, cum, care angajate și au depus acestea plângeri?

– nota noastră). Organizaţia susţine că valul de intoleranţă a fost provocat de declaraţiile făcute în ultimul timp la adresa gay-ilor și a lesbienelor, atât de politicieni, cât și de Biserică”.

Clar, domnilor? Foarte clar: val de intoleranţă, agresiuni stradale, tsunami al persecuţiilor, lapidare publică, 90 000 de victime reale și potenţiale luate la un loc, un adevărat Holocaust! Și asta a intervenit subit, “în ultima perioadă, de când organizaţia pledează deschis pentru adoptarea legii antidiscriminare”.

Dacă ar citi aceste rânduri, domnul președinte Băsescu, atletul promovării homosexualităţii în România, ar vărsa înduioșat o lacrimă și ar spune: „Ei, vedeţi, și asta confirmă că sunteţi români! Aveţi și voi găozarii voștri! Nu-i mai discriminaţi, bă! Nu fiţi și voi atât de intoleranţi ca românii din dreapta Prutului!”

Drept să vă spun, în situaţia asta stupidă, când mai-marii zilei de la București și mai-marii zilei de la Chișinău s-au pus de acord, pretins europenește, în problema propagandei homosexuale în școlile noastre și în societate, mai că-mi vine să strig, cu toată disperarea românească, în gura mare: mai bine mă nășteam în Estonia!

Emil CONSTANTINIU, FLUX

substanţial de cel al legilor antidiscriminare din majoritatea statelor europene, precum și de cel al Directivelor 2000/43/CE și 2000/78/CE, aceasta din urmă referindu-se exclusiv la populaţia adultă și doar la domeniul angajării în câmpul muncii.

Guvernul Republicii Moldova, așa cum rezultă din declaraţiile publice ale premierului Vladimir Filat, refuză să limiteze câmpul de aplicare a legii antidiscrimi-

nare la persoanele adulte și la cadrul intim sau de familie, când este vorba despre „orientarea sexuală”. În plus, Guvernul Filat refuză să încorporeze în legislaţia naţională multiplele derogări și dispense pe care le cuprind în materie de aplicare Directivele europene privind nediscriminarea și legislaţia celor mai multe state membre UE. Emil CONSTANTINIU, FLUX

LECTURĂ OBLIGATORIE:

Manifestul homosexualilor!

Manifestul homosexualilor a apărut, ca editorial, în revista americană Gay Community News din 15-21 februarie 1987, fiind semnat de Michael Swift, „revoluţionarul homosexual”. Acest manifest, expresie a celui mai aberant sexualism, trebuie citit de toţi bărbaţii și femeile întregi la fire, cu mintea și simţurile treze, care înţeleg că, sub pretextul combaterii unei false discriminări, homosexualii din Republica Moldova și din afara ei (ai căror executanţi docili sunt membrii Guvernului Filat) ţintesc sufletele copiilor noștri, iniţierea lor în homosexualitate și desfășurarea unei propagande homosexuale deschise în școlile de orice tip și de orice nivel. Nu vă lăsaţi desensibilizaţi și îmbătaţi de propaganda homosexuală promovată de mai-marii zilei! Vrem o lege antidiscriminare care să nu atenteze la valorile noastre tradiţionale. Dacă homosexualitatea ne provoacă dezgust și milă, nu înseamnă că discriminăm. Nu vrem ca neacceptarea homosexualităţii sau orice critică formulată de noi la adresa homosexualităţii să fie calificată drept „incitare la ură”, conducând inevitabil la condamnarea noastră în justiţie. Nu vom accepta cenzura conștiinţei noastre de către homosexualii care își doresc să instituie dictatura anormalităţii asupra normalităţii. Citiţi cu atenţie acest text și nu vă smintiţi! Să ne apărăm copiii și viitorul!

MANIFESTUL HOMOSEXUALILOR Acest eseu este o nebunie extravagantă, o fantezie crudă, tragică, o erupţie a furiei lăuntrice, despre cum cei asupriţi visează cu disperare să devină asupritori.

Vă vom sodomiza fiii, embleme ale bărbăţiei voastre neputincioase, ale viselor voastre derizorii și ale minciunilor voastre vulgare. Îi vom seduce în școlile voastre, în dormitoarele voastre, în sălile voastre de sport, în vestiarele voastre, în terenurile voastre de sport, în seminarele voastre, în grupurile voastre de tineret, în toaletele cinematografelor voastre, în cazărmile voastre, în motelurile voastre, în toate cluburile voastre de bărbaţi, în clădirile Parlamentului vostru, oriunde bărbaţii sunt împreună cu alţi bărbaţi.

Fiii voștri vor deveni fetiţele noastre și vor asculta de noi. Îi vom remodela după chipul și asemănarea noastră. Ei se vor umple de dorinţă pătimașă pentru noi și ne vor adora.

Femeilor, voi clamaţi libertatea. Voi spuneţi că nu mai sunteţi satisfăcute de bărbaţi, că ei vă fac nefericite. Noi, cunoscătorii feţei bărbătești, ai fizicului masculin, vă vom lua bărbaţii. Îi vom distra, îi vom instrui, îi vom îmbrăţișa când vor plânge. Femeilor, voi spuneţi că vreţi să trăiţi unele cu altele în loc să trăiţi cu bărbaţi. Atunci duceţi-vă și fiţi unele cu altele. Noi le vom oferi bărbaţilor voștri plăceri pe care nu le-au cunoscut vreodată, deoarece și noi suntem bărbaţi mai întâi de toate, și doar un bărbat știe cu adevărat cum să îi facă pe plac altui bărbat, doar un bărbat poate înţelege profunzimea emoţiilor și sentimentelor, mintea și corpul altui bărbat.

Toate legile voastre care interzic activitatea homosexuală vor fi abrogate. În loc, vor fi promulgate legi ce promovează dragostea între bărbaţi.

Toţi homosexualii trebuie să rămână umăr la umăr ca fraţii, să fim uniţi artistic, filozofic, social, politic și financiar. Noi vom triumfa doar atunci când ne vom înfăţișa ca un chip comun în faţa inamicului nostru heterosexual înrăit.

Dacă veţi îndrăzni să ne numiţi pederaști sau poponari, vă vom înjunghia inimile și vom necinsti trupurile voastre, niște mortăciuni de nimic.

Vom scrie poezii despre dragostea dintre bărbaţi, vom pune în scenă piese în care un bărbat îl dezmiardă în mod deschis pe un altul, vom turna filme despre dragostea dintre bărbaţii eroici care vor înlocui ieftinele, superficialele, sentimentalele, insipidele, juvenilele infatuări heterosexuale ce domină ecranele voastre de cinema. Vom sculpta statui ale unor tineri frumoși, ale unor atleţi curajoși, care vor fi înălţate în parcurile voastre, în pieţele și piaţetele voastre. Muzeele ®

FLUX EDI|IA DE VINERI

1 APRILIE 2011

Important

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Filat îl maimuţăreşte pe Voronin, dar riscă să ajungă ca Stalin Premierul la ministere, ca un secretar raional comunist la ferme Săptămâna aceasta, chiar de luni, premierul Filat și-a început turneul pe la ministere. În felul acesta, liderul PLDM vrea să arate opiniei publice cine este „stăpân” în Republica Moldova. Acest lucru l-a remarcat liderul comunist Vladimir Voronin, care a declarat că vizitele premierului Filat seamănă cu vizitele pe la colhozuri, brigăzi și ferme ale secretarului Comitetului raional de partid din perioada sovietică. Și, fără îndoială, Voronin a vorbit în cunoștinţă de cauză. Același lucru l-a constatat și analistul politic Igor Boţan într-o emisiune la Publika TV. „Mă mir că nimeni nu recunoaște că ceea ce face premierul este o campanie de PR cu un substrat serios. Domnul Filat nu face nimic pur și simplu.

El vrea să-și impună autoritatea într-o societate patriarhală, care iubește conducători puternici, așa ca Voronin”, a declarat Igor Boţan.

Filat îl maimuţăreşte pe Voronin, vrea să devină un nou tătuc al Republicii Moldova Că Filat îl maimuţărește pe Voronin, dorind să devină el ceea ce a fost liderul comunist timp de 8 ani pentru Republica Moldova este mai mult decât evident. Prin asta se explică, în mare parte, și războiul lui cu miliardarul Vladimir Plahotniuc. De fapt, lupta politică în Republica Moldova se dă între 3 miliardari-oligarhi, unul roșu, altul verde și altul albastru, toţi trei purtând numele de Vladimir: Vladimir Voronin, Vladimir Filat și lumii vor fi umplute numai cu picturi ale unor flăcăi graţioși, dezgoliţi.

Scriitorii și artiștii vor face ca dragostea dintre bărbaţi să fie la modă și prestigioasă, și vom avea succes, deoarece suntem experţi în promovarea stilurilor. Vom elimina relaţiile heterosexuale folosind satira și umorul, procedee la care suntem foarte pricepuţi. Îi vom demasca pe homosexualii influenţi care se dau drept heterosexuali. Veţi fi șocaţi și speriaţi când veţi afla că președinţii voștri și fiii lor, industriașii voștri, senatorii voștri, primarii voștri, generalii voștri, atleţii voștri, stelele voastre de cinema, vedetele voastre de televiziune, liderii voștri civici și preoţii voștri nu sunt acei burghezi obișnuiţi și de încredere pe care i-aţi crezut a fi.

Suntem peste tot, ne-am infiltrat în rândurile voastre. Fiţi prudenţi când vorbiţi despre homosexuali, deoarece suntem mereu printre voi: s-ar putea să fim la celălalt capăt al mesei sau poate dormim chiar în același pat cu voi.

Nu vor exista compromisuri. Nu suntem niște slăbănogi din clasa de mijloc. Fiind foarte inteligenţi, noi suntem aristocraţi înnăscuţi în sânul rasei umane, iar sângele nostru albastru nu va accepta niciodată nici un fel de concesii. Cei care ni se vor împotrivi, vor fi exilaţi.

Vom ridica mari armate secrete, la fel cum a făcut Mișima, ca să vă învingem. Vom cuceri lumea, căci luptătorii inspiraţi și uniţi de onoarea și dragostea homosexuală sunt invincibili, la fel cum au fost soldaţii greci în antichitate.

Familia – cadrul în care se nasc minciuna, trădarea, mediocritatea, ipocrizia și violenţa – va fi desfiinţată. Instituţia familiei, care doar otrăvește imaginaţia și împovărează libera voinţă, trebuie eliminată. În laboratoarele genetice vor fi zămisliţi și crescuţi băieţi perfecţi. Ei vor fi legaţi unii de alţii în comunităţi, sub controlul și instrucţiunea savanţilor homosexuali.

Toate bisericile care ne condamnă vor fi închise. Singurii noștri dumnezei vor fi tinerii chipeși. Suntem adepţii cultului frumuseţii, al moralei și al esteticii. Tot ce este urât, vulgar și banal va fi nimicit. Întrucât suntem izgoniţi din cercurile heterosexuale ale clasei de mijloc, suntem liberi să ne trăim vieţile conducându-ne doar de libera imaginaţie. Pentru noi orice extremă reprezintă o nimica toată.

Societatea noastră rafinată pe cale de a se naște va fi condusă de elita poeţilor gay. Una dintre cerinţele de căpătâi pentru candidaţii la funcţii de stat în noua societate a homoerotismului va fi cuprinderea de patima grecească. Orice bărbat contaminat cu dorinţa heterosexuală va fi exclus automat din orice funcţie de răspundere. Toţi bărbaţii care vor stărui prostește să rămână heterosexuali vor fi judecaţi în curţi de judecată homosexuale și vor deveni invizibili.

Vom rescrie istoria, istoria umplută și pângărită de minciunile și distorsiunile voastre heterosexuale. Vom portretiza homosexualitatea marilor lideri și gânditori care au făurit civilizaţia. Vom demonstra că homosexualitatea, inteligenţa și creativitatea sunt inseparabil legate între ele, că homosexualitatea este o cerinţă pentru adevărata nobleţe și frumuseţea autentică a unui bărbat.

Vom fi victorioși, căci ne hrănim cu amărăciunea suferinţei celor asupriţi și siliţi de-a lungul secolelor să joace roluri secundare de nimic în prosteștile voastre spectacole heterosexuale. Ne va ajunge îndemânare să mânuim armele și să stăm pe baricadele revoluţiei finale și hotărâtoare.

Tremuraţi, voi, porci heterosexuali, căci vom apărea înaintea voastră fără măști!

Vladimir Plahotniuc. Ceilalţi actori politici, cu mici excepţii, sunt doar niște anexe ale celor trei oligarhipoliticieni.

Inspecţia premierului la Ministerul Sănătăţii Dar să revenim la vizitele lui Filat la ministere. Deci, luni, 28 martie, Filat a mers să inspecteze Ministerul Sănătăţii, în fruntea căruia se află un ministru instalat chiar de partidul său, PLDM, Adrian Usatâi.

Direcţia comunicare și relaţii cu presa a Guvernului a difuzat, în aceeași zi, un comunicat prin care ne anunţa că premierul Filat s-a întrunit în ședinţă cu factorii de decizie din cadrul acestei instituţii. După ședinţă, premierul le-a declarat jurnaliștilor că, în cadrul acesteia, „s-a discutat despre corupţia și protecţionismul din domeniu, urmând să se depună eforturi pentru contracararea acestor fenomene negative”. „Vom acţiona consolidat și perseverent, astfel încât cetăţenilor Republicii Moldova să le fie respectat dreptul legal de a fi trataţi eficient și calitativ”, a spus Filat.

Făţărnicia premierului Făţărnicie, numai făţărnicie și culmea făţărniciei! Are dreptate Igor Boţan, Filat vrea doar să-și facă o imagine bună, să-i amăgească pe alegători că l-ar durea inima pentru soarta poporului pe care îl conduce. În ipocrizia sa de fost cursant la școala KGB de lângă Moscova și de fost bișniţar de ouă și televizoare peste Prut, Filat a vorbit la sediul Ministerului Sănătăţii despre „contracararea corupţiei și protecţionismului” din domeniul sănătăţii, fără măcar a pomeni despre infracţiunea, crima fără precedent care s-a produs

doar cu o săptămână în urmă, exact în locul în care premierul a făcut respectiva declaraţie.

O crimă trecută cu vederea În ediţia trecută, ziarul FLUX a scris despre încarcerarea ilegală, criminală a doamnei Ludmila Botnariuc la Spitalul clinic de psihiatrie din orașul Codru al municipiului Chișinău. Doamna Botnariuc, fiind în deplinătatea facultăţilor mintale, a fost băgată cu forţa, pe 21 martie 2011, la casa de nebuni de către ministrul Sănătăţii al lui Filat, Adrian Usatâi, doar pentru că această sărmană femeie, după ce a făcut câteva ore anticameră, a insistat disperată să fie primită totuși în audienţă de către ministru. Ludmila Botnariuc a fost ţinută forţat la Spitalul de psihiatrie timp de 24 de ore și chiar, contrar voinţei ei, i s-au injectat medicamente, despre care medicii până în prezent nu au spus ce conţin și ce efecte au.

Nimeni nu scoate un cuvânt în apărarea Ludmilei Botnariuc Despre acest caz sinistru a relatat a doua zi, pe 22 martie, postul public de televiziune Moldova 1, în programul său informativ „Mesager”. Deși o lume întreagă a aflat despre această crimă și deși au trecut aproape 2 săptămâni de la producerea ei, nimeni nu a intervenit, nimeni nu a luat atitudine: nu s-a sesizat nici Procuratura Generală, nici avocaţii parlamentari, plătiţi de la Bugetul de Stat, nici ong-iștii care spală bani străini făcându-se a lupta pentru drepturile omului, nici presa liberă pentru care„a luptat” Mihai Ghimpu. Nu au luat atitudine nici liderii partidelor de guvernământ: Lupu, Ghimpu, Filat. Iar Filat nu doar că nu a luat atitudine faţă de gestul stalinist al ministrului său Usatâi, ci chiar a avut impertinenţa să vină în locul în care s-a produs odioasa infrac-

ţiune și să vorbească în faţa presei despre „combaterea corupţiei și protecţionismului”, despre „respectarea drepturilor legale”. Dar cum rămâne cu respectarea drepturilor legale ale doamnei Ludmila Botnariuc, care a fost băgată cu forţa la casa de nebuni pentru că așa a vrut ministrul Usatâi? Și cum rămâne cu combaterea protecţionismului, dacă după cele întâmplate Filat nu numai că nu l-a demis din funcţie pe Usatâi, ci nici măcar nu s-a desolidarizat de gestul bolșevic al acestuia?

Spitalul Clinic de Psihiatrie, puşcăria Ministerului Sănătăţii Apropo, până în momentul de faţă Usatâi nu a dat nici o explicaţie cu privire la cele întâmplate pe 21 martie în incinta Ministerului Sănătăţii, deși a promis jurnaliștilor de la Moldova 1 că va face acest

lucru pe 23 martie. Probabil că Usatâi nu va prezenta nici un fel de explicaţii. Și ce ar putea să explice? Și așa este clar că el se comportă ca un despot pe domeniul lui, care face ce vrea, aproape ca pe timpul lui Stalin, iar Spitalul Clinic de Psihiatrie este un fel de pușcărie în cadrul Ministerului Sănătăţii, în care sunt încarceraţi, fără nici un fel de judecată, toţi cei care nu sunt pe placul lui Usatâi. Sau că ministrul a făcut dovada unui comportament dezaxat, paranoic chiar, dacă a ajuns să bage la casa de nebuni o sărmană femeie care l-a enervat doar pentru că făcea anticameră la ușa lui ministerială.

Usatâi este ministrul lui Filat.

Premierului îi convine un asemenea ministru despotic. Și de ce nu i-ar conveni, dacă însuși Filat vrea să ajungă un al doilea Voronin. Dar ar putea să ajungă chiar mai departe decât Voronin, dar ar putea să ajungă un al doilea Stalin.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

TELEOBSERVATOR

„Căci vorba voastră sună ca plâns la cununie, Ca cobea ce îngână un cânt de veselie, Ca râsul la mormânt.”

Mihai Eminescu, „Junii corupţi”

În seara uneia dintre zilele trecute mi-a fost dat să văd, cum le-a fost dat și altora să vadă, niște hliziţi. Trei hliziţi pe care îi cheamă Diacov, Godea și Hadârcă. Aceștia au fost invitaţii Lorenei Bogza la emisiunea „În profunzime” de la Pro TV. După ce s-au dat cu părerea despre câte și mai câte, discuţia a ajuns la nenorocitul proiect de lege cu privire la prevenirea și combaterea discriminării. Și aici a început hlizeala! O hlizeală ieftină de ţaţe când cadrul discuţiei îi obliga la o abordare sobră și lipsită de frivolitate! În loc să ia în serios riscurile reale la care urmează a fi supuși copiii noștri minori prin admiterea propagandei homosexuale în școli, cei trei și amfitrioana lor s-au amuzat și s-au desfăcut de râs. Primul care a dat-o în chicote a fost Mihai Godea, în timp ce vorbea Diacov. Nu avem nici o poftă să ne lansăm acum în comentarii pe marginea celor văzute. Cititorul nostru este unul inteligent și va înţelege singur despre ce este vorba. Să lăsăm, așadar, personajele cu pricina, demne de peniţa lui Caragiale, să-și descopere nula scăldată în valuri de icnete de râs în timp ce guvernul lor pregătește terenul pentru descompunerea morală a întregii noastre populaţii școlare: Diacov: Eventuala nevotare a acestei lege poate crea mari probleme. Eu cred că poate duce la sistarea negocierilor cu Uniunea Europeană referitor la vize. Noi nu suntem,

Nişte hliziţi

noi nu trăim în vacuum. Dacă noi vrem să ne apropiem, să avem relaţii cinstite cu UE, noi trebuie să fim cinstiţi și în relaţii mai complicate, mai delicate, fiindcă noi vrem să facem parte din această lume spre care noi tindem. Această lume pune condiţii: Vrem să fiţi ca noi! Bun, noi vrem să fim ca voi, dar noi vrem să ne păstrăm…(aici Godea izbucnește în chicote de râs – nota noastră) Domnul Godea, ori că nu vă place să fiţi ca ei… (Diacov râde mălăieţ, apoi tot mai cu poftă: Hî, hă!) Eu trebuie să recunosc, hă, hă! (toţi cei prezenţi în studio râd înfundat până la lacrimi – nota noastră). Da, dar dacă noi și eu repet și accentuez, dacă noi într-adevăr vrem să fim în rând cu lumea trebuie să acceptăm și regulile complicate ale acestei vieţi, hî, hî! Uite, am văzut un

deputat care era în Parlamentul Elveţiei… sau al Luxemburgului, care nu putea să vorbească… vorbea, vorbea ceva foarte serios despre buget… Noi acuma vorbim așa, o temă mai delicată…

Bogza: Poate fi exclusă sintagma „orientare sexuală”? Domnule Diacov, nu mai râdeţi…

Godea: Nu poate fi exclusă această sintagmă! Nu mai poate fi exclusă, din punctul meu de vedere… Dar iarăși eu cred că pentru a avea o lege bună noi avem nevoie de colaborarea tuturor celor interesaţi, și cei care sunt împotrivă, și cei care pledează pentru, pentru că toate ţările care au aderat la Uniunea Europeană au trecut prin această experienţă (aici se aud pufnete de râs în studio, iar Godea cade într-o nouă cascadă

de chicote – nota noastră)… Mie mi-i, hî! hî!… mie-mi vine greu să comentez… hî! hî! (toţi cei prezenţi în studio râd de se desfac – nota noastră) Bogza: Eu am impresia că ședinţa de astăzi a alianţei a fost destul de interesantă...

Diacov: Ce-aveţi cu mine, hî, hî… Eu nu sunt autorul legii…hă, hă!

