Ziarul Flux, Ed. 24 (804)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

12 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 1.07.2011

=Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuţi; Sf. Mc. Leontie, Ipatie și Teodul

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.8536 1 Dolar american ............. 11.6428 1 Leu românesc ................ 3.9771 1 Rublă rusească ............... 0.4174 Timpul probabil:

Maxima zilei „Există o plăcere și în a fi nebun, pe care doar nebunii o cunosc.”

John Dryden

1.07.2011

2.07.2011

Soare, 16 26 0C

Ploi, 13 22 0C

Fondat în 1995 z Nr. 24 (804)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

GPF

FLUX

VINERI, 1 iulie 2011

ABONAREA 2011

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

D-ale SIS-ului Câteva noi episoade din culisele serviciului special moldovenesc O satiră, am spune, rarisimă despre viaţa privată și activitatea profesională a directorului Serviciului de Informaţii și Securitate, generalul Gheorghe Mihai, ne-a venit cu ceva timp în urmă la redacţie prin poșta electronică. Mare ne-a fost tentaţia să o publicăm în ziarul nostru, pentru că scriitura, pe lângă faptul că este bine documentată, reprezintă o reală capodoperă literară, dintre care rar apar în Basarabia (peste Prut, satira, ca gen literar, este practicată cu mai mult succes).

Despre copilul fericit Marian Lupu, fără fixaţii şi obsesii

4

PAGINA

ATITUDINI

Coaliţiile din teritoriu – misiune imposibilă pentru AIE

Totuși, ne-am abţinut de a o publica integral pentru că relatează despre anumite preferinţe (reale sau poate care sunt doar rodul imaginaţiei autorului) gastronomice și terapeutice ale generalului Gheorghe Mihai, iar acest fapt ar putea aduce atingere vieţii sale private, care pe noi ne interesează mai puţin, chiar dacă generalul este o persoană publică. Plus la aceasta, autorul nu și-a dezvăluit identitatea, ceea ce iarăși ne-a determinat să nu ne grăbim cu publicarea respectivului text, deși acest fapt nu servește în mod neapărat drept impediment pentru că atât legislaţia naţională, cât și cea internaţională le dă jurnaliștilor mână liberă nu doar atunci când este vorba despre emiterea propriilor afirmaţii, idei și judecăţi, dar și în cazul celor enunţate de către un terţ anonim. Dar pentru că avem temerea că unele dintre aspectele care ţin de viaţa privată a generalului ar putea fi niţel exagerate, ne abţinem de la publicarea ei.

Ne abţinem, dar nu chiar de tot, pentru că în textul care ne-a fost trimis la redacţie (și nu doar nouă, ci și altor colegi de breaslă) se conţin și un șir de informaţii privind activitatea profesională a

MITROPOLITUL VLADIMIR:

Uniunea Europeană dăunează tradiţiilor noastre spirituale! „Biserica Ortodoxă din Moldova se situează pe primul loc printre alte confesiuni. Desigur, ne rugăm ca să rămânem pe acest loc, însă foarte mult ne dăunează Uniunea Europeană. Moldova nu este o ţară bogată și trebuie să apeleze la împrumuturi din străinătate.

Oferind tot felul de credite, UE încearcă să ne impună legi străine tradiţiilor noastre spirituale și morale”. Declaraţia îi aparţine Mitropolitului Moldovei și al Întregii Moldove, Vladimir, făcută în cadrul unui interviu dat publicităţii pe site-ul oficial al Patriarhiei Ruse.

directorului SIS, nu doar cele ce ţin de viaţa privată. Așa că vom reproduce din acest text câteva alineate, menţionând doar că titlul dat acestui text de autor este „DE CE SERVICIUL SPECIAL DIN MOLDOVA PUTE A URINĂ?”.

Iată ce afirmă autorul anonim: „Exponentul AIE, omul lui MIHAI Ghimpu, generalul MIHAI, șeful SIS, mai e un tată duios și iubitor. Vorba e că fiica acestui pensionar reactivat și instalat de coaliţia proeuropeană în funcţie, pe nume LILIA MUNTEAN, este angajata SIS și muncește în sudoarea frunţii în Direcţia operativă. Cucoana se ocupă de interceptarea convorbirilor telefonice. Așadar, în timp ce tata (aici am omis din textul original o afirmaţie ce ţine de un anumit aspect al vieţii private a directorului SIS – n.n.), fiica acestuia stă cu urechea ciulită și ascultă ce mai vorbesc la telefon tot felul de demnitari de prim rang, miniștri, deputaţi, politicieni etc. iar apoi aleargă să îi pârască lui tătâne-su. Cât de etică e treaba asta și cât de legală se vede de la o poștă.

Dar odrasla stă oploșită sub aripa lui tăticu, mai ia și un ban de la stat, dar mai și spionează pe cine îi trebuie bătrânului. Nu credeţi? Verificaţi!”.

Continuare în pag. 2

Sunt Filat și am mandat.

O mai fac și pe nebunul: Mă declar numărul unu! Și cum eu sunt mandatatul, Nu discut cu number patru!

Republica Moldova, teritoriu sub mandat extern?

XXX

Guvernul a trădat. Pământul de la Palanca a fost cedat Ucrainei Joi, 30 iunie 2011, Guvernul Filat a cedat către Ucraina 18 hectare din teritoriul naţional, traversate, pe o distanţă de circa 8 kilometri, de drumul strategic Odesa-Reni, care leagă Ucraina de enclava sud-basarabeană dintre Dunăre, Nistru și Marea Neagră (Bugeacul). Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru a semnat Actul privind determinarea și stabilirea pe teren a hotarelor sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca din raionul Ște-

fan Vodă (fostul judeţ istoric Cetatea Albă).

Potrivit informaţiilor oficiale, semnarea Actului din 30 iunie s-ar fi făcut în vederea punerii în aplicare a prevederilor Protocolului adiţional la Tratatul între Republica Moldova și Ucraina cu privire la frontiera de stat, privind transmiterea în proprietatea Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova, precum și a sectorului de teren, prin care trece aceasta, și regi-

mul lor de exploatare, din 18 august 1999.

Semnatarii Tratatului moldo-ucrainean de frontieră din 1999 sunt foștii președinţi Petru Lucinschi și Leonid Kucima.

Pe teritoriul transmis în proprietate eternă Ucrainei se suspendă complet suveranitatea Republicii Moldova și funcţionarea legislaţiei naţionale. Pe acest teritoriu cedat se va aplica doar prevederile Constituţiei și legislaţiei ucrainene. Vom reveni cu amănunte în ediţiile următoare.

(citiţi pag. 5)

Şedinţă comună a guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti? Care şedinţă?

Potrivit acestuia, „Mitropolia Ortodoxă din Moldova în mod constant trebuie să reziste acestui atac, să se apere sau să protesteze, lucru pe care-l facem de mai mulţi ani. Astfel, autorităţile ţării noastre încearcă să impună o decizie cu privire la admiterea paradelor homosexuale în Chișinău. Întotdeauna am protestat împotriva acestora și autorităţile locale au venit mereu în întâmpinarea noastră. În prezent, Republica Moldova încearcă să intre în UE. Adoptarea regimului de vize pentru cetăţenii noștri depinde în mare măsură de adoptarea legii non-discriminare a minorităţilor sexuale.

Legea în cauză e minunată, dar are un punct care nu permite discriminarea homosexualilor și lesbienelor. Dacă ţara noastră îl va accepta, cetăţenii noștri vor fi liberi să viziteze Europa, însă ortodocșii nu pot rămâne indiferenţi faţă de acest punct”, consideră Mitropolitul Vladimir. În majoritatea ţărilor europene, Mitropolia Moldovei are parohii: în Grecia, Portugalia, Franţa și Italia. Potrivit Mitropolitului, Patriarhul Kirill a răspuns cererii Mitropoliei Moldovei.

Astfel, într-unul din lăcașele sfinte din Moscova va fi creată reprezentanţa Bisericii Ortodoxe din Moldova pe lângă Patriarhul Moscovei.

Aici se vor oficia slujbe nu doar în slavona bisericească, dar și în limba română, pentru ca moldovenii care se află în Rusia să se poată ruga în limba lor maternă.

Sursa: UNIMEDIA

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Vești proaste pe linia cooperării guvernelor de la București și Chișinău. Ședinţa comună a celor două Executive, anunţată pentru Sfântul Așteaptă de vară, a fost amânată la Sfântul Așteaptă de toamnă. Știrea ne-a sosit de la Ministerul Afacerilor Externe de la București, citat de presa de dincolo de Prut. Ministerul Afacerilor Externe și al Integrării Europene de la Chișinău nici nu a catadicsit să emită un comunicat în legătură cu respectiva amânare.

Amintim că iniţiativa organizării unei ședinţe a celor două guverne a fost lansată pentru prima oară în septembrie 2009 de către primarul municipiului Iași, Gheorghe Nichita. Prima anunţare publică a unei asemenea ședinţe a fost făcută la București, în noiembrie 2010, cu ocazia vizitei premierului Filat în România, la Summitul Dunării. La 9 martie 2011, premierul de la Chișinău s-a lăudat din nou, în faţa presei, că iată-iată, ședinţa comună va avea loc. La 16 martie 2011, am aflat, din declaraţiile oficiale ale miniștrilor

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

de Externe, Teodor Baconschi și Iurie Leancă, că ședinţa comună va avea loc „la orizontul lunii iunie” 2011, fără precizarea vreunei date probabile. La 27 mai 2011, aceiași miniștri au reconfirmat public același „orizont” de timp, arătând că ședinţa celor două guverne va avea loc în municipiul Galaţi. La închiderea orizontului lunii iunie, adică în chiar ultima zi a lunii, vestea amânării pentru „la toamnă” a stins curiozitatea opiniei publice faţă de subiectul ședinţei comune a celor două guverne.

Motivele invocate pentru această amânarea sunt, ca de obicei, simple, de natură aproape pur tehnică: grupurile de experţi sunt de vină, întrucât nu au reușit să pregătească tot ceea ce ţine de proiectele stabilite iniţial și nici de proiectele care au apărut după 27 mai 2011. Astfel, proiectul Planului comun de acţiuni, care urma să fie aprobat în ședinţa comună de guverne, nu este gata și s-ar putea „coace” doar către toamnă, dar, iarăși, fără a se mai cunoaște vreun „orizont” concret de timp.

Iar toamna, precum se știe, are, nici mai mult, nici mai puţin, trei luni bătute pe muchie. Nenăscutul proiect al Planului comun ar fi trebuit să se refere la afacerile europene, schimburile economice, transferul de expertiză, cultură și educaţie, după cum ne-au anunţat miniștrii Baconschi și Leancă.

Continuare în pag. 2

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

Şedinţă comună a guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti?

Care şedinţă?

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1245 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

1 IULIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Despre copilul fericit Marian Lupu, fără fixaţii şi obsesii La plecarea lui Marian Lupu din sânul partidului care l-a făcut mare demnitar de stat, mulţi erau tentaţi să creadă că acesta ar fi fost trimis într-un soi de misiune specială de consolidare a polului social-democrat din Republica Moldova, care să devină tot o filială a PCRM. Și au greșit, pentru că la mijloc era doar profunda dezamăgire a lui Lupu, supărarea celui care s-a considerat, până la proba contrariilor, succesor incontestabil al lui Voronin. Dorinţa pătimașă a acestuia de a ajunge în vârful ierarhiei puterii și spulberarea acestui vis de către cel care i-a fost mamă și tată pe linie de partid, l-au determinat să treacă, cu arme și bagaje, în tabăra opoziţiei. Fără îndoială însă, era vorba și de interesele economice, ale lui și ale anturajului, interese care acum au devenit mult mai vizibile.

Decizia nu a fost luată fără oscilaţii și șovăieli, or, înainte de a se desprinde definitiv de partidul care i-a dat aproape tot, nu însă și ce și-a dorit mai mult, Lupu a avut o lungă perioadă de ezitări și staţionări „într-o zonă de reflecţii”. Ex-protejatul lui Voronin a ieșit din zonă și a făcut pasul decisiv doar atunci când a fost sigur că șansele comuniștilor de a rămâne la guvernare sunt minime. În schimb, presa cu simpatii împlântate adânc în ogorul partidelor liberale, îngrijorată că acestea nu vor reuși de unele singure să ia puterea, l-a curtat de zor pe Lupu, l-a dat drept mare luptător anticomunist și aproape erou naţional, această vânzoleală mediatică fiind și elementul catalizator al acţiunii alchimiste de transformare a lui Marian Lupu din comunist în anticomunist.

Situaţia devenise chiar ridicolă, pentru că unii șefi de partide nu-și dădeau rândul în a-i pune formaţiunile lor la picioare, cu tot cu funcţia de lider. Iar copilul alintat al comuniștilor, ajuns el însuși să se creadă un soi de erou și chiar să uite adevăratul motiv din care l-a abandonat pe Voronin, a făcut cât a făcut mofturi și, în cele din urmă, a decis. Ce a ieșit din toată această

tevatură și care a fost motivaţia reală a gestului lui Lupu, se vede astăzi.

Aflarea fostului comunist convertit la democraţie, timp de aproximativ un an, în „funcţia” de candidat al AIE 1 la președinţie, fără perspective de avansare, nu i-a priit deloc și l-a determinat, după anticipatele din toamna trecută, să revină la fostele iubiri cu care să-și negocieze ascensiunea. Iată ce spunea la vremea respectivă șeful democraţilor cu referire la negocierile purtate cu fruntașii din PCRM: „Am avut o rundă de consultări cu reprezentanţii conducerii PCRM, pe care o calific ca una constructivă, o discuţie importantă care s-a axat pe principiile de politică internă și externă.

La nivel de principii și priorităţi, practic, nu se constată divergente de opinii”. Și tot Lupu se lăuda că a găsit o „consonanţă aproape deplină” în urma negocierilor privind crearea unei alianţe postelectorale.

Dar consonanţa nu a fost chiar deplină, astfel că mariajul repetat al lui Lupu cu comuniștii a eșuat, acesta ajungând iarăși în postura de candidat etern și fără perspective al noii vechi Alianţe de guvernământ. Cu foștii aliaţi, „rebranduiţi” într-o

D-ale SIS-ului Urmare din pag. 1 Pentru noi este complicat să verificăm cum stau lucrurile în serviciul secret al ţării. Acest lucru îl pot face deputaţii, cei din subcomisia care exercită controlul parlamentar asupra SIS-ului, de aceea facem apel la ei ca, folosindu-se de prerogativele cu care i-a abilitat legea, să formuleze o interpelare în care să întrebe franc dacă este sau nu este adevărat că fiica directorului SIS este angajata acestui serviciu. Ba chiar mai mult. Noi îi rugăm pe reprezentanţii poporului, pe slugile credincioase ale mult stimatului nostru popor, ca în interpelările pe care le vor adresa SIS-ului să solicite lista tuturor șefilor de la această instituţie care și-au angajat odraslele în serviciul special de informaţie și securitate pentru că autorul al cărui text îl cităm selectiv pretinde că nu ar fi vorba doar de Gheorghe Mihai: „Știm cu certitudine că ofiţerii superiori ai SIS și-au angajat copiii în cadrul serviciului, după care i-au trimis „sub acoperire” în diverse instituţii de stat, pe la ministere etc. Vom reveni cu lista lor data viitoare”.

Un capitol din textul care ne-a fost trimis la redacţie îl vom cita integral, mai ales că acesta vizează doar chestiuni ce ţin de activitatea serviciului special moldovean și nu lezează nici onoarea, nici demnitatea cuiva și, cu atât mai puţin, reputaţia profesională a vreunei instituţii.

„JURNALISTUL VARDANEAN, MGB-ul DE LA TIRASPOL, YOUTUBE ŞI VAMA Serviciul de securitate al separatiștilor, MGB, a postat ceva timp în urmă câteva filmuleţe pe youtube în care jurnalistul Vardanean, aflat sub anchetă la Tiraspol, mărturisește cum a fost racolat de către locotenent-colonelul SIS, Nicolae Botezat. Așadar, ofiţerul respectiv a comis o gafă profesională dublă: n-a știut să-și protejeze agentul, iar acesta n-a rezistat presiunilor și a mărturisit relaţia lui cu SIS. Însă, în loc de sancţiune, numitul Nicolae Botezat este trimis de către superiorii săi să lucreze sub acoperire în cadrul Serviciului Vamal, pe post de consilier al directorului Baliţchi. Și deoarece SIS e controlat de M. Lupu și V. Plahotniuc, lt.-col. Nicolae Botezat are grijă să îl spioneze pe Baliţchi cu toată reţeaua lui de contrabandiști și să care informaţia celor doi prieteni-oligarhi, Lupu și Plahotniuc. În felul acesta, informaţia cu contrabanda efectuată de principalul lor inamic, premi-

nouă formulă, Lupu a reușit totuși performanţa de a se vedea cel puţin președinte interimar.

Dar, odată ajuns în acest fotoliu, după ţeapa pe care le-a tras-o comuniștilor, el a pierdut, practic, și orice șansă de a deveni președinte cu drepturi depline.

Oricât ar fi apelat Lupu la simţul responsabilităţii și spiritul civic al foștilor săi colegi de partid, aceștia au cerut categoric să nu li se mai „bage pe gât” respectivul candidat, pentru că nu vor vota „un trădător” la președinţie. În disperare de cauză, șeful democraţilor a căutat susţinere la „partenerii” săi de la Kremlin, dar și aceia i-au arătat ușa (din dos), astfel că mult așteptata lucoare și salvare de la Răsărit nu a mai venit. Dar cu visul omului nu te pui, astfel că, întocmai ca și predecesorul său la interimat, Mihai Ghimpu, comunistul pocăit a început să umble pe la „vidul legislativ” pentru a-l umple cu noi sensuri. Lupu s-a pus pe căutatul soluţiilor pentru alegerea șefului statului, mai abitir decât juristul cu așii. Iar până îi vine lui momentul și soluţia, „vom sta așa”, ne-a avertizat candidatul unic al tuturor alianţelor. Între timp, problema alegerii șefului statului, devenită aproape o obsesie naţională, riscă să ne afunde până peste urechi în criză. Sau cel puţin așa crede Lupu, care nu mai vede răul doar în tabăra comuniștilor, ci își suspectează chiar partenerii din coaliţie, afirmând că pe unii dintre aceștia alegerea președintelui i-ar face chiar nefericiţi. Între timp, am aflat că, slavă Domnului, interimarul a avut o copilărie fericită, motiv din care nu este obsedat să devină președinte. Atunci din care motiv este obsedat?

Ioana FLOREA, FLUX

Şedinţă comună a guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti? Care şedinţă?

Urmare din pag. 1 La amânata reuniune comună ar fi trebuit să participe câte 7 ministere din cele două state. Odată amânată ședinţa comună de guverne, nu a mai avut loc nici Forumul economic moldo-român, care trebuia să prefaţeze reuniunea. Potrivit Agenţiei naţionale de știri Agerpres, ministrul Teodor Baconschi a declarat, la 17 martie 2011, în numele guvernului PD-L – UDMR de la București: „Am vrea ca, în marja reuniunii comune de guverne, să organizăm un forum economic serios.

Cred că, dacă pe un CD-ROM și câteva materiale promoţionale aţi populari-

za în mediul de afaceri românesc priorităţile de privatizare pe care le are Guvernul de la Chișinău și proiectele de infrastructură în care v-aţi angajat, am putea să trezim interesul companiilor românești sau al companiilor multinaţionale bazate în România pentru a veni într-un mod mai curajos către Republica Moldova”. Aceeași Agenţie de știri de la București ne-a informat acum trei luni și jumătate că „Premierul de la Chișinău, Vlad Filat, a afirmat săptămâna trecută că s-a căzut de acord cu partea română pentru organizarea acestei prime ședinţe comune a celor două guverne, fiind,

de asemenea, convenită și aprobată ordinea de zi”.

Din momentul proclamării independenţei de stat a Republicii Moldova (27 august 1991) nici o ședinţă comună a guvernelor de la București și Chișinău nu a avut loc. Totodată, guvernul României s-a convocat până acum în patru ședinţe comune cu guvernul Ungariei, reuniuni ţinute alternativ în cele două ţări: 2005 (București), 2006 (Budapesta), 2007 (Sibiu), 2008 (Szeged).

Se știe că neamul nostru a stat întotdeauna prost cu resursa de timp, pentru care motiv și-a permis adesea să o mai

neglijeze. Ședinţa comună a guvernelor de la Chișinău (PD, PLDM, PL) și București (PD-L, UDMR) a fost amânată, cum am arătat mai sus, la Sfântul Așteaptă de toamnă. Păcat că nu s-a făcut precizarea de rigoare: pe stil nou sau pe stil vechi.

Nu de alta, dar premierii și miniștrii din cele două guverne ale noastre puse vârtos pe cooperare ţin de Biserici diferite, iar Patriarhiile Rusă și Română urmează calendare decalate cu aproape jumătate de lună. S-ar putea ca anume în orizontul acestui decalaj, mai mult de suflet decât de calendar, să stea cauzele reale ale amânării cu pricina.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Partidele au declarat cheltuieli de 2-3 ori mai mici decât cele reale în campania electorală pentru alegerile locale din 2011

erul V. Filat, se stochează la ei, iar în momentul „X” ea va fi dată publicităţii ori va servi drept temei pentru intentarea unor dosare penale de către Procuratura controlată tot de Plahotniuc. De altfel, acest Botezat mai lucrează împreună cu colonelul Veaceslav Rusnac, șeful Direcţiei Securitate a Serviciului Vamal, și el cadru SIS, și cu colonelul Oleg Bezușco, șeful Secţiei de Combatere a Contrabandei din componenţa Direcţiei generale de combatere a corupţiei și crimelor economice. Această direcţie este condusă de colonelul Alexandru Popescu, de numele căruia sunt legate multe scheme economice dubioase. Așadar, se pare că așa se explică enigma de ce Filat a refuzat să îl numească pe cel pe care l-a tot poreclit preţ de câteva luni „Păpușarul”. Abilul Plahotniuc are câte ceva informaţii despre Filat, iar premierul se vede nevoit să înghită gălușca”.

Aţi observat probabil că textul conţine o inadvertenţă, dat fiind că a fost scris înainte ca Filat să declare că Plahotniuc este Păpușarul. Dar chiar și așa afirmaţiile făcute de autorul anonim stau în picioare deoarece Filat încă nu a spus care sunt păcatele Păpușarului sau ale Șobolanului, cum s-a mai exprimat cu alte ocazii premierul, pentru care ar merita să fie scos la lumină.

Ca de fiecare dacă când publicăm materiale în care se fac anumite dezvăluiri scandaloase, și de această dată îi invităm pe toţi cei vizaţi să nu ezite să ne prezinte punctul lor de vedere, în cazul în care ar avea ceva de obiectat sau de completat.

Redacţia FLUX

IDIS „Viitorul” a prezentat joi, 30 iunie, un studiu intitulat „Finanţarea partidelor politice în alegerile locale din 2011: o mostră a relaţiilor medievale”. Într-un comunicat de presă al instituţiei, care prezintă principalele concluzii ale studiului, se arată că în campania pentru alegerile locale din 2011, a fost atestată o ameliorare a cheltuielilor și veniturilor declarate de partidele politice. Însă respectiva ameliorare este una fragilă, fiind explicată de specificul unui scrutin local, care implică mai puţine resurse financiare.

C

oncurenţii electorali au continuat să profite de legislaţia permisivă și imprecisă pentru a se eschiva de la raportarea oficială, fiind uneori deosebit de ingenioși în a-și camufla visteria reală.

Astfel, unele formaţiuni politice, la presiunile societăţii civile și jurnaliștilor, au mimat un grad mai înalt de transparenţă, afișând mai mulţi donatori decât în scrutinul precedent, dar și donaţii mai mici. Un caz cu totul ieșit din comun este cel al candidaţilor independenţi, care au profitat din plin de prevederile legale vagi. În aceste condiţii, doar apr. 5% din aceștia au prezentat rapoarte financiare.

Cheltuielile care rămân a fi secretizate sunt salariile pentru agitatori, observatori, consultanţi, dar și utilizarea unor instrumente interzise, precum ar fi stimularea votului în ziua alegerilor. De asemenea, concurenţii electorali ezită să raporteze tirajele reale ale materialelor promoţionale tipărite, se mai arată în studiu. ampania pentru alegerile locale din 2011 demonstrează cu prisosinţă că între structurile centrale și locale ale partidelor există relaţii clientelare și de patronaj. Conducerea formaţiunii politice „cumpără” în alegerile locale fidelitatea liderilor locali prin finanţarea campaniilor

C

lor în raioane, primării și orașe. Însă, această investiţie nu îi scutește pe cei de la centru de șantajul „baronilor locali”, care ameninţă cu plecarea la alt partid. Cel mai grav este că un asemenea mecanism nesănătos exclude masa largă de cetăţeni din procesul politic și decizional, explicând diminuarea încrederii populaţiei în partidele politice, potrivit experţilor IDIS „viitorul”. acunele persistente din legislaţia care reglementează regimul de finanţare permit partidelor să interpreteze într-o manieră foarte specifică unele prevederi și să se sustragă de la responsabilităţile legal asumate, susţine unul din autorii studiului, expertul IDIS Sergiu Lipcean: „Rapoartele de monitorizare remarcă multiple cazuri de utilizare a resurselor administrative prin utilizarea automobilelor de serviciu și a sediilor instituţiilor publice în scopuri electorale sau necontabilizarea cheltuielilor în procesul de organizare a unor evenimente, cum ar fi concertele sau discotecile”. La categoria costuri care nu pot fi contabilizate, expertul include numărul cadourilor electorale care au cuprins, preponderent, sare, orez și untdelemn, ceea ce nu poate fi calculat cu exactitate.