Bogza: Dacă ne putem potoli, atunci ne potolim. Dacă nu, atunci luăm publicitate.

Godea: Domnul Hadârcă aaahîare simţ, hî, cum să spun, spirit de observaţie. Hi, hi, hi! Mie-mi pare rău că am avut această repriză de râs, pentru că într-adevăr subiectul este unul hî.. hî, hî-hî-hâim! Hî-hî-hî-hî-hâhhâh-hâh!...

Hadârcă: Lorena, da ce ţi-a trebuit să abordezi subiectul acesta chiar…

Diacov: Până-n 31 martie agenda Parlamentului este extrem de plină, fiindcă avem aceste trei pachete de legi care trebuie

adoptate… Serios! H-h-hî-hâh! (toţi chicotesc în studio – nota noastră) Godea: Hî-îh! Un moment doar. Cetăţenii Republicii Moldova nu au văzut niciodată cum râd politicienii, hî-hî-hî, mai ales în direct aici la Pro TV. Râsul poartă în sine o chestie pozitivă.

Trei, Doamne, și toţi trei au rânjit în continuu, nepunându-și simţurile sub stăpânire. Și ei pretind, cu ocazie și fără, dar mai ales în campaniile electorale, când pornesc de zor la cules de voturi, că sunt creștini, că sunt oameni botezaţi și urmași ai lui Hristos!

Puși în faţa unei probleme grave, de viaţă și de moarte morală a copiilor noștri, în plină criză spirituală, cei trei nu au avut barem un pic de sobrietate, nici măcar un strop de seriozitate, fie și de ochii lumii care îi privea cu interes. Ce mai! Niște hliziţi!

Emil CONSTANTINIU, FLUX

BASTA! La Bălţi aşa nu se mai poate!

Interviu cu Igor Ciuru, vicepreşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat - Domnule Igor Ciuru, din 2004 sunteţi consilier municipal în cadrul Consiliului municipal Bălţi.

De ce aţi hotărât să candidaţi la funcţia de primar al orașului Bălţi la alegerile locale din vara anului curent?

- Activez deja de mai bine de 6 ani în cadrul Consiliului municipal în calitate de consilier, ceea ce m-a ajutat să-mi cunosc orașul mai bine și să obţin o importantă experienţă. În prezent, Bălţiul se confruntă cu multe dificultăţi, care necesită o rezolvare urgentă.

Este necesar să se procedeze imediat la soluţionarea lor.

Până în prezent s-au făcut doar promisiuni deșarte, care niciodată nu au fost acoperite cu fapte concrete. Iar dacă s-a făcut ceva, atunci nu atât în interesul orășenilor, cât al unor grupuri arondate autorităţilor administrative locale.

Oamenii s-au saturat de sărăcie, de nevoi și de dezastru. De ce în lume există atâtea orașe prospere, iar Bălţiul nu poate fi unul dintre ele? Poate a venit momentul să schimbăm această situaţie. Poate e timpul să spunem: BASTA, așa nu se mai poate! Bălţiul merită să fie un oraș european, modern, cu o infrastructură dezvoltată, un oraș ecologic, în sfârșit, un oraș cu care să ne mândrim. Un vis al meu este ca orașul nostru, într-un viitor previzibil, să devină capitală culturală a Europei, așa precum, de exemplu, a fost Sibiul în 2007.

Iată din aceste considerente am hotărât să candidez la funcţia de primar. Eu simt, sunt convins că voi realiza o schimbare radicală în Bălţi dacă voi deveni primar, pentru că am energia, puterea, voinţa și capacităţile necesare.

Bălţiul de astăzi, un tablou apocaliptic - Dar cu ce probleme se confruntă orașul dumneavoastră? Noi, cei de la Chișinău, spunem că mai rău decât este acum în capitala ţării nu poate fi. La fel de proastă este situaţia și în capitala de nord a Moldovei?

- Problemele cu care se confruntă orașul Bălţi sunt multe și grave. În primul rând, infrastructura, care este una învechită. Drumurile sunt un dezastru. Staţia de epurare otrăvește aerul din oraș. Fabricile și uzinele staţionează. Avem, de fapt, un tablou aproape apocaliptic. Aproape că lipsesc investiţiile străine. Businessul mic și mijlociu aproape că nu există, iar toate încercările de promovare a acestuia întâmpină mari dificultăţi.

Orașul este plin de gunoi. Este necesar ca în mod urgent să fie modernizat sistemul de salubrizare, în special, în privinţa deșeurilor menajere.

- Cu adevărat, tabloul orașului Bălţi schiţat de dumneavoastră este unul apocaliptic. Problemele care

le-aţi enumerat mai sus nu doar că sunt multe, dar și dintre cele mai dificile. Dacă veţi ajunge primar de Bălţi, care ar fi primul lucru pe care l-aţi face?

- În primul rând, voi implementa o reformă în cadrul Primăriei privind eficientizarea activităţii acesteia. Primăria are nevoie de un suflu nou, de un sistem modern de management, de cunoștinţe inovatoare. Administraţia Primăriei are nevoie de o mentalitate nouă. Odată cu reforma din cadrul Primăriei Bălţi, voi asigura atragerea investiţiilor străine, întrucât resursele bugetare sunt limitate și este nevoie de alte surse de finanţare.

Îmi câştig existenţa doar din activitatea de jurist - De meserie sunteţi jurist. Acum se spune că în Republica Moldova ar fi mai mulţi juriști decât lăcătuși.

Dumneavoastră cum vă descurcaţi, vă asigură această activitate o bucată de pâine?

- Eu sunt unul dintre norocoșii care își câștigă existenţa din această activitate, mai ales că am și o mare pasiune pentru ea. Încă atunci când eram la școală știam ce vreau să devin. Am urmat Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, aici profesorii mi-au sporit dragostea și interesul faţă de

jurisprudenţă, fapt pentru carte ţin să le mulţumesc și pe această cale. Un primar trebuie să cunoască de toate.

Dar cunoștinţele juridice sunt foarte importante în cadrul administraţiei publice locale, care adoptă un șir de acte administrative, dar și normative.

Un stereotip: Bălţiul – oraş rusesc - Despre Bălţi se spune că ar fi „un oraș rusesc”, că locuitorii lui ar vorbi doar limba rusă. Aveţi senzaţia că aţi locui într-un oraș rusesc?

- Cred că chestia asta cu „Bălţiul – oraș rusesc” este, mai curând, un stereotip. Poate că acum 20 de ani așa și era, poate că pe străzile orașului, în instituţii se vorbea doar rusește. Dar această situaţie s-a schimbat de mult.

Potrivit recensământului din 2003, 52 % din populaţia orașului s-au declarat moldoveni și 2% - români. Prin urmare, românii/moldoveni constituie - 54 la sută din toată populaţia urbei. În 1990, doar 46% s-au declarat români/ moldoveni. Așa că Bălţiul nu este un oraș rusesc, ci unul în care convieţuiesc mai multe etnii, iar românii/moldoveni sunt majoritari.

Doar Lenin a semănat zâzanie interetnică la Bălţi În ceea ce privește relaţiile dintre reprezentanţii diferitor etnii, aceștia

conlocuiesc fără nici un fel de probleme. Singurele incidente interetnice care au avut loc au fost cele din 2003, atunci când autorităţile comuniste de la Chișinău au încercat să amplaseze monumentul lui Lenin în centrul orașului Bălţi. Din fericire, nu le-a reușit.

Noi ne mândrim cu diversitatea etnică din orașul nostru, asta deschide noi și promiţătoare perspective în domeniul cultural, al relaţiilor interumane, al comunicării.

La Bălţi, tinerii nu vor compromite ideea de schimbare - Aveţi doar 30 de ani. Nu sunteţi prea tânăr pentru a deveni primarul unui oraș atât de important ca Bălţiul? În Chișinău, foarte mulţi regretă pentru că acum 4 ani șiau dat votul pentru un candidat foarte tânăr. Așteptările au fost exagerat de mari, iar realizările

noii administraţiei - exagerat de modeste.

- Să fii tânăr înseamnă să ai un șir de avantaje. Și, în primul rând, să nu fii moștenitorul unei mentalităţi depășite, perimate, vicioase. Să fii tânăr înseamnă să poţi accepta și să îmbrăţișezi o noua viziune asupra sistemului de management. Bălţiul are nevoie de o administraţie tânără, nu doar de un primar tânăr. Tinerii trebuie să ocupe și locurile din consiliul orășenesc. Și nu orișice tineri, ca să nu dezamăgească așa cum au dezamăgit la Chișinău, ci dintre cei care sunt competenţi și pot să-și asume responsabilităţi. Eu întrunesc ambele calităţi. Spun acest lucru nu pentru că aș fi lipsit de sentimentul modestiei, ci pentru că vreau cu tot dinadinsul să schimb lucrurile în orașul în care m-am născut și trăiesc.

- Domnule Igor Ciuru, vă mulţumim pentru acest interviu și vă urăm succes.

6

1 APRILIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Economic

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Operatorii privaţi salută continuarea liberalizării pieţei de către operatorul naţional Companiile private din domeniul TIC vor beneficia din 1 aprilie curent de acces la infrastructura operatorului naţional S.A. “Moldtelecom” în toată ţara. Despre aceasta s-a anunţat în cadrul mesei rotunde “Beneficiile și oportunităţile liberalizării sectorului TIC pentru consumatori și pentru operatorii din acest domeniu”, organizată de Asociaţia Naţională a Companiilor Private din Domeniul TIC (ATIC).

Evenimentul desfășurat joi, 24 martie, a întrunit atât reprezentanţi ai operatorilor din domeniu, cât și ai structurilor guvernamentale care reglementează sau au tangenţă cu domeniul dat.

“Misiunea S.A. “Moldtelecom” este de a avea un rol de locomotivă a dezvoltării sectorului TIC din Republica Moldova, oferind suport tehnic pentru dezvoltarea tuturor jucătorilor de pe piaţă și buna desfășurare a concurenţei. Unul dintre obiectivele lansate încă în anul 2010, este liberalizarea continuă a pieţei pentru asigurarea condiţiilor egale pentru toţi operatorii. În cadrul acestui proces și în urma investiţiilor efectuate în perioada 2010-2011, începând cu 1 aprilie, putem pune la dispoziţia tuturor operatorilor din Republica Moldova infrastructura companiei “Moldtelecom”, a declarat Ion Roșca, director comercial S.A. “Moldtelecom”. El a menţionat că operatorul naţional va oferi companiilor din domeniul TIC puncte de acces și transport în bandă largă pe tot teritoriul Republicii Moldova, pentru ca aceștia să poată oferi servicii de Bitstream și închiriere de capacităţi.

Potrivit președintelui ATIC, Veaceslav Cunev, conlucrarea S.A. “Moldtelecom”, proaspăt membru asociat al ATIC, cu operatorii privaţi este un catalizator puternic pentru dezvoltarea pieţei de telecomunicații din Re-

publica Moldova. “Anunţul făcut astăzi este o oportunitate pentru operatorii privaţi. În același timp, sper că această colaborare nu se va limita doar la etapa dată, de liberalizare, ci se va transforma într-un proces continuu de care vor beneficia, în primul rând, clienţii tuturor companiilor TIC”, a mai spus Cunev.

Evenimentul în cauză are ca scop fortificarea dialogului între reprezentanţii mediului de afaceri, facilitarea schimbului de opinii constructive în acest sens și crearea premiselor pentru dezvoltarea sectorului TIC și a unei concurenţe loiale în Republica Moldova. Amintim că sectorul TIC este unul cu potenţial și o productivitate sporită, reprezentând 10 % din PIB-ul ţării.

Printre instituţiile invitate la masa rotundă s-au numărat Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice și Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), Ministerul Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor (MTIC), operatori alternativi, membri și non membri ai Asociaţiei Naţionale a Companiilor Private din domeniul TIC. Adriana IEPURE, pentru FLUX

Când va începe demontarea verticalei puterii în Republica Moldova?

Pe cine îl interesează şi cui îi pasă de autorităţile locale în Republica Moldova? În ultima perioadă suntem martorii unei activizări pe direcţia administraţiei publice locale. Politicieni, membri ai Guvernului, experţi, jurnaliști etc., toţi și-au amintit brusc de administraţia publică locală, de problemele ei și se plimbă prin ţară, pe la televiziuni și la alte massmedia făcând promisiuni și afișând un neţărmurit respect faţă de autorităţile locale. În același timp, primarii, președinţii de raion, liderii de opinie din teritoriu, brusc au devenit foarte întrebaţi și sunt vânaţi de toate forţele politice. În acest scop, partidele folosesc toate mijloacele de care dispun, deja acceptate drept „normale” în Republica Moldova și „testate” cu succes pe parcursul anilor precedenţi de toate guvernările anterioare: administrative, financiare, economice, politice, mediatice etc. Astfel, bieţii primari nici nu știu ce să facă, ce partid să aleagă, fiind șantajaţi și presaţi din toate părţile ca să accepte ofertele generoase (doar la prima vedere) ale politicienilor, dar care, după alegeri, se dovedesc a fi doar vorbe goale. Chiar dacă li s-a promis marea cu sarea, îndată ce au trecut alegerile locale, interesul mai-marilor zilei faţă de APL scade brusc, chiar dispare cu desăvârșire și primarii rămân singuri cu problemele lor. Există și excepţii. Unii primari, care au candidat din partea partidelor guvernamentale, obţin totuși niște pomeni electorale, dar care oricum nu sunt suficiente pentru a soluţiona problemele respectivei localităţi.

mulţime de pretendenţi. Chestia asta chiar îţi trezește o anumită stare de compasiune pentru unii candidaţi la funcţia de primar care habar nu au ce înseamnă să fii primar în condiţiile Republicii Moldova. Însă să fii primar înseamnă să fii, fără exagerare, în același timp, administrator la școală, măturător, poliţist, pompier, asistent social, medic, scriitor (autor) de proiecte, dactilograf și chiar traducător. Dar asta nu e tot. Dacă ești primar, atunci ești obligat să fii și cerșetor, să umbli cu mâna întinsă pe la raion, la Ministerul Finanţelor, la agenţiile de achiziţii publice, la partidele politice, la tot felul de donatori. Și drept recompensă pentru tot ce faci, te trezești că devii și obiect al controalelor și presiunilor venite din partea nenumăratelor organe de control pe care le avem în Republica Moldova, te trezești cu câteva dosare penale sau administrative, în condiţiile unui cadru legal imperfect și confuz, în care hotarul dintre legal și ilegal este greu de definit. În plan personal, iarăși este foarte complicat să fii primar. Familia primarului rămâne fără un membru, pentru că acesta se însoară cu primăria

asistenţei sociale, de problemele din educaţie, de cele legate de recruţi, de pompieri etc. Aceste acuzaţii li se aduc primarilor, deși, potrivit legii, administraţia locală nu are nici în clin și nici în mânecă cu aceste chestiuni, ea nu are nici capacităţi funcţionale și nici financiare pentru a soluţiona respectivele probleme, de care, de fapt, sunt responsabile autorităţile centrale. Ba mai mult, administraţia centrală se face vinovată de cadrul legal imperfect, de subfinanţarea administraţiei locale și capacităţile administrative limitate ale administraţiei locale.

Un alt lucru, pe de o parte amuzant, dar pe de altă parte foarte trist, este că în prezent, foarte multă lume vorbește despre administraţie locală și problemele ei, dar fără ca să le ceară opinia și celor care activează în cadrul APL. Sunt organizate un șir de emisiuni radio și TV la care participă guvernanţi, foști și actuali lideri politici, politologi, sociologi care se dau cu părerea privind problemele APL. Însă nu sunt invitaţi, cu mici excepţii, primari, președinţi de raioane, consilieri locali și raionali, care cu adevărat cunosc problemele

Fără bani şi fără împuterniciri, mulţi primari regretă că au fost aleşi în funcţii În mod normal, alegerile locale, spre deosebire de cele parlamentare, trebuie să fie mult mai puţin politizate, iar rolul factorului politic – mult mai mic. Asta pentru că membrii unei comunităţi locale apreciază și votează candidaţii nu după apartenenţa la un partid politic sau altul, ci după calităţile morale, intelectuale, modul de viaţă, autoritatea de care dispune respectivul candidat la funcţia de primar. Acum însă ce se întâmplă? Dată fiind situaţia deplorabilă în care se află reprezentanţii administraţiei publice locale de primul nivel, o bună parte dintre primari și funcţionari din cadrul primăriilor, care deja dispun de o înaltă calificare și o bogată experienţă, nu mai doresc să-și continue activitatea în cadrul administraţiei locale. În primul rând, cadrul legal este imperfect, competenţele aleșilor și funcţionarilor locali fiind insuficiente, ceea ce constituie o mare piedică în activitatea APL. O problemă gravă o constituie finanţarea insuficientă a administraţiei publice locale. Și nu în ultimul rând, remunerarea și motivarea primarilor și funcţionarilor din primării.

Deja există foarte multă lume din domeniul APL care regretă că a părăsit funcţiile de directori de școli, profesori, conducători și lucrători la diferite instituţii publice și private. În funcţiile vechi aceștia erau mult mai bine remuneraţi și aveau și un regim de muncă normal, spre deosebire de un primar, care nu are nici zile de odihnă și este în exercitarea funcţiei 24 de ore

ie comunităţile locale. Poate de aceea am avut atâtea reforme fără succes și poate de aceea avem o grămadă de strategii, legi, programe de guvernare care au rămas doar pe hârtie.

Poate de aceea autorităţile publice locale sunt tratate de cele centrale cu superioritate și aroganţă. Din păcate, până în prezent la noi în ţară factorii decizionali nu au înţeles un lucru devenit mai mult decât evident: guvernarea locală și cea centrală sunt două părţi indispensabile și interdependente ale guvernării publice naţionale și nu poate o parte să fie mai bună și să funcţioneze bine dacă cealaltă este în incapacitate de a-și îndeplini îndatoririle. Guvernanţii noștri nu au înţeles că nici un program de guvernare, nici o strategie, lege, oricât de bune și perfecte ar fi, nu pot fi implementate fără o administraţie publică locală funcţională și fără implicarea ei reală și efectivă în procesul decizional din ţară. Iar fără aceasta este practic imposibilă și dezvoltarea socială și economică reală a ţării în întregime. Drept exemplu ne servește și experienţa de aproape 20 de ani a Republicii Moldova, și lipsa de progrese reale în domeniul dezvoltării social-economice.

O nouă putere, dar aceeaşi verticală a puterii O speranţă mare pentru administraţia publică locală a reprezentat venirea la putere a unei noi guvernări, care a promis și chiar a inclus în programul ei de guvernare, ca prioritate, consolidarea autonomiei locale și descentralizarea puterii. Mai mult ca atât, de la cele mai înalte tribune (parlamentare și guvernamentale) autorităţilor locale li s-au promis că va fi demontată așa-numita verticală a puterii instaurată pe parcursul perioadei anterioare, care a distrus, de fapt, administraţia publică locală, transformând-o într-o anexă dependentă în totalitate de puterea centrală.

pe zi. Ce fel de autoritate publică locală și șef al administraţiei publice locale mai este primarul sau președintele de raion dacă aceștia sunt remuneraţi cu mult mai rău decât conducătorii și lucrătorii subdiviziunilor din subordine?

Să fii primar înseamnă să fii şi măturător, şi medic, şi poliţist, şi pompier, şi asistent social, şi dactilograf, şi chiar cerşetor Cu toate acestea, în mod cu totul surprinzător, când au loc alegerile locale, în cursa pentru funcţia de primar se înscriu o

(dacă primarul e o doamnă, atunci se mărită cu respectiva instituţie).

Toate oalele se sparg de capetele din administraţia publică locală Și știţi care este răsplata?

Atitudinea superficială și arogantă a multor reprezentanţi ai administraţiei centrale faţă de autorităţile locale, care cu orice ocazie încearcă să pună responsabilitatea pentru nereușitele lor pe umerii aleșilor locali.

De foarte multe ori auzim din partea demnitarilor de stat că primarii sunt responsabili, că se fac vinovaţi mai că nu de toate relele: de starea proastă a drumurilor naţionale, de calamităţile naturale, de nivelul scăzut al

și situaţia din APL, ci nu doar din auzite.

De 20 de ani, administraţia publică locală este Cenuşăreasa Republicii Moldova De fapt, nu trebuie să ne mire această abordare în presă a problemei administraţiei publice locale pentru că timp de aproape 20 de ani, de când există Republica Moldova, toate reformele și legile s-au adoptat fără consultarea autorităţilor locale. Totul s-a decis pe bine cunoscuta verticală: de sus în jos. În ţara noastră, întotdeauna cei de la Parlament, Guvern și ministere au știut și știu mult mai bine decât cei din primăriile și consiliile locale de ce au nevo-

Au trecut mai bine de 2 ani de la schimbarea puterii, dar guvernarea nici măcar nu a iniţiat reforma APL Însă, cum ne-am convins, în Republica Moldova una este să promiţi și cu totul alta este să îţi ţii promisiunile, să faci ceva concret. Deja au trecut aproape 2 ani de la schimbarea puterii, dar guvernarea nu a făcut nimic, nu a realizat, cel puţin, o acţiune concretă pentru îmbunătăţirea situaţiei administraţiei publice locale. Administraţia locală activează în continuare într-un cadru legal și instituţional confuz, absolut depășit și contrar reglementărilor internaţionale din domeniul APL. Aceasta, în pofida faptului că printre actualii deputaţi se numără un număr destul de mare

de experţi independenţi, primari, președinţi de raioane și alţi reprezentanţi de vază ai administraţiei locale care cunosc bine starea dezastruoasă a lucrurilor din domeniul administraţiei locale și înainte de a deveni aleși ai poporului promiteau marea cu sarea, făceau spume la gură tot povestind cum vor schimba situaţia din primării. Ce s-a întâmplat, domnilor deputaţi și președinţi de comisii? Dacă voi nu aveţi puterea de a le explica colegilor dumneavoastră importanţa reformelor din domeniul administraţiei locale, atunci cine poate să o facă?

Situaţia în APL chiar s-a înrăutăţit Astfel, în loc ca situaţia să se îmbunătăţească, dimpotrivă, autorităţile locale au avut parte doar de surprize negative: li s-a impus reducerea personalului, li s-a redus finanţarea, au fost reduse salariile funcţionarilor din domeniu, nu au fost consultate niciodată la adoptarea legilor importante, care le vizează în mod direct, și chiar s-a purces la o centralizare și mai accentuată într-un șir de domenii, de exemplu, la achiziţii publice, în asistenţa socială, la eliberarea autorizaţiilor de funcţionare, dezvoltare regională.

Mai mult ca atât, nimic nu s-a schimbat nici în atitudinea autorităţilor centrale faţă de cele locale, formalismul și superficialitatea fiind principalele caracteristici ale relaţiei între guvernarea centrală și cea locală. Practicile regimului anterior sunt păstrate și aplicate în continuare. În acest sens, să ne amintim, de exemplu, de procesul de elaborare a bugetelor locale și a celui de stat pentru anul 2011, caracterizat prin netransparenţă, lipsă de reglementări clare, cifre (normative) care nu corespund realităţilor, nu sunt aprobate prin norme legale și vădesc o desconsiderare totală a opiniei autorităţilor locale. În această situaţie, bugetele mai multor autorităţi locale, comparativ cu anii precedenţi, au fost reduse și urmează a mai fi reduse, în pofida creșterii cheltuielilor întrun șir de capitole, cum ar fi, spre exemplu, încheierea contractelor cu furnizori. Dar cui îi pasă de aceasta? Autorităţile centrale știu una și bună: descurcaţi-vă singuri cum vă taie capul! În acest context, avem un șir de întrebări către guvernanţi: De ce reprezentanţii administraţiei publice locale nu sunt consultaţi atunci când, la nivel central, se iau decizii ce vizează APL? De ce se acţionează în mod unilateral? De ce odată cu măsurile administrative și reducerile de finanţări pentru autorităţile

locale nu se prevăd și niște măsuri compensatorii și reforme consecutive care ar diminua efectul negativ al acţiunilor guvernamentale respective? De ce, atunci când trebuie reduse cheltuielile bugetului public, atenţia Ministerului Finanţelor se orientează, în primul rând, la sursele de finanţare ale autorităţilor locale, dar nu și asupra celor destinate activităţii administraţiei centrale? De ce, la urma urmei, continuă practica, stabilită de zeci de ani de către guvernările anterioare, de a nu respecta LEGEA: Carta Europeana a Autonomiei Locale (art. 4 și 9), Constituţia (art.109), Legea administraţiei publice locale (art.6 și 81), Legea descentralizării (art.1), Legea finanţelor publice locale (art. 3), care prevăd expres obligaţia de a implica și consulta efectiv autorităţile locale și asociaţiile sale în toate problemele ce le vizează?

Astfel, în prezent, situaţia în domeniul administraţiei locale este gravă la toate capitolele fiind caracterizată prin următoarele particularităţi: • Cadrul legal, instituţional și financiar, care nu este corelat și ajustat cu anii de către administraţia centrală; • Un sistem administrativ depășit de timp, în care toate pârghiile administrative și financiare disponibile în stat sunt în mâinile administraţiei centrale, iar majoritatea responsabilităţilor privind realizarea unui lung șir de obligaţiuni cad pe umerii APL; • Reformele administraţiei locale sunt concepute și realizate fără participarea acesteia sau, în cel mai bun caz, cu implicarea ei formală; • Un sistem care stimulează turismul politic al aleșilor locali de la un partid la altul și în care politicienii și guvernanţii își amintesc de primari și administraţia locală doar în preajma alegerilor locale, pentru ca ulterior să uite de ei și de nevoile lor; • Un sistem care nu stimulează competenţa și iniţiativa celor ce activează în cadrul APL, ci, dimpotrivă, face tot posibilul ca persoanele competente să nu ajungă sau să abandoneze APL; • APL este controlată și supravegheată de o mulţime de organe. În același timp, administraţia centrală, de facto, este în afara oricărui control real; • Un sistem în care opiniei publice i se induce falsa idee cum că cei mai corupţi ar fi primarii, învăţătorii, medicii etc., care primesc salarii mizere, iar cei mai curaţi și necorupţi sunt miniștrii, parlamentarii și alţi demnitari de stat, care, de fapt, au salarii un pic mai mari, dar sunt putrezi de bogaţi și se scaldă în lux; • Ministerele trăiesc după

regulile proprii, fără a ţine cont că există legi. Scrisorile și circularele sunt mai presus decât orice prevedere legală; • Demnitarii de stat și funcţionarii din cadrul ministerelor habar nu au de nevoile APL și de modul cum este organizată și funcţionează administraţia locală. În acest context, ne miră discuţiile iniţiate de autorităţi privind excluderea Republicii Moldova de sub monitorizarea Consiliului Europei, în situaţia în care la capitolul democraţie și guvernare locală încă nu avem înregistrate progrese palpabile. Acesta fiind unul din domeniile restante importante care, începând cu anul 2001, a fost criticat sistematic de către Consiliul Europei. Dacă pe dimensiunea drepturilor omului, Justiţie și libertatea presei pot fi văzute anumite progrese, pe cel al consolidării autonomiei locale există doar declaraţii de intenţii și nimic concret.

Mai mult ca atât, nu putem înţelege de ce problematica descentralizării și consolidării autonomiei locale lipsește, cu unele mici excepţii, din sfera interesului factorilor decizionali naţionali și internaţionali? De ce reprezentanţii administraţiei locale nu sunt incluși în grupurile de lucru relevante în cadrul procesului de negociere a Acordului de asociere la Uniunea Europeană, ale programelor de asistenţă, precum și ale altor acorduri și programe internaţionale? Doar reforma administraţiei publice, inclusiv a celei locale, creșterea capacităţii administrative, dezvoltarea regională, atragerea de fonduri, dezvoltarea economică, socială etc., includ în mod indispensabil și dimensiunea locală, fiind domenii de interes și de aplicabilitate deosebită și pentru autorităţile locale?

Prin urmare, în prezent, autorităţile locale din Republica Moldova, deopotrivă cu anumite acţiuni de ordin strategic, au nevoie și așteaptă, în regim de urgenţă (până la alegerile locale), nu promisiuni, ci acţiuni și fapte concrete din partea autorităţilor centrale orientate spre perfecţionarea cadrului legal și creșterea capacităţilor lor instituţionale și financiare. În acest sens, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova și alte organizaţii au venit cu un pachet întreg de recomandări și propuneri legislative concrete care au fost făcute publice și expediate tuturor factorilor decizionali.

Oare vor fi înţelese și auzite autorităţile locale în sfârșit de către guvernanţi? Sau iarăși, domnilor foști și actuali guvernanţi, vom intra în alegerile locale doar cu promisiuni și speranţe într-un viitor frumos?

Viorel FURDUI, director executiv al CALM

FLUX EDI|IA DE VINERI

Profit de 7,5 milioane de lei pentru compania premierului Vladimir Filat

Centrul de business Ipteh, din centrul capitalei Republicii Moldova, a raportat pentru anul 2010 vânzări de 25,35 milioane de lei (circa 1,5 milioane de euro), în creștere cu 20% faţă de anul 2009.

Societatea pe acţiuni Ipteh, care administrează una dintre cele mai somptuoase clădiri din Chișinău cu 9 etaje și spaţii pentru chirie cu o suprafaţă de aproximativ 10.000 de metri pătraţi, i-a adus premierului moldovean în anul 2010 profituri mai mici cu 3,5 milioane de lei ca în anul 2009, arată raportul anual al companiei.

Vladimir Filat nu este acţionar direct al Ipteh, ci prin intermediul companiei Kapital Invest Company din Iași, care deţine 49,63% din capitalul social. În schimb, el este proprietarul Kapital Invest Company din Iași. În 1999, clădirea Ipteh a fost vândută cu 4,9 milioane de lei. S-a întâmplat în perioada când actualul premier Vladimir Filat ocupa funcţia de ministru de Stat în Guvernul Sturza. Ulterior, fostul director al Ipteh a contestat în instanţă privatizarea. Magistraţii au stabilit însă că imobilul a fost privatizat legal. În anii ce au urmat, au existat mai multe tentative de preluare a clădirii, dar fără succes. În 2008, Curtea Supremă de Justiţie a pronunţat sentinţa, potrivit căreia societatea Ipteh urmează să fie renaţionalizată. În octombrie 2008, Guvernul a scos din nou la vânzare clădirea. De această dată, la un preţ de 700 de milioane de lei.

După două licitaţii eșuate, Guvernul nu a reușit să vândă Ipteh. În noiembrie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că naţionalizarea a fost ilegală și a obligat statul să o restituie fostului proprietar.

Sursa: adevarul.ro

Parlamentul măreşte stagiul de cotizare şi vârsta de pensionare Parlamentul a aprobat marţi, 29 martie, în primă lectură, proiectul de modificare a legislaţiei de pensionare. Astfel, stagiul de cotizare pentru toţi angajaţii se va majora treptat, începând cu 1 iulie 2011, de la 30 la 35 de ani, cu șase luni anual, transmite InfoPrim Neo. Normele de pensionare ale judecătorilor și procurorilor vor fi excluse din legile speciale și incluse în legislaţia generală privind pensionarea. Stagiului special de cotizare a judecătorilor și procurorilor va fi majorat de la 12 ani și 6 luni până la 15 ani, iar stagiul complet de cotizare, în prezent 20 de ani, va crește până va ajunge nivelul general, 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbaţi.

Proiectul prevede și creșterea treptată, de la 20 la 25 de ani, a stagiului de cotizare pentru militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Stagiul special de cotizare pentru deputaţii în Parlament și membrii Guvernului va crește de la 2 la 4 ani, iar pentru președinte, vicepreședinte și deputaţii Adunării Populare a Găgăuziei – de la 4 la 6 ani.

Conform estimărilor, modificările vor condiţiona economii la Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011 în sumă de 33 de milioane de lei.

Fracţiunea PCRM a criticat dur proiectul de lege vizat, declarând că acesta este antisocial și nu este altceva decât o parte componentă a Memorandumului încheiat de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional. „Aceste reforme vor avea consecinţe foarte grave sub aspect social. Vor urma concedieri în mai multe sectoare finanţate din bugetul de stat, este vorba și de organele de forţă. Aceste reforme sunt antiumane, antisociale și, de fapt, au de beneficiat doar guvernanţii sub aspectul obţinerii următoarei tranșe de împrumut extern”, a declarat deputatul PCRM, Igor Dodon.

Fracţiunea PCRM nu a susţinut proiectul de lege.

1 APRILIE 2011

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

DATORIILE ISTORICE LA GAZE:

Soluţia Lazăr, criticată unanim Reîntors recent de la o ședinţă ordinară a Comisiei Interguvernamentale de colaborare economică între Republica Moldova și Federaţia Rusă, viceministrul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei și Comerţului, a declarat la Chișinău că s-ar fi găsit o soluţie pentru reglementarea datoriilor la gazul rusesc. Și asta ar fi scindarea !Moldovagaz! în două companii, una pentru dreapta și alta pentru stânga Nistrului, și delimitarea datoriilor între cele două companii. Unii experţi cred că ar fi vorba despre o manevră prin care Chișinăul ar fi împins spre noi cedări în contul datoriilor faţă de “Gazprom”. Pe de altă parte, premierul Vlad Filat spune că a auzit din presă despre această idee și că datoriile trebuie împărţite, însă nu prin scindarea “Moldovagaz”.

Prezentând rezultatele unei recente vizite la Moscova, vicepremierul și ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a vorbit săptămâna trecută despre o posibilă reorganizare a companiei “Moldovagaz”, prin separarea ei de compania transnistreană “Tiraspoltransgaz” și partajarea respectivelor cote din datoria istorică pentru livrările de gaze.

O astfel de soluţie ar fi fost planificată de mult, afirmă vicepremierul, și de nimeni altul decât de premierul Vlad Filat.

Iată însă cum a reacţionat prim-ministrul: “Am auzit din presă despre această idee. Urmează să fiu informat de unde a venit și care este scopul. Însă vreau să spun că este necesar să clarificăm situaţia cu datoriile.

La sfârșitul lui 2009, am avut o întâlnire cu vicepreședintele “Gazprom”-ului, dl Golubev, și ne-am înţeles atunci să elaborăm o soluţie pentru aceste datorii, care, de altfel, au fost generate și prin atitudinea celor din “Gazprom”. De aceea, încă o dată, cred că trebuie să rezolvăm problema acestei datorii, dar ceea ce ţine de separarea activelor, nu cred că este o idee reușită.”

Soluţia avansată de vicepremierul Lazăr este criticată și de majoritatea experţilor.

Iată opinia lui Oazu Nantoi de la IPP: “Ceea ce se numește datoria Transnistriei nu este o datorie care a apărut între doi agenţi comerciali. Ea a fost, în mod premeditat, creată de Federaţia Rusă în scopul obţinerii unui instrument de șantaj faţă de RM. Din 2008, regimul din stânga Nistrului nu plătește chiar nimic și banii acumulaţi de la populaţie sunt stocaţi pe un cont special și folosiţi pentru programe sociale. Este un fel de creditare directă. Și dacă guvernul merge pe această cale, aceasta înseamnă că mergem pe

calea legalizării acestei datorii și a doua zi Rusia, în persoana “Gazprom”-ului, declară că toată Transnistria este privatizată. De aceea, eu nu consider că aceasta este soluţia problemei. Acesta este un scenariu de succes al politicii Federaţiei Ruse de șantajare a Republicii Moldova.”

Economistul de la Tiraspol, Serghei Melnicenco, consideră că separarea datoriilor între cele două maluri ale Nistrului ar putea avea mai curând o ţintă politică:„Oare nu este acesta un prim pas spre un protectorat al Rusiei asupra unei părţi a Moldovei? Un prim pas spre separarea politică și a activităţii economice externe a Transnistriei? Oare nu are Moldova de pierdut – și ca imagine, și sub aspectul statutului său politic? Dacă se va ajunge la separarea datoriei Transnistriei, oricum acest lucru se va decide între Moscova și Tiraspol. Asta înseamnă că Chișinăul, care și așa, de facto, nu-și controlează o parte a teritoriului, nu va mai răspunde de tranzitul de gaze prin Transnistria și nu se va ocupa nici de datorii – încotro duce acest drum?”

Analistul economic de la Chișinău, Vitalie Rapcea, consideră că la disocierea activelor între viitoarele două companii separate, Republica Moldova ar trebui să-si păstreze participarea în compania transnistreană, oricât de fantezist ar părea acest obiectiv: “Reţelele sunt proprietate a Republicii Moldova. Dacă disociem datoria, întrebarea e: RM va avea capital statutar în această întreprindere? Din ceea ce am auzit de la dl Lazăr, am înţeles că va fi în totalitate capital rusesc. Și motivaţia este că, deoarece Transnistria are datorii, nu putem avea pretenţia să cerem capital statutar. Ceea ce e lipsit de fundamentare din punct de vedere economic. O altă între-

bare este dacă cota de participare în “Moldovagaz” a RM va fi majorată sau nu? De vreme ce noua întreprindere reorganizată, “Moldovagaz”, nu va mai conţine activele din regiunea transnistreană, va fi necesară o nouă partajare a procentelor de proprietate în “Moldovagaz”.

Mereu ar trebui să judecăm din perspectiva costului de oportunitate. Mi-e frică să nu avem un cost de oportunitate prea mare.

Ar trebui ca autorităţile să fie foarte atente cu asta.”

Expertului în energetică Ion Muntean de la IDIS Viitorul i-a atras atenţia un alt detaliu din declaraţia ministrului Lazăr - că Republica Moldova ar putea ceda o parte din gazoductele construite în sate în contul datoriei sale pentru consumul de gaze: “Datoriile care revin RM de 350 mln de dolari trebuie achitate, dar nu din contul activelor populaţiei. Eu văd cel puţin trei soluţii: una ar fi încheierea unui acord prin care aceste datorii să fie stinse din

Familia Gaddafi intenţiona să procure Portul şi Terminalul petrolier de la Giurgiuleşti?!

Ce a căutat la Chișinău Saif alIslam (primul din dreapta, la un vernisaj la Chișinău, în ianuarie 2011), fiul dictatorului libian Gaddafi? O explicaţie adecvată așa și nu a apărut. Să fi fost doar o vizită de curtoazie pentru a vedea o expoziţie a Nicoletei Stati, fiica controversatului miliardar Anatol Stati?

Puţin probabil. Gurile rele spun că a fost mai mult decât atât. La mijloc au fost importante interese economice. În primul rând, se știe că familia Stati se află de vreo doi ani în dificultate, după ce i-au fost confiscate activele de circa un miliard de dolari din Kazahstan și un eventual parteneriat și colaborare cu familia Gaddafi iar fi putut deschide accesul la petrolul libian. Aceasta în condiţiile în care afacerile din Sudan și nici cele din Irak ale familiei Stati nu merg bine.

De altfel, reprezentanţii grupului Ascom nici nu tăinuiesc că până la izbucnirea revoltelor s-au făcut încercări de a iniţia o colaborare cu Libia sau, mai bine zis, cu familia Gaddafi, căci reprezentanţii acesteia controlau practic toate activităţile economice și fluxurile de bani din această ţară.

Cât despre active din Moldova ce ar fi interesat familia Gaddafi acestea sunt, în primul rând, terenurile agricole și Terminalul Petrolier. Ultimul cu atât mai mult cu cât există și un interes din partea actualilor proprietari (dacă mai sunt ei și nu este deja vândut) de a vinde afacerea.

Cât despre pământ, apoi Libia și-a asigurat 250 de mii de hectare de teren agricol din Ucraina, iar autoritățile de la Kiev au inițiat o investigație asupra presupusei tranzacţii cu terenuri agricole, în schimbul unor afaceri cu petrol și gaze. În ultimii ani și alţi afaceriști arabi s-au arătat interesați de Terminal și Portul Giurgiulești, dar și de procurarea de terenuri agricole, pentru a cultiva culturi agricole și a asigura populaţia din ţările lor cu alimente.

Ion PREAŞCĂ

Sursa: Info-Prim Neo

Sursa: ionpreasca.blogspot.com

Birocraţie, lipsă de transparenţă şi corupţie la acordarea subvenţiilor în agricultură Producătorii și exportatorii agricoli sunt nemulţumiţi de sistemul de acordare a subvenţiilor în agricultură, în calea spre subvenţiile acordate de stat ei având de înfruntat mai multe bariere, legate de birocraţia și corupţia din domeniu. Aceasta este una dintre principalele concluzii care se conţin în studiul „Sistemul de subvenţionare în agricultură, administrat de Agenţia de Intervenţie și Plăţi în Agricultură”, prezentat pe 24 martie 2011, la IDIS „Viitorul”.

Potrivit unui comunicat de presă făcut public de IDIS „Viitorul”, autorul studiului, expertul Ion Perju, a constatat că pe lângă mărimea fondului de subvenţionare, departe de a fi cea așteptată, tot mai multe voci invocă birocratizarea excesivă și transparenţa parţială la acordarea acestor subvenţii.

Condiţii stupide, care favorizează corupţia Ion Perju a mai constatat că Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionare a

producătorilor agricoli pentru anul 2010 a fost aprobat cu o întârziere de aproape trei luni, fără a informa preventiv fermierii. Această tergiversare, alături de condiţiile neclare, a dus la diminuarea drastică a numărului de solicitanţi.

Printre criteriile care au dat bătăi de cap producătorilor au fost: prezentarea unui plan de afaceri pe cel puţin trei ani, apartenenţa în mod obligatoriu la o asociaţie de profil. În special, solicitarea unui contract pentru servicii de consultanţă cu o organizaţie din domeniu trezește semne de întrebare și lasă teren liber pentru corupţie.

7

Subvenţiile din agricultură, monopolizate de companiile mari Autorul studiului susţine că, pentru a oferi acces tuturor fermierilor la ajutoarele oferite de stat, e nevoie de a elimina neîntârziat aceste condiţii discriminatorii și neargumentate. Totodată, Regulamentul trebuie simplificat și scris pe înţelesul beneficiarilor. De asemenea, e nevoie de a investi în creșterea profesională a funcţionarilor de la recent creata Agenţie de Intervenţie

și Plăţi în Agricultură (AIPA).

Altfel, subvenţiile vor rămâne în continuare monopolizate de companiile mari și nu vor ajunge acolo unde e disperată nevoie de ele.

Viteza de melc a reformelor din agricultură În cadrul prezentării studiului, directorul departamentului Economie de piaţă funcţională de la IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, a apreciat drept neprofesionistă prestanţa AIPA în selectarea dosarelor pentru subvenţii. „Salutăm faptul că în sfârșit au demarat mult așteptatele reforme în agricultură, însă nu ne explicăm viteza de melc, pe alocuri desincronizată, a acestor reforme. Astfel, deși AIPA a fost creată la începutul anului 2010, instituţia și-a început parţial activitatea doar spre sfârșitul anului. Mai mult ca atât, pe parcursul anului trecut solicitanţii de subvenţii au fost ignoraţi de autorităţi în multe cazuri, din motivul incapacităţii AIPA de acceptare a dosarelor pentru subvenţionare”, a declarat Viorel Chivriga.

Micii fermieri, nedreptăţiţi la acordarea subvenţiilor Autorul studiului, Ion Perju, ex-viceministru al Agriculturii, a constatat că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu și-a atins obiectivul declarat de a oferi acces mai mare gospodăriilor agricole mici și mijlocii la sursele financiare destinate subvenţionării: „Condiţiile impuse în regulament, dimpotrivă, au limitat accesul micilor fermieri la subvenţii. Aceștia au asimilat doar o cincime din suma totală”, a declarat Ion Perju.