Astfel, în scrutinul local din 2011, Partidul Democrat și Partidul Liberal au raportat estimativ de două ori mai puţin decât au cheltuit în realitate, în timp ce Partidul Comuniștilor și Partidul Liberal Democrat – aproximativ de trei ori mai puţin, estimează Cornel Ciurea de la IDIS „Viitorul”, coautorul studiului. Expertul a efectuat estimarea în baza simulării

L

unui buget de campanie, confruntat apoi cu interviuri cu lideri și activiști de partid din toată ţară. De menţionat că în cazul PCRM sunt disponibile doar date pentru municipiul Chișinău.

Cornel Ciurea atestă o concentrare a „poverii fiscale” pe umerii donatorilor domiciliaţi în municipiul Chișinău: „Atestăm prezenţa decisivă în politica moldovenească a ceea ce americanii numesc fat cats, adică motani grași, indivizi cu averi mari dispuși să contribuie din plin la bugetul de campanie a unor partide politice”. iderii partidului din aparatul central își asumă plenitudinea cheltuielilor în parlamentare și acoperă 80 la sută din cheltuieli în locale.

Asta deoarece structurile locale de partid nu sunt capabile să atragă venituri importante. În asemenea condiţii, organizaţiile teritoriale cad într-o relaţie de dependenţă faţă de liderii partidului din Chișinău, ajungând„vasale” ale centrului, este de părere expertul IDIS, Cornel Ciurea: „Aparenta dependenţă a structurilor locale de centru are, de fapt, două tăișuri, pentru că există și o dependenţă

L

inversă a autorităţilor centrale ale partidelor faţă de organizaţiile teritoriale, care pot oricând folosi arma condiţionării sau, prin anunţarea intenţiei de a părăsi rândurile formaţiuni în cazul în care resursele vor conteni să mai vină din partea centrului”.

Un pic mai bine stau lucrurile în cazul Partidului Liberal și, posibil, a Partidului Comuniștilor, afirmă Cornel Ciurea: „Din cauza unui grad de fidelizare mai înalt al alegătorilor datorat doctrinelor, dar și mesianismului afișat, reușesc să se bazeze în mare parte pe munca benevolă și neretribuită și pe contribuţii locale substanţiale”. tudiul „Finanţarea partidelor politice în alegerile locale din 2011: o mostră a relaţiilor medievale” recomandă interzicerea donaţiilor din surse care nu pot fi verificate în scopul demonstrării

S

provenienţei legale a sumelor respective. De asemenea, este nevoie de a nominaliza expres cheltuielile care trebuie declarate de partide și de a institui un mecanism de sancţionare a fraudelor financiare. Totodată, trebuie tratate deficienţele vizavi de raportarea făcută de candidaţii independenţi. utorii insistă să fie aplicate prevederile legale privind finanţarea publică a partidelor, ceea ce ar asigura accesul structurilor locale la resurse care nu sunt controlate nemijlocit de șefii formaţiunilor politice.

Iniţiativa realizării studiului „Finanţarea partidelor politice: între transparenţă și obscuritate” aparţine IDIS „Viitorul”, think-tank care a analizat aceste aspecte și în campaniile pentru alegerile generale din 5 aprilie și 29 iulie 2009, precum și din 28 noiembrie 2010.

A

FLUX EDI|IA DE VINERI

1 IULIE 2011

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Coaliţiile din teritoriu – misiune imposibilă pentru AIE De la primele discuţii despre extinderea Alianţei la nivel local, era clar că misiunea este una imposibilă. Pentru că principiile și criteriile care ar urma să fie puse la baza acestor coaliţii, principii și criterii enunţate de cei trei parteneri, se bat cap în cap. Pe de o parte, șeful PLDM ar vrea să se ţină cont, în fiecare raion, de numărul de mandate obţinut de fiecare partid. De cealaltă parte, democraţii au spus că asemenea modalitate nu poate fi acceptată. Șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, a pus piciorul în prag, afirmând că nu mai este dispus să facă cedări de funcţii. Asta chiar dacă scorul electoral înregistrat de liberali în teritoriu este unul mai modest, comparativ cu celelalte două componente ale Alianţei.

Ghimpu vrea mai mult, dar s-ar putea alege cu nimic „Noi am refuzat, am cedat funcţia de spicher ce revenea PL. Au luat funcţia și au uitat că trebuie să alegem președintele și îmi pare că unii nici nu vor”, le-a amintit Ghimpu partenerilor săi, precizând că nu mai este dispus să fie la fel de darnic.

Democraţii, care au profitat în cea mai mare măsură de dărnicia liberalilor, ar vrea să răsplătească plenar altruismul acestora, pentru că, în mod paradoxal, cedările la care au fost impuși liberalii nu au afectat în nici un fel buna înţelegere și, am zice, chiar afecţiunea dintre părintele liberalismului moldovenesc și reprezentanţii democraţiei autohtone. „Dacă este să mergem pe linia pro-

pusă de PLDM, asta ar însemna că unul dintre partenerii noștri nu trebuie să aibă nici un președinte de raion în toată ţara.

Noi considerăm că această abordare este plină de egoism.

Președinţii de raioane trebuie să reprezinte toate componentele AIE”, a declarat șeful democraţilor, Marian Lupu. Cred că este clar pentru toată lumea cine este partenerul care riscă să rămână fără președinţi de raioane.

Socoteala democraţilor, diferită de socoteala liberaldemocraţilor Democraţii nu s-au limitat la vorbe și intenţii, ci au elaborat și un proiect de acord privind crearea coaliţiilor locale. Dincolo de retorica generală care se referă la

criteriile „necesare pentru consolidarea potenţialului democratic local”, esenţa acestuia poate fi limitată la modul în care vede Partidul Democrat distribuirea funcţiilor de președinţi de raion: „Distribuţia funcţiilor de președinte de raion se bazează pe raportul general dintre rezultatele partidelor membre ale AIE la alegerile consilierilor raionali și pe faptul că alegerea necesită susţinerea reciprocă a fracţiunilor acestora în toate consiliile raionale.

Astfel, PLDM urmează să fie susţinut pentru a promova 13 președinţi de raioane, PD – 9 și PL – 4, urmând ca distribuţia concretă să fie negociată și fixată într-o anexă specială la prezentul Acord.”

După cum era de așteptat, nemulţumirile au fost exprimate încă înainte ca acordul respectiv să fie discutat în AIE. Deputatul liberal-democrat Veaceslav Ioniţă a reiterat că negocierile privind crearea coaliţiilor locale vor fi purtate doar în baza numărului de mandate obţinute, nu în baza portofelului. „Funcţiile de președinte de raion vor fi distribuite după voturile primite de la cetăţeni. Dacă într-un raion noi avem 11 mandate, altul are 6, iar altul 3, nu înţeleg de ce cel care are 6 mandate trebuie să pretindă la funcţia de președinte”, a opinat Ioniţă în cadrul unei emisiuni televizate.

Cu toată solicitudinea manifestată de Marian Lupu, nici liberalii nu sunt de acord cu această

„Number one” versus nr. 4 Judecând după reacţiile provocate de proiectul pe care l-a făcut public Partidul Democrat, dar ţinând cont și de învinuirile tot mai grave pe care și le aruncă în ultimul timp partenerii, alianţele locale vor rămâne un vis frumos despre o poveste de succes. Democraţii ar fi vrut să discute despre extinderea AIE în teritorii chiar la începutul acestei săptămâni, dar nu au găsit aceeași „gătinţă”, vorba interimarului nostru cu o deosebită aplecare pentru limba română, și în rândurile liberal-democraţilor. Luni, 27 iunie, Marian Lupu ne-a spus că politicianul nr.1, alias Vladimir Filat, nu a dat curs solicitării sale de a convoca o ședinţă a Alianţei pentru Integrare Europeană, fiind indisponibil până la sfârșitul săptămânii. Sau, cum ar zice operatorii de telefonie mobilă, „abonatul este în afara ariei de acoperire…”. Și mai rămâne de văzut ce l-a nemulţumit mai mult pe Lupu – faptul că Filat a preferat să plece iarăși într-o vizită privată peste hotare, în loc să se întâlnească cu partenerii de guvernare, sau că l-a considerat doar „persoana numărul 4” în stat. „Persoana numărul 1 nu comentează ceea ce spune persoana numărul 4”, a decre-

tat de la amvon premierul. Aici însă avem și noi o nedumerire.

Dacă Filat este „number one”, iar Lupu – doar nr. 4, cine este nr. 2 și nr. 3? Nu de alta, dar trebuie să ne cunoaștem și noi întreaga „ierarhie valorică”.

Marian Lupu este tentat să califice plecarea liderului liberaldemocrat din ţară, dar și atacul frontal din partea PLDM, drept elemente ale tacticii de creare a unei debandade postelecto-

rale, „în scopul tergiversării semnării acordului de creare a coaliţiilor locale și de partajare a funcţiilor de președinţi de raion”.

„All inclusive” pentru Filat Un lucru ceva mai neobișnuit pentru spilcuitul nostru premier ar fi de observat în toată povestea aceasta. Ne-am obișnuit deja că, în situaţii mai mult sau mai

Alertă cu bombă în Alianţă

ADIO “Moldova, poveste de succes”!

Moldova, acum iar ai “bardac“. După aproape doi ani de existenţă a mitului “Moldova, poveste de succes” în Parteneriatul Estic, acum putem spune la sigur PA! acestei iluzii. Deja este foarte clar că ţara noastră merge pe scenariul Ucrainei portocalii a lui Iușcenko-Timoșenko. Au existat temeri că același lucru se va întâmpla în cazul Moldovei, dar, totodată, erau și speranţe că putem învăţa din greșelile vecinilor. Pe naiba. Călcăm pe aceeași greblă și cu multă insistenţă.

Foștii parteneri de pe Maidan Neizalejnosti, Victor Iușcenko și Iulia Timoșenko, au fost împreună până au început să împartă …proprietatea.

Anume scandalurile legate de privatizări și controlul întreprinderilor de stat i-au despărţit pe cei doi aliaţi ai “revoluţiei portocalii” și i-au transformat în dușmani. Drept rezultat, Partidul Regiunilor a revenit la Putere, Victor Ianukovici este președinte, iar Iulia Timoșenko este pe banca acuzaţilor. De Iușcenko (viitorul lui Marian Lupu?) nu se mai aude aproape nimic. Din păcate, suntem sortiţi să repetăm prostia portocaliilor din vecinătatea estică.

Am urmărit aseară (luni, 27 mai – n. red.) farsa de la SA “Franzeluţa”.

Farsă, pentru că altfel nu o pot numi. Pe de o parte, îmi venea să râd de stupiditatea situaţiei, pe de altă parte, regretam profund că avem un astfel de stat nefuncţional.

Mai întâi de toate, scenariul cu “alerta cu bombă” mi-a amintit de “alerta cu bombă” din 2004 de la Compania Teleradio-Moldova. Atunci poliţia a înscenat o alertă cu bombă pentru a scoate protestatarii baricadaţi din clădirea instituţiei. Ceea ce s-a produs la Franzeluţa parcă era tras la indigo “alerta” din Dealul Schinoasei.

Pe de altă parte, haz de necaz. Zece poliţiști care au venit să caute o bombă (chiar dacă admitem că a fost un apel fals, totuși există o anumită procedură) îl convingeau pe un reprezentant al SECURITY să le permită accesul în clădire (NASHA RASSIA OTDYHAET). Circul a continuat. După vreo 15 minute de “negocieri” cu SECURITY, în sediu au intrat să caute bomba… poliţiștii cu mapa subţioară, mobilka în mână și furajka pe cap.

Câinele specializat în identificarea explozibilului a venit peste încă vreo 20 de minute. Cât privește geniștii cu echipament special, așa cum am văzut în filme (îmbrăcaţi în costume de protecţie), nici vorbă. Așa că, dacă găsim o bombă, o punem în mapă sau în furajkă și o dezarmăm cu mabilka. Într-o ediţie specială, luni, la Publika TV, un ministru făcea apel la bunsimţ pentru a rezolva situaţia creată la Franzeluţa. Ce fel de bun-simţ când e vorba de afaceri de sute de milioane de lei?

Trecând peste aceste stupidităţi, voi constata un lucru trist. Așa cum spunea și Igor Boţan, suntem prostiţi de către politicieni. Teamă-mi este că asistăm doar la începutul unui circ de lungă durată în care, pe lângă faptul că vom fi prostiţi în continuare, ţara (noi, cetăţenii) va (vom) avea de pierdut.

E dimineaţă din nou în Moldova…. Oleg CRISTAL, sursa: vox publika

variantă de partaj. Ghimpu vede o altă formulă de distribuire a funcţiilor, conform căreia liberalilor le-ar reveni 6 ori chiar 7 președinţi de raioane.

Ministrul de Interne, Alexei Roibu, a dat curs solicitării premierului Vladimir Filat de a face ordine la SA „Franzeluţa”. După demiterea directorului general al întreprinderii, Eugen Baleca, și repunerea ulterioară a acestuia în funcţie de către instanţa de judecată, precum și blocarea accesului pe teritoriul întreprinderii, Filat i-a cerut ministrului Roibu să-și exercite atribuţiile. „Aţi întins-o prea mult, domnule Roibu. Statutul și atribuţiile pe care le aveţi vă permit să asiguraţi ordinea în ţara asta? Cer să asiguraţi ordinea. Cineva confundă proprietatea statului cu cea personală”, a tunat premierul liberal-democrat la ședinţa Guvernului de săptămâna trecută.

puţin tensionate, premierul se retrage modest prin ţări mai civilizate decât a noastră, de unde se întoarce cu câte un „mandat deplin” de la partenerii externi.

De obicei, Filat optează pentru Elveţia, iar uneori și pentru destinaţii mai exotice. Mare surpriză însă de data aceasta. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Igor Volniţchi, ne-a informat că șeful Cabinetului de Miniștri este plecat la odihnă cu familia în

Turcia. Vestea respectivă ne-a îngrijorat nu glumă, pentru că ne-am dat seama cu toţii că am ajuns la mare necaz și sărăcie, dacă și premierul a ajuns să se lăcomească la „all inclusive”-ul turcesc. Mai ales că cheltuielile legate de această deplasare au fost achitate din veniturile personale. Să fi scăzut veniturile premierului? Dar ce să zicem de ale noastre?

Ioana FLOREA, FLUX

ULTIMA ORĂ

Directorul SA “Franzeluţa” își dă demisia: Am fost ameninţat!

unor afaceri profitabile. Iar afirmaţiile capilor PLDM despre niște personaje misterioase, care au beneficiat și continuă să beneficieze de favoruri și funcţii, sunt făţărnicie curată. Cum sunt și declaraţiile despre faptul că PLDM nu va mai tolera corupţia și cercurile oligarhice care „fură ţara” și că va

Și Roibu a reacţionat și a acţionat așa cum a învăţat și cum l-a dus capul, în bunele tradiţii ale tuturor guvernărilor de până acum. Ca un elev codaș care vrea să chiulească de la ore, ministrul de Interne a dat o alarmă cu bombă în seara zilei de luni. De faptul că era vorba de o alarmă falsă nu cred să se fi îndoit cineva.

Așa a înţeles să facă ordine ministrul lui Filat, dovedindu-și încă o dată totala incompetenţă și inconsistenţă, și nu doar a sa, ci a întregii guvernări. Confruntarea dintre forţele de ordine, care au încercuit sediul combinatului de panificaţie și paza internă a întreprinderii, care încerca să împiedice accesul poliţiei pe teritoriu, aduce, mai curând, a reglare de conturi între clanuri banditești, care se luptă pentru preluarea controlului asupra

demonta schemele frauduloase preluate de aceste „cercuri”.

Dacă ar fi să presupunem că PLDM este total străin de oligarhi și de scheme, la o întrebare tot ar trebui să ne răspundă ne-corupţii și ne-oligarhii din partidul lui Vladimir Filat. Și anume, dacă au aflat abia de ieri-alaltăieri despre oligarhi, scheme și corupţie, ori au știut totuși ceva mai de demult despre valorile și principiile colegilor din AIE? Și dacă partenerii lor de la guvernare sunt exponenţii și promotorii unui sistem vicios și corupt, de ce au înlesnit accederea acestora la putere? Mai mult, fruntașii PLDM dau dovadă de un cinism dezarmant atunci când afirmă că au tăcut până acum, pentru ca AIE să înregistreze un scor bun la alegerile locale. Pentru ca „cercurile oligarhice” să fure mai cu spor ţara? În context, ne întrebăm dacă lupta se duce cu schemele sau pentru preluarea schemelor și dacă deranjează promovarea intereselor de către cineva sau doar faptul că interesele sunt ale altora.

De ce doar atunci când intervine o nouă etapă în redistribuirea intereselor și împărţirea funcţiilor, unii sau alţii din Alianţă încep să se învinuiască de tergiversarea reformelor și perpetuarea sistemului corupt? Oare nu pentru că nu i-au ieșit cuiva pasienţele și acum și-ar dori o altă combinaţie, după alte reguli de joc?

Directorul SA “Franzeluţa”, Eugeniu Baleca, își dă demisia. Anunțul a fost făcut chiar de acesta, joi, 30 iunie. Baleca a declarat că decizia de a-și da demisia a fost luată în urma presiunilor și amenințărilor la care a fost supus din partea guvernării. „Am primit acasă o scrisoare de amenințare. Din cauza presiunii nu-mi pot îndeplini funcțiile, nu pot da salariile la angajați, pentru că Consiliul de Administrare nu alocă bani. Pentru a nu lăsa Chișinăul fără pâine am decis să demisionez”, a spus acesta.

Directorul întreprinderii spune că guvernarea vrea să-l înlăture de la cârma întreprinderii, pentru că nu este convenabil. „Eu n-am vrut să promovez proiectele care mi-au fost impuse de către un partid de la guvernare”, a mai spus acesta.

Totodată, Baleca a reiterat că nu este de acord cu decizia Consiliului de Administrație al întreprinderii, care a hotărât să-l demită. Directorul „Franzeluța” a mai spus că alerta cu bombă de la întreprindere a fost regizată de Comisariatul general de poliție cu scopul de a-l presa să plece.

UNIMEDIA amintește că scandalul de la “Franzeluța” a pornit după ce Consiliul de Administrație (CA) al întreprinderii ar fi descoperit prejudicierea întreprinderii de panificație cu peste 24 de milioane de lei. Directorul “Franzeluța”, Eugen Baleca, a fost demis din funcție de CA la 21 iunie. În mod surprinzător, acesta obține în aceeași zi o decizie judecătorească în care se arată că a fost demis ilegal. În urma demiterii lui Eugen Baleca din funcția de director la “Franzeluța”, Consiliul de Administrare are probleme în zilele următoare în a-și desfășura activitatea. Membrii Consiliului declară că sunt amenințați de Baleca. Într-o ședință de Guvern de săptămâna trecută, Vlad Filat îl ceartă în ședința Guvernului pe Alexei Roibu pentru că nu asigură ordinea la combinatul “Franzeluța”, după ce Svetlana Hamuraru a declarat că a fost sechestrată în propriul birou la comanda lui Baleca. Procuratura Generală anunța atunci că nu poate intenta dosar penal în cazul “Franzeluța”.

Vineri, 24 iunie, Eugen Baleca organizează o conferință de presă în care spunea că PLDM încearcă să preia controlul asupra întreprinderii de panificație.

Luni, 27 iunie, seara, la “Franzeluța” este alertă cu bombă (n.red Ulterior, s-a dovedit a fi alertă falsă). Poliția nu poate intra timp de jumătate de oră pentru că paza privată blochează intrarea.

Sursa: UNIMEDIA

Ioana FLOREA, FLUX

Ioniţă şi Candu scot la suprafaţă businessul protejat Deputaţii PLDM și PD, Veaceslav Ioniţă și, respectiv, Adrian Candu, s-au confruntat marţi seară, 28 mai, în cadrul unei noi dezbateri televizate. Liberal-democratul a declarat că formaţiunea pe care o reprezintă vrea să facă ordine la întreprinderile “protejate”, printre care Moldtelecom, Metal Feros, Moldova-Gaz, dar și altele. De cealaltă parte, democratul spune că, de rând cu cele menţionate de Ioniţă, ar trebui să se facă ordine și la Fabrica de coniac Aroma, firma care produce plăcuţe de înmatriculare, dar și în alte domenii. „La Moldova-Gaz vom da publicităţii un raport în zilele următoare, ca să vedeţi cum circulă banii de pe un cont pe altul atunci când se înregistrează supraprofit. La fel și la Mold-

telecom vom face ordine. Dacă nu era intervenţia premierului în februarie, 500 de milioane de lei urmau să fie băgaţi pe gâtul cetăţeanului de pe urma scumpirilor convorbirilor telefonice.

De ce se cumpără trafic de 2 ori mai scump? Vom învăţa ce înseamnă trafic și cum se practică scheme frauduloase în acest domeniu, iar după anumite investiţii se scot banii în altă parte. Despre toate vom învăţa”, a spus Ioniţă în cadrul emisiunii de la PublikaTV. Totodată, acesta s-a arătat indignat în legătură cu un contract privind livrarea de energie electrică, încheiat de ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, potrivit căruia Moldova cumpără cea mai scumpă energie electrică din regiune. „Și despre asta tot vom vorbi. Eu aștept ca Lazăr să-și dea demisia de onoare după acest caz”, a mai menţionat

Ioniţă. Rugat să dea nume în cazul MTC, acesta a declarat că este deștept, dar nu este geniu pentru a cunoaște chiar tot. „Eu nu pot să dau nume. Am făcut foarte multe declaraţii, dar Procuratura Generală niciodată nu s-a autosesizat în cazul Moldtelecom. Moldova e un stat capturat. Noi vrem reforme, dar cineva se opune cu vehemenţă. Și acest cineva nu este PCRM. Eu credeam până în 2009 că venim la guvernare și ucidem schemele frauduloase ale comuniștilor, dar au trecut aproape 2 ani și nimic”, a mai spus acesta.

De cealaltă parte, deputatul PD, Adrian Candu, declară că există un interes în toate scandalurile

iscate în ultima perioadă. „Observaţi că acolo unde apare un scandal la întreprinderi de stat, există și interese economice ale PLDM. Acolo vor să privatizeze, ei au experienţă. Suntem de acord să votăm reformele, inclusiv cele care ţin de Metal Feros, dar, întâi de toate, vrem să vedem dezbateri publice, analize, cifre.

Dacă dorim să facem ordine la Moldtelecom și celelalte întreprinderi, atunci să facem ordine și la Fabrica de coniac Aroma, la firma care produce plăcuţe de înmatriculare, la Tutun-CTC din subordinea Ministerului Agriculturii, dar și în alte domenii. Vrem transparenţă, dar nu reforme pe întuneric”, a mai afirmat acesta.

În finalul dezbaterii televizate, atât Candu, cât și Ioniţă au declarat că PD și PLDM rămân în

Alianţă și continuă să activeze în beneficiul cetăţeanului. „Avem mandatul cetăţenilor, trebuie

să facem ordine”, au conchis cei doi.

Sursa: UNIMEDIA

4

SURSE DE LUMINĂ

Valentin Mândâcanu

2088.

Grigore Vieru despre Vlad Pohilă

Valentin Mândâcanu despre Vlad Pohilă y Urmărind excepţionala prestaţie știinţifică și publicistică a acelui pilon de nădejde al românismului basarabean, care este Vlad Pohilă, stau și mă întreb: ”Cum se face că Domnia Sa încă nu este nici măcar membru al Academiei Române?!” (...)

Am asistat la ceremonia de lansare a cărţii lui Vlad Pohilă ”Și totuși, limba română”... M-au impresionat acolo două personaje proeminente: Vasile Șoimaru, cunoscut și el ca promotor al românismului, și Lidia Kulikovski, o doamnă distinsă, care l-a înfăţișat pe Vlad așa cum îl cunoaște o lume: ”Omul care emană lumină acolo unde apare”. y Vlad Pohilă este un om extrem de talentat și un mare sufletist. În tot ce face zi de zi și an de an, el pune mult suflet și multă competenţă. y Cu oameni ca Pohilă vom izbuti să ţinem poporul în rostire. y Scrierile lui Pohilă ne ajută să păstrăm aprinsă făclia românismului. Toate aceste scrieri sunt aureolate de patosul luptei pentru apărarea limbii române. Ele îi vor fixa numele în galeria marilor patrioţi români din Basarabia... y Pohilă e de o inteligenţă vie și pătrunzătoare, profund analitică.

E un om cu mintea limpede. Principala lui deviză este: Înţelepciune pentru evoluţie, nu pentru revoluţie! Și dacă se avântă uneori în sferele celeste, Vlad revine imediat cu picioarele pe pământ... y Vlad Pohilă e un voievod, dar unul de travaliu asiduu, de efort continuu, e un latifundiar, dar unul cu sapa mereu în mână (...) pentru a stârpi buruienile de pe ogorul românismului. y De-am avea mai mulţi mânuitori de condei (și de idei!) ca Vlad Pohilă, soarele românismului din Basarabia nu s-ar mai lăsa înghiţit de vârcolacii comuniști și neocomuniști!

Vlad Pohilă despre sine și despre alţii y Mulţumesc lui Dumnezeu pentru că mi-a dat dragostea faţă de cuvânt...