Totodată, expertul IDIS “Viitorul” a constatat că este îngrijorător faptul că nu au fost respectate condiţiile regulamentului de subvenţionare: „La categoria subvenţionarea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat, o companie din raionul Ialoveni a beneficiat de un ajutor de două ori mai mare decât suma maximă permisă”.

Studiul IDIS recomandă Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare să elaboreze următorul regulament de subvenţionare până la finele anului și să ţină cont de opinia fermierilor, asociaţiilor de profil și experţilor non-guvernamentali. O altă sugestie este de a elimina condiţia de plafonare a sumei maximale a subvenţiei, ceea ce va permite sporirea investiţiilor în sectorul agroalimentar al ţării.

contul tranzitului gazelor rusești spre Balcani. Tariful actual este mult prea mic, el a rămas practic neschimbat, în timp ce cel la gaze a crescut de trei ori în ultimii ani. În alte ţări, acest tarif este de 5-7 la sută din volumul gazelor tranzitate. Am putea avea un tarif de 2-3 ori mai mare. O altă soluţie ar fi vinderea acestei datorii unei companii cu o putere mai mare de negociere cu “Gazprom”. Alta ar fi să cooptăm “Gazprom”-ul la construcţia proiectului Ungheni-

Iași. Ar fi și ei interesaţi, pentru că ar putea exporta prin această conductă spre Europa. Dar să fim foarte atenţi să nu scăpăm 51 la sută în mâinile lor.”

Datoriile comune ale Moldovei și Transnistriei au atins cifra de două miliarde și jumătate de dolari, dintre care doar 350 de milioane ar fi pentru consumul din dreapta Nistrului, pe când restul, peste două miliarde, este datoria Transnistriei și ea crește vertiginos, inclusiv pentru că, din 2009, regiunea a încetat să mai plătească pentru gazul consumat.

Unele medii de informare de la Chișinău interpretează toleranţa cu care Moscova tratează această datorie drept dovada incontestabilă a sprijinului primit de Transnistria în schimbul loialităţii, ce are, iată, și o expresie valorică cât se poate de vizibilă.

Liliana BARBĂROŞIE Sursa: Radio Europa Liberă

Energia electrică, gazele şi preţuri de import mai mari cu 15% Preţul de import al energiei electrice ar putea să crească de la 5,5 cenţi pentru un kilowatt/ oră până la 6,3 cenţi.

Aceasta este noutatea de ultimă oară care vine din culisele negocierilor începute marţi, 22 martie, de Întreprinderea de stat Energocom și compania Union Fenosa în vederea semnării unui nou contract de livrare a energiei electrice. Cel vechi expiră într-o săptămână, pe 31 martie.

Energocom și Union Fenosa negociază cu CERS Moldovenească (cunoscută și ca Centrala de la Cuciurgan), care din 2010 a acoperit 70% din consumul de energie al Republicii Moldova, și compania ucraineană Power Trade, care ne-a asigurat anul trecut cu așa-numita energie de balansare.

Companiile joacă concomitent pe două terenuri diferite cu două echipe diferite. Dar regulile sunt aceleași. Și condiţiile la fel.

Nu avem de unde să ne așteptăm la ieftiniri atunci când se scumpește mai ales gazul utilizat la producerea energiei electrice.

Negociază companiile, Guvernul e pe tușă. Însă anume în Guvern se vor arunca toate pietrele după scumpiri.

Sezonul scumpirilor continuă. Iar o nouă scumpire, după creșterea tarifelor la gaze, căldură, costuri la pompă a benzinei și motorinei, deloc nu pică bine. Nici social, nici politic.

Scumpirile ne vor prinde în toiul pregătirilor pentru sărbătorile de Paști. Dar aceasta, probabil, nu mai contează, căci fie sărbători, fie zi obișnuită, orice creștere de preţ schimbă bucuria în scârbă.

Nici chiar cele 390 de lei compensaţii sociale unice pe care le va primi săracul nu sunt pe măsură să redea optimismul.

După creșterea tarifului la energia electrică vor veni scumpirile generate de reţelele comerciale, care sunt consumatori angro de curent electric, graţie sistemelor de iluminare, ventilare, congelare. Comercianţii nu vor întârzia să includă cheltuielile suplimentare generate de creșterea tarifelor în costul mărfurilor și produselor alimentare. Mai mult, o bună parte din brutării sunt dotate cu cuptoare electrice. În aceste condiţii, autoritatea abilitată cu reglementarea tarifelor va trebui să aleagă grâul de neghină sau, altfel spus, să separe scumpirile întemeiate de cele neîntemeiate.

Experţii susţin că în condiţiile instabilităţii pe pieţele financiare și de resurse, furnizorii de curent vor evita să mai semneze acorduri pe o durată mai mare de un an. În aceste condiţii, povestea tarifelor la curentul electric se poate repeta anual. „Noi o să încercăm prin negocieri să-i convingem că, de fapt, poate mai căutăm și alte rezerve interne ca această majorare să nu aibă loc”, declară vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul Economiei. El este încrezător în capacitatea de a negocia a Union Fenosa, care este o companie de talie europeană.

Nu este singurul oficial care este optimist. Eu unul însă, chiar dacă sunt optimist din fire, nu mai cred în minuni.

Vlad BERCU Sursa: 24H.md

8

1 APRILIE 2011

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

NATALIA GRĂDINARU:

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ 1970. Unii dintre noi nu vor să recunoască denumirea corectă a limbii noastre din considerente politice, alţii din cele conjuncturiste, iar cei mai mulţi – din ignoranţă.

Dintre toţi, cei mai periculoși sunt ignoranţii (…). Tocmai ei izbutesc să se infiltreze peste tot. Și dacă nimeresc în școli, apoi otrăvesc multe conștiinţe în devenire (…).

Lidia CODREANCA, în LA, 26 august 2010 Notă. Printre articolele bine gândite și scrise, care apar din când în când în „Literatura și Arta”, sunt cele semnate de Aurelian Silvestru, Iulius Popa, Valeriu Dulgheru și alţi câţiva autori temeinic instruiţi, culţi. Din categoria culţilor face parte și autoarea articolului de mai sus, pe care o citesc întotdeauna cu plăcere.

Un exemplu de publicistică știinţifică este și articolul ei intitulat „Limba moldovenească – antidot împotriva ignoranţei”. Consider că acest articol, minuţios documentat, este un bun instrument pentru combaterea ignoranţei ca fenomen care macină fără milă spiritualitatea românească dintre Prut și Nistru.

Prezintă interes următoarele mostre – spicuiri din spicuirile autoarei. Este vorba de termeni gramaticali născociţi în sec. al XIX-lea și susţinuţi de acad. rus M. Serghievski (în paranteze indicăm sensul românesc al termenului respectiv): numele înfiinţătoriu (substantivul), numele numărătoriu (numeralul), denumele (pronumele), asupragraiul (adverbul), unitoarea (conjuncţia), aruncarea-n mijloc (interjecţia), numărul sânguratec (singularul), numărul multuratec (pluralul), căderea (cazul), născătoare (genitiv), învinovăţitoare (acuzativ), chemătoare (vocativ), treptele potrivirii (gradele de comparaţie) etc.

Acesta este și metalimbajul gramatical al limbii moldovenești din sec. al XX-lea (…).

Observăm cum se crea un nou limbaj gramatical după modele rusești, care era însușit de generaţii întregi de copii. (…) Aceste surse ne conving încă o dată că limba moldovenească nu este o limbă naturală, dată de Dumnezeu, ci este una artificială, înjghebată de oameni semianalfabeţi și răuvoitori. Produs al ignoranţei!

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Valentin Mândâcanu

1971. Omul trebuie să scape pe rând de trei lucruri: când e copil, de scarlatină; când e adolescent, de sifilis; când e adult, de comunism.

Nae IONESCU (1890-1940), filozof și publicist român 1972. Pierind o limbă, piere o naţiune!

Vladimir BEȘLEAGĂ 1973. De fiecare dată, aniversarea acestui eveniment în Basarabia se face sub o notă tragică, pentru că timp de nouăzeci de ani basarabenii sunt copii ai nimănui, copii care încă își caută identitatea, copii care încă luptă pentru drepturile lor, copii care așteaptă an de an o salvare din „gura ursului rusesc”…

Alina STAŢIUC. 90 de ani în căutarea identităţii pierdute. „Clipa”, nr. 5, 2008 1974. Desfiinţarea timpului liber al cetăţenilor prin ședinţe, cozi nesfârșite, emisiuni și acţiuni fără nici o valoare însemna instalarea Urâtului, plictisului și minciunii în toate relaţiile dintre oameni. (…) Ședinţa e un blestem psihologic, o racilă a socialismului.

Ea ucide și colectivul, și individul, și cuvântul, și fapta.

Ion D. SÂRBU. Jurnalul unui jurnalist fără jurnal – vol. I. Craiova, 1991 1975. Scrie ca să nu pierzi florile gândului tău, pe care, de altfel, le ia vântul.

Nicolae IORGA 1976. Un neam trăiește și se înalţă prin fapta de credinţă și de luptă, prin munca și zbuciumul fiecăruia din fiii lui. (…) Meritaţi-vă morţii! Meritaţi-vă Patria! Trăiască România! (…)

Principalele scopuri ale politicii mele vor fi reîntoarcerea la Patriamamă a Basarabiei și a regiunilor de nord ale Bucovinei și Transilvaniei.

Mareșalul Ion ANTONESCU, într-un interviu acordat la 23XI.1940 1977. Prea plin de rele, ca un câine Mușcând din sfânta noastră floare, El toarnă vânt la mori străine, Călcând credinţa în picioare…

Anatol RUSNAC. Mankurtului.

LA, 12 august 2010 Notă. Am reprodus doar prima strofă din această reușită creaţie literară.

G`ndul s=pt=m`nii Libertatea înseamnă răspundere, de aceea majoritatea oamenilor se tem de ea.

George Bernard Shaw

„Medicina tradiţională este un domeniu multicultural care pune accent pe tradiţiile şi obiceiurile populare” Preţul ridicat la medicamente, apariţia a tot mai multe boli și infecţii, dar și dorinţa de a nu ne mai supune medicamentelor chimice, care generează reacţii adverse, ne motivează să recurgem la medicina populară. Puţini știu însă că medicina tradiţională este o adevărată artă și asta nu doar din perspectiva că pentru a recurge la ea este nevoie de multe cunoștinţe și abilităţi, ci și pentru că este obiect de studiu în cultura multor popoare și este inclusă în patrimoniul cultural imaterial. Despre acest lucru discutăm astăzi cu Natalia Grădinaru, cercetător știinţific la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Știinţe a Republicii Moldova.

- Obiectul studiului dvs. este unul controversat. Cât de dificil este să demonstraţi știinţific utilitatea medicinii populare și influenţa practicilor tradiţionale în tratarea unor afecţiuni?

- Medicina populară cuprinde o varietate largă de metode și forme terapeutice. Valoarea terapeutică a unora este ușor de consemnat, graţie apogeului actualităţii și nivelului înalt de cercetare de care se bucură astăzi.

Tratamentul cu plante medicinale, cu produse animale sau apicole, de exemplu, au trecut cu brio proba utilităţii pe parcursul timpului și este lesne să demonstrăm importanţa și finalitatea lor terapeutică. Dificultatea apare în cazurile descifrării și demonstrării importanţei și valorii terapeutice a riturilor și practicilor bazate pe magie.

Unii oamenii refuză să vadă valoarea terapeutică a unui descântec azi, considerându-l ineficient sau șarlatanie, fenomenul datorându-se, în special, numărului mare de „vindecători” care, în dorinţa de a se îmbogăţi, pretind că au puteri supranaturale și promit rezolvarea tuturor problemelor cu care se confruntă azi familia sau societatea.

Tind să apreciez totuși importanţa psihohipnotică a ritualurilor magice în care bolnavului i se insuflă credinţa în vindecare. Iar dacă bolnavul crede cu adevărat în puterea “doctorului” popular, se și petrece vindecarea.

Finalitatea terapeutică este și una din explicaţiile pentru care ritualul descântatului și a desfacerii farmecelor sunt practicate până astăzi.

- Dar cum găsiţi dvs. sursele la care faceţi referinţă în studiile știinţifice pe care le realizaţi?

- Pentru elaborarea studiului mă informez din articolele și broșurile publicate deja la temă și de ultimele cercetări în domeniu, însă baza o constituie informaţiile obţinute în rezultatul cercetărilor de teren proprii și a colegilor mei. Primul pas pe care îl fac când ajung pe teren este să mă adresez la primăria satului și să cer ajutor în identificarea persoanelor care practică medicina populară. Dacă în comunitate nu mai există persoane care-și făcuse un meșteșug în baza cunoștinţelor de medicină populară, mă adresez celor mai în vârstă persoane din localitate, deoarece o medicină casnică bazată pe remedii naturiste a existat în trecut în fiecare familie și se folosea în cazurile răcelilor sezoniere sau a bolilor de copii. Deosebit de va-

loroase sunt datele oferite de foștii terapeuţi, chirurgi, moașe, maseze, dar numărul lor descrește de la zi la zi.

- Rezultatele acestor cercetări leaţi putut implementa și în viaţa personală?

- Desigur, deseori apelez la medicina naturistă. Iniţial am fost sceptică, credeam și eu că medicina tradiţională este șarlatanie, niște metode de tratament care nu au efect, cineva doar își induce că ele sunt tămăduitoare.

Așa a fost până am încercat să tratez răceala cu ceapă și am înţeles că are un efect mai bun decât medicamentele chimice pe care le primești timp de o săptămână.

- Dar tratamentul cu ceapă, mușeţel, miere sunt niște remedii inofensive, în comparaţie cu alte terapii. Ce părere aveţi despre celelalte metode?

- Fiecare metodă de tratament, chiar și cele justificate știinţific, poate provoca reacţii adverse dacă este folosită în exces sau, din contra, nefinisată.

- Acest domeniu al cercetării dvs. face parte din patrimoniul cultural imaterial și este atribuit culturii și nu domeniului sănătăţii, de ce?

- Pentru că face parte din patrimoniul cultural spiritual al ţării. Nu punem accent pe studiul chimic sau biochimic a plantelor sau produselor animale, tind să relev puterile nebănuite ale unor metode de tratament popular, încărcătura magică și valoarea terapeutică pe care au avut-o fiecare din ingredientele și ustensiile utilizate.

- Totuși, sunt niște metode controversate, unele izoterice, pe care nici Biserica nu le acceptă.

- Biserica nu acceptă și nu tolerează magia neagră, însă practicile de însănătoșire populare și formele religioase de lecuire nu sunt antagonice, ci se suprapun și completează, Biserica Ortodoxă tolerând uneori practicile de magie vindecătoare. În descântece se accentuează că, chiar dacă au o structură magică, sunt făcute cu ajutorul lui Dumnezeu și al Fecioarei Maria, al lui Iisus Hristos și chiar al Sfântului Petru: “De la mine, descântat,/ De la Dumnezeu Bunul, leac!”. Lumile acestea coexistă și funcţionează și pe principiul vaselor comunicante, în sensul că acolo unde este mai multă magie, este mai puţină religie și invers, dar de la un punct încolo, efectiv se

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Steliana Grama, „Dramaturgia autohtonă din anii 1960-1970 pe scena teatrelor din Moldova” Apărut la Editura „Lumina”, studiul monografic „Dramaturgia autohtonă din anii 1960-1970 pe scena teatrelor din Moldova” al Stelianei Grama constituie teza de doctor, pe care regretata nu a mai avut ocazia s-o susţină public. Răpusă prematur de o boală necruţătoare, poeta, textiera, prozatoarea, jurnalistul, dramaturgul și intelectualul Steliana Grama a reușit totuși să ducă aproape de sfârșit preţioasa investigaţie, care le va fi de un real folos studenţilor, liceenilor, doctoranzilor, oamenilor de artă și tuturor celor îndrăgostiţi de teatru.

Studiul monografic apare postum, ca un omagiu adus Stelianei, dar și ca o contribuţie importantă la investigarea istoriei dramaturgiei autohtone și a spectacolului de teatru din perioada respectivă, cu întreaga gamă de nuanţe din domeniu: actori, regizori etc.

Prefaţa studiului este semnată de academicianul și criticul de teatru Leonid Cemârtan, cel care a fost conducătorul știinţific al doctorandei Steliana Grama și care, din păcate, nu a apucat nici el să vadă publicat acest volum. În prefaţa acestui volum, Leonid Cemârtan vorbește despre importanţa acestui studiu: „Are valoarea unui document ce ne oferă posibilitatea ca prin prisma unui artist și intelectual al timpului să aruncăm o privire asupra problemelor esenţiale dintr-o întreagă epocă a istoriei dramaturgiei și teatrului naţional din Republica Moldova. (...) Scoaterea din arhivă și publicarea acestei lucrări critice despre dramaturgia și teatrul moldovenesc din anii ’60–’70 ai secolului trecut, lucrare la care i-am fost conducător știinţific, va contribui efectiv la o mai bună cunoaștere a artei dramatice din Republica Moldova, care în acel răstimp a cunoscut o frumoasă ascensiune. În același timp editarea acestui studiu are și semnificaţia unui act de omagiere a omului de litere și artă,

împătimit îndeosebi de Teatru, a celei care a fost neuitata Steliana Grama”.

Steliana Grama a devenit cunoscută și apreciată datorită plachetelor de versuri, lucrărilor de proză, dar și numeroaselor cronici și articole critice despre teatru, publicate în presa timpului. A dus o intensă și multilaterală activitate de creaţie, dar cei care au cunoscut-o și care i-au cunoscut creaţia știu că Steliana Grama nu a fost niciodată superficială și scrierile sale au fost întotdeauna bine documentate.

A aflat încă din perioada în care era la școală că suferă de o boală incurabilă, dar nimic nu a făcut-o să se descurajeze. Peste ani, când a înţeles că inevitabilul e pe cale să se producă, Steliana a reușit să se axeze mai mult pe activitatea literară, din acest considerent a abandonat procedeele complexe și

deosebit de epuizante legate de discutarea, finisarea și susţinerea tezei de doctor, dar nu renunţă la teatru și frecventează disciplinat toate premierele și nu abandonează viaţa culturală a republicii, participând constant la diferite conferinţe, simpozioane, mese rotunde. Din păcate, la doar 32 de ani Steliana Grama moare și nu mai reușește să prezinte textul studiului monografic pentru a fi discutat și aprobat. Totuși, anumite idei sau chiar unele capitole ale lucrării fuseseră puse în discuţie, iar în baza lor au fost scrise articole care au apărut în diferite publicaţii de la noi. Astfel, studiul pe care vi-l prezentăm astăzi s-a păstrat așa cum a fost conceput de autoare, păstrându-și originalitatea conceptuală, ideatică, prospeţimea viziunii, individualitatea stilului, precum avea să remarce și regretatul Leonid Cemârtan.

Acest studiu apare graţie efortului depus de mama Stelianei, doamna dr. Claudia Slutu-Grama, cea care vine să-i aducă nu doar un omagiu, dar și să-i prelungească viaţa prin publicarea investigaţiilor și cercetărilor executate de-a lungul vieţii de scriitoare. În jurnalul personal, autoarea scria următoarele: „Orice cuvânt, orice frază, fiece efort de a scrie, orice act de creaţie și, mai ales, orice lucru așternut pe hârtie și – în mod special – finisat, este o nouă bătălie câștigată de mine în eternul război cu Moartea. 20 aprilie 2002, ora 3 noaptea”. La 11 octombrie 2006 Steliana Grama a murit.

Studiul monografic „Dramaturgia autohtonă din anii 1960-1970 pe scena teatrelor din Moldova” nu este o carte de citit într-o săptămână, datorită profunzimii articolelor inserate, ea poate fi numită, pe bună dreptate, o carte de căpătâi pentru cei care sunt interesaţi de istoria teatrului autohton, pentru că reflectă una dintre cele mai importante decade ale teatrului basarabean.

Liliana POPUŞOI, FLUX

completează. În practicarea medicinii populare deseori se regăsesc multe scenarii magico-ritualice. De altfel, crucea, busuiocul, agheasma fac parte din “recuzita” oricărei “descântătoare”, alături de usturoi, banul de argint, leușteanul, cărbunii stinși și multe altele. Și tot aici, trebuie de amintit de hainele lăsate în biserică, care apoi trebuie să vină în contact cu bolnavul, procedeul fiind bazat pe magia contagioasă.

- Evident, în medicina tradiţională există și metode ezoterice la care nu trebuie să apelăm.

- Desigur, metodele practicate în trecut de medicii populari trebuie azi mai întâi verificate dacă nu dăunează sănătăţii, iar fiecare persoană urmând să se informeze pentru început.

- Atunci e nevoie să monitorizeze cineva acest proces sau care ar fi soluţia?

- Cred că fiecare dintre noi este responsabil de sănătatea lui. De exemplu, multe bătrâne tămăduitoare au ritualuri de curăţare care sunt făcute doar cu apă sfinţită, busuioc și tămâie, ritualuri care par absolut inofensive, dar este știut că tămâia în cantităţi mari distruge dinţii și are un efect destructiv asupra oaselor. Îndemnul meu către cei care recurg la medicina populară este să fie mai critici atunci când se hotărăsc să primească un tratament sau altul și să se informeze înainte de a-l lua. În același timp, în prezent putem vorbi deja de o medicină combinată, pentru că mulţi medici ne recomandă tratament cu plante în paralel cu cel medicamentos.

Plantele medicinale sunt foarte bune pentru curăţarea colonului și pentru profilaxia organismului, măresc imunitatea, ceea ce nu fac medicamentele chimice.