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Radu Buşilă, noul preşedinte al filialei Chişinău a PPCD

Între ACASĂ şi ACASĂ

y Vlad Pohilă mi-e drag și pentru faptul că, fiind o valoare intelectuală, este discret în viaţa de toate zilele. Am stat de vorbă o singură dată cu el. În schimb, am văzut de o mie de ori o sută de mediocrităţi care se bagă mereu în faţă.

Acesta este Vlad Pohilă și de aceea mi-e drag... (...)

Pohilă este un remarcabil lingvist, dar și un strălucit publicist, care s-a ascuns în adâncul unei modestii rar întâlnite la noi...

Martie, 2008

EDI|IA DE VINERI

Important

1 IULIE 2011

y Ateii sunt niște nenorociţi.

Ei nu pot pătrunde în lumea de dincolo de materie... y Valentin Mândâcanu își trăiește destinul de român basarabean la cote maxime... (...)

Sursele sale de lumină trebuie privite (așa au fost concepute!) ca niște șanse pentru cunoaștere și creativitate. y Grigore Vieru a fost până la ultima lui suflare un unionist categoric, dar nu unul la modul declarativ. y De se va merge pe reţetele unor moldoveniști încuiaţi la minte și neștiutori de carte, există riscul ca peste o generaţie să nu-l mai înţelegem pe Eminescu! y Ce mit frumos, dragostea de carte! y Totul începe și totul culminează, în existenţa mea, cu fascinaţia pentru limba mamei, adică pentru limba română... y Flacăra românismului nu s-a stins niciodată pe acest pământ. y Unii intelectuali de la noi practică ”românismul mercantil”!... y Cartea (Sfânta Scriptură) este o magnifică lucrare a Spiritului Divin... y Dacă nu aș crede în Reunire, la ce bun aș mai face umbră acestei palme de pământ românesc atât de vitregită de soartă, numită Basarabia!? y Mărturisesc în faţa lui Dumnezeu și a oamenilor: Am promovat românismul, care nu este numai estetică, ci infinit mai mult. Am făcut această ”politică” absolut conștient, sincer, și vreau să cred că am făcut-o în conștiinţă de cauză, pentru că am studiat, ”am cercetat”, am căutat și am promovat fapte, nu vorbe...

Vlad POHILĂ, în ”Timpul”, 21 martie 2008

Lui Vlad Pohilă El merge și seamănă seminţe de Lumină.

El nu caută-n spate cui luminează El merge și seamănă... pentru cei ce-o să vină!

I o n e l C Ă P I ȚĂ . M a g u l .

7.II.2010 Notă. Îl îmbrăţișez și eu pe acest MAG generator de lumină...

Duminică, 26 iunie, a avut loc Conferinţa organizaţiei municipale Chișinău a PPCD. Participanţii la acest for au supus unei analize rezultatele recentelor alegeri locale și au ales organele de conducere ale filialei teritoriale. Vorbitorii au subliniat faptul că această campanie a fost una care nu a asigurat condiţii egale concurenţilor electorali. Coaliţia de guvernământ a operat în ultimii doi ani sute de modificări la Codul Electoral, adaptând legislaţia în domeniu la interesele lor corporative și asigurându-și condiţii privilegiate pentru obţinerea unor rezultate maxime.

Astfel, prin modificările operate la Codul Electoral de către exponenţii AIE, cei nouă membri ai Comisiei Electorale Centrale și-au pierdut statutul de demnitari inamovibili pe durata mandatului și s-au po-

menit în relaţia de subordine și obedienţă în raport cu puterea politică. Reforma adoptată cu unanimitate de voturi la 22 iulie 2005 a oferit Opoziţiei parlamentare dreptul exclusiv de a numi cinci membri ai CEC, iar Puterii doar patru. Prin urmare, anume această reformă, aplaudată de partenerii noștri occidentali, a garantat neadmiterea imixtiunilor și controlului asupra procesului electoral din partea puterii. Anume statutul CEC și normele legale democratice au permis în 2007 Opoziţiei de atunci să obţină victorie în majoritatea raioanelor, iar lui Dorin Chirtoacă i-au deschis calea spre obţinerea victoriei. Însă, după ce s-a produs succesiunea la guvernare, tocmai cei care se pretind a fi democraţi au operat modificări antidemocratice, fără a fi supuși unor critici din partea Consiliului Europei sau UE. În dezbateri a fost menţionat și faptul că atât guvernanţii, cât și CEC, subordonat politic acestora, au ignorat decizia Curţii Supreme de Justiţie de a reinstala perdelele la cabinele de vot, ceea ce deja pune sub semnul îndoielii legalitatea scrutinului. În plus, sondajele de opinie trucate, aranjarea dezbaterilor televizate în favoarea candidatului puterii prin evitarea unor confruntări directe cu toţi contracandidaţii, permisiunea de a menţine pa-

nourile publicitare până în ziua alegerilor, utilizarea masivă a resurselor administrative, mediatice și financiare au permis exponenţilor puterii obţinerea unui scor electoral majoritar.

Delegaţii la conferinţă au menţionat și faptul că actuala guvernare nu a dat curs unei reforme fundamentale care ţine de modul de finanţare a partidelor politice și a campaniilor electorale, care ar fi permis consolidarea instituţiilor democratice și ar fi asigurat o transparenţă în activitatea formaţiunilor politice. Astfel, grupările oligarhice ajunse la putere acum doi ani, având în subordine Procuratura, organele de anchetă, justiţia, CEC și majoritatea instituţiilor media, au avut mână liberă să utilizeze la negru fonduri financiare enorme, mituind alegători, ziariști, comentatori politici, artiști, funcţionari publici în interesul lor electoral. Sute de tone de „pomeni electorale” au inundat ţara fără a fi sancţionate în vreun fel de instituţiile statului.

Forul PPCD din capitală a concluzionat că pretinsa victorie a candidatului puterii Dorin Chirtoacă, precum și rezultatul masiv obţinut de partidele puterii, au fost determinate de nenumăratele abuzuri și trucări, comise de actuala guvernare autoritară, coruptă și antireformatoare. Lipsa unor reacţii

adecvate din partea instituţiilor internaţionale menite să susţină procesele democratice în ţara noastră faţă de abuzurile puterii și faţă de nedorinţa coaliţiei de a promova reformele pare a fi cauzată cu precădere de conflictul cu comuniștii.

Atâta timp cât PCRM nu își va reforma partidul și nu va renunţa la propria titulatură depășită, oponenţii acestora aflaţi la guvernare vor profita de contrastul care îi avantajează în raport cu partenerii

externi și cu o parte importantă a electoratului.

Vorbitorii au salutat prestaţia remarcabilă a candidaţilor creștin-democraţi la ultimele alegeri, competenţa și profesionalismul acestora, maniera de comunicare constructivă, axată pe problemele reale ale capitalei.

Delegaţii la conferinţă au primit în rândurile PPCD o serie de membri noi, au ales noile organe de conducere ale filialei municipale Chișinău. În funcţia

de președinte a fost ales Radu BUȘILĂ. În luarea sa de cuvânt, noul președinte al organizaţiei creștin-democraţilor din capitală a creionat priorităţile în activitatea pentru perioada următoare, axate pe consolidarea structurilor de partid, atragerea de noi membri și adepţi, extinderea influenţei PPCD în Chișinău și în ţară, precum și monitorizarea activităţii actualei puteri.

Biroul de presă al PPCD, 27 iunie 2011

În 20 de ani, PIB-ul Moldovei a scăzut cu 50%, iar cel al României a crescut cu 26% În ceea ce privește datoria externă, la sfârșitul anului trecut, aceasta era de 4,78 de miliarde de dolari sau 77% din PIB, sumă din care 1,1 miliarde de dolari reprezintă datoria publică. În cazul României, datoria externă totală a fost de 75% din PIB în 2010, datoria publică externă având o pondere în PIB de 14,6% (22% dacă includem banii de la FMI direcţionaţi către BNR).

Anul trecut, când PIB-ul României a scăzut cu 1,3%, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 6,9%. Cu toate acestea, economia Moldovei este mult în urma economiei românești, iar acest lucru se datorează, în primul rând, evoluţiei catastrofale de la începutul anilor 90, constată economistul Cristian Orgonaș într-o analiză pe blogul său.

Economistul susţine că la începutul anilor `90, economia Moldovei s-a prăbușit, PIB-ul per capita scăzând de la 909 dolari, în 1990, la doar 402 dolari, în 1994, și 282 de dolari, în 1999, înregistrându-se astfel o scădere de 69% în primii 10 ani de democraţie. Pentru comparaţie, în România, în 1999, PIB per capita avea o valoare similară celei din 1990, respectiv în jurul a 1.600 de dolari.

După cum se poate observa în graficul alăturat, economia Moldovei a scăzut cu 17,5%, în 1991, cu 29%, în 1992, și cu 30,9%, în 1994, evoluţie care a determinat o scădere a PIB-ului de la 4 miliarde dolari, în 1990, la 1,75 miliarde, în 1994, pentru ca minimul să fie atins în 1999 1,17 miliarde de dolari. În 2010, PIB-ul Republicii Moldova a avut o valoare de 6,2 miliarde dolari, cu 55% mai mare decât în 1990, însă calculat la valori constante (dolari 2005), Produsul Intern Brut a fost în 2010 cu 50% mai mic decât în 1990. Între 1990 și 2010, România a înregistrat o creștere reală de aproximativ 26%.

Din punctul de vedere al structurii economiei, în Moldova, sectorul agricol are o pondere mai mare decât în România, în timp ce ponderea industriei este mult mai mică.

Deficitul bugetar

Banii trimişi în ţară de cei care muncesc în străinătate În anul 2008, moldovenii care munceau în străinătate au trimis în ţară 1,5 miliarde de dolari sau echivalentul a 25% din PIB, suma scăzând apoi la 1,1 miliarde de dolari în 2010. Practic, o treime din populaţia aptă de muncă a Republicii Moldova lucrează în alte ţări.

Pentru a înţelege cât de mare este această sumă în raport cu economia, să spunem că românii care lucrează în străinătate trimit în ţară echivalentul a 3-5% din PIB. Acești bani stimulează consumul populaţiei, însă contribuie și la adâncirea deficitului comercial, care în cazul Moldovei are o valoare absolut ireală.

Deficitul comercial şi datoria externă Anul trecut, importurile Republicii Moldova au totalizat 3,5 miliarde de dolari, iar exporturile doar 1,7 miliarde de dolari, astfel încât diferenţa a fost egală cu echivalentul a 38,6% din PIB. În perioada 2007-2008, când noi ne făceam griji că deficitul comercial atingea 13-14% din PIB, în Moldova deficitul a depășit 50% din PIB. Din totalul exporturilor, 38% se îndreaptă către ţările membre CSI, și 52% către ţările UE. Exporturile către România totalizau 240 de milioane de dolari în 2009 (dublu faţă de 2005), iar importurile din România însumau 311 milioane de dolari.

Deficitul de cont curent s-a situat la 450-490 de milioane de dolari în 2009 și 2010, fiind acoperit prin investiţii străine în proporţie mai mică de o treime.

Spre deosebire de guvernele din România, guvernele Republicii Moldova au fost în ultimii 11 ani mult mai responsabile în ce privește cheltuirea banului public.

Astfel, între 2000 și 2010, noi nu am înregistrat niciodată excedent bugetar, în timp ce moldovenii au reușit această performanţă în 2001, 2003, 2004 și 2005, pentru ca în 2006 și 2007 deficitul să fie nesemnificativ.

Bineînţeles, se poate discuta în ce măsură este de preferat ca o ţară săraca să aibă excedent bugetar, însă se poate ușor observa că, spre deosebire de noi, moldovenii nu au făcut excese.

Anul trecut, noi am avut un deficit de 6,5%, iar ei de doar 2,5%.

Salariul mediu – în luna martie, salariul mediu pe economie a fost de 2.985 de lei moldovenești sau 740 de RON, sau aproximativ 180 de euro.

Salariul minim în sectorul bugetar este de 600 de lei; Inflaţie – creșterea preţurilor a fost de 0% în 2009 și de 7,4% în 2010; Rata șomajului BIM – 7,4% în 2010, similară celei din România (7,3%); Cursul de schimb - un euro este egal cu 16,5 lei moldovenești, iar în perioada 2005-2011 cursul a variat între 12,8 (octombrie 2008) și 17,98 (decembrie 2009); Stocul de ISD – 2,8 miliarde dolari sau echivalentul a 43% din PIB (45% în România); Rezervele valutare – 1,9 miliarde de dolari sau 29% din PIB (27% din PIB în România).

Sursa: adevărul.md

Cu toporul, în livada de cireşi La noi apocalipsa s-a instalat şi lucrează metodic, iar şansele de salvare sunt nule

S

V

reme coclită. Acum câteva zile crăpai de căldură, în dimineaţa asta frigul îţi umblă, cu pași de pisică udă, pe sub cămașă.

Vremuri câinoase și tulburi. Ţara se surpă, grinzile de rezistenţă, șubrezite și roase de carii, cad una câte una. NASA pregătește populaţia pentru sfârșitul lumii, drept pentru care fiecare cetăţean american e povăţuit să-și facă provizii de apă și să aibă în automobil măcar o jumătate de rezervor de benzină. Cu acest vaccin antiapocalipsă, ai șanse mari de supravieţuire. Bagi în marșarier și parchezi pe Marte. La noi apocalipsa s-a instalat și lucrează metodic, iar șansele de salvare sunt nule.

ute de mii de firme, cele mai multe mici și mijlocii, au dat faliment. Din altele n-a rămas decât inscripţia de la poartă, semn că înăuntru e un idealist care mai nădăjduiește că, poate, într-o zi, o minune îl va salva. Lunile și zilele aduc în familii alţi și alţi șomeri. Nu se mai plătesc medicamentele canceroșilor și nici laptele praf al sugarilor. În general nu se mai plătește nimic, în schimb se impozitează tot. Avem cele mai mici salarii din Europa și cele mai scumpe alimente în pieţe și magazine. De curând a fost introdus impozitul retroactiv pe gând, pe scris, pe creaţia muzicală sau actoricească. Pe când o taxă pe vise? Reforma triumfală, condusă de numitul Traian Băsescu, spre binele, prosperitatea și dispariţia poporului român, continuă cu refelierea administrativă a ţării, năucirea năucitului nostru aparat birocratic, schimbarea reschimbatei constituţii. Sacul cu șoareci nu trebuie lăsat o clipă neînvârtit, neameţit, în periculoasă hodină.

Atenţie, zice președintele. Totul musai până la viitoarele alegeri.

Altfel, prizonierii se organizează,

rod ţesătura, scapă, ceea ce nu e îngăduit. Băsescu trebuie să rămână la putere, Udrea trebuie să rămână la putere. Doar poporul n-are voie să ajungă la putere.

Cu ce armă poţi strivi un popor?

Cu poporul însuși. E o armă letală. El e deja dresat perfect, manipulabil prin vocaţia primitivismului și inculturii. De ce a încercat Băsescu, plin de venin, să-l mânjească pe Rege? Pentru că era un reper moral și istoric de neatins pentru el și asta îl face să turbeze. A încercat să răstoarne valorile și-n Casa Regală, botezând nu știu ce urmași de lambrini, fâţâindu-se plin de ură și pe acolo. Nașul, victorios în toate războaiele de mocirlă de pe Dâmboviţa, n-a reușit să clintească un mușchi de pe faţa de statuie a adevăratului Rege.

Bronzul regal e imun la scremutul unui căţel care, neputincios să-l zgârie și să-l ajungă, ridică piciorul și urinează la temelia soclului. n dimineaţa asta a venit la mine, la Sângeru, un căruţaș, Gheorghe. Apelez uneori la el pentru treburi agricole. V-au măcelărit, zice el, și ultimii cireși.

Î

Am găsit opt inși acolo. Erau din satul vecin. Puseseră la pământ un crac mare de cireș, gros ca pe picior, și-și umpleau trăiștile.

Când i-am atenţionat că e păcat ce fac mi-au zis că poate îmi taie și mie gâtul dacă nu-mi ţin gura. E vremea să explic cum e cu cireșii mei. Am moștenit de la părinţi o livadă de circa două hectare cu cireși, între două păduri, spre coama dealului care ţine pe vârf comuna vecină, Tătaru. Prin ’95, prins eu de un avânt capitalist, am tocmit un paznic din satul Tisa. Convenţia era să facem cireșele jumătatejumătate. Dacă vin copii, zic, îi lași să mănânce cât vor. Când eram mic, împreună cu alt ţânc, ne-am suit într-un cireș care nu era al nostru. Proprietara ne-a prins și și-a chemat bărbatul, care s-a instalat sub pom cu furca. N-a fost de glumă și am scăpat greu, ca prin urechile acului. Lasă copiii să mănânce, am zis. Cireșele sunt bucuria lor. Paznicul meu nu mi-a dat măcar o lădiţă cu cireșe din cei peste o mie de cireși. Nu s-au făcut, mi-a explicat el, iar alea care s-au făcut au fost mâncate de copii. Asta e, zic, resemnat. Să

fie primite! Mai târziu am aflat că fiu-său deschisese tarabă cu cireșe în piaţa din Brașov și, în mai și iunie, au tot vândut cireșele mele sub Tâmpa. Ca atare am rupt convenţia. Am lăsat livada la dispoziţia ţâncilor din două sate. Să fie de sufletul morţilor. Într-un an, la București, prozatorul Adrian Costache, profesor la Colegiul „Lazăr” și amic (a lansat de curând o excelentă trilogie), m-a invitat să mergem la ţară. S-au copt cireșele „La Avramescu”. El e din Tătaru. Sunt o frumuseţe, m-a ademenit el.

Iau an de an. Locul, al bunicului meu care avea pe deal o cramă și apoi al tatei, a rămas, în toponimia locală, ca „La Avramescu”.

Prietenul meu nu realiza că „La Avramescu” e chiar la mine. Am râs amândoi. A fost singurul care mi-a adus și mie cireșe. Din livada mea! Apoi am constatat cu amărăciune că donaţia mea e omorâtă de inconștienţa și bestialitatea unor indivizi. An de an, fiindcă cireșii au tot crescut, au rupt crăcile la care nu ajungeau.

Apoi au ajuns să taie pomii cu totul. Indivizi primitivi, care n-au plantat în viaţa lor un pom, au jefuit și distrus splendida livadă

de cireși. Degeaba le-a explicat câte un bătrânel că e păcat ce fac, că la anul nu vor mai mânca cireșe dacă distrug pomii. Fiecare cireș bogat în roade, semeţ și înalt, la care n-au putut ajunge, cu fructe pietroase (aici se cheamă Inima Porumbelului) a fost cules cu toporul. Mă simt vinovat și neputincios. Gestul meu, pe care-l credeam în sinea mea mărinimos, a stimulat jaful. e ce povestesc asta acum?

Nu știu. Mi-a venit așa, ca un adaos de tristeţe.

Vorbeam de jefuirea unei ţări, de încercarea de mutilare a prestigiului regal, de haosul care se extinde, de întinarea valorilor.

Ce treabă au astea cu cireșii tăi?

– m-ar putea admonesta cineva.

Niciuna, firește. Pot alegătorii aceia tineri, cei mai mulţi tineri, săteni fără slujbe și calificare, unii dintre ei abrutizaţi de alcool, să realizeze pericolele care pândesc fiinţa noastră naţională și să reacţioneze lucid și temerar mâine? Pot fi ei speranţa că vom reînvia? Nu știu să răspund. Încerc să fiu optimist.

D

Lucian AVRAMESCU Sursa: jurnalul.ro

FLUX EDI|IA DE VINERI

1 IULIE 2011

Opinii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Republica Moldova, teritoriu sub mandat extern?

De la o vreme, toată lumea vrea să aibă mandat. Unii vor să aibă mandate de primari, alţii – de consilieri locali sau raionali, alţii – de deputaţi, alţii – de miniștri, alţii – de prim-ministru. Un mandat, ca orice mandat, îl împuternicește pe cel mandatat, îi dă drept de reprezentare și de acţiune în numele celui care acordă mandatul. Primarii, consilierii, deputaţii își primesc mandatul din partea alegătorilor, prin scrutin direct, pe când miniștrii și primul ministru – din partea Parlamentului, care îi confirmă în funcţii și le primește jurământul într-un cadru solemn.

Tot Parlamentul îi încredinţează un mandat, prin scrutin special, Președintelui, care, odată depunând jurământul în faţa organului legislativ suprem, trebuie să-și respecte mandatul încredinţat. În Republica Moldova, potrivit Constituţiei, orice mandat imperativ este nul. Un mandat, cum este firesc într-o societate liberă și autentic democratică, emană direct de la cetăţenii cu drept de vot sau de la înaltele foruri de stat, cum ar fi, bunăoară, Parlamentul, unicul for legislativ suprem. Ţinând cont de faptul că aspiraţia de creștere pe scara ierarhiei politice este, până la un anumit punct, firească, de explicat și chiar lăudabilă, nu avem nimic de reproșat nimănui. Fiecare cu mandatul lui. Important este să și-l onoreze pe deplin și poate cu supra de măsură în faţa celor care i l-au acordat. Cine nu-și poate îndeplini mandatul, și-l depune.

Nu am fi adus în atenţie problema mandatelor dacă aceasta nu ar fi fost abordată public, într-o cheie discutabilă, de primele persoane din stat. Am asistat în ultimele zile la o jalnică ciorovăială politică pe tema MANDATULUI între șeful Executivului și cel al Legislativului.

Primul nostru ministru, Vladimir Filat, s-a scăpat cu vorba în cadrul unui briefing, spunând că

ar fi primit, pe deasupra mandatului său de premier, încă un mandat. Unul cu totul special, extern și deplin, „din partea prietenilor europeni”, pentru a face ordine în ţară, pentru a eradica, tocmai el (ironia sorţii!), endemica noastră corupţie. Cu o altă ocazie, domnul Filat s-a autoproclamat „politicianul numărul unu”. Tinerii noștri cunoscători de engleză au și preluat formula, traducând-o exact, adăugând o sănătoasă doză de ironie: domnul „Nambăr Uan”. În replică, președintele Parlamentului, Marian Lupu, tot el șeful interimar al statului (numit de Filat drept „numărul patru” în stat), vizibil deranjat pe „chestiunea mandatului” și, probabil, lezat în amorul propriu de declaraţiile autoproclamatului domn „Nambăr Uan”, nu a întârziat să dea replica pe potriva provocării, deplasând accentele în zona altei chestiuni, cea a suveranităţii statului. Ceea ce, pe fond, este corect. Lupu s-a exprimat astfel: „Timpurile când domnitorii Moldovei erau maziliţi la Poarta Otomană sunt de mult în trecut. Noi, politicienii, fiecare în parte și toţi împreună nu primim mandate de peste hotare. Dacă peste cineva este așa, să știţi că e gravă situaţia.

Mandatul este oferit de cetăţenii Moldovei prin votul lor”. Lupu i-a convocat, la 27 iunie, pe amba-

sadorii statelor membre ale UE, precum și pe ambasadorul SUA la Chișinău, discutând cu aceștia „chestiunea mandatului deplin” încredinţat, chipurile, domnului „Nambăr Uan”. Interimarul Lupu a primit răspunsuri clare: UE este doar un partener al Republicii Moldova, nu un superior al ei. În plus, ambasadorii UE și cel al SUA și-au exprimat îngrijorarea faţă de cearta pe tema„mandatului” și a gravelor disensiuni din sânul coaliţiei aflate la guvernare.

Vrând să se dea mare și tare în lupta contra corupţiei, domnul „Nambăr Uan”, milionar al perioadei de t ra n z i ţ i e c u acte în (mai multă sau mai puţină) regulă, a luat o plasă. El a lăsat să se înţeleagă cât se poate de clar că mandatul de prim-ministru încredinţat de Parlament nu-i este suficient, de aceea a mers peste hotare, în Uniunea Europeană, pentru a primi un alt mandat, de Făt-Frumos Spaima Corupţiei! UE nu a dat nici un comunicat și nici o declaraţie pe tema ipoteticului mandat al domnului „Nambăr Uan”. Și nici nu putea da vreun astfel de comunicat sau declaraţie oficială, din simplul motiv că raporturile dintre Bruxelles și Chișinău sunt doar de parteneriat strategic și bună vecinătate, nicidecum de subordonare sau vasalitate. Republica Moldova este totuși un stat suveran și autoguvernabil, nu un protectorat străin, chiar dacă o parte a teritoriului său se mai află, deocamdată, sub controlul efectiv (și ilegal) al unei puteri străine, anume al Federaţiei Ruse.

Spuneam mai sus că președintele interimar al statului Marian Lupu a avut dreptate când a corelat „chestiunea mandatului” extern și deplin cu „chestiunea suveranităţii”. În lume au existat și încă mai

există teritorii și state întregi neguvernabile, puse sub mandat străin. Un exemplu mai apropiat geografic și relativ recent este cel al provinciei Kosovo, entitate care a fost co n d u s ă d e un triumvirat instalat de ONU. Până

la autoproclamarea independenţei sale, parţial recunoscute, Kosovo a fost un „teritoriu sub mandat internaţional”.

DEX-ul ne pune la dispoziţie două definiţii ale acestei expresii consacrate în dreptul internaţional. Să vedem definiţiile: „1.Teritoriu sub mandat = formă de administrare a fostelor colonii, încredinţate după primul război mondial spre administrare altor state; 2. Teritoriu sub mandat = (în trecut) teritoriu administrat de o ţară străină în baza unei hotărâri a unui for internaţional”.