- Dar nu există îndrumare la care am putea apela pentru a afla efectele și reacţiile adverse ale unor plante, remedii folosite în tratamentele naturiste?

- Eu lucrez acum în acest sens, pregătindu-mi teza de doctor despre medicina populară și vorbesc în cadrul ei despre tratamentele naturiste inofensive, dar pot dăuna dacă nu sunt luate corect și în dozele corespunzătoare chiar și aceleași plante medicinale. De exemplu, tratamentul cu plante medicinale, fiind foarte popular acum, deseori poate duce la intoxicaţii, deoarece oamenii nu respectă niște norme elementare de utilizare a lor. Este contraindicat să culegem plante pentru infuzii, ceaiuri și decocturi și tratament din apropierea șoselelor sau zonelor industriale poluate. Ele se adună doar din păduri și locuri curate. Se curăţă, se spală și se pun la uscat în mod corespunzător.

Cei care vând la Piaţa Centrală plante nu sunt specialiști în acest domeniu, ei fac doar comerţ și nu poţi fi sigur că aceste plante au fost culese corespunzător. În acest sens se recomandă să cumpăraţi plante și ceaiuri fito dein farmacii.

- Revenim la un subiect pe care l-am mai abordat azi în timpul discuţiile noastre, de ce activitatea pe care o desfășuraţi este considerată ca făcând parte din domeniul culturii?

- Medicina populară este un domeniu multicultural care pune accent nu doar pe descrierea metodelor naturiste de tratament, ci și relevă o sumedenie de alte aspecte a spiritualităţii populare, simbolismului și sincretismului cultural, mentalităţii, precum și tradiţiile și obiceiurile populare. Graţie datelor oferite de practicarea medicinii populare putem percepe mai bine mentalitatea oamenilor, desfășurarea vieţii în comunitatea tradiţională, relaţiilor interumane, imaginarul faţă de boală și cauzele îmbolnăvirii ș.a. Fiecare din domeniile medicinii populare prevedea respectarea unui cod de conduită și respectarea zilelor săptămânii, zilelor Sfinţilor, posturilor, ceea ce constituie respectarea tradiţiilor, obiceiurilor, ele fiind componente indinspensabile ale patrimoniului nostru cultural spiritual.

- Se mai păstrează tradiţia vracilor de altă dată, care se transmitea din generaţie în generaţie?

- Mai puţin, dar se păstrează. Am găsit astfel de persoane în satele noastre, sunt deja foarte bătrâne. Pe unii dintre ei, când am dorit să-i vizitez repetat, nu i-am mai găsit în viaţă.

Timp de un an, doi, aceste persoane ne părăsesc. În unele sate am găsit încă urmașii unor familii care făceau un meșteșug din medicina populară. În satul Chetrosu, de exemplu, a fost până nu demult un asemenea vraci, domnul Ciomârtan Vasile, care a decedat recent, el se ocupa de chirurgia populară. Era recunoscut pentru faptul că „punea oasele la loc”, mulţi pacienţi preferau să meargă la el și nu la medic, datorită umanităţii cu care trata fiecare pacient. În raionul Râșcani am găsit o doamnă care a moștenit de la mama sa obiceiul desfacerii de farmece sau stingerea fiarelor și confecţionarea de talismane, acum transmiţându-i și nepoatei, pe care o crește, această îndeletnicire. În sud, în satul Tartaul, Cantemir, a fost o persoană care practica moșitul și se ocupa de sănătatea lehuzei după naștere. În raionul Drochia mai este în viaţă Zinaida Scoarţă, bătrâna care știe să lecuiască multe boli de copii și să întocmească „scrisorele” de apărare a copiilor nou-născuţi. În comuna Roșietici, Florești, este o doamnă care poate să vorbească despre multe din terapiile tradiţionale ale medicinii populare.

- Noi vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră și vă dorim mult succes pe viitor!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Spectacolul “Pomul Vieţii” a adunat cele mai multe premii în cadrul Galei UNITEM Spectacolul „Pomul Vieţii”, de Dumitru Matcovschi, a adunat cele mai multe premii în cadrul Galei Premiilor Uniunii Teatrale din Moldova. Evenimentul a fost sponsorizat de Fundaţia Edelweiss și s-a desfășurat luni, 28 martie, la Teatrul „Mihai Eminescu”. La competiţie au participat 43 de spectacole ale teatrelor profesioniste din R. Moldova.

Astfel, „Pomul Vieţii”, pus în scena Teatrului „Mihai Eminescu”, a obţinut Premiul pentru cel mai bun spectacol dramatic, fiind înmânat de prim-vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc. În cadrul discursului său de felicitare, dumnia sa a menţionat că “din momentul când am intrat în politică, am regăsit în acest domeniu multe trăsături caracteristice domeniului teatral. În politică, la fel ca în teatru, există și scenă, dar și culise... Și actori pozitivi, și actori negativi... Și ficţiune, și adevăr... Și tragedie, și comedie... Și nobleţe, dar și trădare... ”. Vlad Plahotniuc este de părere că în domeniul teatral există mai multă dăruire de sine și mai multă vocaţie.

Potrivit prim-vicepreședintelui Parlamentului, în teatru, „selecţia profesională lucrează, de regulă, în favoarea oamenilor cu adevărat talentaţi. Și acesta este marele avantaj și câștig al teatrului în raport cu politicul.

Sperăm că și politicul, cândva, va atinge nivelul de performanţă specific teatrului”.

De remarcat faptul că premiul pentru cel mai bun spectacol a fost oferit și spectacolului “Mireasa Ţarului”, de Nikolai Rimski-Korsakov, jucat pe scena Teatrului Naţional de Operă și Balet. Printre oaspeţii de onoare invitaţi la eveniment a fost și dl Ion Caramitru, președintele Uniunii Teatrale din România, iar din juriul Galei au făcut parte Constantin Cheianu, Victoria Melnic, Sandu Leancă, Pavel Pelin și Sandu Vasilache (președinte).

În total, au fost acordate 15 premii și medaliile „Eugeniu Ureche”, „Constantin Constantinov”, „Sandri Ion Șcurea”, „Veniamin Apostol”, „Leonid Cemârtan”, „Anatol Pânzaru”.

Fundaţia EDELWEISS este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apolitică, înfiinţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii talentaţi și dezavantajaţi din Republica Moldova.

Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător.

FLUX EDI|IA DE VINERI

1 APRILIE 2011

Important

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

UNDE NE INTEGRĂM ŞI CU CE PREŢ SAU DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CELOR CARE NU AU PROPRIUL SISTEM DE REFERINŢĂ Notele unui fost euroentuziast care încă nu a devenit eurosceptic De câţiva ani încoace ideea de integrare europeană a devenit parte obligatorie a discursului public și a platformelor electorale ale tuturor partidelor. Iniţial, această uniformizare a discursului public al politicienilor moldoveni ne bucurase nespus. Asta pentru că mișcarea dinspre trecutul totalitar sovietic ne orienta spre o singură direcţie – spre Vest. Occidentul capitalist, văzut ca singură alternativă a trecutului comunist, a fascinat conștiinţa publică. Frustrările istorice, urmate de entuziasmul primului deceniu postsovietic, au format o serie de clișee care au ţinut loc de gândire politică. Integrarea europeană a devenit un fel de parareligie.

Până la răsturnarea din 2009, instituţiile europene ne tot trăgeau de mânecă să facem reforme, să fortificăm justiţia și puterea locală, să respectăm drepturile omului și regulile democratice. Însă de când cu succesiunea repetată la guvernare, am descoperit că, de fapt, criteriile și criticismul, aplicate în mod constant și ireconciliabil fostelor guvernări, au cedat în faţa interesului geopolitic. Înalţii demnitari europeni, dar și americani deopotrivă, secondaţi de cei din regiune, care deja au învăţat lecţia, s-au specializat în risipirea elogiilor la adresa actualei puteri. Însăși ideea integrării europene a devenit un mit îmbietor, un drum cu sens unic, un adevăr indiscutabil. Și cum orice cult are nevoie de șamanii și magii săi, apostolatul proeuropean a devenit apanajul unei puzderii de personaje, care, din postură de demnitari sau din cea de experţi, emit platitudini despre „viitorul luminos” care ne așteaptă odată cu integrarea europeană. Imitatorii locali sunt neteziţi pe creștete cu regularitate de oracolii „de la centru”, care descind periodic pe pământul nostru încă nereformat din înălţimile Europei. A acelei Europe, devenite pentru mentalul colectiv un fel de fata morgana, spre care suntem obligaţi să aspirăm în unanimitate și fără a pune întrebări sau a formula rezerve.

Promisiunea de a fi primiţi în Paradisul terestru, unde nu mai există probleme economice și sociale, enunţată sacrosant de pe culmile instituţiilor internaţionale, ne îmbată și ne fac să trăim așteptarea unei continui stări de beatitudine, râvnite cu sinceritatea naivă a ateului.

Ieșiţi de sub tăvălugul nivelator al comunismului sovietic și fără a avea răgazul să ne dezmeticim din starea de inconștienţă colectivă, ne-am pomenit sub un alt tăvălug, cel al capitalismului liberal, pe care, în puţinătatea noastră intelectuală, îl credem singura alternativă a „lumii vechi”. În absenţa unui sistem de referinţă solid și imuabil, care să ne dea o viziune

clară asupra vieţii, am plonjat într-un sistem de coordonate, despre care știam câte ceva foarte superficial, dar care emana atractivitatea unui confort al vieţii cotidiene, adică tocmai ceea ce ne-a lipsit atât de mult în trecut. Credinţa oarbă în progres, în minunile tehnicii, în funcţiile miraculoase ale pieţei, în capacitatea de autoreglare a sistemului capitalist, care rezolvă în mod automat orice problemă, încă alimentează din plin imaginaţia moldovenilor.

Visul oricărui moldovean tânăr este să plece peste hotare.

Pentru că nu are de lucru acasă. Deci, motivele ar fi de ordin economic. Desigur, dar aici, ca, de altfel, întotdeauna, primează factorul spiritual. Absenţa unei vieţi interioare profunde și intense, a unei viziuni largi, a unor mize superioare, reduce aspiraţiile omului comun la satisfacerea nevoilor materiale.

Dezastrul economic și absenţa cronică a locurilor de muncă, se știe, provoacă nu doar exodul masiv al tinerilor peste hotare.

Efectele sociale, psihologice și demografice sunt de o gravita-

te și de o tragică amploare fără precedent. Depopularea ţării capătă proporţii mai devastatoare decât pe timpurile războaielor clasice. (Ce reprezintă astăzi războaiele non-militare, cu componenta lor organizatorică, economică, mediatică etc., cine sunt agresorii și care le sunt ţintele, putem discuta cu alt prilej.) Iar tinerii care au reușit să rămână acasă și să facă studii de calitate, să înveţe limbi străine, sunt momiţi prin programele „Work and Travel” să descopere America. Așadar, tinerii de elită sunt vânaţi unul

câte unul pentru a li se oferi perspective roze dincolo de ocean. Câștigătorii acestui bilet spre Raiul de pe Pământ, copleșiţi de fericire, nu au conștiinţa faptului că au încăput într-un malaxor internaţional, care cel mai probabil îi va dezrădăcina, îndepărtându-i de casă, de morţii și viii lor, care au nevoie de ei aici. Goana după fericirea personală văzută ca rezolvare a problemelor de ordin financiar este efectul modelelor promovate prin cultura de masă, cu idolii și ritualurile lor. Individualismul liberal a substituit colectivismul sovietic. Prozeliţii din Răsărit și-au depășit semenii din Vest în practicarea egoismului și a lipsei de obligaţii faţă de alţii, rude, comunitate, ţară.

Tot ce contează este goana maladivă după bunurile materiale, care substituie orice aspiraţie ce depășește cadrul îngust al universului artificial indus de „lumea liberă”. În ultimii ani am auzit de atâtea ori părinţi care mi se lăudau, afișând o satisfacţie stupidă, că, uite, copiii lor s-au aranjat afară, în Europa, în Canada, în SUA. Bucuria lor nătângă

vine din prejudecata extinsă în mentalul colectiv că Occidentul ar reprezenta o civilizaţie superioară. Prin urmare, integrarea copiilor lor în acele societăţi ar fi în mod automat o dovadă a superiorităţii, a performanţei profesionale a acestora. Pe vremea când lumea gândea în categorii normale, plecarea cuiva dintre apropiaţi departe de casă era ca un blestem, un prilej de suferinţă. Însă cazanul globalizării, invocat recent pe un ton de avertisment profetic de fostul deţinut politic și mereu proaspătul gânditor poli-

tic Ion Moraru, macină tot ce îi pică în cale: neamuri, tradiţii, credinţe, familii, obligaţii.

Alienarea colectivă se produce mult mai rapid și la scară infinit mai largă decât pe vremea comunismului. Atunci agresiunea era brutală, deschisă și vulgară: violenţă, constrângeri, distrugerea bisericilor și asasinarea indezirabililor, ateism impus cu forţa și lipsuri materiale cumplite. Astăzi, violenţa frontală a URSS este înlocuită cu influenţa subtilă, perfidă, insesizabilă a Vestului. Dezdumnezeirea plin lipsuri și suferinţă este înlocuită cu dezdumnezeirea prin abundenţă materială și hedonism. „Hard power”-ul comunist este substituit cu „soft power” consumist. Abuzurile și limitările de ieri sunt înlocuite cu libertăţile fără limită și fără obligaţii, cu relaxarea morală până la disoluţie. Locul colectivismului îl ia individualismul. Însă tot „determinismul economic”, tot materialismul, tot erezia darwinistă și idolatria progresismului, a mitului devenirii istorice pozitiviste alimentează așteptările eshatologice ale mărturisitorilor banului deve-

nit din mijloc scop. Manipularea, persuasiunea, spălarea de creieri și inocularea unor false valori și modele, care modifică paradigme și comportamente ale unor colectivităţi întregi cu o viteză uriașă, sunt efectele directe ale industriei filmului și ale marilor canale TV. Astăzi tot mai mulţi știu CUM vor să trăiască și tot mai puţini se întreabă PENTRU CE să trăiască. Adică în numele căror scopuri, altora decât mercantile. Dincolo de orizontul opac la vieţii private, dincolo de instincte și necesităţi primare intervine vidul intelectual și moral. Modelul demn de urmat nu mai e nici eroic, nici al jertfei și sfinţeniei, ci al consumatorului nepăsător și tembel.

Lupta pentru independenţă politică a ţării s-a împotmolit în dependenţa ei economică din ce în ce mai profundă faţă de capitalul străin. A vorbi azi despre independenţa economică, despre apărarea pieţei interne faţă de invazia mărfurilor și a resurselor financiare din afară e cumva de prost gust. A vorbi despre nevoia aplicării unui minim protecţionism economic, despre schimbarea politicilor de creditare pentru întreprinzătorii autohtoni, a vorbi despre admiterea condiţionată a capitalurilor străine doar în sectoarele unde economia naţională are nevoie și unde nu sunt suficiente investiţii autohtone înseamnă a ieși din limitele obligatorii ale „political correctness”. Liberalismul fără limite este avantajos doar pentru marile economii ale lumii, iar statul trebuie să exercite puterea și autoritatea sa fără a fi subordonat factorilor economici.

Democraţia, pentru care am luptat atât de mult, a degradat în plutocraţie. Capii partidelor „în vogă” sunt fie oligarhi, fie servanţii acestora. Campaniile electorale au învăţat competitorii să facă promisiuni deșarte celor care așteaptă să fie fericiţi după alegeri. Și dacă primele „alegeri libere” mai lăsau loc pentru sinceritate, spirit justiţiar, confruntare de idei, ultimele s-au rostogolit spre simple exerciţii de manipulare a maselor și de cumpărare a voturilor ţăranilor pauperizaţi. Din votanţi masele au devenit electorat, adică deputatul nu mai este produsul votului, ci din contra, politicianul este administratorul unui SRL care se numește electorat. Astfel au apărut Politicieni cu Răspundere Limitată.

Locul luptătorilor politici și al confruntărilor de idei, așa cum erau acestea, au fost ocupate de negustorii descurcăreţi, de băieţii fără complexe, fără preocupări intelectuale și spirituale, fără răspundere și fără limite în poftele lor de căpătuire.

Libera competiţie economică

EMAUS

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I ûI E X A R H A T U L P L A I U R I L O R MOLDOVA: (+373 22) 226043, Tel./fax: 331310 ª(+373) 688.55.440, 67179501, 79707501 ª(+373) 693.36.366, 799.36.366 ROMÂNIA: ª (+40) 724.731.900

P E L E R I N A J E 2011

<MĂNĂSTIRI <SCHITURI <BISERICI <ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI <SFINTE MOAùTE

PERIOAD A 9-10 aprilie 23-24 aprilie 8-13 mai 7-9 mai 7-9 mai 21-23 mai 1-7 iunie 11-13 iunie 17-23 iunie 1-3 iulie 8-14 iulie 22-25 iulie 5-7 august 12-18 august 27-30 august 9-15 septembrie 24-26 septembrie 14-16 octombrie 5-7 noiembrie 30 noiembrie 4 decembrie 24-26 decembrie

? DENUMIREA

TRASEULUI

male incestul, pedofilia (recunoscută recent în Canada drept orientare sexuală), zoofilia, necrofilia și altele de acest fel, ce vor spune „yesmenii” noștri?

Ei, care nu îndrăznesc să schiţeze un gest de dezacord în raport cu Bruxellesul așa cum pe timpuri birocraţia sovietică moldovenească stătea în poziţia de „drepţi” faţă de Moscova.

Complexul de inferioritate faţă de cei ce decretează comandamente fără drept de apel, pe care o vădesc practicanţii mimetismului politic din vârfurile puterii faţă de emisarii plimbăreţi, are și o explicaţie istorică.

Ieșind de sub regimul sovietic descreștinaţi în masă și căzând sub imperiul secularismului occidental, puţini dintre noi mai înţeleg ce înseamnă starea de normalitate, care depășește stricta satisfacere a necesităţilor biologice. Lipsa de repere majore, aplatizarea intelectuală și efectele culturii de masă își spun cuvântul. Incapacitatea de a fi demni și selectivi cu influenţele din afară, de a înţelege că, de exemplu, prezenţa excesivă a capitalului străin nu e mai puţin gravă decât prezenţa militară străină, că valorile și tradiţia naţională nu trebuie abandonate de dragul unor valori îndoielnice, servite din exterior ca substitut al profilului nostru identitar, rămân a fi niște plăgi ale mentalului colectiv. Ele afectează profund spaţiul public, suprapopulat de „lideri de opinie”, confecţionaţi pe bandă rulantă de granturile vestice.

Vrem să ne integrăm în UE. Dar nu cu orice preţ și nici cu capul plecat. Vrem să facem reforme politice și economice, dar nu să ne călcăm în picioare tradiţia și credinţa. Știm că schimbarea adevărată, multașteptată de oameni, nu poate veni de la cei care se închină demonului economiei și uită de suflet și morală.

Moldova are nevoie de o revoluţie spirituală. Avem nevoie de o revoluţie conservatoare. Putem să ne ridicăm din mocirlă doar făcând mai întâi

un efort spiritual. Renașterea noastră se poate produce doar prin revenirea la origini. Originile noastre se trag din credinţa creștin-ortodoxă. Singurul sistem de referinţă, singurul principiu ordonator, singura optică imuabilă este cea întemeiată pe învăţătura hristică.

Vom supravieţui și vom dăinui în timp doar în măsura în care vom abandona iluziile modernismului, care au făcut din om o fiinţă autonomă, un bastard al big-bang-ului, un accident al evoluţiei speciilor, împingându-l în definitiv spre semeţia de a se crede autosuficient. Doar înţelegerea faptului că omul nu este măsurariul propriei valori, ci valorează exact atât cât știe să se raporteze la modelul superior, extramundan, singurul care înalţă, înnobilează și dă sens vieţii ca efort continuu spre perfecţiune, pot și trebuie să devină elemente salvatoare pentru noi.

Moldova are nevoie de o nouă elită, de o nouă aristocraţie spirituală și intelectuală în sensul său tradiţional. Cunoașterea trecutului istoric, însușirea temeinică a experienţei internaţionale, asumarea Moldovei ca pe un destin personal, depășirea complexelor provinciale și a animozităţilor interetnice, cultivarea sentimentului onoarei, a modelelor virile și eroice în contrast cu colectivismul comunist și cu mercantilismul liberal – iată componentele de bază care trebuie să ghideze efortul de formare a noilor elite. Ce fel de societate dorim să avem mâine, cum ne raportăm la vecini, cum contextualizăm sub aspect geopolitic locul Moldovei în raport cu Rusia și SUA, iată câteva probleme fundamentale la care trebuie să găsească răspuns și, mai ales, aplicare înţeleaptă exponenţii noii elite în devenire. Păstrarea unui optimism viguros și realist, efortul solidar și tenace, clarviziunea și credinţa sunt tot atâtea componente ale reușitei de mâine a Moldovei.

Iurie ROŞCA Sursa: www.allmoldova.com

FiatLUX

CENTRUL de PELERINAJ

ChiûinĄu, Republica MOLDOVA Str. 31 august 1989, nr.161, MD 2004 INTERNET: http:// www.emaus.md E-mail: office@emaus.md

a fost substituită de capitalismul clientelar și monopolurile mascate, libertatea de exprimare a fost înlocuită cu dezinformarea, libertatea întrunirilor a degradat în violenţe de masă, acoperite de mitologia revoluţionară și de protectorii externi. Oligarhiile locale au joncţionat cu cele internaţionale, culpajul intereselor mafioţilor locali cu cele ale briganzilor de anvergură internaţională s-a produs. Iar publicul naiv continuă să consume mitul despre conflictul dintre comuniști și anticomuniști, să anatemizeze defunctul URSS și să sacralizeze Occidentul.

Lipsa de viziune, de caracter și de repere spirituale a exponenţilor actualei puteri s-a văzut în mod izbitor cu prilejul recentei tentative de a promova așa-numita lege antidiscriminare. Bâlbâielile demnitarilor despre recunoașterea drepturilor „minorităţilor sexuale” ca precondiţie de aderare la UE au fost ca o hârtie de turnesol.

A pretinde cu o mină gravă că raporturile sexuale dintre doi bărbaţi sau două femei sunt la fel de firești ca și raporturile între persoanele de sexe opuse înseamnă a manifesta o nesimţire și o nerușinare de-a dreptul degradante. Starea de paralizie morală și de atrofiere a sentimentului religios, dublate de raporturile de obedienţă lașă faţă de unii exponenţi ai birocraţiei europene, ni s-au înfăţișat în toată sluţenia lor. Emisarii întunericului, tot ei trimiși ai cerurilor tenebroase din exterior, chiar au îndrăznit să pretindă, iar slugarnicii noștri trepăduși de la guvernare – să repete papagalicește că adoptarea legii respective ar fi o precondiţie pentru regimul de liberalizare a vizelor de intrare în multrâvnita Europă. Urmând logica respectivă, am putea spune că trocul este următorul: daţi-ne sufletul și copiii și vă dăm vize.

Iar dacă mâine comisarii europeni (vai, cât de sinistru sună termenul respectiv în spaţiul postcomunist!) ne vor cere să declarăm prin lege ca fiind nor-

?

OBIECTIVE

1. UCRAINA Poceaev ? =POCEAEV Pelerinaj la icoana fĆcĆtoare de minuni a Maicii Domnului ?

2. MUNTENIA Bucureüti ? Pelerinaj la mormintele mitropolitului Basarabiei Gurie Grosu üi Mihai Eminescu ?

3. UCRAINA: Crimeea - un paradis la Marea NeagrĆ. ? Turul ortodox al Crimeii ?

4. MARAMUREû Sighetu MarmaĦiei ? =BÂRSANA AcasĆ la Bogdan I – întemeietorul ĥĆrii Moldova ?

5. UCRAINA Poceaev üi CernĆuĦi ? =POCEAEV, =BOIAN, =BąNCENI üi Cetatea HOTIN ?

6. MOLDOVA Piatra NeamĦ üi Iaüi ? DrumeĦie prin Cheile Bicazului spre muntele CeahlĆu ?

7. GRECIA ATHOS ? DrumeĦie spre muntele Athos ?

8. NOU !!! ARDEALUL Braüov üi MUNTENIA Curtea de Argeü ? TRANSFąGąRąûANUL Lacul glacial Bâlea din MunĦii FĆgĆraü ?

9. GRECIA ? Pelerinaj prin vechea ELADą?

10. BUCOVINA Suceava üi MOLDOVA Iaüi ?=PUTNA Sf. Mare Voievod ûTEFAN al Moldovei “Arhipelagul mĆnĆstiresc”?

11. UCRAINA ûI RUSIA ? Pelerinaj pe urmele Sf. Serafim de Sarov ?

12. OLTENIA Orüova ? =TISMANA – Chilia Cuviosului Nicodim ?

13. MOLDOVA Tg. NeamĦ üi Iaüi ? Vetre de sihĆstrie din MunĦii NEAMĥ ?

14. ITALIA ? Pelerinaj de 5 zile pe urmele sfinĦilor din Apus?

15. DOBROGEA ConstanĦa ? =PEûTERA SF. AP.ANDREI - Betleemul Românesc ?

16. ISRAEL ? Pelerinaj la mormântul Mântuitorului nostru IISUS HRISTOS ?

17. MUNTENIA, OLTENIA ûI ARDEAL ? Circuit în împĆrĆĦia CarpaĦilor ?

18. MOLDOVA Iaüi ? Pelerinaj de Hram la Iaüi de Sf. Cuv. Parascheva – ocrotitoarea Moldovei ?

19. ARDEAL Alba Iulia, Hunedoara ? Pelerinaj în ğara MoĠilor din MunĦii Apuseni?

20. ARDEAL Alba Iulia ?ALBA IULIA lui MIHAI VITEAZUL =Catedrala Reîntregirii?

21. ARDEALUL Braüov, Poiana Braüov üi MUNTENIA Sinaia ? Pelerinaj la =BRÂNCOVEANU, urcare în MunĦii Bucegi üi FĆgĆraü

Numiri de vicari administrativi în cuprinsul Mitropoliei Basarabiei

?

În data de 23 martie 2011, în cadrul ședinţei Permanenţei Consiliului Eparhial al Mitropoliei Basarabiei, după examinarea hotărârilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din februarie 2011 referitoare la Episcopiile sufragane ale Mitropoliei Basarabiei, ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, i-a numit în posturi de vicari administrativi pentru trei dintre eparhiile Mitropoliei Basarabiei pe următorii clerici: PC. pr. dr. Ioan Cosoi în funcţia de Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Chișinăului;

PC. protoiereu Valeriu Cernei în funcţia de Vicar administrativ al Episcopiei de Bălţi; PC. protoiereu Mihail Ursachi în funcţia de Vicar administrativ al Episcopiei Basarabiei de Sud. Preacucernicilor preoţi vicari administrativi le revine sarcina să organizeze activitatea centrelor eparhiale pentru Episcopia de Bălţi și Episcopia Basarabiei de Sud. Reamintim că Episcopia de Bălţi a fost recunoscută de către autorităţile Republicii Moldova ca persoană juridică și parte componentă din cadrul Mitropoliei Basarabiei în data de 17 decembrie 2004, iar Episcopia Basarabiei de Sud a fost înregistrată în data de 14 noiembrie 2006.

Mitropolia Basarabiei are ca parte componentă inseparabilă și Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria, înregistrată la 15 noiembrie 2006.

Mitropolia Basarabiei și episcopiile

ei istorice sufragane au fost reînfiinţate prin purtarea de grijă a ÎPS Mitropolit și Exarh Petru Păduraru și înregistrate ca persoane juridice de către autorităţile competente ale Republicii Moldova.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședinţa sa de lucru din 22 octombrie 2007 – care a avut drept scop definitivarea noului Statut de Organizare și Funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, în consens cu noua Lege a Cultelor din România (Legea 489/2006) – luând act, cu binecuvântare, de hotărârea Mitropoliei Autonome a Basarabiei referitoare la reactivarea eparhiilor sale sufragane (Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia de Bălţi, Episcopia Basarabiei de Sud și Episcopia

Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria), le-a înscris juridic în Statutul Bisericii Ortodoxe Române, la capitolul Organizare, unde, potrivit sistemului tradiţional de organizare a Bisericii Ortodoxe, fiecare mitropolie are în componenţă eparhii sufragane.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

10

1 APRILIE 2011

GHIDUL ALIMENTELOR Ananas Nutriţie: - Este foarte bogat în vitamina C, susţinând bine sistemul imunitar; - Nu conţine grăsimi și colesterol; - Are un conţinut foarte scăzut în sodiu; - Enzimele din ananas ajută digestia, este bun în dietele de detoxifiere.

Cum le alegi: Alege ananasul care are aspect proaspăt, frunzele verzi-închis sunt un bun semn. Evită fructele cu aspect învechit, uscate sau cu frunze brune. Evită fructele cu julituri sau pete moi.

Cum le păstrezi: Se poate păstra la temperatura camerei câteva zile sau în frigider cam până la 4 zile.

Cum îl consumi: - Proaspăt în salate, sosuri, deserturi, sucuri; - Gătit în mâncăruri chinezești și deserturi. Se poate combina cu ghimbir, curry, nucă de cocos, rom.

Banana Nutriţie: - Ca multe alte fructe și legume, și bananele îţi oferă un aport bogat de vitamine. Sunt o sursă bogată de fibre, potasiu și vitamina C; conţin 16 % fibre, 15 % vitamina C și 11% potasiu din cantitatea de care are nevoie organismul pe parcursul unei zile; - Sunt o importantă sursă de vitamina B6 și au un conţinut scăzut de calorii. Nu conţin colesterol și grăsimi și, în plus, îţi asigură energia necesară pe întreaga zi.

Cum le alegi: Alege bananele în funcţie de culoarea pe care o are coaja. Bananele încă verzi nu pot fi consumate ca atare. Cu ele însă poţi să prepari anumite mâncăruri sau să le consumi mai târziu.

Cum le păstrezi: De preferat la temperatura camerei. Cu cât temperatura va fi mai ridicată cu atât ele se vor coace mai repede.

Cum le consumi: Ca desert în sine sau în salate de fructe.

Medicul Debra Jaliman, purtător de cuvânt al Academiei Americane de Dermatologie și unul dintre autorii cărţii “Women’s Health for Life”, a realizat un top al celor mai periculoase tratamente de înfrumuseţare.

Unghiile false pot duce la apariţia infecţiilor, care pot compromite unghia naturală.

“Se poate crea un spaţiu între unghia naturală și cea falsă.

Acolo va fi un mediu umed sau cald, propice dezvoltării bacteriilor. Substanţele apli-

Mâncăruri de post Pastă de avocado Ingrediente: 1 avocado, o ceapă, suc de la ½ lămâie, 2 linguri ulei măsline, 1 roșie, câteva măsline, pâine prăjită.

Preparare: Se pasează miezul de avocado, se adaugă ceapa tocată fin, uleiul, sucul de lămâie. Se servește pe felii de pâine prăjită, ornate cu felii de roșie și măsline.

Pasta de avocado se consumă împreună cu o salată de legume, preparată din 2 roșii, 1 castravete mic, 1 ardei verde mic, 1/2 gogoșar roșu, 4 linguri ulei de măsline, 1 lingură suc de lămâie, 100 g brânză tofu, măsline. Se toacă legumele pentru salată, apoi se adaugă uleiul, sucul de lămâie și sare. Se așază salata de legume pe farfurie, alături de felia de pâine prăjită, unsă cu pastă de avocado și cuburi de brânză tofu, măsline.

Preparare: Într-o oală cu apă fierbinte, se pune conopida și se lasă să fiarbă, acoperit, la foc mic, 10-15 minute. Se scurge apa și se lasă conopida deoparte. Prazul tocat felii se călește în ulei. Se adaugă sare, usturoi tocat mărunt, boabele de muștar pisate și cimbrul. După ce prazul devine sticlos, se adaugă conopida și se amestecă ușor. Se lasă câteva minute legumele pe foc, pentru a-și combina aromele. Se amestecă făina cu firimiturile de pâine. Se pun legumele într-o cratiţă, se presară deasupra amestecul de făină cu firimituri de pâine și se coace totul la foc iute, zece minute, în cuptorul preîncălzit.

După ce se rumenește frumos, conopida este gata.

Paste cu mere Ingrediente: 200 g paste, 3 linguri cu nuci mărunţite, un măr, 1 lingură margarină vegetală, 2-3 linguri cu zahăr, zahăr vanilat, scorţișoară.

Conopidă cu praz la cuptor Ingrediente: 500 g conopidă, 4 fire de praz, 4 linguri ulei, miezul de la 2 felii de pâine, 2 căţei de usturoi, cimbru uscat, 2 linguriţe seminţe de muștar, 1 lingură de făină.

Preparare: Pastele se fierb în apă cu sare timp de 8-10 minute. Se clătesc cu apă rece și se scurg bine. Se topește margarina într-o tigaie și se adaugă pastele, mărul ras cu tot cu coajă și zahărul. Se călesc 2-3 minute. Se oprește focul și se adaugă nucile, zahărul vanilat și scorţișoara după gust. Sunt delicioase atât calde, cât și reci.

din greșeală. Deși producătorii recomandă aplicarea acestor substanţe seara, dr. Jaliman consideră că este mai bine ca soluţiile să fie aplicate ziua, deoarece în timpul somnului ne putem freca la ochi și astfel riscul apariţiei efectelor adverse este destul de crescut.

Genele false pot stopa creș-

terea celor naturale. “Genele artificiale se lipesc la rădăcina celor naturale, provocând presiune la nivelul firului de păr. Un alt pericol este faptul că substanţele folosite la lipit pot duce la apariţia iritaţiilor”, indică dr. Jaliman.

Sursa: Gandul

Vrei să aduci aerul primăverii în casă?

Atunci împodobește-ţi balconul cu ciclame, florile cu cele mai frumoase nuanţe de roz, mov și alb.

Ingrediente: Aluat: 500 g făină, 25 g drojdie, apă călduţă, sare, puţin zahăr, ulei.

Topping: Ciuperci, măsline, roșii, porumb, crenvurști, parizer (de post), cașcaval de post, sos de roșii.

Preparare: Se frământă aluatul și se lasă să crească. Se taie în bucăţele parizer și crenvurști de post; se taie felii ciupercile, se mai pregătesc măsline și porumb. După ce a crescut, aluatul se pune, întins, într-o tavă de aragaz, unsă cu ulei. Se înţeapă aluatul din loc în loc, se unge cu bulion, peste care se pune busuioc uscat, piper măcinat. Se pune un strat fin de cașcaval, peste care se adaugă: mezelurile de post, ciupercile, roșiile, porumbul și măslinele, felioare. Se pune la cuptor, foc potrivit, iar când este aproape gata, se presară cașcaval ras se mai lasă până se topește cașcavalul. Se servește caldă.

Ingrediente: 10 linguri apă minerală, 10 linguri ulei, 10 linguri zahăr, 1 linguriţă amoniac stins cu oţet, 1 linguriţă zahăr pudră, făină cât cuprinde.

Crema I: 6 linguri nuci măcinate, 4 linguri gem (gros) de caise.

Crema II: 2 pachete margarină vegetală, 6 linguri zahăr, 1 lămâie, 7 linguri griș.

Preparare: Din ulei, sifon, zahăr și amoniac, amestecate bine, peste care s-a pus făina în ploaie, se prepară un aluat, care se coace, în foi de grosimea unui deget, într-o tavă unsă cu ulei.

Crema I: Totul se amestecă până se face o pastă perfect omogenă.

Crema II: Margarina înmuiată se ames-

Ce pericole se ascund în produsele de post din comerţ Majoritatea produselor de post sunt un amestec de E-uri cu denumiri ciudate, care intoxică organismul în loc să îl purifice, avertizează nutriţioniștii.

Medicii nutriţioniști le recomandă persoanelor care ţin post să evite produsele din comerţ, deoarece acestea au un conţinut ridicat de aditivi alimentari și pun sănătatea în pericol. În plus, soia folosită la astfel de preparate este modificată genetic, provocând probleme de sănătate persoanelor cu dezechilibre hormonale. Mezeluri fără carne, iaurturi și brânză fără lapte sau prăjituri fără ouă, lapte sau unt sunt câteva dintre ofertele retailerilor în perioadele care premerg Paștelui și Crăciunului.

Deși unele sunt sănătoase, nutriţioniștii spun că majoritatea produselor de post sunt un amestec de E-uri cu denumiri ciudate, care intoxică organismul în loc să îl purifice. În ceea ce privește produsele de post fabricate din soia, specialiștii atrag atenţia că acestea nu sunt tocmai recomandate. „În nici un caz nu trebuie să mâncăm zilnic astfel de produse. Deși sunt fabricate din soia, aceasta este modificată genetic și combinată cu mulţi aditivi alimentari, respectiv E-uri, pentru ca produsul finit să semene, atât din punct de vedere al gustului, al mirosului, cât și al culorii, cu alimentul pe care îl „imită” – salam, parizer, pateu, crenvurști, cașcaval”, menţionează dr. Livia Nena, biolog nutriţionist.

Dintre produsele din soia, cea mai sănătoasă este brânza tofu, cu o sin-

Le poţi planta în combinaţii de culori Ciclamele nu suportă frigul Pentru ca prospeţimea și parfumul acestor flori să se menţină cât mai mult timp, trebuie să ai grijă să nu le ţii la temperaturi mai mici de 10 grade Celsius. Nici căldura excesivă nu le face bine, temperatura optimă fiind între 12 și 20 de grade Celsius. Un alt aspect important este să le ferești de curenţii de aer rece și să nu așezi niciodată ghiveciul lângă o sursă de căldură.

Cât despre înmulţire, aceasta se face doar prin seminţe, a căror recoltare se face în timpul verii. Plantarea seminţelor în ghiveci se face din septembrie până în noiembrie.

Un cadou ideal O fundiţă frumos colorată, prinsă de un ghiveci plin cu ciclame! Iată o idee pentru un cadou original. Pentru că sunt vii, vesele și colorate, ciclamele vor umple de bucurie inima oricărei femei!

tecă cu zahăr, se adaugă griș fiert, zeama și coaja de lămâie (tocată). Se amestecă bine până se omogenizează.

Pe prima foaie de prăjitură se pune un strat din crema I. Pe a doua foaie se pune crema II, pe a treia foaie iarăși crema I. Se acoperă cu a patra foaie și se presară zahăr pudră. Se servește după 6-7 ore.

Prăjitură cu morcovi

Prăjitură cu nucă Ingrediente: O cană de morcovi daţi pe răzătoarea mică, o cană de apă minerală, 1/2 cană de ulei, esenţă de rom, o cană de zahăr tos, o linguriţă de bicarbonat stins cu sare de lămâie, 2 căni făină, 1/2 borcan cu dulceaţă (la alegere), 100 g miez de nucă, tăiat bucăţele.

Preparare: Se amestecă ingredientele (în afară de dulceaţă și nuci). Se pune compoziţia într-o tavă unsă și tapetată cu făină și se dă tava la cuptor. Se lasă prăjitura la cuptor până devine aurie, apoi se scoate și se pune deasupra dulceaţă amestecată cu nucile tăiate.

MITURI Marinadele Nimic nu complimentează mai bine gustul cărnii decât o marinadă bine făcută. Plante aromatice și condimente sunt amestecate cu ingrediente acide precum sucul de lămâie sau oţetul, pentru a conferi marinadelor gustul lor surprinzător. Deși sunt foarte populare, există încă informaţii mai puţin cunoscute despre ele.

Mit 1: Marinadele frăgezesc carnea Contraargument: În realitate, marinadele nu frăgezesc carnea. Acizii din compoziţia marinadelor și enzimele distrug colagenul (ţesutul care fac carnea mai tare), însă fac asta doar la suprafaţa bucăţii de carne. Prin urmare, nu frăgezesc carnea, ci doar conferă suprafeţei o textură moale ce permite sucurilor să se scurgă în timpul preparării termice.

Mit 2: Cu cât ţinem mai mult timp carnea în marinadă, cu atât va fi mai bună gură condiţie: soia să nu fie modificată genetic. Laptele din soia este și el sănătos. „Acesta se poate bea zilnic, mai ales că acest aliment este indicat persoanelor care au intoleranţă la lactoză”, apreciază biologul Nena.

Proteinele de origine vegetală previn anemia Un alt pericol ascuns în produsele de post îl reprezintă prezenţa unor ingrediente de origine animală. De exemplu, brânzeturile de post pot conţine cazeină, o proteină din lapte care contribuie la coagularea acestora. Pentru a evita acest lucru, medicii recomandă citirea cu atenţie a etichetelor. Ingrediente precum „cazeină”, „praf de ou”, „derivat de ou”, „zer”, „praf de zer” nu trebuie să se regăsească pe eticheta produselor de post, menţionează experţii.

Pentru că postul poate duce la apariţia malnutriţiei proteice, mai ales că în această perioadă trebuie evitate carnea și produsele animale, nutriţioniștii recomandă ca dieta să conţină surse proteice vegetale. Experţii amintesc de cereale precum grâu, orz, porumb sau orez, legume precum spanac sau ciuperci, nuci, castane și alune. Pentru ca organismul să primească zilnic doza necesară de proteine, specialiștii recomandă combinaţii între alimente. Cele mai indicate sunt legume cu seminţe, legume cu nuci sau cereale cu legume.

Pentru a evita apariţia anemiei, medicii îndeamnă persoanele care ţin post să profite de zilele cu dezlegare și să mănânce fructe de mare și pește, alimente bogate atât în proteine, vitaminele A și D, cât și în acizi grași Omega 3.

Multe dintre produsele pe care le folosim zilnic în gospodărie sunt „vinovate” de producerea cancerului, pe lângă altele care provoacă alergii, astm sau alte probleme de sănătate.

Iată câteva dintre substanţele care cauzează cancer. Ele pot fi lesne înlocuite cu produse care nu sunt toxice și chiar mai ieftine.

Deodorantele de cameră Mirosul plăcut pe care îl degajă este însă „acompaniat” de naftalină și formaldehidă, ambele cunoscute substanţe cancerigene. Pentru împrospătarea aerului poţi folosi uleiuri esenţiale, coji de portocale sau săculeţe cu potpouri. Dar cel mai important, în loc să acoperi mirosul neplăcut, elimină-l.

Aerisește frecvent încăperile, golește coșul de gunoi de câte ori este nevoie și spală-l de fiecare dată când schimbi sacul.

Vopsele şi substanţe adezive Dacă vrei să renovezi casa, atenţie ce materiale cumperi.

Verifică ce au în compoziţie vopselele, solvenţii și adezivii.

Printre substanţele toxice din componenţa acestor materiale se numără clorura de cobalt, acetatul de 2-etoxietil (2EEA), cromatul de stronţiu, unii esteri ai acidului ftalic, 1-metil-2-pirolidon, 1,2,3 tricloropropan.

Contraargument: În cel mai bun caz, ţinutul cărnii pentru mult timp în marinadă e inutil; în cel mai rău caz, calitatea cărnii va cunoaște un declin. Nu trebuie să vă îngrijoreze că într-un răstimp scurt, marinada nu va pătrunde în carne. În mod normal, nu pătrunde mai mult decât câţiva milimetri, oricât de mult ar sta. Marinadele sunt ideale în cazul cărnii tăiate subţire sau cubuleţe, pentru că acestea au suprafaţa de contact mai mare.