Nu ne interesează deloc lupta orgoliilor dintre domnii „Nambăr Uan” și „numărul patru”, adică dintre Filat și Lupu. Ne îngrijorează însă ușurinţa cu care primul ministru în exerciţiu se aventurează și caută obedient „mandate depline” în străinătate, înainte de a-și onora mandatul încredinţat de Parlamentul ţării. Republica Moldova are nevoie de un șef al Guvernului naţional, nu de un guvernator european pus peste ţară. Asta pentru că nu suntem un protectorat al Uniunii Europene și nici al oricui altcuiva. Iar UE nu are nevoie de atitudini conformiste și slugarnice, prin care să se mimeze, ca și pe timpul guvernării PCRM, reformarea și modernizarea, într-un cuvânt, europenizarea statului.

Pentru corectitudine trebuie să precizăm că domnul „Nambăr Uan” nu este reprezentantul mandatat al Uniunii Europe în Republica Moldova. Singurul reprezentant oficial al Bruxelesului la Chișinău este ambasadorul Dirk Shuebel, peste mandatul căruia dă buzna premierul Filat. A nu se uita că acum puţină vreme Filat i-a aruncat ambasadorului Dirk Schuebel replici veninoase în legătură cu faptul că „luna de miere dintre Chișinău și Bruxelles s-a încheiat și trebuie să înceapă (în sfârșit!) reformele”. Sursele noastre sigure ne-au confirmat recent că un Raport analitic obiectiv, de radiografiere a situaţiei reale din Republica

Goană după vânt Tonalitatea vocii, grimasa, limbajul corpului, replicile date cu gâtul încordat și cu o satisfacţie specifică narcisistului încântat de propria-i dexteritate retorică (reală sau imaginară), aceste și alte manifestări ale gesticulaţiei publice se împăunează până la pierderea naturaleţei atunci când o persoană publică își dă seama că ceilalţi îl consideră drept ceea ce și-a dorit atât de mult să devină – politicianul numărul unu.

Ceea ce nu am observat de când există Republica Moldova la cei care devin „nr. 1” este ca măcar unul dintre ei să aibă o viziune de dezvoltare a ţării, viziunea cea mai bună, bazată pe binele comun, concepţia de dezvoltare strategică și durabilă de calitatea numărul unu. Când este urmărită, în primul rând, satisfacerea propriilor orgolii sau, mai știi, vindecarea unor neîmpliniri, pierd toți, pierde și aspirantul campion la poziția întâi. Șederea în fotoliul numărul unu este efemeră. Republica Moldova are nevoie nu de „Napoleoni”, Republica Moldova are nevoie

de oameni politici de talia lui Konrad Adenauer, Charles de Gaulle…

Trec anii. Sute de mii de cetățeni ai acestei țări pleacă în lumea celor drepți fără a trăi măcar în ultimele clipe din viață sentimente de speranță că dacă nu pentru ei, atunci măcar pentru urmașii lor viitorul în această țară s-ar arăta a fi unul demn și decent. Atâția ochi impuși să privească spectacole politice cinice, jucate în măști care ascund jucători avari și perfizi, s-au închis în ultimii douăzeci de ani în Basarabia. Este vorba de OAMENI. Speranța, șansa lor de a-și trăi viața într-o țară prosperă, le-a fost compromisă de vânătorii de poziții supreme și de gonașii lor.

P.S. Calamitățile politice recente doar au forțat structurarea și formularea „analizei” de mai sus.

Acest text modest, cu pretenție de constatare a realității, li se dedică tuturor participanților la zbuciumata cursă pentru putere de dragul puterii, de la 90 încoace și nu are drept destinatar predilect un politician anume.

Ghenadie VACULOVSCHI vox.publika.md

Traficul de fiinţe umane din Moldova în Raportul Departamentului de Stat al SUA Guvernul Republicii Moldova nu respectă în totalitate standardele minime privind protecţia victimelor traficului de persoane, dar fac eforturi semnificative pentru a alinia acţiunile sale în conformitate cu aceste norme, se arată în Raportul Departamentului de Stat al SUA. În documentul instituţiei americane se precizează că Republica Moldova este sursa, mai puţin o ţară de tranzit și de destinaţie, pentru femei și fete supuse traficului sexual, pentru bărbaţi, femei și copii exploataţi prin muncă forţată.

Femeile din Republica Moldova sunt victime ale prostituţiei forţate în Turcia, Rusia, Cipru, Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Kosovo, Israel, Indonezia, Malaiezia, Liban, Italia, Grecia, Ucraina, Republica Cehă și România.

Bărbaţi, femei și copii din ţara noastră sunt exploataţi prin muncă forţată în Rusia, Ucraina,

Turcia, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, domeniile principale de activitate fiind construcţiile, agricultura și serviciile. Unii copii din Moldova sunt forţaţi să cerșească în ţările vecine.

Experţii americani consideră că victimele prostituţiei forţate pot fi găsite la Chișinău. Majoritatea

femeilor sunt din Ucraina și mediul rural al Republicii Moldova.

Victimele traficului de fiinţe umane deseori sunt retraficaţi după ce se întorc în Moldova, constată autorii Raportului.

Potrivit acestora, victimele din Moldova adesea sunt recrutate de către persoanele fizice în

care au încredere. În ultimii ani, au fost raportate cazuri de turism sexual practicat de cetăţeni ai Statelor Unite, Marii Britanii, Germaniei, Turciei și, eventual, Italiei și Greciei.

Regiunea separatistă Transnistria din estul Moldovei se află în continuare în afara controlu-

lui Guvernului de la Chișinău și rămâne o sursă de victime pentru muncă forţată și prostituţie.

Guvernul Republicii Moldova nu respectă în totalitate standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, însă depune eforturi semnificative în acest sens. Totodată, Guvernul moldovean a făcut progrese anul trecut privind protecţia victimelor și prevenirea traficului de persoane, constată autorii documentului. Potrivit mai multor ONG-uri, capacitatea Guvernului de a identifica și de a oferi protecţie pentru victimele traficului a crescut. Totodată, a crescut și participarea ONGurilor în procesul de investigaţie a unor astfel de cazuri. Totuși, cazurile de corupţie persistă și sunt pe larg răspândite în poliţie și sistemul judiciar. Nici un funcţionar nu a fost judecat sau condamnat pentru infracţiunile legate de trafic de fiinţe umane.

Mai mult, eforturile de aplicare a legii au scăzut faţă de anul precedent, iar crimele legate de muncă forţată au fost rareori investigate și judecate, se mai arată în document.

Sursa: UNIMEDIA

Sunt Filat și am mandat.

O mai fac și pe nebunul: Mă declar numărul unu! Și cum eu sunt mandatatul, Nu discut cu number patru!

Moldova sub guvernarea AIE, a fost redactat de mai bine de o lună de zile și, cunoaștem sigur, respectivul Raport nu este nici pe departe laudativ la adresa autoproclamatului domn „Numărul Unu”. Dimpotrivă, Raportul UE scoate la suprafaţă întregul șir de probleme grave și vulnerabilităţi de care suferă Republica Moldova sub guvernarea „europeană”, deloc distinc tă în planul faptelor concrete de fosta guvernare comunistă.

Jocul pentru putere de la Chișinău a devenit periculos. Domnul „Nambăr Uan” ar trebui să cunoască și să respecte limitele mandatului de premier care i-a fost încredinţat de Parlament. Altminteri, ar trebui să și-l depună. Dar, poate, tocmai aceasta este miza finală a premierului care, putem admite cu maximă probabilitate, că ţintește destabilizarea coaliţiei de guvernământ și provocarea unor noi alegeri parlamentare anticipate. Acesta este nivelul de responsabilitate și de înţelegere a lucrurilor de către actualul premier.

Abordarea este, până la urmă, destul de cinică și egoistă și se explică doar prin setea de putere politică și, evident, economică. Timpul va confirma că avem dreptate susţinând acest punct de vedere.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Dezmăţul din justiţie îi descurajează pe investitorii străini şi locali Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova, Excelenţei Sale, domnului ambasador Dirk Schuebel

Scrisoare deschisă Stimate domnule ambasador, Aș vrea să vă mulţumesc pentru contribuţia dumneavoastră la viaţa ţării noastre pe calea edificării unei societăţi civile, a supremaţiei legii și a libertăţilor fundamentale ale omului, exprimându-mi, totodată, convingerea că această contribuţie va îmbunătăţi relaţiile de bună înţelegere dintre diverse ţări și popoare. Aceste popoare vor putea vedea realităţile altfel decât prin prisma oamenilor politici și a presei care le aparţine. Cetăţenii Republicii Moldova văd în persoana dumneavoastră un diplomat al Uniunii Europene care participă în faptă, nemijlocit, la viaţa societăţii noastre, aducând valorile UE mai aproape de fiecare cetăţean moldovean.

Aș vrea să vă propun o metodă de analiză a practicilor judiciare care în UE s-au dovedit a fi strălucite. Propun această metodă de analiză ca reprezentant al societăţii civile, nicidecum din partea comunităţii știinţifice sau a mediului politic.

Toţi juriștii, așa sau altminteri, procedează la analizarea deciziilor judecătorești, însă faptul în sine nu se reflectă asupra respectivelor decizii, dar pentru instanţele judecătorești ca atare, faptul comportă o semnificaţie majoră, întrucât în momentul totalizării practicilor judiciare se va vorbi și despre existenţa unor puncte de vedere ale juriștilor independenţi sau despre faptul că juriștii consideră în cutare sau cutare mod. Aceasta va permite ajustarea practicilor judecătorești din ţara noastră la cele din statele UE, după cum va permite, prin intermediul societăţii civile, eradicarea corupţiei din instanţele judecătorești sau eliminarea erorilor judiciare, aducându-i pe funcţionarii de stat mai aproape de societatea civilă. Susţinem aceasta întrucât în Republica Moldova puterea executivă a monopolizat sistemul judecătoresc, principiul egalităţii în faţa legii și a instanţelor de judecată cunoscând o degradare la toate nivelurile, iar dreptul cetăţenilor la apărare în faţa abuzurilor din partea autorităţilor și în faţa acţiunilor ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere este încălcat, ca și dreptul la repararea prin intermediul Curţii Europene a Drepturilor Omului a prejudiciului cauzat. Această situaţie reprezintă un atentat direct la libertatea economică și la libertatea de întreprinzător și amplifică presiunea exercitată de toate organele de forţă din stat.

Deficitul de democraţie din Republica Moldova este generat de ignorarea Constituţiei și a legilor în vigoare. Inegalitatea cetăţenilor

în faţa legii și corupţia endemică din structurile de orice nivel ale statului au devenit posibile doar în condiţiile unei societăţi civile subdezvoltate, care ar fi trebuit să-și asume responsabilitatea combaterii corupţiei din toate eșaloanele puterii. Dacă această situaţie nu se va schimba rapid, în ţară se vor produce procese ireversibile.

Societatea civilă întâmpină mari dificultăţi în tentativa de contracarare a abuzurilor întregului sistem de drept, mai cu seamă dacă acest sistem funcţionează în afara câmpului legal.

Toate acestea ne îndepărtează pe noi, cetăţenii Republicii Moldova, de valorile democratice autentice și fac inoperabilă supremaţia legii.

Corupţia endemică și nenumăratele abuzuri din sistemul judecătoresc îi fac pe investitorii străini să ocolească ţara noastră. Mai devreme sau mai târziu toate acestea se vor constitui în obstacole insurmontabile în calea semnării de către Republica Moldova a acordului de asociere la UE. Corupţia generalizată va conduce la un colaps al proceselor democratice și va constitui o piatră de poticnire în calea semnării acordurilor bilaterale privind simplificarea regimului de vize. Totalitatea acestor factori va conduce în definitiv la pierderea încrederii cetăţenilor în valorile democratice și instituţiile de stat. Îmi exprim sincera speranţă în implicarea dumneavoastră activă în procesul de schimbări pozitive din ţara noastră.

Cu respect, Iuri CEBAN, întreprinzător Dubăsari, strada Cikalov nr. 54 telefon: 068269963 21 iunie 2011

6

1 IULIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Interactiv

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Personaje publice în lumini răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei, Telenești (4 răspunsuri); BEZMAN Tatiana Concursul „RECUdin Chișinău (3 răspunsuri); NOAȘTEŢI PERSOBOTEZ Lina-Mihaela din Pleșeni, Cantemir (6 răspunsuri); NAJUL” s-a încheiat.

Până în momentul de BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BRÂNZILĂ faţă au trimis RĂSTudor din Șișcani, Nisporeni PUNSURI CORECTE pe (1 răspuns); BUDEI Elena din adresa redacţiei FLUX Tocuz, Căușeni (2 răspunsuri); CAPRIAN Ion din Jora următorii noștri citide Mijloc, Orhei (7 răspuntori fideli (în ordinea suri); CÂȘLARI Constantin din alfabetică a numelui): Glinjeni, Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii ARSENI Diana din Zăicana, Noi, Soroca (9 răspunsuri); Criuleni (1 răspuns); BABAIA- CEBOTARU Olga din Ocniţa, NU Ana din Pelinei, Cahul (8 Ocniţa (9 răspunsuri); CHISrăspunsuri); BACALU Maria TOL Taisa din Chircani, Cadin Sărata Veche, Fălești (9 hul (8 răspunsuri); CIUBARA

Dragi cititori,

Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răspuns); COLESNIC Larisa din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); COLUN Oxana din Verejeni, Telenești (1 răspuns); CONOGHEORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1 răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (8 răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (10 răspunsuri); FĂRÂMĂ Eugenia din Chișinău (8 răspunsuri); FLORESCU Liuba din Târșiţei, Telenești (1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul (3 răspunsuri); GABATIUC Maria din Baimaclia, Cantemir (1 răspuns); GÂLCĂ Oleg din Albineţul Vechi, Fălești (1 răspuns); GURĂU Andrei din

Brânzeni, Edineţ (8 răspunsuri); JELDACOV Neli din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (12 răspunsuri); JURAVELI Alina din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU Ecaterina din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); LUCHIANOV E. din Munteni, Cimișlia (5 răspunsuri); LUȘMANSCHI Denis din Codru, Chișinău (9 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni, Chișinău (8 răspunsuri); MARIAȘ Vasile din Clocușna, Ocniţa (1 răspuns); MATVEICIUC Anatol din Chișinău (11 răspunsuri); MÂRZA Marcu din Iabloana, Glodeni (3 răspunsuri); MITROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca

(2 răspunsuri); MOCANU Teodora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCANU Veronica din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCĂNEŢ Aculina din Cristești, Nisporeni (8 răspunsuri); NICULA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (3 răspunsuri); OBOROCEANU Mihail din Selemet, Cimișlia (10 răspunsuri); OSIPOV Gherman din Piatra Albă, Ialoveni (9 răspunsuri); PALADI Galina din Petreni, Drochia (1 răspuns); RAŢĂ Axenia din Ţânţăreni, Telenești (4 răspunsuri); ROTUNDU Oleg din Climăuţii de Jos, Șoldănești (1 răspuns); SAVA Ștefan din Coșcodeni, Sângerei (12 răspunsuri); SCHWETZ Vasile din

Curchi, Orhei (2 răspunsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău (9 răspunsuri); SEMENCIUC Victoria din Arionești, Dondușeni (6 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (5 răspunsuri); ȘTIRBU Vasile din Ștefan Vodă (1 răspuns); TRAIAN Virginia din Lopatnic, Edineţ (1 răspuns); ŢURCAN Valentina din Petreni, Drochia (2 răspunsuri); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (7 răspunsuri); UZUN Ion din Colibași, Cahul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Cahul (1 răspuns); VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (12 răspunsuri); VERBIŢCHI Alexandru din Ungheni (6 răspunsuri); ZAPOROJAN

Ion din Nimereuca, Soroca (9 răspunsuri).

Aceștia sunt doar participanţii la concurs care au trimis răspunsuri corecte.

Unii dintre participanţi au trimis atât răspunsuri corecte, cât și răspunsuri greșite.

Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar. Doar răspunsurile corecte, trimise cu decupajele din ziar, au fost luate în calcul la stabilirea câștigătorilor. Publicăm în numărul de astăzi, pentru conformitate, atât cele 12 siluete, cât și fotografiile personajelor care trebuiau recunoscute.

Potrivit condiţiilor concursului, sunt declaraţi câștigă-

Vladimir FILAT

Alexandru TĂNASE

Confundat cu: Serafim Urechean, Iuri Nikulin, Andrei Porubin

Alexandru Tănase nu a fost confundat cu nimeni, toate răspunsurile sosite la redacţie fiind corecte.

Precizarea redacţiei: Chiar dacă Vladimir Filat a fost confundat doar cu trei alte personaje, totuși el a bătut un record absolut, fiind confundat cu Serafim Urechean de către 12 participanţi la concurs.

Pe toate Sandu le știe, ca noi,/Câte se fac în AIE doi,/Dar, ca și copiii cuminţi,/Ţine limba după dinţi.// Trocul s-a-ndeplinit/Sandu Tănase e mulţumit:/Postul nou e călduţ/Și nu-l mai sâcâie pe Vlăduţ.

Dorin CHIRTOACĂ

Vladimir VORONIN

Confundat cu: Vladimir Filat

Confundat cu: Alexandru Oleinic, Serafim Urechean, Vladimir Plahotniuc

Îţi găsim noi o fecioară./Ia, Dorine, și te-nsoară!/Poate-acolo-ţi merge bine…/ Primăria nu-i de tine!

Al nostru ţăran cu Voronin votează,/La Mitropolia cu pederaști copilu-și botează,/ E dus de nas și e prostit/Și de-aia Voronin e mulţumit.

Mihai GHIMPU

Vladimir PLAHOTNIUC

Mihai Ghimpu nu a fost confundat cu nimeni, toate răspunsurile sosite la redacţie fiind corecte.

Confundat cu: Oleg Serebrian, Vladimir Filat, Igor Boţan, Mihai Godea

Bâcul, râușorul nostru/Un „Titanic” de-ar avea,/ Cu catarg culoare-n roșu,/La timonă-i Mișa, moșu.

Vlad Plahotniuc, cu suflet mare/Sponsorizarea o face-ntr-ales:/Voronin, Lupu nu sunt orișicare./ Aceasta-i gașca cu-n singur interes.

FLUX EDI|IA DE VINERI

1 IULIE 2011

Interactiv

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

şi umbre. Concurs la final

tori cititorii care ne-au trimis la redacţie cele mai multe răspunsuri corecte. Ne face plăcere să anunţăm că până la data limită de desfășurare a concursului am primit cele mai multe răspunsuri corecte de la următorii noștri cititori fideli: JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (12 răspunsuri), SAVA Ștefan din Coșcodeni, Sângerei (12 răspunsuri) și VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (12 răspunsuri). Astfel, Marinela JUNCU (10 ani, elevă în clasa a treia), Ștefan SAVA (65 de ani, pensionar) și Raisa VECHIU (59 de ani, bibliotecară) sunt câștigătorii concursului „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL”. Felicitări! Îi aș-

teptăm pe cei trei câștigători, pentru ridicarea premiilor, la sediul redacţiei (strada Nicolae Iorga nr. 5, municipiul Chișinău).

Așa cum am promis, FLUX le oferă celor trei câștigători ai concursului câte un abonament gratuit pentru următoarea jumătate de an la publicaţia noastră, precum și alte premii speciale. Redacţia a decis ca celor trei câștigători să le fie oferite câte 1000 de lei, acumulaţi în urma unei chete organizate de jurnaliștii de la FLUX. Câștigaţi împreună cu noi! Concursurile FLUX continuă!

Redacţia FLUX

Comentarii ale cititorilor Am fost plăcut surprinși că unii dintre participanţii la concurs, în afară de taloanele decupate și completate, ne-au trimis la redacţie diverse comentarii. Spaţiul rezervat acestui material nu ne permite să le reproducem în ziar.

Totuși, facem o excepţie și publicăm în acest număr câteva versuri primite de la cititorul nostru fidel Anatol Matveiciuc din Chișinău.

Iurie LEANCĂ

Marian LUPU

Confundat cu: Iurie Muntean, Arcadie Barbăroșie, Eugen Bulgaru, Eduard Mușuc

Confundat cu: Vladimir Hotineanu

PLDM-ul se duce de râpă încet/Și nu poţi să-i pui stăvilar./ Filat, ghicește în boabe discret,/-E Leancă un alt fugar?

Dacă ar vorbi-n cuvinte,/Oglinda din faţa lui/ I-ar zice: Prinde la minte!/Și mai pune-ţi pofta în cui…/ Tot te dai mare și tare,/Și-o ţară vrei să o conduci/Și le zici la orișicare/Să-și știe „numărul” la papuci…

Valeriu LAZĂR

Iurie ROŞCA

Confundat cu: Viorel Ciubotaru, Viorel Chivriga, Alexandru Corduneanu, Boris Marian, Dumitru Pulbere, Marcel Răducanu, Constantin Tănase

Confundat cu: Vladimir Hotineanu, Vladimir Vâsoţki, Vitalie Nagacevschi, Mihai Ciorici, Ion Ungureanu, Ion Sturza

La Moscova, la negocieri/Ca după borș în mahala/Aleargă și vicepremieri/Ceva de a mai rezolva./ Mulţi spun că Lazăr e-n stare/Să facă cu Smirnov partaj/Chiar și la gaze naturale./Aiurea! E totul un șantaj.

Dacă Mitropolia Moldovei e icoana voastră,/Dacă pe toate le faceţi din interes,/ Dacă legea lustraţiei nu-i pusă pe masă,/Păi, cum să fie Roșca înţeles?

Radu BUŞILĂ

Serafim URECHEAN

Confundat cu: Igor Boţan, Victor Ciobanu, Artur Reșetnicov

Confundat cu: Arcadie Barbăroșie, Leonid Bujor, Mihai Godea, Vladimir Ţurcanu, Sergiu Praporșcic

Atenţie, vine justiţiarul!/Schimbarea-i cuvântul de ordine-acum./Votaţi cu Inima, nu cu tâlharul,/ Să nu mai mergem pe-același drum.

Serafică cu burtică/Fără nică, cum adică?/Și dacă-i surâde norocul,/Nu la primărie-i locul.// Mult a râvnit primar să fie,/A mai făcut și niște mofturi./Și din mânie-n bucurie,/Ajunsa-i la Curtea de Conturi!

7

8

1 IULIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Economic

Evoluţia sau involuţia întreprinderilor mici şi mijlocii în economia moldoveană? În anul 2010, numărul întreprinderilor mici și mijlocii a crescut cu 1 900 de unităţi faţă pe anul 2009, se arată întrun raport al Biroului Naţional de Statistică. Potrivit acestui raport, în anul trecut numărul întreprinderilor mici și mijlocii a constituit 45 600 de întreprinderi, fiind cu 4,3% mai mult faţă de anul 2009.

Totodată, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (pe scurt ÎMM) reprezintă circa 97,7 % din numărul total de întreprinderi înregistrate în Republica Moldova.

Totodată, raportul Biroului Naţional de Statistică (pe scurt BNS) menţionează că numărul persoanelor care activau în ÎMM pe parcursul lui 2010 a constituit 309 400 de persoane, reprezentând 58,8% din numărul total de angajaţi ai întreprinderilor.

Cu toate că ÎMM au constituit 97,7 % din numărul total de întreprinderi și în cadrul ÎMM au activat 58,8% din numărul total de angajaţi în întreprinderi, în 2010 veniturile din vânzări înregistrate de ÎMM au reprezentat doar 36,8 la sută din veniturile din vânzări înregistrate de întreprinderi în general pe ţară. În valoare absolută, veniturile din vânzări ale ÎMM au însumat 65 263,2 milioane de lei.

Raportul prezentat de BNS arată clar că în ultimii ani, deși ÎMM se menţin la aceeași cotă ca număr și ca personal angajat, venitul din vânzări obţinut de ÎMM este în continuă scădere. Dacă

în 2006 ponderea ÎMM o constituia 98,1%, iar ponderea angajaţilor – 56,2%, atunci ponderea venitului din vânzări înregistrat de întreprinderile mici și mijlocii era de tocmai 41,8%. Comparând datele statistice din 2006 cu cele din 2010, constatăm că ponderea întreprinderilor ÎMM s-a diminuat doar cu 0,6 la sută, însă veniturile înregistrate din vânzări cu tocmai 5%.

Analiza raportului BNS ne indică asupra creșterii dimensiunii întreprinderilor mici și mijlocii.

Astfel, veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere au constituit în anul trecut 1 430,2 mii de lei sau cu 1 14,9 mii de lei (cu 8,7%) mai mult faţă de anul 2009. Veniturile din vânzări ale ÎMM în medie la un salariat au fost de 210,9 mii de lei sau cu 29,1 mii de lei (cu 16%) mai mult faţă de anul 2009. Numărul de salariaţi în medie pe o întreprindere în anul 2010 a constituit 7 persoane, rămânând la nivelul anului 2009.

Partea preponderentă a ÎMM își desfășoară activitatea în domeniul comerţului, constituind în anul 2010 circa 18,7 mii de unităţi sau 41% din totalul întreprinderilor mici și mijlocii. În industria prelucrătoare au activat 5 mii de ÎMM sau 10,9% din totalul ÎMM. Cătălina VUDVUD, FLUX

Evoluţia ponderii întreprinderilor mici și mijlocii în totalul întreprinderilor în anii 2006–2010 se caracterizează prin următorii indicatori: p Nr. de întreprinderi, mii

Nr. de salariaĠi, mii persoane Total

ÎMM

Pondere a ÎMM în total, %

Venituri din vînzări, mil. lei

Anii

Total

ÎMM

Pondere a ÎMM în total, %

2006

36,1

35,4

98,1

574,9

323,3

56,2

117372,4 49011,6

41,8

2007

40,0

39,1

97,8

574,1

327,4

57,0

148512,7 56738,3

38,2

2008

42,1

41,1

97,6

572,1

328,1

57,3

175058,4 64984,1

37,1

2009

44,6

43,7

97,8

539,2

316,2

58,7

146447,0 57480,0

39,2

2010

46,7

45,6

97,7

526,2

309,4

58,8

177503,2 65263,2

36,8

Total

ÎMM

Ponderea ÎMM în total, %

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

VIOREL GÂRBU:

Procesul de dezindustrializare a Republicii Moldova, început odată cu declararea independenţei, a continuat şi pe durata anului trecut Raportul Biroului Naţional de Statistică operează la nivel global cu 3 ponderi pe o scară descendentă, care merită a fi nuanţate.

Prima cifră se referă la ponderea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (pe scurt ÎMM), care a reprezentat în anul 2010 circa 97,7% din numărul total de întreprinderi înregistrate în Republica Moldova. Cea de a doua cifră din raportul Biroului Naţional de Statistică (pe scurt BNS) menţionează că numărul persoanelor care activau în ÎMM pe parcursul lui 2010 a constituit 309,4 mii de persoane sau aproximativ o pondere de 58,8% din numărul total de salariaţi ai economiei naţionale.

Evaluarea calitativă a primelor două cifre este dată de o a treia mărime, care denotă că deși ÎMM au constituit 97,7 % din numărul total de întreprinderi din ţară, în cadrul cărora au activat 58,8% din numărul total de salariaţi, în 2010 veniturile din vânzări înregistrate de ÎMM au reprezentat doar 36,8% din veniturile din vânzări înregistrate în total de întreprinderi.

Astfel, concluzia care poate fi făcută din această analiză succintă este că dezvoltarea ÎMM reprezintă o prioritate majoră pentru Guvernul Republicii Moldova în domeniul economic, de altfel, Moldova înregistrând succese importante în această privinţă.

Dacă e să privim, cel puţin, evo-

Evoluţia numărului ÎMM în anii 2006–2010 se prezintă astfel:

mii întreprinderi

48 46 44 42 40 38

46.7

44.6

45.6 42.1 Total

43.7

40.0

IM M

41.1

36.1 39.1

36 34

35.4

2006

2007

2008

2009

2010

Ponderea întreprinderilor mici și mijlocii în totalul întreprinderilor în anul 2010 pe principalii indicatori se prezintă astfel: 100

%

2.3

80

luţia în totalul întreprinderilor a ÎMM, impactul acestei politici pentru ţară în ansamblu și în special pentru bugetul public naţional care colectează taxe din vânzări, este unul nu foarte optimist, ponderea venitului din vânzări pe unitate de personal în ÎMM este mai mică decât media pe economie. În valoare absolută, veniturile din vânzări ale ÎMM au constituit 65 263,2 milioane de lei. În această privinţă este de menţionat că pe lângă dezvoltarea ÎMM se consideră oportună, de asemenea, întreprinderea unor măsuri pentru formarea și dezvoltarea unor întreprinderi mari în Republica Moldova care să dea stabilitate și sustenabilitate economiei naţionale, precum și să aducă venituri mai mari pentru bugetul public naţional.

Importanţa primordială a implementării unei politici industriale eficiente pentru Republica Moldova rezidă și din evoluţia ÎMM pe principale genuri de activitate. Astfel, în baza aceluiași raport se atestă faptul că în sectoarele agricol și industrial, în perioada vizată, numărul întreprinderilor a scăzut, o creș-

41.2 63.2

60

Întreprinderile cu excepĠia ÎMM

97.7

ÎMM

40 58.8 20

36.8

0 nr. de întreprinderi

nr.de salariaĠi

venituri din vînzări

Ponderea veniturilor din vânzări a ÎMM în profilul principalelor genuri de activitate ale unităţilor acestui sector în anul 2010 se prezintă astfel: TranzacĠii imobiliare, închirieri úi activităĠi de servicii prestate întreprinderilor; 6,4

Hoteluri úi restaurante; 1,3

Alte activităĠi; 4,1

Transporturi úi comunicaĠii; 9,1

ComerĠ cu ridicata úi cu amănuntul; 50,1

ConstrucĠii; 7,7

Industria prelucrătoare; 13,8

tere nesemnificativă fiind doar pentru sectorul agricol. Pe când cea mai însemnată creștere au înregistrat întreprinderile din sectorul de servicii, precum:

tranzacţii imobiliare, hotel și restaurante, comerţ. Astfel, procesul de dezindustrializare a Republicii Moldova, început odată cu declararea indepen-

denţei ţării noastre, a continuat și pe durata anului trecut, cel puţin ca expresie a numărului de întreprinderi active în sectoarele economiei naţionale.

Despre munca „la negru” și salariile „în plic” Sporirea cotei înregistrate a salariului și diminuarea fenomenelor negative ale plății salariilor „în plic”, contabilității duble și muncii „la negru”, acestea sunt scopurile declarate ale Planului de Acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” și muncii „la negru”, adoptat în ședința Guvernului din 22 iunie 2011. La ce priorități economice și sociale răspunde Planul adoptat și cât de reală este implementarea acestuia?

Să începem această analiză prin a menționa că Planul de Acțiuni a generat foarte multe critici, observații și propuneri din partea altor ministere. Pentru un document de volum ce abia ajunge la 7 pagini, au fost expuse un număr total de 48 de propuneri. Aceasta denotă că la elaborarea documentului s-a procedat în cele mai bune tradiții ale școlii birocratice sovietice, când documente importante se elaborează în interiorul unor ministere (în cazul dat, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei) care nu prea comunică cu lumea externă, inclusiv cu colegii din alte ministere. În același timp, din cele 48 de propuneri făcute, MMPSF a acceptat integral sau parțial numai 13! Inclusiv, MMPSF a respins și propunerile foarte judicioase făcute de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, ambele autorități fiind direct vizate de subiectul Planului de Acțiuni. Vedem în aceasta o situație simptomatică pentru felul în care în cadrul Guvernului se realizează colaborarea pe orizontală în domenii de politici care nu pot fi atribuite pe baze exclusiviste unei singure autorități centrale.

După cum rezultă din nota explicativă la Plan, autorii au pretenția că înțeleg foarte bine fenomenul angajării informale și că singurul lucru care a rămas este de elaborat un plan de acțiuni pentru eradicarea acestui fenomen. În particular, ei consideră că angajarea informală are doar consecințe negative și că eliminarea acestui fenomen trebuie de făcut cu orice preț. Pentru ca să obțină o înțelegere aproximativă despre cât de mult ei se înșală, ar fi bine să consulte documentele similare elaborate de alte țări. Deosebit de relevant este, din punctul nostru de vedere, Strategia de combatere a economiei informale pentru perioada 2008-2010 a Turciei (disponibilă la http://www.gib.gov. tr/fileadmin/beyannamerehberi/ Kayit_disi_2009.pdf ). Turcii, care

nu sunt cea mai rămasă în urmă națiune, au dedicat 1 an de zile și peste 40 de pagini de text analitic pentru ca să definească economia informală în contextul concret al economiei turcești, să măsoare amploarea fenomenului, să facă o diagnostică pentru identificarea cauzelor și consecințelor fenomenului și să evalueze ce n-a mers bine cu implementarea unor inițiative similare care au fost încercate anterior. Abia după ce au obținut o înțelegere mai mult sau mai puțin clară a situației pe care intenționau să o gestioneze, turcii au elaborat un plan de acțiuni coerent, în care măsurile coercitive erau balansate de o puternică componentă axată pe informare și educare publică. O abordare departe de heirupismul moldovenesc.

Dar cum stăm cu informarea și educarea publică în planul moldovenesc? Foarte prost, acesta incluzând un singur obiectiv intitulat „Promovarea politicilor de educație juridică a salariaților” și care include exact două acțiuni: de mediatizare a consecințelor negative ale acceptării salariului neoficial (de parcă salariații moldoveni sunt atât de proști încât nu-și dau seama că acceptând angajare la negru și salarii în plic vor primi pensii mai mici și nu vor avea concedii plătite) și de mediatizare a cazurilor depistate la agenții economici care practică munca la negru și plata salariilor în plic (după cazurile Moldtelecom, Metal Feros și Franzeluța, au mai rămas companii care se mai tem de oprobriul public?).

Termenul de realizare ale acestor două acțiuni - permanent; costul acțiunilor și finanțarea - neclare; instituțiile responsabile de implementare – cinci la număr: toate împreună, acestea sunt binecunoscutele ingrediente ale eșecului unui document de planificare moldovenesc.

Este curios că singura acțiune a cărui cost a fost evaluat în mod precis este „consolidarea Inspecției Muncii în scopul majorării capacităților de control și amplificării muncii de consultare a salariaților în aplicarea legislației muncii”; costul este 600 de mii de lei, probabil pentru un singur an. Oare nu pentru această singură activitate a fost necesară elaborarea unui întreg Plan?

Un alt obiectiv interesant este „Antrenarea sindicatelor în activitatea de anihilare a muncii „la negru” și plății salariilor „în plic” (deși, evident, această sintagmă sună mai degrabă a instrument decât a obiectiv în sine). Și guvernul așteaptă de la sindicate … „acordarea consultațiilor necesare lucrătorilor din economia informală în vederea protecției sociale, economice și juridice”. Chiar suntem curioși, cineva din MMPSF își imaginează la

modul serios boșii sindicali pândind angajații din economia informală pentru a le acorda consultații? Toată lumea înțelege că în majoritatea entităților din economia informală nu există organizații sindicale, adică prin definiție este greu de acordat asemenea consultații. Iar dacă asemenea uniuni totuși există și acestea tolerează cu bună știință angajarea „la negru” și salariile „în plic”, atunci ori acestea o fac în interesul angajaților, ori putem stabili respectivelor organizații sindicale un diagnostic din domeniul psihiatric care este incompatibil cu „acordarea consultanței”.

Majoritatea acțiunilor planificate sunt de natură coercitivă și administrativă, cele mai interesante fiind: * Modificarea Codului Contravențional, pentru a include sancțiuni pentru angajator și angajat (în ultimul caz, au fost enunțate obiecții puternice din partea a două ministere și a sindicatelor, dar care au fost ignorate de MMPSF); * Abilitarea unei autorități cu dreptul de înregistrare și evidență a contractelor de muncă la întreprinderile din sectorul privat cu până la 20 de angajați. Implicit, autorii s-au bazat pe două ipoteze, ambele eronate, că ocupare informală există doar în întreprinderile mici și foarte mici și doar în sectorul privat; * Aceeași autoritate urmează să fie investită cu dreptul de evidență,

păstrare și efectuare a înscrierilor în carnetele de muncă. Și aceasta după ce deja de 5 ani se discută despre necesitatea renunțării la carnetele de muncă ca vestigiu al unor vremuri de mult apuse; * Modificarea modelului contractului individual de muncă, care să includă asemenea clauze ca consecințele negative pentru salariați în cazul acceptării salariului neoficial (ce schimbă asta?) și telefoanele de încredere ale organelor de control în domeniul muncii (sic!, numere de telefoane în contract); * Perfecționarea sistemului de impozitare a persoanelor fizice: cineva vrea să intre în grădina Ministerului Finanțelor? * Elaborarea mecanismelor de diferențiere a tarifului de contribuții sociale în funcție de gradul de securitate și sănătate în muncă. Eroare capitală: pentru a nu submina și mai mult durabilitatea financiară a sistemului de pensii, dar, în același timp, pentru a motiva angajatorul să nu ascundă locurile de muncă, este necesar ca contribuțiile de asigurări sociale să scadă numai cu fiecare nou loc de muncă creat și nu în funcție de securitate și sănătatea la locul de muncă, care, de altfel, sunt principii care nici nu ar trebui de discutat. În plus, cum va fi măsurat nivelul de securitate și sănătate a locului de muncă?

* Crearea echipelor pluridepartamentale în vederea efectuării controalelor operative la întreprinderile care achită salarii suspect de mici. O propunere care greu s-ar materializa într-o hotărâre de guvern concretă care ar avea șanse de a trece de Grupul de lucru pentru reglementarea activității de întreprinzător.

Punând astfel accentele, MMPSF demonstrează o viziunea primitivă asupra fenomenului de ocupare și salarii informale. Evident, fenomenul angajării informale comportă consecințe negative și trebuie de minimizat, iar cel al achitării salariilor „în plic” este unul 100% negativ și trebuie de eliminat cu desăvârșire.

Dar Guvernul trebuie totuși să aplice o analiză cost-beneficiu și să înțeleagă riscurile pe care și le asumă. În particular, merită să ne concentrăm asupra reducerii ocupării informale – mai mult de jumătate din care este în sectorul agrar, de unde este practic imposibil de eliminat – în situația în care rata generală de ocupare a forței de muncă este deja la minime istorice și regionale? Riscul major este că dacă nu vor scăderea costurilor neformale pe care le suportă firmele – cauzate de corupție, birocrație, concurență neloială – „albirea” forțată a salariilor și oficializarea angajării va duce la creșterea costurilor forței de muncă pentru firme. Strânse cu ușa, multe întreprinderi vor fi nevoite să lichideze locurile de muncă sau să elibereze forța de muncă redundantă, cum ar fi în cazul întreprinderilor agricole, care mențin angajarea populației rurale inclusiv în virtutea unor responsabilități sociale impuse de autoritățile locale sau centrale sau asumate din considerente economice (inclusiv din cauza că aceste întreprinderi au nevoie de un efort de muncă mai intens în perioada re-

coltei, din care cauză mențin un nivel înalt de angajare și în inter-sezon).

Literatura economică scoate în evidență următorii factori esențiali care determină angajarea neformală și salariile în plic: * Costurile fiscale mari; suportând costuri neoficiale mari în derularea businessului, majoritatea firmelor moldovenești consideră că contribuțiile de asigurări sociale de stat și medicale sunt prea mari, deși, în realitate, acestea sunt mici într-o comparație regională; * Reglementările rigide ale pieței muncii sunt în mare măsură responsabile de reticența companiilor de a-și asuma riscurile angajării formale; în cazul dat Planul își propune să sporească și mai mult costurile pentru firme, adică ar putea să fortifice, în loc să reducă, incitaţiile pentru angajarea „la negru”; totodată, unele studii demonstrează că anume dorința de a evita costurile neoficiale mari și mai puțin costurile fiscale sunt cele care determină companiile să intre „în umbră” (OECD, Informal Employment and Promoting Transition to a Salaried Economy, 2004, http://www.oecd.org/dataoecd/8/25/34846912.pdf); * Insatisfacția generală a angajaților și angajatorilor vizavi de felul în care statul își onorează obligațiile în cadrul contractului social. Dacă percepțiile generale sunt că statul doar colectează impozite, dar nu este capabil să asigure servicii publice de calitate – drumuri, servicii de sănătate, protecție socială - atunci incitațiile de intrare în umbră vor fi și mai mari. Evident, în acest fel se consolidează cercul vicios al economiei informale. În concluzie, Planul de Acțiuni își asumă obiective meritorii, dar greu de realizat. Autorii nu au înțeles că ocuparea și salariile„la negru” nu sunt răul în sine, ci răspunsul comportamental al angajaților și angajatorilor la costurile înalte de derulare a afacerilor (atât oficiale, cât și neformale), precum și consecința insatisfacției generale a publicului vizavi de felul în care statul își onorează obligațiile sociale. Reducerea acestor fenomene este posibilă doar pe termen lung, în primul rând, ca urmare a creșterii încrederii publicului față de guvern și reducerii costurilor informale de afaceri. Anumite elemente coercitive sunt necesare, inclusiv care ar spori riscurile de angajare la negru și achitare a salariului „în plic” raportate la beneficii. Totuși, să avem grijă ca strângerea șurubului să nu ducă la ruperea filetului.

Valeriu PROHNIŢCHI Sursa: expert-grup.org

FLUX EDI|IA DE VINERI

1 IULIE 2011

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

Distributismul – un model economic al viitorului Distributismul, ca alternativă şi socialismului, şi capitalismului În ultima perioadă, cei care navighează pe internet pentru a citi, a se documenta și, eventual, pentru a-și împărtăși părerile și ideile cu alţii și pentru a polemiza (și nu doar pentru a se distra, a se „simţi bine” și a bârfi), întâlnesc tot mai des un termen care era necunoscut până mai deunăzi: „DISTRIBUTISMUL”.

Pe facebook a apărut chiar și un grup deschis pentru orice curios care se numește „LIGA DISTRIBUTISTĂ”.

Ce este distributismul?, s-au întrebat cei care mai manifestă măcar o minimă curiozitate intelectuală. Interesul lor pentru distributism a crescut și mai mult după ce s-au documentat și au aflat că acesta este un mod economic alternativ, în același timp, și capitalismului, și socialismului. Este și firesc ca acest interes pentru distributism să se manifeste activ în Republica Moldova, ai cărei cetăţeni, după ce au trecut prin calvarul economiei socialiste, astăzi se bălăcesc în promiscuitatea economiei capitaliste.

Trebuie să menţionăm că în luna mai, în mai multe orașe din România, printre care Constanţa, Cluj, Suceava, Iași, au fost organizate o serie de conferinţe și lecţii publice, având ca subiect Distributismul. Aceste conferinţe și lecţii publice au fost susţinute de către Ovidiu Hurduzeu, publicist român, fost profesor la Universitatea din Stanford și la California State University, unul dintre cei mai activi promotori ai Distributismului în România. Pe 25 mai 2011, domnul Ovidiu Hurduzeu a prezentat conferinţa „Distributismul – o economie a viitorului” și la Chișinău, la care au participat mai mulţi tineri interesaţi de economie și dezvoltare strategică. Evenimentul Am fost obișnuiţi să gândim că în lume există două mari sisteme antagoniste, capitalismul și socialismul, și nimic altceva.

Această idee preconcepută a înlăturat din mentalul colectiv posibilitatea unei a treia căi, o cale de sine stătătoare care să se opună cu aceeași vigoare ambelor sisteme cu scopul de a înlătura păcatele amândurora.

Deși este singura alternativă viabilă la modelele falimentare de astăzi, deși este o filozofie socială și practică economică

s-a desfășurat cu sprijinul Institutului pentru Dezvoltare Regională și Administrativă Durabilă (IDRAD).

Graţie bunăvoinţei prietenilor noștri de la IDRAD, publicăm astăzi textul prezentării făcute la Chișinău domnului Ovidiu Hurduzeu. Fiind siguri de interesul sporit al cititorilor noștri pentru acest subiect, promitem să revenim și în ediţiile viitoare la el. Lectură plăcută.

de mult timp împământenită, distributismul nu este pe placul neoliberalilor și stângiștilor de astăzi cum nu a fost nici pe placul comuniștilor și socialiștilor marxiști de ieri.

Istoria ultimelor două sute de ani nu-i altceva decât povestea unui balaur cu două capete – unul dintre capete este capitalismul, adică Big Business (n.n. Marea Afacere), și celălalt, socialismul, Big Government (n.n. Marea Guvernare). Trupul comun este dat de sistemul

tehnologic actual. Pentru simplitatea formulării, să numim acest balaur angrenajul tehnoglobalist. În ultimii 40 de ani, cam de la sfârșitul anilor ‘70, asistăm la fuzionarea ideologiilor care susţin cele trei componente ale angrenajului tehnoglobalist.

Socialismul marxist și derivatele sale stângiste, multiculturalismul și feminismul, neoliberalismul, care susţine capitalismul financiar, și globalizarea galopantă, precum și tehnologismul nu mai

sunt ideologii adverse; ele conlucrează, se susţin reciproc. De pildă, dezvoltarea exponenţială a tehnologiilor industriale, finanţate de stat și marile organizaţii (firmele transnaţionale, în primul rând) a dus la apariţia producţiei de masă care, la rândul ei, a favorizat consumismul și dezvoltarea pieţei mondiale. În universităţi, educaţia tehnică, devenită de o importanţă esenţială, este însoţită de un învăţământ ideologic cunoscut sub numele de „corectitudine politică”.

Angrenajul tehnoglobalist menţine masele permanent mobilizate într-o goană nebună după scopuri, obiecte și imagini derizorii. Deși se tot vorbește de libertate, această nouă ordine mondială se opune sau împiedică satisfacerea în regim de libertate a nevoilor fundamentale ale persoanei umane. În societatea de astăzi, omul de rând este incapabil să mai controleze circumstanţele propriei sale vieţi.

Cu alte cuvinte, satisfacerea nevoilor noastre fizice (hrană, apă, îmbrăcăminte, adăpost) și psihice este subordonată satisfacerii necesităţilor “tehnice” (economice, financiare) ale Angrenajului tehnoglobalist, nevoi care devin absolute.

Să vedem pe scurt care sunt caracteristicile fundamentale ale Angrenajului. În primul rând este materialist în sensul că absolutizează posesia de bunuri materiale și susţine că nu există nimic altceva în afara acestei lumi. De aici derivă, în principal, caracterul său antinatural și anticreștin.

Este antinatural întrucât îi cere omului să trăiască în condiţiile artificiale impuse de așanumita „societate de piaţă”. În acest mediu alienant, omul nu-i altceva decât o rotiţă dintr-o uriașă mașinărie globală.

Persoana, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, devine o simplă unealtă, o unitate de producţie și consum care este înlocuită imediat dacă nu se integrează armonios în angrenajul global. „Unitatea de producţie și consum” a Vajnicei Lumi Noi de astăzi este un sclav specializat

și fericit. Un sclav al confortului care a renunţat mai mult sau mai puţin voluntar la libertatea sa pentru a deveni unealta sistemului și a susţinătorilor lui. Confortul nu-i altceva decât mentalitatea și practica delăsării prin care singur îţi pui cătușele la mâini și-ţi legi ghiuleaua de picioare. În schimbul renunţării la libertatea și autonomia sa, sistemul tehnoglobalist îi oferă sclavului o viaţă trăită în paradisul consumist unde se va hrăni mereu cu iluzia posibilităţilor nelimitate (în paranteză, fie spus, consumatorul nu-i altceva decât un sclav bine tratat).

Oportunităţile, de care se tot vorbește acum, sunt „produse” de niște entităţi și mașinării abstracte, bănci, mari corporaţii și fundaţii, formaţiuni suprastatale, nu pentru binele lucrătorilor care le servesc, ci pentru perpetuarea unui sistem anormal și imoral; puterea este concentrată în mâinile unor guverne corupte și a unor monopoluri private, iar bogăţia în mâinile câtorva indivizi, adevăraţi stăpâni de sclavi.

Atât comunismul, cât și capitalismul, într-un cuvânt, angrenajul tehnoglobalist, a transformat persoana în omul masificat, omul ca mijloc. Masificarea înseamnă despuierea omului de calităţile sale divin-umane pentru a fi transformat într-un instrument anonim, interșanjabil. O „resursă umană”, cum se spune acum. Masificarea și pierderea autonomiei personale devin inevitabile în cadrul angrenajului tehnoglobalist dominat de producţia pe scară largă și de marile organizaţii etatiste sau private.

Angrenajul tehnoglobalist masifică și instrumentalizează nu numai persoana individuală, ci și ţările lumii care devin simple instrumente pentru propășirea Noii Ordini Mondiale. Comuniștii și iacobinii neoliberali au transformat omul și natura într-un rezervor de mijloace.

Exploatarea lor este prezentată în limbajul de lemn technocratic drept o “administrare și valorificare de resurse”. De fapt, este un jaf în toată regula.

Angrenajul tehnologic nu lasă nimic în demnitatea sa ontologică originară, de dar a lui Dumnezeu. Potrivit formulării lui Heidegger, totul „stă în rezervă”, de la individul izolat, la familie, comunitate, la bogăţiile solului și subsolului, pentru a fi instrumentalizat și reconfigurat ca realitate redusă la și pentru profit. Balaurul cu două capete, unul socialist și celălalt capitalist, este interesat doar de investiţiile extractive, fiind eficient în a stoarce resursele înmagazinate în sol, subsol, în apă, aer, plante, animale și oameni – totul este evaluat în termeni de „valoare prezentă netă”. Crearea de valori pentru generaţiile viitoare prezintă un interes secundar.

Angrenajul tehnologic nu este smerit, a rupt legătura cu Marea Economie a creaţiei lui Dumnezeu, propunându-se pe el însuși singura economie posibilă. Atât comunismul, cât și capitalismul degenerat de astăzi nu au făcut decât să se răspândească precum o pecingine în cadrul plinătăţii sălășluite de Dumnezeu și să tâlhărească lumea creată de El.

Distributismul propune o lume complet diferită de cea a angrenajului tehnoglobalist. În locul economiei capitaliste sau socialiste, supusă legilor „creșterii perpetue”, distributismul ne oferă o economie smerită. O economie la scară umană și în armonie cu valorile locale, care combină logica profitului cu beneficiile sociale. Un model în care tehnologia nu mai subminează valorile tradiţionale, așa cum s-a întâmplat în vremea industrializării comuniste.