Sursa: gandul.info

Obiecte cancerigene pe care trebuie să le elimini din casa ta

Cu flori simple sau bătute, franjurate sau cu vârful petalelor răsucit, ciclamele înfloresc până în luna aprilie. Ai grijă să le pui la fereastră, astfel ca razele soarelui să le „mângâie” cel puţin câteva ore pe zi, căci, fiind originare din Africa Centrală, ele iubesc temperaturile mai ridicate, dar și lumina.

Ciclamele devin și mai frumoase dacă ai grijă ca vasul în care le-ai plantat să fie decorativ.

Dacă nu vrei să-l schimbi pe cel vechi, poţi să-l faci mai arătos îmbrăcându-l în hârtie colorată ori dacă-l pictezi, folosind culori cât mai vii. Mai poţi alege și un coș confecţionat din răchită.

Este indicat pentru camerele de zi, pentru că le va da mai multă eleganţă.

Pizza de post

Ingrediente: 2 lămâi, 200 g zahăr, 200 g susan, 500 g făină, 50 g drojdie uscată, 1 linguriţă bicarbonat de sodiu, 1 praf de sare, ulei.

Ciclamele, răsfăţatele primăverii

Câteva trucuri pentru ghivece

Preparare: Lămâia, spălată și curăţată de coajă, se taie în 4 bucăţi egale. Se prepară un sos bechamel - din făină, drojdie, sare, bicarbonat - mai consistent. Bucăţile de lămâie se dau prin sosul bechamel, se prăjesc în mult ulei, apoi, frumos rumenite, se scot într-o sită. Separat, se pun la încins două linguri de ulei, se adaugă zahărul și se învârte continuu, până se caramelizează. Bucăţile de lămâie prăjite se adaugă în tigaie peste zahărul caramel, tigaia se retrage de pe foc; se amestecă repede cu zahărul caramelizat, imediat se adaugă susanul, amestecându-se continuu. După ce s-au “îmbrăcat” în caramel și susan, feliile de lămâie se așază pe o tavă de inox, apoi se lasă la răcit, până se întărește caramelul.

Lămâi caramel cu susan

cate pe unghie o împiedică să respire, fapt care poate duce la dezvoltarea unor ciuperci”, susţine dermatologul.

Extensiile de păr slăbesc rezistenţa foliculului de păr, fapt ce poate duce la căderea podoabei capilare. Specialistul recomandă ca acest procedeu de înfrumuseţare să fie folosit cât mai rar cu putinţă. “Persoanele care apelează la un astfel de tratament au un păr rar. Extensiile nu vor face decât să înrăutăţească situaţia. Odată distruși foliculii de păr, efectul este ireversibil”, precizează medicul.

Soluţiile pentru creșterea volumului genelor pot duce la apariţia reacţiilor alergice, înroșirea ochilor, înnegrirea temporară a pleoapei, apariţia petelor maro în zona colorată a ochiului și creșterea părului pe zonele unde sunt aplicate

Ca să dai un aer vesel camerei, nu ezita să plantezi, în același ghiveci, ciclame în două culori diferite (de exemplu să combini flori albe cu flori roz, albe cu mov ori albe cu ciclam). Efectul vizual va fi pe măsură! Totodată, alege ghivece colorate din ceramică sau din plastic. Pot fi verzi, roz, violet ori albastre, ca să dea un plus de veselie încăperilor (fie că este vorba de bucătărie, fie de camera de zi). Și un vas de lut este potrivit, în special pentru balcon.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Adevărul din spatele tratamentelor de înfrumuseţare Saloanele de înfrumuseţare te pot urâţi, mai ales dacă anumite tratamente sunt realizate în mod necorespunzător sau dacă le repeţi în mod abuziv

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Curăţatul chimic al hainelor Unele haine nu se pot spăla și trebuie duse la curăţătorie. Dar procesul de curăţare implică folosirea unor substanţe cancerigene precum percloretilena, benzenul, naftalina și formaldehida. Caută o curăţătorie care folosește dioxid de carbon sau „curăţare uscată”. Lasă la aerisit câteva zile hainele curăţate chimic.

Soluţii antimolii Oricât de parfumate ar fi, tot se simte un miros neplăcut care nu este altceva decât insecticid toxic pe care îl inspiri și tu odată cu moliile. Aerisește periodic hainele și păturile de lână. Vara, lasă-le la soare o zi, două.

Pune în dulap frunze uscate de tutun, leuștean sau levănţică.

Soluţiile de curăţat Majoritatea soluţiilor pentru curăţat covoare conţin percloretilenă, care este foarte toxică pentru sistemul nervos și irită căile respiratorii. Alternativă? Pune într-un bol câteva linguri de sare și stropește-o cu apă. Înmoaie o perie în sare și freacă pe toate suprafaţa covorului. Sau aspiră bine covorul și freacă-l cu o jumătate de varză (crudă) pe toată suprafaţa. Mobila furniruită se lustruiește frumos cu 2 linguri de ulei de măsline amestecat cu 1 lingură de oţet și una de alcool.

Click pentru Femei.ro

Mit 3: Poţi lăsa carnea pusă la marinat în afara frigiderului, întrucât germenii nu pot supravieţui în marinade Contraargument: Acest mit pleacă de la premisa că alcoolul conţinut de unele marinade (bazate pe vin, de exemplu) sau substanţele acide pot distruge microbii. În realitate, alcoolul este mult diluat de celelalte substanţe componente și nu are nici un efect asupra germenilor. Nici măcar condimentele iuţi precum piperul și muștarul nu îi pot distruge. Microbii mor doar în timpul preparării termice.

Mit 4: Dressingurile din magazine sunt foarte bune marinade Contraargument: Problema cu dressingurile gata preparate e conţinutul de îndulcitori (regăsit în majoritatea acestora) și de stabilizatori ce conferă cărnii o consistenţă gelatinoasă și o aromă nenaturală. De asemenea, au un grad ridicat de aciditate ce poate deteriora carnea.

Marinadele de casă sunt rapid și ușor de făcut, prin urmare alocaţi-vă timp pentru ele.

Ce conţine o marinadă bună?

Exista câteva ingrediente ce nu ar trebui să lipsească dintr-o marinadă pentru carne. Sarea are dublu rol: asezonează și face carnea mai suculentă. Sosul de soia conferă o aromă mai intensă cărnii. Uleiurile păstrează aromele condimentelor și acoperă carnea cu ele (fără a penetra efectiv carnea). Zahărul și mierea intensifică gustul și conferă o culoare arămie în timpul preparării termice. Pentru a beneficia la maxim de aroma marinadelor, înţepaţi bucata de carne cu furculiţa în cât mai multe locuri, pentru a mări suprafaţa de contact.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

4

Luni APRILIE

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Să te prezint părinţilor 23.00Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic.

Reluare 04.00 Concert 05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15- Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASA (prima emisiune din acest sezon) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASA (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Teleshopping 02:45 Povestiri adevarate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASA 03:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Promotor 11:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3963 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.81 00:00 Serial: Fringe, ep.9, anul II 01:00 Film: Anaconda 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.81 (r) 04:00 Promotor (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00, 18.35 Documentar.

“Surprinzătoarea lume a animalelor”. 6.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. Episodul 1. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!

9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Reporter de gardă. 17.35 Magazinele UEFA. 18.00, 2.30 Portrete în timp. Grigore Grigoriu.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.).

19.40, 2.55 Moldova în direct. 20.45 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.25 Miniserial.

“LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 0.00 ȘTIRI. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 La noi în sat. 5.00 Music Mania. 5.15 Baștina. Magazin agricol. 5.45 Descoperă Moldova.

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.35 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ш и р в и н дто м 1 6 . 0 0 « О б ру ч а л ь н о е кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. «Женские мечты о дальних странах». Многосерийный фильм 22.25 К юбилею первого полета в космос. Премьера. «Открытый космос». 1-я и 2-я серии 0.20 Клинт Иствуд, Джон Малкович в остросюжетном фильме «На линии огня» 2.25 Триллер «Война Коннорса» 3.00 Новости 3.05 Триллер «Война Коннорса». Продолжение 3.55 «Давай поженимся!»

7.00 Telejurnal matinal.

9.00 O dată’n viaţă. 10.00 Dănutz S.R.L. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal.

14.45 Curier TV. 15.15 Tezaur folcloric. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 2.25 Prim-plan. 22.00 Serial.

“ANATOMIA LUI GREY”. 22.55 Eurovision-2011.

23.10 Replay. 0.30, 4.25 Nocturne. 1.30 La vie en rose. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.10 Amintiri din istorie. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:30 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 16 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1040 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 FBI / Documentaire La menace terroriste 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Le sacrifice 20:25 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Emprise 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:00 FOOT ! 23:00 DOCUMENTAIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 UNE AFFAIRE DE GOÛT / Cinéma 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 FBI / Documentaire Copyright FBI

5

1 APRILIE 2011

Programe TV Marţi APRILIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Să te prezint părinţilor. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Câștigi în 60 de secunde 23.00Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASA (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASA (emisiunea nr.2) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASA (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Teleshopping 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Nadine 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Impactul, partea a II-a 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3964 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Martor incomod 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.82 00:15 Serial: Fringe, ep.10, anul II 01:00 Film: Martor incomod (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.82 (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Album de familie”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50 Desene animate. “Lecţii de gastronomie”.

9.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia).

10.55 Moldova în direct. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30, 2.30 Accente economice. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 Desene animate.

“Simple povești”. 15.20 Documentar. “Drumeţii”.

15.50 Săptămâna sportivă. 16.20 La noi în sat.

17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Euromaxx”. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Unda Bugeacului.

18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor.

“Real” (Madrid) - “Tottenham”. În pauză: ȘTIRI. 23.35 Respiro. Program muzical. 23.50 Fotbal.

Rezumatele meciurilor. 0.10 Concert de cameră.

Pianista Natalia Troull (Rusia) și Orchestra Naţională de Cameră. Partea 1. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 “Trio Haciaturean”. Orchestra de cameră din Erevan. 1.50 Dimensiuni europene. 4.30 Adam Stânga și “Lăutarii”. 5.00 Focus TV. 5.30 Reporter de gardă.

5.50 Music Mania.

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.35 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. «Женские мечты о дальних странах». Многосерийный фильм 22.25 «Свидетели» 23.20 Ночные новости 23.40 «На ночь глядя» 0.25 Джим Керри, Рене Зельвегер в комедии «Я, снова я и Ирэн» 2.15 Детектив «Убийство на базе «Президио» 3.00 Новости 3.05 Детектив «Убийство на базе «Президио». Продолжение 3.50 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 4.10 «Давай поженимся!»

7.00 Telejurnal matinal. 9.00 O dată’n viaţă.

10.00 Ne vedem la TVR. 11.50 Documentar. “Aventuri în lumea vie”. 11.55 Eurovision-2011. 12.00, 17.20 TVR 55.

12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal.

14.45 Pro patria. 15.15 Așteaptă-mă... 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 6.00 Sport.

21.00, 1.35 Cu ochii’n 4. 21.30 Vip confidenţe. Aura.

22.30 Perechea potrivită. 2.00 Revizie tehnică.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH INFO 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 17 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1041 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 KAZAKHSTAN, CARREFOUR DE L’ASIE CENTRALE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Le sacrifice 15:55 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Emprise 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 VÉNUS ET FLEUR / Cinéma 20:55 FLASH INFO 20:55 YUGEN / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:00 UN SINGE SUR LE DOS / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 FBI / Documentaire Un cauchemar américain

6

Miercuri APRILIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial.

Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASA (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASA (emisiunea nr. 3) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASA (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Teleshopping 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:45 Film: Impactul, partea a II-a (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Destin la indigo 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3965 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Pierdută în întuneric 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.83 00:00 Serial: Fringe, ep.11, anul II 01:00 Film: Pierdută în întuneric (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.83 (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Euromaxx”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50 Desene animate. “Lecţii de gastronomie”. 9.25, 17.15 Documentar. “Album de familie”. 10.20, 2.30 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 12.00 Baștina.

Magazin agricol. 12.30 Unda Bugeacului. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 Magazinul copiilor. 15.30 Documentar. “Global 3000”.

16.00 Fotbal. Campionatul RM. “Zimbru” (Chișinău) - “Găgăuz Yeri”. Transmisiune în direct. 16.50 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”.

17.00 ȘTIRI. 17.45 Respiro. Program muzical. 18.00 Svitanok. 18.35 Documentar. “Cum e vremea?”.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.).

19.40, 3.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. “Barcelona” - “Șahtior”. În pauză: ȘTIRI. 23.35 Respiro. Program muzical. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.10 Concert de cameră. Pianista Natalia Troull (Rusia) și Orchestra Naţională de Cameră. Partea a 2-a. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă.

4.30 Știinţă și inovare. 5.05 T.Zgureanu. “Imnurile Sfintei Liturghii ale lui Ioan Gură de Aur” 5.40 Descoperă Moldova.

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.35 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. «Женские мечты о дальних странах». Многосерийный фильм 22.25 Среда обитания. «Во саду ли, в огороде» 23.20 Ночные новости 23.40 «Белый воротничок» 0.25 Фильм «Откровения юной невесты» 1.55 Наталья Кустинская в комедии «Королевская регата» 3.00 Новости 3.05 Комедия «Королевская регата». Продолжение 3.30 Фильм «Проделки в старинном духе» 7.00-17.00 Revizie tehnică.

17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 2.00 Cu ochii-n patru. 21.30 Fabrica de Staruri. Selecţiuni. 1.05 Perechea potrivită. 2.50 Oameni ca noi.

3.15 Sport. 4.25 Teleenciclopedia. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 18 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1042 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 URGENCES VÉTO / Documentaire C’est la rentrée ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VERSAILLES RIVE GAUCHE / Cinéma 15:50 VOILÀ / Court métrage 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 5/8 20:25 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 6/8 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:00 BRUNO MANSER LAKI PENAN / Documentaire 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Le sacrifice 1:45 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Emprise 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 FBI / Documentaire A l’assaut de la mafia

7

Joi APRILIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top Models by Cătălin Botezatu 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

8

Vineri APRILIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Next Top Models by Cătălin Botezatu. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00Film artistic 00.00 Film artistic 01.50Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASA (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Retela de ACASA (emisiunea nr. 4) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASA (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45- Teleshopping 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASA (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASA (emisiunea nr. 5) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASA (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Teleshopping 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Povestiri de noapte (r) (reluare de luni, 4 aprilie) (15) (divertisment) 04:15 Povestiri de noapte (r) (reluare de marti, 5 aprilie) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Destin la indigo (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Recurs pentru dreptate 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3966 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Răzbunătorul 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Moștenirea, ep.84 00:00 Serial: Fringe, ep.12, anul II 01:00 Film: Răzbunătorul (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.84 (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Recurs pentru dreptate (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3967 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 23:30 Film: Din greșeală, președinte 02:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 Film: Din greșeală, președinte (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar. “Alchimiștii la cuptoare”.

6.45, 14.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 7.00, 8.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Buna Vestire”. Transmisiune în direct de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău.

9.35 Documentar. “Mikis Theodorakis: povestea vieţii mele”. 10.20, 1.15 Ghidul sănătăţii tale. 10.55 Moldova în direct. 12.00 La datorie. 12.20 Documentar.

“Cum e vremea?”. 12.30 Svitanok. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.20 “Trio Haciaturean”.

Orchestra de cameră din Erevan. 15.00 Documentar.

“Drumeţii”. 15.30 Fii tânăr! 16.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Capcana”. 18.00 Vector european. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.55 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50 Reporter de gardă. 22.15 Irina Nechit.

“Coridorul morţii”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 23.20 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.40 ȘTIRI. 23.50 Documentar.

“Album de familie”. 0.45 Respiro. Muzică de jazz.

1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.45 Respiro. 2.30 La datorie. 4.30 Recital.

Quartet “Viv-Ardo”. 5.30 Music Mania.

6.00 Documentar. “Album de familie”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50 Desene animate. “Lecţii de gastronomie”.

9.20 Documentar. “Alchimiștii la cuptoare”. 10.05 Respiro. Program muzical. 10.20 Documentar.

“Euromaxx”. 10.50 Moldova în direct. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Studio “Art plus” (rus.)

13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare).

15.00 Portrete în timp. Anatol Burlacu, regretatul actor al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri”.

15.25 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

15.50 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.15 Respiro.

Program muzical. 17.30, 2.30 ARTelier. 18.00 Accente economice. 18.35 Documentar. “Cum e vremea?”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Bună seara! Talk-show.

20.40 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește!

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare.

21.50, 1.15 Fii tânăr! 22.40 “O seară de umor la ţară”. Program realizat în raionul Nisporeni.

23.40 ȘTIRI. 23.55 W.A. Mozart. “La Clemenza di Tito”. Actul I. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 4.30 “Cine noroc are”.

Muzică de compozitorul C.Rusnac. 5.30 Dimensiuni europene. 5.40 Music Mania.

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.35 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. «Женские мечты о дальних странах». Многосерийный фильм 22.25 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 «Судите сами» с Максимом Шевченко 0.30 Остросюжетный фильм «Беглый огонь» 2.00 Михаил Ульянов в фильме «Дом под звездным небом» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Дом под звездным небом». Продолжение 4.00 «Давай поженимся!»

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.35 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Жди меня» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «Поле чудес» 19.10 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «ДО РЕ: Игорь Николаев» 23.30 Закрытый показ. Фильм «Однажды в провинции» 2.40 Вел Килмер в приключенческом фильме «Громовое сердце» 4.35 Сериал «Сердце Африки» 5.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом

7.00 Telejurnal matinal. 9.00 VIP confidenţe.

10.00 Garantat 100%. 11.00 Perechea potrivită. 11.50 Documentar.

“Aventuri în lumea vie”. 11.55 Eurovision-2011. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 2.45 Interes general. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.10 Sport. 21.00, 1.55 Judecă tu! 22.10 Film. “FERMA DIN IOWA” (SUA, 1997). 0.00 Serial. “CSI: CRIME ȘI INVESTIGAȘII”. 0.55 Perechea potrivită. 4.20 “50 de minute” cu Pleșu și Liiceanu. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 19 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1043 13:00 FLASH INFO 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 DÉPRESSION : LA VIE EN NOIR / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 5/8 15:55 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 6/8 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 UN SINGE SUR LE DOS / Fiction 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:00 LE PRÉSIDENT / Cinéma 23:50 LE PROBLÈME C’EST QUE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 FOLY / Documentaire 2:45 QUESTIONS À LA UNE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 FBI / Documentaire American psycho

7.00 Telejurnal matinal.

9.00, 5.10 Vedeta familiei.

10.00 ÎnTrecerea anilor. 12.00, 17.20 TVR 55.

12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 14.45 e-Forum. 15.15, 21.00 O dată’n viaţă. 16.25 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 4.00 Sport. 23.10 Film. “CÂINELE ȘI PISICA” (SUA, 2005). 0.35 Film. “ARȘIȘA”. 2.10 Film. “VISĂTORII” (Franţa, 2003). 6.05 Amintiri din istorie. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 20 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1044 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE 13:30 EXPÉDITION KACHGAR / Documentaire “Des Terres & des Hommes” 1re partie 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN SINGE SUR LE DOS / Fiction 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:00 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Le sacrifice 22:55 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Emprise 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 5/8 1:45 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 6/8 2:40 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 FBI / Documentaire La menace terroriste

9

Sâmbătă APRILIE

6.00 Știrile EURO TV 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Serial Heidi și prietenii 12.30 Film artistic 14.30 Iubirea face farse 16.00 Concert 17.00 Fotbal.

FC Vaslui vs FC Dinamo 19.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.20 În puii mei 22.00 Film artistic 00.00 Serial. Familia Bundy 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASA (r) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela româneasca „Numai iubirea” (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Fiica presedintelui („Chasing Liberty”) (12) (comedie/romance) 22:45 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45- Prima telenovela româneasca „Numai iubirea” (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 6 aprilie) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 7 aprilie) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.17, anul III 14:00 Film: Șeful meu, iubitul ei! 16:00 Teleshopping 16:15 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv de weekend 20:30 Românii au talent 23:30 Film: O dădacă plină de surprize 01:45 Știrile Pro Tv (r) 02:45 Știrile Pro Tv din Sport 03:00 Film: O dădacă plină de surprize (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv de weekend (r) 6.00 Documentar.

“Bashung”. 6.55 Documentar. “Mikis Theodorakis: povestea vieţii mele”. 7.40 Ion Luca Caragiale. “Năpasta”. Spectacol al Teatrului Municipal “Satiricus”. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.00 Abraziv. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare.

11.30 Casa mea. 12.00 Bună seara! Talk-show (reluare).

13.00 ȘTIRI. 13.15, 4.30 Lumina adevărului. 14.00 Documentar. “Veșmintele lumii. Coreea”. 14.30 Studio “Art plus” (rus.) 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.35 Templul muzicii. 16.15 Erudit-cafe. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Handbal.

Campionatul RM. Finală. În pauză: Respiro. Program muzical. 18.25 Legendele muzicii. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 2.45 O seară în familie.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50 Serial. “LEONE” (Italia). Episodul 1. 23.30 ȘTIRI. 23.45 W.A. Mozart. “La Clemenza di Tito”. Actul II. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Reporter de gardă. 1.35 Portrete în timp. Anatol Burlacu. 2.30 Descoperă Moldova.

5.15 Dimensiuni europene. 5.40 Music Mania.

6.00 Новости 6.10 «Гении и злодеи» 6.40 «Сегодня день рождения». Мультипликационный фильм 6.55 Александра Захарова в остросюжетном фильме «Заложница» 8.25 «Играй, гармонь любимая!»