O economie distributistă a viitorului va fi o economie mixtă, în care „tonul” îl vor da formele asociative și relaţiile de reciprocitate. O economie care va restabili încrederea, empatia și cooperarea drept valori fundamentale în domeniul social și în sfera afacerilor. În ultimii 20 de ani, am creat o prăpastie între bogaţi și săraci întrucât, îndepărtându-ne de Adevărul întrupat și economia smerită, am tolerat Banul și Puterea. Într-o ordine distributistă, toate aceste excese nu vor mai fi tolerate. Există nenumărate metode prin care putem instaura o ordine distributistă. Enumăr doar câteva de ordin economic: de-

mocratizarea creditului pentru investiţii, ajutor guvernamental pentru înfiinţarea la nivel local de întreprinderi asociative, un nou sistem de impozitare care să încurajeze pe lucrător să devină și proprietar la firma unde își desfășoară activitatea; legi pentru protejarea magazinelor de cartier împotriva marilor lanţuri comerciale, reducerea barierelor din calea noilor firme, desfiinţarea reglementărilor care socializează riscul și privatizează profitul, o susţinută educaţie etică a producătorului și consumatorului privitoare la costurile sociale mai largi ale anumitor activităţi etc.

Distributiștii nu privează pe nimeni de produsul muncii sale, nu-și doresc egalitatea veniturilor sau intruziunea birocratică a statului în economie sau în viaţa privată a cetăţenilor.

Doresc însă să atragă atenţia asupra lucrurilor care contează cu adevărat, acele lucruri care nu înseamnă “bogăţie artificială”. Distributismul ne întoarce acasă, spre o lume omenească, simplă și fericită, mai aproape de adevărul credinţei noastre și a firii românului.

Ovidiu HURDUZEU

EXPERT-GRUP:

Află care sunt cele mai scumpe şi cele Petrolul se ieftineşte la bursele mai ieftine facultăţi din Moldova

internaţionale, iar pe piaţa moldovenească – reacţie ZERO! Drept rezultat al majorării cotaţiilor la bursele internaţionale, de la începutul anului 2011 preţul mediu al benzinei A-95 s-a majorat în preţuri constante cu 17,3%, iar cel al motorinei – cu 18,3%. Însă ieftinirea petrolului la bursele internaţionale, care a început în luna mai și continuă în prezent, nu a determinat reducerea preţurilor de pe piaţa moldovenească. Acestea sunt concluziile analistului Expert-Grup, Adrian Lupușor, expuse în noul număr al Expres Analize.

Autorul a luat spre examinare fluctuaţiile de preţuri pe piaţa petrolului BRENT, care determină în mod direct preţul de import al carburanţilor. În rezultatul analizei, s-a determinat că creșterea cu 1 punct procentual (p.p.) a preţului petrolului BRENT determină petroliștii să majoreze, în medie, preţurile la benzina A-95 cu 0,42 p.p. Reacţia agenţilor economici este mult mai slabă atunci când preţul petrolului BRENT scade, coeficientul de elasticitate fiind de 0,29. În cazul comercializării motorinei, reacţia, de asemenea, este asimetrică, însă diferenţele dintre coeficienţii de elasticitate sunt mai mici: 1 p.p. creștere a preţului petrolului BRENT cauzează o creștere cu 0,37 p.p. a preţului motorinei la pompă și 1 p.p. ieftinire cauzează o diminuare cu 0,31 p.p. a preţului la pompă. Prin urmare, companiile la fel tind să obţină supraprofituri atunci când ajustează preţurile locale la cele externe.

Sursa citată menţionează că orice fluctuaţie a preţurilor produselor petroliere implică două runde de efecte inflaţioniste: scumpirea propriuzisă a carburanţilor pe care îi consumă populaţia în calitate de produs final și creșterea costurilor

de producţie în alte sectoare care utilizează carburanţii în calitate de inputuri și, respectiv, scumpirea unui spectru mai larg de produse/ servicii: transport, produsele agroalimentare, construcţiile și alte produse industriale.

Experţii recomandă implicarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei în vederea depistării formelor de concurenţă neloială. Totodată, analiștii consideră că Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, împreună cu Ministerul Economiei, ar trebui să analizeze mai activ modul în care companiile petroliere ajustează preţurile interne în funcţie de evoluţia cotaţiilor la bursele internaţionale.

Sursa: UNIMEDIA

„Adevărul” a realizat un top al taxelor pentru locurile de studii unde se pot înmatricula proaspeţii absolvenţi care șiau luat BAC-ul. La unele universităţi din Capitală tarifele sar peste 20.000 de lei pe an. Specialităţile mai puţin cotate, cum ar fi Pedagogia, au cele mai mici prețuri, susţin membrii comisiilor de admitere.

Au răsuflat ușuraţi după examenele de Bacalaureat, dar îi așteaptă o nouă etapă importantă în viaţa lor, studenţia.

Absolvenţii liceelor dau deja târcoale facultăţilor din ţară pentru a-și alege profesia. Admiterea începe oficial pe 18 iulie, iar la începutul lui august vor fi deja cunoscute primele rezultate.

Viitorii studenţi au pornit în căutarea specialităţilor, deși Ministerul Educaţiei nu a aprobat încă taxele pentru studii în acest an. Unii aleg facultăţile în vogă și închid ochii la taxe.

Alţii se tem să-și pună părinţii la cheltuială. „Am vrut să fac Drept, dar când am văzut preţurile am renunţat. Cred că voi merge la Pedagogie, acolo e mai ieftin și îmi place”, spune absolventa Maria Cojocari. „Investim în viitorul nostru, așa că banii contează mai puţin”, afirmă tânărul Victor Seu. „Adevărul” a aflat care sunt cele mai scumpe specialităţi din ţară. Prima în top este Stomatologia. Tinerii care vor să aibă grijă de dantura pacienţilor, trebuie să scoată din buzunar 20.300 de lei pe an. Studiile durează cinci ani. ,,Poate că taxele par mari, dar acestea nu acoperă măcar a treia parte din cheltuieli. Un student are nevoie de utilaje și preparate care sunt foarte scumpe”, explică membrii comisiei de admitere de la Universitatea de Medicină și Farmacie. Și arta costă. Pentru cei care vor vrea să dirijeze o orchestră sau să delecteze publicul cu vocea lor într-o sală de operă, taxa anuală se ridică la 17.000 de lei.

Specialitățile Dirijat orchestral și Canto academic sunt cele mai scumpe de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Bineînţeles, facultăţile de Drept, cele mai populare în ultimii ani, sunt de nelipsit în acest clasament. La Universitatea de Stat contractul este de 9.000 de lei pentru un an de studii, iar la ULIM de aproape 8.000 de lei.

Anul trecut, la Universitatea Tehnică (UTM) taxele au variat între 5.500 și 7.750 de lei, iar în acest an ar putea crește cu aproape 15%. ,,Taxele se stabilesc după regulile pieţei.

Ceea ce este mai bun costă mai mult”, explică Ion Negru, decan la UTM.

Devii profesor cu bani puţini La Academia de Studii Economice, pentru specialităţi ca Finanţe sau Contabilitate preţurile se ridică la aproape 8.000 de lei, iar la Universitatea Agrară aceleași facultăţi costă cu câteva sute de lei mai puţin.

Printre cele mai ieftine locuri de studii din ţară sunt la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”. Aici contractele pornesc de la 3.000 lei, cea mai ieftină specialitatea fiind Informatica.

Dacă studentul vrea să devină profesor de limbi străine va plăti până la 5.000 de lei pe an. ,,De obicei, la noi vin studenții care nu au foarte mulţi bani”, spune Stelian Culea, șeful Secţiei Studii de la Universitatea Pedagogică. În acest an, la universitățile din țară vor fi admiși 22.780 de absolvenți. Cei mai mulți dintre aceștia, peste 16.000, vor plăti taxe de școlarizare și doar 6.800 de studenți vor avea parte de burse de la stat. Locurile la buget sunt prevăzute doar pentru universitățile de stat, care vor avea disponibile și circa 12.000 de locuri la contract. Pentru instituțiile private sunt planificate în acest an 4.155 de locuri, toate cu taxă.

Cât costă să trăiești la cămin Ca și în cazul studiilor, taxele pentru cazare în căminele studenţești variază de la o universitate la alta. Peste tot, prioritate au studenţii orfani, cei cu un singur părinte, invalizi și cei proveniţi din familii vulnerabile.

La Universitatea de Stat, care are cele mai multe cămine, 16 la număr, cazarea costă 1.200 de

lei pe an. La Universitatea de Medicină și Farmacie, studenţii pot găsi un loc de trai la preţul de 1.300 de lei. La Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, costul cazării variază între 1.400 și 1.800 de lei. În Republica Moldova sunt circa 275 de cămine studenţești, unde pot fi cazaţi peste 40.000 de tineri. Numărul de locuri din aceste instituții acoperă doar 70% din numărul total de solicitări. Dacă nu au un loc în cămin, studenţii sunt nevoiţi să plătească lunar cel puţin 50 de euro pentru un apartament în Capitală. Chiria poate ajunge însă și până la câteva sute de euro.

Burse în România pentru moldoveni Ministerul Educaţiei al României oferă în acest an 2.150 de burse pentru tinerii din Republica Moldova. 950 vor merge la elevii care își doresc să înveţe la liceele de peste Prut, iar 1.100 de burse sunt prevăzute pentru studenţi. 300 dintre acestea sunt destinate deţinătorilor diplomei de bacalaureat din România.

Absolvenţilor din Moldova li se mai oferă 50 de burse pentru studii de masterat, 25 de burse pentru rezidenţiat și 25 pentru doctorat.

Deocamdată, autorităţile române pun la punct mecanismul de admitere, precum și repartizarea pe specialităţi și unităţi de învăţământ.

Sursa: adevarul.ro/moldova

AVIZ

ACADEMIA DE MUZICĂ, TEATRU ŞI ARTE PLASTICE Anunţă concurs pentru Admiterea 2011 la toate FACULTĂŢILE

FACULTATEA “ARTE DRAMATICE ȘI MANAGEMENT ARTISTIC” PROPUNE URMĂTOARELE SPECIALITĂŢI: 1. Actorie – teatru dramatic – grupă rusă, teatru cu păpuși – grupă română 2. Regie 3. Teatrologie 4. Multimedia, sunet, montaj (operatori) 5. Scenografie 6. Coregrafie 7. Dans – secţia zi și cu frecvenţă redusă 8. Culturologie – secţia zi și cu frecvenţă redusă Admiterea se face în baza diplomei de bacalaureat.

Studenţii vor fi înmatriculaţi la locuri bugetare și contra plată (contract).

Depunerea actelor, urmată de probele de aptitudini – în iulie – începutul lui august.

Informaţii la telefoanele: 23-81-36, 23-82-10, 92-52-15 Adresa: Chișinău, str. Mateevici, 111.

10

1 IULIE 2011

GHIDUL ALIMENTELOR

Dovleacul

EDI|IA DE VINERI

Diverse

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Păstăi, mâncare de vară Acum că suntem în sezonul cald, ce-i drept în ultimele zile avem parte de mai puţin soare, trebuie să avem mai multă grijă de noi și să ne alimentăm corect.

Dovleacul, dincolo de gustul minunat și de aroma miresmată pe care le are, poate oferi organismului nostru numeroase beneficii nutriţionale. Coaja groasă și de culoare galben-portocalie este principalul indiciu al cantităţii mari de antioxidanţi și beta-caroten pe care le conţine.

Dovleacul a început să fie folosit încă de acum câteva milenii drept remediu împotriva unor afecţiuni precum abcesul pulmonar, bronsectazia și dependenţa de opiu. Medicina tradiţională chineză a fost cea care a demonstrat proprietăţiile curative ale dovleacului acum mult timp.

Ce trebuie să conţină alimentaţia de vară? Cât mai multe vitamine și proteine care să ne ajute să facem faţă temperaturilor de afară și să arătăm bine. Pentru că e sezonul legumelor și al fructelor, optăm, de regulă, pentru salate și mâncăruri ușoare. Una dintre legumele cele mai recomandabile în această perioadă sunt păstăile, care, fiind consumate în amestec cu mult usturoi, pot fi și un medicament cu acţiune antibacteriană. În continuare vă prezentăm câteva reţete simple și delicioase cu păstăi.

Păstăi scăzute cu usturoi Ingrediente: 800 gr păstăi galbene, 8 căţei usturoi, 1 linguriţă boia dulce, 1/2 linguriţă piper, sare, 1/4 legătură pătrunjel, 2 fire mărar (opţional), 4 linguri ulei

apa se evaporă și păstăile sunt moi, uleiul rămas începe să sfârâie. Între timp amestecaţi într-un bol uleiul de susan, zeama lămâilor, sosul picant, sosul de soia și mierea. Când păstăile sunt gata puneţi-le pe un platou și stropiţi-le cu sosul din bol.

Deasupra presăraţi seminţele de susan.

Ciorbă de păstăi cu smântână

Conţinutul bogat de vitamina A previne cancerul Pulpa de dovleac conţine vitamina A, vitaminele E, C, săruri minerale, hidraţi de carbon și protide. Astfel, 100 de grame de dovleac asigură aproximativ 70% din aportul zilnic necesar de vitamina A. Vitamina A, la fel ca și celelalte substanţe are rol esenţial în menţinerea sănătăţii organismului. Vitamina A, de exemplu, are un rol esenţial în prevenirea cancerului, cataractei, aterosclerozei și oferă organismului o protecţie antioxidantă extraordinară. Un studiu realizat la Kansas State University demonstrează faptul că vitamina A reduce considerabil riscul apariţiei emfizemului pulmonar, mai ales la fumătorii pasivi.

Beta-carotenul reglează glicemia Beta-carotenul are efecte antiinflamatoare și antioxidante, diminuând posibilitatea apariţiei diabetului și reglând valoarea glicemiei în sânge. Consumul de carotenoizi scade riscul apariţiei hiperglicemiei, dar și al cancerului pulmonar.

Seminţele de dovleac, sursă de sănătate la îndemână Seminţele de dovleac au cele mai puternice efecte terapeutice. Astfel, seminţele de dovleac ajută la eliminarea paraziţilor intestinali, desfundă vasele de sânge, stimulează activitatea rinichilor și regleză colesterolul. Seminţele de dovleac sunt de mare ajutor și în tratamentele adjuvante ale leucemiei, sclerozei în plăci sau alte boli de acest gen, greu vindecabile.

Alte beneficii curative ale dovleacului Dovleacul încetinește procesul de îmbătrânire și împiedică apariţia bolilor cardiovasculare, datorită conţinutului mare de antioxidanţi. Poţi apela la consumul de dovleac atunci când ai suferit de afecţiuni digestive precum constipaţia sau diareea, deoarece pulpa de dovleac are efecte laxative. Acest produs mai este indicat în cazul tulburărilor hormonale, împotriva hiperexcitabilităţii sau pentru femeile care depășesc perioada tulburărilor de menopauză. Se spune că dovleacul face minuni și în cazul proaspetelor mămici care nu au suficient lapte matern pentru micuţii lor. Poţi folosi dovleacul și pentru uz extern, atunci când încerci să tratezi arsuri, inflamaţii sau abcese. Datorită conţinutul ridicat de potasiu diminuează riscul dezvoltării hipertensiunii. Zincul din dovleac intensifica sistemul imunitar și aduce un surplus de densitate osoasă persoanelor cu risc de osteoporoză. De asemenea, este eficient în curele de slăbire datorită conţinutului caloric scăzut – 24 calorii/100 g. Măștile pentru ten care conţin piure de dovleac sunt extrem de eficiente. Foarte multe creme și tratamente cosmetice includ dovleacul în compoziţia lor.

Cum poate fi consumat dovleacul?

Poţi alege să consumi dovleacul în stare crudă, fiind foarte sărac în grăsimi și calorii. Îl poţi prepara și sub formă de piureuri înnăbușite.

Dovleacul este excelent și în plăcinte, salate sau în supe. Sucul de dovleac este la fel de recomandat, având un rol foarte important în tratarea cancerului și a maladiilor cardiovasculare.

Mod de preparare: Curăţaţi păstăile de capete și rupeţi-le în 2-3 bucăţi. În uleiul încins adăugaţi 6 căţei de usturoi striviţi și căliţi rapid. Adăugaţi apoi păstăile și continuaţi să căliţi încă 2-3 minute, amestecând des. Acoperiţi păstăile cu 2 căni de apă, adăugaţi condimentele și verdeţurile tocate mărunt. Puneţi capacul și fierbeţi la foc mediu pentru cca 25-30 minute. Verificaţile să fie fierte. Adăugaţi restul de 2 căţei de usturoi striviţi și fierbeţi încă 5 minute fără capac, să scadă sosul de pe păstăi. Serviţi simplu cu pâine prăjită sau ca și garnitură.

Salată de fasole păstăi cu iaurt Ingrediente: 1 kg fasole păstăi, 2 linguri de ulei, 2 linguri de oţet, o legătură de

mărar, 1 pahar de iaurt (200 g), 5-6 căţei de usturoi.

Mod preparare: Se curăţă păstăile și se taie în bucăţi cu lungimea de 4-5 cm, după care se fierb și se scurg de apă. Se pisează usturoiul, care se freacă bine cu ulei, sare și iaurt, până la omogenizare.

Păstăile se pun într-un vas, peste care se răstoarnă sosul astfel obţinut. Se presară deasupra mărarul tocat și se servesc.

Salată asiatică de păstăi Ingrediente: 2 kg de păstăi verzi lungi, ulei de măsline, 1 lingură ulei de susan, 2 lămâi (zeama), 1 ceașcă sos picant (sos de roșii, ardei iute, piper), 1 linguriţă sos de soia, 1 sfert ceașcă de miere, 2 linguri seminţe de susan Mod de preparare: Puneţi păstăile într-o cratiţă cu puţină apă și puţin ulei de măsline. Acoperiţi cu capac și fierbeţi la foc puternic până se înmoaie păstăile. Sunt gata în aproximativ 3-5 minute. Când

Florile de mușeţel conţin: uleiuri esenţiale (ulei eteric: 0.38 - 0.81%), vitaminele B1 și C, substanţe minerale (fosfor, potasiu, siliciu, fier, mangan, calciu, cupru, plumb, zinc, zirconiu), glucide, lipide (în cantităţi mici) și acizi. Planta are efect calmant, analgezic, dezinfectant, antiseptic, antispasmotic, tonic, și favorizează eliminarea gazelor intestinale. În plan extern, mușeţelul are efect cicatrizant, emolient și antiinflamator. Datorită proprietăţilor sale antiseptice și decongestive (distruge microorganismele din tegument), mușeţelul este adesea folosit în produsele cosmetice, fiind recomandat pentru tenul iritat, deteriorat sau gras.

Proprietăţi terapeutice Mușeţelul este un mijloc eficient de tratament pentru: zgârieturi, tăieturi, cicatrici postoperatorii, stres, stări de agitaţie, nevralgii, reumatism, tulburări ale ciclului, dureri menstruale, tulburări în perioada de

sarcină, hemoragii uterine, colici abdominale, dureri de stomac, balonări, sinuzite, guturai, tuse, răceli, cataplasme, gargarisme, inflamaţii cutanate, dureri de dinţi, de urechi etc.

Proceduri de administrare Infuzia de mușeţel: se obţine prin adăugarea unei linguriţe de flori de mușeţel la un litru de apă fiartă. Amestecul se lasă câteva minute înainte de a fi consumat. Inhalarea acestor vapori însă, ajută în cazul răcelilor și sinuzitei.

Ceaiul poate fi administrat la copii, atunci când suferă de crampe sau colici - dureri abdominale. Folosit pe plan extern, ceaiul poate fi adăugat la apa de baie (patru pumni de flori la o cadă de baie) sau în apa în care vă clătiţi părul (o mână de flori) - părul devine mătăsos și strălucitor. De asemenea, vă puteţi curăţa și tenul cu această infuzie, ajutându-vă de un tampon de vată. Putem adăuga cu încredere și vindecarea conjunctivitei, inflamaţiilor ochilor,

“Copiii noștri nu citesc”. Iată o afirmaţie pe care o auzim, din păcate, din ce în ce mai des. Cartea, cândva principala sursă de miraje, e depășită astăzi de calculator, de DVD, de televizor și, mai nou, de internet.

z Citește-i o poveste până la punctul culminant, lăsându-i copilului să citească deznodământul; Poţi inventa diferite concursuri cu premii: “Recunoaște autorul și titlul!”, “Recunoaște personajul!” z Încurajează-ţi copilul să redea prin desen ceea ce a înţeles sau să asculte muzica potrivită textului audiat; Ținând cont de faptul că dezvoltarea cognitivă și emoţională a copiilor este diferită, trebuie să fii atentă la dezvoltarea armonioasă și să eviţi comparaţiile cu alţi copii și observaţiile care îl pot inhiba.

Nu trebuie să uiţi că scopul lecturii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională și literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice și să interacţioneze cu semenii, exprimându-și gândurile, stările, sentimentele, opiniile, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.

Intrefete.ro

erupţiilor cutanate sau curăţarea rănilor.

Uleiul de mușeţel: turnaţi într-o sticlă cu flori de mușeţel ulei (floarea-soarelui) până le acoperiţi bine. Lăsaţi apoi sticla într-un loc luminos (închisă ermetic) pentru aproximativ 2 săptămâni. După această perioadă, puteţi păstra uleiul în frigider. Se folosește pentru frecţii ale locurilor dureroase (mâini, picioare, spate) sau se pun câteva picături de ulei de mușeţel încălzit în ureche, în caz că există dureri sau probleme cu auzul.

Tinctura de mușeţel: turnaţi peste o mână de flori de mușeţel o cană (250 ml) de alcool rafinat. Se lasă compoziţia 10 zile la macerat într-un loc călduros, agitându-se zilnic, apoi se așază în sticle închise ermetic. Se administrează câte 10-20 picături pe zi, în cazul gastritelor, colicilor abdominali etc.

Pulberea de mușeţel: se obţine prin pisarea florilor uscate de mușeţel. Pentru calmarea durerilor se administrează într-un pahar cu apă rece un amestec din

Ingrediente: carne de porc, fasole verde, usturoi, pătrunjel, busuioc, puţin ardei iute, 2 linguri de sos de soia, puţină sare, condimente Mod preparare: Condimentăm carnea și o rumenim ușor pe o parte și pe cealaltă într-o tigaie antiaderentă, fără grăsime.

După ce am rumenit carnea, o acoperim cu apă (o cană) și o lăsăm să fiarbă sub capac, 20 de minute. După ce a scăzut apa, scoatem carnea pe o farfurie și o acoperim cu folie, să rămână caldă. În aceeași tigaie punem fasolea și câţiva căţei de usturoi tăiaţi în bucăţi mari, le lăsăm să se înăbușe în grăsimea lăsată de carne (foarte puţină), când aproape este gata

jumătate de linguriţă de pulbere cu o jumătate de linguriţă de zahăr; pentru dureri mai severe se bea și o aspirină.

Alifia de mușeţel: se topesc 150 grame untură de porc, se presară două mâini cu flori de mușeţel proaspete, se amestecă cu o lingură de lemn și se lasă în continuare la foc mediu. Când dă în clocot, se retrage vasul de pe foc, se acoperă și se lasă să stea până a doua zi.

După acest interval de timp se încălzește din nou până ce amestecul devine fluid, se trece printr-o bucată curată de pânză, se stoarce bine, iar alifia se folosește pentru zone dureroase, reumatism, umflături, zone purulente.

Atenţie!

• Mușeţelul poate cauza alergii.

• Rareori poate cauza greaţă, iritaţii și senzaţie de vomă.

• Mușeţelul poate interfera cu preparatele ce subţiază sângele (anticoagulante).

CASA TA

Accesorii spectaculoase la fereastră Ferestrele sunt acele componente care contribuie din plin la imaginea de ansamblu a unei locuinţe. Forma, dimensiunile, poziţionarea și accesoriile ferestrelor sunt astfel stabilite încât să exprime stilul de viaţă al proprietarului și să transmită stilul construcţiei.

Jaluzelele de interior, rulourile sau obloanele de exterior sunt doar câteva dintre acele mici artificii care dau viaţă ferestrelor casei tale. Le transformă în întregime aspectul, dar spun câte ceva și despre contul beneficiarului. Iar culoarea, modelul, materialul, viteza de coborâre sau sistemul de pliere reprezintă principalele caracteristici ale accesoriilor de la geamuri.

- Rulourile de exterior (aluminiu, PVC) sunt foarte bune izolatoare fonice și termice. Se prezintă într-o varietate de nuanţe și sunt ideale pentru protejarea ferestrelor de intemperii, de acţiunea prelungită a soarelui sau chiar de pătrunderea în încăpere a hoţilor. Pot fi acţionate cu panglică, manivelă sau cu ajutorul motoarelor electrice. Dotarea lor cu anumite accesorii împiedică ridicarea

punem sosul de soia, ardeiul și celelalte condimente. Adăugăm frunzele de pătrunjel și cele de busuioc, amestecăm. Se servește împreună cu carnea.

Pui cu păstăi Ingrediente: 1 pui mare, 1 kg păstăi verzi, 1 ceapă mică, 1 linguriţă făină, 1 linguriţă zahăr, 1 linguriţă bulion, 1 lingură unt sau untură, sare

Carne de porc cu fasole verde păstăi

Muşeţelul, “Medicul de plante”

Cărţile şi copilul – deschide-i o altă lume!

Explicaţia acestora este simplă. Oferta lor întrunește cumulativ trei condiţii: este atractivă, spectaculoasă și nu cere efort mental special. În faţa acestora, alternativa lecturii pălește. Cu toate acestea, încercăm pe cât posibil să reînviem lectura în rândul copiilor.

Micii cititori trebuie iniţiaţi și deprinși cât mai de timpuriu cu utilizarea cărţilor. Pentru a-ţi convinge copilul să citească, este nevoie de răbdare, perseverenţă, voinţă, precum și modelul propriu - copilul tău nu va citi niciodată, oricât de mult îţi dorești “să nu semene cu tine”, dacă nu te vede citind și “savurând” o carte bună. În recomandarea lecturii va trebui să ţii seama de gusturile și preferinţele copilului. Încearcă să-i cumperi cărţi atractive, cu multe imagini din domeniul preferat de el. Când gustul pentru lectură se formează de timpuriu, aceasta rămâne pentru toată viaţa o obișnuinţă, iar lecturile îmbogăţesc vocabularul, ajutând la înţelegerea anumitor mesaje atractive pentru copii. Îi poţi stimula copilului tău interesul pentru lectură, astfel: z Confecţionaţi împreună cărticele pe diferite teme, după care încearcă să-i recomanzi “cartea adevărată”. z Vizionaţi împreună filme realizate după basme și povești care îi plac celui mic, după care susţine-l în a citi cartea cu povestea vizionată; o să-și dea seama că citind acele povești, basme, după care au fost realizate filmele, există diferenţe între textul operei literare și conţinutul filmului;

Ingrediente: 600 gr păstăi galbene, 2 fire leuștean, 200 ml smântână, 3 căţei usturoi Rântaș: 3 linguri făină, 100 ml bulion, 1 ceapă mare, 2 căţei usturoi, câteva feliuţe de slăninuţă afumată (opţional), 1 linguriţă cu vârf boia dulce, 1/2 linguriţă piper, sare, puţin ulei Mod de preparare: Păstăile se curăţă la capete și se rup în 2-3 bucăţi. Se pun la fiert cu 7 căni apă, leușteanul și sare. Se lasă la foc mediu 35-45 minute, până păstăile sunt fierte. În acest timp preparăm

rântașul: ceapa și 2 căţei usturoi tocaţi se călesc în puţin ulei; când sunt moi se adaugă făina, se amestecă 10 secunde (nu lăsaţi să se rumenească făina, va deveni grea pentru stomac) și stingeţi rapid cu bulionul și apoi adăugaţi aprox. 150 ml de apă. Săraţi, piperaţi și adăugaţi boiaua.

Lăsaţi la fiert 1 minut. (Ca rântașul să fie și mai gustos, când căliţi ceapa și usturoiul, puteţi adăuga câteva feliuţe de slăninuţă afumată; nu vor rămâne în ciorbă, dar vor da un gust bun.) Dizolvaţi smântâna cu ciorbă fierbinte și apoi o turnaţi foartefoarte încet în ciorbă și amestecaţi continuu să nu se brânzească. Striviţi în ciorbă restul de 3 căţei usturoi. Porniţi iar focul pe mediu și daţi câteva clocote. Potriviţi de sare. La servire presăraţi pătrunjel sau mărar proaspăt tocat.

Mod preparare: Se curăţă păstăile, se spală. Se prăjesc ușor bucăţile de pui în unt, adăugând o ceapă dată prin răzătoare, făina și la sfârșit păstăile. Se mișcă cratiţa din când în când, ca să nu se ardă pe fund, sau se dă ușor cu o lingură de lemn. După ce au început și păstăile să se moaie, se adaugă câte puţină apă, să fiarbă înăbușit o jumătate de ora. Nu trebuie să fiarbă prea mult, pentru ca să nu se sfărâme nici puiul, nici păstăile. Când este aproape gata, se adaugă sare, zahăr și bulion. Se ţine la cuptor o jumătate de oră înainte de a fi dată la masă. Se poate servi și cu smântână.

Vişinele – superfructele verii Consumate proaspete, congelate sau uscate, acrișoare și apetisante, vișinele au un conţinut bogat de elemente nutritive. Se culeg în iunieiulie, în funcţie de soi și se mănâncă proaspete sau sub formă de dulceaţă.

Vișinele sunt o sursă bogată de minerale (fier, potasiu, calciu, magneziu, zinc și cupru), vitamine (E, B1, B2, PP și caroten) și unele substanţe care scad acţiunea de coagulare a sângelui. Pigmenţii și acidul ascorbic întăresc și tonifică vasele de sânge, scăzând presiunea arterială și crescând imunitatea organismului împotriva bolilor.

Vișina conţine glicozida, o substanţă vegetală naturală activă din punct de vedere biologic ce ajută la tratarea unor boli ale sistemului nervos și ale stomacului. Vișinele uscate și congelate pastrează o mare parte din calităţile fructelor proaspete.

Codiţele de vișin conţin flavonozide, săruri de potasiu etc. Au aceleași proprietăţi terapeutice ca și cele de cireșe, fiind diuretice și astringente, ușor antiinflamatoare. Decoctul din codiţe se folosește în boli de rinichi (litiaze, pielite, cistite, pielonefrite) și diaree.

Decoctul de frunze de vișin se folosește în tratarea icterului de natură infecţioasă, iar sucul de vișine cu lapte este folositor împotriva afecţiunilor articulaţiilor. Sucul și pulpa fructului se mai folosesc și în constipaţiile cronice și tratarea stărilor febrile.

Frunzele sunt folosite pentru conservarea murăturilor. Specialiștii încadrează vișinele în categoria “superfructelor”, deoarece ele pot reduce riscul de diabet de tip 2.

Vișinele au efect analgezic și antiinflamator Vișinele au rolul de a reface fibrele musculare, ajută organismul să se relaxeze și au efect antiinflamator și analgezic. Acestea pot reduce durerea mai bine decât aspirina și pot oferi protecţie antioxidantă comparabilă cu suplimentele alimentare, precum vitamina E. Sucul de vișine e la fel de bun ca ibuprofenul sau ca unele medicamente antiinflamatoriii. De aceea, sunt recomandate în afecţiuni inflamatorii, însoţite de durere precum artrita, guta, dureri musculare, dureri de spate, dar și diabet, boli vasculare și neurovegetative.

Vișinele îmbunătăţesc ritmul cardiac Vișinele conţin vitamina C și potasiu, necesare pentru sănătatea gingiilor și a oaselor. Vișinele mai au sodiu și cantităţi mici de magneziu.

Fructoza și zaharoza din aceste fructe au efect energetic, ajutând organismul să-și desfășoare mai bine activitatea. În plus, vișinele menţin echilibrul hidroelectrolitic celular, ritmul cardiac și tensiunea arterială în limite normale. forţată din exterior, dar și permite programarea mișcării rulourilor în funcţie de momentele zilei.

- Rulourile de interior (bambus, material textil, aluminiu) se transformă în adevărate obiecte de decor. Pot fi montate pe perete, pe fereastră sau pe tavan. De o eleganţă deosebită, aceste rulouri sunt și foarte practice: se întreţin ușor, rezistă la acţiunea soarelui, filtrează lumina, au caracteristici de prevenţie a incendiilor și pot fi realizate din textile care se asortează perfect stilului de amenajare. Nu au nevoie de perdele sau draperii pentru a înfrumuseţa o fereastră.

- Rulourile interioare casetate sunt soluţia ideală pentru un interior perfect umbrit. Sunt folosite în special în sălile de conferinţă pentru că protejează ferestrele de razele puternice ale soarelui. Cel mai indicat material este stofa obturatoare, dar se pot alege modele din textile transparente, din plase parasolar.

- Obloanele de exterior din lemn oferă un farmec aparte locuinţei. Sunt recomandate în special pentru casele de vacanţă, deoarece transmit un sentiment de securitate. Constituie și o barieră vizuală, împiedicând accesul privirilor indiscrete în locuinţă. Foarte robuste și rezistente, obloanele se pot adapta stilului arhitectural, înfrumuseţând faţadele caselor.

Toate aceste elemente atașate ferestrelor constituie, prin simpla lor prezenţă, adevărate obiecte de decor pentru interiorul sau exteriorul unei case.

InCasa.ro

Vișinele sunt indicate în tratarea unor boli ale aparatului urinar Datorită conţinutului de vitamina E, sucul de vișine este indicat mai ales diabeticilor. Vișinele au proprietăţi diuretice și favorizează eliminarea urinei.

Pentru cardiaci și obezi sunt indicate una sau două zile pe săptămână, consumarea vișinelor, iar ceaiul din cozi de vișine se folosește în tratarea bolilor de rinichi.

Vișinele ajută la slăbit De asemenea, vișinele ne ajută să slăbim, ele reduc stratul de grăsime, scad colesterolul total și trigliceridele. 300 g de vișine mâncate în fiecare zi pot reduce grăsimea de pe burtă.

Vișinele ne feresc de stres Bogate în vitamine, vișinele fac parte din categoria de fructe care ne ajută să trecem peste oboseala acumulată și peste stresul de zi cu zi.

Alte beneficii Vișinele pot fi folosite nu doar intern, ci și extern. Graţie proprietăţilor lor astrigente, sunt apreciate pentru efectul lor tonifiant și de regenerare a pielii tenului. În medicina populară, vișinele sunt folosite în tratarea micilor pete faciale lăsate de cuperoză, dar și pentru înlăturarea pistruilor vizibili. Vișinele au un efect emolient, fiind recomandate și în tratamentul crăpăturilor. Deoarece conţin și anumite substanţe cu efect anticoagulant, vișinele pot fi incluse în dieta persoanelor cu afecţiuni precum ateroscleroza.

Atenţie: Consumul de vișine nu este indicat în cazul persoanelor care prezintă o aciditate crescută a sucului gastric, celor care suferă de diaree sau diabet zaharat, obezitate sau afecţiuni cronice ale plămânului.

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

4

Luni IULIE

6.00 Cinemateca universală. 6.20 Documentar.

“SUA: libertatea oportunităţilor”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.15-17.00 Revizie tehnică.

17.00 ȘTIRI. 17.10 Serial în desen animat.

“Sandocan”. 17.35, 4.30 Săptămâna sportivă.

18.05 Sub același cer. 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.) 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film.

“ULTIMUL ZBOR” (Italia). Episodul 1. 23.20 ȘTIRI. 23.30 Miniserial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). Episodul 1. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Filmspectacol. “Afaceri matrimoniale”. 2.30 Music Mania. 5.00 Lucrări picturale. 5.10 Documentar. “SUA: libertatea oportunităţilor”. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Hercule Ep.10 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 13.30 Film artistic 15.30 Să te prezint părinţilor . Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.8. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.9. Turcia 2011 00.00 Film artistic 01.40Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv ? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Miss naufragiu (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Clubul de noapte (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4022 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Centurion 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.14, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.13, anul IV 01:00 Film: Centurion (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Юрий Чурсин, Сергей Астахов в многосерийном фильме “Хиромант. Линии судеб” 22.25 “Мозг. Перезагрузка” 23.25 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.45 “Борджиа” * * * 0.40 Джеки Чан в комедии “Великолепный” 2.20 Мистический триллер “Джошуа” 3.00 Новости 3.05 Мистический триллер “Джошуа”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 22.55 Replay.

12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 1.35 Curier TV. 16.00, 22.00 Tezaur folcloric. 16.30 e-Forum.

17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

17.20 TVR 55. 19.45, 3.05 Sport. 21.00, 2.00 Prim plan. 5.20 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MAISON, JOLIES MAISONS 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CHACUN SA TERRE 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:35 CÔTÉ MAISON 10:00 FLASH INFO 10:03 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:10 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:03 À TABLE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:55 LE COURT DU JOUR - HISTOIRES DES SAVOIRS 12:00 LES ETOILES FILANTES 12:20 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:55 LE MEILLEUR D’ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 BORIS VIAN, SWING A SAINT-GERMAIN-DES-PRES 14:25 CHACUN SA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 NOS ANCÊTRES LES GAULOISES 16:35 FLASH INFO 16:40 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 BALADES URBAINES 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 LE NEGRE DE MOLIERE 21:05 FLASH INFO 21:15 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORT BOYARD 23:40 ITINERIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 MÉLO 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

5

1 IULIE 2011

Programe TV Marţi IULIE

6.00 Focus TV. 6.30, 2.30 Portrete în timp. Anatol Neamţu. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOAS+”. 9.35, 13.10, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Moldova în direct 12.10 Accente economice. 12.40 Reporterul de gardă. 13.00 ȘTIRI. 13.35 Magazinul copiilor.

14.05 Săptămâna sportivă. 14.35 Erudit-cafe.

17.00 ȘTIRI. 17.35 Din fondul TV Moldova-1: “Hanul moftangiilor”. 18.05 Unda Bugeacului. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10, 5.10 Focus TV. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Film. “JOHNY ENGLISH” (SUA, 2003). 23.15 ȘTIRI. 23.25 Miniserial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Film-spectacol. “Afaceri matrimoniale”.

3.00 Documentar. “Nouă zile și nouă nopţi care au zguduit Răciula...”. 4.40 Documentar. “Care-i preţul omului...”. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Hercule Ep.11 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinţilor. Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.9. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.10. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv ? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Apropo Tv (r) 11.00 Romania, te iubesc! (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Legenda Căutătorului, ep.5, 6 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4023 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Crimă la nr.1600 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.15, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.14, anul IV 01:00 Film: Crimă la nr.1600 (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Promotor (r) 04:00 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Юрий Чурсин, Сергей Астахов в многосерийном фильме “Хиромант. Линии судеб” 22.25 “Свидетели” 23.20 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.45 “Безумцы” * * * 1.20 Евгения Глушенко, Лев Дуров в комедии “Не ждали, не гадали” 2.35 Николай Трофимов в музыкальной комедии “Вот такие чудеса” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Вот такие чудеса”. Продолжение 3.50 Сериал “Спасите Грейс” 4.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 7.00 Telejurnal matinal.

8.50 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 22.10 Perechea potrivită. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45 Mediterana. 15.30 Așteaptă-mă!

17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional.

17.20 TVR 55. 19.45 Sport. 21.00 VIP confidenţe.

23.20 }nTrecerea anilor. 1.20 Bebe magia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MAISON, JOLIES MAISONS 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 6:55 TOUS EGO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CHACUN SA TERRE 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 PORTRAITS / AUTOPORTRAITS 9:30 VISITE LIBRE 9:50 MAISONS MEDITERRANÉENNES 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:55 LE COURT DU JOUR - HISTOIRES DES SAVOIRS 12:00 LES ETOILES FILANTES 12:20 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:55 MERCI PROFESSEUR ! 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 CLAUDE BOLLING « LE SWING » 14:25 CHACUN SA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE NEGRE DE MOLIERE 16:35 FLASH INFO 16:40 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 BALADES URBAINES 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 DIRTY MONEY, L’INFILTRÉ 21:20 FLASH INFO 21:20 SUPER ORDINAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA VIE A MAINS NUES 23:30 PEUPLES DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 STUDIO 12 1:35 D6BELS ON STAGE 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

6

Miercuri IULIE

6.00 Respiro. 6.15 Documentar. “Aventuri la grădina zoologică”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa!

9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOAS+”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”.

10.00 Miniserial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia).

11.35 Documentar. “Arts 21”. 12.00 Documentar.

“Dunărea, râu european”. 12.30 Sub același cer.

13.00 ȘTIRI. 13.40 Cultura azi. 14.25 La noi în sat. 15.10 Destine. Stela Cuzneţova. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Cinemateca universală. 17.55 Documentar.

“Un drum de oase prin Siberii...”. 18.05 Svitanok.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.).

20.10 Respiro. 20.25 Documentar. “Al doilea val de deportări. Care-i preţul omului...”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Documentar. “Nouă zile și nouă nopţi care au zguduit Răciula...”. 22.40 Portrete în timp. Ion Ungureanu. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial.

“SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Film-spectacol. “Afaceri matrimoniale”. 2.30 Focus TV. 3.00 Gheorghe Mustea. Concert de muzică de cameră. 4.30 Marcel Pavel. Recital. 5.00 Erudit-cafe.

5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. Hercule Ep.12 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinţilor . Reluare 16.30 Serial.

Canan – Destin furat. Ep.10. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.11. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv ? Ce se întâmplă, doctore? ? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 10:45 Serial: Cu un pas înainte (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Legenda lui Bruce Lee, partea I 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4024 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Punctul limită 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.16, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.15, anul IV 01:00 Film: Punctul limită (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 România, te iubesc (r) 04:00 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Юрий Чурсин, Сергей Астахов в многосерийном фильме “Хиромант. Линии судеб” 22.25 Среда обитания. “Продавцы молодости” 23.20 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.45 “Белый воротничок” 0.25 “Калифрения”. Новый сезон * * * 0.55 Александр Носик, Алексей Кравченко в фильме “Цветы от победителей” 2.35 Екатерина Васильева в фильме “Мой нежно любимый детектив” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Мой нежно любимый детектив”. Продолжение 4.05 Сериал “Спасите Грейс” 7.00-17.00 Revizie tehnică. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 5.20 TVR 55. 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 19.45, 3.05 Sport. 21.00 Perechea potrivită. 22.10 Salutare, naţiune! 23.50 O dată’n viaţă. 1.50 Televiziunea copiilor. 2.40 Oameni ca noi. 4.15 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 6.05 VIP confidenţe. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MAISON, JOLIES MAISONS 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 6:55 TOUS EGO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CHACUN SA TERRE 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 PORTRAITS / AUTOPORTRAITS 9:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 9:50 MAISONS MEDITERRANÉENNES 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:55 LE COURT DU JOUR - HISTOIRES DES SAVOIRS 12:00 LES ETOILES FILANTES 12:20 DES HOMMES ET DES BÊTES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:55 MERCI PROFESSEUR ! 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PLAGES DES 60’S 14:15 NOUVO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES FÉLINS 16:40 FLASH INFO 16:40 OPALE PLAGE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 BALADES URBAINES 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TOUT ÇA / CE JOUR-LÀ 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 20:35 LE SILENCE DE L’EPERVIER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 VERITES ASSASSINES 2:40 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

7

Joi IULIE

6.00 Documentar.“Euromaxx”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOAS+”.

9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Natura în obiectiv. 10.30 Miniserial.

“SQUADRA OMICIDI” (Italia). 12.10 Cinemateca universală. 12.30 Unda Bugeacului. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Film. “JOHNY ENGLISH” (SUA, 2003). 15.05 Legendele muzicii. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Videoteca copiilor. 17.50 Fii tânăr! 18.40 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.). 20.05, 2.30 Reporterul de gardă. 20.30, 4.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 20.50 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Gala Premiilor literare ale Uniunii Scriitorilor. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Miniserial.

“SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 TVMi. Știri.

1.15 Film-spectacol. “Afaceri matrimoniale”. 2.50, 5.05 Descoperă Moldova. 3.05 Gheorghe Mustea. Concert de muzică de cameră. 4.30 “Mână, birjar...” Ion Crasnopolschi. 5.10 La noi în sat. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. Hercule Ep.13 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.30 Să te prezint părinţilor . Reluare 16.30 Serial. Canan – Destin furat. Ep.11. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10Recital 23.00 Serial. Canan – Destin furat.

Ep.12. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Știrile Pro Tv Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Legenda lui Bruce Lee, partea I (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Drumul spre adevăr 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4025 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: În calea nedreptăţii 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.17, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.16, anul IV 01:00 Film: În calea nedreptăţii (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Apropo Tv (r) 04:00 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Юрий Чурсин, Сергей Астахов в многосерийном фильме “Хиромант. Линии судеб” 22.25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.45 Фильм Андрея Тарковского “Зеркало” 1.30 Александр Абдулов, Ирина Алферова в фильме “Предчувствие любви” 2.40 Фильм “Вольница” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Вольница”. Продолжение 4.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 7.00 Telejurnal matinal.

8.50, 4.15 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00 Cu ochii’n patru.

12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 1.25 Interes general. 15.15, 21.00 Perechea potrivită. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 23.40 TVR 55. 19.45, 3.05 Sport. 22.00, 5.20 Salutare, naţiune! 0.50 e-Forum.

1.25 Interes general. 1.50 Dănutz S.R.L. 2.40 Rom european. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MAISON, JOLIES MAISONS 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 6:55 TOUS EGO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CHACUN SA TERRE 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 PORTRAITS / AUTOPORTRAITS 9:30 JARDINS ET LOISIRS 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:05 TiVi5MONDE - RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:55 LE COURT DU JOUR - HISTOIRES DES SAVOIRS 12:00 LES ETOILES FILANTES 12:20 DES HOMMES ET DES BÊTES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:55 MERCI PROFESSEUR ! 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 L’AMOUR EST DANS LE CHOEUR 14:25 CHACUN SA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 16:05 LE SILENCE DE L’EPERVIER 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 BALADES URBAINES 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:40 LA VIE A MAINS NUES 21:05 FLASH INFO 21:10 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DE PÈRE EN FLIC 23:40 LES VENTRES VIDES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CONCERT / FESTIVALS 2:40 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

8

Vineri IULIE

6.00 Respiro. 6.15 Documentar. “Aventuri la grădina zoologică”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOAS+”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Miniserial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 11.35 Documentar.

“Drumeţii”. 12.00 Documentar. “Dunărea, râu european”. 12.30 Svitanok. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Studio “Art plus” (rus.) 14.10 O seară în familie.

17.00 ȘTIRI. 17.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.00, 4.35 Accente economice. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Focus TV. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.25 Marcel Pavel. Recital. 22.55 Legendele muzicii. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial.

“SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 TVMi. Știri.

1.15 Film-spectacol. “Afaceri matrimoniale”.

1.40 “Monolog” cu Ștefan Petrache. 2.30 Gala Premiilor literare ale Uniunii Scriitorilor. 5.05 Alexander Paley. Mărturisiri despre muzică.

5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani.

Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial.

Hercule Ep.14 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Fără măști 23.30Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert 9 iulie 2011, 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 02:00 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 04:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv ? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Drumul spre adevăr (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Pasiune neașteptată 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4026 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Godzilla 23:30 Film: Amintiri dureroase 02:15 Film: Godzilla (r) 04:00 Știrile Pro Tv din Sport 04:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 День семьи, любви и верности. Праздничный концерт 23.00 Премьера. Фильм“Письма к Джульетте”0.45 Клинт Иствуд в приключенческом фильме “Джо Кидд” 2.10 Остросюжетный фильм “Приключение” 3.50 Игорь Ледогоров в детективе “Шествие золотых зверей” 5.15 “Поле чудес” 7.00 Telejurnal matinal. 8.50, 4.00 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.15 Televiziunea copiilor. 11.40, 23.00 Perechea potrivită. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 3.10 e-Forum. 15.35, 5.05 Fac ce-mi spune inima. Concert. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 6.15 TVR 55. 19.45, 3.40 Sport. 21.00 Festivalul Internaţional de Foclor, Muzici și Tradiţii în Cișmigiu.

2.10 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MAISON, JOLIES MAISONS 5:30 À TABLE ! 6:00 C DANS L’AIR 6:55 TOUS EGO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CHACUN SA TERRE 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 PORTRAITS / AUTOPORTRAITS 9:30 CÔTÉ JARDIN 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET DOUDOU 10:10 TiVi5MONDE RAYMOND 10:15 TiVi5MONDE - TITEUF 10:20 TiVi5MONDE - TITEUF 10:30 TIVI5MONDE - LÉON 10:35 TiVi5MONDE - GERONIMO STILTON 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:55 LE COURT DU JOUR - HISTOIRES DES SAVOIRS 12:00 LES ETOILES FILANTES 12:20 DES HOMMES ET DES BÊTES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:55 LE MEILLEUR D’ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 LE BBQ DE LOUIS 13:25 FENÊTRES SUR LE MONDE 13:30 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:20 QUE SERA DEMAIN ? NATURE ET HOMME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA VIE A MAINS NUES 16:35 FLASH INFO 16:40 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 BALADES URBAINES 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DÎNER À LA FERME 18:45 LECONS DE STYLE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENQUÊTES SPECIALES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:05 LE NEGRE DE MOLIERE 23:30 PEUPLES DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 1:50 LE SILENCE DE L’EPERVIER 2:50 DÎNER À LA FERME 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 NGWANE, LE ROYAUME DU SWAZILAND

9

Sâmbătă IULIE

6.05 Miniserial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia).

7.40 “Bună dimineaţa, soare!” Program muzical. 8.10 Documentar.

“Descoperirile antichităţii”. 9.05 Miniserial.

“AVENTURIEL LUI HUCKLEBERRY FINN”. 10.00 Abraziv. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare. 11.30 Casa mea. 12.00 Film.

“MOARA” (“Telefilm-Chișinău”). 13.10 Desene animate.”Fantaghiro”. 14.00 Cuvintele Credinţei. 14.45 Respiro. 15.00 Portrete în timp. Valeriu Vedrașco. 15.30 Documentar. “Dunărea, râu european”. 16.00 Studio “Art plus” (rus.) 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 5.10 Templul muzicii. 17.55 Erudit-cafe.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.)

19.40, 2.45 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Maria Stoianov. “Au înflorit cireșii...” Spectacol muzical. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30, 5.00 Music Arts and Drama. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Film artistic 00.00 Serial 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:00- Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 02:00 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 04:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Pasiune neașteptată (r) 12:00 ProMotor 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Prinţul deșertului, partea a III-a 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Invincibilul 17:00 Film: Zeus și Roxanne 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Box „Campion pentru Romania: Lucian Bute vs J.Paul Mendy, pentru centura mondiala la categoria supermijlocie 23:00 Film: Furie dezlănţuită 2 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01.00 Film: Invincibilul (r) 02:15 Film: Furie dezlănţuită 2 (r) 04:00 Film: Prinţul deșertului, partea a II-a (r) 05:30 Promotor (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

10

11

Duminică IULIE

6.00 Documentar. “Global 3000”. 6.30 Miniserial.

“SQUADRA OMICIDI” (Italia). 8.10 Erudit-cafe. 9.00 Legendele muzicii.