9.00 «Умницы и умники» 9.45 «Слово пастыря» 10.00 Новости 10.15 «Смак» 10.45 «Вкус жизни» 11.45 Новый «Ералаш» 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. «Сыр или не сыр» 13.10 Наталья Гундарева в фильме «Вас ожидает гражданка Никанорова» 14.40 «Синие ночи». Многосерийный фильм 17.10 «Мода времен Леонида Брежнева» 18.05 «Общая терапия». Многосерийный фильм 19.55 «Фабрика звезд. Возвращение» 21.00 «Время» 21.15 «Фабрика звезд. Возвращение» 22.25 «Прожекторперисхилтон» 23.00 «Что? Где? Когда?» 0.20 Бен Стиллер, Роберт Дауни младший, Том Круз в комедии «Солдаты неудачи» 1.50 Том Хэнкс в комедии «Ничего общего» 3.40 Анатолий Кузнецов, Наталья Фатеева в фильме «Случай на шахте восемь» 7.10 Omul și timpul. 8.30, 4.10 Zestrea românilor. 9.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”. 9.30 Bebe magia. 10.00 Serial. “HANNAH MONTANA”. 10.35 Televiziunea copiilor.

12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere.

14.00, 20.00, 3.05 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 17.00 Dusseldorf, venim! 18.50 Teleenciclopedia. 19.45 Sport.

21.00, 22.00 ÎnTrecerea anilor. 21.50 Campania Ovidiu Rom. 23.00 Profesioniștii. 0.10 Film. “REGINA BANDIȘILOR”.

2.15 Tezaur folcloric. 4.00 Amintiri din istorie. 4.35 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:20 QUOI DE NEUF DOC ? 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 A BON ENTENDEUR 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Le bateau postal d’Ouessant 16:00 ADN 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:00 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 1:58 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

SE VINDE GOSPODĂRIA DLUI CONSTANTIN DELINSCHI din satul CENUŞA, FLOREŞTI TEL.: 0-79-600-261

10

11

Duminică APRILIE

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Serial Heidi și prietenii 11.30 Desene animate 13.30 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.50 Plasa de stele 22.20 In puii mei 23.35 Superbingo Metropolis 02.00 Serial. Familia Bundy 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:15 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Toantele nu merg in rai (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASA (retrospectiva săptămânii) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela româneasca „Numai iubirea” (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 11) 17:25 Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Idila cu dadaca mea (“The Rebound”) (12) (comedie/romance) 22:30 La naiba, să poveștim! (emisiunea nr. 10) (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela româneasca „Numai iubirea” (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:15 Reţeta de ACASA (retrospectiva săptămânii) (r) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Șeful meu, iubitul ei! (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep 18, anul III 15:00 Teleshopping 15:15 Românii au talent (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv de weekend 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Destinaţie finală 3 00:45 Știrile Pro Tv (r) 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Apropo Tv (r) 03:00 Film: Destinaţie finală 3 (r) 05:00 După 20 de ani (r) 06:00 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv de weekend (r) 6.00 Documentar. “Palatele Parisului”. 7.00 Respiro. Muzică de jazz. 7.15 Documentar. “Euromaxx”.

7.40 O seară în familie. 9.00 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 9.10 Film în desen animat.

“Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 Documentar. “Bashung”. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 3.00 “Mai în glumă, mai în serios” cu Gheorghe Urschi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Documentar. “Cum e vremea?”. 14.45 Cinemateca universală. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.35 Cultura azi. 16.20 Evantai folcloric. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Fotbal în sală. Campionatul RM. “Lex Max” - “JLC”. În pauză: Legendele muzicii. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40, 4.30 Vedete la bis! 21.00, 2.00 MESAGER. 21.35 Focus TV. 22.10 Motocros. Cupa Europei de Est. 22.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 0.15 ȘTIRI. 0.25 Documentar. “Album de familie”. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25, 5.40 Descoperă Moldova. 2.30 Natura în obiectiv.

5.25 Прик люченческий фильм «Золотое путешествие Синдбада» 6.00 Новости 6.10 Приключенческий фильм «Золотое пу тешес твие Синдбада». Продолжение 7.10 К юбилею первого полета в космос. Евгений Евтушенко, Лариса Кадочникова в фильме «Взлет» 9.25 Премьера. «Пора в космос!» 10.00 Новости 10.15 «Пока все дома» 11.00 «Улыбка Гагарина» 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 К юбилею первого полета в космос. «Битва за космос» 15.55 К юбилею первого полета в космос. Кирилл Лавров, Ада Роговцева в фильме «Укрощение огня» 18.40 «Жестокие игры». Новый сезон 21.00 Воскресное «Время». Информационно-аналитическая программа 22.00 «Большая разница» 23.00 «Познер» 0.00 Премьера. Фильм «Роллинг Стоунз» в изгнании» 1.05 Элайджа Вуд в детективе «Убийства в Оксфорде» 2.50 Николай Караченцов в фильме «Пока безумствует мечта» 4.00 Сериал «Сердце Африки» 7.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”. 7.30, 8.30, 4.35 Universul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj.

9.30 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 TVR 55. 16.00 Dănutz S.R.L. 18.00, 2.05 “50 de minute” cu Pleșu și Liiceanu. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 2.55 Sport. 21.10 Film. “CÂNDVA, PE AICI, TRECEA UN RÂU” (SUA, 1992). 23.10 Garantat 100%. 0.10 O carte pe săptămână. 0.15 ÎnTrecerea anilor. 4.10 Rom european.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ !

NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 JOUR DE RUGBY 13:45 SUR MESURES Dinandière 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LES BOYS / Fiction Episode 3 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:05 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:15 INTERNATIONALES 20:00 EXPÉDITION KACHGAR / Documentaire “Des Terres & des Hommes” 2e partie 20:55 FLASH INFO 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIEU SEUL ME VOIT (VERSAILLES-CHANTIERS) / Cinéma 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LE PRÉSIDENT 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

ANUNŢ Contabil-cumul Tel.: 83-05-44 mob. 069120253

SERVICII: Predarea limbii engleze Tel.: 43-04-86, 067108002

Companie producătoare de zahăr din Republica Moldova angajează director tehnic și inginer organizarea procesului de producţie.

Cunoașterea limbilor poloneză și engleză obligatoriu, experienţă de munca minim 10 ani.

CV-ul prin e-mail: office@consultgrup.eu

CMYK

12

1 APRILIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

SERJ KUZENKOFF:

„Trebuie să fii absolut îndrăgostit de meseria pe care o ai” - De ce nu te-ai înscris anul acesta în cursa pentru Eurovision? Ce părere ai acum despre acest concurs, merită toate intrigile și vâlva care se desfășoară în jurul lui?

- Un concurs, cu părere de rău, întotdeauna presupune vâlvă, dezamăgiri, intrigi – c’est la vie... Important este să încercăm să facem în așa fel încât dezamăgirile și intrigile să fie reduse la minimum. Personal nu cred că participarea la Eurovision este cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă un interpret. Nu m-am înscris în cursă deoarece pentru moment am alte priorităţi.

- Ai devenit cunoscut în urma participării la un concurs televizat de talente. Dacă ar fi să ai șansa să o iei de la capăt, ai mai încerca această modalitate pentru a te afirma?

- De ce nu? Concursurile de acest gen sunt cât se poate de binevenite – descoperă și promovează tinere talente.

Cât despre mine, mă bucur mult pentru faptul că am participat atunci la acel concurs, dar dacă nu era el, tot găseam eu o modalitate de a ajunge la urechile și inimile ascultătorilor.

- Cum s-a schimbat viaţa ta de când a apărut Daria?

- Cât se poate de mult! Bineînţeles, timpul pe care îl dedic celorlalte activităţi a devenit mult mai redus, nopţile - mult mai „active”, dar departe de aceste lucruri, apariţia ei pe lume este o binecuvântare!

- Cum este viaţa unei familii de muzicieni, probabil nu vor exista disensiuni în ceea ce ţine de viitoarea carieră a copilului?

- Nu neapărat! Rămâne să vedem ce va avea de zis la acest capitol Daria. Întotdeauna am fost de părerea că trebuie să fii absolut îndrăgostit de meseria pe care o ai – doar astfel culmile pe care le atingi pot fi într-adevăr înalte.

- Povestește-ne, te rugăm, despre proiectele tale muzicale din prezent și, evident, despre planurile tale de viitor apropiat.

- Lucrez la un material muzical nou (așa cum e și normal să fie), material care nu va întârzia să apară în viitorul apropiat. Cât ţine despre planuri, întotdeauna mi-a plăcut să vorbesc despre faptele deja împlinite, așa că nu zic mai mult. Am multe idei și proiecte, dar asta este o altă poveste, despre care am să vă vorbesc atunci când le realizez.

- Ce crezi despre iniţiativa Uniunii Muzicienilor Profesioniști de a cere Consiliului Coordonator al Audiovizualului un nou regulament care să prevadă difuzarea în proporţie de 40 la sută a muzicii autohtone? Ai avut vreodată probleme cu promovarea sau difuzarea pieselor tale?

- Nu pot să spun că am avut vreodată probleme la capitolul difuzare sau promovare. Cât ţine de iniţiativă, mie ca interpret mi se pare cât se poate de binevenită, pentru că avem oameni talentaţi, avem valori pe care ar trebui să le promovăm – mi se pare absolut normal acest lucru. Înţeleg și punctul de vedere al celor de la radio și tv, dar sunt sigur că se va găsi o soluţie astfel încât toată lumea să fie împăcată.

- Te-ai gândit că ai putea face, în paralel cu muzica, altă meserie sau o afacere, spre exemplu? Ce ai alege dacă ai avea posibilitatea să faci business?

- Știi cum e: dacă fugi după doi iepuri riști să iei bătaie de la ambii. Sincer, nu mă tentează ideea de a face ceva în paralel cu muzica, pentru că asta ar însemna să nu mă dedic sută la sută unei singure activităţi, iar din acest motiv ar avea de suferit ambele...

- Ce te întreabă, de obicei, persoanele care vor să devină, ca și tine, cântăreţi?

- Cele mai frecvente întrebări: ce trebuie să fac pentru a ajunge și eu interpret(ă)? Este adevărat că interpreţii aduc acasă saci cu bani?...

- Păstrezi scrisorele de la fane? Soţia ta ce spune despre admiratoarele tale? Dar tu despre admiratorii ei?

- Știi care e ideea? Eu am noroc de o soţie foarte înţelegătoare, iar ea - de un soţ ideal, care nu dă motive de gelozie. La acest capitol chiar nu avem nici un fel de neînţelegeri.

- Pentru un tablou de ansamblu fericit, ce crezi că îi lipsește muzicii noastre în prezent?

- Un show-biz în adevăratul sens al cuvântului!

- Cred că la acest subiect ar trebui să mai revenim. Noi îţi mulţumim că ai

acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes în continuare.

- Și eu vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Imnul Chişinăului, într-o nouă înregistrare Primăria Chișinăului a anunţat la 28 martie că i-a adresat cunoscutei interprete Sofia Rotaru din Ucraina invitaţia oficială de a vizita orașul pentru a face o nouă înregistrare a Imnului municipiului Chișinău, unul dintre simbolurile capitalei Republicii Moldova. Imnul reprezintă o piesă muzicală alcătuită de renumitul compozitor Eugen Doga pe versurile poetului Gheorghe Vodă. Iniţial, acest cântec a fost compus ca parte a coloanei sonore a filmului „Chișinău, Chișinău”, turnat în 1971 la studioul Moldova-film. În anul 1973, piesa „Orașul meu”, în interpretarea Sofiei Rotaru, a obţinut premiul I la Festivalul „Orfeul de Aur” de la Burgas (Bulgaria) și marele premiu al Festivalului „Pesnea – 73” de la Moscova. Această piesă a fost adoptată în calitate de imn al capitalei la ședinţa Primăriei municipiului Chișinău din 11 iunie 1998.

Imnul Chișinăului este interpretat la ședinţa oficială de validare a împuternicirilor primarului municipiului Chișinău, la deschiderea și închiderea ședinţelor Consiliului municipal, la arborarea

oficială a Drapelului capitalei, la sosirea și plecare unor delegaţii oficiale invitate de autorităţile locale. Imnul mai poate fi interpretat la deschiderea și închiderea sărbătorilor importante ale orașului, la dezvelirea monumentelor și plăcilor comemorative,

în timpul înmânării unor distincţii, la desfășurarea competiţiilor sportive orășenești, precum și la celebrarea căsătoriilor în cadrul oficiilor de stare civilă. În timpul interpretării imnului, în semn de onor, ascultătorii se ridică în picioare.

4-11 martie Berbec

Comunicarea este dificilă în această perioadă. Renunţaţi la conversaţii inutile, mai ales dacă aveţi de gând să cereţi lămuriri unor apropiaţi. Ar trebui să vă vedeţi de treburi, fără să discutaţi prea mult.

Taur

Oraşul meu

Puteţi primi informaţii destul de îngrijorătoare legate de niște afaceri. Multe dintre veștile care vă ajung la urechi sunt doar zvonuri otrăvite, lansate de adversarii nevăzuţi.

Nu le daţi atenţie.

Orașul meu din albe flori de piatră În ploi de soare zi de zi scăldat Mereu întinerind în vechea vatră, Din cântec și iubire înălţat.

Orașul meu frumos ca niciodată, Grădina mea cu cerul tău de dor, În inimă te am pe viaţa toată Și-n graiul cel mai dulce te ador.

La-la-la-la... Îmi place să mă plimb prin el agale Pe străzi de tei, castani și trandafiri, Să întâlnesc prietenii de școală Cu zâmbet și lumină în priviri.

Orașul meu etern ca o poveste, Mereu îţi simt în piept suflarea ta, Destinul meu, destinul tău ne este Cu tine toată lumea e a mea.

La-la-la-la...

Visul alb al meu!

Gemeni Singurul risc real cu care vă confruntaţi este să înţelegeţi greșit gesturile unor persoane din jurul vostru și să trageţi concluzia că nu mai puteţi avea încredere în ele. Cântăriţi-vă bine prietenii.

Rac Dispoziţia voastră este acum excelentă. Asta vă ajută să îi înţelegeţi pe cei care vă supără. Puteţi descoperi faptul că greșelile lor nu sunt îndreptate împotriva voastră intenţionat.

Leu

EXPOZIŢIE

CONCURS

Recunoaşteţi personajul? Miniaturi plastice

ale Valeriei Barbas

Dragi cititori, Redacţia FLUX continuă concursul, început în ediţia din săptămâna trecută, care constă în identificarea unor personaje publice după siluetele pe care le publicăm în ziar. Vă reamintim că cei care doresc să participe la concurs trebuie să decupeze talonul, să-l completeze, să indice răspunsul corect și să-l expedieze prin poștă la adresa: Redacţia FLUX, strada Nicolae Iorga, 8, Chișinău, Republica Moldova.

Câştigă un abonament la ziarul FLUX

Recunoaşteţi personajul?

Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Nume Prenume Adresa Telefon

Timp de o săptămână la redacţie, ne-au venit mai multe scrisori, cele mai multe conţinând un răspuns greșit, dar au fost și dintre cei care au recunoscut personajul a cărei siluetă a fost publicată în ziar. Deoarece înţelegem că o parte bună dintre scrisorile cu răspunsurile expediate nu au reușit încă să ajungă la redacţie, nu vom anunţa astăzi care este răspunsul corect și cine dintre cititorii noștri au răspuns corect, amânându-l pentru mai târziu.

Redacţia FLUX

CONCURS

Concursul se desfășoară pe o perioadă de trei luni, iar câștigătorii vor fi desemnaţi în funcţie de numărul de răspunsuri corecte. Învingătorii vor avea parte de surprize plăcute și vor câștiga și un abonament la ziarul FLUX.

Recent, în incinta Ambasadei României în Moldova, Secţia Consulară, a fost organizată expoziţia personală de pictură a plasticienei, compozitoarei și interpretei Valeria Barbas. Inaugurată la început de primăvară, expoziţia cu genericul “Rapsodii în alb” evocă spiritul de renovare specific anotimpului. Făcând paralele cu vitalitatea ce transpare din Rapsodiile lui Enescu, autoarea a realizat ”Miniaturi plastice” în care predomină albul, ce semnifică în concepţia ei puritate, sinceritate, spiritualitate și gingășie.

Realizând o prezentare succintă a creaţiei pictoriţei Valeria Barbas, criticul de artă Liviu Hâncu a menţionat: „Valeriei Barbas a avut fericirea să facă parte din generaţia care, de fapt, a cuprins arta în formula ei eliberată de anumite obligaţii sociale, politice și de alt gen. Ea a venit cu educaţia ei artistică și estetică în perioada când arta s-a eliberat de o anumită tutelare, de încercările de a coordona arta, de a o introduce în anumite direcţii politice și mai puţin estetice, perioadă când arta s-a regăsit în formula ei pură, așa-numita noua realitate, când valora și valorează pictura propriuzisă, frumuseţea culorii, facturii, toate elementele care pot exista în mod categoric și fără o anumită fabulă literară atât de tentantă și categorică în perioada sovietică”.

Creaţia Valeriei Barbas s-a alimentat din mai multe tradiţii, mai ales din tradiţiile picturii românești. Tânăra pictoriţă a călătorit mult în spaţiul românesc, a participat la multe expoziţii și tabere de creaţie organizate în diferite colţuri ale României, fiind deţinătoarea unor premii prestigioase.

Referindu-se la expoziţia „Rapsodii în alb”, criticul Liviu Hâncu a remarcat: „Valeria Barbas a oferit prin lucrările sale foarte nobile, puternic intelectualizate, oportunitatea de a forma o atmosferă culturală de anvergură. Expoziţia „Rapsodii în alb” atestă interesul ei faţă de peisajul montan, peisajul liric, peisajul care mai puţin pune accentul pe niște zone etnografice și tot mai mult pe niște stări sufletești ale ei. Pe artistă nu o interesează mult subiectul ca atare, zona, descrierea verbală, fizicul obiectului care stă la suprafaţă, dar mai mult anumite reflecţii artistice prin care ea interiorizează lumea. Interesul ei faţă de lumea înconjurătoare este privit prin lumea sa proprie, printr-un subiectivism puternic”.

Treceţi de la dinamismul ultimelor zile la un ritm mai lent al activităţilor zilnice. Sunt favorizate preocupările artistice sau cele umanitare. Regăsiţi sursa bunătăţii care vă caracterizează.

Fecioară O perioadă cu adevărat frumoasă în cuplu.

Motivele de conflict nu mai au nici o importanţă acum, au dispărut ca prin farmec, alungate de sentimentul de dragoste care vă încălzește inima.

Balanţă Aveţi energie și rezolvaţi tot ce vă iese în cale la serviciu. Sunteţi într-o formă excelentă și staţi bine și cu sănătatea. Intuiţia este la cote maxime și vă daţi seama de multe lucruri ascunse.

Scorpion Directorul Institutului Patrimoniul Cultural al AȘM, dr. hab. Aurelian Dănilă, consideră că „Valeria Barbas este o persoană cu har, având de la Dumnezeu și darul compoziţiei muzicale, și cel al artelor plastice, care în cazul ei se completează reciproc”. “Atunci când Valeria Barbas scrie muzică, sunt sigur că vede niște lucruri pe care ar putea să le picteze, iar atunci când pictează, cred că-i sună în urechi muzica”, afirmă Aurelian Dănilă, care mai remarcă: “Mă impresionează, în special, lucrările ce ţin de culorile deschise, executate în “alb pe alb” , din care putem sesiza și un gând, și o dorinţă, și o posibilă perspectivă”.

Gazdele expoziţiei și-au exprimat și ele încântarea. Tiberiu Trifan, Ministrul Consilier, șeful Secţiei Consulare a Ambasadei României la Chișinău, a spus despre lucrările Valeriei Barbas că au “o putere de a exprima sentimente, trăiri interioare. O uimitoare pricepere de a combina culorile, mai ales albul, сel care predomină și denotă sensibilitate sufletească. Foarte puţini artiști plastici lucrează în alb. Peisajul, natura în creaţia Valeriei sunt trecute printr-un filtru al sentimentelor pictoriţei, care devine o realitate “îmbunătăţită””.

Valeria Barbas este membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicienilor din Republica Moldova și a Uniunii Artiștilor Plastici. Artista motivează în felul următor cea mai recentă expoziţie a sa: “Gândindu-mă la această zi de început de primăvară, la tot ce simbolizează regenerare, renaștere, mi-am amintit de Rapsodiile lui Enescu, de acel dinamism, bucurie, virtuozitate, vitalitate sau sete de viaţă care transpar din acea muzică. Sub genericul “Rapsodii în Alb” se prezintă un grupaj de miniaturi plastice, secvenţe, pictate atât în Republica Moldova, cât și în România, unele chiar realizate la Tescani, la reședinţa familiei G.Enescu”.

CMYK

Este o perioadă a iubirii, fie că e vorba de copii sau de o persoană specială. Toate gesturile pe care le faceţi astăzi faţă de cei dragi nu vor fi uitate, așa că trebuie să aveţi grijă să fie amintiri frumoase.

Săgetător Aveţi parte de o perioadă frumoasă în familie. Reușiţi să iertaţi anumite greșeli făcute de cei dragi și acum mergeţi mai departe, liberi de povara nefericirii pe care, în mare parte, v-aţi provocat-o singuri.

Capricorn O cunoștinţă vă poate surprinde printr-un gest deosebit de generos. Se mai ușurează, măcar pentru câteva ore, suferinţa pe care o trăiţi din cauza problemelor din familie.

Vărsător Aveţi tentaţia de a risipi repede suma pe care aţi recuperat-o. Dacă daţi banii pe un obiect pentru cineva drag sau pentru a-i îndeplini o dorinţă intimă, puteţi considera că aţi făcut o investiţie bună.

Peşti Starea voastră generală este bună. Sursa acestei armonii sufletești este că vă puteţi rezolva problemele foarte simplu și vă veţi bucura și de momente frumoase alături de cei dragi.