9.10 Desene animate. “Fantaghiro”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.30, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 12.50 Miniserial. “AVENTURIEL LUI HUCKLEBERRY FINN”. 13.45 Respiro. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30, 3.00 Festivalul cântecului folcloric “Mândră floare de pe Botna”.

15.30 Ion Băieșu. “}n căutarea sensului pierdut”.

Spectacol TV. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Cultura azi. 17.55 Coregraful Antip Ţarălungă la o aniversare.

18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.)

19.35, 4.50 Vedete la bis. 20.40 Cinemateca universală. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Maria Stoianov. “Au înflorit cireșii...” Spectacol muzical. 23.00 ȘTIRI. 23.10 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia). Episodul 2. 1.00 TVMi. Știri. 2.30 Știinţă și inovare. 4.30 Grigore Vieru. Recital de poezie. 5.50 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 13.30 Film artistic 16.00 Concert 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.50 Vaporul iubirii 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Serial.

Hispania. Hispania, La Leyenda. Ep.1 Spania 2010 00.00 Film artistic 02.00 Serial 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Dona Barbara (“Dona Barbara”), primul episod (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Înainte de apus (“Before Sunset”) (12) (drama/romance) 22:15 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:15 Doamne de poveste (reluare din 5 iunie) 02:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 03:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Serial: Cu un pas înainte, ep.6, anul II 11:00 Teleshopping 11:15 Film: Zeus și Roxanne (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Legendele toamnei 15:45 Teleshopping 16:00 Film: Harry Potter și Camera secretelor 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Războiul stelelor: Răzbunarea Sith 23:30 Film: Doamna din apă 02:00 Film: Războiul stelelor: Răzbunarea Sith (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Serial: Cu un pas înainte (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.00 Новости 6.10 Фильм “Жил отважный капитан” 7.40 “Играй, гармонь любимая!” 8.40 “Умницы и умники”. Финал 9.40 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.45 “Вкус жизни” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Виктория Толстоганова, Андрей Мерзликин, Валентин Гафт, Светлана Крючкова в многосерийном фильме “Семейный дом” 14.50 Анна Каменкова в фильме “Молодая жена” 16.30 Субботний “Ералаш” 17.00 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 18.00 День семьи, любви и верности. Праздничный концерт из Мурома 19.55 Премьера. “Венец безбрачия” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Гала-концерт 23.00 “КВН”. Премьерлига 0.25 Билл Мюррей, Сигурни Уивер в приключенческой комедии “Охотники за привидениями” 2.10 Джулианна Мур, Сэмюэл Л. Джексон в триллере “Обратная сторона правды” 4.00 Михаил Кокшенов, Леонид Куравлев, Наталья Крачковская в комедии “Русский счет” 5.15 Сериал “Спасите Грейс”

6.00 Новости 6.10 “Гении и з лодеи” 6.40 Ирина Муравьева, Станис лав Любшин в фильме “Большой капкан, или Соло для кошки при полной луне” 8.10 “Смак” 8.45 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Виктория Толстоганова, Андрей Мерзликин, Валентин Гафт, Светлана Крючкова в многосерийном фильме “Семейный дом” 14.50 “Мой сын Андрей Краско” 15.45 Владимир Дружников, Марина Ладынина в фильме “Сказание о земле Сибирской” 17.30 “Ни минуты покоя...”. Концерт Вячеслава Добрынина 19.15 Валерий Золотухин, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме “При загадочных обстоятельствах” 21.00 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22.00 “Большая разница”. Лучшее 23.00 “Yesterday live” 23.50 Кэмерон Диас, Бен Стиллер в комедии “Все без ума от Мэри” 1.50 Дэниэл Дэй-Льюис, Эмма Томпсон в фильме “Во имя отца” 4.00 Фильм “Остров Ольховый”

7.10 Omul și timpul.

8.35, 11.25, 14.30 Bebe magia. 10.00 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30, 3.30 Oamenii Deltei. 13.00 Travelling circular. 14.00, 20.00, 2.30 Telejurnal.

15.00 Festivalul Internaţional de Foclor, Muzici și Tradiţii în Cișmigiu. 17.00 Spectacol de circ internaţional. 17.40 Teleenciclopedia. 19.45, 2.15 Sport. 21.00 Festivalul “Mamaia Copiilor 2011”. 0.10, 4.35 Viaţa satului. 3.55 Tezaur folcloric. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

7.00, 8.00, 4.35 Universul credinţei. 7.50 Locuri de pelerinaj. 9.00 Ca la carte. 9.30, 16.00 Teleenciclopedia. 10.20 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură.

13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal.

14.30 Bebe magia. 15.00, 6.15 TVR 55. 17.00 Dănutz S.R.L. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 3.20 Sport. 21.00 Festivalul “Mamaia Copiilor 2011”.

0.00 Salutare, naţiune! 1.35 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 360° - GÉO 6:20 SUR MESURES 6:35 LA TÉLÉ DE A @ Z 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 LE PASSAGER 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIK’ART 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 TENDANCE A 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:02 A TABLE 13:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:55 A NOS AMOURS 16:10 PORTS D’ATTACHE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 VIE PRIVÉE VIE PUBLIQUE, L’HEBDO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 21:02 FLASH INFO 21:05 LA POLYNESIE VUE DU CIEL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES CHEFS ! 22:45 LES CHEFS ! 23:35 LES CHÉRIS D’ANNE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 TARATATA 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 SAVANE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 360° - GÉO 6:20 SUR MESURES 6:35 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 PARDONNEZ-MOI 7:50 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:35 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 MATIERE GRISE 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:03 MAGAZINE 13:45 SUR MESURE 14:03 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 CHABADA 15:45 LES GRANDS EXPLORATEURS 16:00 LE COEUR A SES RAISONS 16:25 FLASH INFO 16:30 LE COEUR A SES RAISONS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:03 PARTIR AUTREMENT 18:03 PARTIR AUTREMENT 19:00 FLASH INFO 19:15 PASSE-MOI LES JUMELLES 20:05 J’AI VU CHANGER LA TERRE 20:55 FLASH INFO 21:02 DES CAMIONS ET DES HOMMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA CÉRÉMONIE 23:50 AINSI SOIT-IL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 DE PÈRE EN FLIC 2:30 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

MICA PUBLICITATE ÎCS Synevo angajează pe durată determinată: zugravi, tencuitori, montatori de ghips, electricieni, instalatori sanitare, încălzire centrală, climatizare și aer condiţionat.

CV pe adresa: office@consultgrup.eu

CMYK

12

1 IULIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Varia

Constantin Stere a primit post-mortem titlul de membru al Academiei Române Cu prilejul comemorării a 75 de ani de la trecerea în eternitate a juristului, profesorului, ideologului, gazetarului, scriitorului și omului politic Constantin Stere, născut în Basarabia, dar sfârșind la Bucov (lângă Ploiești), la conacul devenit, între timp, Muzeul „Constantin și Ion Stere”, Consiliul Judeţean Prahova, Muzeul Judeţean de Istorie și Arheologie Prahova, Fundaţia „Constantin Stere” și Societatea CulturalIstorică au organizat o serie de manifestări omagiale.

La evocarea personalităţii și operei lui Constantin Stere au participat oameni de cultură cunoscuţi de pe ambele maluri ale Prutului: acad. Eugen Simion, Mircea Ionescu Quintus – președinte de onoare al PNL (94 de

ani), împreună cu soţia, poetul basarabean Valeriu Matei, iar de la Paris a venit Suzana SterePaleologu (nora lui Constantin Stere, cea care a donat conacul de la Bucov administraţiei judeţene, în vederea transformării acestuia în muzeu), ing. Mircea Cosma – președintele Consiliului Judeţean Prahova, de numele căruia se leagă transformarea fostului conac (ajuns o vreme cârciumă!) în muzeu memorial.

Au mai fost prezenţi, de asemenea, personalităţi ploieștene, numeroși tineri veniţi în Parcul „Constantin Stere”.

Mărturisind, cu emoţie, că le este recunoscător celor care au reînviat conacul în care Constantin Stere și-a petrecut ultimii ani din viaţă, Mircea Ionescu Quintus și-a reamintit că „aici, la Bucov, mă simt foarte bine, pentru că a fost moșia bunicului meu, iar soţia lui Constantin Stere, Ana, era mătușa mea; pe vremea când eram copil, mă ascundeam sub scara interioară a conacului, de unde ascultam nemișcat, ore întregi, cum Stere dicta dactilografului celebra sa operă «În preajma revoluţiei»”.

La rândul său, acad. Eugen Simion, ploieștean de origine,

Parastas de pomenire pentru victimele ocupaţiei sovietice La 28 iunie, un sobor de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei a oficiat, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, un parastas de pomenire a victimelor ocupaţiei sovietice cu ocazia împlinirii a 71 de ani de la anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică.

a dorit să ne înștiinţeze că și-a respectat promisiunea făcută în 2010, la inaugurarea muzeului, de a repara greșeala Academiei Române, cea care, în anul 1920, i-a respins titlul de academician lui Constantin Stere: „Recent, Academia Română i-a decernat lui Constantin Stere, post-mortem, titlul de academician. Așadar, m-am ţinut de cuvânt!”.

Deși nu și-a revenit încă după o gravă boală, Valeriu Matei a ţinut neapărat să fie prezent la acest eveniment, alături de fraţii săi ploieșteni. Cu acest prilej, domnia sa a anunţat că, în urma unui sondaj de opinie, „Constantin Stere a fost declarat personalitatea secolului XX în Basarabia”.

Oaspetele de la Chișinău și-a exprimat speranţa ca mult-promisa casă memoriala „Constantin Stere” din Chișinău să capete cât mai repede contur.

Principalul organizator al manifestării, ing. Mircea Cosma, președintele Consiliului Judeţean Prahova, și-a început alocuţiunea cu mulţumirile adresate doamnei Suzanei Stere-Paleologu, pentru donaţia făcută către Consiliul judeţean.

Proiectul – conturat în anul 1990, s-a finalizat anul trecut,

În satele din România se vând cu un succes deosebit produsele firmei „SC RODBUN GRUP SRL”, de distribuţie a seminţelor și pesticidelor, companie cu sediul central în capitală, cu filiale și centre regionale, de regulă, în marile orașe ale ţării.

Preţurile practicate de această firmă sunt foarte atrăgătoare pentru agricultorul român. De exemplu, în cazul seminţelor de porumb, costul unui kilogram se află undeva sub jumătatea celui practicat de companiile care vând produse similare importate din Europa Occidentală sau SUA. Toţi cumpărătorii de seminţe de porumb așteaptă, după cum spune și denumirea firmei comercializatoare, rod bun și cât mai bun.

Moldovenii de Fundulea

Data de 28 iunie 1940, când România a cedat URSS Basarabia și Bucovina de Nord, este definită de unii istorici drept începutul ocupaţiei sovietice și al procesului de genocid al populaţiei băștinașe.

Ultimatumul care a stat la baza acestei decizii a devenit posibil datorită pactului semnat pe 23 august 1939 de ministrul sovietic de Externe, Veaceslav Molotov, și cel al Germaniei naziste, Joachim von Ribbentrop. Acest document cuprindea și un protocol adiţional secret, prin intermediul căruia Germania și URSS își împărţeau sferele de influenţă în Europa de Est. În același timp, unii istorici susţin că guvernul român a evitat să lupte cu Uniunea Sovietică și a cedat părţi ale teritoriului naţional fără a se trage un singur foc de armă. Pe 29 iunie, tancurile sovietice au ocupat Ţinutul Herţa, Basarabia și nordul Bucovinei. O parte din aceste teritorii au fost încorporate Ucrainei, iar pe alta a fost înfiinţată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. După ocupaţie, mii de românii, dar și băștinași de alte etnii, au fost arestaţi sau împușcaţi, torturaţi, deportaţi în Siberia, supuși foametei provocată de sovietici. Între anii 1940 și 1950, conform recensămintelor oficiale, populaţia românească s-a redus cu o treime.

Pe 28 iunie 2010, prin decretul fostului președinte interimar Mihai Ghimpu, ziua de 28 iunie 1940 a fost declarată „Zi a ocupaţiei sovietice”.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Clienţii sunt foarte mulţumiţi de calitatea produselor, realizate, în mare parte, la Staţiunea experimentală de cercetări și producţie de la Fundulea, localitate situată în imediată apropiere de București. Pe ei îi bucură și primirea la livrarea mărfii și a unui tricou, drept cadou care să-i fidelizeze în calitate de cumpărători. Acest tricou este de culoare roșie, având pe partea superioară, în dreptul inimii, sub sigla firmei, următoarea inscripţie, scrisă cu un alb pur și sincer: „MÂNDRU CĂ SUNT MOLDOVEAN!” În felul acesta, România, ţară cu o numeroasă populaţie rurală, se îmbracă în roșu la propriu, iar românii ardeleni, bucovineni, bănăţeni sau dobrogeni sunt loviţi în patriotismul

când muzeul a fost inaugurat. Momentul omagial a fost marcat și prin realizarea unor medalii comemorative și a unor brevete. Acestea au fost acordate tuturor invitaţilor prezenţi,

dar și celor care au contribuit la renovarea și amenajarea muzeului. Manifestarea de la Bucov s-a încheiat cu depunerea de corone și jerbe de flori la busturile lui Constantin Stere din

curtea muzeului și, respectiv, cel de pe Aleea Scriitorilor din parcul care-i poartă numele.

Contacte: 022566791; 079007559

1 iulie Evenimente 1863: Războiul civil american: Începe bătălia de la Gettysburg 1878: S–a încheiat Congresul de pace de la Berlin. Prin Tratatul de pace s–au recunoscut independenţa României și drepturile ei asupra Dobrogei.

Judeţele Cahul, Bolgrad și Ismail, din sudul Basarabiei, aflate în componenţa României, sunt încorporate Imperiului Ţarist 1903: Începe prima ediţie a Turului Franţei 1993: România: A intrat în vigoare taxa pe valoare adăugată (TVA) și liberalizarea completă a preţurilor 1999: Regina Elisabeta a II–a a Marii Britanii a inaugurat, la Edinburgh, primul parlament scoţian ales în ultimii 300 de ani 2004: Postul de radio România Tineret emite doar pe internet, devenind un post experimental. Directorul postului este Florian Pittiș 1646: Gottfried Wilhelm Leibniz, matematician și filosof german (d. 1716) 1804: George Sand (Amantine Aurore Lucile Dupin), scriitoare franceză (d. 1876) 1906: Estée Lauder, fondatoarea firmei de cosmetice ce îi poartă numele (d. 2004) 1934: Sydney Pollack, regizor, producător, actor american (d. 2008) 1941: Alfred G. Gilman, profesor american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină 1961: Diana, Prinţesă de Wales (d.

1997)

Ioan POPESCU-PLOIEŞTI Sursa: Foaia Naţională

lor regional și devin propagandiști involuntari sau, în cel mai rău caz, un fel de oameni-sandvici ai moldovenismului pe teritoriul românesc. Și toate acestea cu nemijlocitul concurs al companiei din București! Aici se cuvine să amintim, pentru liniștea prietenilor și neprietenilor de tot soiul, dar și pentru a nu păcătui în faţa adevărului, că, etnic vorbind, toţi moldovenii sunt români, chiar dacă nu toţi românii sunt moldoveni după locul lor de baștină sau de muncă și trai. Nu spunem cu asta mare lucru, doar subliniem un adevăr simplu, elementar.

1967: Pamela Anderson 1961: Carl Lewis (Frederick Carlton Lewis), atlet american 1976: Patrick Kluivert, fotbalist olandez

Decese 0251: Decius, împărat roman (n. 207) 1917: Titu Maiorescu, critic literar, membru fondator al Societăţii Academice Române (n. 1840) 1971: William Lawrence Bragg, fizician australian, laureat al Premiului Nobel (n. 1890) 1974: Juan Perón, președinte al Argentinei (n. 1895)

Vasile Stati şi „Rod bun” ideologic Înţeleptul și greu încercatul popor român are o zicală-îndemn la care sperăm să nu se fi gândit generoșii propagandiști de la „RODBUN”: Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbește cum ţi-e portul!” Din fericire, un astfel de pas este imposibil de făcut în România de astăzi. Sunt tot mai puţini nostalgici ce tânjesc după roșul ideologic, iar românii din alte regiuni decât cea dintre Prut, Dunăre și Carpaţii Orientali nu se pot identifica drept localnici moldoveni nici dacă, de la naștere și până la moarte, le-ar unge buzele cu mierea „înţelepciunii” sale renumitul „învăţat”Vasile Stati de la Chișinău, cu toţi tovarășii lui de idei de la Tiraspol.

Visul lui Potiomkin Întrebarea care se pune este dacă inscripţia de pe tricou este o nevinovată greșeală sau – și asta ar fi grav! – există o legătură cu adepţii ideologiei

1-7 iulie Berbec

Viaţa socială și cea casnică sunt prioritare. Impas în activitatea profesională. Sentimentele sunt blocate de disonanţa Marte-Neptun, care predispune și la rătăcire afectivă. Pusee de febră, probleme oculare sau o lovitură la cap.

Taur În această săptămână, nativul este atașat vieţii de familie și traiului tihnit. Relaţiile parteneriale (afaceri) înregistrează o înviorare semnificativă, ziua de marţi fiind foarte benefică. Posibilă problemă legată de copii, de viaţa unui bătrân din familie sau impas în actul de creaţie. Șanse profesionale de promovare sau mărire de salariu.

Gemeni moldoveniste de la răsărit de Prut, dirijaţi și sponsorizaţi de către urmașii unei foste puteri imperiale ce a încercat fără succes să răpească întregul teritoriu românesc în 1812 și 1878.

Românii, oriunde ar locui în prezent, nu vor putea uita niciodată că favoritul ţarinei Ecaterinei a II-a, contele Grigori Aleksandrovici Potiomkin de Taurida, a visat, până în clipa morţii sale pe drumul dintre Chișinău și Iași, și la gubernia Oltenia, și la gubernia Transilvania, și la gubernia Muntenia (sau Valahia), toate, desigur, ca părţi ale pravoslavnicului Imperiu ţarist.

Sămânţă de ceartă sau de împăcare?

Sperăm ca temerile noastre să fie total nejustificate, iar firma bucureșteană „Rod bun” își va distribui cu și mai mare succes produsele sale extraordinar de competitive atât în România, cât și în Republica Moldova,

oferind cu aceeași generozitate tricouri cu o culoare numaidecât schimbată, de un albastru pacificator, de exemplu. La inscripţie, în mod sigur, nu s-ar supăra nimeni din România, dacă cuvântul „moldovean” ar fi înlocuit cu „român” – această rectificare fiind corespunzătoare adevărului, din ale cărui roade bune sperăm să ne înfruptăm cu toţii. Nu de alta, dar atunci când economicul intră în zona politicului, încercând să-l concureze și chiar să-l substituie, lucrurile pot lua o întorsătură neașteptată. Nutrim speranţa că „moldovenii” bucureșteni de la „Rod bun” își vor da seama de asta. Altminteri vom fi nevoiţi să lansăm o campanie publică energică de sabotare a produselor „ambalate” ideologic în zdrenţele roșii ale deșucheatei teorii moldoveniste și prin excelenţă românofobe a domnului Stati. Din sămânţă proastă, rod bun nu răsare niciodată!

Iuliu POPOVICI, FLUX

Chiar dacă Mercur intră în retrogradaţie, totuși, acești nativi nu vor avea prea mult de suferit la capitolul comunicare. Profesional, pot fi afectaţi parţial de disonanţa Jupiter-Saturn, dar susţinuţi de conjuncţia Lună-Jupiter.

Duminică este posibilă o ruptură de natură matrimonială.

Disfuncţie a ficatului sau dischinezie biliară.

Rac Emotiv și plin de sensibilitate, acest nativ își va dezvălui adevărata sa personalitate datorită relaţiei benefice Soare-Uranus. În materie de afaceri, poate să fie indus în eroare de falsitatea unui zvon. Viaţa afectivă plină de surprize, fiind posibile unele discuţii cu partenerul de viaţă privind bugetul familiei.

Leu O săptămână nefavorabilă investiţiilor de orice fel. Relaţiile cu cei apropiaţi sunt excelente, iar viaţa de familie plină de tandreţe și voie bună. Iminentă izbucnire a unui conflict partenerial, vina fiind în totalitate a nativului Leu.

Fecioară Perioadă excelentă pentru acţiuni financiare, mai ales dacă la acestea participă (pecuniar) și alţi membri ai familiei. Relaţiile parteneriale de afaceri sunt favorizate de beneficitatea aspectului Soare-Uranus. Posibilă intervenţie chirurgicală în zona stomac - ficat - vezica biliară.

Balanţă Comunicarea, stabilirea de relaţii parteneriale amicale și etalarea cunoștinţelor artistice, tușează, în această săptămână, personalitatea nativului. În materie de afaceri, diplomaţia sa poate să-l scoată dintr-o posibilă încurcătură.

Scorpion

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru oamenii care vor să facă carieră în muzică, cât și pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Ședinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însușirea acestui instrument (poziţia mâinilor și a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum și ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

CALEIDOSCOP

Nașteri

Rod bun din sămânţa discordiei?

Cine îmbracă România în roşu şi ce rod aşteaptă?

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Acţiunile absconse, atât de apreciate de acest nativ, reprezintă preocuparea sa de bază, el reușind să afle multe “taine” ale celorlalţi și să le folosească - fără sentimentalisme. Conjuncţia Lună-Pluton poate să-i aducă, la sfârșit de săptămână, o nerealizare de natură materială.

Se prefigurează un conflict deschis cu anturajul.

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA

BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2011 <MĂNĂSTIRI

<SCHITURI

<BISERICI

<ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI

<SFINTE MOAùTE

BANAT úi OLTENIA M©n.ȱTISMANA,ȱChiliaȱSf.NICODIM 23 - 25 iulie 2011

Plecarea spre Târgoviûte: Vineri, 22 iulie, ora 19.

Sosirea la Chiûinću: Luni, 25 iulie, ora 23.

Ziua 1, Sâmbćtć, 23 iulie Mćn. DEALU: Sf. Liturghie, Mormântul lui Mihai Viteazul, Mćn. VIFORÂTA, icoanć fćcćtoare de minuni, TÂRGOVIúTE: Curtea domneascć, Turnul Chindia, Bis. Mare Domneascć, Mćn. SURPATELE, Mćn. DINTR-UN LEMN (a.1635 d.Hr): Icoana fćcćtoare de minuni ai Maicii Domnului, Mćn. DINTR-UN LEMN sau Mćn. BISTRIŕA: Vecernia. Mćn. BISTRIŕA: Cazare.

Ziua 2, Duminicć, 24 iulie Mćn. BISTRIŕA Sf. Liturghie, Moaûtele ûi PEúTERA SF. GRIGORIE DECAPOLITUL (Peûtera Liliecilor), Mćn. ARNOTA, Mćn. HUREZI, Mćn. POLOVRAGI, PEúTERA POLOVRAGI ûi CHEILE OLTEŕULUI. TÂRGU JIU: Muzeul Brâncuû sub cerul liber > Coloana Infinitului, Masa Tćcerii si Poarta Sćrutului, Mćn. TISMANA: Chilia ûi moaûtele Sf. Cuvios Nicodim, Mćn. TISMANA: Cazare Ziua 3, Luni, 25 iulie, Mćn. Sf.ANA - ORúOVA , participare la Sf. Liturghie de Hram Adormirea Sf.Ana, DUNĆREA: PorŖile de Fier, CRAIOVA: Catedrala Episcopalć Madona Dudu, moaûtele Sf.Tatiana.

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.mdȱ

CMYK

Săgetător O săptămână fastă pentru căutătorul fervent al aventurii pasionale și al misterului afectiv. Mai puţin fast este domeniul acţiunilor sociale unde prestaţia va fi primită cu multă indiferenţă și răceală. Buna conlucrare în familie, mai ales pentru bărbatul Săgetător, deși afectivitatea sa este puternică, dar pe termen scurt.

Capricorn Sectorul socioprofesional este bine susţinut de Venus.

Examenele și interviurile pot fi contraproductive, deci trebuie evitate, pe cât posibil. Disonanţa Marte-Neptun aduce în discuţie un diferend pecuniar între partenerii matrimoniali, dar relaţiile benefice Soare - Jupiter - Lună indică șanse multiple în relaţiile parteneriale de afaceri.

Vărsător Relaţiile cu autorităţile, cu Justiţia și cu străinătatea sunt punctele forte ale realizărilor acestui nativ. Mai puţin fastă este situaţia în care se află un membru al familiei.

O prestaţie personală impulsiv-persuasiv-arogantă va conduce la distrugerea unei relaţii parteneriale. Atenţie!

Bucuriile sufletului pot fi foarte scump plătite.

Peşti Excelentă prestaţie socială! Examenele și interviurile vor permite nativului reorientarea profesională. Relaţiile parteneriale pot fi afectate de prezenţa Lunii Negre și a Nodului Lunar Sud în Casa a VII-a solară. Trăire și bucurie afectivă intensă.